Sunteți pe pagina 1din 34

Sistemul bancar : evoluia i structura contemporan 1.

Sistemul bancar, elementele sistemului bancar, niveluri a sistemului bancar, principalele tipuri de bnci. La ora actuala sistemul bancar reprezinta fundamentul dezvoltarii economice al unui stat si veriga de baza a sistemului economic in general.El este un ansamblu coerent de institutii financiare care functioneaza intr-un stat raspunzind necesitatilor de dezvoltare social economica a statului respectiv. Elementele sistemului bancar sunt:1.cadru institutional, format din banca centrala si bancile comerciale si alte institutii financiare.2. cadru juridic format din ansamblul reeglementarilor (acte normative, legislative, care guverneaza activitatea bancara.). SB este binivelar si include:1.banca centrala cu rolul de emisiune monetara si elaborare si promovare a politicii monetar-creditare a statului.2. institutii financiare-sunt bancile comerciale subordonate direct bancii centarle si cu rol de intermediere intre agentii economici ai statului. Bancile ce fac parte din sistemul bancar se clasifica dupa anumite categorii:A. Dupa forma de proprietate: banci cu capital de stat, banci cu capital privat, banci cu capital mixt. B. dupa gradul de specializare:1.banci universale, care presteaza toate serviciile financiare prevazute de legislatie pe toate sectoarele economiei nationale.2. banci specializate care se specializeaza pe un anumit sector al economiei nationale sau intrun anumit doemniu de activitate (banci agricole, banci ipotecare, banci de investitii, banci de afaceri, banci de export-import, banci de economii) C. dupa reteaua de filiale si reprezentanti:1.banci fara filiale;2.banci cu filiale.(agentii si reprezentante). D.Dupa aria geografica de redistribuire:banci locale, banci regionale, banci nationale, banci internationale. Evoluia sistemului bancar al R.Moldova i principalele probleme actuale ale dezvoltrii acestuia. Sistemul bancar reprezinta o sfer dintre cele mai importante ale economiei naionale. De aceea astzi, n condiiile trecerii economiei la principiile de pia,capt o deosebit importan studierea sistemelor bancare din rile strinedezvoltate n vederea utilizrii experienei lor valoroase. Totui, o imitare servil atehnologiilor i metodelor politicii lor monetare i de credit, pentru a extinde relaiile economice externe ale Republicii Moldova, pare s fie inoportun, datfiind incomparabilitatea condiiilor economice i sociale din Republica Moldova i din rile respective. n procesul tranziiei de la un sistem administrativ de comand spre unul bazat pe principiile economiei de pia, acum 17 ani Republica Moldova a iniiat formarea sistemului financiar-bancar, obiectivul de baz al creia const ndeterminarea ratelor de schimb i a dobnzilor de ctre pia, administrarealichiditii sistemului bancar prin intermediul operaiunilor de pia, precum i nasigurarea instituional necesar n scopul elaborrii i implementrii stabilitiimacroeconomice i programelor de reforme structurale. Implementarea acestor msuri a cerut o coordonare strns cu msurile de dezvoltare ale pieei hrtiilor devaloare de stat i celei valutare. De asemenea, s-a cerut dezvoltarea altor funcii alebncii centrale, inclusiv celor legate de reglementarea sistemului de pli,contabilitii i auditului intern n banca central, reglementrii i supravegheriiactivitii bncilor comerciale.Sistemul bancar moldovenesc a fost creat la nceputul anilor nouzeci, odatcu stabilirea Republicii Moldova ca stat independent i este format din douniveluri: Banca Naional a Moldovei (reorganizat din Filiala din RSSM a Bnciide stat a URSS) pe primul nivel i bncile comerciale (iniial, unele fiindreorganizate din fostele bnci specializate de stat, astfel ca: Promstroibank,Sberbank, Agroprombank etc., iar altele formate ca bnci noi) la nivelul aldoilea.Numrul bncilor comerciale din Moldova a crescut n perioada 1991-1997,ns relativ moderat. La sfritul anului 1991 operau 15 bnci comerciale, numrulcrora spre sfritul anului 1993 a ajuns la 22. Dup ce o serie de bnci au ncetats mai existe (Basarabia, Intreprizbank, Bancosind, Bucuria, Sucursala BnciiRomne Dacia Felix, Guineea, Vias, ICB (Moldova) i Banca Turco-Romn(BTR)[36, pag.223]) la 31 decembrie 2005 din cele 16 bnci comerciale existente(o banc era n proces de lichidare conform hotrrii luate de proprietari) 5 au fostformate n urma reorganizrii fostelor bnci specializate de
1

stat, iar 11 bnci sntbnci nou create (dintre care la o banc, n luna mai anul 2006, Veneto Banca(Italia) a achiziionat ntregul pachet de aciuni[53]), cota investiiilor strine ncapitalul bncilor comerciale, dup primul trimestru a acestui an, fiind, dupprerea unor experi, de circa 50% (circa 590 milioane lei n iunie 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legislaia bancar(Legea cu privire la Banca Naional (de Stat) a Moldovei i Legea cu privire labnci i activitatea bancar). Legile date au stimulat, ntr -o prim faz, apariiaunui sistem bancar novator, favorabil tranziiei la economia de pia i au servit drept baz a unui sistem similar cu cele existente n majoritatea statelor de zvoltate,inclusiv n statele membre ale UE. n acest context, imediat dup 1991, la nceputul perioadei de tranziie, n activitatea bancar din Republica Moldova s-au produs o serie de schimbrieseniale. n legtur cu modificrile care au avut loc n economia Moldovei n perioadaanilor 1991-1995, totodat lund n consideraie obligaiunile luate de Moldova ncalitate de membru al organismelor financiare internaionale (Fondul Monetar Internaional, Banca Mondial .a.) sau n cadrul Conveniilor internaionale la careMoldova este parte, n anii 1995-1996 legislaia bancar a fost modificat esenial. Noua legislaie conine un ir de elemente noi, care sunt ndreptate spre ntrirearolului bncii centrale n reglementarea pieelor monetare, de credit i valutare,precum i creeaz condiii favorabile pentru meninerea concurenei libere ntre bnci i asigur independena juridic, operaional, financiar i administrativ aacestora. n condiiile tranziiei la economia de pia BNM a fost i este unul dintrepromotorii principali a reformelor. n aceast perioad au fost adoptate un ir demsuri eficiente n vederea stabilizrii situaiei monetare, de credit i valutare.Banca Naional a Moldovei a fost fondat prin Decretul PreedinteluiRepublicii Moldova nr. 122 din 4 iunie 1991. BNM este persoan publicautonom, independent de autoritile executive ale statului i este responsabilfa de Parlament. Activitatea Bncii Naionale este reglementat prin Legea cuprivire la Banca Naional a Moldovei nr. 548XII din 21 iulie 1995[1].Fiind unicul organ de emisie n stat, obiectivul principal al BNM const nasigurarea i meninerea stabilitii preurilor. Fr prejudicierea obiectivului sufundamental, Banca Naional promoveaz i menine un sistem financiar bazat peprincipiile pieei i sprijin politica economic general a statuluiLegea instituiilor financiare definete bncile ca instituii financiare careatrag de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora ,transferabile prin diverse instrumente de plat i care utilizeaz aceste mijloacetotal sau parial pentru a acorda credite sau a face investiii pe propriul cont i risc[art.3].Potrivit Legii instituiilor financiare, bncile sunt organizate ca socie ti peaciuni[art.13], conform Legii cu privire la societile pe aciuni nr. 1134 -XIII din 2aprilie 1997. Bncile fondate cu participarea capitalului strin adiional urmeaz sse conformeze cerinelor Legii cu privire la investiiile n activitatea d entreprinztor nr. 81-XV din 18.03.2004. ncepnd cu 1 iulie 1996, toate bncile au fost renregistrate la BNM i auprimit autorizaii cu privire la efectuarea operaiunilor financiare de categoria "A","B" sau "C". Categoria autorizaiei eliberat de BNM este n funcie de capitalulminim al bncii. La 1 august 2006 pe teritoriul Moldovei activau ase bnci -categoria "C" (Banca Social, Victoriabank, Moldova Agroindbank,Mobiasbanc, Moldindconbank, Banca de Economii) i nou bnci cu autorizaiade categoria "B" (Comerbank, Eurocreditbank, Unibank, Fincombank, Eximbank,Investprivatbank, Universalbank, Energbank, Banca Comercial RomnChiinu). n baza Legii instituiilor financiare, cuantumul capitalului minim necesar este stabilit n mrime de 100 milioane lei. Indicele dat a fost modificat de cteva ori peparcursul ultimilor ani, n noiembrie 2003 fiind ultima decizie privind majorareaacestuia de la 32 la 50 milioane lei ajungnd la cuantumul actual. Decizia BNMprivind majorarea cuantumului minim al capitalului bncilor constituie uninstrument important n procesul consolidrii sectorului bancar din Moldova.Cuantumul capitalului minim necesar este stabilit pentru capitalul de gradul I,pe care banca trebuie s-l dein i s-l menin, pentru a efectua activitifinanciare prevzute de art. 26 al Legii instituiilor financiare.
2

n Republica Moldova, sistemul bancar s-a dezvoltat rapid, n condiiile unei inflaii mari i a instabilitii generate a mediului macroeconomic, factori care au permis bncilor o cretere rapid volumului activitii lor. Sectorul bancar din Republica Moldova a avansat cel mai mult (n comparaie cu alte sectoare) nreformarea sa, n preluarea i aplicarea standardelor internaionale i europene nactivitatea sa.Leul moldovenesc, din 1995, a devenit valut convertibil (conform art. VIIIal Articolelor Fondului Monetar Internaional), acceptndu-se liberalizarea total aoperaiilor pe contul curent al Balanei de Pli. n anii '90 elementul cel mai important n politica monetar l constituia atingerea stabilizrii macroeconomice prin metode restrictive. ns planificarea dur i, n multe privine, formal a masei monetare, fr a lua n consideraieasemenea componente ca numerarul n valut strin i nepl ile, a condus lapierderea mijloacelor circulante la ntreprinderi, a surselor interne de acumulare ila creterea ratei dobnzii, depind limitele reale acceptabile innd cont derentabilitatea agenilor economici.Dac s ne adncim mai mult n relaiile ntre agenii economici (mai alesreprezentanii micului business) i sistemul bancar, atunci putem meniona treietape de baz n formarea acestor relaii i anume: n prima etap (anii 1990-1993) multe bnci se creau de ctre ntreprinderi deproporii, n primul rnd, pentru a-i acoperi (deservi) necesitile proprii. n aceeai perioad se observ i o apariie n mas a ntreprinderilor noi. Multe dinacestea rmneau nc nenregistrate, activau instabil, nu deineau o istoriecreditar. Principiile bazei legislative, ct i a celei bancare abia se ntemeiau. n aceast perioad ntreprinderile de talie mic nu prezentau un interes pentrubnci n calitate de clieni, practic pentru lot spectrul de produse i servicii bancaregenerau un risc major. La acel moment nu att bncile se luptau pentru clieni, ctpotenialii clieni ale acestora concurau ntre ei pentru accesul la serviciile iprodusele bancare i n special la resurse creditare. Anume pentru perioada dat seatribuie reclamaiile n mas ale ntreprinderilor mici la refuzul bncilor de a ledeservi, fiind limitat la maximum creditarea acestui sector. n etapa a doua (anii1994-1995) crearea sistemului bancar n general luasesfrit. ntre bnci apruse primele simptoame de concuren bancar. Bazalegislativ a activitii bancare, n general, era deja elaborat. n aceast perioadbncile ncep selectiv s conlucreze cu subieci ai micului business din unelesectoare ale economiei mai profitabile i n special cu ntreprinderile din comer iservicii. n etapa a treia (dup anul 1995) concurena ntre bnci a sporit brusc, ceea cea contribuit la intensificarea a dou tendine n dezvoltarea sistemului bancar:concentrarea capitalului bancar i specializarea bncilor, precum i lrgireaspectrului de servicii bancare. Acest fapt a condus la schimbri importante nrelaiile dintre bnci i ntreprinderi. Procesul concentrrii i al specializriicapitalului bancar a creat una din condiiile necesare pentru creditarea sectorulu ireal.Conform datelor statistice bancare, circa 70% din activele sistemului bancar sunt concentrate n capitala republicii, mun.Chiinu, o parte esenial a acestoraeste concentrat n municipiile Bli, Orhei, Hnceti, Cahul, Ungheni etc.. Acestfapt reflect, pe de o parte, caracterul firesc al concentrrii resurselor financiare ncapital, iar pe de alt parte, caracteristica sistemului bancar al republicii n ceea ceprivete capitalizarea din resursele agenilor economiei, i nu a populaiei. Carezultat, se poate urmri o dezvoltare mai rapid a business-ului n orae mari, ceeace conduce la disproporii regionale eseniale. n ce privete cooperarea sistemului bancar cu ntreprinderile mici i mijlocii,bncile mari dispun de posibiliti mai bune de conlucrare dect alte organizaii demicrofinanare, deoarece acestea pot economisi la cheltuieli administrative, care nlucrul cu acest sector se mresc, i ele prezint o mai mare siguran n finanareade lung durat. Bncile au o posibilitate mai larg n meninerea lichiditiimprumutailor i ofer condiii mai flexibile n realizarea contractelor de credit.Dup anul 1995 i pn la momentul de fa s-a stabilit o tendin de concentrare aactivelor sistemului bancar al RM n cteva dintre cele mai mari bnci, procesul de concentrare a activelor fiind nsoit de intensificarea concurenei ntre bnci pentrualocarea capitalului n sectoarele nalt profitabile ale economiei.Funcionarea unui sistem bancar stabil, capabil s presteze servicii moderne icompetitive,
3

s protejeze interesele clienilor bncilor este unul din factorii deimportan major pentru dezvoltarea durabil a economiei naionale i aceasta ncondiiile cnd sistemul bancar a parcurs un drum anevoios, cu falimentespectaculoase i depuntori dezamgii.Dup 1991, sistemul bancar s-a dezvoltat rapid, numrul bncilor comercialea crescut de la 6 (n 1991) la 20 la sfritul anului 1999. La sfritul anului 2008,numrul acestora s-a redus la 16, ca efect al procesului de restructurare iconsolidare bancar.Totalul activelor deinute de cele 16 bnci ce i desfoar activitatea nRepublica Moldova se cifreaz la circa 39123 miliarde lei (la situaia de01.01.2009). Fiecare dintre primele 100 de bnci din Europa dispune de active acror valoare depete cu mult totalul valorii activelor bancare din RepublicaMoldova, iat de ce se pledeaz pentru o consolidare continu a sistemului bancar pe dou dimensiuni - cantitativ i calitativ, susinnd ideea concentrrii -fuziunea unor bnci n vederea ntririi poziiei lor pe pia.Sistemul bancar autohton se confrunt cu o criz de capital, iar numrul debnci este mai mult dect corespunztor, din acest motiv exist o necesitatestringent de a ncuraja i stimula n continuare fuziunile bncilor, n vedereafortificrii rezistenei ntregului sistem bancar la ocuri macroeconomice i lainfluene din afar.Dei lent, acest proces este n permanen controlat i promovat de politicaBncii Naionale, care urmrete obiectivul su principal ncredere i stabilitaten sistemul bancar i moneda naional, mai ales c e recunoscut faptul c exist uncerc virtuos al ncrederii n moned cnd populaia este dispus s economiseasc,investiiile cresc, economia are o cretere stabil neinflaionist.O buna conlucrare ntre populaie i piaa financiar impune un nou modelcultural, implicnd un grad nalt de cultur bancar, de civilizaie financiar, actual n perioada de criz financiar. Piaa financiar modern n u se mai poatereduce la o imagine cu mulimi de ecrane i cu o vitez uluitoare de circulaie acifrelor i a banilor, fr ca nimeni, n afara unui cerc nchis de specialiti, spriceap ceva. O astfel de imagine a sistemului bancar-financiar nu mai este,astzi, actual. A devenit obligatoriu ca populaia, ntreaga societate s neleag cese ntmpl n bnci i n burse, desigur, prin cultur e o condiie ca sistemul sfuncioneze bine.Iat de ce, n continuare, politica monetar a Bncii Naionale - o constant aperioadei de tranziie trebuie n permanen s fie coordonat cu politicileguvernamentale, un obiectiv de prim ordin fiind obinerea unui calificativ bunpentru riscul de ar. Este o cerin major de-a impune alte cote de credibilitate,de la un an la altul, cu o treapt mai sus. Altfel, pieele internaionale ne -ar impunemarje mai mari de dobnzi, soldate cu costuri pe care ara le -ar plti greu, iar investitorii strini ne-ar ocoli.Instituiile fundamentale ale statului, pe a cror stabilitate se cldete viaasocietii, ntre care Banca Naional, sistemul bancar n ansamblu, au un rolprimordial n consolidarea ncrederii n Republica Moldova a cercurilor internaionale de afaceri prin modaliti dintre cele mai diferite.Una dintre acestea este necesitatea de a realiza liberalizarea sistemului bancar naional, deschiderea acestuia pentru capitalul bancar internaional n scopulasigurrii concurenei loiale pe piaa de capital, accesibilitii agenilor economicicorporativi i individuali la surse creditare ieftine, de lung durat i eficientepentru dezvoltarea sectorului real al economiei naionale. Sistemul bancar naionaltrebuie pus n serviciul intereselor dezvoltrii economiei naionale i nu doar ninteresele unor grupuri corporative nchise.Srguina autoritilor ntreprinse n ultimii ani n ceea ce priveterestructurarea bancar a fost apreciat pozitiv de ctre experi att interni, ct iexterni, ns eforturi i mai mari rmne nc de fcut. n afar de un mediumacroeconomic stabil, crearea unui sistem bancar sntos i eficient va necesita pentru viitorul apropiat privatizarea bncii aflate nc n proprietatea statului prinproceduri transparente menite s lrgeasc premisele unui management solid. n acest context, urmtorii trei ani ar marca un nou trend, cotelede pia deinute de bncile autohtone diminundu -se n favoarea segmentuluistrin.O dat cu maturizarea pieei nivelul de concentrare se va modifica,accentuarea concurenei impunnd schimbri n strategia bncilor mici i mijlocii eventuale fuziuni sau achiziii astfel nct acestea s-i majoreze n mod rezonabilcapitalul, fr ocuri majore. O alternativ pentru meninerea viabilitii acestor bnci pe viitor ar putea fi concentrarea pe produse specializate sau pe anumitesegmente ale clientelei.Dac s ne referim la ncrederea n sistemul bancar n particular, nu n ultimulrnd se poate de men ionat despre calitatea serviciilor acordate de fiecare banc nparte: dac instituiile financiare nu au grij de proprii clieni, atunci o vor faceconcurenii lor. Astzi banca trebuie s neleag necesitile clienilor i procesullurii deciziilor de ctre acesta.Relaia dintre client i banc este foarte
4

important i necesit s fientreinut pentru a asigura loialitatea clienilor i pentru a dezvolta cu acetiarelaii pe termen lungCalitatea serviciilor i grija fa de client, rmn inevitabil elementele cheieale ofertei totale de servicii, dar condiionate de constrngerile impuse de controlulcosturilor i meninerea competitivitii din punct de vedere al preurilor.Succesul i performana n mediul bancar se realizeaz nu doar prin oferireade servicii de calitate ci, mai ales, prin construirea unor parteneriate financiare delung durat cu clienii bncii, ntruct cel mai de pre capital al bncilor, al tuturor instituiilor financiare este ncrederea publicului. Evolutia sistemului bancar contemporan SB contemporan cuprinde 4 etape de dezvoltare: Perioada I:perioada antica- pina la aparitia bancii venetiene. Se caracterizeaza prin rolul pe care il are astazi Bcentrala, care era realizarea de temple care servea in calitate de lacas sfint de rugaciune si de asemenea acceptau spre pastrare mijloace banesti si le acordau sub forma de imprumuturi. Astfel pot fi mentionate Templul din Efes, Delphi Si Delus. Dupa parerea specialistilor primele monede si primii bancheri au aparut in Babilon, sec.2 inaintea erei noastre. In secolul al IV-lea , concurentii de baza ai templelor erau trapezistii sau camatari, care efectuau operatiuni de acceptare a mijloacelor banesti si de acrodare a imprumuturlir. Perioada a II (1156-dezvoltarea bancii Angliei, 1694): se caracterizeaza prin apartia primelor banci, in italia, asa ca Venetia, si Torenta si mai tirziu in Franta si Olanda. Documentele atesta ca prima banca ofricial inregistrata este banca Venetiei in 1156 in calitate de institutie publica, apoi in anul 1407 apare banca sfintul Gheorghe ca rezultat a unirii tuturor bancilor mici. In anul 1609 apare banca Amsterdamului si in anul 1619 banca de Hamburg. Perioada a III (1694-sfirsitul secolului al 18 lea) se caracterizeaza prin dezvoltarea a sistemului bancar, se inregistreaza official primele banci. In anul 1694 apare Banca Angliei cu capitalul strain de 1.2 mln de lire sterline cu functie de emisiune monetara si solutionarea problemelor financiare ale statului. In acelasi timp se dezvolta un sir intreg de banci comerciale in orasele mici. In 1695 apare banca regala in scotia, in 1767- banca prusiei pentru comertul strain, 1780- banca din Sankt Petersburg. Un element specific al acestei etape la reprezentata aparitia bancii de emisiune, functia de baza a caruia o constituia emisiunea monedelor nationale a statelor respective. Perioada a IV (inceputul sec.19 prezent) se caract, prin dezvoltarea sistemului bancar binivelar, delimitarea functiei dintre banca central si banca comerciala. In toate statele apar si se dezvolta bancile central. In anul 1800 banca frantiei, in anul 1806 banca Austria, 1860-Rusia, 1913sistemul federal de reserve al SUA. In acelasi timp se dezvolta bancile comerciale, universale si specializate. 2.Banca Naional a Moldovei i rolul ei n cadrul sistemului economic Esena, coninutul i rolul activitii bncii centrale n cadrul sistemului economic. Rolul bancii centrale resulta din monopolul emisiunii monetare si don functia de autoritate monettara pe care a preluato treptat sip e masura ce sa implicat in afacerile statului si in politica economica. In momentul initial al formarii sistemelor bancare nu exista o delimitare intre operatiunile realizate de bancile comerciale si central. In perioada convertibilitatii monetare, activitatea de emisiune nu constituia un previlegiu al bancilor central. Indentificarea celor tipuri de bavci sa infaptuit in timp prin concentrarea emisiunilor de monede la nivelul unei singure banci, banca centrala care incepe astfel sa obtina monopol asupra operatiunii de emisiunii. Existenta bancii central ca institutie ierarhica, superioare celor lalte institutii bancare sa impus tocmai ca urmare a nevoii coordonarii activitatiii bancare in economiei, dar si ca urmare a intensificarii tensiunii inflationiste la nivel international. Orice activitate bancara presupune crearea de moneda. Ceea ce este specific bancii central este faptul ca aceasta emite moneda legale sau altfel spus, moneda centrala care are puterea liberatorie nelimitata pe teritoriul national. In conditiile economiei actuale sa ajuns ca banca nationala sa joace un rol chee ca managrer economic, in ultima perioada aceasta acumulind multe responsabilitati legate de stabilizarea propriei economiii, in conditiile practicarii de cursuri valutare posibiloe. Banca Centrala are astfel, drept obiectiv definirea si aplicarea masurilor de politica monetara a statului, pastrarea rezervelor valutare a tarii, realizind in acelasi timp supravegherea bancilor din sistem, refinanatarea acestora si administrarea
5

conturilor statului. Crearea bancilor central a impus nenumarate probleme legate de forma de proprietate asupra capitalului bancii si gradul de independent vizavi de autoritatile politice. Banci cu capital mixt : banca Austriei, banca Greciei. Turciei Banci cu capital privat :banca Italiei. Banca Elvetiei, FED(proprietatea bancilor din sistemul bancar american) Functiile bancii centrale 1.Functia de emisiune monetara- una dintre primile cativitati atribuite bancii central, istoric previlegiile emisiunii fiind acordat de stat in schimbul obligatiei banciii central de a substrie orice imprumut solicitat de stat. Daca initial emisiunea monetara era asigurata atit de banca de emisiune cit si bancile din sistem, treptat sa impus ca necesara reglementarea de catre stat a sistemului de emisiune, aceasta reaizinduse prin instaurarea monopolului asupra emisiunii. Chiar daca acesta a fost instituit in monente diferite de fapt a vizat realizarea aceluiasi lucru crearea unei singure autoritati monetare care sa finanteze economia prin emisiune monetara si in acelasi timp sa urmareasca circulatiua produsului pus in circulatie. Emisiunea moneatara este strins legata si de doua relatii care se stabilesc intre banca centrala pe deoparte si trezoraria statului si bancile din system pe de alta parte. Prima relatie se stabileste pornind de la faptul ca banca central poate sa finanteze sau nu deficitul bugetar. 2. Functia de centru al politicii monetare in conditiile punerii in circulatiei amonedei, BC trebuie sa urmareasca si evolutia valorica a monedei puse in circulatiei, obiectivul BC fiind cel a stabilitatiii monetare, pentru a se asigura stabilitatea preturilor. Monopolul emisiunii monetare a fost atriibuit BC cu conditia finantarii in orice moment a imprumuturilor solicitate de catre stat. Prin politica monetara BC asigura urmarirea circulatiei monedei emise si mentinerea valorii acestora. 3. Functia de creditare a economiei- creditarea economiilor nationale se realizeaza prin intermediul bancilor din cadrul sistemului bancar, acesta apelind la resurse de refinantare a bancii centrale. Dupa cum BC este creditoreul de ultima instant a bancilor in present se pune accent pe resurse de pe piata interbancara, apelul de refinantare reprezentind masura extrema de finantare. 4. Functia de centru valutar- asigurarea singura sau in concurenta cu bancile de rang secundar a schimbului de moneda nationala in devize, pastrarea si gestionarea rezervelor valutare , supravegherea ratei de schim a monedei nationale. 5. Functia de banca a bancii- aceasta functie reuneste trei activitati, strins correlate intre ele , pe care le desfasoara banca central. a) in primul rind, fiecare banca de rang secundar (banca din sistemul bancar) are un cont la banca central, care nu poate fi debitor, sip e baza caruia pot fi realizate viramente si compensari interbancare. b) in al doilea rind, daca in procesul compensarilor, anumite banci au nevoie de refinantare, atunci banca central poate, in anumite conditii sa furnizeze resursele necesare, alimentind piata monetara. Se poate manifesta si situatia in care banca central poate absorbi lichiditati de pe piata, daca se considera ca acestea sunt in surplus. c) in al treilea rind, banca central trebuie sa utilizeze interventiile pe piata monetara pentru a mentine masa mnonetara si rata dobinzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara. Aceasta functie decurge tocmai din faptul ca banca centrala reprezinta autoritatea care gestioneaza eiscul afferent sistemului bancar, reprezentind, in fapt interesele intregii economiii in preintimpinarea problemelor ce pot sa apara in onararea de catre banca a cererilor de retragere a depozitelor din partea clientele. d) Functia de banca a statului- aceasta functie decurge intii de toate din natura formei de proprietate a capitalului, in majoritatea cazurilor vorbind de proprietatea statului. Un alt aspect este legat de momentul aparitiei bancilor centrale cind in schimbul monopolului emisiunii, statul impunea posibilitatea obtinerii de finantare. In present chiar daca bancile centrale evita finantare deficitului bugetar, au aparut diverse procedee care sa elimine dilutia puterii de cumparare emisiunii monetare fara acoperire. In toate tarile banca centra reprezinta banca statului, a
6

administratiei si serviciilor publice semnificind faptul ca detine si administreaza conturile acestora, ale caror solduri figureaza in pasivul bilantului, si care in principiu, nu pot fi debitoare.BNM are urmtoarele atribuii de baz: stabilirea i implementarea politicii monetare i valutare n stat; activitatea de bancher i agent fiscal al statului; licenierea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare; supravegherea sistemului de pli n Republica Moldova i facilitarea funcionrii eficiente a sistemului de pli interbancare; emisiunea monedei naionale; stabilirea, prin consultri cu Guvernul, a regimului cursului de schimb al monedei naionale; pstrarea i gestionarea rezervelor valutare ale statului; ntocmirea balanei de pli a statului; reglementarea valutar pe teritoriul Republicii Moldova Particularitatile organizarii si functionarii BNM. BNM este banca centrala a RM si nu este supusa inrregistrarii in registrul de stat al intreprinderilor si in registrul de stat al organizatiei. E apoate sa edeschida filial si reprezentante in tara si in strainatate unde considera necesar. Obiectivul fundamental al BNM ste asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Fara prejudiciere obiectivului sau fundamental, BNM promoveaza si mentine un system financiar bazat pe principiile pietei si sprijina politica economica a statului. BNM conlucreaza cu Guvernul RM in realizarea obiectivelor sale si furnizeaza Guvernului si organelor economice si financiare informatii referitoare la problemele monetare si financiare. Orice proiect de act normative al autoritatilor publice care priveste domeniile in care BNM are atributii va fi adoptat dupa ce in prealabil sa solicitat avizul BNM transmis in termen de cel mult 30 zile de la solicitare. BNM este independent in exercitarea atributiilor sale si nu va solicita sau primi instructiuni de la autoritatile publice sau de la orice alta autoritate. Incepind cu anul 1998,BNM a renuntat la practica stabilirii cursului de schimb official al monedei nationale fata de dolarul SUA la bursa valutara si a procedat la determinarea acestuia ca o medie aritmetica simpla a mediilor ponderate a cursului de vinzare/cumparare a dolarului SUA contra lei MDL pe piata inter si intrabancara. Acest fapt a permis descentralizarea pietei valutare interne in corespundere cu practicile tarilor dfezvoltate. De asemena in contextual alinierii la standardelor interanationale in anul 2006 , BNM a implementat un nou system automatizat de palti interbancare SAPI, care este compus din sistemul de decontare pe baza bruta in timp real destinat prcesarii platilor urgent si de mare valoare si sistemul de compensare cu decontare pe baza neta, destinta procesarii platilor de mica valoare. Astfel a fost realizat o infrastructura moderna de plati care a determinate premisele importante pentru porestarea serviciilor de plata de o noua calitate si9 facilitarea efectuarii platilor fara numerar.Anual Guvernul se consulta cu BNM referitor la obiectivel;e sale in domeniul imprumuturilor interne si externe sectorsului public pentru urmatorul an financiar inclusive, la sumele si conditiile la care aceste implementari vor fi contractate. Imprumuturile statului si organelor lui trebuie raportate la BNM in modul stabilit de acesta. BNM actioneaza ca bancher si agent fiscall al statului si astfel BNM este datoare sa ofere Guvernului consultatii in problemele monetare si financiare importante ce tin de competent sa, iar Guvernul este dator sa ofere consultatii BNM in problemele ce tin de competenta lui. Annual la elaborarea proiectului bugetului de stat Guvernul se consulta in problemele economice si finanicare cu BNM care ii prezinta un raport cu toate problemee. BNM in termenele si conditiile stabiliteb in comun cu Guverul actioneaza ca agent fiscal al statului in organizarea, deservirea valorilor mobiliare demateralizate ale statului in urmatoarele domenii: 1.desfasurarewa pe baza acordului incheiat cu mINfIN a plasarii pe piata primara a valorilor mobiliare de stat;
7

2.efectuarea inregistrarilor in sistemul de inscrieri in contuir ale valorilor mobiliare organizate de BNM; 3.marketingul VM emise de stat si organismele lui; 4.plata sumei de baaza la valorile mobiliare mentionate , a dobinzii si altor comisioane; In conformitatea cu Legea BNM ea nu acorda imprumuturi si garantii sub orice forma statului au organelor acesteaia inlclusiv prin procurarea pe piata primara a VM de stat.BNM etse unica instituie care efectueaza licentierea, supravegherea si reglementarea actvitatii institutiilor financiare. In acest scop BNm este imputernicita cu urmatoarele: 1.Sa emitraa acte normative pentru asi exercita atributiile sale prin acordarea de licente, elaborarewa de standard, de supraveghere si stabilirea modului de aplicare a actelor normative in vigoare; 2. sa efectueze controale tuturor institutiiloe finciare si sa examineze registrele , documentele si conturile acesteia; 3.Sa impuna oricarei institutii financiare masuri de remediere sau sa aplice sanctiuni daca institutia fin. A incalcat legea in vigoare, sa angajat in peratiuni de risc sau incorecte. 4. sa ceara oricarui salariat dintro institutie financiara sa furnizeze BNm informatii necesare in scopul supravegherii si reglementarii activitatii instituiilor financiare. In domeniul cooperarii internatioanle BNM reprezinta RM la intrunirile , consiliie si organizatiile international, in problemele politicii monetare, controlul bancar, licentierea activitatii bancare. BNM poate participa la organizatii international care urmaresc scopul de a mentine stabilitatea financiare si economica prin intermediul cooprarii international. In limita imputernicirilor sale BNM ca agent al RM poate sasi assume obligatii sis a execute tranzactii ce tin de participarea RM la organizatiile international. BNM accepta depozite de la trezoreria statului si de la alte organe ale statului in baza unui demers al Guvernului. In calitate de depozitar, BNM primeste si elibereaza bani, tine evident conturilor si oefra orice alte servicii fin., BNM efectueaza plati in limita soldului in conturile respective, BNm piate autoriza alte banci sa accepte astefle de depozite la conditiile stabilite prin intelegere mutuala. Impozitele , taxele si altye plait obligatorii care sau varsat de la contribuabili inn contul bugetului de stat si in fonduril specialedin bancile care le deserves se transfera in contul unic al trezoreriei statului in BNm sau in contuirle respective ale bugetelor unitatiloe administrative teritoriale nu mai tirziu de sfirsitul zilei ce urmeaza dupa ziua in care ele sau varsat. Pentru fiecare zi de intriziere bancile platesc amenda in marime de 5% din sumele transferate cu intirziere. Instrumente si tehnici de interventie directa si indirect a politicii monetare a BNM n temeiul prevederilor art. 4 din Legea cu privire la Banca Naional a Moldovei obiectivul fundamental este asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. Stabilitatea preurilor poate fi definit ca o situaie n care creterea preurilor este suficient de redus, astfel nct aceasta s nu exercite o influen semnificativ asupra deciziilor economice ale societii. Banca Naional a Moldovei consider c stabilitatea preurilor poate fi cantitativ definit prin rata inflaiei evaluat prin indicele preurilor de consum publicat lunar de Biroul Naional de Statistic, dat fiind faptul c: (i) publicul larg este familiarizat cu indicele respectiv i mai puin cu ali indici de msurare a inflaiei, (ii) datele privind indicele preurilor de consum sunt disponibile n timp util, (iii) nu sunt supuse revizuirilor i, ,nu n ultimul rnd, (iv) se respect principiul de separare a intereselor dintre instituia care colecteaz i calculeaz indicele respectiv (BNS) i instituia care are ca obiectiv nivelul ratei inflaiei (BNM). Pe lng, asigurarea i meninerea stabilitii preurilor, fiind obiectivul fundamental al politicii monetare, BNM are i alte obiective macroeconomice secundare inclusiv: asigurarea creterii economice i ocuparea forei de munc. Aceste obiective secundare sunt urmrite n msur n care ele nu afecteaz atingerea obiectivului fundamental al BNM. Asigurarea stabilitii preurilor i meninerea ratei inflaiei la un nivel redus constituie cel mai important
8

obiectiv al BNM, deoarece aceasta este n msur s conduc la crearea unui cadru macroeconomic relative stabil, care permite dezvoltarea economic i asigurarea unui nivel susinut de cretere economic. Realizarea obiectivului fundamental va fi efectuat prin utilizarea instrumentului principal de politic monetar: operaiunile de pia deschis, precum i de instrumentele auxiliare: facilitile permanente, norma rezervelor obligatorii i interveniile pe piaa valutar. Aceste instrumente au un impact direct asupra nivelului ratelor dobnzilor nominale pe termen scurt pe piaa monetar. Condiiile pe piaa monetar sunt dirijate de BNM, n scopul realizrii obiectivului inflaiei, prin stabilirea indicatorului principal pentru piaa interbancar pe termen scurt rata de baz. Nivelul ratei de baz va fi stabilit de ctre Consiliul de administraie al Bncii Naionale a Moldovei n conformitate cu art. 26 al Legii cu privire la Banca Naional a Moldovei. Operaiunile de pia deschis vor constitui instrumentul principal al politicii monetare. Operaiunile de pia deschis vor fi efectuate pe termen scurt, avnd drept scop echilibrarea cererii i ofertei pe piaa monetar, vor permite BNM s influeneze nivelul ratelor dobnzilor pe termen scurt pe piaa interbancar. Prin utilizarea operaiunilor de pia deschis, Banca Naional a Moldovei va dirija zilnic condiiile pieei monetare, astfel nct s se asigure meninerea ratei interbancare pe termen scurt (CHIBOR) n vecintatea ratei de baz stabilit de ctre Consiliul de administraie. Din acest motiv, BNM va anuna i va publica n prealabil programul i condiiile operaiunilor de pia deschis. BNM va oferi lichiditi numai n cazul lipsei acestora n sistemul bancar. Banca Nationala a Moldovei efectueaza operatiuni de piata deschisa n conformitate cu art. 15 si 42 ale Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei, n scopul realizarii politicii monetarcreditoare, dezvoltarii pietei valorilor mobiliare de stat (n continuareVMS), administrarii lichiditatii bancilor. Operatiunea de piata deschisa este orice operatiune pe piata secundara, desfasurata ntre BNM si banca n conformitate cu conditiile si procedurile prezentului Regulament. Operatiunile de piata deschisa includ cumparari de VMS, vnzari de VMS si acorduri de rascumparare de VMS (REPO), efectuate din initiativa BNM cu bancile. Operatiunile REPO reprezinta operatiuni de vnzare a VMS cu rascumpararea ulterioara a acelorasi valori mobiliare la o data anumita sau la vedere si la un pret anumit, stabilit la data vnzarii. Data scadentei unei tranzactii REPO este data, la care vnzatorul initial al VMS este obligat sa rascumpere aceleasi VMS, iar cumparatorul initial - sa le vnda. n cazul n care data scadentei initial nu este stabilita de BNM, fiecare dintre parti poate propune celeilalte pna la ora 11.00 ca data curenta sa devina data scadentei. Data scadentei unei tranzactii REPO poate fi modificata cu acordul ambelor parti. BNM poate fi att cumparatorul initial al VMS (REPO de cumparare), ct si vnzatorul initial (REPO de vnzare). BNM va efectua operatiuni de cumparare si REPO de cumparare a VMS cu termenul de la data tranzactiei pna la data scadentei nu mai mare de 180 zile. Pentru operatiunile de piata deschisa snt eligibile valorile mobiliare de stat emise de catre Ministerul Finantelor si nregistrate n contul nr. I al Participantilor la sistemul de nscrieri n Conturi la BNM. La efectuarea tranzactiei REPO termenul de la data rascumpararii pna la scadenta VMS nu poate fi mai mic de trei zile lucratoare, iar data platii cupoanelor (n cazul obligatiunilor de stat) trebuie sa fie ulterioara datei scadentei tranzactiei REPO. La operatiunile de piata deschisa ale BNM participa bancile licentiate, participante la sistemul de nscrieri n conturi al valorilor mobiliare la BNM si la sistemul automatizat de plati interbancare, care au ncheiat cu BNM Contractul pentru desfasurarea operatiunilor de piata deschisa. Operatiunile de piata deschisa se efectueaza prin intermediul licitatiilor, desfasurate la BNM, n baza hotarrii Comitetului Monetar al BNM sau la decizia prim-viceguvernatorului (viceguvernatorului) BNM.
9

Facilitile permanente efectuate la iniiativa bncilor autorizate limiteaz fluctuaiile ratelor interbancare ale dobnzii pe termen scurt (overnight) care pot fi uneori semnificative i formeaz coridorul pe termen scurt al ratelor dobnzii pe piaa monetar. Ratele dobnzii aferente celor dou faciliti permanente (depozite i credite overnight) vor delimita coridorul ratelor Bncii Naionale a Moldovei. Facilitile permanente vor fi disponibile pentru bncile autorizate la cererea acestora, n volum nelimitat i la rata dobnzii stabilit de Consiliul de administraie al BNM. Facilitile permanente reprezint facilitile pe care BNM le pune la dispoziia bncilor autorizate la iniiativa acestora. BNM ofer dou faciliti permanente: facilitatea de credit overnight; facilitatea de depozit overnight. Creditul overnight este un credit acordat de BNM peste noapte bncilor, pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la sfritul zilei operaionale, precum i n scopul meninerii rezervelor obligatorii, garantat cu valori mobiliare amanetate la BNM, la o rat a dobnzii prestabilit. Depozitul overnight este o facilitate permanent acordat de BNM, care ofer bncilor autorizate posibilitatea de a plasa depozite peste noapte la BNM din proprie iniiativ, remunerate la o rat a dobnzii prestabilit. Rezervele obligatorii vor fi utilizate ca un instrument al politicii monetare avnd drept scop limitarea excesului de lichiditate, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor interbancare ale dobnzilor. Totodat, ele vor avea i un rol prudenial, n special innd cont de mrimea limitat a Fondului de garantare a depozitelor. Rezervele obligatorii sunt pstrate n conturile bncilor autorizate la Banca Naional a Moldovei la o rat stabilit de ctre Consiliul de administraie al BNM. Consiliul de administraie al Bncii Naionale a Moldovei va stabili mrimea normei rezervelor obligatorii la mijloacele atrase n moned naional i valut strin n funcie de trendul pe termen mediu i lung al inflaiei, evoluia indicatorilor macroeconomici, prognozele indicatorilor macroeconomici i monetari pe termen mediu i lung, ateptrile inflaioniste, etc Rezervele obligatorii (RO) reprezint nivelul minim al rezervelor pe care o banc autorizat trebuie s le dein la BNM. RO se utilizeaz n scopul schimbrii cererii banilor de rezerv pe scurt durat i respectiv a ratei de dobnd pe termen scurt. Bncile menin rezervele obligatorii separat n lei moldoveneti i valut strin (dolari SUA i Euro) n conturi deschise la Banca Naional a Moldovei. Bncile constituie RO din mijloacele atrase n valutele respective, reflectate n bilanurile bncilor n conturile din clasa II Obligaiuni, la o norm stabilit de Consiliul de administraie al BNM. Rezervarea din mijloacele atrase n lei moldoveneti i n valute neconvertibile se efectueaz prin mentinerea mijloacelor bneti n lei moldoveneti la Banca Naional a Moldovei n contul Loro al bncii n mediu pe perioad. Pentru rezervele obligatorii n lei moldoveneti n contul Loro al bncii la BNM snt stabilite perioade chenzinale de urmrire a mijloacelor atrase (6-20 a lunii curente; 21 a lunii curente - 05 a lunii urmtoare) i respectiv de meninere a rezervelor obligatorii (21 a lunii curente -05 a lunii urmtoare; 6-20 a lunii urmtoare). Banca Naional a Moldovei platete dobnd la cota din rezervele obligatorii ce depete 5 la sut din pasivele n baza crora se calculeaz aceste rezerve. Plata pentru rezervele obligatorii se efectueaz lunar, dup data de 15 a lunii n curs, pentru luna calendaristic precedent. Rezervele obligatorii n lei moldoveneti i n valut strain se remunereaz la rate distincte, aplicnd pentru rezervele n lei rata la depozitele overnight din coridorul ratelor BNM, iar pentru rezervele obligatorii n valut strain - rata medie la depozitele la vedere cu dobnd atrase de sistemul bancar n VLC, calculat lunar de Banca Naional a Moldovei n baza rapoartelor lunare privind rata medie la depozitele atrase de bnci. 1,294.6 mln in cont la BNM la 25 decembier pina la 5 ianuarie.Rata de remunerare este 4.81 %. Interveniile pe piaa valutar i politica valutar
10

Banca Naional a Moldovei va promova n continuare o politic valutar prudent, consecvent i corelat cu obiectivul fundamental de asigurare i meninere a stabilitii preurilor, precum i va efectua plasarea rezervelor internaionale ale statului n instrumente investiionale care corespund criteriilor de siguran i lichiditate. Banca Naional a Moldovei va menine n continuare regimul cursului de schimb valutar flotant. Eficiena asigurrii i meninerii stabilitii preurilor va fi sprijinit de regimul cursului de schimb flotant, deoarece ajustarea sistematic a cursului de schimb valutar poate duce la modificri incompatibile i contrare ale ratelor dobnzii cu obiectivul inflaiei adoptate. Prin urmare, Banca Naional a Moldovei nu va stabili o rat de schimb predeterminat a leului moldovenesc fa de alte valute. Cu toate acestea, Banca Naional a Moldovei i rezerv dreptul de a efectua intervenii valutare n scopul atenurii fluctuaiilor excesive ale cursului de schimb oficial i de a completa rezervele valutare internaionale. De asemenea, BNM i rezerv dreptul de a efectua intervenii n mod excepional pe piaa valutar n cazul n care acestea vor fi necesare pentru a spori eficacitatea principalelor instrumente monetare n scopul atingerii obiectivului inflaiei. n calitate de instrumente ale politicii valutare vor fi utilizate intervenii directe pe piaa valutar intern, operaiuni reversibile valutare de tip swap, precum i tranzacii forward. BNM va stimula implementarea de ctre sistemul bancar a instrumentelor de hedging care vor contribui la diminuarea riscului valutar. 3. Conturile bancare-modalitati de functionare Notiunea contului bancar si tipurile lor. Contul bancar- un cont analitic deschis de banca pe numele titularului de cont prin care se efectuiaza operatiuni de incasari si plati ale mijloacelor banesti. Conturile bancare pot fi: A) in dependenta de valuta contului: cont deschis in moneda nationala si cont deschis in valuta straina. B) in dependent de titularul de cont: conturi deschise de personae fizice si personae juridice. C)in dependent de tipul contului deschis la banca : Cont current- cont deschis de banca pentru titularul de cont care serveste la inregistrarea in ordine cronologica a operatiunilor in numerar sau fara numerar effectuate din sau in acest cont. Cont de depozit-cont deschis de banca pentru titularul de cont destinat evidentei operatiunilor de depunere si plasare a mijloacelor banesti temporar libere la termen sau la vedere. Cont de credit- cont deschis de banca care serveste la inregistrarea operatiunilor legate de evidenta si rambursarea creditelor acordate de banca titularului de cont. Cont loro- cont current deschis de banca pentru alta banca. Cont provizoriu- este cont deschis de banca pe o anumita perioada de timp destinat acumularii mijloacelor banesti pentru formarea capitalului social sau pentru acumularea mijloacelor banesti obtinute in procesul plasamentelor valorilor mobiliare. Procedura de deschidere si inchidere a conturilor bancare de catre pers. Fiz si jurdice. Pentru efectuarea operatiunilor de incasari si plati, de depunere a mijloacelor banesti si pentru efectuarea altor operatiuni bancare, pers.jurid. rezidente si nerezidente si pers. Fiz. pot deschide unul sau mai multe conturi in MDL sau valuta straina la orice banca comerciale din RM. Documentele necesare pentru deschiderea conturilor pers. Jurid. se prezinta la banca de catre una din pers jurid cu drept de semnatura indicat in fisa cu specimene si semnaturi si amprenta stampilei sau de catre o alta persoana imputernicita. Pentru deschiderea conturilor pers fiz, documentele necesare se prezinta individual sau de catre o persoana imputernicita. La deschiderea conturilor copiile documentelor se p[rezinta impreuna cu documentele originale, cu exceptia cazurilor prezentarii de catre pers imputernicita de a deschide un cont aa copiei actului de identitate a titularului de cont pers fiz legalizata notarial. In cazul avizului favorabil al bancii de a deschide cont pers responsabile, banca deschide si perfecteaza contractul sau alte documente conform legislatiei in vigoare convenite intre parti.
11

Banca este obligata sa informeze organele fiscal teritoriale unde titularul de cont se afla la evidenta, despre deschiderea, modificarea sau inchiderea contului. Astfel, operatiunile in sau din cont pot demara dupa confirmarea de catre organelle fiscal privind luarea la evident a contului. Toate datele despre conturile deschise titularului de cont se inscriu de catre persoana responsabila a bancii in registrul conturilor analitice deschise la banca. Pentru a deschide un cont current, pers jurid se inregistreaza la Camera Inregistrarii de Stat si trebuie sa prezinte urmatoarele documente: 1.cererea de deschidere a contului; 2.fisa cu speciemene de semnaturi si amprenta stampilei legalizata notarial in 2 exemplare; 3.copia certificatului de atribuire a codului fiscal; 4. extrasul din registrul de stat al intreprinderilor si organizatiilor eliberat de Camera Inregistrarii de Stat a MDI. 5.copia actului de identitate a persoanei care prezinta documentele de identitate pentru deschiderea contului. Persoanele jurid care se inregistreaza la organelle de stat prezinta pe linga documentele mentionate mai sus si copia documentului ce confirma intreprinderea de stat a persoanei juridice respective si copia documentelor de constituire (statut si regulamente interne). Persoanele jurid nerezidente care au obiect impozabil pe teritoriul RM pentru a deschide un cont current prezinta aceleasi documente ca si pers rezidente la care se adauga copia docuemntului care confirma inregistrarea de stat in tara de provenienta conform legislatiei in vigoare a tarii de resedinte. Pers jurid nerezidente care nu au obligatii fiscal sau obiecte impozabile pe teritoriul RM , pentru a deschide un cont current prezinta suplimentar documentelor mentionate mai sus informatii despre lipsa obligatiilor fiscal sia obiectului impozabil pe teritoriul RM. Misiunile dimplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor international acreditate de Ministerul Afacerilor Externe , pentru deschiderea conturilor prezinta urmatoarele documente: 1.Cererea de deschidere a contului; 2.Fisa cu specimen de semnaturi si amprenta stampilei fara legalizare notariala; 3.Confirmarea de ministerul afacerilor externe despre activitatea acestora pe teritoriul RM; 4.copia legitimatiei de acreditare in care este semnatura titularului eliberata de Ministerul Afacerilor Externe. Pentru a deschide un cont provizoriu la formarea initiala a capitalului statutar se prezinta urmatoarele: 1. Cererea; 2.certificatul constatator eliberat de Camera Inregistrarii de Stat; 3.Hotarirea privind emisiunea valorilor mobiliare; 4.Copia actului de identitate a pers care prezinta documentele pentru deschiderea contului. Pers fiz rezidente si nerezidente care nu parctica activitate de intreprinzator sau alt tip de activitate , pentru a deschide un cont la banca prezinta cererea de deschidere si copia actului de identitate. Inchiderea conturilor se efectueaza: 1. in baza cererii titularului de cont; 2. in baza hotaririi fondatorilor pers jurid; 3.In baza hotaririi in instanta de judecata; 4. Achitarea hotaririi sau restituirii depozitului n scopul evitrii cazurilor de lezare a intereselor titularilor de cont i dac aceasta nu contravene prevederilor contractelor, conturile, la care timp ndelungat (2 ani) nu s-au efectuat operaiuni n/din cont, la decizia conducerii bncii, pot fi nchise convenional. Conturile provizorii se nchid conform legislaiei n vigoare dup transferarea soldului la contul curent sau dup restituirea mijloacelor bneti n cazul n care emisiunea valorilor mobiliare nu a avut loc sau ntreprinderea nu a fost constituit. Modificarea conturilor bancare si inchiderea lor Modificarea conturilor bancare poate fi efectuata in rumatoarele cazuri:
12

1. modificarea denumirii sau a datelor personale sau a formelor organizatorico-juridice a titularului de cont; 2. modificari rezultate din modificarea planului de conturi al evidentel contabile in banci si alte institutii fiuanciare din RM; 3. modificarea codului numeric al valutei in care a fost deschis contul. Conducerea bncii este n drept s adopte de sine stttor decizia privitor la modificarea contului n cazul modificrii planului de conturi al evidenei contabile. Despre aceste modificri banca este obligat s informeze titularul de cont n termen de 30 de zile pn la efectuarea acestora. 16.3. Pentru modificarea contului n caz de lichidare a persoanei juridice, reprezentanei nfiinate n Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, ntreprinztorului individual comisia de lichidare/lichidatorul prezint la banc: - hotrrea organului competent privind lichidarea, care trebuie s conin termenul de aciune a comisiei de lichidare/lichidator; - fia cu specimene de semnturi i amprenta tampilei comisiei de lichidare/lichidator, legalizat notarial, -2 exemplare. Conturile provizorii se nchid conform legislaiei n vigoare dup transferarea soldului la contul curent sau dup restituirea mijloacelor bneti n cazul n care emisiunea valorilor mobiliare nu a avut loc sau ntreprinderea nu a fost constituit. 4.Organizarea platilor prin virament pe teritoriul RM. Esenta organizarii platilor prin virament, participantii, documentele de plata, regulamente BNM privind efectuarea platilor prin virament. Operaiunile prin intermediul viramentului sunt operaiuni de decontare prin care este creditat contul beneficiarului plii i este debitat contul pltitorului, iar bncii i revine rolul de intermediar. Operaiunile cu virament se prezint sub 2 aspecte: 1. la nivel macroeconomic (~90% n rile dezvoltate i ~60% n rile n curs de dezvoltare). Cel mai reprezentativ agregat monetar prin care se poate de influenat masa monetar este M3. 2. la nivel microeconomic prin intermediul viramentului se concretizeaz operaiile aprute ntre client i banca. Decontrile prin virament se caracterizeaz prin urmtoarele principii: 1. decontrile prin virament sunt reglementate. 2. decontrile prin virament se efectuiaz prin prezena conturilor bancare. 3. toate decontrile prin virament se efectuiaz prin acceptul titularului de cont (excepia dispoziia incaso). 4. decontrile prin virament se efectuiaz n documente tipezate i acceptate de comun acord. 5. decontrile prin virament se efectuiaz n termeni stability 6. decontrile prin virament se efectuiaz contra plat (beneficiarul este obligat s plteasc comisionul) 7. dup derularea fiecrei operaiuni se ntiineaz att beneficiarul ct i pltitorului. Toate decontrile prin virament se clasific n dou mari pri: 1. virament prin credit (transfer de credit) iniiativa aparine pltitorului. 2. transfer de debit (?) iniiativa aparine beneficiarului (deintorului) La etapa actual decontrile prin virament se caracterizeaz prin urmtoarele: 1. numrul mare de clieni i numrul mare de bnci 2. timpul derulrii operaiunii crete 3. cresc relaiile de colaborare ntre bnci Participantii: 1. Pltitorul persoana care este beneficiarul unei valori, mrfuri i servicii sau este obligat prin nite angajamente i creia este debitat contul curent. 2. Beneficiarul este persoana care beneficiaz de creditarea contului. 3. Banca pltitoare este banca pltitorului.
13

4. Banca intermediar (n RM - BNM) pentru a facilita deontrile prin virament. 5. Banca beneficiarlui (destinatarului) este banca beneficiarului care este mputernicit de a recepiona sumele de la pltitor i de a transmite nstrumentele de plat nsoite de extrasul din cont. Documente de plat care se utilizeaz la efectuarea plilor fr numerar pe teritoriul Republicii Moldova snt urmtoarele: a) dispoziia de plat; b) dispoziia de plat trezorerial; c) dispoziia de plat acceptat; d) cererea-dispoziie de plat; e) nota de transfer; f) dispoziia incaso; g) dispoziia incaso trezorerial. Documentele de plat trebuie s conin obligatoriu: a) denumirea documentului de plat; b) numrul documentului de plat, data, luna, anul emiterii. Numrul i data se indic n cifre, luna n litere, anul n cifre; c) codul fiscal al pltitorului; d) codul fiscal al beneficiarului (se indic numai n dispoziia de plat trezorerial tip. doc. 8, dispoziia incaso/ dispoziia incaso trezorerial tip.doc.2, 9 i nota de transfer tip. doc. 10); e) tipul documentului n conformitate cu prevederile Nomenclatorului tipurilor de documente de decontare i contabile utilizate la efectuarea operaiunilor bancare, aprobat prin Hotrrea Consiliului de Administraie al BNM nr.168 din 8 iunie 2000; f) dispoziia necondiionat de a plti o anumit sum de bani; g) suma plii, care conine n partea ntreag lei, iar n partea zecimal bani, nscris cu litere i cu cifre, aliniat n spaiile destinate la stnga. n calitate de separator de cifre zecimale se utilizeaz cratima ("-"); h) apartenena la categoria de rezident sau nerezident a pltitorului i beneficiarului. Apartenena pltitorului i beneficiarului la categoria de rezident se indic n parantez prin litera "R", iar apartenena pltitorului i beneficiarului la categoria de nerezident se indic n parantez prin litera "N", care se nscriu naintea denumirii pltitorului i a beneficiarului; i) denumirea pltitorului i a beneficiarului (se admit abrevieri uzuale ale denumirii n conformitate cu certificatul de nregistrare eliberat de Camera nregistrrii de Stat a Departamentului Tehnologii Informaionale); j) denumirea bncii pltitoare i a bncii beneficiare, codul bncii n conformitate cu "Indicatorul participanilor n sistemul de pli interbancare" deinut i actualizat de ctre BNM; k) numrul contului bancar al pltitorului i numrul contului bancar al beneficiarului; l) destinaia plii, unde se indic: - denumirea plii (pentru ce se efectueaz plata); - numrul, data i anul contractului; - numrul, data i anul documentului care confirm expedierea sau primirea mrfurilor, executarea lucrrilor sau prestarea serviciilor i temeiul efecturii altor pli, inclusiv a plii prealabile; - n cazul achitrii unei cambii - numrul, data i anul cambiei, numrul exemplarului cambiei; - pentru cererea dispoziie de plat - numrul i data documentelor comerciale sau de specificare a mrfurilor, unitatea de msur, cantitatea, preul, condiii suplimentare; - n cazul decontrii plilor n/din buget se completeaz cu denumirea impozitelor, taxelor i altor pli n buget, precum i transferurilor din buget, conform actelor normative n vigoare; - pentru dispoziia de plat acceptat - denumirea plii (pensii, pensii alimentare, salarii, cheltuieli de deplasare, onorarii de autor i alte tipuri de transfer prevzute de actele normative n vigoare); - n cazul plii efectuate prin dispoziie de plat tip doc.50, pentru hrtiile de valoare de stat (HVS) procurate pe piaa secundar se indic (ncepnd cu prima poziie) urmtorul nscris - condiii suplimentare. Semnturile trebuie s fie autografe i aplicate cu cerneal sau cu pix de culoare albastr sau neagr. Documentele de plat se ntocmesc cu folosirea mijloacelor tehnice sub indigo sau prin multiplicarea originalului n numrul de exemplare necesare prilor participant. n documentele de plat nu se admit corectri i/sau tersturi. Dispoziia de plat/dispoziia de plat trezorerial este o dispoziie necondiionat dat de ctre pltitor bncii pltitoare de a plti unui beneficiar o anumit sum de bani nscris n aceasta pentru stingerea unei obligaiuni bneti a pltitorului fa de beneficiar. 35. Dispoziia de plat se utilizeaz la efectuarea plilor pentru mrfurile livrate, lucrrile efectuate, serviciile prestate, tranzaciile cu HVS, precum i altor pli. Dispoziia de plat trezorerial se utilizeaz pentru plata impozitelor i taxelor n veniturile bugetului de stat, bugetelor unitilor administrativ-teritoriale; transferul mijloacelor bneti n
14

fondurile extrabugetare i a plilor n/din contul instituiilor publice pentru mrfurile livrate, lucrrile efectuate, serviciile prestate, precum i la efectuarea altor pl. Dispoziia de plat acceptat se utilizeaz la transferul mijloacelor bneti prin intermediul ntreprinderii de Stat Pota Moldovei pe numele unor ceteni (pensii, pensii alimentare, salarii, cheltuieli de deplasare, onorarii de autor etc). Nu se permite utilizarea dispoziiei de plat acceptate pentru transferurile de mijloace bneti prin oficiul potal pe numele ntreprinderilor de comer pentru mrfurile livrate. Cererea-dispoziie de plat reprezint cererea beneficiarului naintat pltitorului de a plti o anumit sum de bani pentru marfa livrat, serviciile prestate conform prevederilor contractuale, precum i la achitarea cambiilor i efectuarea altor pli stipulate n contract. Valoarea plii nregistrate n cererea-dispoziie de plat se determin de ctre beneficiar i se accept de ctre pltitor conform prevederilor contractului pe baz documentar. Nota de transfer este un document de plat care se utilizeaz numai de ctre banc la efectuarea operaiunilor descrise n prezentul Regulament. Nota de transfer se execut de ctre banc n ziua operaional n care a fost emis. Nota de transfer tip doc. 6 se utilizeaz pentru plile care nu se refer la cazur ile n care n calitate de pltitor sau beneficiar este instituia public sau Trezoreria de stat: a) pentru efectuarea plilor pariale ale dispoziiilor incaso; b) pentru transferarea sumelor ncasate n numerar de la persoanele fizice sau pltite prin card de ctre persoanele fizice sau juridice dup destinaie; c) pentru restituirea sumelor cu caracter neidentificat nregistrate n contul bncii; d) pentru efectuarea tranzaciilor ntre subdiviziunile bncii i altor pli intrabancare. Dispoziia incaso/dispoziia incaso trezorerial este dispoziia beneficiarului privind perceperea n mod incontestabil a unei anumite sume de bani din contul bancar al titularului de cont fr consimmntul acestuia, n baza documentelor de executare silit sau a actelor normative care prevd dreptul perceperii n mod incontestabil. Documentele de plat utilizate la efectuarea plilor fr numerar pe teritoriul Republicii Moldova se ntocmesc n limba de stat, iar sumele nscrise n ele snt exprimate n unitatea monetar naional (leul moldovenesc). Circulaia documentelor de plat n bnci i la Banca Naional a Moldovei se efectueaz n conformitate cu prevederile prezentului Regulament, Regulamentului privind plile interbancare n Republica Moldova (aprobat prin Hotrrea Consiliului de Administraie al Bncii Naionale a Moldovei nr.20 din 30 ianuarie 2003) i altor acte normative ale Bncii Naionale a Moldovei. Operatiunile fara numerar al bancilor comerciale se efectueaza prin intermediul sistemului automatizat de plati interbancare (SAPI). SAPI reprezinta sistemul prin intermediul caruia sunt effectuate platile interbancare in MDL pe teritoriul RM. El este compus din sistemul de decontare in timp real (bruta) si sistemul de compensare cu decontare pe baza neta. Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real este destinat prelucrarii platilot urgent si de mare valoare , iar sistemul de compnesare pe baza neta este destinat procesarii platilor de mica valoare (<50000 lei). Participantii SAPI: BNM, Banci autorizate de BNM, Centrul de casa si decontari din Tiraspol. Administrator al sistemului de plati este BNM. Drepturile si obligatiile BNM in calitate de administrator si ale bancilor autorizate in calitate de participant sunt stipulate in contractual privind participarea in SAPI. La incheierea contractului SAPI, fiecare participant primeste documentul ethnic pentru participantii la system. Pentru fiecare participant se deschide un cont de decontare si se atribuie un cod de identificare. Sistemul de decontare pe baza bruta opereaza conform principiului de decontare pe baza bruta efectuind procesarea si decontarea fiecarui document de plata in parte. Etapele procesarii documentului de plata in acest system: 1. Initierea si transmiterea de catre participant a documentului in system. 2. Validarea tehnica a documentului 3. Acceptarea tehnica a docuemntului cu informarea corespunzatoare a participantului.
15

4. Verificarea de catre system a disponibilitatii mijloacelor banesti in contul de decontare si dupa caz acceptarea documentului inregistrarii contabile sau plasarea documentului in coada de asteptare. 5. Decontarea finala a docuemntului. In sistemul de decontare bruta in timp real sunt procesate urmatoarele documente: 1. Ordinal de plata privind transferurile urgente si de mare valoare. 2. Ordinele incasso privind efectuarea perceprii in mod incontestabil in conformitate cu actele normative in vigoare. Documentele de plata transmise in acest system nu sunt supuse restrictiilor de ordin cantitativ sau valoric. In cazul in care mijloacele disponibile din contul de decontare al unui participant nu sunt suficiente pentru a deconta un document de plata, sistemul plaseaza documentul in coada de asteptare in funcite de prioritatea acrodata de catre participant. La creditarea contului de decontare al aprticiantului care are document de plata in coada de asteptare, sistemul reinitiaza procesarea acestor documente in ordine cronologica in baza principiului FIFO. In cazul in care documentele plasate iun coada de asteptare nu pot fi decontate pina la momentul de finalizare a procesarii platilor in SAPI, documentele vor fi anulate in mod automat de catre sistem cu informarea respectiva a participantilor. Sistemul de compensare cu decontare pe baza neta opereaza conform principiul de compensare si decontare pe baza neta, efectuind compensarea platilor transmise de participant si remiterea rezultatelor compensarii spre decontare in sistemul de decontare pe baza bruta in timp real. In acest system sunt procesate urmatoarele documente de plata: 1.ordinea de plata prividn transferul de credit 2.cererea de plata privind debitarea directa. Etapele de procesrae a sistemului de compensare sunt: 1.transmiterea documentului de plata (14.00-21.50) 2. preclearing (14.30-14.45). In cadrul acestei etape sistemul informeaza participantii cu privire la pozitiile nete calculate pentru sesiunea de compensare si rezerveaza mijloace necesare in contul de decontare ale participantilor pentru acoperirea pozitiilor nete debitoare. 3. clearing (14.45-15.00) sistemul calculeaza pozitiile nete finale ale sesiunii de compensare in functie de nivelul de acopperire a pozitiilor nete debitoare si transmise pozitiile nete finale spre decontare in sistemul cu decontare bruta in timp real. A doua sesiune de compensare cu decontare pe neto are loc in intervalul; orelor 15.00-20.00. Regulamentele:1. Regulamentul cu privire la supravegherea sistemului automatizat de pli interbancare, Hotrrea Consiliului de administraie al Bncii Naionale a Moldovei nr.154 din 28.06.2007, n vigoare din 01.01.2008, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.131-135/514 din 24.08.2007 (cu modificrile i completrile ulterioare) 3. Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de pli interbancare, aprobat prin Hotrrea Consiliului de administraie al Bncii Naionale a Moldovei nr.53 din 02.03.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.39-42/144 din 10.03.2006 (cu modificrile i completrile ulterioare) 4. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotrrea Consiului de administraie al Bncii Naionale a Moldovei nr.373 din 15.12.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.176-181/643 din 30.12.2005 (cu modificrile i completrile ulterioare) 5. Regulamentul cu privire la debitarea direct, Hotrrea Consiliului de administraie al Bncii Naionale a Moldovei nr.374 din 15.12.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.176-181/644 din 30.12.2005 (cu modificrile i completrile ulterioare) Transferul de credit si debitarea directa. Incasoo Transferul de credit reprezinta o serie e operatiuni care incepe prin emiterea de catre emitent a ordinului de plata si executarea de catre banca platitoare acesteia in scopul punerii la dispozitia beneficiarului a unei sume de mijloace banesti si se finalizaeaza prin
16

inregistrarea de catre banca beneficiara a sumei respective in contul beneficiarului. Transferul de credit poate fi efectuat atit in lei cit si in valuta straina. In functie de specificul utilizarii transferurilor de credit poate fi : \1.transfer ordinar- toate platile intre titularii de cont care nu se refera nemijlocit la bugetul publiac national si poate fi initiat atit de clientul bancii cit si nemijlocit de catre banca in nume sip e cont propriu. 2.transfer bugetar care este utilizat in scopul efectuarii platilor care se refrra numai la bugetul public national si poate fi initiat atit de clientul bancii cit si nemijlocit de banca in nume si pe cont propriu. Att transferul ordinar ct i cel bugetar poate fi utilizat i pentru plile cu caracter de periodicitate, la date programate i sume fixe (transfer programat), care se efectueaz de ctre banc n numele titularului de cont bancar n anumite intervale de timp, conform prevederilor contractului de mandat. n funcie de solicitarea clientului bncii, transferul de credit n lei moldoveneti poate fi efectuat n regim de urgen (transfer urgent) sau n regim normal (transfer normal). Transferul de credit se efectueaz n baza ordinului de plat ntocmit de ctre emitentul acestuia. Oridnul de plata se emite: 1. Intrun singur exemplar in cazul emiterii de catre banca platitoare la efectuarea transferurilor de credit in nume sip e cont propriu; 2. In 2 exemplare in cazul emiterii de catre titularul de cont bancar sau de catre banca la efectuarea transferurilor in numele titularului de cont. 3. In 3 exemplare in cazul emiterii de catre titularul de cont la efectuarea tranferurilor de credit din adresa Intreprinderii de Stat Posta Moldovei la care se anexeaza la necessitate si 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor banesti. Ordinul de plata se prezinta spre executare la banca platitoare de catre emitent sau de catre persoana imputernicita in ziua in care a fost emisa, iar in cazul emiterii rodinului de plata de catre unitatea trezoreriei de stat aceasta se prezinta spre executare la banca platitoare cu data emiterii in decursul anului bugetar current. Ordinul de plat se ntocmete n limba de stat. La ntocmirea ordinului de plat utilizat pentru efectuarea transferului n valut strin, elementele utilizate n sistemele de pli internaionale se completeaz ntr-o limb strin, conform practicii internaionale. n ordinul de plat nu se admit corectri i / sau tersturi. Ordinul de plat se prezint spre executare la banca pltitoare de ctre emitent sau de ctre persoana mputernicit a acestuia n ziua n care a fost emis, iar n cazul emiterii ordinului de plat de ctre unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezint spre executare la banca pltitoare cu data emiterii n decursul anului bugetar curent. Debitarea directa este o modalitate de plata care consta in debitarea de catre banca platitoare a contului bancar al platitorului cu suma platii indicate in cererea de plata emisa de beneficiar si creditarea de catre banca beneficiara aa contului bancar al beneficiarului. Debitarea contului platitorului se efectuiaza in conformitate cu mandatul de debitare directa, iar creditarea corespunzatoare de catre banca beneficiara a contului bancar la beneficiarului in confomritate cu angajamentul privind debitarea directa. Mandatul de creditare directa este un act juridic prin care platitorul acorda o imputernicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plata precum si bancii platitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate in cererile de plata. Angajamentul privind debitarea directa este acordul incheiat intre beneficiar si banca beneficiara care cuprinde obligatiile acestora in cazul utilizarii debitarii directe. Debitarea directa se efectuiaza in baza cererii de plata emisa de catre beneficiar care in functie de mijloace tehnice disponibile poate utiliza formularul cerere de plata stabilita de BNM.

17

Debitarea direct se efectueaz n baza cererii de plat emise de ctre beneficiar, car e n funcie de mijloacele tehnice disponibile poate utiliza formularul cererii de plat prezentat n Anexa 3 sau Anexa 4 la prezentul Regulament. Cererea de plat se ntocmete n limba de stat, n conformitate cu Modul de completare a cererii de plat (Anexa 5 la prezentul Regulament). n cererea de plat nu se admit corectri i / sau tersturi. Cererea de plat se prezint de ctre beneficiar sau de ctre persoana mputernicit a acestuia la banca beneficiar n 2 exemplare. Primul exemplar al cererii de plat se legalizeaz cu semnturile persoanelor cu drept de semntur i tampila beneficiarului. Cererea de plat urmeaz a fi prezentat la banca beneficiar cu 3 zile lucrtoare nainte de data finalizrii plii. Data finalizrii plii se indic de ctre beneficiar n cererea de plat i reprezint data n care banca beneficiar urmeaz s crediteze contul beneficiarului. 5.Organizarea operatiunilor cu numerar in bancile comerciale din RM Esenta si continutul operatiunilor cu numerar, documentarea acestora. Operatiunile cu numerar al bancilor comerciale includ: incasari de numerar si eliberari de numerar. Incasarile de numerar includ: 1.depunerile in conturilor titularilor deschise la banci; 2.incasari de numerar generate de activitatea bancii; 3.retrageri de numerar de la filialele aceleasi banci sau de la oricare alta banca sau filialele acesteia; 4.retrageri din numerar de la BNM. Eliberarile de numerar includ: 1. Ridicari de numerar de catre clientii bancii 2. Plati generate de activitatea bancii 3. Eliberari de numerar intre caseriile filialelor aceleasi banci sau pentru orce alta banca sau filialele acestora 4. Depuneri de numerar la BNM. Organizarea operatiunilor in numerar in cadrul unei banci comerciale au loc prin intermediul caseriei bancare. Caseria bancara include 1. Casa de circuulatie care este destinata operatiunilor de depuneri sau retrageri de numerar precum si alimentarea ghiseilor. 2. Tezaur- o incapere special amenajata si destinata pastrarii numerarului si a altor valori depuse in casa de circulatie. 3. Ghiseuri spatiu in case in care se efectuieaza operatiuni in numerar 4. Birou- pentru numararea si ambalarea numerarului reprezinta o incapere dotata cu utilaj si echipament special pentru verificarea si ambalarea numerarului. La organizarea si amplasarea caseriei, banca este obligata sa respecte cerintele tehnice de proiectare si organizare a compartimentelor de casa si tezaur. La fel banca este obligata sa asigure securitatea si integritatea numerarului si a altor valori gestionate de ea. Gestionarea numerarului si a altor valori din casa de circulatie si tezaur se efectuiaza in mod obligatoriu de trei persoane desemnate prin ordin de catre conducatorul bancii. Pentru efectuarea operatiunilor cu numeral banca utilizeaza urmatoarele documente: 1. Ordin de incasare a numerarului care se utilizeaza la orice tip de incasare a numerarului de catre banca. 2. Ordin de eliberare a numerarului care se ytilizeaza la eliberarea numerarului de catre banca. 3. Cecul de numeral care este un doc. De casa care se utilizeaza de catre titularul de cont la retragerea numerarului de la banca. Documentele utilizate pentru reflectarea opeartiunilor cu numerar se intocmesc de catre functionarul bancii si se executa in ziua operationala in care a fost emisa. Formularele
18

documentelor utilizate pentru operatiunile cu numerar se intocmesc pe suport hirtie sau in forma electronica care ulterior se imprima pe suport hirtie. Evidenta operatiunilor cu numerar se tine de registre forma si continuyul caruia se elibereaza de sine statator de catre banca. Esenta si rolul operatiunilor de casa Operatiunile de casa sunt operatiuni de intermediere ale bancii pentru clientii sai. Ele contribuie si la plasarea mijloacelor care reprezinta diferite tipuri de operatiuni active. Operatiunile de casa servesc drept baza pentru gestionarea fluxurilor monetare ale bancii primite de banca si fluxurile monetare eliberate din banca. De asemenea contribuie la incasarea si atragerea resurselor financiare care in acest caz sunt operatiuni pasive. Particularitatile organizarii casieriei bancare, trierii si ambalarii numerarului. Din punct de vedere al organizrii sunt anumite condiii de securitate: 1. fiecare casier se afl n spaiul nchis; 2. casierul trebuie s aib acces la chei care sunt 2. O cheie la casier, cnd pleac acas pune n seiful bncii, a doua se pstreaz n seif cu acces limitat. 3. fiecare casier are 3 accesori: a. geanta (caseta casierului) este destinat pentru pstrarea banilor la sfritul zilei sau pentru transportarea numerarului de la sau la casierie sau la seiful bncii, unde se pstreaz rezerva casieriei la bnca. b. registrul de cas unde fiecare contabil nregistreaz n ordinea cronologic operaiune de ncasare sau plat nsoit de documentele necesare (plile i ncasrile se separ). c. tampila unde e scris denumirea bncii i casieria. Casierul este considerat instituie bancar semnificativ reeind din: a. casierul este imaginea bncii; b. casierul trebuie s aib atitudine neutral cin nu neutr. El nu trebuie s influeneze clientul n luarea deciziei; c. casierul este obligat s comunice clientul dac decizia este corect sau fals, n cazul n care iniiativa aparine clientului; d. casierul este acel care promoveaz nite servicii. Compartimentul casierie funcioneaz n ncperi special amenajate, separate de locul de munc al celorlalte compartimente i va corespunde cerinelor tehnice de proiectare i organizare a compartimentelor de cas i tezaur. n cadrul casieriei se pot organiza: - case operative de: ncasri, pli n lei, operaiuni de ncasri i pli n valut, schimb de bancnote cu monede metalice, schimb de bancnote deteriorate, vnzarea formularelor cu regim special, a certificatelor de depozit, aciunilor i a altor hrtii de valoare; - case de ncasri serale; - case pentru primirea diverselor valori depuse spre pstrare de deponeni (persoane juridice i fizice); - case cu program prelungit; case de verificare a numerarului; - case de ncasri n lei amplasate n afara sediului bncii; - case pentru schimbul valutei. nfiinarea caselor ce vor funciona n afara sediului bncii se va face cu aprobarea conductorului bncii. La organizarea i funcionarea acestor case se va avea n vedere respectarea tuturor condiiilor prevzute n capitolul II din prezentul regulament.Fiecare casier de ghieu va avea locul de munc n cabin separat, prevzut cu ghieu care se nchide. Uile cabinelor vor fi prevzute cu ncuietori cu chei, innduse ncuiate n cursul zilei de l ucru. De asemenea, cabinele vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu ncuietori, pentru pstrarea valorilor n timpul programulu de lucru. Controlorii-verificatori de bani vor avea case de fier sau dulapuri metalice cu ncuietori, pentru pstrarea valorilor n timpul programului de lucru. Verificatorii de bani vor avea mese de verificat numerarul, compartimentate cu geamuri transparente. La prsirea temporar a locului de munc verificatorul de bani va introduce numerarul n dulap metalic prevzut cu compartimente interioare cu ncuietori, ale cror chei vor fi inute de persoanele care depoziteaz numerar n acestea. Pentru mainile electrice de numrat monede metalice se vor amenaja locuri speciale, care s permit att asigurarea securiti i numerarului ct i atenuarea zgomotului. Pentru verificarea banilor de ctre clieni se vor amenaja ncperi separate sau spaii speciale, dotate cu mese compartimentate cu geamuri transparente. Aceste ncperi vor fi amplasate, pe ct posibil, ct mai aproape de ghieul de pli. 5. Se interzice personalului casieriei ca n cazurile de prsire a locului de munc s lase banii i celelalte valori pe mese sau s lase deschise ori cu cheia n broasc casele de fier i dulapurile metalice n care se pstreaz valorile. Uile de intrare ale ncperii n care funcioneaz casieria vor fi inute ncuiate n timpul lucrului. Accesul n incinta casieriei, n afara personalului acesteia, a altor persoane cu
19

excepia conductorului, gestionarilor de valori, organelor de control ale bncii delegate n acest scop este interzis fr aprobarea conductorului bncii respective sau a nlocuitorului acestuia, dup caz. Pentru personalul casieriei vor fi amenajate ncperi separate, vestiare (dulapuri) special destinate pentru depunerea hainelor de strad i a altor obiecte personale, care vor fi inute ncuiate pe parcursul zilei de lucru, cheia fiind pstrat de o persoan mputernicit de eful casieriei. Accesul n timpul programului n vestiare (sau la dulapurile care in loc de vestiare) se va efectua numai n prezena persoanei mputernicite. Este interzis personalului casieriei s pstreze asupra sa la locul de munc serviete, sacoe, poete sau alte asemenea obiecte. 6. n fiecare diminea, nainte de nceperea programului de lucru, personalul casieriei (inclusiv eful) este obligat s predea spre pstrare pn la terminarea programului de lucru, unei persoane desemnate de eful casieriei, tot numerarul n lei i valut pe care l are asupra lui. Acestea se vor nota ntr-un registru n care persoana desemnat va nota la nceputul programului i banii si. n cazul n care unele persoane declar c nu au bani asupra lor, se va consemna n registru acest lucru prin expresia NU AM, iar persoanele respective vor semna pentru confirmare. Banii personali ai salariailor casieriei se vor introduce n plicuri individuale i se vor pstra ntr-un dulap metalic cu ncuietoare. 7. Pentru asigurarea securitii valorilor care se manipuleaz i se pstreaz n timpul programului de lucru de ctre personalul casieriei se vor instala mijloacetehnice de paz i alarmare care s poat fi declanate cu uurin de ctre: casierii de ghieu, controlorii verificatori de bani, persoanele care supravegheaz numrarea banilor de ctre clieni i eful casieriei, care s alarmeze n caz de necesitate posturile de paz Toate unitile bancare snt obligate s respecte cerinele stabilite de prezentele norme, privind modul de formare a numerarului avnd n vedere utilizarea lui direct de ctre casele bncilor n vederea efecturii operaiilor bancare. Casierii snt obligai s trieze bancnotele i moneda n cas - pe valori, apoi biletele de banc - pe utile i uzate, moneda - pe bun i defectat. Bancnotele triate pe valori, bune i uzate se formeaz i se mpacheteaz de ctre casier aparte. Fiecare 100 foi de bancnote de aceeai valoare se formeaz n pachete i se introduc n banderole cruciform standardizat. Pe banderol se scrie suma, data, semntura i tampila nominal (codul) casierului care a efectuat trierea i numrarea bancnotelor, tampila cu denumirea instituiei i codului bncii. Din 10 pacheele a cte 100 bancnote se formeaz un pachet a cte 1000 foi de aceeai valoare, care se asigur cu cartonae de protecie standardizate pe prile din fa i din dos i se leag cu o sfoar fr noduri i rupturi crucigorm de dou ori cu patru noduri strnse. n partea de sus a cartonaului de protecie se pune denumirea instituiei bncii, codul ei, valoarea, suma, data ambalrii, semntura i tampila nominal (codul) casierului care a numrat i format bancnotele n pachete. Pe cartonaul de protecie de pe pachetul cubancnote uzate se mai aplic i tampila "uzate". Pe cartonaele de protecie din dosul pachetului la capetele sfoarei, lng nod, acest casier aplic sigiliul de cear sau plomba. Pe cartonaele din fa de pe pachete cu bilete de banc primite de la fabrici de imprimerie se arat valoarea, suma depus, numrul i seria biletelor, data ambalrii, pachetul se leag cu o sfoar cu patru noduri strnse aplicnd plomba fabricii de imprimerie pe cartonaul din fa. 86. Bancnotele rmase la casieri (fraciile), din care nu se formeaz pachete i pacheele, se transmit pentru unificare i ambalare unuia sau ctorva casieri. La clasare i ambalare, casierii renumr bucat cu bucat pacheelele primite n urma unirii fraciilor. Bancnotele formate n pacheele complete, mpreun cu pacheelele cu bancnote primite de la ali casieri se claseaz pe valoare i se ambaleaz n pachete complete. Pe cartonaele de protecie din fa se face inscripia "mixt". Unele pachete cu bancnote, din care nu se pot forma pachete complete pot fi ambalate n pachete cu valoare diferit, dar nu mai mult de 10 pacheele.
20

Semnele de control ale cartonaelor de protecie din fa de pe pachete incomplete i formate din pacheele cu bancnote de diferite valori, pot fi ndeplinite de mn. Pe cartonaele de protecie formate din pacheele cu bancnote de diferite valori se indic cantitatea i suma bancnotelor de fiecare valoare i se face inscripia "mixt". Pacheelele cu bancnote incomplete selectate se ambaleaz conform prevederilor de la p. 85. Moneda bun se mpacheteaz de ctre casieri pe valori. Plicurile cu moneda de aceeai valoare se mpacheteaz n saci standardizai fr custuri exterioare. Gura sacului se coase mpreun cu o etichet din stof (carton), care se leag strns cu o sfoar fr noduri i rupturi, capetele sforii se leag cu un nod strns aplicnd pe el un sigiliu de cear sau plomb. Pe pachete i etichetele de la sacii cu moned se pun consecutiv: denumirea instituiei bncii, codul, data ambalrii, valoarea monedei, suma depus, semntura i tampila nominal (codul) casierului. Suma maxim a depunerii ntr-un sac se stabilete: - pentru moneda cu valoarea de 1 ban - 20 lei. - pentru moneda de 5, 25, i 50 bani - corespunztor 50, 250, i 500 lei. Plicurile cu moned cu valorile a cte 1, 5, 25, 50, bani se introduc ntr-un sac n limitele nu mai mult de 500 lei. Pe etichetele acestor saci se indic suma fiecrei valori a monedei.La o scoatere parial a monedei sau depunere suplimentar a acesteia n sac, soldul de moned trebuie renumrat pe cerculee, iar moneda despachetat pe nscrierile de pe plicuri, sacul sigilindu-se sau plumbuindu-se din nou, aplicndu-i o etichet semnat de casier.Plicurile cu moned rmas la casieri, care nu formeaz saci complei , se transmit spre acumulare i ambalare unuia sau ctorva casieri . Plicurile incomplete pot fi ambalate n saci incimplei cu moned de aceeai valoare sau cu moned de diferite valori. Pe etichetele ntrite la sacii complei i incomplei cu moned, formai din plicuri renumrate de diferii casieri sau din plicuri cu moned de diferite valori se face inscripia "mixt".n instituiile, personalul scriptic al crora prevede un singur casier, se admite formarea pachetelor incomplete aflate n tezaur din pacheele cu bancnote renumrate i formate n modul stabilit de acest casier n diferit timp, ntr-un pachet complet. Pachetele cu bancnote predestinate eliberrii clienilor n aceeai zi se nzestreaz numai cu cartonae de protecie din hrtie groas, se leag cruciform cu sfoar fr a aplica pe capetele sfoarei tampila sau plomba. Sacii cu moned, expui clienilor n ziua formrii se leag cu sfoar fixnd o etichet din carton fr a aplica la capetele sfoarei sigiliul de cear sau plomb. n modul stabilit la p. 85, pot s se ambaleze i s se transmit n ziua urmtoare efului casieriei bancnotele i moneda, primite n ajun n casa de noapte. Acest numerar este expus eliberrii clienilor n modul stabilit n aceeai zi. Bancnotele i moneda primite n casa de noapte se transmit casierului (controlorului) care conduce casa de numrare, mpachetate n modul expus la p.p. 85, 88, 89.Dac casierul casei de noapte efectueaz operaii de primire a numerarului n zile de odihn, se admite formarea pachetelor cu bancnote din pacheele, renumrate i formate n modul stabilit de ctre acest casier n aceste zile. n asemenea cazuri pe cartonae de protecie se aplic tampila "mixt". Pachetele cu bancnote i sacii cu moned, numrate i formate de eful casieriei, rmase n casa circulant pe a doua zi, pot fi legate cruciform cu sfoar fr a aplica sigiliul de cear sau plomb, iar bancnotele, din care nu se pot forma pacheele complete, se banderoleaz dar nu se ambaleaz n pachete. n afar de aceasta, moneda renumrat i mpachetat de eful casieriei, aflat n soldul casei circulante poate, n msura care s nu depeasc necesitatea de zi, s se pstreze n depozitul de numerar sau safeu despachetat pe tabl, n plicuri. 6.Resursele proprii Resursele proprii cuprind resursele stabile care pot fi plassate pe TL constituite din capital social, fondul de rezerva si primele legate de capitalul social si resursele temporare- care pot fi
21

plasate pe termen foarte scurt si constituie din rezerva generala pentru riscul de credit, provizioanele pentru riscul de credit, devidente de plata si impozitele constituite pina devin exigibile. Resursele proprii au ca o pondere neinsemnata in investitiile facute de banca. In esenta resurselor proprii ale bancii sint reprezentate de capitalul bancar. Capitalul bancar desemneaza fondurile pe care banca le poate folosi pentru finantarea unor operatiuni pe termen nelimitat. Formele capitalului bancar pot fi delimitate dupa anumite categorii: A. Dupa modul de procurare B. dupa emisiunea de obligatiuni Conform normelor bancilor centrale , fondurile proprii ale bancii include: 1. capitalul propriu care include: a) fondul de rezerva care este constituit din fondul de rezerva, fondul de risc care include rezerva generala pentru riscul de credit si provizioane pt pierderile din credite, fondul de reevaluare a MF si fondul de stimulare economic- material si altor fonduri cu destinatii speciala. Capitalul de rezerva este folosit numai in cazul insuficientei de profit si de repartizeaza pentru acoperirea pierderilor bancii sis au plata dobinzii sis au a altor venituri aferente oblibatiunilor plasate de banca. Fondul de rezerva al bancii trebuie sa constituie nu mai putin de 15 % din valoarea capiatalului social al bancii si este format din din defalcarile anuale din profitul net pina la atingerea marimii prevazute in statutul bancii. Volumul defalcarilor se stabileste de catre AGA si trebuie sa constituie nu mai putin de 5 % din profitul net al societatilor bancare. b) Fondul de reevaluare c) Fondul de dezvoltare d) Alte fonduri constituite din: 2. Capitalul suplimentar care include: a) Fondul de risc b) Rezerve din evaluarea activelor c) datoria subordonata Datoria subordonata include toate tipurile de instrumente de credit la termen cu dobinzi fixe sau variabile cele mai multe emisiuni pe termen mediu si de valoarea relative redusa sint vindute clientilor bancii.Alte emisiuni mai importante sint cumparate de bancile corespondente iar partea cea mai mare a titlurilor pe TL sint plasate privat societatilor de asigurari, fondurilor de plasament, fonduriulor de pensii. Capitalul bancar joaca un rol important incepind cu constituirea bancii si continua cu perioada de functionare a ei pina la lichidare. Din punct de vedere theoretic capitalul indeplineste urmatoarele functii: 1. functia de protective protectia deponentilor si creditorilor bancii in caz de falimentare a bancii, din acest cont sunt achitate toate obligatiunule fata de deponenti si creditori se mentine solvabilitatea pe parcursul activitatii bancii indifferent de aparitia unor cheltuieli neprevazute. 2. Functia operativa care consta in asigurarea bancii cu mijloace financiare care constituie baza activitatiii bancare. In cadrul acestei functii se asigura o baza adecvata de crestere a operatiunilor bancare in conformitate cu sarcinile bancii. 3. Functia de reglementare se raporteaza la interesul populatiei si a altor tendinte ai bancii pentru o functie eficienta la legile si normele in vigoare care permit bancii centrale de a efectua controlul asupra bncilor comerciale. Astfel banca centrala stabileste anumite normative care presupun:a) mentinerea capital;ui minim care permite bancii sa obtina autorizatie pentr activitatea bancara, b) sa existe o limita privind valoarea creditelor acordate unor creditori sau unui grup de creditori , c) sa exisrte o suficienta a capitalului raportat la activele ponderate la risc. Din alt punct de vedere capitalul bancar realizeaza:
22

1. Asigura protectia deponentilor in cazul insolvabilitatii sau falimentul bancii. 2. Acopera pirderile neprevazute mentinind increderea mediului economic sfinanciar in banca 3. Finanteaza achizitionarea de imobilizari material necesare desfasurarii activitatiii bancare. 4. Plafoneaza prin norme impuse expansiunea activelor bancii Modul de constituire a capitalului bancar in RM este reglementat de Legea institutiilorfinanciare si alte regulamente ale BNM. Structura capitalului propriu Astfel capitalul propriu eeste constituit din : 1. Capital social 2. Surplus de capital (capital suplimentar) 3. Profit nedistribuit 4. Capital de rezerva precum si alte fonduri de rezerva ale bancii. Capitalul social se constituie din valoare aporturilor primate de la actionari din contul achitarii actiunulor si este egal cu produsul valorii nominale a actiunilor plasate si numarul acestora. Surplusul de capital (suplimentar) este format din contul deferitor preturi in urma plasarii actiunilor si a valorii nominale atit la prima emisiune cit si la alte emisiuni suplimentare. Profitul nerepartizat reprezinta profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune dupa impozitare si plata devidentelor. La sfirsitul anului de gestiune repartizarea profitului se aproba cu majoritatea voturilor a AGA . Astfel profitul poate fi destribuit in scopul largirii retelei bancare pentru achitarea devidentelor actionarilor si ca investitiii in noile tehnologii bancare pentru extinderea operatiunilor si serviciiilor bancare. Bancile comerciale din RM trebuie sa mentina in cuantumul minim al capitalului normative total in marime de 100000000 lei. Capitalul normative total include: suma dintre capitalul de gradul I si capitalul de gradul II minus cotele de participare ain capitalul altor banci. CNT= C gr.I + C gr.II C pc. Capitalul de gradul I este component de baza a capitalului normativ total si include: suma dintre actiunile ordinare aflate in circulatie, actiuni preferential cu devidente nefixate si actiuni preferential necumulative afate in circulatie, si surplusul de capital (MB obtinute din plasarea actiunilor peste valoarea nominal fixate a actiunilor) profitul nedistribuit si rezervele obtinute sau majorate ca rezultat a distribuirii profitului minus marimea necompleta a rezervelor pentru pierderile la credite (fondul de risc si leasing financiar) minus activele nemateriale nete. Capitalul de gradul II este component suplimentara a capitalului normative total si include : Suma dintre: 1. actiunile preferential cumulative si partial cumulative cu scadenta nefixata alate in circulatie. 3. Surplusul de capital atribuit actiunilor preferential cumulative inclusive actiunilor preferential convertibile in actiuni ordinare sau in alte clase de actiuni preferential. 4. Datoriii subordinate cu scadenta nefixata 5. Datorii subordinate cu scadenta si actiuni preferential a caror rascumparare sau convertire este prevazuta prin decizii de emitere a acestora recuperabile in termen nelimitat. 6. Marimea sumei capitalului de gradul II care depaseste marimea capitalului de gradul I Evolutia capitalului normative total in RM a cunoscut citeva etape: I. Pina la 31.12.1995- bancile trebuiau sa mentina capitalul capitalului minim de 1 mln de lei . II. De la 31.12.1995-31.12.1997 capitalul minim de 4 mln lei III. De la 31.12.1997- 30.06.99 8 mln lei. IV. 30.06.99- 31.12.1999- 12 mln lei V. 31.12.99*-30.06.2000-16 mln lei VI. 30.06.2000- 31.12.2000- 24 mln lei VII. 31.12.2000- 30.16.2004 32 mln lei VIII. 30.06.2004-30.06.2005- 40 mln lei IX. 30.06.2005- 31.12.2005 45 mln lei X. 31.12.2005- 20.06.2008 50 mln, lei
23

XI. 20.06.2008- present 100 mln lei. Cerintele BNM privind marimea capitalului Autoritatile bancare impun bancilor comerciale o esrie de normative peivind capitalul necesar pentru constituirea si functionarea banciloe . Astfel BNM rglementeaza minimul capitalului normaltiv total prin regulamentul cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc in care sunt stabilite reguli cu privire la formarea si mentinerea unui anumit nivel al capitalului normative total, capitalul minim si suficienta capitalului ponderat la risc. Pricnipiul care sta la baza rglementarilor prudentiale ale BNM in ceea ce priveste cpitalul societatilor bancare este exclus in art.25 al Legii cu privire la inst. Financiare. In conformtitate cu legislatie in vigoare , BNM stabileste urmatoarele cerinte prudentiale: 1.stabilirea marimii minime a CNT de 100 mln lei. 2.elaborarea standardelor in ceea ce priveste lichiditatea bancii: K1=Active /Pasive =1 K2=Active Lichide/Active >= 20% 3.stabilirea nivelului de suficienta a capitalului poderat la risc. 4.stabilirea marimii rezervelor obligatorii ale B Com la BNM. 5. Elaborarea cerintelor referitoare la marimea fondului de risc ale bancilor, 6.reglementarea achizitionarii cotelor substantiale ale agentilor economici in capitalul societatuilor bancare . 7 reglementarea achizitionarii cotelor substantiale din capitalul agentilor economici de catre societatilr bancare. Normele prudentiaele elaborate de BNM sunt stabilite in conformitate cu acordul de la Basel din 1998 cu privire la suficienta capitalului. In confomritate cu aceasta coeficientul de suficienta al capitaalului ponderat la risc trebuie sa fie >=8%. Ke=CNT/ *100>=8% APR- activele ponderate la risc. In republica moldova >=12%. Conform clasificarii datelor BNM, activele unei banci comerciale se clasifica dupa gradul de risc in urmatoarele categorii: 1.Active cu grad de risc 0-numerarul in casieria, soldurile pe conturile de decontari ale BNM, inclusive rezervele minime obligatorii, cambiile de visterie sau trezoreriale si alte cambia comerciale indreptate pentru refinantare la Banca centrala si actiuni ale bancii centrale. 2. Active cu grad de risc 20 % include credite si alte active asigurate cu valori mobiliare emise sau garantate de guvernul tarii sau garantate conventional de Guvern sau alte Guverne ale organzatiei de cooperare si dezvoltare economica, numerarul in process de incasare, partea creditelor si altor active pe termen scurt, depunderiel la vedere in institutiile creditoare ale tarii si ale tarilor member OCDE nelegate cu banca si depozite pina la 1 an in bancile tarii si ale tarilor member OCDE. 3. Active cu grad de risc 50% include active asigurate cu ipoteca pe termen mediu. Active cu grad de risc 100% - cladiri, constructii si alte mijloace fixe si credite restante cu un termen mai mare de 90 zile. Conform acordului Basel , capitalul de gradul 1 al bancilor comerciale trebui esa constituie minimul 50% din capitalul normative al bancilor comerciale. 7.Resursele atrase ale bancilor comerciale Resurse atrase, Resurse depozitare, resurse nedepozitare Resursele atrase partea cea mai active din resursele bancii si practi pe seaman acestora banca isi poate indeplini functia de investitie in economie. Ele detinind cea mea mare pondere in operatiunile de pasiv ale bancilor. Resursele atrase ale bancilor comerciale sunt cunoscute ca capitalul de imprumut al bancii adica fondurile de care populatia le incredinteaza bancilor sub forma de depozite la vedere sau la termen . Acestea constituie principalele surse care alimenteaza operatiunile de credit ale bancii. Resursele atrase ale bancii coemrciale:resurse depozit si resurse non-depozit.
24

Resursele Depozit sunt acele resurse pe care banca le are permanenet in portofoliul sau de resurse atrase. Operatiunile de acceptare de depozite const. principala categorie de operatiuni prin care societatile bancare isi atrag resursele necesare desfasurarii activitatii de intermediere pe piata. Prin depozit se intelege o anumita suma de bani incredintata bancii in urmatoarele conditii: 1.sa fie rambursata in totalitate cu sau fara dobinda si orice alte facilitate la cerere sau al un termen convent de catre deponent cu banca. 2.sa nu se refere la transmiterea proprietatii la furnizarea de servicii sau al acordarea de garantii. Conditiile de plasare sub form ade depozit la banca sunt negociate si stabilite in contractual de depozit. Resursele non-depozit sun acele resurse prin care banca le poate procura in situatii dificile, de exemplu in situatiei lipsei de lichiditati. Formele resurselor atrase depozitare ale bancii comerciale si particularitatile lor. Exista mai multe clasificari a operatiunilor de depozit ale bancii: A. In functie de termenul si modul de retragere a resurselor: 1. Depozite la vedere- nu exista restrictii in ceea ce priveste retragerea sumei din contul de depozit iar dobinda poate fie gala cu 0 sau mult mai mica decit dobinda pentru depozite la termen.Retragerea sumelor din cont se face in limita soldului disponibil. 2. Depozite la termen data retragerii sumei din contul de depozit este speculata in contract si nu poate fi mai devreme decit aceasta , iar dobinda achitata este cu mult mai mare decit in cazul depozitelor la vedere. B. In dependent de valuta contului de depozit: 1. Depozite in moneda natioanla 2. Depozite in valuta Depozitele la vedere ale B Com de cele mai multe ori sunt cunoscute ca cont current deschis la banca . El este posibil pentru toti clientii bancii, pers fizice sau pers jurid sau entitati fara statut de pers jurid inregistrate in RM. Caracteristice acesteia sunt: a. Cleintul semneaza cu banca un contract in vederea derularii operatiunilor din acest cont; b. Prin acest cont se pot efectua operatiuni de alimentare cu numerar sau prin virament, eliberarea de sume in numerar la cererea si in favoarea deponentului operatiunilor de plati prin virament in limita soldului disponibil. c. Pentru disponibilitatilor existente in cont, deponentul primeste sau nu o dobinda fixa sau variabila in functie de cauzele inscrise in contract. d. La deschiderea contului current deponentul trebuie sa depuna o suma minima stabilita cu banca si sa achite u commision al carui nivel difera de la o banca la alta. Depozite la termen se adreseaza tutror clientilor bancii de pers fiz sau jurid sau entitati fara personalitate juridica. Conditiile deschiderii unui cont de depozit la termen sunt: 1. Semnarea unui contract cu banca in care se stabileste suma depozitului, dobinda fixa sau variabila, scadenta. 2. Existenta unei sume minime pentru constituire depozitului care difera de la o banca la alta. 3. Retragerea sumelor se face dupa expirarea scadentei in caz contrar clientul nu beneficiaza de dobinda sau achita o penalitate stabilita de banca. 4. Termenul acestui tip de depozit este de 1,3,6,9,12 luni si mai mare ca 12 luni. 5. Rata dobinzii se poate face lunar sau la scadenta depozitului intrun cont separat de unde poate fi retrasa de titularul contului sau poate fi capitalizata. 6. Retragerea depozitului si a dobinzii se efectueaza de regula la unitatea bancara la care a fost constituita . C. In functie de destinatia depozitelor bancare : 1. Depozite de economii 2. Certificate de depozit- un titlu de credit la termen emis de banca care atesta depunerea unei sume de bani pe baza careia la scadenta se poate incasa atit suma depusa cit si
25

dobinda aferenta. Termenele de emitere a certificatului de depozit sunt 3, 6 luni , 1an, dobinda este fixa si se inscrie pe certificate la data cumpararii lui. 3. Depozite colaterale se const in vederea garantarii unor obligatii contarctuale, anume: deschiderea de acreditive, emisiunea de scrisori de garantie, cecuri, certificate, ordine de plata cu scadenta. Formele resurselor atrase nedepozitare ale bancii comerciale si particularitatiel lor Resursele non-depozitare ale bancii pot fi: 1. Imprumuturi si alte facilitati pe care banca centrala le pune la dispozitia bancilor comerciale- acestea pot fi: a. Imprumut de reputatie acordat pe o durata de 15 zile fiind garantat cu titluri de stat si alte titluri acceptate de banca centrala. Aceste imprumuturi se acorda in cadrul unui plafon maxim pe intreg sistemul bancar sip e o durata fixa. b. Imprumuturi structural- o forma de refinantare prin care o banca este autorizata de banac centrala sa prevaleze succesiv sume dintrun cont deschis la banca centrala pina la un anumit nivel si intrun interval de timp prestabilit.Garantarea acestui credit se face cu efectul de comert si alte hirtii de valoare acceptate de banca centrala c. Imprumut Lombard- o forma de refinantare acordata peste noapte bancilor pentru asi asigura platile zilnice si este reprezentat de soldul debitor inregistrat la inchiderea in contul current al unei banci, deschis la banca centrala d. Imprumut Overnight -24 ore . 2. Operatiuni REPO- tranzactii in cadrul carora banca centrala cumpara de la banca comerciala interesata active eligibile pentru tranzactionare cu angajamentul ferm al bancilor comerciale de asi rascumpara respectivele active la o data ulterioara stabilita de comun accord si la un prt stabilit la data incheierii tranzactiei. 3. Cumparari de active eligibile pentru tranzactionare-tranzactii in cadrul carora in scopul injectarii de lichiditati pe piata, banca centrala cumpara efectiv active eligibile pentru tranzactionare oferite de banca comerciala. Prin aceste operatiuni dreptul de proprietate asupra activelor eligibile pentru tranzactionare se transfera de la vinzator la comparator prin mecanismul livrare contra plata. Prin operatiunile REPO si operatiunile de livrare contar palata nu se modifica bilanturile societatii bancar ci se schimba doar structura prin cedarea temporara sau definitive a unor active cu scadenta in perioada urmatoare contra lichiditatii immediate. 4. Imprumuturi de pe piata interbancara (de la alte banci)- operatiuni la care bancile apeleaza atunci cind sunt in criza de lichiditati. De regula aceste obligatiuni sunt prea costisitoare pentru bancile comerciale. Garantarea depozitelor in cadrul sistemului bancar autohton este reglemnatat de legea cu priivire la garantarea depozitelor pers. Fizice in sistemul bancar. Institutia care asigura functionarea acestui system este reprezentata de Fondul de Garantare a Depozitelor care sia inceput activitatea lka 01.07. 2004 in baza legii mentionatre mai sus. Scopul activitatii Fondului const in garantarea platii depozitelor persoanelor fizice constituite la bancile autorizate in conditiile si limitele prevazute de lege. Sursa garantata de cont initial era stabilita la 4500 lei dupa modificarile ulterioare suma garantata ea este de 6000 lei. Fondul garanteaza depozitele in moneda nationala si in valuta straina detinute de rezidenti si nerezidenti, pers fiz in bancile autorizate. Nu sunt garantate urm. Depozite: 1.depozitele administratorlor bancii 2. depozitele pers fizice , actionari ai bancii care detin minuml 5 % din capitalul bancii, 3. depozitele sotiilor, sotilor si rudelor de gradul 1 si 2 ale adminitratorilor bancii si actionarilor bancii care detin minimul 5% din capitalul bancii 4. depozitele pers fizice terte care activeaza in numele administratorilor bancilor si actionarilor bancii persoanelo fizice.
26

5. depozitele p[ers fizice care detin in intreprinderile affiliate si societatile dependente de banca, functia de administrator sayu actionar 6. depozitele declarate ilicite prin hotarirea judecatoreasca si alte depozite prevazute de legislatie. 8.Operatiunile de credit ale bancilor comerciale Esenta, rolul si functiile creditului bancar. Conceptul de credit bancar descrie operatiunea prin care banca acorda un mprumut unui agent economic n schimbul unui angajament de rambursare viitoare nsotit de plata unei anumite dobnzi. Desfasurarea acestui proces evidentiaza raportul dintre parteneri, din care unul este banca, ncrederea emanata de acest raport, precum si valorificarea resurselor banesti prin realizarea de profituri prin dobnda. Creditele oferite trebuie s stimuleze: - ridicarea nivelului tehnic i thnologic al produciei; - sporirea produciei mrfurilor de larg consum; - procurarea materiei prime i materialelor n scopul producerii mrfurilor de larg consum; - procurarea produselor petroliere, crbunelui, gazului etc.; - dezvoltarea gospodriilor auxiliare; - achiziionarea, procurarea i desfacerea ctre gospodriile i cetenii din RM a meterialelor de construcie, metalelor, articolelor din metal, lemnului de construcie i a articolelor din el; - prestarea diferitor servicii populaiei; - mbuntirea condiiilor sociale, de trai i alte probleme legate de mbuntirea nivewlului de trai al populaiei. Functiile creditului bancar: 1.De redistribuire - creditul joaca rolul de macroregulator economic asigurind astfel satisfacerea nevoilor dinamice de resurse financiare suplimentare, insa in unele cazuri realizarea practica a functiei date poate facilita adincirea disproportiilor in structira pietei unde transferul capitalurilor din sfera de productie in sfera de circulatiei resurselor a capatat un caracter destul de periculos inclusiv cu ajutorul organizatiilor de credit, anume din aceste considerente unul din principalele obiesctive ale reglarii sistemului creditar de catre stat e definirea rationala a prioritatilor economice si stimularea atragerii resurselor creditare in acele ramuri sau regiuni dezvoltarea accelerata a carora e obiectiv de necesara de pe pozitia intereselor nationale dar nu si exclusiv pentru interesul agentilor economici individuali 2. Economia cheltuielior din procesul de circulatie: realizarea practica a acestei functii decurge din esenta economica a creditului sursa caruia(resursele financiare), temporar se elibereaza in procesul circulatiei capitalului.Intreruperea temporara dintre incasarea si consumul mij. ban. Poate duca la pierderi, acesta ar fi unul din motive pentru a utiliza creditul pentru acoperirea deficitului de mijloace circulante proprii, asigurind accelerarea subiectiva a c irculatiei capitalului, respectiv si a economiei cheltuielior totale din circulatie. 3.Accelerarea concentrarii capitalului: procesul concentrarii capitalului reprezinta conditia necesara a dezvoltarii economice stabile si obiectivul prioritar al oricarui agent economic.un ajutor in rezolvarea aceste probleme este utilizarea resurselor imprumutate care permit largirea volumului productiei si obtinerea suplimentara de profit. 4.Deservirea circulatiei operatiilor comerciale:creditul influenateaza nu numai circulatia marfurilor ci si circulatia mijloacelor banesti sustragind in mare parte mijloace lichide, introducind in circulatia monetara asa instrumente ca cambia, cecul, cartea de credit s.a.Creditul asigura substituirea operatiilor cu numerar cu cele fara numerar, ceea ce faciliteaza si accelereaza mecanismul relatiilor economice. 5.Accelerarea tehnico-stiintific. Formele principale cu care se prezint creditul n economia de pia sunt: creditul bancar,
27

creditul comercial, creditul de consum, creditul obligatar, creditul ipotecar. Criteriile de clasificare a creditelor bancare: 1. Creditele care se acord n funcie de perioad se pot grupa n: credite la vedere; credite pe termen. Creditele la vedere sunt acele credite care se acord pe termene scurte (termenele se stabilesc de fiecare banc n mod particular n funcie de politica de creditare intern) agenilor economici cu o situaie economic foarte bun care, din anumite motive, justificate economic, nu pot face temporar fa plilor. Aceste credite sunt acordate la solicitarea agenilor economici prin intermediul contului curent n limita unui plafon stabilit de banc. Creditele acordate pe un termen anumit implic rambursarea creditului la scadena/scadenele stabilite i negociate ntre banc i debitor. Creditele pe termen se mpart n: credite acordate pe termen scurt (pe o durat ce nu depete 12 luni); credite acordate pe termen mediu (termene cuprinse ntre un an i cinci ani); credite acordate pe termen lung (cu o durat de cinci i mai muli ani). 2. n funcie de beneficiarul creditului se disting: credite acordate populaiei; credite acordate agenilor economici; credite acordate bncilor i instituiilor financiare; credite acordate statului. 3. n funcie de destinaie, creditele se clasific n: credite de consum; credite productive - credite pentru activitatea curent i credite pentru investiii. 4. Dup modul de acordare i de rambursare se disting: credite ordinare - creditele se acorda integral prin deschiderea contului de mprumut n baza unui document de plat. overdrajtul - este un instrument al pieei monetare, un credit pe termen scurt, de regul, pn la o lun, destinat pentru executarea unor pli curente. avansurile n cont curent sau creditele de cas/trezorerie reprezint un tip de raporturi de credit ce se ntemeiaz pe o bun cunoatere a activitii ntreprinderii, fr a fi consemnate prin contracte relative la fiecare angajament acoperirea cheltuielilor cu caracter imprevizibil; linia de credit (de preferin) este o modalitate general de acordare a creditelor, care presupune efectuarea creditrii n contul curent sau deschiderea unui cont separat de mprumut. Ea permite accesul clientului debitor la sume ale cror valoare s se nscrie n plafonul maxim aprobat de banc. 5. Creditele acordate n funcie de modul de asigurare: Asigurate; Neasigurate. 6. Credite clasificate n funcie de risc: Standard 2% Supravegheat - 5% Substandart 30% Dubioase - 60% Compromise 100%.
28

Operatiunile de creditare se diferentiaza in 2 categori distincte si anume creditarea agentilor economci si creditarea persoanelor fizice. Formele creditrii persoanelor fizice sunt urmtoarele: Credite acordate pentru procurarea bunurilor de consum; Credite pentru cumprarea, construcia caselor individuale de locuit; Credite pentru cumprarea automobilelor; Credite pentru studii; Credite acordate agenilor economici: Credite pentru cheltuieli curente; Credite pentru stocuri i cheltuieli sezoniere; Credite pentru importul i exportul de produse; Creditele pentru obiective de investiie. Credite acordate altor bnci i instituiilor financiare: Credite acordate bncilor; Credite acordate companiilor de leasing; Credite acordate altor instituii financiare

Principiile operatiunilor de credit ale bancilor comerciale Principiile eseniale n procesul de creditare sunt: prudena bancar ca principiu fundamental ce trebuie s caracterizeze ntreaga activitate a unei bnci; credibilitatea mprumutailor, care reprezint suportul moral i elementul psihologic esenial fr de care creditul nu poate exista. Credibilitatea presupune cunoaterea clientului printr-o permanent activitate de informare i documentare cu scopul de a acumula informaia necesar privind aspectele concrete ale activitii acestuia. Toate operaiunile de credit i de garanie se consemneaz n documente contractuale. Pe parcursul derulrii creditului n scopul minimizrii riscului de nerambursare banca va monitoriza activitatea creditorului; planificarea creditelor reprezint planificarea surselor bneti din care banca va acorda credite, dar totodat i planificarea clasificrii portofoliului de credit conform diverselor destinaii; rambursarea i achitarea creditului. Creditele acordate trebuie s fie avantajoase att pentru banc, ct i pentru debitori, drept care debitorul va avea posibilitate s-i lrgeasc afacerea, dar i s ramburseze creditul i s achite dobnzile n termenii stabilii. Dobnzile i comisioanele bancare sunt negociabile i se nscriu n contractele de credit. asigurarea creditului. Creditele se acord pe baz de garanii, consemnate n contractele de credit i n contractele de garanii imobiliare/mobiliare/cesiune de crean/fidejusiune etc. Garania trebuie s acopere datoria maxim a clientului ctre banc, format din credite, dobnzi i comisioane. Activitatea de creditare a bancii comerciale este reglementata de legea institutiilor finaaciare si regulamentul cu privire la activitatea de ccreditare abancii ce opereaza in RM. Principiul ce sta la baza aprobariii si acordarii creditelor il constituie prudent bancara. La acordarea creditului banca va urmari ca solicitantii sa prezinte credibuilitatea si toate operatiunilu sde credit si garantii, trebuie consemnate in documente contractual (contracte de credit si de gaj) din care rezylta clar toate conditiile aferente acordariii creditului. Activitatea de creditare se bazeaza pe analiza viabilitatii si realizmului afaceriii in vedea indentificariii si evaluariii capacitatilor de plata a aclientilor respective de a regenera venitul si lichiditati ca principal sursa de rambursare acreditului si de plata a dobinzii. Determinarea capacitatiii de plata a dobinziii se face prin analiza spectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor atit din cele expitare cit si dim cele prognozate. Analiza si acordarea crteditelor trebuie sa se tina cont de influienta factorilor interni si extterni asupra proiectelor propuse de clientii respective care pot avea efecte neprevazute asupra desfasurasiii afaceriii si rabursarii crewditelor.

29

Banca are obligatiii sa analizeze sis a verifice iar imprumutatul sa puna la dispozitie documentele si acteli de care rezulta natura activitatii desfasurate , credibilitatea, situatia patrimoniala, rezultatele ecom- financiare, si capacitatea managerial. Toate creditele indifferent de suma si durata de rabursare se acorda pentru destinatia stabilita in contract aceasta fiind oligatoriii pentru imprumutati. Pentru acordarea creditelor, banca percepe dobinzi si comisioane care sunt stability de consiliul bancii si avizate de comitetul de creditare. IN cazul nerabursariii creditelor la scadenta, banca stabileste diferite penalitati. Toate creditele bancare trebuie sa fie garantate , iar volumul minim al garantii trebuie sa acopere datoria maxima aimprumutului catre banca (SUMA CREDITULUI PLUS DOBINDA) Dupa aprobarea unui credit banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia de cit in cazuri juridice determinate de constatarea de catre client aunor date nereale. Rambursarea anticipate a creditului se poate efectua numai cu acordul prealabil al bancii si se face incepind cu ulyina scadenta pentru a nu influienta calcului de dobinda daca prin contractual de imprumut nu sa stability altfel. Fiecare banca com. Acorda credite pe TM.TS.TL in lei , valuta strain ape seama resurselor proprii si celor atrase in conformitate cu planurile de credite si resurse de acoperire a acestora aprobate de organelle compentente. Etapele de creditare Procedura de acordare a creditelor se efectuiaza: 1. Evaluarea preliminara acereriii si interviul cu solicitantul 2. Analiza ecomomico financiara a activitatiii solicitantului 3. Acordarea creditului 4. Monitorizarea creditelor La prima etapa reprezentarea cereriii pentru obtimerea creditului economistul de credite evaluarea cerea imn tiimp de 1 2 zile lucratoare. El este obligat sa informeze clientul despre creditele acordate si conditiiile aferente lor. In cererea de solicitare clientiul indica suma, scopul utilizariii creditului., termenul solicitat si asigurarea creditului. Dupa evaluarea cereriii de credit, economistul pe credite organizeaza un interviu cu solicitantul creditului care are un caracter informative, documentar pentru banca in ceea ce priveste activitatea clientului respective . Intrebarile incluse in interviu se refera la activitatea potentialului client, capitalul circulnt al acestuia, metodele de finantare utilizate de debitoe, situatia de piata si statrgia promovata de acesta, experienta si calificarea personal;ului companii respective si tendintele si problemele de dezvoltare a acestora. In urma acestui interviu banca va efectua o analiza de expres a cereriii clientului si posibilitatile de achitare in termen a creditului si va lua o hotarire preventive referitor la acordarea creditului. In urma acestei analize initiate banca va determina seriozitatea, stabilitatea , solvabilitatea, reputatia clientului, motivarea solicitariii creditului, si nivelul de asigurare materiala pentru rabursarea precum si corespunderea sumei soliciatte cu destinatia se activitatea clientului. Pe linga prezentarea cererii privind solicitarea si acordarea creditului potentialul client prezinta documente ce confirma activitatea acestora: certificatul cde inregistrare, licenta, statutul companiei, bisness planul pe trei ani, rapoartele financiare pe uyltimii 3 ani, informatiii despre obiectul gajului, adica documente ce atesta dreptul de proprietare asupra bunului ce urmeaza a fi gajat si faptul ca gajul nu este utilizat in alte scopuri de garantare a altor credite sau serveste ca garantie pentru alte obligatiuni de plata. In cadrul analizei activitatiifinanciare si nefinanciare a solicitantului de credit se evalueaza proiectul pentru care se acorda proiectul respective, de regula acesta analiza se efectuiaza in termen de3 5-7 zile, ulterior se recurge la analiza financiara si nefinanciare a potentialului debitor. In acesta etepa se mai analizeaza darile cde seama dupa care si coieficientii financiare: indicatorii de lichiditate, solvabilitate, rentabiulitate, indicatorii structurii capitalului. In urma analizei detaileate privind situatia economic financiara a creditorului, economistul pe credit oia decizia definitive despre
30

acordarea creditului si prezinta dosaerulo de credit comitetului de credit pentru aconfirma deciziile In urma deciziei positive despre acordarea creditului se perfecteaza contractual de credit si co9ntractul de gaj in termen de 1- 2 zile de la decizia plan. Dupa incheerea contractului de credit si contractual de gaj intre debitor si banca urmeaza etapa de rambursare a creditului in termen de catre cdebitor se efectuarea monitoringului creditor de catre economistul bancii, adica are loc verificarea utilizariii creditului, dupa destinatie, analiza periodica a situatiei economic financiara a debitoerului si inspectarea gajului. Analiza si evaluarea solicitantului de credit, argumintind necesitatea acestora In practica bancara se foloseste regula celor 6 C de evaluare a credibilitatii si rentabilitatiii clientului si respective: 1. Caracterul- reputatia clientului ca agent economic si in calitate de client privind rabursarea creditului 2. Capaciattea financiara- capacitatea rambursarii creditului in urma analizei detaileate a veniturilor si cheltuielilor si a alti indicatori economic financiari precum si modificarea lor in viiitor 3. Cash- determinarea posibilitatilor debitorului de a obtine mijloace banesti sub forma de profit si flux de numerar, suficiente pentru reambursartea creditului 4. Collateral (asigurarea) evaluarea sursrlor de rambursarea creditului (gaj, cautiune, asigurare) 5. Conditii- analiza situatii economica a tarii si impactul acesteia asupra activitatii debitorului. 6. Control- presupune respectarea actelor normative si in vigoare de catre debitor si verificarea informatiei prezentate pe viiitor. Necesitatea analizei bonitatii decurge din importanta formarii unei opinii fundamentate despre situatia financiara si performantele trecute, prezente si viitoare ale posibilului imprumutat, politica si strategia urmarite de acesta in desfasurarea activitatii, dar si posibilitatea lui de a rambursa ratele si dobanzile la scadentele stabilite. Analiza bonitatii are ca punct de plecare bilantul contabil (situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii) si contul de rezultate, pentru ca acestea ofera o imagine pertinenta privind rentabilitatea si eficienta activitatii desfasurate. Diagnosticul situatiei economicofinanciare este indispensabil pentru evaluarea eligibilitatii solicitantilor de imprumuturi. Politica de creditare a bncii
n conformitate cu actele normative bancare i cu obiectivele principale de activitate ale bncii, fiecare banc comercial elaboreaz politica de creditare ce trebuie s fie orientat spre protejarea activelor, obinerea profitului, mbuntirea strii economice a creditorilor, concomitent lundu-se n considerare securitatea depozitelor clienilor. Politica de creditare Politica i procedeele de creditare se vor conine n instruciunile de politic general a bncii i n instruciunile specifice, aprobate de consiliul bncii. Departamentul de credite n scopul activitii eficiente de creditare n cadrul structurii organizatorice a fiecrei bnci va fi creat o direcie/un departament ce va depinde de mrimea bncii, reeaua de filiale, volumele de investiii creditoare i de ali factori. Scopul structurii organizatorice de creditare: Activitatea prudenial; Aprarea intereselor debitorilor; Realizarea procedeelor i politicii de creditare a bncii. Clasificarea portofoliului de credit conform riscului si modul de calcul si utilizare a rezervelor pentru pierderi la credite Portofoliul de credite-reprezint totalitatea creditelor acordate de banc la un moment dat de timp.
31

Stabilitatea portofoliului de credite se analizeaz n funcie de gradul de expunere la risc n urma desfurrii activitii de creditare. Exist un ir de reglementri oficiale de care trebuie s in cont orice banc n formarea portofoliului su. Banca va diviza n 5 subgrupe mari portofoliul de credite: standarde 2% supravegheate 5% substandarde 30% dubioase 60% compromise 100% Credite standarde-2% din fondul de risc; nu creeaz dubii fa de rambursarea lor. Credite supravegheate- 5% din fondul de risc; debitorul a ntrziat cu 30 zile rambursarea acestuia. Credite substandarde-30% din fondul de risc; Exist riscul pierderilor mai nalt dect cel obinuit, provocat de unul din urmtorii factori a) situaia financiar a debitorului este nefavorabil sau se nrutete; b) asigurarea (dac aceasta exist) este insuficient sau se nrutete; c) ali factori nefavorabili, care trezesc ngrijorarea privind posibilitatea debitorului de a satisface preteniile bncii n conformitate cu condiiile existente. Credite dubioase-60% din fondul de risc; la momentul clasificrii activului/angajamentului condiional nu pot fi satisfcute preteniile actuale/viitoare ale bncii; Exist probleme care pun la ndoial i scad probabilitatea satisfacerii preteniilor actuale/viitoare ale bncii aferente activului/angajamentului condiional n volum deplin n baza circumstanelor, condiiilor create, precum i a valorii de pia a asigurrii, n cazul n care activul este asigurat. Credite compromise- 100% din fondul de risc; banca a pierdut banii pentru totdeauna; le acoper din beneficiul su (n urma pltirii dobnzilor, profitului nerepartizat). Pentru a aprecia nivelul stabilitii portofoliului de credite managerii vor calcula gradul global de expunere la risc (Gg) a portofoliului: FR - fondul de risc P- portofoliul de credite Gg= FR/P *100<=20% n vederea determinrii gradului de expunere la risc se determin ponderea fiecrui tip de credite n total portofoliu: C bune=( standarde +supravegheate)/ P *100 (sageata in sus) C riscante=(compromise+dubioase)/P*100 (sageata in jos) C expirate= expirate/P *100 Esenta si rolul efectuarii controlului si supravegherii creditelor bancare 9.Operatiunile bancilor cu valori mobiliare Rolul, functiile si continutul operatiunilor bancilor cu titluri financiare. Titlurile financiare joac un rol important n gestionarea activului bncii, deoarece: ele permit bncii s utilizeze toate fondurile de care dispune la momentul dat; pot ajuta banca cu resurse lichide, prin achiziionarea de titluri financiare care se potrivesc nevoilor de lichiditate ale bncii; contribuie la diversificarea portofoliului de active; protejeaz mpotriva riscurilor financiare. Conform legislatiei Banca participa la licitatiile organizate de BNM n numele si din contul propriu, precum si n numele propriu din contul mijloacelor clientilor la nsrcinarea acestora.

32

Operatiuni de procurare a hrtiilor de valoare de stat (HVS) n numele investitorilor la licitatiile primare - n baza contractelor ncheiate cu clientii (persoane juridice si fizice), banca receptioneaza n toate filialele cereri de participare la licitatii. - Operatiunile de vnzare-cumparare a HVS pe piata secundara - La dispozitia clientilor sai banca efectueaza operatiuni pe piata secundara a HVS din numele si contul lor la termene si rate convenite. - Operatiunile REPO cu HVS - ofera clientilor posibilitatea de a primi resurse financiare n decursul unei zile, n cazurile cnd acestia nu doresc sa vnda HVS pe care le detin sau cnd ratele la HVS pe piata nu sunt favorabile. n baza contractelor REPO ncheiate cu banca, clientii pot vinde bancii HVS obtinnd mijloacele banesti necesare, angajndu-se sa le rascumpere peste un anumit timp la un pret stabilit n contract. - creditarea operatiunilor asigurate prin hartii de valoare de stat; Investiiile dup trsturile lor pot fi clasificate n: a. Investiiile directe asigur investitorului un control real a emitentului. b. Investiiile de portofoliu totalitatea de active care sunt gestionate ca un tot ntreg. c. Investiiile reale sunt nsoite de un suport real - mijloace fixe - investiiile financiare - au la baza active financiare hrtii de valoare, creditele, valutele. - investiiile n active nemateriale brevetele, Copyright, , know-how-urile. Valorile mobiliare se cumpr pentru meninerea lichiditii, creterea venitului i ca mod de asigurare n cazul lurii creditelor de la BNM sau de la alte bnci. Majoritatea investiiilor se fac n HVS. Ele au o profitabilitate mai mic dar asigur un grad nalt de lichiditate i de risc minimal. Portofoliul investiional reprezint totalitatea valorilor mobiliare achiziionate i deinute de banc la un moment dat de timp. n componena portofoliului investiional al bncii pot fi: HVS; HV corporative: Sub form de aciuni; Sub form de obligaiuni. HV emise de alte bnci: cambii, certificate de depozit. Motivele plasamentului bancar n HV sunt: 1. Portofoliu HV genereaz venituri sub form de dobnzi sau dividente. 2. HV pot fi vndute de banc nainte de scaden, astfel banca majoreaz lichiditatea activelor sale. 3. HVS pot fi utilizate ca gaj pentru preluarea creditelor centralizate. 4. Banca prin portofoliul HV i diversific riscul pe teritoriu. Principiile de formare a portofoliului investiional sunt: 1. Profitabilitatea HV-banca va selecta n portofoliul su acele HV care pot garanta un profit mai mare. 2. Situaia financiar a emitentului-care garanteaz rambursarea HV de aciuni sau plata de dividende pentru aciuni. 3. Scadena HV de care este direct legat lichiditatea lor, cu ct scadena HV este mai mic rezult o lichiditate mai mare. n scopul investirii mijloacelor bneti de ctre bncile comerciale n valorile mobiliare corporative, ele vor participa pe piaa valorilor mobiliare prin efectuarea tranzaciilor de cumprare la Bursa de Valori a Moldovei sau pe piaa extrabursier. n acest scop, BC au posibilitatea de a cumpra aciuni sau obligaiuni ale SA n scopuri investiionale, adic de a le pstra n portofoliul bncii pn la scadena lor, acumulnd dividende sau dobnzi.

33

Procurnd aciuni, BC vor avea dreptul la participarea n capitalul societii, reprezentnd dreptul de proprietate asupra unei pri a companiei, i vor obine venit sub form de dividende, n funcie de tipul aciunilor procurate i de nivelul profitului companiei. BNM reglementeaz i impune anumite restricii privind deinerea unei cote substaniale cu drept direct sau indirect de proprietate n capitalul unei uniti economice. Nici o banc, singur sau n acord cu una sau mai multe persoane cu care acioneaz mpreun, nu poate s dein, fr permisiunea scris a BNM: o cot substanial n capitalul unei uniti economice (cu excepia deinerii cotelor n capitalul altor BC din RM ) i o cot care, conform valorii ei curente, depete 15 la suta din CNT al bncii; valoarea curent total a unor cote ce depesc 50% din CNT al bncii. Veniturile din activitatea investiional sunt de 4 tipuri: *dobnzile, *venitul din sporirea costului capital al VM, *comision pt acordarea serviciilor investiionale, *SPREAD-ul diferena din costurile de cumprare i vnzare a VM. Riscul legat de hrtiile de valoare, cunoatem mai multe tipuri de risc: - Riscul ratei dobnzii n cazul modificrii ratei dobnzei investitorul va nregistra ctiguri i pierderi. Dac n urmtoarele perioade Rd va crete atunci investitorul trebuie s le vnd i invers la scderea Rd investitorul poate s procure HV. Pt a minimiza riscul Rd investitorii utilizeaz headging-ul (metoda de acoperire riscului). - Riscul creditar reprezint cazul n care valoarea hrtiei de valoare precum i veniturilor curente nu vor fi pltite la timp sau n cele mai rele cazuri cu ntrziere. Pentru a evita acest tip de risc sunt agenii specializate n reiting care arat gradul de siguran a fiecrui emitent. Riscul afacerii(de ar) reprezint faptul cnd unele situaii ntr-o ar pot aprea diferite crize economice care vor afecta economia n ansamblu i piaa de capital. Pentru a minimiza acest risc, investitorii trebuie s cumpere hrtii de valoare a emitenilor din diferite ri. Riscul lichiditii se manifest prin faptul c n cazul n care investitorul va dori s vnd hrtiile de valoare date, va trebui s dispun de o piaa secundar bine dezvoltat deaceea pentru a minimiza acest tip de risc este nevoie de a investi numai n acelea hrtii de valoare care au o piaa secundar bine dezvoltat. - Riscul scadenei(revocare) reprezint acel tip de risc care poate aprea n cazul n care emitentul i ramburseaz datoria nainte de scaden, n acest caz investitorul poate pierde o parte din veniturile curente. Pentru al minimiza trebuie de cumprat hrtii de valoare naintate sau hrtii de valoare care nu dau dreptul emitentului scadenei anticipate. - Riscul de inflaie apare in cazul cnd n economie este nregestrat o inflaie mai mare de 10% pe an, n acest caz investitorul va nregestra pierderi n preuri reale, deaceea pot fi cumprate acelea hrtii de valoare care presupun indexarea veniturilor (veniturile se vor actualiza n dependena de indicele preurilor).

34