Ordinul de protecie este o hotrre judectoreasc civil prin care se pot decide anumite msuri de siguran pentru a proteja

victima de agresor pentru o perioad determinat de timp. Printre aceste msuri, legea enumer evacuarea temporar a agresorului din locuina familiei; reintegrarea victimei n locuina familiei; obligarea agresorului la pstrarea unei distane minime, interzicerea oricrui contact cu victima, referirea agresorului i a victimei ctre servicii specializate de asisten psihologic, etc. Pentru a solicita un ordin de protecie este necesar completarea unei cereri tip nregistrat la judectoria de pe raza teritorial n care victima i are domiciliul sau reedina. Emiterea ordinului de protecie se bazeaz pe dovezi ale violenei la care a fost supus victima precum certificat medico-legal, proces verbal de constatare de la politie sau doi martori la incident care nu sunt membri de familie.

Consecinte si efecte ale violentei intrafamilialeSus Efectele si consecintele violentei domestice se regasesc pe mai multe planuri, afectand calitatea vietii si securitatea victimelor. Consecintele sunt negative, grave; pe termen scurt sau lung se refera la afectarea: starii de sanatate fizica si mentala; vietii profesionale; vietii sociale; statutului economic.

- Astfel, din punct de vedere al sanatatii fizice, victima poate suferi o serie de vatamari de la unele care necesita mai putine zile de ingrijire medicala, la unele care necesita mult mai multe (de la ruperi de oase, raniri, ruperi de organe interne, pierderi de sarcina, boli transmisibile, boli ale aparatului digestiv, cardiac si locomotor, traumatisme craniene, pana la afectiuni invalidante de tip locomotor sau organic, mutilari, hemoragii interne, pierderi de organe, lovirea splinei, ficatului) pentru cazurile de violenta fizica cu sau fara arme.

- Din punct de vedere al sanatatii mintale, victimele pot suferi, din cauza abuzurilor, o serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii acute sau cronice, anxietate, stres post-traumatic, fobii, atacuri de panica, cosmaruri, insomnii), tulburari de personalitate si uneori comportamentale, tulburari alimentare, tentative suicidare, efecte datorate consumului de tranchilizante:

- Din punct de vedere profesional si economic, pot fi : - lipsite de o slujba permanenta, in special datorita interdictiilor sau scenelor de gelozie pe care i le face partenerul;

- daca au o slujba, au probleme in mentinerea ei, mai ales datorita absenteismului pe baza de concedii medicale pe care este nevoita sa le ia, ca urmare a agresiunilor suferite (femeile lipsesc de trei ori mai mult de la serviciu decat barbatii); - veniturile insuficiente sau absente creeaza o dependenta financiara extrem de puternica vis a vis de agresor, mai ales in lipsa resurselor alternative de sprijin, mai grava fiind situatia in care exista copii minori de crescut. Unele din ele, cuprinse rigid in rolurile familiale, nu dezvolta nici un fel de cariera si autonomie, care sa le permita iesirea din situatia de violenta in momentul in care ar fi decise sa o faca. Celor care au o profesie si cariera le este dificila concentrarea pe performanta, fiind sabotate in permanenta de tracasarile la care agresorii le supun;

- Din punct de vedere social, sunt izolate treptat ori radical de familia de origine, grup de prieteni, colegi, servicii de suport social. Aceasta datorita in special dinamicii relatiei de violenta, in care agresorul ii interzice, o ameninta, face crize de gelozie, o bate cand ea incearca sa pastreze legaturile cu cei de afara. Pretextele lor pot fi de tipul: - de ce ai colegi barbati?, la serviciu: nu te duci nicaieri; - tu trebuie sa stai acasa sa ai grija de copii si de mine; - de ce are nevoie o femeie de bani cand barbatul poate aduce suficient pentru traiul zilnic; - de ce te duci la un stomatolog barbat, n-ai gasit un dentist femeie?; - parintii tai nu m-au suferit niciodata, ma enerveaza sa-i vad; - alege ori ei, ori eu, altfel nu se poate; - casa nu trebuie sa ne-o stie nimeni; - etc. Izolarea socialaSus Izolarea sociala a victimei constituie unul dintre cei mai severi factori de esec in incercarea femeii de iesire din aceasta dependenta.

Violenta de acest tip are o dinamica speciala, in sensul ca aceasta nu se manifesta cu brutalitate de la inceputul relatie, ci treptat. Daca abuzurile au inceput, conflictul si violentele escaladeaza, sunt aplicate

sistematic, acolo unde se produc agresiuni fizice putem intalni agresori care nu comit niciodata un act extrem de grav, iar altii care folosesc agresiuni extreme, cu un grad maxim de pericol, care nu de putine ori se pot solda cu moartea partenerei, riscul de a fi omorate este de zece ori mai mare a femei decat la barbati.

Are loc o dependenta tot mai mare a victimei fata de agresor. In situatii extreme victima poate declansa doua si severe tipuri de sindroame: sindromul de stres post-traumatic si sindromul de atasament paradoxal:

- Sindromul de atasament paradoxal (sindromul Stockholm) este specific persoanelor tinute in captivitate si amenintate cu moartea. Acest tip de sindrom il dezvolta si femeile victime ale violentei domestice care au fost amenintate cu moartea si terorizate prin forta si brutalitate.

Presupune dezvoltarea unui atasament paradoxal emotional intr-o relatie de interdependenta intre captiv si capturator. (Victima-abuzator) apare cand cineva ii ameninta viata, deliberat si iute ucide. Sentimentul de usurare rezultat din retragerea amenintarii cu moartea genereaza intense sentimente de recunostinta si frica, care combinate fac victima sa sovaie in exprimarea sentimentelor negative de ura? Nevoia victimei de a supravietui este mai puternica decit impulsul de a-l uri pe cel care-i face rau?(Strentz, l980). Victima tinde sa-l vada pe agresor ca pe un salvator;

- Stresul post-traumatic a fost studiat initial la supravietuitorii razboaielor. S-a identificat cu frecventa mare la victimile expuse violentei domestice. Stresul post traumatic este consecinta expunerii la un stresor traumatic extrem, care implica trairea directa a unui eveniment care ce comporta amenintarea cu moartea ori moartea cuiva apropiat, vatamarea serioasa sau amenintarea integritatii corporale proprii; raspunsul persoanei supusa acestui tip de evenimente este regasit in frica intensa, hipervigilenta, cosmaruri, neputinta sau oroare, la copii apare comportament agitat sau dezorganizat care are consecinte in domeniul social, profesional al persoanei. Este necesara protectia si terapia acestor persoane. Alte consecinte: alterari ale sanatatii somatice si psihice (boli acute si cronice, pana la vatamari grave, invaliditate, mutilante, moarte; consecinte profesionale si economice ca absenteismul, ecaderea performantelor, neangajabilitate, status economic scazut, dependenta financiara fata de agresor, consecinte sociale ca: izolare, restringerea sau lipsa suportului.

Comportamentul violent si abuziv este o alegere a agresoruluiSus

In ciuda a ceea ce multi oameni cred, violenta si abuzul domestic nu se datoreaza pierderii controlului asupra comportamentului a agresorului. De fapt, violenta si abuzul sunt alegeri deliberate facute de agresor pentru a controla victima.

Abuzatorii folosesc o varietate de tactici pentru a manipula si pentru a-si exercita puterea: - dominanta- persoanele abuzive simt nevoia sa detina autoritatea in relatie. Acestia vor lua decizii pentru intrega familie si vor spune fiecaruia ce sa faca si se asteapta sa fie ascultate fara sa se discute alegerile lor. Agresorul ii poate trata ca pe niste servitori, copii sau ca pe o proprietate persoana pe cei din familie. - umilinta - un agresor va face tot ce crede pentru ca victima sa sa se simta inferioara si sa aibe o autostima scazuta. La urma urmei, daca o persoana crede ca este lipsita de valoare si nimeni altcineva nu o doreste, ii va fi mult mai greu sa plece de langa cel care o umileste. Insultele, jignirile, rusinea si discreditarile publice sunt arme specifice abuzului destinate sa clatine stima de sine a unei persoane si sa o determine sa se simta neputincioasa. - izolarea - in socpul de a creste nivelul de dependenta, un partener abuziv va incerca sa izoleze victima de lumea exterioara. Va incerca sa impiedice contactul acesteia cu familia, prietenii sau chiar va incerca sa o urmareasca la locul de munca sau la scoala. Ar putea solicita victimei, permisiunea de a face ceva, de a merge oriunde sau de a se intalni cu cineva. - amenintarile - abuzatorii utilizeaza frecvent amenintari pentru a intimida partenerul si pentru a-l speria in cazul in care acesta doreste sa il apraseasca. Amenintarile pot fi referitoare la raniri, omor, siguranta familie a copiilor sau chiar a animalelor de companie. Acesta poate ameninta ca se va sinucide, ar putea furniza informatii false impotriva dvs. la serviciu sau chiar ar putea sa raporteze comportamente false privind relatia dvs. cu copilul la autoritatile competente. - intimidarea - agresorul poate folosi o varietate de tactici de intimidare concepute pentru a intimida: amenintari (verbale, cu arma, etc.), gesturi brutale, distrugerea proprietatii sau ranirea animalului preferat, etc. Mesajul transmis este ca daca victima nu il va asculta, vor exista consecinte violente. - negarea si vina - agresorii sunt destul de buni in a formula scuze pentru a fi iertati. Vor da vina privind comportamentul lor pe copilaria nefericita, o zi proasta si chiar pe victimele abuzului. Partenerul abuziv poate minimaliza situatia grava sau chiar neaga faptul ca aceasta a avut loc. Concluzia de baza va fi ca vinovata de comportamentul sau este doar victima.

Ciclul violentei in familieSus Violenta sau abuzul din cadrul unei familii se incadreaza intr-un model comun care contine urmatoarele etape:

- abuzul - partenerul incearca sa-si manifeste autoritatea si controlul printr-un comportament agresiv, adresarea de injurii victimei sau prin violenta. abuzul de putere este un joc conceput pentru a arata "cine este seful". - vinovatia - dupa ce o agresorul abuzeaza de victima, acesta se poate simti vinovat, dar nu din cauza a ceea ce a facut. Este mai mult ingrijorat de posibilitatea de a fi prins si de a se confrunta cu consecintele comportamentului sau abuziv. - scuzele - agresorul va rationa ceea ce a facut si va oferi persoanei abuzate fel si fel de scuze pentru a-si evita asumarea responsabilitatii. - revenirea la comportamentul normal, anterior celui abuziv - abuzatorul va face tot ce poate pentru a recastiga controlul si pentru a mentine victima in relatie. El ar putea actiona ca si cum nimic nu s-a intamplat sau poate chiar sa se foloseasca de farmecul sau, sa se poarte mai bine ca inainte de incidente. Aceasta faza poate da speranta victimei ca agresorul s-a schimbat si nu ii va mai face rau. - fantezie si planificare - agresorul incepe sa aibe diverse fantezi legate de cum isi abuzeaza victima, din nou. Va petrece mult timp gandindu-se la ceea ce a facut victima gresit si la modalitatile in care aceasta va suporta consecintele faptelor ei. Apoi va face un plan pentru a transforma fantezia in realitate. - agresorul va stabili un plan pe care il va pune in practica, creand o situatie in care poate justifica abuzul de victima.

Scuzele agresorului si gesturile tandre si iubitoare ale acestuia intre episoadele de abuz poate face dificila plecarea victimei. Acesta poate sa-si convinga partenera/partenerul ca este singura persoana care il poate ajuta si ca lucrurile vor fi diferite daca vor fi impreuna, ca iubirea sa este una adevarat. Cu toate acestea, cel care ramane langa o persoana agresiva se afla in pericol.

Recunoasterea semnelor de avertizare ale violentei domestice si abuzuluiSus Este imposibil sa se afirme cu certitudine care sunt semnele caracteristice violentei domestice, dar exista totusi unele avertismente specifice.

Semne generale de avertizare ale abuzului domestic Persoanele care sunt abuzate pot: - manifesta frica sau anxietate atunci cand fac diverse lucruri pentru partenerul lor; - face orice le cere partenerul agresiv;

- raporta deseori ceea ce fac si locul in care isi desfasoara actiunile, partenerului agresiv; - fi frecvent hartuite prin intermediul convorbirilor telefonice repetate; - discuta despre comportamentul agresiv, gelos sau posesiv al partenerului.

Semne de avertizare ale violentei fizice Cei abuzati fizic pot: - avea leziuni frecvente pentru care se vor scuza, sub pretextul ca sunt accidente; - lipsi deseori de la locul de munca, scoala sau ocaziile sociale fara nici o explicatie; - fi imbracati cu haine largi care acopera corpul pentru a-si ascunde vanataile sau cicatricile.

Semne de avertizare ale izolarii Oamenii care sunt izolati de agresorul lor pot: - sa nu-si viziteze sau contacteze perioade indelungate familia si prietenii; - merge rareori in public fara partenerul lor; - avea acces limitat la cardul de credit, bani sau masina.

Semne de avertizare ale abuzului psihologic Persoanele abuzate psihologic pot: - avea stima de sine scazuta, chiar daca par sa fie increzatori; - avea modificari majore de personalitate (de exemplu, pot deveni mai retrase); - fi depresive, anxioase si predispuse la acte sinucigase.

Ce masuri se pot lua in cazul violentei domestice sau abuzului in familieSus Daca o persoana banuieste ca o alta este abuzata, trebuie sa incerce sa discute cu aceasta. Daca este nehotarata si considera ca nu este treaba ei sa se amestece, atitudinea ar putea fi gresita: viata unei persoane abuzate se poate afla oricand in pericol.

Ce poate face: - ar putea intreba persoana abuzata daca este in regula; - isi poate manifesta ingrijorarea; - ar putea asculta si ar putea lua decizii; - ar putea oferi ajutor; - ar putea sustine deciziile persoanei abuzate.

Ce nu poate face: - nu are sens sa astepte ca victima sa vina sa isi expuna situatia neplacuta; - nu trebuie sa judece sau sa decida a cui a fost vina; - nu trebuie sa preseze victima in nici un fel; - nu trebuie sa ofere sfaturi; - nu trebuie sa ofere suport in schimbul anumitor conditii. Agresorii sunt foarte priceputi in a-si manipula si a-si controla victimele. Oamenii care au fost abuzati emotional sau batuti, sunt deprimati, speriati, rusinati si confuzi. Ei au nevoie de ajutor sa revina in viata sociala, deseori au fost izolati de familie si prieteni. Prin depistarea semnalelor de avertizarea si oferirea neconditionata a sprijinului altei persoane, victima poate fi ajutata sa evite o situatie violenta si sa inceapa tratamentul adecvat.

Victimele abuzului in familie traiesc deseori experiente similare, intrucat trasaturile autorilor actelor de violenta in familie sunt comune. Totusi, nu orice semn al abuzului domestic se va transforma in violenta fizica. Cu toate acestea, acesti indicatori cresc riscul declansarii aparitiei violentei fizice.

- Partenerul dumneavoastra isi manifesta controlul intr-un mod exagerat. In relatiile in care ar putea fi intalnit abuzul familial si emotional, unul dintre parteneri are tendinta de a fi in centrul atentiei si isi manifesta furia mai ales daca celalalt partener prezinta orice semn de independenta sau autonomie. Posesivitatea si gelozia extrema sunt forme excesive de control. Partenerul isi poate pierde cumpatul doar cand celalalt se uita la o persoana de sex opus.

- Partenerul dumneavoastra va abuzeaza verbal. Abuzul verbal si emotional reprezinta, de asemenea, o forma de violenta. Afirmatiile depreciative cum ar fi: "esti un prost", "nu are sens ce spui", "esti nebun" etc. sunt deseori intalnite in cazurile de violenta domestica.

- Unul dintre parteneri demonstreaza lipsa de respect fata de celalalt. Parerile victimelor abuzului domestic sunt anulate de catre partenerul abuziv, care incearca sa-l influenteze pe celalalt sa faca totul ca si el. Lipsa de respect pentru un partener este un semn de avertizare al unui posibil abuz in familie.

Cand nu se cauta o cale de mijloc si partenerul abuziv ia decizii pe cont propriu cu privire la lucrurile importante, ar trebui sa se ridice un semn de intrebare legat de normalitatea relatiei familiale. Chiar daca unul dintre parteneri este intretinatorul principal al familiei, ar trebui sa aiba intotdeauna consimtamantul celuilalt, mai ales cand este vorba despre lucruri importante.

- Partenerul victima se simte abuzat, nefericit si prins in capcana. Multe dintre victimele abuzului domestic au raportat senzatia de izolare, singuratate si deprimare. Multi isi urasc viata si doresc sa fuga de situatia in care se afla, experimenteaza frica si anxietate atunci cand se afla in prezenta partenerului abuziv.

Daca va aflati in oricare din situatiile de mai sus, este foarte important sa solicitati ajutor. In multe dintre cazuri consilierea familiala poate fi de ajutor in rezolvarea situatiei, dar in altele plecarea sau ruperea relatiei reprezinta singura solutie. Daca sunteti femeie si va este teama ca nu veti reusi sa va intretineti singura familia, inainte de a lua masuri radicale, incercati sa discutati cu autoritatile, sa gasiti solutii pentru rezolvarea problemelor care ar putea interveni prin despartirea de partenerul abuziv.