Apa si sanatatea. Suprafata pamintului este acoperita in proportie de 78% de apa, inclusiv 4% de catre ghetari.

Nu toata apa de pe suprafata Terrei este potabila, rezervele de apa potabila sunt localizate in ghetari - 4 mln !m ", lacuri - "# mln. !m " si atmosfera - $4 mln.!m " . %in punct de vedere calitativ din ansamblul hidrosferei &7% este apa sarata, restul il formeaza ghetarii ,4&%, si apa lacurilor si fluviilor, apele din subteran si din atmosfera. 'pa este indispensabila e(istentei umane. %aca se incearca o comparatie intre continutul chimic al apei din mari si oceane )8&% cloruri, $#% sulfati, #, % carbonati, etc*+ si cel al lichidului fiziologic uman, se a,unge la constatarea ca proportiile elementelor naturale sunt aproape aceleasi. -oletivitatile umane sau constituit si dezvoltat de-a lungul riurulor si marilor lacuri. 'pa potabila pe Terra se distribuie inegal, astfel in S.' consumul zilnic este de circa $### l de apa pe cap locuitor, iar in tarile din lumea a treia trei persoane din cinci nu au acces la apa potabila, iar trei din partu nu beneficieaza de conditii sanitar-igienice. /aladiile cauzate de consumul de apa decimeaza anual circa $0 milioane de copii sub 0 ani, iar ,umatate din paturile de spital de pe planeta in $&8# erau ocupate de bolnavii suferind de boli provocate de apa. 'pa dulce disponibila sufera an de an procese de pierdere a calitatilor naturale prin intense procese de poluare. 1entru consumul potabil, mena,er, industrial, agricol producerea energiei se scot anual din circuit circa ## miliarde tone de apa, din care circa 0#% se intorc in circuit ca ape uzate, nocive, pentru a caror neutralizare sunt necesre aceiasi cantitate de ape curate. -e se va intimpla cu rezervele e(istente in perspectiva e(tinderii proceselor de poluare2 -antitatea minima de apa necesara organismului uman este de 0 l in 4 ore, din care circa l o reprezinta apa consumata ca atare. -antitatea de apa cosumata creste in conditiile unui mediu cald sau al unei activitati fizice mai intense. 'pa nu este utilizata doar ca neceasr strict fiziologic ci si pentru alte scopuri necesare activitatii zilnice. 'stfel pentru curatenia corprala omul foloseste zilnic circa 4# l de apa, la care se adauga apa necesara pregatirii alimentelor, a intretienri hainelor, locuintei, etc*. -onform datelor 3rganizatiei /ondiale a Sanatatii pentru acoperirea nevoilor directe ale populatiei sunt necesare minimum $## l de apa pe zi pentru fiecare locuitor. %ar aici nu este inclusa apa utilizata pentru nevoile industriale, fie ca materie prima fie la intretinerea diverselor aparate, fie ca transportator al unor produse, fie ca apa de racire. 'stfel pentru producerea unei tone de fonta sunt necesare circa $0 ### l de apa, al unei tone de hirtie 0# ### l, a unei tone de carne de circa $# ### l, al unei tone de zahar de $## ### l de apa, pentru producerea unui litru de bere se pierd "# de litri de apa. 'pa este utilizata si pentru nevoi agrozootehnice, pentru ingri,irea animalelor si adaposturilor acestora. Sa nu uitam si de folosirea bazinelor de apa pentru odihna, sport precum si pentru formatea microclimatului. Statisticile 3/S arata cresterea incontinua a necesitatilor de apa, fapt ce duce la resimtirea acuta a lipsei de apa de catre zone intregi ale pamintului. 'pele utilizate de om indiferent pentru care scopuri se incarca cu diferite elemente chimice si fizice sau biologice care modifica compozitia naturala a apei in asa masura incit aceasta nu poate fi folosita decit in scopuri industriale. 4enomenul respectiv este numit poluare, si favorizeaza nemi,locit lipsa de apa potabila a omenirii. Surse de poluare a apei. 1oluarea apei este un fenomen prin care se produc modificari calitative negative ale proprietatilor naturale. 1oluarea apei poate fi naturla a si artificiala. 1oluarea artificiala este cauzata de introducerea prin activitati umane a unor substante poluante direct, ca urmare a deversarii apelor din reteaua de canlizare, industriilor, etc.. 1oluarea naturala consta in patrunderea in apa a unor substante straine naturale, precum sarurile solubile, particule solide, vegetatie subacvatica, etc*

1oluarea se produce ca urmare a activitatti umane, desi paralel se utilizeaza inca si notiunea de autopoluare. 4actorii care conduc la poluarea apei sunt variabiti si numerosi, totusi ei pot fi grupati in factori demografici, urbanistici, industriali, etc* 1oluarea desi considerata ca fenomen general poate fi diferentiata in mai multe tipuri5 biologica, chimica, mena,era, etc* Influenta apei asupra sanatatii populatiei. 'pa influenteaza sanatatea populatiei in mod direct prin calitatile sale biologice, chimice si fizice, sau indirect. 'stfel cantitatea insuficienta de apa duce la mentinerea unei stari insalubre, a deficientelor de igiena corporala, a locuintei si a localitatilor, cea ce duce la raspindirea unor afectiuni digestive )dizinteria si hepatita endemica+ a unor boli de piele, etc* 6olile umane produse ca urmare directa a calitatii apei, pot fi clasificate in5 boli cauzate de infectii raspindite prin consum de apa infectata )diarea, febra tifoida, hepatita ', salmoneloza, etc*+ boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice precum bilharioza. boli cauzate de infectii raspindite prin insecte cu stagii acvatice )malarie, onchocercariasis.+ Boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice nevertebrate . 3 alta influetnta directa a apei aupra sanatatatii populatiei se produce prin calitatile sale, respectiv prin compozitia sa. 3 serie intreaga de boli netransmisibile sunt considerate astazi ca fiind determinate sau favorizate de compozitia chimica a apei, citind in acest sens5 gusa endemica, caria dentara si fluoroza endemica, afectiunile cardiovasculare, methemoglubulinemia, ino(icatiile cu plumb, into(icatiile cu cadmiu. 'lte into(icatii mai frecvent intilnite ca produse prin apa sunt5 into(icatia cu crom, into(icatia cu arsen, into(icatia cu cianuri. 'ctiunea unor poluanti organici este mai putin bine cunoscuta, ma,oritatea acestora producind modificari organoleptice evidente ceea ce duce la limitarea utilizarii apei, mai ales ca apa de baut. 7ntre acesti poluanti cunoscuti si sub denumirea generala de micropoluanti " sunt considerati ca principali si anume5 pesticidele dintre care cele organoclorurate ocupa primul loc datorita degradarii lor biologice incete si remanentei prelungite in apa. %atorita redusei lor solubilitati hidrice ca si tendintei de absorbtie pe suspensii se gasesc in concentratii de obicei scazute. 8le au efecte ecologice pronuntate dar se pot manifesta si asupra organismului uman, concentrindu-se in tesutul adipos, de unde periodic se pot mobiliza - mai ales in perioade de slabire brusca. 'ctiunea lor este comple(a si se manifesta asupra ficatului, asupra sistemului nervos, asupra unor glande endocrine )se(uale+, asupra unor enzime etc. Se presupune ca de asemenea ar avea actiune cancerigena sau cocancerigena ca si asupra descendentilor )teratogena mutagena+ insuficient confirmate. Apa ( H2O ) 1este 9" din supafa:a terestr; este ocupat; de m;ri <i oceane, care formeaz; 3ceanul 1lanetar. Terra este supranumit; <i =planeta albastra> datorit; acestui fapt. %in suprafa:a total; a pam?ntului, evaluat; la 0$#,$# mil. !m , apa 3ceanului 1lanetar ocupa "@$,#7 mil.!m , adica 7#,8%. Se estimeaz; c; planeta dispune de $,"7 mild. !m " de apa, dar circa &7, % este constituit; din apa m;rilor <i oceanelor. 3mul dispune numai de apele de la suprafa:a solului A adic; de apro(imativ "#.### !m ", ceea ce Bnseamna circa #,## % din total. -onsumul de apa ce revine pe om9zi variaz; Bntre " litri, Bn zonele aride ale 'fricii <i de $,#40 litri la NeC Dor!. Ealoarea productivit;:ii m;rilor <i oceanelor se apreciaz; ca fiind Bntre #,$ A #,0 gr9m "9zi. 3ceanul 1lanetar constituie baza vie:ii pe Terra <i genereaz; negentropie Bn ecosfer;. 'pa este cea mai rasp?ndit; substan:; compus; <i reprezint; trei sferturi din suprafa:a globului terestru. -a <i aerul, ea constituie factorul principal al men:inerii vie:ii pe p;m?nt.

'pa este o resurs; natural; esen:ial; cu rol multiplu Bn via:a economic;. Fn natur; apa urmeaz; un circuit. Se poate vorbi despre ap; de ploaie, apa r?urilor <i izvoarelor, apa de mare, etc. 'pa pur; se ob:ine din apa natural; prin distilare repetat; Bn condi:ii Bn care s; nu poat; dizolva gaze din aer sau substan:e solide din recipientele Bn care este conservat;. a) Structura moleculei de ap.
$

G5 $s$H

835 $s s p4 .. H HO ! G3

.. H O !
. .

Se formeaz; dou; leg;turi covalente polare 3-G. /olecula de ap; este covalent; polar;H este un dipol.

b) "ropiet#ile fizice ale apei. Stare de agregare Jichid -uloare 7ncolor)Bn straturi groase este albastru+ /iros Iust 1t 1f %ensitat ea la 4#$g9cm" -onductibili tatea electric; izolator

7nodor

7nsipid

##-

$###-

-ele dou; temperaturi e(treme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normal;, constituie ##- <i $###- Bn scara -elsius. 'pa prezint; o serie de propiet;:i de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine Bn sistemul periodic. 'ceste propiet;:i se numesc =anomaliile apei>. 'pa este lichid; Bntr-un interval mare de temperatur; )# #- <i $###-+. 'ceast; anomalie este atribuit; asocierii moleculelor de ap; prin leg;turi de hidrogen. Jeg;turile de hidrogen se realizeaz; Bntre moleculele care con:in hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are volum mic <i electroni neparticipan:i. Jeg;tura de hidrogen este electrostatic;, mai mult slab; dec?t leg;tura covalent; <i nu implic; punerea Bn comun de electroni. %ensitatea apei variaz; Bn func:ie de temperatur;5 t## 4 $# $0 # )g9cm"+ #,&&&8 $,#### #,&&&7 #,&&&$ #,&&8 -auza anomaliilor densit;:ii este gradul diferit de asociere molecular;. /oleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou5 nG 3 KK )G 3+n G G G -----5 3 A G -----5 3 A G -----5 3 A G
. . . . . .

Ja Bnghe:are se formeaz; o a doua leg;tur; de hidrogen la atomul de o(igen, motiv pentru care ghea:a are o structur; af?nat; care determin; cre<terea volumului <i sc;derea densit;:ii. 1rin Bnghe:are apa B<i m;re<te volumul cu &%. '<a se e(plica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele c?nd Bnghea:; apa Bn ele <i de ce se crap; pietrele de ger. /a,oritatea lichidelor B<i m;resc volumul de solidificare. Se <tie c; la L4#- apa are ma(K $ g9cm" ceea ce se datoreaz; faptului c; apa este format; din )G 3+ H aceasta presupune e(isten:a a doua leg;turi de hidrogen. 'pa Bn stare de vapori este format; din molecule libere )nK $+. c) "ropiet#ile c$imice ale apei 8(perimental s-a demonstrat c; apa este o combina:ie chimic; foarte stabil;. 8a poate fi descompus; la peste $####- sau cu a,utorul curentului electric5 G3K GL3 'pa este foarte reactiv; din punct de vedere chimic. 8a reac:ioneaz; Bn anumite condi:ii cu metalele, nemetalele, o(izii bazici, o(izii acizi, cu unele s;ruri. d) Ac#iunea apei asupra metalelor /etalele5 potasiu, calciu, sodiu reac:ioneaz; violent cu apa, la rece, cu formare de hidro(id <i dega,are de hidrogen. Na L G 3 K Na3G L $9 G /agneziul reac:ioneaz; cu apa la cald sau Bn stare de vapori5 /g L G 3 K /g)3G+ L G 'luminiul este atacat de ap; numai dac; este cur;:at de stratul protector de o(id5 'l L @G 3 K 'l)3G+" L "G 4ierul Bnro<it reac:ioneaz; cu apa Bn stare de vapori <i formeaz; o(id feroferic )o(id al 4e 77 <i 4e 777+5 "4e L 4G 3 K 4e"34 L 4G 1lumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de ap; sau de vaporii acestuia. .nele metale se corodeaz; Bn prezen:a apei. 'tacul este mai puternic Bn prezen:a o(igenului <i a dio(idului de carbon. e) Ac#iunea apei asupra nemetalelor -lorul Bn reac:ie cu apa formeaz; apa de clor5 -l L G 3 K G-l L Gcl3 Gcl3 K G-l L M3N Trec?nd un curent de vapori de ap; peste cocs)carbon+ la temperatura de cel pu:in $### #- se formeaz; un amestec de mono(id de carbon <i hidrogen, denumit gaz de ap;. Oeac:ia are importan:; industrial;5 - L G 3 K -3 L G f) Ac#iunea apei asupra o%izilor 'pa reac:ioneaz; cu o(izii metalici solubili cu formare de hidro(izi. .na dintre reac:iile cu importan:; practic; o constituie stingerea varului, reac:ie puternic e(oterm;. -a3 L G 3 K -a)3G+ L P Gidro(idul de calciu ob:inut este relativ pu:in solubil Bn ap; <i de aceea la stingerea varului se ob:ine a<azisul lapte de var, care reprezint; o suspensie fin;de -a)3G+ Bntr-o solu:ie saturat; de hidro(id de calciu. Ja dizolvarea dio(idului de sulf Bn ap; are loc <i o reac:ie chimic; din care rezult; o solu:ie acid;, acid sulfuros. S3 L G 3 K G S3" Oeac:ia cu carbidul sau carbura de calciu la -a- duce la formarea acetilenei, substan:; organic; utilizat; la sudarea <i t;ierea metalelor Bn sufl;torul o(iacetilenic5 -a- L G 3 K G- L-G L -a)3G+ L P

g) Importan#a apei pentru via# 'pa are un rol esen:ial Bn Bntre:inerea vie:ii. 4;r; ap; nu ar putea e(ista via:a. Fn organism apa intr; Bn compozi:ia organelor, :esuturilor <i lichidelor biologice. 8a dizolv; <i transport; substan:ele asimilate <i dezasimilateH men:ine constant; concentra:ia s;rurilor Bn organism <i, evapor?ndu-se pe suprafa:a corpului, ia parte la reglarea temperaturii. 'pa contribuie la fenomenele osmotice din plante <i are o deosebit; importan:; Bn procesul de fotosintez;. 'pa 1otabil; se deosebe<te de apa distilat;. Fn conformitate cu ST'S $"4 -$&0#, apa potabil; trebuie5 - S; fie limpede, incolor;, f;r; miros sau gust deosebitH - S; aib; temperatura cuprins; Bntre 7# <i $0#- <i s; nu varieze mult Bn timpul anuluiH - S; nu con:in; materii str;ine Bn suspensie sau germeni patogeniH - S; con:in; aer <i -3 Bn solu:ieH - Substan:ele dizolvate raportate la un litru trebuie s; se Bncadreze Bntre anumite limiteH - S; nu con:in; azoti:i sau sulfuri, s;ruri metalice precipitabile cu G S sau cu )NG4+ S, cu e(cep:ia micilor cantit;:i de 4e, 'l, /n.H - S; nu con:in; NG" sau fosfa:i care pot proveni prin contaminarea apei cu substan:e organice Bn prutefac:ii <i nici metan. $) &ntrebuin#rile apei 'pa se Bntrebuin:eaz; la5 - 1repararea solu:iilor, fiind cel mai cunoscut solventH - 3b:inerea o(igenului <i hidrogenului prin electroliz;H - 1repararea celor mai importan:i acizi anorganiciH - 1roducerea energiei electriceH - Sp;lat, albit, colorat. 'omeniile de utilizare a apei 'pa are un rol esen:ial Bn Bntre:inerea vie:ii. 4;r; ap; nu ar putea e(ista via:a. Fn organism apa intr; Bn compozi:ia organelor, :esuturilor <i lichidelor biologice. 8a dizolv; <i transport; substan:ele asimilate <i dezasimilateH men:ine constant; concentra:ia s;rurilor Bn organism <i, evapor?ndu-se pe suprafa:a corpului, ia parte la reglarea temperaturii. 'pa contribuie la fenomenele osmotice din plante <i are o deosebit; importan:; Bn procesul de fotosintez;. 'pa 1otabil; se deosebe<te de apa distilat;. Fn conformitate cu ST'S $"4 -$&0#, apa potabil; trebuie5 - S; fie limpede, incolor;, f;r; miros sau gust deosebitH - S; aib; temperatura cuprins; Bntre 7# <i $0#- <i s; nu varieze mult Bn timpul anuluiH - S; nu con:in; materii str;ine Bn suspensie sau germeni patogeniH - S; con:in; aer <i -3 Bn solu:ieH - Substan:ele dizolvate raportate la un litru trebuie s; se Bncadreze Bntre anumite limiteH - S; nu con:in; azoti:i sau sulfuri, s;ruri metalice precipitabile cu G S sau cu )NG4+ S, cu e(cep:ia micilor cantit;:i de 4e, 'l, /n.H - S; nu con:in; NG" sau fosfa:i care pot proveni prin contaminarea apei cu substan:e organice Bn prutefac:ii <i nici metan. &ntrebuin#rile apei 'pa se Bntrebuin:eaz; la5 - 1repararea solu:iilor, fiind cel mai cunoscut solventH - 3b:inerea o(igenului <i hidrogenului prin electroliz;H - 1repararea celor mai importan:i acizi anorganiciH - 1roducerea energiei electriceH Sp;lat, albit, colorat. Surse de poluare

1oloarea apelor afecteaz; calitatea vie:ii la scara planetar;. 'pa reprezint; sursa de via:a pentru organismele din toate mediile. 4ar; ap; nu poate e(ista via:;. -alitatea ei a Bnceput din ce Bn ce mai mult s; se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic <i bacteriologic. %ac; toat; apa de pe pam?nt ar fi turnat; Bn $@ pahare cu ap;, $0 <i ,umatate dintre ele ar con:ine apa sarata a oceanelor <i m;rilor. %in ,umatatea de pahar r;mas;, mare parte este Bnglobat; fie Bn ghe:urile polare, fie este prea poluat; pentru a fi folosit; drept ap; potabil; <i astfel, ceea ce a mai r;m?ne pentru consumul omenirii reprezint; con:inutul unei linguri:e. %in consumul mondial de apa, @&% este repartizat agricultirii, "% industriei <i numai 8% Bn domeniul casnic. (auzele polurii apei Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar <i deversari deliberate a unor poluan:iH Scurgeri de la rezervoare de depozitare <i conducte de transport subterane, mai ales produse petroliereH 1esticidele <i ierbicidele administrate Bn lucrarile agricole care se deplaseaz; prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la iriga:ii p?n; la p?nza freatic;H 7ngrasamintele chimice <i scurgerile provenite de la combinatele zootehniceH %e<eurile <i reziduurile mena,ereH Sarea presarat; Bn timpul iernii pe <osele, care este purtat; prin sol de apa de ploaie <i zapad; topit;H %epunerile de poluan:i din atmosfer;, ploile acide. 1oluan:ii apei sunt produsele de orice natur; care con:in substan:e Bn stare solid;, lichid; sau gazoas;, Bn condi:ii <i Bn concentra:ii ce pot schimba caracteristicile apei, fac?nd-o d;un;toare s;n;ta:ii. )ipuri de poluan#i 1oluan:i de natur; fizic;5 depunerile radioactiveH ape folosite Bn uzine atomiceH de<euri radioactiveH ape termaleH lichide calde provenite de la racirea instala:iilor industriale sau a centelor termoelectrice <i atomo A electrice. 1oluan:i de natur; chimic;5 *ercurul provenit din5 de<euri industrialeH inhalarea vaporilor ca urmare a unor sc;pari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluore<centeH ingerarea accidental; de compu<i anorganiciH devers;rile unor uzine produc;toare de fungicide organomercurice. Azota#ii proveni:i din5 Bngra<;minte chimiceH detergen:iH pesticide organofosforice. (adminiul provenit din5 ape Bn care sau deversat reziduri de cadminiuH aerosoli. "lumbul provenit din5 evacu;rile uzinelor industrialeH gazele de e<apament ale autovehiculelorH manipularea gre<it; a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzin;. +incul provenit din5 ap; sau bauturi cu continut de zincH

ingerarea acidental; a unor s;ruri sau o(izi ai acestuia )vopsele+H dizolvarea de catre solu:ii acide a zincului din vase, din de<euri sau sc;pari industriale Hidrocarburile provenite din5 gazele de e<apament ale autovehiculelorH scurgerile de :i:eiH arderea incomplet; a combustibililor fosili )c;rbuni, petrol <i gaze naturale+H arderea incomplet; a biomasei )lemnul, tutunul+H fumul de :igar;. "esticidele, insecticidele, fungicidele provenite din5 apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitareH pulveriz;rile aerieneH sp;larea stor substan:e de c;tre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratateH detergen:i. 1oluan:i de natur; biologic;5 microorganismele patogeneH substan:ele organice fermentescibile. -fectele vaste pe baza unor observa#i (onsecin#ele polurii 'supra mediului5 posibilitatea contamin;rii sau polu;rii chimice a animalelor acvaticeH contaminarea bacteriologic; sau poluarea chimic; radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilorH %istrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determin; micsorarea capacit;:ii de debarasare fa:; de diver<i poluan:i prezen:i la un moment dat. 'supra s;n;t;:i5 /a,oritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul c; oamenii nu beau suficient; ap; sau apa baut; nu are cele mai bune calit;:i. 'supra calit;:ii apelor5 Fn via:a colectivit;:ilor umane, apele sunt utilizate zilnic at?t ca aliment c?t <i Bn asigurarea igienei personale. Fn medie, Bn 4 de ore, un om adult consum; Bn scopuri alimentare -$#J de ap;. /irosul apei provine de la substan:ele volatile pe care le con:ine ca rezultat al Bncarc;rii cu substan:e organice Bn descompunere, al polu;rii cu substan:e chimice sau ape reziduale. -u c?t apa con:ine mai multe substan:e organice, chimice sau ape reziduale cu at?t mirosul este mai u<or de perceput. -uloarea apei poate da indica:ii asupra modific;rii calit;:ii astfel5 - apele de culoare ar;mie sau brun; provin de la distil;rile de c;rbune amestecate cu ape industriale care con:in fierH - apele de culoare brun Bnchis sunt apele de la fabricile de celuloz;H - apele bogate Bn fier sunt cele provenite de la t;b;carii <i au culoarea verde Bnchis sau neagr;H - ionii de fier dau apelor o culoare galben;H - ionii de cupru confer; apei o culoare albastr;H - apele care con:in argila coloidala au o culoare galben-brun;. Q pa<ii Bn vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt5 'meliorarea proceselor tehnologice care s; se reduc; la minimum. QOee(aminarea pierderilor de materiale <i a risipei de ap;. 8vitarea utiliz;rii substan:elor care nu trebuie puse Bn libertate. Q7nstala:ia de epurare a destina:iei <i pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel <i croma,. QTratarea apelor de canalizare domestice din5cartiere,abatoare

Bngr;<;torii. Starea de ionizare a cianurii variaz; Bn conformitate cu 1G-ul <i temperatura apei. /odificarea 1G-ul e deosebit de mare Bn cazul unei solu:ii diluate. 7nstrumentul de m;surare trebuie s; con:in; un dispozitiv protector pentru a :ine 1G-ul constant. Sensibilitatea fa:; de cianur; e rapid;,dar timpul de reac:ie e lung Bn absen:a ei. Q7nstala:ia pentru priza de ap; 8 alc;tuit; din un flator deplasabil pe vertical;,o sit; pentru re:inerea impurit;:ilor,o pomp; submersabil; fi(at; la capul unui poilon.3 parte din :eava de sus:inere e construit; din :evi telescopice din o:el ino(idabil ,proiectate astfel Bnc?t s; poa; fi alungite <i scurtate f;r; dificultate.Sita special; trebuie s; nu se Bnfunde deoarece scade volumul de ap; pompat sau a fi(;rii pe rotorul pompei a unei r;<ini vinilice sau a cauciucului. Q1entru tratarea aerobiotic; se introduce o(igenul necesar respira:iei microflorei aerob;.Fn prezent e(ist; tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorit; microflorei care vara devine anaerob;. Iunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul m;rii. .zinele de incinerare Bn To!io cuprind5 -cuptoare standardizateH -adaptarea sistemului cu bunc;r <i macaraH -controlul emisiilor <i afluentilorH -bazinele de :i:ei plasate subteran. -oncluzie Oesursele mediului scad. -re<terea punerii Bn libertate a agen:ilor e o amenin:are sporit; pentru natur;. ($estionar-Fn prezent se face o anchet; prin metoda %elphi pentru a schimba mentalitatea na:iunii privind mediul. /ulte grup;ri militeaz; pentru un mediu mai curat <i mai s;n;tos.%ac; Bncepem prin a recicla de<eurile mena,ere <i a refuza alimentele supraBmpachetate,am putea reduce de<eurile. -ercet;torii trebuie s; g;seasc; moduri de a evita compu<ii d;un;tori care nu se descompun Bn elemente inofensive. (ontribu#ia elevilor la prote.area mediului 8levi pot contribui la prote,area mediului astfel5 -adun?nd hartiile aruncate la voia Bnt?mpl;ri din parcuri -plant?nd diferite flori prin parcuri -fectele poluri /n zona 0scoli noastre %in cauza apei poluate elevi se pot Bmbonlavi de diferite boli cum sunt5 7. 6oli infec:ioase5 boli microbiene5 febr; tifoida, dizenteria, holeriaH boli virotive5 poliomieli:a, hepatita epidemic;H boli parazitare5dizenteria, giardiaza. 77. 6oli neinfec:ioase5 determinate de contaminarea apei cu substan:e chimice cu poten:ial to(ic5 R 7nto(ica:ia cu plumb )saturnism+, se manifest; prin5 - oboseal; ne,ustificat;H - afecteaz; globulele ro<ii, vasele sanguineH - afecteaz; sistemul nervis central, provoc?nd ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu deregl;ri motorii. R 7nto(ica:ia cu mercur5 - dureri de cap, ame:eli, insomnie, oboseal;H - tulbur;ri vizualeH - afec:iuni ale sistemului nervosH - afec:iuni ale rinichilorH - malforma:ii congenitale ale f;tului Bn cazul femeilor Bnsarcinate.

R 7nto(ica:ia cu zinc5 - dureri epigastrice, diaree, tremur;turi, parezeH - afec:iuni ale sistemului nervos central, mu<chilor <i sistemului cardiovascular. R 7nto(ica:ia cu cadminiu5 - cefaleeH - sc;derea tensiuni arterialeH - afec:iuni hepato-renale. R 7nto(ica:ia cu azota:i <i fosfa:i5 - Bnvine:irea buzelor, n;rilor, fe:eiH - agita:ia p?n; la convulsiiH - cefalee, grea:a. R 7nto(ica:ia cu pesticide5 - alterarea func:iilor ficatului p?n; la formarea hepatitei croniceH - encefalopa:iiH - malforma:ii congenitale. 'pa este un factor indispensabil organismului uman. Fnca din cele mai vechi timpuri asez;rile umane au fost de-a lungul rBurilor sau pe malul m;rilor.Necesarul zilnic de ap; al omului este apro(imativ de $.0- litri consumat; ca atare ,dar pentru cura:enia corporal; omul folose<te zilnic apro(imativ 4#litri de ap;.3rganiza:ia /ondial; a S;n;tatii consider; c; optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de $## litri in 4 ore. 1ustul apei este dat de con:inutul Bn substan:e chimice <i Bn primul rBnd de s;rurile minerale <i de gazele dizolvate )o(igenul si bio(idul de carbon+.8(cesul sau caren:a unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust nepl;cut)fad ,salciu,amar,dulceag+. *irosul apei este legat de asemenea de prezen:a in e(ces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca <i din unele transform;ri la care sunt supuse in apa anumite substan:e chimice mai ales poluante. 'tBt gustul cBt <i mirosul apei, de<i au ca principala caracteristic; un mare grad de subiectivitate ,totu<i au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebit;.Fn primul rBnd influien:a lor asupra utiliz;rii apei este hot;rBtoare ,poate duce la e(cluderea folosirii apei respective.Iustul <i mirosul apei pot servi <i ca indicatori de poluare a apei. 'pa potabil; nu trebuie s; aiba miros caracteristic <i trebuie s; aiba un gust pl;cut.Fn caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt d;unatoare s;n;tatii.1rezen:a substan:elor poluante Bn ap; pot fi eviden:iate prin culoarea apei.-hiar <i temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se <tie c; temperatura este constant;.Eari:ia acestei temperaturi Bns; ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica e(istenta unei comunicari cu e(teriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara. 'stazi e(ista o preocupare continua la nivel national si mondial de inbunatatire continua a calitatii apei potabile.7n unele tari din vestul 8uropei se urmaresc 40 de indicatori referitor la calitatea apei ,iar normele -omisiei 8conomice 8uropene )-.8.-.+aprobate in $&8#,recomanda urmarirea continua a @ de caracteristici ale apei potabile. 1lanul mondial de7n toate tarile dezvoltate controlul poluarii apelor constituie o preocupare permanenta,deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor. 7n tara noastra ca in toate tarile lumii ,e(ista legi speciale in lupta impotriva poluarii apelor .Ja Sto!holm in anul $&7 a fost prima conferinta mondiala pentru protectia mediului incon,urator iar 3N. a lansat =1rogramul Natiunilor .nite pentru /ediul 7ncon,urator>,prin care s-au initiat o serie de actiuni pentru ameliorarea situatiei e(istente si promovarea calitatii apei inclusiv a celei din mari si oceane. -ontradictia dintre tarile bogate si cele sarace se reflecta in acest element vital alvietii si dezvoltarii care este apa ,aducand decala,ul si asa enorm intre bogati si saraci.%upa statistici recente in tarile sarace " din 0 persoane au acces la apa potabila ,70%dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu minim de igiena. 'stfel s-a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila ,in tarile sarace mor anual circa $0 milioane de copii in varsta de pana la 0 ani.%e aceea 3.N... conchide ca principala preocupare a

societatii in prezent si in viitor va trebui sa fie reprezentata de evitarea sau limitarea poluarii apei ca prima actiune de mentinere a actualelor surse naturale ale omenirii. supraveghere a calitatii apelor face parte %uritatea apei %uritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. %eoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. 'pele dure sunt neplacute la gustH la fierberea apei sarurile in e(ces se depun pe vase, cazane, conducte si9sau impiedica o buna fierbere a legumelorH cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. 'pele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare. %uritatea apei este de doua feluri5 duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu )azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc+. Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . %uritatea e(cesiva a apei are implicatii de ordin economic.din =Sistemul/etode de laborator utilizate in dezinfectia apei 1oluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea hidrica a unei mare numar de boli infectioase , de cele mai multe ori cu caracter epidemic. 7n vederea inlaturarii acestui pericol, s-au elaborat diferite metode de reducere a germenilor ca, sedimentarea simpla sau dupa prealabila coagulare, filtrare prin nisip, pamant cu infuzorii, antracit, microstrecurare etc., toate insa cu eficienta limitata . %ezinfectia apei se poate realiza atat prin mi,loace fizice ca utilizarea radiatiilor ultraviolete, a ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea distilarea, filtrarea apei etc. ,cat si prin mi,loace chimice, ca folosirea clorului si a compusilor sai )substante clorigene +, ozonului, argintului, bromului, iodului, permanganatului si alte asemenea substante. /i,loacele chimice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi pentru a fi corespunzatoare5 -sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de potabilitateH -sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele organolepticeH -sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra consumatorilorH -sa fie usor de manipulat, sa nu prezinte pericol pentru cei care le manipuleazaH -sa fie cat mai economice. -ea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de clorurare)clorinare sau clorizare+. /ecanismul de actiune se bazeaza pe proprietatea o(idanta a clorului , care in contact cu apa formeaza acidul hipocloros care in functie de ph se descompune in o(igen atomic sau ion hipoclorit 5 -l LG 3 G3-lLG-l G3-l 3LG-l sau G3-l -l3S L G /ecanismul biologic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere cele sulfhidrice, si distrugerea germenilor. 7n general bacteriile care au echipament enzimatic mai dezvoltat sunt mai sensibile decat virusurile. 8ficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul germenilor din apa ci si de alte conditii dintre care unele tin de clor iar altele de calitatea apei. 'pa este un compus cu rol primordial in natura, industrie, agricultura, constructii etc. 7n natura apa are o importanta biologica deosebita reprezentind baza structurala si functionala a fiintelor vii. 'tat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor5 are o serie de anomalii. 1entru apa parca n-ar e(ista legiH este Tceva altfelT in lumea substantelor. 7n natura si in e(periente ea nu se comporta la fel ca alte substante. %ar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa e(iste in apa. 1rima anomalie5 daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu e(ista pe 1amant. N-ar e(ista deci pe 1amant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori. ' doua anomalie5 caldura specifica ridicata. Ja apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. 'pa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. %atorita capacitatii

e(ceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire e(cesiva. ' treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima5 apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. 1entru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 0,0 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. %aca nu ar e(ista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din ele ar pieri. ' cincea anomalie5 inghetand, apa se dilata cu &% fata de volumul initial. %e aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafataH rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Iheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea Tco,ocT chiar si iarna in 'ntarctica animalele marine nu sufera prea' sasea anomalie este cea mai ciudata5 -and sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. 8ste un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. %ar... in acest TdarT se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la L4U- se atinge limita. %e acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. %e aceea apa are densitatea cea mai mare la L4U-. -a urmare, iarna, racindu-se pana la L4U-, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece )in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei+. 'ceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee. mult de frig' saptea anomalie5 dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. %e aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. 1icatura de apa este strnsa ca intr-un ambala, in pelicula sa superficiala. 'sadar, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. 1entru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. 1eaceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. 4izicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de "cm pentru a o rupe. 'r trebui o haltera uriasa - de peste o suta de toneV 'ceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. 7n natura nu e(ista, insa, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. 1e acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin capilarele noastre. ' opta anomalie si ultima se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. 8a dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. %atorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. 8le se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri. T'pei - a spus marele Jeonardo - i-a fost data puterea magica de a deveni seva vietii pe 1amantT. 7n natura, apa se gaseste sub toate starile de agregare5solida)gheata, zapada,grindina+,lichida)apa de ploaie,ape subterane,oceane,mari,fluvii,rauri, etc.+,gazoasa)vapori de apa din atmosfera+. Se mai gaseste in organisme animale si vegetale,cum si in cristalohidrati sub forma de apa de cristale.'pale naturale contin dizolvate cantitati variate de diferite substante.'pele care contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc Tape moiT,spre deosebire de Tapele dureT care au un procent ridicat de saruri,mai ales de calciu si magneziu. %intre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curata.8a dizolva in drumul ei prin atmosfera mai ales bio(id de carbon,iar in regiunile industriale,bio(id de sulf si hidrogen sulfurat.3 parte din apa cazuta pe pamant cu un continut ridicat de bio(id de carbon,strabatand straturile de pamant,dizolva carbonatii de calciu si magneziu,transformandu-i in bicarbonati solubili. %aca intalnesc straturi impermeabile aceste ape se aduna,formand apele subterane.'pele subterane iesind la suprafata pamantului,dizolvand saruri,formeaza izvoare minerale.-and temperatura acestora este ridicata,uneori pana la $## grade -,ele se numesc izvoare termale.'pa este de mai multe feluri5 Apa potabila5o apa pentru a fi buna de baut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii5sa fie limpede,fara culoare,fara miros,sa contina aer dizol- vat si cantitati mici de saruri,pana la o concentratie de #,0% mai ales Na-l si NaG-3",circa @## mg9lHsa aiba o temperatura intre 8 si $ grade -,si sa nu contina bacterii patogene.'pa potabila se obtine la sate,din izvoare si fantani,iar la oras din apa raurilor,care trebuie purificata.1urificarea se face in trei feluri5mecanic,chimic si fizic. Apa industriala5se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur,la racirea masinilor,precum si in diverse procese de fabricatie.8a trebuie sa indeplineasca anumite conditii de puritate cerute de specificul industriei in care este folo- sita.

Apa dura5contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. 'pa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.8a depune prin fierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia caldurii,determinand astfel o crestere a consumului de combustibil. Apa pura5se stie ca in natura nu e(ista apa pura deoarececontine substan- te dizolvate,microorganisme,etc.'pa pura se obtine prin distilare.7n acest scop, se foloseste un aparat de distilare in care,apa distilata se transforma in va- pori prin fierbere,iar vaporii rezultati se condenseaza prin racire.'pa disti- lata nu este buna de baut deoarece nu contine saruri minerale si de aceea nu are nici gust si este indigesta.'pa distilata se intrebuinteaza in laboratoare de chimie la prepararea solutiilor apoase si in farmacie. Apa distilata se obtine in aparate speciale , fiind utilizata in industria farmaceutica Apa bidistilata5este complet lipsita de impuritati.Se obtine prin disti- larea apei distilate in vase de sticla in care se adauga W3G,acest reactiv dis- truge microorganismele si urmele de substante organice aflate in apa.8ste intre- buintata la analize chimice speciale,in cercetari stiintifice si in industria medicamentelor. Apa de barita5denumire folosita pentru osolutie saturata de hidro(id de bariu.Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator la identificarea dio(idului de carbon si hidro(id de bariu. Apa de brom5denumire folosita pentru o solutie obtinuta din dizolvarea bromului in apa.Se intrebuinteaza ca o(idant in laborator. Apa de clor5denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa.'pa de clor contine si clor elementar,dizolvat chimic.%in aceasta cauza apa de clor proas- pat preparata are culoarea galbena.7n timp sau,mai repede,sub actiunea luminii solare,acidul hipocloros se descompune,cu punere in libertate de o(igen.8chili- brul este astfeel deplasat spre dreapta si intreaga cantitate de clor poate intra in reactie)din aceasta cauza apa de clor trebuie pastrata la intuneric+.'pa de clor este un o(idant puternic.'taca toate metalele la rece. Apa de cristalizare5este apa care intra in compozitia cristalohidratilor. 1oate fi legata in mod diferit si poate indeplini functii diverse. Apa de $idrogen sulfurat5denumire folosita pentru o substanta apoasa sa- turata de hidrogen sulfurat. Apa de plumb5denumire folosita pentru solutia de acetat de plumb.8ste intrebuintata in medicina. Apa regala5denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat si acid azotic concentrat,in raport de "5$.'taca aurul si platina,rezistente fata de alti acizi. Apa amoniacala 5 este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a carbunilor de pamant. Apa pirolignoasa 5 este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a lemnului Apa tare 5 denumire stiintifica a solutiei de GN3" ,de concentratie @& % . 7n practica , denumirea este atribuita si solutiei de G-l , folosita de e(emplu la obtinerea Xapei de lipit> prin dizolvarea Yn. Apa grea 5 - sinonim cu o(idul de deuteriu , % 3 , apa in compozitia careia intra izotopul greu al G , deuteriul./asa moleculara este #,#$ g , punctul de topire este ",8 grade - , punctul de fierbere $#$,4 grade -, iar densitatea la # grade - este $,$#0 g9cm". Se gaseste in proportii foarte mici in apa obisnuita . 'stfel , in ## l apa obisnuita , se poate obtine abia $ ml apa grea.%in punct de vedere chimic , apa grea reactioneaza mai incet decat apa usoara si reactiile ce se petrec in apa usoara sunt mai rapide decat in apa grea. %e fapt , deuteriul reactioneaza mai incet decat G usor.Solubilitatea este mai mica in apa grea decat in apa usoara.7ndicele de refractie este mai mic , dar vascozitatea mai mare.8fectele fiziologice ale apei grele sunt si ele deosebite de cele ale apei usoare.'pa grea este putin favorabila vietii 5 nu favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor, micsoreaza functionarea normala a protoplasmei.Se obtine prin electroliza inaintata a apei tratate cu Na3G.3 concentratie mai mare de apa grea in apa de baut produce omului sete intensa , deshidratarea organismului si in final moartea.Eiermii, pestii si alte vietuitoarea acvatice mor in apa grea pura , dar suporta o concentratie mai mica de " %.1rincipalele utilizari ale apei grele 5 agent termic si moderator de neutroni in reactoarele atomice H sursa principala de obtinere a deuteriului prin electrolizaH folosit pentru obtinerea bombelor H se foloseste la obtinerea temperaturilor inalte)mii de grade+ a plasmei , determinarea unor procese biochimice. Apa supergrea 5 - sinonim cu o(id de titriu , T 3 , apa in compozitia careia intra izotopul supergreu al hidrogenului "G , titriu. 1oluarea51oluarea apei nu inseamna afectarea Tapei pureT,care,in cadru natural nu e(ista de fapt,ci introducerea sau prezenta in apa a orcarei substante suscesibile sa-i altereze calitatea-atat in ceea ce priveste folosintele ali- mentare,mena,ere sau economice,cat si in privinta florei si faunei./odificarile sunt de ordin fizic,chimic,biologic sau chiar bacteriologic.%8zvoltarea civili- zatiei moderne a antrenat o poluare

crescanda a apei-fenomen care poate atinge chiar si panza freatica-datorita celor mai diverse substante,provenind din eflu- ienti industriali si urbani,din substante folosite pentru chimizarea agriculturii din zootehnie,etc. -onsecintele tuturor acestor deversari sunt multiple5gustul,mirosul, aspectul apelor de distributie sunt degradate,la fel ca si calitatile lor sani- tare.-onsumarea apei impurificate antreneaza tulburari digestive,hepatice sau de alta natura,poate avea efecte cancerigene,etc. 7n cele mai multe tari industrializate,8#-&#% din problemele poluarii apei au aparut in anii 0#.7ntro prima etapa ca a aparut ca predominanta impuri- ficarea datorata apelor uzate evacuate de centrele populate,mai ales prin noci- vitatea substantelor organice.7n prezent,in tarile dezvoltate ea este provocata in primul rand de apele uzate industriale cu o nocivitate comple(a,cu un conti- nut de substante anorganice sau organice greu degradabile pe cale biologica.%e asemenea,impurificarea cu uleiuri minerale si reziduri petroliere a luat o mare amploare,datorita atat evacuarii de ape uzate cu aceste nocivitati specifice,cat si pierderilor accidentale ce se produc cu ocazia transportului si depozitarii hidrocarburilor.1oluarea cu hidrocarburi este predominanta indeosebi in apa ma- rina,dar este din ce in ce mai frecventa in cazul apelor dulci,continentale.1ro- fesorul Y7mmerman de la universitatea Saarbruc!en a calculat,de e(emplu,ca un singur litru de titei poate face inutilizabil un milion de litri de apa,adica consumul unei familii de patru persoane in decurs de # de ani. 'pele continentale sunt supuse unui proces de degradare care il depases- te cu mult pe cel caracteristic marilor.'proape nu mai e(ista tara in care rau- rile si lacurile sa nu fie poluate.'cesta este un fenomen deosebit de grav,pentru ca,prin comple(icitatea utilizarii lor,resursele de apa ale uscatului sunt,realmente,vitale pentru societatea omeneasca. Secole de-a randul apa de baut era obtinuta direct din rauri.7n antichitate imparatul 7ulian spunea despre Sena ca Teste foarte curata si,de aceea, eu si soldatii mei bem apa cu placereT.7nca la sfarsitul secolului al ZE777-lea parizienii mai obtineau apa potabila din Sena,fara a fi supusa vreunui tratament special,iar cursul inferior al aceluiasi rau era renumit pentru abundenta de peste.7n prezent insa, apele acestui rau sunt foarte poluate,ca alte rauri si fluvii. .n accident a avut loc si anul acesta la societatea T'urulT unde,din cauza frigului si al inghetului un bara, s-a rupt si o mare cantitate de substanta poluanta s-a deversat in Tisa si apoi in %unare. -ombaterea poluarii5apele reziduale din procesele tehnologice sa fie deversate dupa ce au fost neutralizate.7n cazul unei scapari accidentale sa se ia masuri urgente de neutralizare.7n cazul unei pierderi de produse petroliere )uleiuri,pacura,motorina,etc.+se iau urmatoarele masuri5absorbtia petrolului ce pluteste pe intinsul marilor cu a,utorul unor pompe de mare randament sau cu diferite substante hidrofile,montate pe docuri flotanteHimprastierea din avion a unor amestecuri pe baza de aluminiu,ce provoaca-si mentin-arderea petrolului, chiar in apaHrezervoare de mari dimensiuni confectionate din cauciuc,in care se inmagazineaza titeiul patruns in mare,etc.

Bibliografie ($imie -%perien#e 0i principii 2 "aul 3. O4(onnor, 5osep$ -. 'avis, 5r., -d6ard 7. Haenisc$, 8. 9eit$ *ac:ab, A.7. *c(lellan! -d. ;tiin#ific 0i -nciclopedic, <=>? ($imie 1eneral 2 (.'. :eni#escu! -d. 'idactic 0i "edagogic, Bucure0ti -nciclopedia de ($imie @ol. I 2 -d. ;tiin#ific 0i -nciclopedic, Bucure0ti, <=>? Iheorghe 7. /anea A Oesursele m;rilor <i oceanelor )8ditura 1olitic;+ Silviu Negu: A Ieografie manual clasa a Z-a )8ditura Gumanitas+ -ristian Tache, Jumini:a .rsea A -himie manual clasa a 7Z-a )8ditura Gumanitas+ "oluarea 1oluarea poate fi de -poluare naturala -poluare artificiala tipuri5

Noi ne vom ocupa in continuare numai de poluarea artificiala. ["oluarea artificiala 1oluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezarii urbane, sub influenta factorului antropic.7nitial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului)bacterii si ciuperci+ 1e masura dezvoltarii industriei, a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii, poluarea s-a e(tins, poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de e(emplu detergentii, pesticidele de sinteza, deseurile radioactive.-and cantitatea de poluanti depaseste capacitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele sufera un proces de alterare si distrugere a lor, rezultand zone lipsite total de viata. 1oluarea in functie de natura poluantului poate fi5 a+fizica-produsa de zgomot)poluare sonora+ poate fi5 -produsa de substante radioactive)poluare radioactiva+ -produsa de apa calda, praf, particule de carbune. b+chimica- produsa de compusi gazosi din industrie5 -ionii unor metale grele -pesticidele folosite in agricultura -detergentii c+biologica-rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni si germeni proveniti din fermentatii, eutrofizarea apelor.1oluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii, poate fi5 -1oluarea aerului -1oluarea solului -1oluarea apei "oluarea aerului 'erul curat este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei, constanta care reprezinta una din conditiile de baza ale mentinerii vietii si dezvoltarii vietuitoarelor pe Terra.7n compozitia aerului apar5azitul 78,#&%, o(igen #,&4%, argon #,&"%, -3 , #,#"% neon, !ripton, (enon, heliu, hidrogen, ozon si alti vapori de apa. 1rin poluare apare o impurificare a aerului datorita particulelor solide gazelor, vaporilor de apa, particulelor radioactive si microorganismelor de tipul bacteriilor, virusurilor.7n aerul poluat din zonele industriale se gasesc impuritati sub forma particulelor solide)aerosoli+, picaturi)aerosoli lichizi+, gaze si vapori. 7n functie de starea lor de agregare, poluantii din aer pot fi5 poluanti gazosi si solizi. "oluantii gazosi 'cestia reprezinta &#% din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera, fiind sub forma de gaze,aerosoli lichizi)vapori+. -'io%idul de carbon((O2)Aeste un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un element perturbator climatic.-oncentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive. -oncentratia ma(ima normala de -3 admisa in atmosfera este de #,"mg9mc de aer, iar cresterea concentratiei peste -"% il face to(ic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de $#- #%.1rin arderea padurilor si a o(idarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8($# &t -3 . O%idul de carbon((O)Aeste cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de #,$#, ppm.Sursele naturale de -3 sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca5 benzina, carbune, lemn, deseuri.-oncentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb -3 si il transforma in -3 sau metan)-G4+. AHidrocarburileAsunt eliminate prin arderea incompleta a carburantillor, concentratia lor in atmosfera devenind peericuloasa pentru om, cu efecte cancerigene, e(emplu5 clorantrenul si benzopirenul. -a sursa naturala de hidrocarburi amintim vegetatia Terrei care produce $# &t9an hidrocarburi terpenice. AAlde$idele-e(emplu5acroleina, foarte to(ica si iritanta pt. om, substanta eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie mena,ere. ABio%idul de sulf (SO2)Aprovine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice.

'cest gaz are efecte to(ice asupra plantelor producand leziuni foliare si nevroze opicale mai ales la conifere sau specii lemnoase ca5plopul ,castanul, teiul, mesteacanul, cedrul, catalpa etc. . Hidrogenul sulfurat H2S- apare datorita fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industriile chimica, farmaceutica, colorantilor, cauciucului, care elimina anual "($#@t9an.-ei doi compusi, hidrogenul si sulful afecteaza sistemul nervos, aparatul respirator si sangele, atat la om cat si la animale. (ompusii azotului (:O, :O2+-dintre care N3 este cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele cu ardere interna si automobile. 'erivatii $alogenilor ((l, Br, B, I, H(l, HB)Asunt poluanti to(ici care actioneaza asupra organismelor si provin din industria chimica, de producere a aluminei.4oarte sensibile la flor)4+ sunt coniferele si pomii fructiferi care la o concentratie de @#-$##ppb mor. "loile acide 1oluarea atmosferica cea mai grava, se manifesta sub forma ploilor acide.7nca din anul $&0# s-a semnalat in Norvegia, scaderea productiei de pe<te din cele peste ## de lacuri e(istente, o saracire a solului in substante nutritive si uscarea masiva a padurilor.8nigma a fost dezlegata abia in anul $&@#, cand s-a dovedit ca apa de ploaie contine acizi, cu efecte nocive asupra vietuitoarelor. 1loile acide sunt determinate de prezenta in atmosfera a o(izilor de sulf si azot )S3 si N3 +, care in prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatilor ultraviolete, se transforma in acizi corespunzatori e(trem de to(ici ca5 acidul sulfuric si acidul azotic. -ercetarile facute au evidentiat faptul ca reactiile de transformare a o(izilor in acizi, au loc in troposfera, la $#-$ !m inaltime de la nivelul solului. -iclul ce reactii debuteaza cu absorbtia unui foton de catre o molecula de ozon)3 "+ provenit din statosfera, s-a format in troposfera, prin actiunea poluantilor carbonati sau azotati, cu formarea unei molecule de o(igen, foarte reactiv.'cesta, asociat cu molecula de apa formeaza Tradicalul hidro(idT)3G+care transforma N3 in GN3" si amorseaza reactiile de transformare a S3 in G S34.4iecare radical 3G poate o(ida mii de molecule de o(izi ale poluantilor atmosferici producand acizii corespunzatori. 1rimele observatii alarmante referitoare la cresterea aciditatii precipitatiilor in 8uropa si vestul 'mericiide Nord, dateaza din $&@&, dar abia dupa $&8#, in numeroase padurii europene si americane, sau inregistrat pierderi masive, aparand fenomenul Tmoartea padurilorT indeosebi la conifere)ane(a+. 7nvestigarea cauzelor acestui fenomen a evidentiat faptul ca ploile acide apar ca un factor de stres, care asociate cu factorii biotici si abiotici, duc la moartea arborilor. %esi, s-a evidentiat o diminuare a cresterii arborilor si moartea lor, aceste fenomene nu s-au asociat direct cu ploile acide.'stazi, se stie ca aceste ploi5 -TspalaTsolul de substante nutritive, vitale arborilor)-a, /g, W+. -e(cesul de ioni de N, provenind din depozitele de GN3 ", afecteaza micorizele)ciupercile ce traiesc in simbioza cu radacinile coniferelor+ a,utand la e(tragerea apei si a elementelor minerale din sol si a luptei impotriva bolilor. -ploile acide e(trag nutrientii)/g, -a, W+ din frunzele coniferelor in mai mare masura decat reusesc radacinile. -ozonul format distruge stratul superficial de ceara protectoare de pe ace, iar conform altei ipoteze, ozonul provoaca denutritia, afectand clorofila si impiedicand procesul de fotosinteza. 8fectele ploilor acide se fac simtite, atat asupra solului, padurilor cat si asupra apelor de suprafata si a vietuitoarelor acvatice. %in cele 80 mii de lacuri din Suedia, circa $8 mii sunt acidifiate dintre care 4### grav, 94 din lacurile canadiene e(aminate)circa 4@##+ sunt considerate TmoarteTsi alte $ ### au apa puternic acida.'ceeasi situatie a lacurilor a fost semnalata si in Scotia, Norvegia, 'nglia, %anemarca, Iermania, 8lvetia, iar Tarile Scandinave sunt afectate in intregime de pericolul aciditatii crescute. /asuri de combatere a ploilor acide 7nca din anul $&00 -anada si S...'.,au construit copsuri de fum inalte de "##m la instalatiile industriale pt. a preveni poluarea cu sulf si azot.%ar strategia Tcosurilor inalteT nu a dat rezultate scontate, fenomenul poluarii fiind mentinut, astfel ca dupa $&77 in S...'. apar legi de interzicere a acestor constructii industriale neeficiente. 7n S...'. si -anada inca din anii $&7#-$&7$ e(ista legi care regleaza pastrarea curata a calitatii aerului si circa $### statii de monitoring prin care se tin sub control si se supravegheaza calitatea aerului.

'stazi in lume se foloseste tot mai mult carbune cu continut scazut de sulf, iar in turnatorii se practica tehnologia clasica de captare si valorificare a flu(ului de S3 si convertirea lui in acid sulfuric.7n cazul emisiilor de azot se regleaza carburatia, cautand sa se respecte cele trei trepte de calitate a aerului5calitatea dorita-acceptabila si tolerabila. .na din masurile eficiente de combatere a ploilor acide consta in utilizarea de catre controalele electrice, care impiedica emisia de S3 , evitand formarea ploilor acide. Ja noi in tara nu e(ista instalatiide transformare a S3 in G S34, nici scrubere, ci se folosesc filtre cu sac care nu realizeaza o retinere integrala a impuritatilor. 7n tara noastra, inca din $&@@, s-au identificat circa 74 de surse de poluare, dispersate in 4# centre industriale.%intre acestea doar 0# folosesc electrofiltre, rar filtrele de sticla siliconizata, care sunt vechi, necesitand reparatii si modernizari.Se stie ca un electrofiltru reduce concentratia reziduala de praf pana la #-"#mg9m". 7nteprinderile care folosesc electrofiltre, beneficiaza de Tmaterii primeT prin recuperarea lor, de e(emplu fabricile de ciment 6rasov, Turda, care pot recupera 4- @ tone ciment9zi. 3 alta masura de evitare a poluarii si formarii ploilor acide consta in amplasarea marilor inteprinderi industriale pe terenuri cu conditii favorabile de autopurificare, sau la zeci de !ilometri de orase, cum e cazul centrelor urbane,3nesti, %oicesti, /edgidia, construite dupa $&70. 7n perspectiva se vor folosi si la noi in tara instalatii de captare si epurare a gazelor din cocserii si cuptoarele electrice. 1e viitor Oomania va cauta sa reduca emisia substantelor poluante in zonele TcaldeT, pt. a reusi incadrarea in normele nationale si internationale de calitate a aerului si alinierea la progamele mondiale de protectie a mediului incon,urator. "oluarea solului 1oluarea solului este cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau mena,era, dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura. "oluarea cu ingrasaminte c$imice si pesticide Notiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul comple( pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate, printre altele de chimizarea in e(ces si unilaterala, ca si de pesticidele a,unse in sol. 1entru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se recomanda asocierea ingrasamintelor minerale cu cele organice, sau alterarea administrarii lor, astfel ca ingrasamintele organice sa fie administrate cel outin odata la "-4 ani. 4olosite timp indelungat, igrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor.-resterea cantitatilor de ingrasaminte chimice reduce tot mai mult componentele organice si humusul din sol.'ceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul comple(ului absorbant argilo-humic din sol. 1esticidele cu mare to(icitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceasta privinta parerile sunt impartite.Se stie ca pesticidele a,unse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol.%intre acestea, cel dintai sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatii solului. 3mul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce echivaleaza cu #,0% din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in mod cu totul diferit, asupra tuturor organismelor.'dministrarea lor este indreptata asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati. 7n prezent %%T-ul este considerat Tcetateanul principal al globuluiT deoarece a fost gasit peste tot de la cercul polar pana la ecuator. Se apreciaza ca in corpul uman cantitatea de %%T a,unge la apro(imativ @ppm.%in cauza to(icitatii si remanentei sale mari, %%T-ul a fost interzis de a mai fi folosit in numeroase tari, dar a fost inlocuit cu alte substante organoclorurate la fel de to(ice. 8fecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de indivizi ai populatiilor animale si vegetale din zonele tratate.1ulverizarea inecticidelor din avioane, deasupra padurilor poate provoca into(icatii puternice in special a faunei forestiere.'stfel, folosirea abuziva a pulverizarii produselor fitosanitare in S...'., impotriva furnicii Selonopsis acevissima a avut drept rezultat, afectarea in proportie de 8#% a avifaunei de pe o suprafata de $$#.### !mp.

Tinand seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni ai plantelor, animalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave-ca factor poluant local si global, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor, asupra economiei si sanatatii umane, problema atitudinii omului fata de pesticide este comple(a. 1roducerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri severe de interzicere a utilizarii acestor substante cu mare to(icitate si remanenta crescuta.4olosirea pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o masura eficienta de reducere a poluarii solului. 'lte produse care polueaza solul sunt5reziduurile solide de la e(ploatarile miniere )sterilul de mina si din cariere+, zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice etc.1rintr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic. 8volutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii $#-$0 ani, pune probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite mena,ere in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care decurg.'ceasta situatie implica gasirea de solutii economice si totodata nepoluante.-a suport al vietii terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot felul, rezultate in urma activitatilor umane. "oluarea apei 'pa este considerata de noi astazi ca fiind Tinima biosfereiT deoarece apa se gaseste totdeauna acolo unde e(ista viata si formeaza substanta cea mai raspandita de pe Terra. 1oluantii deversati contribuie in mare masura la reducerea cantitatii de o(igen dizolvat.Oata o(igenului dizolvat in apa descreste chiar si in conditii normale, proportional cu cresterea temperaturii. 3(igenul constituie in mediul acvatic un factor limitat pentru ma,oritatea organismelor atat in apele dulci, cat si in apele marine.%in aceasta cauza rezulta ca animalele acvatice au nevoie in procesul respirator de o circulatie branhiala e(trem de intensa, care sa le asigure contactul acestora cu un mare volum de apa pentru a e(trage o cantitate suficienta de o(igen.'cest lucru face posibila cresterea riscului absorbtiei unor cantitati crescute de poluanti cu efecte de multe ori mortale pentru organisme. 1oluarea apei este redusa de trei categori de poluanti de natura5fizica, chimica si biologica . "oluarea fizica a apelor 1rincipalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de substante radioactive si apele termale rezultate din procesele de racire tehnologica a diverselor agregate industriale. "oluarea radioactiva .na din consecintele nedorite ale e(tinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei.8(ista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.1rima este reprezentata de depunerile radioactive care a,ung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa.' doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in apele curgatoare.' treia sursa o constituie deseurile atomice.'cestea sunt introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la aceste adancimi e(ista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata. Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii radioactive,evidentiaza ingri,orarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii.7ncheierea in anul $&@" a 'cordului de la /oscova privind interzicerea e(ploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere a concentratiei radioactive in ecosfera si deci si in hidrosfera. "oluarea termica 'pare in urma deversarii in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.Se apreciaza ca in momentul de fata peste #% din debitul apelor curgatoare din lume este afectat de poluarea termica. 8fectele ecologice se manifesta prin modificarea unor factori abiotici si afecteaza toate nivelele trofice.7ncalzirea apei e(ercita o influenta negativa asupra gradului de o(igenare a apelor, pe de-o parte din cauza caracterelor solubilitatii acestui gaz)la temperaturi ridicate solubilitatea lui 3 scade+, iar pe de alta parte temperatura ridicata determina accelerarea fenomenelor de degradare a substantelor organice din bazinul respectiv.'cest efect are drept efect dezvoltarea unui mare numar de microorganisme aerobe si reducerea o(igenului din apa.

"oluarea c$imica a apelor 1rincipalii poluanti chimici ai apelor sunt5plumbul, mercurul, azotul, fosforul, hidrocarburile, detergentii si pesticidele. 1lumbul)1b+ 1oluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se produce prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul lichid)flotatii, galvanizari,raciri etc.+precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor. /ercurul)Gg+ 1oluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui metal, precum si datorita to(icitatii lui.1roductia mondiala de mercur depaseste cifra de $#### t9an.'pa de mare contine concentratii de ordinul a "# mg9l la suprafata, cu tendinta de crestere spre adancime.7n total, in apa de mare Gg se estimeaza la $#8 t.-a urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Gg tinde sa se concentreze in diferite categorii de organisme.'lgele il pot acumula in celulele lor de peste $## de ori mai mult decat e(ista in apa.1estii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Gg pana la $ # ppb. 'zotatii 1roblema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zilele noastre. %in studiile efectuate de 6.-ommoner )$&7#+,rezulta ca in ultimii 0 de ani cantitatea de azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.'stfel, cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu 7#%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna, au crescut cu "##%, iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de $4##% in aceeasi perioada de timp. Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in apa potabila )40 mg9l+, pana la sute de mg9l. 4osfatii -ontaminarea apei cu fosfati este destul de ingri,oratoare in tarile industrializate.4osforul este adesea un factor limitat in mediul limnic sau oceanic, ca urmare a ratei sale reduse de dezvoltare. 'pele uzate la iesirea din statiunile de epurare contin in medie & mg fosfor9litru.'cesta provine de la mineralizarea substantelor organice la care se adauga fosforul continut in detergenti biodegradabili. Gidrocarburile 7n hidrosfera, hidrocarburile a,ung mai ales din scurgerile de titei sau ale produselor de prelucrare a lui, la care trebuie adaugate cantitatile de titei provenite din accidente ale vaselor petroliere.Se precizeaza ca din aceasta ultima sursa, patrunde anual in oceane circa ##### tone titei./ari cantitati de petrol provin si din operatiile normale legate de e(tractia titeiului)prin sonde terestre si marine+, de incarcarea, transportul si descarcarea lui etc.3 alta cantitate de produse petroliere patrunde in apa, din scurgerile industriale si rafinarii.1e toate aceste cai a,ung in apele oceanice, annual o cantitate de 0-$# milioane tone petrol. %intre zonele marine, cea mai grav impurificata cu petrol este /area /editerana, prin care trec toate vasele petroliere care vin din 3rientul 'propiat,'tlanticul rasaritean, -analul /anecii si /area Nordului. Suprafata afectata pe aceasta cale este foarte mare, deoarece numai o tona de titei brut pate acoperi cu o pelicula aproape moleculara $ !mp de apa. "oluarea biologica a apelor 1oluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici)microorganisme si substante organice fermentescibile+.'cesti poluanti a,ung in apa odata cu deversarile industriale sau mena,ere care contin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare. 8(tinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a determinat cresterea frecventei unor afectiuni)colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.+ 7n functie de gradul de poluare, apele se grupeaza in trei categorii5polisaprobe)foarte puternic poluate +, mezosaprobe)impurificate puternic pana la moderat+ si oligosaprobe)considerate practic curate+. 8utrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii unor cantitati e(cesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane. 7n conditii naturale procesul de imbogatire a apelor in substante organice se face foarte lent)la scara geologica+ si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinand succesiunea sa ecologica, cu trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.

3mul acceleraza acest proces prin evacuarea in ape a unor mari cantitati de substante organice fermentescibile bogate mai ales in fosfor si azot [BIB7IO13ABI'r.1$eorg$e *OHA:! 'r.A. A3'-7-A:A C-cologie si protectia mediuluiC -d. CS(AID7CA<==?ABucuresti 1oluarea apei 3rice alterare fizic;,chimic; sau bacteriologic; a apei peste o limit; admisibil; stabilit;,inclusiv dep<irea nivelului natural de radioactivitate produs; direct sau indirect,cu activit;:i umane care o fac improprie pentru o folosire normal; Fn scopurile pentru care e folosibil; Bnainte de a deveni alterarea. 'efini#ia apei 'pa pur; G 3 este combina:ia chimic; dintre G <i 3 care la presiunea de 7@# coloan; Gg <i temperaturi cuprinse Bntre # si $### - se prezint; ca un lichid incolor,inodor <i insipidHBn strat gros apa e u<or colorat; Bn albastru. 'p; pur; nu e(ist; Bn natur;,dar propriet;:ile ei trebuie s; fie cunoscute deoarece Bn raport cu aceast; ap; se stabile<te calitatea apelor naturale. 'pa natural; con:ine impurit;:i dispersate sub form; de particule de natur; mineral; <i organic;,dizolvate sau Bn suspensie form?nd un sistem dispersat cu concentra:ie mic;. Substan:ele dizolvate au un grad de dispersie molecular; sau ionic; form?nd solu:i.Se g;sesc dizolvate5 $+gaze)o(igen,azot,-3 +H +substan:e minerale)cloruri,sulfa:i,bicarbona:i de Na,W,/g+H "+substan:e organice. 8lectroli:i-substan:e care se dizolv;.Se desfac Bn ioni-particule ce poart; o sarcin; electic; pozitiv; L )cationi+ <i particule cu sarcin; electric; negativ; -)ionioni+. (aracteristicile fizice /irosul apei naturale e mult sau mai pu:in intens. -'pele subterane sunt inodore cu e(ceptia celor ce con:in G S dac; apa vine Bn contact cu piritele Bn stratul acnifer.'pa are origine mineral; <i se elimin; u<or prin ventilare. -?nd G S e de origine organic; acesta se separ; greu din ap; <i prezen:a lui se datoreaz; contactului cu ape murdare,resturi organice sau de,ec:ii. -'pele de suprafa:; mai ales cele st;t;toare au miros datorit; materiilor organice Bn curs de descompunere sau a substan:elor chimice din ape uzate,industriale)fenol+.4enolii din apa pentru alimentare dac; nu vin Bn contact cu clorul introdus pentru desinfectare se formeaz; diclofenol )foarte ur?t mirositor+.'l;turi de fenoli sunt <i crezoli care Bn propor:ie de $9 .###.### dau apei miros ur?t.Fn apa lacurilor uleiurile secretate de anumite alge <i protozoare Bn procesul de metabolism pot da apei mirosuri puternice la concentra:ii mici)par aromatice+,iar c?nd concentra:ia cre<te mirosul devine nepl;cut)e(5uleiul de asterionellaalg; diatomee cu miros de pe<te+./;surarea mirosului se face de persoane specializate cu sim: olfactiv foarte dezvoltat,gradul de intensitate e(prim?ndu-se de o scar; apro(imativ;. Iustul-apa pur; chimic e fad;.)8(5apa de ploaie+.'pele naturale au gust pl;cut c?nd concentra:ia e de 0##mg9 dm".

'pa are gust specific. %ulceag-con:ine mult -a <i S34H S;rat\\ \\ Na-l,Na ,S34 H 'mar- \\ \\ /gS34 ,Na-l H 'cidulat-\\ \\ -3 H 'cru- \\ \\ bicarbonat 4e-l H Jimite de percepere-1entru Na-l ##mg9dm" 1entru 4e-l #,"0mg9dm" 'precierea gustului se face de un degust;tor e(perimentatH pentru o mai u<oar; apreciere se recomand; o Bnc;lzire la 0-"0o-. Tulbureala apei-c?nd e lipsit; de transparen:; <i con:ine particule fine Bn suspensie,deoarece razele luminoase sunt Bmpiedicate s; se propage liber.Tulbureal; se e(prim; prin inversul ei, limpezirea,limpiditatea sau transparen:a. -%ac; apele subterane care sunt limpezi, con:in 4e/n,s;ruri solubile Bn contact cu aerul se transform; Bn s;ruri insolubile <i r;m?n Bn suspensie tulbur?nd-o. -'pele de suprafat; sunt tulburi c; antreneaz; <i men:in Bn suspensie particule fine coloidale sau mari-granimetrice. 8 nepl;cut; la aspect,<i suspect; de microorganisme <i bacterii.Tulbureala depinde de cantitetea de materii Bn suspensie,m;rimea <i natura lor.J;sate Bn repaus substan:ele solide depuse pe fundul vasului sunt c?nt;rite <i raportate la volumul de ap; din care provin form?nd depozitul de decantare e(primate Bn miligrame pe decimetru cub.1articulele fine Bn suspensie coloidal; nu se depun oric?t ar sta apa Bn repaus,c; se g;sesc Bn echilibrul electric de acela<i semn negativ,se resping reciproc,nu se pot aglomera iar dimensiunile reduse <i greutatea specific; apropiat; de a apei nu le permite s; se depun;.Separarea se face prin h?rtia de filtru determin?ndu-se cantitatea lor prin uscarea <i c?nt;rirea h?rtiei Bnaite <i dup;./;surarea tulburelii se face prin compara:ie cu emulsii etalon Bn silice.8mulsia con:ine $ miligram pulbere silice fin,divizate sau caolin un decimetru cub de ap; distilat;.4ine:ea acestei pulberi e bun; c?nd corespunde riguros e(perien:elor de laborator standardizate. Fn laborator prin metode optice se compar; o coloan; de ap; ,,de cercetat\\ cu coloana de emulsie etalon <i se cuantific;. /etode moderne-celule fotoelectrice Bn locul observa:iei uzuale. -uloarea apei- 'pa curat; e incolor;. %izolvan:ii minerali coloreaz; Bn5 -c;r;miziu-ro<u-compu<ii 4e -negru cafeniu -/g

-verde g;lbui-clorofil; -galben -(antofila-din frunze ve<tede -ro<cat; - acizii humici -olora:ia se determin; prin compara:ie cu solu:ia etalon Bn scara platino-cobalt.Solu:ia care con:ine la un decimetru cub ap; distilat;,0## mg platin; <i 4$ mg -a,sub form; de he(acloroplatinat de W <i clorur; de cobalt hidratat; reprezint; etaloul cu 0## grade de culoare.-elelalte trepte ale sc;rii culorii se deduc din aceasta prin diluare, fiecare grad de culoare corespunz?nd unui mg pe decimatru cub de platin;.Se folose<te aparatul numit -3J3O7/8TO.. Temperatura apei variaz; de subteran,termale <i anotimp,ma( $###- vara.8a se m;soar; automat la postul dispecer central. -onductivitatea electric; a apei-e proprietatea de a permite trecerea curentului electric Bntre electrozi. 1oate fi u<or m;surat; Bn mod continuu, deoarece ea depinde de cantitatea de elecrolet aflat; Bn ap; control?nd constan:a calit;:ilor chimice ale apei. 4ierul-se g;se<te Bn apele subterane,sub form; de compu<i )bicarbonat feros+ care Bn atmosfer; pierd o parte din -3 <i Bn contact cu 3 din aer combina:ia chimic; feroas; devine feric;. 'luminiul-se g;se<te Bn apele naturale sub form; de 'l 3" )alumin;+,care Bn cantit;:i mai mari d; apei un gust de p;m?nt. AApa /n gospodrieA 'ctiv printr-un ansamblu de mi,loace tehnice <i m;suri legislative,economice <i administative conduc la cunoa<terea, utilizarea <i valorificarea ra:ional;,men:inerea sau Bmbun;t;:irea resurselor de ap; pentru satisfacerea nevoilor sociale <i economicela protec:ia epur;rii <i polu;rii acestei resurse precum <i la prevenirea <i combaterea ac:iunilor distructive ale apelor. A(ercetarea calit#ii apeiA $+S-a folosit ca indice al polu;rii organice consumul biochimic de o(igen.1roba compara consumul biochimic de 3 la intrare <i ie<ire. +Sondarea influen:elor curgerii apei pe o perioad; mai Bndelungat; de timp prin e(aminarea fazelor vie:ii dintr-un fluviu. /etoda indic; numericformele de via:; ce nu pot rezista contamin;rii)'+. )6+-ele care se pot adapta contamin;rii 'L6K76)7ndice biotic+ -u c?t e mai ridicat; valoarea indicelui biotic)76+ cu at?t e mai curat; apa respectiv;. AInstala#ii automateA 1entru m;surarea calit;:ii -$+temperaturaH +1GH"+turbiditateaH4+o(igen dizolvatH 0+conductivitateaH @+volumele agen:ilor poluan:i organici. 4iecare senzor se spal; pentru prevenirea impurific;rii sale de proba de ap; pentru minimalizarea unei erori posibile <i stabilizarea valorii indicate.1entru sp;lare s-a recurs la unde ultrasonice,,et de pulverizare cu ap; potabil; <i plon,oane dup; circumstan:e. -ontrolul <i tratamentul combinat al afluen:ilor industriali 5 Qpas Bn vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale e '/8J73O'O8' 1O3-8S8J3O T8GN3J3I7-8 care s; se reduc; la minimum. QOee(aminarea pierderilor de materiale <i a risipei de ap;. 8vitarea utiliz;rii substan:elor care nu trebuie puse Bn libertate. Q7nstala:ia de epurare a destina:iei <i pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel <i croma,. QTratarea apelor de canalizare domestice din5cartiere,abatoare Bngr;<;torii. Starea de ionizare a cianurii variaz; Bn conformitate cu 1G-ul <i temperatura apei.

/odificarea 1G-ul e deosebit de mare Bn cazul unei solu:ii diluate. 7nstrumentul de m;surare trebuie s; con:in; un dispozitiv protector pentru a :ine 1G-ul constant. Sensibilitatea fa:; de cianur; e rapid;,dar timpul de reac:ie e lung Bn absen:a ei. Q7nstala:ia pentru priza de ap; 8 alc;tuit; din un flator deplasabil pe vertical;,o sit; pentru re:inerea impurit;:ilor,o pomp; submersabil; fi(at; la capul unui poilon.3 parte din :eava de sus:inere e construit; din :evi telescopice din o:el ino(idabil ,proiectate astfel Bnc?t s; poa; fi alungite <i scurtate f;r; dificultate.Sita special; trebuie s; nu se Bnfunde deoarece scade volumul de ap; pompat sau a fi(;rii pe rotorul pompei a unei r;<ini vinilice sau a cauciucului. Q1entru tratarea aerobiotic; se introduce o(igenul necesar respira:iei microflorei aerob;.Fn prezent e(ist; tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorit; microflorei care vara devine anaerob;. Iunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul m;rii. .zinele de incinerare Bn To!io cuprind5 -cuptoare standardizateH -adaptarea sistemului cu bunc;r <i macaraH -controlul emisiilor <i afluentilorH -bazinele de :i:ei plasate subteran. -oncluzie Oesursele mediului scad. -re<terea punerii Bn libertate a agen:ilor e o amenin:are sporit; pentru natur;. -hestionar-Fn prezent se face o anchet; prin metoda %elphi 1entru a schimba mentalitatea na:iunii privind mediul. /ulte grup;ri militeaz; pentru un mediu mai curat <i mai s;n;tos.%ac; Bncepem prin a recicla de<eurile mena,ere <i a refuza alimentele supraBmpachetate,am putea reduce de<eurile. -ercet;torii trebuie s; g;seasc; moduri de a evita compu<ii d;un;tori care nu se descompun Bn elemente inofensive. Apa face parte din patrimoniul comun al na#iunii,fiind un bun cu valoare economic 0i social.

(onsideratii generale Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata. 8(ista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata de consumatori. 'ceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei. %in cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de $## !m, sau se pompeaza de la adancimi de peste "## !m. 1e de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei intr-un mod alarmant, a,ungand in unele cazuri la nivelul materiilor prime de baza. 7n urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. /area ma,oritate a interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora. 1oluarea afecteaza toate formele apei in natura.8(ista cai de patrundere a unor substante poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa subterana. Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii

apelor. 1rime,dia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. -ele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri 5 orase canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate. %upa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in 5 - permanenteH - nepermanenteH - accidentale. 'upa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi - naturaleH - atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in 5 - ape uzateH - depozite de deseuri. 3eferitor la apele subterane, sursele de poluare provin din - impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau fora,eH - impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafataH - impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de e(ecutie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.8le provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor. 1rincipalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt 5 trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Oocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Eegetatia intensa acvatica fi(a sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in timp in functie de perioada de vegetatieH

Eegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea plantelor intregi.8lementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.8le se datoreaza unor fenomene cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale 1rincipala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre folosinte. %upa provenienta lor, e(ista urmatoarele categorii de ape uzate 5 - ape uzate mena,ereH - ape uzate publiceH - ape uzate industrialeH - ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicoleH - ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelorH - ape meteorice infectate. 3 sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduri solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de catre apele care se scurg in sol. /ai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor ma,oritate legate de problema de risc industrial. 3educerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industrialeH reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apeiH

- recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evanta,ul asigurarii unei adevarate surse de materie primaH - e(tinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la crescatoriile de animaleH - imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si e(ploatarii acesteia.

Analiza economica %in toate problemele cu care se confrunta 'merica Jatina, poluarea apei este una din cele mai critice.1oluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cauzand consecinte negative pentru activitatile pescaresti si turism.%e asemeni, poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor. 1oluarea apei in alte tari Tarile studiate sunt 5 6razilia, -hile, 8cuador, Iuatemala, /e(ic si 1eru. 1oluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca e(ista diferente intre ele..n indicator important reflecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu diaree acuta si boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare. Tabelul urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli.

1e capitala 1opulatia )milioane+

6razilia , #7 $0&.

-hile ",#@8 $".8

8cuador $, &8 $#.&8

Iuatemala &4" &.74

/e(ic , 8& &$. $

1eru $,"40 .40

7n Iuatemala si 8cuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cauza a mortalitatii.

/ortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase Brazilia $ .@ ($ile $." -cuador " .7 1uatemala &8.$ *e%ic 7." "eru 40.@

7egea apelor :3.<EFG<==H (publicata in *.O. nr. 2II din > octombrie <==H) 'pele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie se impune.Iestionarea cantitativa si calitativa a apelor, e(ploatarea lucrarilor de gospodarie a apelor, precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se realizeaza de catre Oegia 'utonoma a 'pelor Oomane si filialele sale bazinale. 1rezenta lege face referire la 5

regimul de folosire a apelor si a albiilor acestoraH gospodarirea apelorH protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferenteH regimul lucrarilor care se construiesc pe apeH controlul activitatii de gospodarire a apelorH sanctiuni.

'ctivitatile desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte poluante asupra unor zone apropiate sau indepartate )e(5 accidentul de la -ernobal A .craina A @ aprilie $&8@, conflictul din Wosovo A $&&& +, dobandita caracterului =transfrontalier> al poluarii. %in analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru obiectivele administrate de /inisterul'parariiNationale, relevante sunt urmatoarele 5 sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se grupeaza astfel 5 ape reziduale de combustibili )4@ de surse+, hidrocarburi, ape de santina si combustibili de la navele /arinei /ilitare ) de surse+, resturi mena,ere si de,ectii provenite de la gospodariile agro A zootehnice ) 7# de surse+. ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu S3 , No(, -3 este urmatoarea 50@,@% - centrale termice pe baza de combustibil lichid sau solid, % - crematorii, $8% - emisii ale rularii autovehiculelor si blindatelor, $#% - activitati tehnico-productive, 4% - activitati de industrie si invatamant etc.

BIB7IO13ABI-

<. "rotectia si ingineria mediului, 3O5A:S(HI @. 2. An economic analJsis in 7atin America 2 8ater "ollution, 5O31- A. KDI3O+ ?. Strategia de protectie a mediului in armata romana, *I:IS)-3D7 A"A3A3II :A)IO:A7(2EEE) 4. :otiuni de ecologie si protectia mediului, *A: (<==F) L. *onitorul Oficial nr.22H din <=.E>.<==I 7mportan:a T'peiT Apa este cel mai important 0i tipic compus c$imic identificat la suprafa#a pmMntului. Apa constituie cel mai important produs alimentar 0i nu poate fi substitui nici prin unul altul. @olumul total de ap de pe /ntreg glob pmMntesc constituie apro%imativ <,IEE miliarde Nm?, din care numai apro%imativ ?H milioane Nm? sunt alctuite din ap proaspt. 'in apa proaspt, numai apro%imativ E,E2 la sut o constituie apa din rMuri 0i lacuri, 0i numai apro%imativ E,H la sut A apele subterane. @olumul rmas poate aprea ca o parte component a altor forme (spre e%emplu, g$ea# polar, etc.). Aceste mase de ap sunt subiectele procesului $idrologic, sistemului de circula#ie a apei terestre care, de fapt, este un proces continuu, incluzMnd sc$imbri /n aspectul fizic /n func#ie de amplasarea geografic, care pot fi sim#ite de noi /n form de precipita#ii (ploaie, zpad, etc.), drena. 0i evaporare. Dmiditatea adus /n aer din atmosfer, de asemenea, se /ntoarce pe pmMnt /n form de precipita#ii. Dlterior o parte din ea se evapor (prin transpirare, interceptri, evaporri), pe cMnd

cealalt parte se scurge ca drena.. 'rena.ul are loc atMt la suprafa#a pmMntului (rMuri, lacuri, etc.) cMt 0i /n interiorul scoar#ei terestre (ape subterane), 0i anume /n straturile subterane ale rocilor. -ventual apa subteran poate ie0i la suprafa#a pmMntului prin izvoare, re/ncadrMnduAse /n circuitul general al apei. &n lumina acestor fapte devine clar c apa, /n varietatea strilor ei fizice, serve0te drept mi.loc de transport pentru o diversitate mare de substan#e. Apa subteran recreat este compus din acea pondere de precipita#ii 0i ap de la suprafa#a solului, care se acumuleaz /n rezultatul scurgerii (drena.ului) subterane 0i plus adaosurile de substan#e, care prin acviferele subterane, se scurg /n apele freatice. Transferarea natural; a substan:elor prin ap; &n func#ie de tipul rocii din care este compus acviferul 0i durata circulrii unei cantit#i concrete de ap prin acvifer se sc$imb 0i concentra#ia Osubstan#elor componenteP sau a particulelor care intr /n componen#a apei. 'e aceea, este imposibil de fcut afirma#ii generale aplicabile pentru toate tipurile de ap. Informa#ia relevant poate fi ob#inut numai de la autorit#ile de resort, /n dependen# de domeniul de aplicareGutilizare (autorit#ile resurselor de ap, organiza#iile de protec#ie a mediului /ncon.urtor, serviciile comunale). Substan#ele nedizolvabile 0i componen#ii tulburi sau turbizi, de asemenea, pot aprea /n compozi#ia apei, con#inMnd particule mici /n stare de suspensie care pot fi transporta#i prin sau cu apa. (antit#i mai mari de turbizi pot fi gsite /n apa de la suprafa# /n rezultatul ploilor toren#iale cMnd substan#ele sunt splate din bazinul de acumulare a apei /ntrAun rMu. Aceasta poate s produc mai multe consecin#e negative, cum ar fi pierirea pe0tilor dintrAun iaz, care nu este rezultatul unui comportament criminal.

/icroorganisme )oate apele con#in un numr mare de microorganisme 0i virusuri. &n caz de necesitate identificarea prezen#ei microorganismelor trebuie s fie efectuat de laboratoare profesioniste cu speciali0ti califica#i 0i versa#i /n domeniul dat. &n afar de alge 0i bacterii, patogenii transporta#i de ap prezint o preocupare deosebit. Ace0ti patogeni pot include, spre e%emplu, bacili care cauzeaz astfel de maladii, cum ar fi $olera, tifosul, dizenteria bacterian, $epatita, dizenteria amebic, tuberculoza 0i legioneloza. (Mnd vorbim despre ap potabil este foarte important s #inem cont de bacteriile ce pot fi prezente /n masele fecale (denumit A coliform bacteria). Aceste substan#e pot penetra apa din mai multe surse, inclusiv scurgerea treptat a maselor fecale /n acviferele subterane sau eliminarea lor direct /n apele de la suprafa#a solului, care sunt legate de suprafe#ele la care se produce apa potabil. Substan:ele introduse de om Dtilizarea diverselor tipuri 0i mase de ap, fie /n calitate de surs potabil, fie /n scopuri industriale sau ca spa#ii (bazine) de scldat poate duce la poluarea apei de ctre om. (aracterul acestor infiltrri depinde de forma concret de utilizare . Tipuri de poluan:i, c;ile posibile de distribuire <i consecin:ele pentru starea ecologic; 'e regul, poluarea apei (inclusiv a maselor de apa de la suprafa# 0i celor subterane) este rezultatul activit#ii fiin#elor umane (a omului), cu e%cep#ia cazurilor cMnd poluarea mediului /ncon.urtor este consecin#a dezastrelor naturale sau furtunilor de mare. "oluarea are loc mult sau mai pu#in inten#ionat, sau poate fi rezultatul unor accidente. &n ma.oritatea sistemelor ecologice unele nivele de poluare sunt admisibile /n conformitate cu normele stipulate /n regulile de certificare, legile 0i regulamentele privind mediul /ncon.urtor. &ns dac sursa recunoscut de poluare a apei totu0i produce un impact vdit asupra strii mediului /ncon.urtor sau se dovede0te a fi e%cesiv, atunci ea poate fi considerat drept o /nclcare a legilor 0i regulamentelor aplicabile, 0i astfel de cazuri devin obligatorii pentru investigare. &n multe cazuri poluarea lacurilor, iazurilor 0i fluviilor se observ deodat, spre e%emplu, dup sc$imbri /n culoare sau dup nebulozitate, miros sau cazuri de pierire abundent a pe0tilor, etc., pe cMnd poluarea apelor subterane nu poate fi depistat tot atMt de u0or (poluare /n rezultatul pstrrii materialelor la aer liber sau neprote.at! utilizrii incorect a fluizilor, cum ar fi

combustibilul sau alte substan#e solubile! prezen#a terenurilor sau regiunilor insuficient de asfaltate! scurgerii substan#elor duntoare din instala#iile de produc#ie 0i transmitere! infiltrrii cu ape reziduale /n rezultatul lipsei unui sistem necesar de drena. 0i asanare, etc.). Dtilizarea apei 0i eliminareaGprelucrarea apei reziduale (cea ce se nume0te gestionarea resurselor de ap) trebuie s fie efectuat cu a.utorul celor mai moderne te$nologii, astfel /ncMt 0i dup scurgerea apelor reziduale sau uzate s se asigure posibilitatea e%tragerii 0i utilizrii /n mai multe scopuri a Oapei afectateP de ctre oamenii, care triesc mai la vale de bazinul de ap, dar numai cu condi#ia aplicrii te$nologiilor respective de prelucrare a acestei ape. "rincipiului general prevede c din punct de vedere te$nic 0i economic, indiferent de situa#ie, mai bine ar fi ca apa rezidual sau uzat s fie supus unei prelucrri primare la punctul ei de origine sau s se evite scurgerea ei /n straturile subterane, astfel asigurMnd posibilitatea utilizrii ulterioare a apei de ctre al#i utilizatori. "lus la bran0amentul apei reziduale mena.ere, rmase neprelucrate sau prelucrate insuficient, mai apar cazuri de contaminare ilicit a apei dup utilizarea ei /n scopuri comerciale, fr aplicarea te$nologiilor de prelucrare a apei, sau, dat fiind lipsa instala#iilor respective de prelucrare din cauza ine%actit#ilor /n infrastructura respectiv sau a deciziilor individuale neargumentate bazate pe ni0te eventuale avanta.e, care ar putea fi ob#inute /n rezultatul e0ecului inten#ionat de operare a acestor instala#ii de purificare, precum 0i /n urma prelucrrii insuficiente sau neinstalrii unor astfel de ec$ipamente. Astfel de cazuri de /nclcare a normelor legislative cer luarea unor msuri de rigoare din partea organelor de drept. Drmeaz o tabel, ce ilustreaz diverse situa#ii tipice /n legtur cu poluarea apei, ce au fost depistate /n #rile industrial dezvoltate. -ste imposibil de prezentat un catalog universal aplicabil /n orice situa#ii cu e%emple concrete, descriind toate cazurile posibile sau enumerMnd toate problemele cu care se confrunt #rile /n curs de dezvoltarea, dat fiind lipsa informa#iei relevante despre caracterul e%act al situa#iilor respective 0i circumstan#elor locale. 'e aceea, /n cazul /n care se poate atesta, bnui (presupune) sau identifica prezen#a /nclcrilor prevederilor legisla#iei, ce reglementeaz utilizarea resurselor de ap devine foarte important s se asigure securitatea dovezilor colectate, iar msurile aplicate la persecutarea infractorului depinde, /ntrAo mare msur, de competen#a profesional 0i e%perien#a anc$etatorului respectiv din organele de drept. &n acest conte%t catalogul cazurilor care sunt prezentate la acest capitol sunt utilizate doar ca e%emple tipice 0i numai /n calitate de referin#. 8(ploata:iile industriale elimin; sau vars; reziduurile direct Bn masele de ap; sau indirect prin sistemele de canalizare centrale sau municipale de stat. Fn unele :;ri acest proces este reglementat <i statul controleaz; scurgerile prin faptul c; apa rezidual; trece prin sistemul local de prelucrare a apei. %e,a a fost demonstrat c; scurgerile ilicite Bn acest sistem de canalizare prezint; o surs; primordial; de poluare a apei. 1ericolul pentru s;n;tatea omului <i mediul ambiant Substan#ele capabile de a pune /n pericol sntatea omului, de regul, trec /n form solid, lic$id sau gazoas. 'e regul, e%ist dou ci prin care substan#ele c$imice pot dauna 0i $azarda corpul sau integritatea fizic a omului. Aceste substan#e sau vin /n contact cu corpul omului (numit (O:)A*I:A3-), sau penetreaz corpul omului (numit I:(O3"O3A3-). Substan#ele c$imice pot infiltra corpul omului prin in$alare, /ng$i#ire sau /n rezultatul contactului cu pielea omului. Infiltrarea prin in$alare are loc /n cazul cMnd apa se afl /n stare gazoas, /n form de vapori 0i aerosol. (onsecin#ele se constat /n func#ie de solubilitatea 0i reactivitatea substan#elor date, dar /n primul rMnd afecteaz oc$ii, regiunea nazal, laringal sau bron$iile, 0i /n ultima instan# A alveolele plmMnilor. Ingestia /n rezultatul /ng$i#irii are loc /n cazul cu colbul 0i fluizii (de regul, se produce neinten#ionat /n orele de lucru din cauza mediului murdar la locul de munc). &n func#ie de reactivitatea substan#elor vizate, consecin#ele pot aprea /n cavitatea gurii (spre e%emplu, la ingestia unor compu0i sau solu#iilor caustice foarte puternice cum ar fi acizii sau acizii bazici), /n esofag 0i stomac sau absorb#ia ulterioar a lor /n tracul gastrointestinal. Substan#ele /n orice stare agregat pot fi incorporate prin piele, i.e. substan#ele gazoase, lic$ide sau solide /n rezultatul contactului cu pielea. Dn e%emplu bun este $idratarea pielei cu a.utorul cremelor, lo#iunilor cosmetice sau a unguentelor medicinale, ce ptrund /n piele /ntrAo perioad foarte scurt de timp.

&n cazul altor substan#e efectul poate fi sim#it doar dup e%pirarea unui termen foarte /ndelungat. Spre e%emplu, /n cazul substan#elor cancerigene perioada latent adesea variaz de la 2E la ?E ani, ceea ce /nseamn c dup e%pirarea unui atare termen de /ndelungat de la momentul de contact pMn la apari#ia simptoamelor respective cancerul cauzat de incorporarea substan#elor respective nu poate fi atribuit unei e%puneri concrete la substan#e concrete. 'c:iunile substan:elor chimice asupra corpului uman Interac#iunea dintre substan#e 0i corpul omului condi#ioneaz, /n primul rMnd 0i /n cele mai dese cazuri, reac#ii to%ice sau contaminri. )ermenul to%icitate este utilizat pentru a descrie propensitatea substan#elor de a afecta sntatea omului 0i, de regul, determin substan#ele c$imice 0i factorii lor fizici (spre e%emplu, cldura, radia#ia). )o%icitatea, de regul, este legat 0i condi#ionat de doz. )o%icitatea se determin (de regul, e%primat /n mg) cu referin# la greutatea corpului (spre e%emplu, mg pe un Ng de greutate a corpului) sau suprafa#a total a corpului. Se face o distinc#ie dintre ac#iuni to%ice cronice 0i acute. Substan#ele to%ice se clasific dup o scar variind de la e%trem de to%ice la slab to%ice. 3eac#iile to%ice pot cauza moartea imediat sau treptat. &n func#ie de doz 0i vitez de ac#iune a to%inelor, efectele substan#elor to%ice, de asemenea, pot avea 0i o ac#iune invers spre e%emplu, consecin#ele into%icrii cu solven#i organici (eter, triclormetan) sau contaminrii cu bio%id de carbon (e.g. prin in$alarea fumului) pot fi diferite cu condi#ia c sursa into%icrii sau to%inelor este eliminat la timp 0i victima are acces la aer curat sau la un tratament adecvat. )otu0i, unele reac#ii to%ice pot cauz un detriment acut 0i ireversibil snt#ii omului. Atunci cMnd are loc descrcarea direct a poluan#ilor /n masele de ap, efectul poten#ial al acestora asupra corpului de.a este redus sau atenuat, dat fiind diluarea acestor substan#e /nainte de penetrarea corpului omului. "oate aprea necesitatea de a lua probe pe parcursul unei investigri (anc$ete). -le pot fi luate fr a risca contact direct cu mediul contaminat. )otu0i sunt necesare anumite msuri de precau#ie /n cazul unor substan#e cu o presiune de vaporizare foarte /nalt, deoarece poate e%ista pericolul eliminrii vaporilor /n mediul respectiv, fiind in$alate de persoanele respective. A treia categorie de efecte (ac#iuni) include $azardurile condi#ionate de propriet#ile fizice 0i c$imice ale acestor substan#e. Astfel, spre e%emplu, gazele neotrvitoare pot cauza sufocarea /n urma blocrii sau lipsei de alimentare cu o%igen. Dnele gazeGvapori formeaz atmosfere (medii) poten#ial inflamabile sau e%plozive ceea ce poate pune /n pericol via#a oamenilor care sunt direct e%pu0i sau se afl /n vecintatea unei surse de combustie. &n concluzie trebuie de men#ionat cazurile de mare pericol snt#ii oamenilor cMnd vorbim despre materiale infec#ioase, cum ar fi cazul cu bacteriile sau viru0ii prezen#i /n apa rezidual eliminat /n atmosfer ce cauzeaz maladii seroase. /;suri de protec:ie Omul are capacit#i limitate de a repara detrimentul cauzat de infectare. 'e aceea, trebuie de evitat orice contact cu substan#ele periculoase (o msur de prevenire este mult mai benefic decMt mii de msuri de tratare). Substan#ele pot fi transportate /n urmtoarele forme Qparticule (spre e%emplu, colbul sau particulele adezive prafului)! Qmolecule de gaz (/n form de vapori sau gaze)! Qpicturi (spre e%emplu, lic$ide difuzabile, aerosol, care pot fi dizolvate formMnd picturi 2 ploaia 2 sau /n form de precipita#ii formate de masele de apa utilizate la stingerea focului de ctre serviciul de pompieriR) ;i apoi contaminMnd sau infiltrMnd corpul. &n acest caz anc$etatorul trebuie, /n primul rMnd, s mizeze pe reac#ia organelor de sim#, spre e%emplu, mirosind, pipind (la determinarea temperaturii, umidit#ii), observMnd careva sc$imbri /n culoare, mi0cri (flu%), apari#ia unui strat de protec#ie umed, a componen#ilor tulburi 0i precipitrilor precum 0i a mi0crilor de aer. &n unele cazuri este necesar ca /n primul rMnd s fie /ntreprinse msuri de evitare sau pre/ntMmpinare (evitarea in$alrii substan#elor contaminante 0i prote.area pielii de orice contact! splarea sau du0ul /n apropierea imediat de locul periculos! sc$imbarea $ainelor, etc.), adresMnduAv imediat la un specialist sau e%pert versat /n c$imieS

(Mnd se cerceteaz substan#ele eliminate de vapori sau gaze, speciali0tii /n domeniul protec#iei mediului ambiant /ntotdeauna trebuie s ocupe o pozi#ie precaut, fiind avertiza#i s nu se afle /n direc#ia curentului de aer ce vine de la sursa substan#elor otrvitoare. 'e aceea este important ST UI:-* (O:) de urmtoarele mi0cri de aer (prezen#a curentului de aer, vMrte.urilor, originea, direc#ia flu%ului de aer) semne de condensare (cea#, forma#iuni de picturi, fum, apari#ia unui sediment) formarea norilor /n straturile imediate ale atmosferei (cauzat de particule sau praf) &nainte de ini#ierea unor msuri de protec#ie fizic personal contra oricror poten#iale daune snt#ii, dat fiind substan#ele con#inute /n ap, aer 0i sol, investigatorul (anc$etatorul) trebuie s #in cont de dou lucruri /n primul rMnd 2 ce fel de substan#e se con#in, /n ce formGstare 0i /n ce concentrare! /n al doilea rMnd 2 cum aceste substan#e pot contactaGpenetra 0i afecta corpul. &n condi#ii obi0nuite nu fiecare posed astfel de cuno0tin#e specifice pentru a fi aplicate /n situa#ii concrete de lucru, precum 0i anc$etatorii, de regul, nu au toate materialele necesare pentru a asigura o protec#ie total contra riscului, creMnd un mediu liber de orice risc pentru efectuarea cercetrilor opera#ionale. &n lumina celor e%puse, este foarte important ca anc$etatorii s posede cuno0tin#e de baz concrete 0i s respecte cMteva principii fundamentale (uno0tin#e despre (O*"O3)A*-:)D7 SDBS)A:U-7O3, la general! (D:O;)I:U- '-)A7IA)- referitor la SI)DAUI-, vorbind la general! precum 0i privitor la condi#iile locale! Informa#ie despre )O"O13ABIA 7O(A7T, etc., spre e%emplu, locurile de evacuare sau evadare! (uno0tin#e despre "OSIBI7I)TUI7- '- 3TS"V:'I3- a substan#elor la locul de desf0urare a investigrilor de anc$et! /n form de gaz, praf sau lic$id! *suri de precau#ie 0i (D3TU-:I- la locul de lucru! conformarea cerin#elor igienice! interzicerea fumatului, alimentrii, utilizrii buturilor sau aplicrii mac$ia.ului /n spa#iile contaminate cu substan#e $azardate! -vitarea )3AS"O3)T3II substan#elor, spre e%emplu, atingerea pielei neprote.ate sau membranelor cu mMinile prote.ate, dar contaminate! transferarea substan#elor otrvitoare prin intermediul /ncl#minteiR *suri de protec#ie la locul de munc purtarea /mbrcmintei de protec#ie, cum ar fi mMnu0i de cauciuc, cizme de cauciuc! msuri de protec#ie contra prafului sau murdriei, spre e%emplu, folosirea /mbrcmintei de protec#ie, m0tii contra prafului, oc$elari speciali de protec#ie sau rondel de protec#ie, etc.! dup caz, separarea spa#iilor unde personalul /0i sc$imb /mbrcmintea de cele unde se poart numai /mbrcminte de protec#ie! dup posibilitate, cunoa0terea msurilor de prim a.utor, etc. Selectarea ec$ipamentului de protec#ie necesar, de asemenea, necesit cuno0tin#e speciale /n domeniul c$imiei 0i de aceea poate fi fcut numai /n baza consulta#iilor cu personalul profesionist, special instruit pentru astfel de investiga#ii. 'in aceste motive /ntotdeauna se recomand ca luarea probelor s fie efectuat numai de speciali0tiiAe%per#i bine instrui#i.

1oluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. 'pa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. 4ara apa nu poate e(ista viata. -alitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic. %aca toata apa de pe pamant ar fi turnata in $@ pahare cu apa, $0 si ,umatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. %in ,umatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. %in consumul mondial de apa, @&% este repartizat agricultirii, "% industriei si numai 8% in domeniul casnic. <. (auzele poluarii apei

 Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluantiH Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliereH 1esticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freaticaH 7ngrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehniceH %eseurile si reziduurile mena,ereH Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topitaH %epunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide. 1oluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii. 2. (lasificarea poluantilor .$. 1oluanti de natura fizica5 depunerile radioactiveH ape folosite in uzine atomiceH deseuri radioactiveH ape termaleH lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo A electrice. . . 1oluanti de natura chimica5 *ercurul provenit din5 deseuri industrialeH inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescenteH ingerarea accidentala de compusi anorganiciH deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din5 ingrasaminte chimiceH detergentiH pesticide organofosforice. (adminiul provenit din5 ape in care sau deversat reziduuri de cadminiuH aerosoli. "lumbul provenit din5 evacuarile uzinelor industrialeH gazele de esapament ale autovehiculelorH manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina. +incul provenit din5 apa sau bauturi cu continut de zincH ingerarea accidentala a unor saruri sau o(izi ai acestuia )vopsele+H dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale Hidrocarburile provenite din5 gazele de esapament ale autovehiculelorH scurgerile de titeiH arderea incompleta a combustibililor fosili )carbuni, petrol si gaze naturale+H arderea incompleta a biomasei )lemnul, tutunul+H fumul de tigara.

"esticidele, insecticidele, fungicidele provenite din5 apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitareH pulverizarile aerieneH spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratateH detergenti. .$. 1oluanti de natura biologica5 microorganismele patogeneH substantele organice fermentescibile. ?. (onsecintele poluarii ".$. 'supra mediului5 posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvaticeH contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilorH %istrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat. ". . 'supra sanatati5 /a,oritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati. 7. 6oli infectioase5 boli microbiene5 febra tifoida, dizenteria, holeriaH boli virotive5 poliomielita, hepatita epidemicaH boli parazitare5dizenteria, giardiaza. 77. 6oli neinfectioase5 determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential to(ic5 7nto(icatia cu plumb )saturnism+, se manifesta prin5 - oboseala ne,ustificataH - afecteaza globulele rosii, vasele sanguineH - afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglari motorii. 7nto(icatia cu mercur5 - dureri de cap, ameteli, insomnie, obosealaH - tulburari vizualeH - afectiuni ale sistemului nervosH - afectiuni ale rinichilorH - malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate. 7nto(icatia cu zinc5 - dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, parezeH - afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular. 7nto(icatia cu cadminiu5 - cefaleeH - scaderea tensiuni arterialeH - afectiuni hepato-renale. 7nto(icatia cu azotati si fosfati5 - invinetirea buzelor, narilor, feteiH - agitatia pana la convulsiiH - cefalee, greata. 7nto(icatia cu pesticide5 - alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei croniceH - encefalopatiiH - malformatii congenitale. ".". 'supra calitatii apelor5

7n viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in asigurarea igienei personale. 7n medie, in 4 de ore, un om adult consuma in scopuri alimentare -$#J de apa. /irosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape reziduale. -u cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu atat mirosul este mai usor de perceput. -uloarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel5 - apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune amestecate cu ape industriale care contin fierH - apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celulozaH - apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde inchis sau neagraH - ionii de fier dau apelor o culoare galbenaH - ionii de cupru confera apei o culoare albastraH - apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna. I. "rotectia apelor 7. 'utopurificarea apelor5 Se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si prin procese biologice si biochimice. 'cestea constau in5 - sedimentarea materilor mai grele, sedimentare, care este influentata de temperatura, viteza de scurgere a apei etc.H - prin actiunea radiatilor solare )ultraviolete+ cu efecte antibacterieneH - prin reactii chimice de o(idare, reducere, neutralizare care au loc intre substantele chimice din apa si cele din apa poluataH - prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata. 1rocesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre flora propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. 'stfel, germenii propii apei elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, ducand in cele din urma la disparitia suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare. 77. 1rotectia apelor si a ecosistemelor acvatice5 1rotectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect, mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale5 7nterzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale. 'cestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de coloectareH -onstruirea de statii de epurare pentru retinerea si degradarea substantelor organice poluante continute in apele reziduale ale localitatilor si unitatilor zootehnice inainte de eliminarea lor in apaH %istrugerea prin dezimfectie a germenilor patogeni continuti in ape reziduale ale unor institutii )spitale+, abatoarele, unitatile industriei carniiH 7nzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din ape rezidualeH -onstruirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential to(iceH -ontrolul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane. "O7DA3-A *-'ID7DI &:(O:5D3T)O3 (- - "O7DA3-A *-'ID7DI W 3 defini:ie atotcuprinz;toare nu putem afirma c; e(ist; Bnc;, de<i Bn decursul timpului, s-au mai dat multe, cea mai complet; dintre toate fiind considerat; cea formulat; de -3N48O7N]' /3N%7'J^ a 3.N...

asupra mediului <i anume5 mod. componen:ilor naturali sau prezen:a unor componente str;ine, ca urmare a ac:iunii omului <i care Bn lumina cuno<tin:elor noastre actuale provoac; prin natura lor , prin concentra:ia Bn care se g;sesc <i prin timpul c?t ac:ioneaz;, efecte nocive asupra s;n;t;:ii , creeaz; disconfort sau impieteaz; asupra diferitelor utiliz;ri ale mediului la care acesta putea servi Bn forma sa anterioar; )ST3-WG3J/-$&7 +. %in cuprinsul defini:iei se poate constata, deci, c; cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poart; omul , poluarea fiind consecin:a activit;:ii fiziologice dar mai ales social-economice a acestuia. Nu se poate negli,a totu<i faptul c; Bn mediul Bncon,ur;tor are loc <i o auto-poluare, datorit; prezen:ei unor elemente naturale, care Bl degradeaz; ca, de e(emplu ridicarea Bn atmosfer; a prafului de sol sau distrugerea Bn mas; a unor plante acvatice, care urmeaz; unei perioade propice de dezvoltare, a<anumita >Bnflorire> a apelor. 8(emple de acest gen mai pot fi date, dar ele sunt relativ pu:ine fa:; de frecven:a celor care rezult; Bn urma activit;:ii omului. Oeferindu-ne la poluare, Bn general <i la efectele nocive ale acesteia asupra s;n;t;:ii <i confortului omului, Bn special, este util s; ne oprim aici la dou; no:iuni mult; vreme considerate sinonime <i care nici ast;zi nu sunt acceptate de to:i cercet;torii ca fiind total diferite. 8ste vorba despre poluarea <i impurificarea mediului. 1rin impurificarea mediului se Bn:elege prezen:a Bn mediului Bncon,ur;tor a unor elemente sau componente care nu se g;sesc Bn mod obi<nuit Bn alc;tuirea acestuia. %in defini:ia dat; mai devreme reiese Bns; c; poluarea cuprinde at?t prezen:a unor elemente str;ine, c?t <i modificarea componentelor naturale ale mediului. .n e(emplu Bn acest sens Bl constituie cre<terea concentra:iei de dio(id de carbon din aer ca urmare a activit;:ilor industriale ale omului. 8ste vorba de poluare, de<i dio(idul de carbon face parte din compozi:ia normal; a aerului. 1e de alt; parte, simpla prezen:; a unor elemente str;ine fa:; de componen:a normal; a mediului Bncon,ur;tor nu este de natur; s; provoace efecte nocive sau nedorite dec?t Bn cazul c?nd prin natura lor, concentra:ia Bn care se g;sesc <i timpul c?t ac:ioneaz; produc asemenea consecin:e. %in cele ar;tate reiese deosebirea care se poate face Bntre poluare <i impuritate de<i a<a cum am mai ar;tat, Bn vorbirea comun; cele dou; no:iuni se confund; frecvent. 8(ist; mai multe feluri de poluare5 -1oluare fizic;5 este generat; de diverse radia:ii, Bndeosebi de cele nucleare accidentale, cea termic;, zgomote <i infrasunete. -1oluare biologic;5 creat; de contamin;ri microbiologice, ca urmare a introducerii abuzive sau accidentale a unor specii sau variet;:i de specii -1oluare chimic;5 foarte divers;, poate fi provocat; de produse naturale, minerale sau organice, precum <i de substan:e de sintez;, ine(istente, ini:ial Bn natur;. Se produce cu5 - deriva:i ai carbonului <i hidrocarburi lichide - deriva:i ai sulfului <i azotului - deriva:i ai metalelor grele)1b, -r+ - deriva:i ai fluorului - materii plastice -pesticide -materii organice fermentescibile "esticidele, care constituie, ast;zi cea mai eficace arm; de protec:ie a culturilor nu trebuie deloc considerate ca acea metod; absolut; de confruntare cu d;un;torii. 8le trebuie considerate Bntotdeauna ca o arm; , cu care se poate interveni suplimentar sau au(iliar. Fn contrast cu factorii poluan:i din mediu care merit; o tratare special; pentru a fi elimina:i , e(ist; Bns; <i substan:e, numite biodegradabile, care nu polueaz; natura. .n produs este numit biodegradabil atunci c?nd se transform;, se descompun <i se elimin; Bn mod natural. Oesturile de m?ncare, h?rtie <i materialele de origine vegetal; sau animal;, cum sunt bumbacul sau l?na, sunt biodegradabile. Fn schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Oezistente la uzur;, la rupere <i la ac:iuni chimice, ele formeaz; depozite dup; utilizare. 1entru aceste materiale , chimi<tii au inventat metode de reciclare. .nele materiale plastice sunt rupte Bn buc;:i <i folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de construc:ie sau pentru asfaltarea drumurilor. 'lte materiale plastice, care nu dega,eaz; gaze nocive, sunt arse <i folosite la Bnc;lzitul urban. -u toate acestea, Bn viitor se Bncearc; punerea la punct a unor materiale biodegradabile, care s; se descompun; tot at?t de natural ca <i lemnul. %ac; omenirea ar r;m?ne Bn stadiul actual de dezvoltare, ea ar nevoit; s;-<i semneze actul de deces peste apro(imativ ## de ani.

'<a c; este foarte important s; <tim mai multe despre poluare <i despre felul Bn care aceasta ac:ioneaz; asupra s;n;t;:ii noastre. Trebuie s; <tim s; ne ap;r;m p;m?ntul, c;ci el este pe zi ce trece mai poluat. "O7DA3-A SO7D7DI5 Solul reprezint; acel strat viu de la suprafa:a litosferei care permite na<terea ecosistemelor vegetale <i face leg;tura Bntre litosfer; <i biosfer;. Solul este un sistem strategic al biosferei care, Bn limite foarte largi, contribuie la dezinto(icarea acesteia , prin sistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispozi:ia ei. -apacitatea solului de a prelungi no(ele societ;:ii umane este limitat;, iar abuzurile creeaz; dezechilibre <i func:ionalitatea este greu de reparat. 1oluarea solului const; Bn acele ac:iuni antropice care, de regul; conduc la dereglarea func:ionalit;:ii normale a acestuia ca suport <i mediu de via:; Bn cadrul diferitelor ecosisteme. %eregl;rile solului se manifest; diferit5 -deregl;ri fizice5 fenomene de compactare, generatoare, generate de lucr;ri ale solului, stricarea structurii solului . -deregl;ri chimice5 sunt generate Bndeosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide <i Bngr;<;minte, modificarea ph-ului solului. -deregl;ri biologice5 generat; de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor <i animalelor. -deregl;ri radioactive5 solurile capteaz; foarte u<or poluarea radioactiv; pe care le transmit cu u<urin:; plantelor <i animalelor pentru o perioad; lung; de timp. "O7DA3-A A"-I . 3 dat; cu prezen:a circuitului apei Bn natur;, s-a ar;tat <i cantitatea de ap; de care dispune planeta. Nu toat; apa este disponibil; utilit;:ii umane <i necesit;:ii ecosistemului natural sau antropic. 'm putea spune c;, de<i apa este o resurs; regeneratoare, ea este insuficient; planetei <i devine din ce Bn ce mai restrictiv;. Nu toat; apa disponibil; poate fi din cauza numeroaselor restric:ii, din care poluarea este una dintre ele. 8(ist; mai multe feluri de poluare a apelor, Bn func:ie de substan:ele dizolvate sau aflate Bn stare de dispunere. S; nu uit;m c; apa este cel mai bun solvent <i dispersat e(istent Bn natur;. %in acest punct de vedere, distingem5 -polare organic;5 atunci c?nd apele au fost perturbate cu devers;ri de substan:e organice apar:in?nd dominant a c?te " categorii <i anume5 glucide, proteine, lipide. 4oarte poluant; este, din acest punct de vedere, industria de celuloz;, dar <i marile ora<e, zootehnia <i industria aluminiului. 't?t Bn sta:iile de epurare, c?t <i Bn emisfera natural; substan:ele organice sunt descompuse biologic p?n; la minerale, rezult?nd substan:e simple , din care ele B<i p;streaz; ef. to(ic. 'cestea sunt5 -fenoli, amine, amoniac, etc. -poluarea anorganic; apare ca rezultat al degrad;rii substan:e, care provine din poluarea organic;, dar <i ca urmare a devers;rii unor industrii specifice ca fabricile de prelucrare anorganic;)acid azotic, acid sulfuric, acid carbonic, s;ruri ale acestora+ -poluarea biologic; se datoreaz; prezen:ei microorganismelor patogene, care g;sesc condi:ii favorabile Bn apele calde sau Bn apele poluate cu materiale organice. "O7DA3-A A)*OSB-3-I . 'tmosfera , denumit; adesea oceanul aerian, este un amestec de gaze, denumit aer. 1rin sursele de poluare se Bn:eleg acele locuri de provenien:; a agen:ilor nocivi. Se deosebesc5 -surse de poluare artificiale5 care sunt cele mai numeroase 5 Bntreprinderi industriale, mi,loacele <i c;ile de transport <i sistemele de Bnc;lzire. 'ceste surse de poluare reprezint; cele mai importante surse de poluare. -surse de poluare naturale5 sunt reprezentate de sol, de c;tre emana:iile vulcanice, plante <i unele fenomene ale naturii. 'ceste surse de poluare sunt Bn general mai pu:in importante fie, din cauza rarit;:ii fenomenelor, fie datorit; emana:iilor Bn cantit;:i reduse. Trebuie, deci s; Bnv;:;m s; ne prote,;m mediul , at?t pentru s;n;tatea noastr;, c?t <i pentru s;n;tatea a ceea ne Bncon,oar;, pentru c; A@-* D: SI:1D3 "T*V:)S