Sunteți pe pagina 1din 7

INTREBARI LICENTA 2012

CONSTRUCTII METALICE, CONSTRUCTII MIXTE OTEL-BETON SI CONSTRUCTII INDUSTRIALE

1)

Cum se calculeaza efortul capabil la forfecare al unui surub obisnuit?

  • a) luând in considerare diametrul tijei surubului

  • b) luând in considerare diametrul gaurii

2p

- a)

  • c) luând in considerare media intre diametrul gaurii si cel al tijei

  • d) luând in considerare distanta dintre suruburi

  • e) luând in considerare limita de curgere a otelului din surub f yb

2)

Pentru îmbinarea sudată cap la cap solicitată la moment încovoietor din din figură,

tensiunile unitare in sudura se calculează cu :

4p – b)

N M Ed Ed a) + 2 t b t b 1 1 6 N 6
N
M
Ed
Ed
a)
+
2
t b
t b
1
1
6
N
6
M
Ed
Ed
b)
+
2
t
(
b
2
t
)
t
(
b
2
t
)
1
1
1
1
N
6
M
Ed
Ed
c)
+
2
t b
t b
2
2
N
6
M
Ed
Ed
d)
+
2
t
(
b
2
t
)
t
(
b
2
t
)
2
2
2
2
  • e) Nu apar tensiuni unitare, ci doar tensiuni tangentiale

3)

Pentru îmbinarea cu cordoane de sudură în relief frontale şi laterale, solicitată la moment încovoietor, din figură, în ce punct de pe îmbinare se verifică tensiunile maxime din

momentul încovoietor:

2p – c)

4)

  • a) A

  • b) C

  • c) B

  • d) D

  • e) E

INTREBARI LICENTA 2012 CONSTRUCTII METALICE, CONSTRUCTII MIXTE OTEL-BETON SI CONSTRUCTII INDUSTRIALE 1) Cum se calculeaza efortul

Şuruburile dintr-o îmbinare solicitată la forţă axială în planul îmbinării pot prelua:

  • a) Eforturi care tind să producă lunecarea relativă a pieselor

  • b) Eforturi care produc forfecarea tijei în secţiunea corespunzătoare suprafeţei de separaţie dintre piese si eforturi care produc strivirea peretelui găurii de către tija şurubului

  • c) Eforturi care tind să producă desprinderea pieselor

  • d) Eforturi de compresiune in tija

  • e) Eforturi de lunecare relativa si de compresiune in tija.

5)

Efortul capabil al uni şurub obişnuit dintr-o îmbinare solicitată de o forţă ce acţionează în

planul îmbinării, este:

f

  • a) α

F

v Rd

,

=

v

ub

γ

M

2

A

  • b) k a

F

b Rd

=

1

b

f d

u

t

,

γ

M 2

  • c) =

F

Rd

min(

F

,

  • d) Rd

F

t

,

=

k

2

f

ub

A

γ

M

2

v Rd

s

,

F

b Rd

,

)

2p – c)

  • e) Acesta se determina pe o lungime unitara de imbinare, considerata perpendicular pe axa solicitarii exterioare

6)

Pentru îmbinarea cu şuruburi obişnuite, solicitată la moment încovoietor în planul

îmbinării, din figură, verificarea se face:

  • a) Pentru fiecare şurub din îmbinare

2p – c)

  • b) Pentru şuruburile situate în axa îmbinării

  • c) Pentru şuruburile cele mai depărtate de centrul de greutate al îmbinării de pe semieclisă

  • d) Pentru toate şuruburile de pe semieclisă

  • e) Indiferent de poziţia lui în îmbinare

a) Eforturi care tind s ă produc ă lunecarea relativ ă a pieselor b) Eforturi care

b

e

2

>

h

e

3

7)

Capacitatea portantă a unei îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate se

 

calculează cu:

5p – a)

k n

µ

  • a) f

F

s Rd

,

=

s

γ

M

3

0,7

ub

  • b) min(

F

s Rd

,

=

F

v Rd

,

,

F

,

k

f

  • c) ub

F

s Rd

=

2

A

s

A

s

b Rd

)

,

γ

M 2

k n

µ

  • d) F

F

s Rd

,

=

s

γ

M

2

p C

,

k n

µ

  • e) 0,5

F

s Rd

,

=

s

f

ub

A

s

γ

M

3

8)

Şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate transmit eforturile prin:

 

2p – d)

  • a) Forfecare

  • b) Presiune pe pereţii găurii

 
  • c) Întindere în tijă

  • d) Frecarea suprafeţelor pieselor în contact

 
  • e) Compresiune

9)

Care parametru intervine in calculul la flambaj (compresiune centrica) a unui stalp metalic ?

2p – b)

  • a) momentul de inertie al sectiunii transversale a stalpului

 
  • b) zveltetea stalpului

  • c) capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii

 
  • d) valoarea momentului incovoietor solicitant

  • e) valoare fortei taietoare

10)

Pentru calculul la voalare a inimii unei grinzi metalice se calculeaza tensiunile unitare ? 3p- c)

  • a) in dreptul axei neutre

  • b) la fibra extrema

  • c) la punctul de intrersectie dintre inima si talpa

  • d) in puctul de pe sectiunea grinzii, cel mai indepartat de centrul de greutate al sectiunii

  • e) pe inaltimea zonei intinsa a sectiunii

11) Cum se recomanda a fi dispusa tabla cutata pe un ochi de dala mixta otel-beton. 2p- a)

  • a) paralel cu latura scurta

  • b) paralel cu latura lunga

  • c) pe diagonala ochiului de placa

 

d)

indiferent

e)

depinde daca armarea se face cu plase sudate sau bare independente

 

12) Cum se calculeaza capacitatea portanta a unui conector de tip dorn :

2p – c)

 

a)

luând in considerare capacitatea portanta la forfecare a dornului

b)

luand in considerare capacitatea portanta la strivire a betonului a dornului

 

c)

luand in considerare capacitatea portanta la forfecare a dornului si capacitatea portanta a dornului la strivirea betonului

d)

luand in considerare clasa sectiunii transversale a grinzii metalice

 

e)

luand in considerare pozitia in structura a grinzii mixte otel-beton

13) Calculul momentului elastic rezistent al unei grinzi mixte otel-beton se calculează :

 

3p – e)

 

a)

doar pentru sectiuni de clasa 1 si 2

b)

doar pentru sectiuni de clasa 3

c)

doar pentru sectiuni de clasa 4

d)

doar pentru sectiuni de clasa 3 si 4

e)

indiferent de clasa

14) La determinarea curbei de interactiume M-N pentru un stalp mixt otel-beton intervine :

4p – e)

 

a)

valoarea efortului de compresiune solicitant

b)

valoarea coeficientului de flambaj

c)

valoarea momentului exterior solicitant de la baza stalpului

d)

numarul de conectori de pe lungimea stalpului

e)

doar eforturile capabile calculate in sectiunea transversala, indiferent de solicitarile exterioare

 

15)

La calculul grinzilor mixte otel-beton, reducerea momentului incovoietor rezistent

M plRd se face daca :

 

3p-

b)

 
  • a) V Ed >V plR d

 
  • b) V Ed >1/2 V plRd

 
  • c) V

Ed

<V plRd

  • d) <1/2V plRd

V

Ed

  • e) V

Ed

=V plRd

16)

Valorile nominale ale limitei de curgere f y şi ale rezistentei la tracţiune f u pentru

 

oţelurile de construcţii laminate la cald pot avea valori diferite pentru aceeasi marcă de

oţel?

3p –d)

 

a)

Nu

b)

Numai dacă au cordoane de sudură

 

c)

Totdeauna au aceeasi valoare

d)

Pot avea valori diferite pentru grosimi t 40 mm si 40 mm < t 80 mm

 

e)

Dacă îmbinările sunt cu suruburi

 

17)

Analiza de ordinul întâi a structurilor metalice în cadre poate fi utilizată dacă:

 

5p- e)

  • a) Momentul de inertie al sectiunii transversale a stâlpilor este mai mare ca cel al riglelor

  • b) Analiza de ordinul întâi se poate utiliza fără restrictie

  • c) Înnădirile grindă-stalp sînt sudate

  • d) Înnădirile grindă stîlp sînt bulonate

  • e) deformaţiile au o influenţă neglijabilă asupra creşterii solicitărilor respective sau asupra comportamentului structural în general

18)

Ce criteriu trebuie satisfăcut ca analiza de ordinul întâi a structurilor metalice în

cadre să poată fi utilizata?

  • a) Niciunul

3p- b)

  • b) α cr să fie mai mare decât 10

  • c) Toate îmbinările să fie rigide

  • d) Structura să fie realizată din otel marca S355

  • e) α cr să fie mai mic decât 10

19)

Toate clasele de secţiuni pot fi verificate în raport cu rezistenţa lor elastică, cu

condiţia utilizării pentru Clasa 4 a caracteristicilor secţiunii transversale eficace. Este

adevărat?

2p – e)

  • a) Este adevărat doar pentru sectiuni de clasa 1 si 2

  • b) Este adevărat doar pentru sectiuni de clasa 3

  • c) Este adevărat doar pentru sectiuni de clasa 4

  • d) Nu este adevărat

  • e) Este adevărat

20) Coeficientul de pierdere a stabilitătii χ din relatia de verificare a unui element N

solicitat la compresiune centrică

Ed

χ

N

Rd

<1

NU este infuentat de :

3p –c)

  • a) Lungimea de flambaj

  • b) Forma sectiunii

  • c) Mărimea efortului axial de compresiune

N

Ed

  • d) Rezistenta materialului

  • e) Aria sectiunii

21) Stabilirea clasei sectiunii unui element metalic se face in functie de :

  • a) Forma sectiunii elementului

  • b) Tipul de element (grindă / stâlp)

  • c) Forma sectiunii elementului, solicitare

4p- d)

  • d) Forma sectiunii elementului, dimensiunile sectiunii, solicitare, rezistenta materialului

  • e) Schema statică, forma sectiunii

22) Lungimea de flambaj a unei bare NU este infuentată de :

2p- d)

  • a) Tip structură (cadre cu noduri fixe / cadre cu noduri deplasabile)

  • b) Raportul de rigiditate ale elementelor care concură în nod

  • c) Tipul de fixare la extremităti (articulatie / încastrare)

  • d) Rezistenta materialului

  • e) Lungimea barei

23) Presiunea vântului pe peretii de fronton ai unei hale este preluată de închideri (panouri sandwich) şi ulterior transmisă:

4p –a)

  • a) Riglelor de perete stâlpi fronton contravântuiri orizontale în planul acoperişului (COT) contravântuiri verticale în planul peretilor longitudinali (CVL) fundatii

  • b) Riglelor de perete stâlpi fronton contravântuiri verticale în planul peretilor longitudinali (CVL) fundatii

  • c) Riglelor de perete stâlpi fronton riglă cadru fundatii

  • d) Riglelor de perete contravântuiri verticale în planul peretilor longitudinali (CVL) fundatii

  • e) Riglelor de perete stâlpi fronton contravântuiri verticale în planul peretilor longitudinali (CVL) contravântuiri orizontale în planul acoperişului (COT) fundatii

24) Ce măsuri de interventie se recomanda pentru asigurarea grinzilor împotriva pierderii stabilitătii prin fenomenul de flambaj lateral (deversare) :

  • a) Modificăm schema statică

  • b) Schimbăm tratamentul termic aplicat otelului

4p – c)

  • c) Reducem lungimea de flambaj lateral prin indesirea punctelor de fixare a tălpii comprimate

  • d) Reducem încărcarea pe grinda analizată

  • e) Schimbăm clasa grinzii

25) Lungimea de flambaj pentru un stâlp al unui cadru metalic cu noduri deplasabile,

prins rigid la ambele capete, este (h st = înălţimea stâlpului):

  • a) 0,5 h st

  • b) 0,7 h st

  • c) h st

2p – d)

  • d) se calculează în funcţie de rigidităţile relative ale elementelor.

  • e) 0,85 h st

26) Conform EN1993-1-1 secţiunile se împart în patru clase de secţiune. Care dintre

acestea pot forma o articulaţie plastică cu capacitate de rotire cerută pentru o analiză

plastică ?

  • a) Secţiunile din clasa 1

  • b) Sectiunile din clasa 2

  • c) Sectiunile din clasa 3 si 4

2p – e)

  • d) Sectiunile din clasa 4 cu conditia reducerii corespunzătoare a secţiunii.

27) Conform EN 1998-1 (capitolul 6 - Reguli specifice construcţiilor din oţel) pentru calculul stâlpilor se
27) Conform EN 1998-1 (capitolul 6 - Reguli specifice construcţiilor din oţel) pentru
calculul stâlpilor se folosesc eforturi majorate din încărcarea seismică :
La ce valoare se limiteaza superior produsul
?
5p – d)
  • a) Acesta poate fi mai mic sau egal cu 3

  • b) Acesta poate fi numai subunitar

  • c) Acesta se limitează astfel încât să fie mai mic decât lungimea de flambaj a stâlpului

  • d) Acesta trebuie să fie mai mic decât q.

  • e) Nu există restricţii în acest sens.