Sunteți pe pagina 1din 7

INTREBARI LICENTA 2012 CONSTRUCTII METALICE, CONSTRUCTII MIXTE OTEL-BETON SI CONSTRUCTII INDUSTRIALE 1) Cum se calculeaza efortul capabil la forfecare

al unui surub obisnuit? a) lund in considerare diametrul tijei surubului b) lund in considerare diametrul gaurii c) lund in considerare media intre diametrul gaurii si cel al tijei d) lund in considerare distanta dintre suruburi e) lund in considerare limita de curgere a otelului din surub fyb 2p - a)

2)

Pentru mbinarea sudat cap la cap solicitat la moment ncovoietor din din figur, tensiunile unitare in sudura se calculeaz cu : 4p b) N Ed M Ed a) + 2 t1b t1b 6 N Ed 6 M Ed b) + t1 (b 2t1 ) t1 (b 2t1 )2
c) d) e) N Ed 6 M Ed + t2b t2 b 2 N Ed 6 M Ed + t2 (b 2t2 ) t2 (b 2t2 ) 2 Nu apar tensiuni unitare, ci doar tensiuni tangentiale

3)

Pentru mbinarea cu cordoane de sudur n relief frontale i laterale, solicitat la moment ncovoietor, din figur, n ce punct de pe mbinare se verific tensiunile maxime din momentul ncovoietor: 2p c) a) b) c) d) e) A C B D E

4)

uruburile dintr-o mbinare solicitat la for axial n planul mbinrii pot prelua: 2p-b)

a) Eforturi care tind s produc lunecarea relativ a pieselor b) Eforturi care produc forfecarea tijei n seciunea corespunztoare suprafeei de separaie dintre piese si eforturi care produc strivirea peretelui gurii de ctre tija urubului c) Eforturi care tind s produc desprinderea pieselor d) Eforturi de compresiune in tija e) Eforturi de lunecare relativa si de compresiune in tija. 5) Efortul capabil al uni urub obinuit dintr-o mbinare solicitat de o for ce acioneaz n 2p c) planul mbinrii, este: f A a) Fv , Rd = v ub

M2

b) Fb , Rd =

k1ab f u d t

M2
k2 f ub As

c) FRd = min( Fv , Rd , Fb , Rd ) d) Ft , Rd =

M2

e) Acesta se determina pe o lungime unitara de imbinare, considerata perpendicular pe axa solicitarii exterioare 6) Pentru mbinarea cu uruburi obinuite, solicitat la moment ncovoietor n planul mbinrii, din figur, verificarea se face: 2p c) a) Pentru fiecare urub din mbinare b) Pentru uruburile situate n axa mbinrii c) Pentru uruburile cele mai deprtate de centrul de greutate al mbinrii de pe semieclis d) Pentru toate uruburile de pe semieclis e) Indiferent de poziia lui n mbinare

be he > 2 3

7)

Capacitatea portant a unei mbinri cu uruburi de nalt rezisten pretensionate se calculeaz cu: 5p a) k n 0, 7 f ub As a) Fs , Rd = s

M3

b) Fs , Rd = min( Fv , Rd , Fb , Rd ) c) Fs , Rd = d) Fs , Rd = e) Fs , Rd 8) k2 f ub As

M2
ks n F

M 2 p ,C k n = s 0,5 fub As M3
2p d)

uruburile de nalt rezisten pretensionate transmit eforturile prin: a) Forfecare b) Presiune pe pereii gurii c) ntindere n tij d) Frecarea suprafeelor pieselor n contact e) Compresiune

9)

Care parametru intervine in calculul la flambaj (compresiune centrica) a unui stalp metalic ? 2p b) a) momentul de inertie al sectiunii transversale a stalpului b) zveltetea stalpului c) capacitatea portanta la incovoiere a sectiunii d) valoarea momentului incovoietor solicitant e) valoare fortei taietoare Pentru calculul la voalare a inimii unei grinzi metalice se calculeaza tensiunile unitare ? 3p- c) a) in dreptul axei neutre b) la fibra extrema c) la punctul de intrersectie dintre inima si talpa d) in puctul de pe sectiunea grinzii, cel mai indepartat de centrul de greutate al sectiunii e) pe inaltimea zonei intinsa a sectiunii 11) Cum se recomanda a fi dispusa tabla cutata pe un ochi de dala mixta otel-beton. 2p- a) a) paralel cu latura scurta b) paralel cu latura lunga c) pe diagonala ochiului de placa

10)

d) indiferent e) depinde daca armarea se face cu plase sudate sau bare independente 12) Cum se calculeaza capacitatea portanta a unui conector de tip dorn : 2p c) a) lund in considerare capacitatea portanta la forfecare a dornului b) luand in considerare capacitatea portanta la strivire a betonului a dornului c) luand in considerare capacitatea portanta la forfecare a dornului si capacitatea portanta a dornului la strivirea betonului d) luand in considerare clasa sectiunii transversale a grinzii metalice e) luand in considerare pozitia in structura a grinzii mixte otel-beton 13) Calculul momentului elastic rezistent al unei grinzi mixte otel-beton se calculeaz : 3p e) a) doar pentru sectiuni de clasa 1 si 2 b) doar pentru sectiuni de clasa 3 c) doar pentru sectiuni de clasa 4 d) doar pentru sectiuni de clasa 3 si 4 e) indiferent de clasa 14) La determinarea curbei de interactiume M-N pentru un stalp mixt otel-beton intervine : 4p e) a) valoarea efortului de compresiune solicitant b) valoarea coeficientului de flambaj c) valoarea momentului exterior solicitant de la baza stalpului d) numarul de conectori de pe lungimea stalpului e) doar eforturile capabile calculate in sectiunea transversala, indiferent de solicitarile exterioare La calculul grinzilor mixte otel-beton, reducerea momentului incovoietor rezistent 15) MplRd se face daca : 3p- b) a) VEd>VplR d b) VEd >1/2 VplRd c) VEd<VplRd d) VEd<1/2VplRd e) VEd=VplRd 16) Valorile nominale ale limitei de curgere fy i ale rezistentei la traciune fu pentru oelurile de construcii laminate la cald pot avea valori diferite pentru aceeasi marc de oel? 3p d) a) Nu b) Numai dac au cordoane de sudur c) Totdeauna au aceeasi valoare d) Pot avea valori diferite pentru grosimi t 40 mm si 40 mm < t 80 mm e) Dac mbinrile sunt cu suruburi 17) Analiza de ordinul nti a structurilor metalice n cadre poate fi utilizat dac: 5p- e)

a) Momentul de inertie al sectiunii transversale a stlpilor este mai mare ca cel al riglelor b) Analiza de ordinul nti se poate utiliza fr restrictie c) nndirile grind-stalp snt sudate d) nndirile grind stlp snt bulonate e) deformaiile au o influen neglijabil asupra creterii solicitrilor respective sau asupra comportamentului structural n general 18) Ce criteriu trebuie satisfcut ca analiza de ordinul nti a structurilor metalice n cadre s poat fi utilizata? 3p- b) a) Niciunul b) cr s fie mai mare dect 10 c) Toate mbinrile s fie rigide d) Structura s fie realizat din otel marca S355 e) cr s fie mai mic dect 10 19) Toate clasele de seciuni pot fi verificate n raport cu rezistena lor elastic, cu condiia utilizrii pentru Clasa 4 a caracteristicilor seciunii transversale eficace. Este adevrat? 2p e) a) Este adevrat doar pentru sectiuni de clasa 1 si 2 b) Este adevrat doar pentru sectiuni de clasa 3 c) Este adevrat doar pentru sectiuni de clasa 4 d) Nu este adevrat e) Este adevrat 20) Coeficientul de pierdere a stabilittii din relatia de verificare a unui element N Ed solicitat la compresiune centric < 1 NU este infuentat de : 3p c) N Rd a) Lungimea de flambaj b) Forma sectiunii c) Mrimea efortului axial de compresiune N Ed d) Rezistenta materialului e) Aria sectiunii

21) Stabilirea clasei sectiunii unui element metalic se face in functie de : 4p- d) a) Forma sectiunii elementului b) Tipul de element (grind / stlp) c) Forma sectiunii elementului, solicitare d) Forma sectiunii elementului, dimensiunile sectiunii, solicitare, rezistenta materialului e) Schema static, forma sectiunii 22) Lungimea de flambaj a unei bare NU este infuentat de : a) Tip structur (cadre cu noduri fixe / cadre cu noduri deplasabile) b) Raportul de rigiditate ale elementelor care concur n nod 2p- d)

c) Tipul de fixare la extremitti (articulatie / ncastrare) d) Rezistenta materialului e) Lungimea barei 23) Presiunea vntului pe peretii de fronton ai unei hale este preluat de nchideri (panouri sandwich) i ulterior transmis: 4p a) a) Riglelor de perete stlpi fronton contravntuiri orizontale n planul acoperiului (COT) contravntuiri verticale n planul peretilor longitudinali (CVL) fundatii b) Riglelor de perete stlpi fronton contravntuiri verticale n planul peretilor longitudinali (CVL) fundatii c) Riglelor de perete stlpi fronton rigl cadru fundatii d) Riglelor de perete contravntuiri verticale n planul peretilor longitudinali (CVL) fundatii e) Riglelor de perete stlpi fronton contravntuiri verticale n planul peretilor longitudinali (CVL) contravntuiri orizontale n planul acoperiului (COT) fundatii 24) Ce msuri de interventie se recomanda pentru asigurarea grinzilor mpotriva pierderii stabilittii prin fenomenul de flambaj lateral (deversare) : 4p c) a) Modificm schema static b) Schimbm tratamentul termic aplicat otelului c) Reducem lungimea de flambaj lateral prin indesirea punctelor de fixare a tlpii comprimate d) Reducem ncrcarea pe grinda analizat e) Schimbm clasa grinzii 25) Lungimea de flambaj pentru un stlp al unui cadru metalic cu noduri deplasabile, prins rigid la ambele capete, este (hst = nlimea stlpului): 2p d) a) 0,5 hst b) 0,7 hst c) hst d) se calculeaz n funcie de rigiditile relative ale elementelor. e) 0,85 hst 26) Conform EN1993-1-1 seciunile se mpart n patru clase de seciune. Care dintre acestea pot forma o articulaie plastic cu capacitate de rotire cerut pentru o analiz plastic ? 2p e) a) b) c) d) e) Seciunile din clasa 1 Sectiunile din clasa 2 Sectiunile din clasa 3 si 4 Sectiunile din clasa 4 cu conditia reducerii corespunztoare a seciunii. Sectiuni din clasa 1 si 2

27) Conform EN 1998-1 (capitolul 6 - Reguli specifice construciilor din oel) pentru calculul stlpilor se folosesc eforturi majorate din ncrcarea seismic :

La ce valoare se limiteaza superior produsul ? 5p d) a) Acesta poate fi mai mic sau egal cu 3 b) Acesta poate fi numai subunitar c) Acesta se limiteaz astfel nct s fie mai mic dect lungimea de flambaj a stlpului d) Acesta trebuie s fie mai mic dect q. e) Nu exist restricii n acest sens.