Sunteți pe pagina 1din 100

Beniamin Bogoel

_______________________________

Probleme de Structuri Algebrice
_______________________________





biblioteca
GIL







Editura GIL


2011 Editura GIL


Titlu: Probleme de Structuri Algebrice
Autor: Beniamin Bogoel



ISBN 978-606-500-051-3


Toate drepturile rezervate Editurii Gil. Nici o parte din acest volum nu poate fi
copiat fr permisiunea scris a Editurii Gil.
Copyright 2011 by Gil. All rights reserved.



















Editor: Mircea LASCU



www.gil.ro

Departament difuzare:

Editura GIL,
CP 44 O.P.3,
Loc: Zalu, Jud.Slaj,
cod 450200

Tel. 0260-616314;
Fax.: 0260-616414
Mobil: 0733-677992
E-mail: comenzi@gil.ro
Cuprins
Prefat a 5
I Enunt uri 7
1 Grupuri 9
2 Inele 25
3 Corpuri 33
II Solut ii 37
4 Grupuri - Solut ii 39
5 Inele - Solut ii 69
6 Corpuri - Solut ii 89
3
Prefat a
Structurile algebrice reprezint a o parte deosebit de frumoas a a matematicii supe-
rioare, dar n acelasi timp si o piatra de ncercare pentru mult i elevi din clasa a XII-a
datorit a naturii abstracte a acestora. Pentru a nt elege acest capitol al matematicii sunt
necesare foarte multe exercit ii. Tocmai acesta este scopul acestei culegeri de probleme: s a
e adunate ntr-un sigur loc probleme care sa ajute n nt elegerea not iunilor de Grup, Inel
si Corp. Am scris aceasta carte pentru c a eu mi-as dorit, ca si elev, sa gasesc o astfel
de carte cand eram n clasa a XII-a si n-am gasit. Culegerea este destinata elevilor care
se pregatesc pentru examenul de bacalaureat, pentru olimpiada de matematic a sau pen-
tru examenele de admitere la facultate, dar n acelasi timp si profesorilor de matematic a
pentru a le un ajutor n preg atirea elevilor.
Problemele prezentate sunt culese din diverse surse prezentate n bibliograe si au
reprezentat problemele prin care m-am pregatit pentru olimpiadele de matematica din
clasa a XII-a. Am scris numele autorilor problemelor acolo unde am avut informat iile
necesare. Fiecare problem a este nsot ita de o solut ie completa n partea a doua a c art ii.
Am rezolvat personal ecare problem a si am ncercat sa redactez solut ia cea mai direct a
si mai frumoasa. Acolo unde am cules solutia din alte surse, am ncercat sa explic ecare
pas pentru a facilita ntelegerea problemei de c atre cititor. Sper ca aceast a carte s a e de
un real folos celor care o citesc.
Doresc s a mult umesc pe aceast a cale si profesorilor mei, Sorin Dumitrica si Eugen
Halm agean, pentru ajutorul si ndrumarea primite n studiul matematicii. As vrea sa mai
mult umesc si domnilor profesori Radu Gologan, Dumitru Busneag si Dorel Mihet pentru
ca au citit manuscrisul acestei cart i si pentru corect arile si sugestiile f acute. Mult umesc,
deasemenea parint ilor mei pentru ca au fost alaturi de mine, m-au sprijinit si m-au
ncurajat s a nu renunt la publicarea acestei c art i.
Autorul
5
Partea I
Enunt uri
7
Capitolul 1
Grupuri
1. Fie (G, ) un grup. Dac a ab = ba atunci
1) a
n
b = ba
n
n Z
2) a
m
b
n
= b
n
a
m
m, n Z
2. Fie (G, ) un grup si a, b G care verica relat iile:
1) a
5
= b
4
= e
2) ab = ba
3
Sa se arate c a a
2
b = ba si ab
3
= b
3
a
2
.
Marcel Tena
3. Fie (G, ) un grup. Dac a elementele a, b G veric a relat iile
1) b
6
= e
2) ab = b
4
a
Sa se arate c a b
3
= e si ab = ba.
4. Fie (G, ) un grup si a, b G, astfel ncat a
m
= e si aba
1
= b
p
, unde m, p N

1.
Sa se arate c a b
p
m
1
= e.
5. Fie (G, ) un grup. Dac a a, b G satisfac condit iile:
1) a
4
= e
2) ab = ba
3
, atunci demonstrat i ca b = a
n
ba
n
n N

.
Petre Nachil a
6. Fie (G, ) un grup si a, b G, p N, p 2, astfel ncat a
2
= e si ab = b
p
a.
Sa se arate c a:
1) ab
n
a = b
np
, n N

2) ab = ba b
p1
= e.
Petre Nachil a
7. Fie (G, ) un grup si a, b G, astfel ncat a
2
= b
2
= (ab)
2
.
Sa se arate c a a
4
= b
4
= e.
9
10 CAPITOLUL 1. GRUPURI
8. Fie (G, ) un grup.
1) Este posibil ca n G s a existe exact doua elemente a, b diferite de e, astfel nc at
a
3
= b
3
= e?
2) Dar astfel ncat a
4
= b
4
= e?
Dorel Mihet
9. Fie (G, ) un grup. Pot exista exact dou a elemente distincte, diferite de elementul
neutru e, astfel ncat x
n
= y
n
= e, unde n 4 este un numar natural dat?
10. Fie (G, ) un grup si a, b G, iar k N

astfel nc at ab = b
k
2
a si b
k(k+1)
= e. S a se
arate ca b
k+1
= e si ab = ba.
Corneliu M anescu Avram- G. M. nr. 8-9/1990
11. Fie x, y elementele unui grup astfel nc at x
3
= y
4
si yx = xy
3
.
Sa se arate c a:
a) y
2
x = xy
2
;
b) y
3
x = xy;
c) y
1
x
1
y
1
= x
2
;
d) yxy = x.
e) Demonstrat i ca xy = yx.
12. Fie (G, ) un grup si a, b G, astfel nc at a
3
b = ba, a
6
= b
2
= e.
S a se arate ca ab = ba.
Dan Secal aman
13. Fie (G, ) un grup. S a se determine x, y G cu propriet at ile:
x
2
y = yx;
x
8
= e.
Dan Secal aman
14. Fie (G, ) un grup cu proprietatea ca exist a a G astfel nc at ax = x
4
a, x G. S a
se rezolve in G ecuat iile:
1) x
5
= e;
2) x
7
= e.
15. Fie (G, ) un grup si x, y G. Dac a:
a) x
2
= e si xyx = y
3
, atunci y
8
= e.
b) x
2
= e si xy
3
x
1
= y, atunci y
8
= e.
Marcel Chirit a G. M. nr. 2/1981
16. Fie (G, ) un grup multiplicativ. Daca x, y G verica relat ia x
3
= e si xyx
1
= y
3
,
atunci
a) y
3n
= xy
n
x
1
;
b) y
26
= e.
Marcel Chirit a
11
17. Fie (G, ) un grup si a G xat. Dac a x
6
= (ax)
3
, x G, atunci x
3
= e, x G.
18. Fie (G, ) un grup si M G, M ,= . Sa se arate ca pentru orice a G exist a b G
astfel nc at a / by[y M.
19. Fie (G, ) un grup si a, b G astfel ncat a
p
= e si aba
1
= b
k
, unde k 2 si p 2
sunt numere naturale.
S a se arate c a b
k
n
k
np
= en p num ar natural.
Gheorghe Andrei
20. Fie (G, ) un grup si a, b G astfel nc at a
2
= e si ab
2
= ba. Sa se arate c a b
3
= e.
21. Fie (G, ) un grup si a, b G astfel nc at ab = c
n
, n N

. Sa se arate ca exist a
d G astfel ncat ba = d
n
.
Laurent iu Panaitopol
22. Fie (G, ) un grup si a, b G astfel nc at ba = ab
3
si b
4
= e. Sa se demonstreze ca:
1) b
2
a = ab
2
si a
2
b = ba
2
.
2) ab = b
3
a.
23. Fie (G, ) un grup si a, b G cu proprietat ile a
2
= e si ab = b
4
a. Sa se arate c a:
1) ab
n
a = b
4n
n N

. 2) ab = ba b
6
= e.
Concursul Spiru Haret, 1996
24. Fie (G, ) un grup si a G cu a
3
= e. Sa se determine elementele x G care satisfac
relat iile:
axa = xa
2
x si x
2n+1
= e.
Gheorghe Andrei
25. Fie (G, ) un grup si a, b G cu proprietatea ca a
2
b
4
= ba.
1) Daca exist a n N

astfel ncat b
2n
= e, aratat i ca (ba
1
)
n
= e
2) Daca (ab
4
)
8
= e, atunci ba
1
= ab
1
.
26. Fie a
1
, a
2
, ..., a
n
, n elemente (nu neaparat distincte) ale unui grup multiplicativ cu
n elemente.
Demonstrat i c a exist a p si q, 1 p < q n, numere naturale astfel ncat
q

i=p
a
i
= e.
27. Fie (G, ) un grup si x
1
, x
2
, x
3
, x
4
G, astfel ncat
x
1
x
2
= x
2
x
1
= x
3
x
4
= x
4
x
3
.
Daca exist a n N, n 2 cu proprietatea x
n
2
= x
n
4
si dac a pentru ecare astfel de
numar n exist a m N

, m < n, astfel ncat x


m
1
= x
m
3
, atunci x
2
= x
4
.
12 CAPITOLUL 1. GRUPURI
28. Intr-un grup (G, ) se consider a elementele arbitrare x
1
, x
2
, x
3
carendeplinesc condit iile:
x
1
x
2
x
3
= e si x
2
x
1
x
3
= e. Pentru ce permutare S
3
se poate deduce ca
x
(1)
x
(2)
x
(3)
= e?
29. Fie (G, ) un grup si a G xat. Dac a pentru un k N

are loc relat ia:


ax
2k+1
= xa
2k+1
, x G atunci (ax)
2k
= (xa)
2k
, x G.
Calin Udrea, G. M. nr. 3/1990
30. Fie (G, ) un grup si a, b G astfel ncat aba = bab. S a se arate ca a
n
= e
b
n
= e
31. Fie (G, ) un grup cu proprietatea ca exist a a Ge si p N, p 2 astfel nc at
x
p
= axa, x G. S a se arate c a:
a) p este impar
b) Dac a p = 4k 1, k N

, atunci x
p1
= e, x G.
c) Daca p = 4k + 1, k N

, atunci x
2p2
= e, x G.
Virgil Nicula, G. M. nr. 4/1995
32. Fie (G, ) un grup astfel nc at x = x

, x G (x

simetricul x). S a se arate ca G este


abelian.
33. Fie (G, ) un grup in care x
2
= e, x G. Sa se arate c a G este abelian.
34. Fie (G, ) un grup astfel nc at (xy)
2
= x
2
y
2
, x, y G. Sa se arate ca G este abelian.
35. Fie (G, ) un grup astfel ncat (xy)
1
= x
1
y
1
, x G. Sa se arate ca G este
abelian.
36. Fie (G, ) un grup cu proprietatea ca x
3
= e, x G si x
2
y
2
= y
2
x
2
, x, y G. Sa
se arate c a G este abelian.
37. Fie (G, ) un grup cu proprietatea ca x
3
= e, x G si (xy)
2
= (yx)
2
, x G. Sa se
arate ca G este abelian.
38. Fie (G, ) un grup cu elementul neutru e, pentru care exista n N

, n 3, astfel
nc at sa e satisf acute condit iile:
1) x
n
y
n
= y
n
x
n
, x G
2) z
n+1
= e sau z
n1
= e, x G
S a se arate c a G este abelian.
Gheorghe Andrei
39. Fie (G, ) un grup astfel nc at pentru orice a, b G exist a n N

1, cu propri-
etatea b
n+1
= e si ab
n
= b
n
a. Sa se arate c a G este abelian.
Gheorghe Andrei
13
40. Fie (G, ) un grup cu elementul neutru e, pentru care exista m, n N

de aceeasi
paritate, si a Ge astfel ncat x = a
m
xa
n
, x G.
1) Sa se arate c a G este abelian.
2) Sa se determine ordinul lui a.
Gheorghe Andrei
41. Fie (G, ) un grup cu proprietatea ca pentru orice pereche x, y G exist a n N

, n
2 astfel nc at xy
n
= y
n
x si xy
n+1
= y
n+1
x, x G.
Sa se arate c a G este grup abelian.
Gheorghe Andrei
42. Fie (G, ) un grup in care are loc implicat ia
xy = zx y = z.
Sa se arate c a G este abelian.
43. Fie (G, ) un grup n care are loc implicat ia
xy
2
= z
2
x y = z.
S a se arate c a G este abelian.
Marian Andronache
44. Fie (G, ) un grup n care are loc implicat ia
xy
3
= z
3
x y = z.
S a se arate c a G este abelian.
Gheorghe Andrei
45. Fie (G, ) un grup n care are loc implicat ia
xy
n
= z
n
x y = z.
S a se arate c a G este abelian.
Gheorghe Andrei
46. Fie (G, ) un grup n care (xy)
3
= x
3
y
3
si (xy)
5
= x
5
y
5
, x, y G. Sa se arate ca G
este abelian.
47. Fie (G, ) un grup astfel nc at xy
1
= yx
1
, x, y G e. Sa se arate ca G este
abelian.
Marius Burtea
48. Fie (G, ) un grup. S a se arate ca armat iile 1) si 2) sunt echivalente.
1) x, y, z G cu xy
2
= z
2
x y = z.
2) Grupul G este comutativ si x
2
,= e, x Ge.
14 CAPITOLUL 1. GRUPURI
49. Fie (G, ) un grup. S a se arate c a:
1) Daca x
3
y
3
= yx, x, y G, atunci G este abelian.
2) Daca n N, n 3, astfel ncat x
n
y
n
= yx, x, y G, atunci G este abelian.
Gheorghe Andrei
50. Fie G o mult ime si a, b G xate pe care este denit a o lege de compozit ie asociativ a,
notat a multiplicativ.
Daca operat ia are proprietat ile:
ax
3
= xb
2
yx = zx y = z, x, y, z G
atunci G este grup abelian.
51. Fie (G, ) un grup multiplicativ cu proprietatea c a pentru orice x, y G au loc
(xy)
3
= x
3
y
3
si (xy)
8
= x
8
y
8
.
Sa se arate c a G este grup abelian.
Titu Andreescu
52. Fie (G, ) un grup. Sa se arate c a daca exist a m, n N

prime ntre ele, astfel ncat


(xy)
m
= (yx)
m
si (xy)
n
= (yx)
n
, x, y G, atunci G este grup abelian.
American Mathematical Monthly
53. Fie (G, ) un grup. Sa se arate c a daca exist a m, n N

prime ntre ele, astfel ncat


xy
n
= y
n
x si xy
m
= y
m
x, x, y G, atunci G este grup abelian.
54. Fie (G, ) un grup cu propriet at ile:
1) Daca x
2
= e atunci x = e, unde e este elementul neutru.
2) (xy)
2
= (yx)
2
, x, y G.
S a se arate c a grupul G este abelian.
Dorel Mihet , RMT 1990
55. Fie (G, ) un grup. Daca exist a n N

astfel nc at pentru orice x, y G sa e


adev arate relat iile:
1) (xy)
n
= x
n
y
n
2) (xy)
n+1
= x
n+1
y
n+1
3) (xy)
n+2
= x
n+2
y
n+2
atunci grupul este abelian.
American Mathematical Monthly
56. Fie (G, ) un grup. Daca exist a n N

astfel nc at pentru orice x, y G sa e


adev arate relat iile:
1) (xy)
n
= x
n
y
n
2) (xy)
n+2
= x
n+2
y
n+2
3) (xy)
n+4
= x
n+4
y
n+4
atunci grupul este abelian.
Gheorghe Andrei
15
57. Fie (G, ) un grup astfel ncat pentru n N

1 xat au loc relat iile:


1) (xy)
n+1
= x
n+1
y
n+1
2) (xy)
2n+1
= x
2n+1
y
2n+1
3) (xy)
3n+2
= x
3n+2
y
3n+2
.
prntru orice x, y G. Sa se arate c a G este abelian.
58. Fie (G, ) un grup astfel nc at pentru n N, n 2 xat au loc relat iile:
1) x
n
y
n
= y
n
x
n
2) x
n+1
y
n+1
= y
n+1
x
n+1
3) x
n+2
y
n+2
= y
n+2
x
n+2
.
pentru orice x, y G. Sa se arate c a G este abelian.
Gheorghe Andrei
59. Fie (G, ) un grup n care sunt satisf acute propriet at ile:
a) (xy)
2
= (yx)
2
, x, y G
b) x
2
,= e, x G.
Sa se arate c a:
1) x
2
y
2
= y
2
x
2
, x, y G
2) (xy)(yx)
1
= (yx)(xy)
1
, x, y G
3) G este grup abelian.
Gheorghe Andrei
60. Fie (G, ) un grup si m, n N

1 cu (m, n) = 1 astfel ncat:


1) x
n
y
n
= y
n
x
n
2) x
m
y
m
= y
m
x
n
pentru orice x, y G. Sa se arate c a G este abelian.
Gheorghe Andrei
61. Fie (G, ) un grup si n N, n 2, astfel nc at:
1) x
n
y
n
= y
n
x
n
2) x
n+1
y
n+1
= y
n+1
x
n+1
oricare ar x, y G. Sa se arate c a G este abelian.
Gheorghe Andrei
62. Fie (G, ) un grup. Stiind ca exist a n N

astfel ncat:
1) (xy)
2n
= x
2n
y
2n
2) (xy)
2n+2
= x
2n+2
y
2n+2
3) (xy)
2n+4
= x
2n+4
y
2n+4
Sa se arate c a G este grup abelian.
63. Fie (G, ) un grup n care are loc egalitatea (xy)
3
= x
3
y
3
, x, y G
S a se arate ca daca x
3
,= y
3
pentru orice x, y G, x ,= y atunci grupul este abelian.
Cristinel Mortici, G. M. nr. 11-12/1989
16 CAPITOLUL 1. GRUPURI
64. Fie (G, ) un grup n care au loc egalit at ile:
1) (xy)
n
= x
n
y
n
2) (xy)
n+3
= x
n+3
y
n+3
3) (xy)
n+6
= x
n+6
y
n+6
x, y G unde n N este multiplu de 3. S a se arate c a:
a) (yx)
2
= x
2
y
2
, x, y G
b) x
n
y
n
= y
n
x
n
, x, y G.
Mihai Haivas, G. M. nr. 7-8/1993
65. Fie (G, ) un grup si n, p, q N

, n > 3 astfel nc at p[n 2 si q[n 3. Sa se arate c a


dac a
x
n
y = yx
n
, x
p
y = yx
p
, x
q
y = yx
q
, x, y G atunci grupul G este abelian.
Gheorghe Andrei
66. Fie grupul aditiv (G, +). Spunem ca G are proprietatea (P) daca si numai dac a
exist a un automorsm f : G G cu proprietatea ca f
1
(x) + f(x) = 0, x G
(f
1
este automorsmul invers)
a) Sa se arate ca orice grup cu proprietatea (P) este comutativ.
b) Fie p N, p 3 un numar prim; daca grupul (Z
p
, +) are proprietatea (P) atunci
p = 4k + 1.
Doru Isac, G. M. nr. 10/1993

In continuare se vor folosi not iunile denite mai jos:


-Pentru (G, ) un grup abelian si H un subgrup al sau, notam cu
n

H = x
G[x
n
H unde n N, n 2.
-Pentru (G, ) un grup si H un subgrup al lui G. Denim C
G
(H) = g G[gh =
hg, h H, N
G
(H) = g G[g
1
hg H, h H.
-Pentru (G, ) un grup not am Z(G) = x G : xy = yx, y G.
67. Fie H o submult ime nevid a a grupului (G, ).
Sa se arate c a H este subgrup al lui G dac a si numai dac a H este parte stabil a a lui
G si x H x
1
H.
68. Fie H o submult ime nevid a a grupului (G, ).
Sa se arate c a H este subgrup al lui G x, y H xy
1
H.
69. Fie (G, ) un grup si H un subgrup propriu al lui G. Demonstrat i propriet at ile:
1) x H si y GH xy, yx GH
2) x GH x
1
GH
3)Daca x, y GH ce se poate spune despre produsul xy?
70. Fie (G, )un grup abelian si H
1
, H
2
dou a subgrupuri ale lui G.
S a se arate c a mult imea
H = H
1
H
2
= x[x = h
1
h
2
; h
1
H
1
, h
2
H
2

este un subgrup al lui G.


17
71. Fie (H
i
)
1in
, n, i N o familie de subgrupuri ale lui G. Atunci
H =

1in
H
i
este un subgrup al lui G. Ce se nt ampla dac a familia este innita?
72. Fie H un subgrup al grupului (G, ) si a G un element oarecare. S a se arate ca
mult imea aHa
1
= aha
1
[h H este un subgrup al lui G.
73. Fie (G, ) un grup.
1) Sa se arate c a mult imea Z(G) = a G[ax = xa, x G, numit a centrul
gurpului G este un subgrup al lui G.
2) Sa se arate c a grupul Z(G) este abelian.
3) Daca x, y G astfel ncat xy Z(G), atunci xy = yx.
4) Daca G este abelian care este Z(G)?
74. Fie S
n
grupul permut arilor de gradul n. Dac a n 3, s a se arate ca Z(S
n
) = e.
75. Fie (G, ) un grup. s a se arate c a nu exist a nici o submult ime H G, H ,= G, astfel
ncat a H si b G sa rezulte ab H.
Marian Diaconescu, R. M. T. nr. 2/1982
76. Fie (G, ) un grup si H = x
2
[x G. sa se arate c a dac a G este abelian, atunci H
este subgrup al grupului G. Reciproca este adev arata?
77. Sa se demonstreze ca (
n

H, ) este subgrup al lui G.


78. Fie (G, ) un grup si (H, ) un subgrup al s au.
Sa se arate c a nu exist a o parte stabil a proprie a lui G care s a includ a GH.
79. Fie H un subgrup al lui G. Demonstrat i ca (G H) e este subgrup al lui G
H este subgrup impropriu al lui G.
Gheorghe Andrei
80. Fie H, K dou a subgrupuri ale lui (G, ) si x, y G dac a Hx = Ky atunci H = K.
81. Fie H o submult ime nevida a lui Z si (Z, +) grupul aditiv al numerelor ntregi. Sa
se arate ca H este subgrup al lui Z dac a si numai dac a exist a n N astfel ncat
H = nZ.
82. Fie (G, ) un grup si x G.
Sa se demonstreze ca mult imea C
G
(x) = y G[xy = yx este un subgrup al lui G.
83. Fie (G, ) un grup si H G un subgrup propriu al s au.
Daca f, g : G G sunt dou a endomorsme pentru care f(x) = g(x), x, y GH,
atunci f(x) = g(x), x, y G.
18 CAPITOLUL 1. GRUPURI
84. Fie (G, )un grup si H
1
, H
2
dou a subgrupuri ale lui G, S a se demonstreze ca:
a) H
1
H
2
este subgrup al lui G.
b) H
1
H
2
este subgrup al lui G?
85. Fie (G, ) un grup si H, K dou a subgrupuri ale sale.
Demonstrat i c a H K este subgrup H K sau K H.
86. Sa se arate ca un grup, cu cel put in dou a elemente, nu poate scris ca reuniune a
dou a subgrupuri proprii ale sale.
87. Fie (G, ) un grup nit si H un subgrup al s au. Pentru rcare a G not am aH =
ah[h H
Sa se arate c a:
1) Daca aH bH ,= atunci aH = bH.
2) Oricare ar a G aH si H au acelasi numar de elemente.
3) Daca a GH atunci aH (GH), iar dac a a H atunci aH = H.
88. Fie (G, ) un grup si S un subgrup al sau. Dac a a G are proprietatea ca exist a
m, n Z, (m, n) = 1 astfel nc at a
n
S si a
m
S atunci a S.
Constantin Cocea, G. M. nr. 6/1982
89. Fir (G, ) un grup cu proprietatea ca exist a a G, a ,= e astfel ncat G a este
subgrup al grupului G. Sa se arate c a G este izomorf cu (Z
2
, +).
Marcel Tena, G. M. nr. 12/1983
90. Fie (G, +) un grup si H un subgrup al s au.
a) Sa se arate c a daca H si GH, atunci GH.
b) Deducet i pe baza lui a) propriet at ile:
P
1
: Suma dintre un num ar rat ional si un numar irat ional este un num ar irat ional.
P
2
: Daca I R este un interval si f, g : I R dou a funct ii astfel ncat f are
primitive iar g nu are primitive, atunci f +g nu are primitive.
91. Sa se determine grupurile G care au un subgrup H astfel ncat GH are exact dou a
elemente. Sa se arate ca aceste grupuri sunt comutative.
92. Fie H un subgrup al grupului aditiv (Q, +) al numerelor rat ionale.
S a se arate c a daca Q = H +Z unde
H +Z = h +n[h H, n Z,
atunci H = Q.
93. Sa se determine subgrupul

al lui C

.
94. Fie (G, ) un grup abelian, H un subgrup al s au si G H un element pentru
care k N

astfel ncat
k
H. Not and cu n cel mai mic num ar nenul pentru care

n
H. S a se arate c a:
19
a) Mult imile H, H,
2
H, ...,
n1
H sunt disjuncte dou a c ate dou a.
b) L = H H ...
n
H este subgrup al grupului G.
c) Care din mult imile
i
H, 0 i n 1 este subgrup al lui L?
Marcel Tena
95. Se considera un grup (G, ) astfel nc at x, y G, x ,= yH
1
, H
2
subgrupuri ale lui
G astfel nc at x H
1
, y H
2
, H
1
H
2
= e.
Sa se arate c a:
1) G este grup abelian
2) Sa se rezolve n G ecuat ia x
n
= a, unde a G, n N

.
Marian Andronache
96. Fie (G, ) un grup. Dac a orice subgrup propriu este comutativ, rezult a ca grupul
este comutativ?
97. Fie (G, ) un grup si H
1
, H
2
subgrupuri proprii ale lui G, H
1
H
2
= e cu propri-
etatea c a exist a un element de ordin diferit de doi n H
1
H
2
.
Atunci (G(H
1
H
2
))e nu este parte stabil a n G, unde e este elementul neutru
n grupul G.
Alexandru Constantinescu, Serban Mih aescu, G. M. 1985
98. Fie (G, ) un grup abelian si H = x G[k Z,astfel ncat x
k
= e. Sa se arate c a
H este un subgrup al lui G.
99. Fie (G, ) un grup abelian si H un subgrup al lui G, a H, n N, n 2. Notam cu
H
n
= x G[x
n
a H.
S a se arate c a H
n
este subgrup al lui G.
Petre N achil a, G. M. nr. 6/1989
100. Fie (G, ) un grup si e elementul neutru.
S a se arate c a urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) Orice parte stabil a a lui G este subgrup al lui G.
b) Pentru orice x G, exist a k N

astfel ncat x
k
= e.
Marian Andronache
101. Pentru un grup abelian (G, ) si un subgrup H al sau, not am G
H
= x G[n
N

cu x
n
H.
a) Sa se arate c a G
H
este un subgrup al lui G care include subgrupul H.
b) S a se demonstreze ca G
H
1
= G
H
2
pentru orice dou a subgrupuri nite H
1
, H
2
ale
lui G.
c) Sa se determine subgrupul G
H
n cazul n care (G, ) = (C

, ), iar H este un
subgrup nit arbitrar al lui G.
Marcel Tena
20 CAPITOLUL 1. GRUPURI
102. Fie (G, ) un grup si H un subgrup al lui G.
Sa se arate c a:
1) C
G
(H) si N
G
(H) sunt subgrupuri ale lui G.
2) C
G
(H) N
G
(H).
3) C
G
(N
G
(H)) N
G
(C
G
(H)).
4) Sa se caracterizeze grupurile Gn care are loc egalitatea
C
G
(N
G
(H)) = N
G
(C
G
(H))
pentru toate subgrupurile H.
Concurs Traian Lalescu, 1987
103. S a se demonstreze ca daca un grup are un num ar nit de subgrupuri atunci este un
grup nit.
104. S a se arate c a un nu exist a nici un grup care sa e reuniunea a trei subgrupuri proprii
diferite, dintre care dou a au cate trei elemente.
Constantin N astasescu
105. Fie G un grup necomutativ are are proprietatea (P): orice subgrup al lui G, diferit
de G, este comutativ. S a se arate c a:
a) Orice grup izomorf cu G are de asemenea proprietatea (P).
b) Grupul S
3
(al permut arilor de ordinul 3) si grupul cuaternionilor au proprietatea
(P).
Constantin Nit a
106. Fie (G, ) un grup si H un subgrup propriu al sau. S a se arate ca funct ia f : G G,
f(x) =
_
x, x H
e, x G H
are proprietatea ca duce subgrupuri n subgrupuri, dar nu este morsm.
Marian Andronache
107. Fie (G, ) un grup si H un subgrup propriu al s au astfel nc at
G H = x Ge[x
2
= e.
Sa se arate c a:
a) H este comutativ
b) G nu este comutativ.
Marian Andronache
21
108. Fie (G, ) un grup cu proprietatea ca exist a un endomorifsm f : G G, astfel ncat
f(x
2
y
3
) = x
3
y
2
, x, y G. Aratat i ca:
a) Grupul G este abelian.
b) x
5
= e, pentru orice x G
Pantelimon George Popescu, G. M. nr. 1/2003
109. Fie (G, ) un grup si H G, , = H ,= G o submult ime cu proprietatea:
x H, y G H xy G H.
Sa se arate c a H este un subgrup al lui G.
Marcel Tena, G. M. nr. 2/2003
110. Fie (G, ) un grup nit, G ,= e, cu proprietatea: oricare ar a, b G e, esista
c G astfel nc at b = c
1
ac. Sa se arate c a G are ordinul 2.
G. M. nr. 4/ 2003
111. a) Dac a G este un grup cu n elemente, iar H, un subgrup cu mai mult de k elemente,
unde k este ce mai mare divizor propriu al lui n, atunci H = G.
b) Dac a G este un grup cu 5005 elemente n care 1002 elemente comut a cu toate
elementele grupului, atunci G este abelian.
c) Daca ntr-un grup abelian cu 105 elemente, 36 elemente verica ecuat ia x
2
= e,
atunci toate elementele sale veric a
Pantelimon George Popescu, G. M. nr. 4/2003
112. Fie (G, ) un grup si F mult imea elementelor de ordin nit din G. Daca F este nit a,
sa se arate c a exist a n N

astfel ncat x
n
y = yx
n
oricare ar x G si y F.
Mihai Piticari, Olimpiada Judet eana 2005
113. Fie (G, ) un grup cu m elemente si H un subgrup propriu al s au cu n elemente.
Pentru ecare element din G not am
H
x
= xhx
1
[h H
si presupunem ca H
x
H = e, oricare ar x G H.
a) Demonstrat i c a H
x
= H
y
x
1
y H.
b) Determinat i numarul de elemente al mult imii

xG
H
x
n funct ie de m si n.
Calin Popescu, Olimpiada Nat ional a 2005
114. Fie G = A /
2
(R)[det(A) = 1 si H = A /
2
(R)[det(A) = 1. Sa se arate
ca G si H nzestrate cu operat ia de nmult ire a matricilor sunt grupuri neizomorfe.
Marius Cavachi, Olimpiada Judet eana 2006
115. Demonstrat i ca un grup cu proprietatea c a printre oricare 3 elemente ale sale exist a
2 care comuta este comutativ.
Etapa locala Arad, 2004
22 CAPITOLUL 1. GRUPURI
116. Fie (G, ) un grup nit avand elementul neutru e.
a) Sa se arate c a daca grupul G este comutativ si are un numar impar de elemente,
atunci produsul tuturor elementelor sale este egal cu e.
b) Sa se arate c a daca grupul G este comutativ si are 4n+2 elemente, n N, atunci
produsul tuturor elementelor sale este diferit de e.
c) Sa se arate c a daca grupul G este necomutativ, atunci exist a o permutare a
elementelor din G astfel ncat produsul elementelor din G n aceast a ordine s a e
diferit de e.
Ion Savu
117. Fie (G, ) un grup cu 10 elemente n care exist a a, b G e astfel nc at a
2
= b
2
=
e(a ,= b, e ind elementul neutru al lui G). Ar atat i ca G nu este grup abelian.
Olimpiada Local a Olt 2004
118. Fie (G, ) un grup de ordin 2n, unde n este impar, care cont ine un subgrup H de
ordin n, ce satisface condit ia xhx
1
= h
1
, h H, x G H. Aratat i ca H este
comutativ si ca ecare element din G H are ordinul 2.
Olimpiada Local a Constant a 2004
119. S a se demonstreze ca orice grup cu cel mult cinci elemente este comutativ.
120. S a se demonstreze ca pe orice mult ime nita se poate deni o structur a de grup
comutativ.
121. Fie G un grup nit, iar A, B G astfel nc at [A[+[B[ > [G[. Sa se arate ca AB = G.
122. Fie (G, ) un grup abelian nit. Spunem ca subgrupul H al lui G are proprietatea
(P) daca G ,= H si produsul elementelor din H este egal cu prudusul elementeor
din G H. Sa se arate ca dac a G are un subgrup cu proprietatea (P), atunci orice
subgrup al lui G, diferit de G are proprietatea (P).
123. Fie M R pe care denim
x y =
1
2
([x]y + [y]x), x, y M.
Determinat i M astfel ncat (M, ) sa e grup abelian.
Ovidiu B adescu
124. Fie (G, ) un grup cu n elemente. Daca x, y G e si p < n astfel nc at xy = y
p
x,
atunci au loc relat iile: xy
k
= y
pk
x si x
k
y = y
p
k
x
k
pentru k N si y
n
d
= e unde
d = (n, p).
125. Fie (G, ) un grup si H un subgrup al s au, card(GH) 2 cu proprietatea ca oricare
dou a elemente distincte din G H nu comuta ntre ele. Sa se arate c a:
a) a
2
= e, a G H;
23
b) H este comutativ;
c) Dat i un exemplu.
Vasile Popa
126. Fie (G, ) un grup nit de ordin n si f : G G un endomorsm cu proprietat ile:
i) f f = 1
G
ii) f(x) = x x = e.
S a se arate c a:
a) f(x)x
1
[x G=G
b) G este abelian
c) n este impar.
127. Fie (G, ) un grup cu proprietatea ca x
2
= e, x G. Sa se demonstreze ca daca
f : G G, g : G G sunt dou a funct ii astfel ncat g(x) = f(x) f(ax), x G si
a G e, atunci g nu este injectiva.
128. Fie (G, ) un grup si x G e, y G, k N

si n N, astfel ncat x
k
= e si
xy = y
n
x. Sa se demonstreze ca:
a) pentru orice p N, avem y
n
p
= x
p
yx
p
.
b) oricare ar numerele b
1
, b
2
, ..., b
k
N, exist a un numar natural a astfel ncat sa
avem:
y
b
k
x
1
y
b
k1
x
1
...y
b
1
x
1
= y
a
.
Mircea Becheanu, O. N. M. 1990
129. Fie G un grup nit si x, y G.
Demonstrat i ca daca ord(x) = m, ord(y) = n, xy = yx si (m, n) = 1 atunci
ord(xy) = mn.
130. Fie G un grup cu num ar impar de elemente astfel ncat
(xy)
2
= (yx)
2
, x, y G.
Sa se arate c a G este grup abelian.
Gheorghe Andrei
131. Fie G un grup si A G. Demonstrat i ca dac a cardA >
1
2
cardG, atunci g G
exist a a
1
, a
2
A astfel ncat g = a
1
a
2
.
132. Fie G un grup nit, nu neaparat comutativ si x, y G. Sa se arate ca ord(xy) =
ord(yx).
133. Fie G un grup abelian nit cu [G[ liber de patrate. S a se arate c a G este ciclic.
G.M. 4-5/1990, Concurs interjudet ean Grigore Moisil, Zalau, 1989
24 CAPITOLUL 1. GRUPURI
134. Fie G un grup cu 2n elemente, n 1.
a) Sa se demonstreze cadac a H este subgrup al lui G cu n elemente, atunci a G
avem aH = Ha.
b) Dac a exist a doua subgrupuri H si K ale grpului G cu cate n elemente, astfel ncat
H K = e (e elementul neutru), atunci grupul G este abelian.
Constantin Ursu, Martin Weiss
135. Fie G un grup cu un num ar impar de elemente si H G, H ,= G, un subgrup al
sau.
a) Demonstrat i ca x H x
2
H.
b) S a se arate c a exist a a, b G H cu ab G H.
Marian Andronache
136. S a se arate ca ntr-un grup abelian nit G exist a un element al carui ordin este egal
cu c.m.m.d.c al tuturor ordinelor elementelor diferite de e ale lui G.
Ion D. Ion
137. S a se determine grupurile nite G cu proprietatea ca [End(G)[ = [G[
|G|2
. (prin
[M[ s-a notat numarul elementelor mult imii M)
Marian Andronache
138. Fie G un grup cu 2n elemente si H un subgrup al s au de ordinul n. Demonstrat i ca
x
2
H, x G.
Capitolul 2
Inele

In acest capitol se vor folosi not iunile denite mai jos:


-Fie (A, +, ) un inel. Not am cu Z(A) = x A[xy = yx, y A si numim aceast a
mult ime centrul lui A.
-O aplicat ie f : A B se numeste morsm de inele dac a pentru orice x, y A
avem f(x + y) = f(x) + f(y) si f(xy) = f(x)f(y), respectiv se numeste antimorsm de
inele daca pentru orice x, y A avem f(x +y) = f(x) +f(y) si f(xy) = f(y)f(x).
-Elementul a A se numeste p atrat daca a = b
2
cu b A
-Elementul a A se numeste nilpotent daca k N cu a
k
= 0
1. Fie (A, +, ) un inel unitar si a, b A astfel nc at a, b, ab 1 sunt inversabile. Sa se
arate ca elementele a b
1
si (a b
1
)
1
a
1
sunt inversabile. Mai mult, are loc
egalitatea:
((a b
1
)
1
a
1
)
1
= aba a.
2. Aratat i c a daca (A, +, ) este un inel unitar cu proprietatea c a exist a a, b, c A astfel
ncat:
1) ab = ba si bc = cb
2) bx = by x = y, x, y A
3) ca = b, dar ac ,= b
atunci A nu este nit.
3. Fie (A, +, ) un inel cu 1 ,= 0. Dac a a, b A, atunci urm atoarele armat ii sunt
echivalente:
a) aba = a si ba
2
b = 1
b) ab = ba = 1
c) aba = a si b este unic cu aceasta proprietate.
4. Fie (A, +, ) un inel cu cinci elemente. Sa se arate ca 5 este cel mai mic num ar
25
26 CAPITOLUL 2. INELE
natural nenul cu proprietatea:
1 + 1 +... + 1
. .
n ori
= 0.
Pe baza acestui rezultat sa se demonstreze ca inelul A este comutativ.
5. Fie (A, +, ) un inel unitar cu proprietatea ca x
6
= x pentru orice x A. Sa se arate
ca x
2
= x pentru orice x A.
6. Fie (A, +, ) un inel unitar cu proprietatea ca x
12
= x pentru orice x A. Sa se
arate ca x
2
= x pentru orice x A.
7. Fie (A, +, ) un inel boolean, adic a un inel cu proprietatea c a x
2
= x, x A. Sa se
arate c a:
a) x +x = 0, x A
b) A este comutativ.
8. Fie (A, +, ) un inel cu element unitate 1 ,= 0 sci M = x A[x = x
2
mult imea
elementelor sale idempotente. S a se demonstreze ca daca M este mult ime nt a,
atunci M are un numar par de elemente.
9. Fie (A, +, ) un inel comutativ nit cu 1 ,= 0. Sa se calculeze produsul elementelor
idempotente nenule din inelul A.
10. Fie (A, +, ) un inel. S a se demonstreze ca:
a) Z(A) este un subinel comutativ al lui A
b) Dac a x
2
x Z(A), x A, atunci inelul A este comutativ.
11. Sa se demonstreze ca orice inel unitar cu pq elemente, cu p si q numere prime, nu
neap arat distincte, este comutativ.
12. Fie (A, +, ) un inel cu proprietatea c a pentru orice x A, x
2
= 0 x = 0. Sa se
arate ca:
a) Daca x A si z
2
= z, atunci zxz xz = 0
b) Orice element idempotent din A apart ine centrului lui A.
13. Fie (A, +, ) un inel si 1 elementul s au unitate. Demonstrat i ca dac a exist a n 1 un
num ar natural astfel ncat x
n+1
= x
n
pentru orice x A, atunci 1 +1 = 0 si x
2
= x
pentru orice x A.
14. Fie (A, +, ) un inel si funct ia f : AA A denit a prin f(x, y) = (xy)
2
x
2
y
2
.
a) Sa se calculeze valoarea expresiei E(x, y) = f(1 +x, 1 +y) f(1 +x, y) f(x, 1 +
y) +f(x, y), unde 1 A este elementul unitate al inelului A.
b) Dac a inelul A are proprietatea ca x+x = 0 implica x = 0 si dac a (xy)
2
(yx)
2
=
x
2
y
2
y
2
x
2
, x, y A, atunci A este comutativ.
27
15. Fie (A, +, ) un inel cu proprietatea c a oricare ar n N

, ecuat ia x
n
= 0 are n A
numai solut ia x = 0. Sa se arate c a:
a) Daca ab = 0, unde a, b A, atunci ba = 0 si axb = 0 pentru orice element x A.
b) Dac a a
1
a
2
a
3
= 0, unde a
1
, a
2
, a
3
A, atunci a
2
a
3
a
1
= a
3
a
1
a
2
= 0.
c) Daca a
1
a
2
...a
n
= 0, a
k
A, 1 k n, atunci a
i
1
a
i
2
...a
i
n
= 0 oricare ar
permutarea (i
1
, i
2
, ..., i
n
) a lui (1, 2, ..., n).
16. Fie (A, +, ) un inel unitar nit si comutativ. Sa se demonstreze ca urmatoarele
armat ii sunt echivalente:
a) Exist a un unic element A cu proprietatea
2
+ 1 = 0.
b) 1 + 1 = 0 si pentru orice a A exist a b A cu proprietatea a = b
2
.
17. Fie (A, +, ) astfel nc at 1 + 1 = 0 si pentru orice x A, x
2
= 0 sau x
2
= 1.
a) Sa se demonstreze c a inelul A este comutativ.
b) S a se dea un exemplu de inel cu patru elemente avand proprietatea de mai sus.
18. Fie (A, +, ) un inel nit unitar, cu 0 ,= 1, care satisface proprietat ile:
a) Grupul (A, +) este ciclic.
b) Pentru orice element neinversabil x A, elementul 1 +x este inversabil si pentru
orice element inversabil y A, elementul 1 +y este neinversabil.
Sa se demonstreze ca exist a n (N)

, astfel ncat sa avem izomorsmul de inele:


A Z
2
n.
19. Fie (A, +, ) un inel unitar (cu 0
A
,= 1
A
) si (B, +, ) un alt inel unitar (cu 0
B
,= 1
B
)
cu proprietat ile:
1) B A.
2) operat iile inelului B sunt cele induse de operat iile inelului A.
3) 1
A
,= 1
B
.
Ar atat i c a:
a) 0
A
= 0
B
, 1
A
AB si inelul A con tine divezori ai lui zero.
b) Exist a u A idempotent (adica u
2
= u) astfel ncat 1
B
= 1
A
u.
c) G asit i un exemplu efectiv de dou a astfel de inele A si B.
20. Sa se arate c a inelele de polinoame (R[X], +, ) si (C[X], +, ) nu sunt izomorfe.
21. Fie p si q dou a numere prime. S a se arate c a exist a un morsm unitar de inele
f : Z
p
[X] Z
q
[X] daca si numai dac a p = q.
22. Fie (A, +, ) un inel unitar. S a se arate ca inelele A[X] si Z[X] sunt izomorfe dac a
si numai dac a inelele A si Z sunt izomorfe.
23. Sa se demonstreze ca grupul aditiv al unui inel integru, inel comutativ, unitar, cu 1 ,=
0, fara divizori ai lui zero, nu este izomorf cu grupul multiplicativ al elementelor sale
inversabile. Ce devine acest rezultat n cazul unui corp comutativ? (vezi problema
19 de la capitolul Corpuri )
28 CAPITOLUL 2. INELE
24. Fie A si B dou a inele necomutative si f : A B cu proprietat ile:
1) f(x +y) = f(x) +f(y), x, y A.
2) Pentru orice x, y A avem f(xy) = f(x)f(y) sau f(xy) = f(y)f(x).
S a se demonstreze ca f este un morsm de inele sau un antimorsm de inele.
25. Fie (A, +, ) un inel av and pe 1 element unitate si funct ia comutator [, ] : AA A,
unde [x, y] = xy yx, (x, y) AA. Sa se arate c a:
1) [x + 1, y] = [x, y + 1] = [x, y], x, y AA.
2) daca exist a n N astfel ncat x
n
[x, y] = 0, x, y A, atunci A este inel comuta-
tiv.
Doru Isac, G. M. nr. 1/1989
26. Fie (A, +, ) un inel cu proprietat ile:
(i) 6x = 0 x = 0.
(ii) x
3
= y
3
x = y, x, y A
Sa se arate c a daca a, b, c A satisfac egalitatea
a
2
+b
2
+c
2
= ab +bc +ca
atunci a = b = c.
Cristinel Mortici
27. Fie (A, +, ) un inel cu proprietatea c a pentru orice x A, una din urmatoarele
armat i este adev arata:
a) x
2
= x
b) x
2
= x + 1
c) x = x
2
+ 1
Demonstrat i ca inelul A este comutativ.
Cristinel Mortici
28. Fie (A, +, ) un inel cu proprietatea ca x
2
= x x 0, 1. Sa se damonstreze
ca daca a, b A satisfac ab = a +b, atunci ab = ba.
Cristinel Mortici
29. Fie (A, +, ) un inel si a A cu proprietatea ca exist a un unic element b A astfel
ncat ab = a +b. Demonstrat i ca ab = ba.
Cristinel Mortici
30. Fie (A, +, ) un inel nit cu n 3 elemente, n care exist a exact
n+1
2
patrate. S a se
arate ca:
a) 1 + 1 este inversabil.
b) A este corp.
Marian Andronache, Olimpiada Judet eana 2005
29
31. Fie (A, +, ) un inel cu 2
n
+ 1 elemente, unde n este un numar natural nenul si
M = k[k N, k 2, x
k
= x, pentru orice x A.
Demonstrat i ca urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) A este corp.
b) M este nevida si cel mai mic element al sau este egal cu 2
n
+ 1.
Marian Andronache, Olimpiada Nat ional a 2005
32. Fie A un inel comutativ nit cu cel put in dou a elemente. Aratat i ca oricare ar
numarul natural n 2, exista un polinom f A[X], de gradul n, care nu are nici o
radacin a n A.
Marian Andronache, Olimpiada Judet eana 2006
33. Fie (A, +, ) un inel cu proprietatea x
2
y +yx = y
2
x +xy, x, y A. Demonstrat i ca
A este comutativ.
34. Inelul (A, +, ) are urmatoarele propriet at i:
(i) elementul unitate 1
A
are ordin p un num ar prim;
(ii) exist a B A cu p elemente cu proprietatea: oricare ar x, y A, exista b B
care verica xy = byx.
Sa se arate c a:
a) Pentru k Z, (k, p) = 1, elementul k 1
A
este inversabil.
b) 1
A
B
c) A este inel comutativ.
Ion Savu, Olimpiada Judet eana 2004
35. Fie (A, +, ) un inel unitar (1 ,= 0) si a A un element care are elementul b ca invers
la stanga si nu are invers la dreapta. Fie L mult imea inversilor la st anga ai lui a si
f : L A, f(x) = ax 1 + b. Aratat i ca f(L) L, f(L) ,= L si f este injectiva.
Deducet i ca inelul A este innit.
Mihai Chis, Concursul Traian Lalescu, 2004
36. Se considera un inel n care grupul unit at ilor este comutativ. Aratat i ca inelul este
comutativ daca ecare element al s au este e inversabil, e nilpotent. Deducet i apoi
ca un inel A este comutativ dac a x
2
= 1 sau x
2
= 0, x A.
37. Fie p un num ar prim, p > 3. Sa se arate ca ecuat ia (x+y)
1
= x
1
+y
1
are solut ii
n corpul Z
p
dac a si numai dac a 3 divide pe p 1.
Mihai Piticari
38. Fie n 3 un num ar impar si A un inel comutativ cu 3n elemente. Sa se arate ca
num arul elementelor nilpotente ale lui A este cel mult n.
39. Fie (A, +, ) un inel cu 8 elemente. Not am cu 0 si 1 elementul zero, respectiv ele-
mentul unitate. S a se arate c a:
30 CAPITOLUL 2. INELE
a) 1 + 1 +... + 1
. .
8 ori
= 0 si 1 + 1... + 1
. .
k ori
,= 0, oricare ar k impar.
b) daca exist a a A, asa ncat a
3
+a+1 = 0, atunci a ,= 0, a ,= 1, 1 +1 = 0, a
7
= 1
si A este corp.
Ion D. Ion, Olimpiada Nat ional a 1984
40. a) S a se arate c a produsul elementelor nenule ale unui corp nit comutativ este egal
cu 1.
b) S a se deduc a de aici ca pentru orice numar prim p, numarul p divide pe (p1)!+1.
41. Fie n 2 un num ar natural. S a se arate c a unmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) num arul elementelor inversabile ale inelului Z
n
este egal cu numarul elementelor
neinversabile.
b) exista k N astfel nc at n = 2
k
.
Marcel Tena, Olimpiada Nat ional a 1986
42. Fie n 2 un numar ntreg si e G grupul multiplicativ al elementelor inversabile
din inelul Z
n
. Daca orice element x G satisface condit ia x
1
= x, atunci:
a) s a se arate c a numarul elementelor lui G este o putere a lui 2.
b) sa se determine n.
43. Sa se demonstreze ca daca inelele de matrice /
n
(R) si /
2
(R) sunt izomorfe atunci
n = 2.
Gigel Militaru, Olimpiada Nat ional a 1992
44. Fie (A, +, ) un inel comutativ far a divizori ai lui zero si M A o submult ime cu
2n, (n 1) elemente nenule, stabil a fat a de operat ia de nmult ire din A. Sa se arate
c a:
a)

In inelul A avem 1 + 1 ,= 0
b) Suma elementelor lui M este 0
c) Produsul elementelor lui M este 1.
Marcel Tena, Olimpiada Nat ional a 1993
45. Fie (A, +, ) un inel cu proprietat ile:
a) Pentru orice x A avem x +x = 0;
b) Pentru orice x A exist a k = k(x) N

astfel ncat x
2
k
+1
= x.
Sa se demonstreze ca x
2
= x pentru orice x A.
Dorel Mihet , Marian Andronache, Olimpiada Nat ional a 1994
46. Fie (A, +, ) un inel comutativ cu 0 ,= 1 av and proprietatea c a pentru orice x
A0, exist a m, n N

astfel ncat (x
m
+1)
n
= x. Sa se arate ca orice endomorsm
al lui A este automorsm.
Marian Andronache, Ion Savu, Olimpiada Nat ional a 1996
31
47. Fie C Q cu proprietatea ca mult imea A = a + b[a, b Z este inel fat a
de operat iile uzuale din C. Stiind ca inelul A are exact 4 elemente inversabile s a se
arate ca A = Z[i].
Marcel Tena, Olimpiada Nat ional a 1997
48. Un inel A cont ine un num ar nit de divizori ai lui zero. Demonstrat i ca A este nit.
49. Fie A un inel cu proprietatea ca x
6
= x
3
, x A. Demonstrat i ca:
a) x
4
= x, x A.
b) x
3
yx
3
= x
3
y, x, y A.
c) A este comutativ.
Razvan Satnoianu
50. Fie (A, +, ) un inel astfel nc at exista un unic element a A cu proprietatea ca
a
2
a = 1 + 1. Aratat i ca 1+1+1=0.
Tiberiu Agnola
51. Fie (A, +, ) un inel comutativ cu un singur divizor al lui zero.
a) Sa se arate c a inelul (A, +, ) are un numar par de elemente.
b) S a se rezolve ecuat iile x
2
+ x + 1 = 0 si x
2
+ x + 2d = 0, unde d este singurul
divizor al lui zero din inel.
Constantin Ursu
52. Fie inelul (A, +, ) cu 1 ,= 0 si e n N, daca x A verica x
6n+2
= x sa se arate
ca elementul 1 x +x
2
este inversabil.
Nicolae Papacu
53. Fie A /
2
(C), A ,= O
2
, A ,= I
2
, n N

si S
n
= X /
2
(C)[X
n
= A. Sa se
arate ca urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) S
n
cu operat i a de nmult ire a matricilor formeaza o structur a de grup izomorf
cu U
n
.
b) A
2
= A.
54. Fie n N

. Determinat i toate inelele (A, +, ) cu proprietatea ca x


2
n
+1
= 1 oricare
ar x A 0.
Dorel Mihet , Olimpiada Nat ional a 2007
55. Fie A un inel comutativ nit cu cel put in dou a elemente. Aratat i ca oricare ar
numarul natural n 2, exista un polinom f A[X], de gradul n, care nu are nici o
radacin a n A.
Marian Andronache, Olimpiada Judet eana 2006
56. Fie A un inel cu proprietatea c a exist a n 3 N cu a
n
= a, a A. Demonstrat i
ca a
n1
Z(A), a A.
32 CAPITOLUL 2. INELE
57. Fie A un inel cu proprietatea ca a
3
= a, a A. Demonstrat i ca inelul A este
comutativ.
58. Fie A un inel cu proprietatea ca a
4
= a, a A. Demonstrat i ca inelul A este
comutativ.
59. Fie A un inel comutativ n care 1 + 1 si 1 + 1 + 1 sunt inversabile, si o funct ie
f : A A cu urmatoarele proprietat i:
i)f(1) = 1;
ii)f(x +y) = f(x) +f(y), x, y A;
iii)f(x
3
) = f
3
(x), x A :;
Demonstrat i c a f(xy) = f(x)f(y), x, y A.
Cristinel Mortici
Capitolul 3
Corpuri
1. Fie (A, +, ) un inel unitar comutativ cu ce put in dou a elemente. S a se arate ca
urmatoarele dou a armat ii sunt echivalente:
1) A este corp nit.
2) Orice polinom P A[X] de grad n 1 are cel mult n radacini (distincte) n A si
orice funct ie f : A A este funct ie polinominal a (adic a exist a Q A[X] cu f =

Q.
2. Fie (K, +, ) un corp cu 9 elemente n care elementul unitate este notat cu 1.
a) Sa se arate c a 1 ,= 1.
b) S a se demonstreze c a x K, a, b 0, 1, 1 astfel nc at
x
2
+ax +b = 0.
3. Fie (K, +, ) un corp de caracteristica p, cu p 1(mod4).
a) Sa se arate c a 1 este p atratul unui element din K.
b) S a se arate c a orice element nenul din K se scrie ca suma a trei patrate nenule
ale unor elemente din K.
c) R amne, n general, aceast a scriere adevarata pentru elementul nul din K?
Marian Andronache, Etapa Nat ional a 2004
4. Fie K
1
, K
2
, K
3
, K
4
, K
5
corpuri nu neap arat comutative si nu neaparat distincte. Sa
se arate ca inelele produs K
1
K
2
K
3
si K
4
K
5
nu sunt izomorfe.
Toma Albu, Olimpiada Nat ional a 1989
5. Fie K C, astfel ncat K este corp n raport cu adunarea si nmult irea din C. Sa
se demonstreze ca urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) Ecuat ia x
2
= a
2
+ 1 are solut ii n K, oricare ar a K.
b) Ecuat ia x
2
= a
2
+a + 1 are solut ii n K, oricare ar a K.
Dat i un exemplu de corp K, K ,= C, pentru care una din armat iile de mai sus este
adev arata.
Victor Alexandru, Olimpiada Nat ional a 1990
33
34 CAPITOLUL 3. CORPURI
6. Fie p N

un num ar prim si K =
__
a b
b a
_
[a, b Z
p
_
. S a se demonstreze ca
mult imea K nzestrat a cu legile de adunare si nmult ire a matricilor este corp dac a
si numai dac a p 3(mod4).
Toma Albu, Olimpiada Nat ional a 1985
7. Fie K un subcorp al lui R cu proprietatea ca exist a d K, astfel ncat orice numar
real se poate reprezenta sub forma x +y

d cu x, y K. S a se arate c a K = R.
Victor Alexandru, Olimpiada Nat ional a 1991
8. Fie (K, +, ) un corp nit. S a se determine mult imea A de numere naturale n, n 2
care are proprietatea c a orice polinom de gradul n din K[X] care nu are r ad acini n
K este ireductibil peste corpul K.
Marian Andronache, Ion Savu, Olimpiada Nat ional a 1995
9. Fie K un corp nit, n N, n 2 si f K[X] un polinom ireductibil de gradul n.
Fie g produsul tuturor polinoamelor neconstante din K[X] de grad cel mult n 1.
S a se arate c a f divide g 1.
Marian Andronache, Ion Savu, Olimpiada Nat ional a 1997
10. Fie (K, +, ) un corp, K C, n care operat iile sunt cele obisnuite cu numere com-
plexe. Acest corp satisface ipotezele:
a) Corpul K are exact dou a endomorsme f si g.
b) f(x) = g(x) x Q.
Sa se arate c a exist a un ntreg liber de p atrate d ,= 1 astfel nc at s a avem K =
Q(

d).
Marcel Tena, Olimpiada Nat ional a 1998
11. Fie p un num ar prim. Sa se descompuna n factori ireductibili n inelul Z
p
polinomul
f = X
p
+a Z
p
[X].
12. Fie (A, +, ) un inel cu 0 ,= 1. S a se demonstreze ca dac a orice funct ie f : A A
este polinominal a, atunci (A, +, ) este corp.
13. Fie (K, +, ) un corp comutativ de caracteristic a diferita de 2 si a K cu proprietatea
ca exist a p N

astfel ncat a
2p+1
= 1. S a se determine funct ia f : K K astfel
nc at f(x) +f(ax) = 2x, x K.
14. Fie (K, +, ) un corp necomutativ.
Daca exist a a, b K si n Z astfel nc at a
n
b
n
a
n+1
b
n+1
= 1 si a
2n+1
+b
2n+1
= 0,
atunci b
n
a
n
a
n+1
b
n+1
= 1.
15. Fie (K, +, ) un corp (comutativ sau nu). Dac a K
1
, K
2
, K
3
sunt subcorpuri ale lui
K astfel nc at K
i
,= K oricare ar i = 1, 2, 3, atunci
3
_
i=1
,= K.
35
16. Fie K un corp cu 2
n
elemente, n N

si polinomul f = X
4
+X +1. Sa se arate ca:
a) Daca n este par atunci f este reductibil n K[X].
b) Dac a n este impar atunci f este ireductibil n K[X].
Marian Andronache, Olimpiada Judet eana 2007
17. Fie K un corp nit astfel nc at polinomul X
2
5 este ireductibil n K[X]. Ar atat i
ca:
a) 1 + 1 ,= 0.
b) pentru orice a K, polinomul X
5
+a este reductibil n K[X].
Olimpiada Judet ean a 2003
18. Demonstrat i ca orice element dintr-un corp nit K este suma a dou a patrate ale
unor elemente din K.
19. Fie (K, +, ) un corp. Demonstrat i ca grupurile (K, +) si (K

, ) nu sunt izomorfe.
20. Demonstrat i ca suma elementelor unui corp nit cu cel put in 3 elemente este nul a.
21. Demonstrat i ca ntr-un corp nit K de caracteristica 3 exist a x, y K 0 astfel
nc at x
2
+y
2
,= a
2
, a K.
36 CAPITOLUL 3. CORPURI
Partea II
Solut ii
37
Capitolul 4
Grupuri - Solut ii
1. 1) Folosind ipoteza avem: a
n
b = a
n1
ab = a
n2
aba = ... = aaba
n2
= aba
n1
=
ba
n
, n N

(1)
Pentru n = 0 avem evident eb = be.

Inmult ind relat ia ab = ba cu a


1
la stanga si la dreapta a
1
b = ba
1
si nlocuind
n relat ia (1) pe a cu a
1
obt inem a
n
b = ba
n
, n N
Astfel am demonstrat ca armat ia din enunt este adev arata pentru orice n Z.
2) Din punctul 1) Avem ca a
n
b = ba
n
, n Z. Tot din punctul 1), daca not am cu
c = a
n
avem bc = cb deci b
m
c = cb
m
, m Z. Deci nlocuind napoi pe c cu a
n
obt inem a
n
b
m
= b
m
a
n
, m, n Z.
2.

Inmult ind ab = ba
3
cu a
2
la dreapta si din faptul ca a
5
= e ob tinem: aba
2
= ba
5
= b.

Inmult im si aceast a relat ie la dreapta cu a si obt inem


aba
3
= ba
ba
3
= ab
_
aab = ba
a
2
b = ba.

Inmult ind la st anga cu b


3
egalitatea obt inut a a
2
b = ba b
3
a
2
b = b
4
a = a pentru ca
b
4
= e.

Inmult ind la dreapta cu b
3
ultima egalitate avem: b
3
a
2
b
4
= ab
3
b
3
a
2
=
ab
3
.
3.

Inmult ind ab = b
4
a cu b
2
la stanga obt inem: b
2
ab = b
6
a = a

Inmult ind b
2
ab = a cu b la dreapta obt inem, folosind ipoteza 2) b
2
ab
2
= ab = b
4
a.
Simplicand la st anga cu b
2
obt inem ab
2
= b
2
a. Folosind ipoteza 2) si ultima relat ie
obt inuta avem:
ab = b
4
a = b
2
b
2
a = b
2
ab
2
= ab
4
. Simplicam la stanga cu ab si obt inem ca b
3
= e.
Folosind 2) si b
3
= e obt inem ab = b
3
ba = eba = ba, deci ab = ba.
4. ridicand relat ia aba
1
= b
p
la puterea p obt inemb
p
2
= (aba
1
)
p
= aba
1
aba
1
...aba
1
. .
p ori
=
ab
p
a
1
= aaba
1
a
1
= a
2
ba2.
Demonstram prin induct ie armat ia: P(k) : b
p
k
= a
k
ba
k
P(2) este adev arata.
Presupunem ca P(k) este adev arata. Deci b
p
k
= a
k
ba
k
. Ridicnd relat ia aceasta la
puterea p obt inem:
39
40 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
b
p
k+1
= a
k
ba
k
a
k
ba
k
...a
k
ba
k
. .
p ori
= a
k
b
p
a
k
= a
k
aba
1
a
k
= a
k+1
ba
(k+1)
. Deci
P(k + 1) este adev arata. Prin induct ie matematic a rezulta ca P(n) este adev arat a
oricare ar n N. Deci avem
b
p
m
= a
m
ba
m
= ebe = b b
p
m
1
= e.
5.

Inmult ind relat ia 2) cu a la dreapta obt inem aba = ba
3
a = be = b.

Inmult ind aceeasi relat ie cu a


3
la stanga obt inem a
3
ba
3
= a
3
ab = eb = b.
Din relat ia aba = b obt inem b = aba = a(aba)a = a
2
ba
2
. Pentru orice n N
exist a k, r N unice astfel nc at n = 4 k + r, r 0, 1, 2, 3. Deci a
n
ba
n
=
a
4k+r
ba
4k+r
= (a
4
)
k
a
r
b(a
4
)
k
a
r
= ea
r
bea
r
= a
r
ba
r
. Astfel am redus problema la
cazul n 0, 1, 2, 3. Aceste cazuri (n afar a de cazul n = 0, care este banal:a
0
= e)
au fost tratate mai sus asa c a problema este rezolvat a.
6. 1)

Inmult ind ab = b
p
a cu a la dreapta
aba = b
p
a
2
a
2
= e
_
aba = b
p
b
np
= (b
p
)
n
=
(aba)
n
= abaaba...abaaba
. .
n ori
. Din aceast a relat ie si din a
2
= e rezulta c a b
np
= ab
n
a.
2) : ab = ba
ab=b
p
a
ba = b
p
a[ (ba)
1
la stanga b
p1
= e.
: b
p1
= e
ab=b
p
a
ab = b
p1
ba = eba ab = ba.
7.

Inmult ind a
2
= (ab)
2
cu a
1
la st anga a = bab = b(bab)b = b
2
ab
2
= a
2
aa
2
= a
5
,
deci a = a
5
[ a
1
a
4
= e. Din enunt avem a
2
= b
2
deci b
4
= a
4
= e.
8. 1) Este posibil daca consider am grupul G = e, a, a
2
unde a
3
= e.
2) Nu este posibil. Consideram elementul aba
3
, unde
(aba
3
)
4
= aba
3
aba
3
aba
3
aba
3
= ab
4
a
3
= a
4
= e.
Deci, dac a facem presupunerea c a exist a doar dou a elemente n afar a de e cu pro-
prietatea cerut a rezulta ca aba
3
e, a, b.
i) aba
3
= e[ a la dreapta ab = a[ a
1
la stanga b = e. Contradict ie!
ii) aba
3
= a[ a la dreapta ab = a
2
[ a
1
la stanga a = b. Contradict ie!
iii) aba
3
= b[ a la dreapta ab = ba (ab)
4
= a
4
b
4
= e ab e, a, b.
Daca ab a, b obt inem o contradoct ie. Deci ab = e. b = a
3
. Atunci elementele
a, a
2
, a
3
sunt distincte si diferite de e. Deci am g asit 3 elemente distincte si diferite de
e care verica ecuat ia x
4
= e. Aceasta contrazice presupunerea problemei. Asadar
nu pot exista doar dou a numere diferite de e care s a verice ecuat ia x
4
= e.
9. Presupunem ca exist a numai doua astfel de elemente x si y. Observam c a si elementul
xyx
1
veric a (xyx
1
)
n
= e deci, conform presupunerii xyx
1
e, x, y.
i) xyx
1
= e y = e. Contradict ie!
ii) xyx
1
= x x = y. Contradict ie!
iii) xyx
1
= y xy = yx (xy)
n
= x
n
y
n
= e xy e, x, y xy = e y =
x
n1
. Avem n 4 deci n 2 2. Deci (x
n2
)
n
= e x
n2
e, x, x
n1
.
a) x
n2
= e
x
n
=e
x
2
= e x = y. Contradict ie!
41
b) x
n2
= x
n1
x = e. Contradict ie!
c) x
n2
= x x
n3
= e x
3
= e; (n 4 n 3 ,= 0), relat ie posibil a pentru
x ,= e n = 3k, k N.
Deci pot exista exact doua astfel de elemente numai daca 3[n.

Intr-adev ar, dac a
luam un grup G = e, a, a
2
cu a
3
= e exist a exact dou a astfel de elemente.
10. ab = b
k
2
a[ b
k
la st anga b
k
ab = b
k
2
+k
a
b
k
2
+k
=e
= a. Deci a = b
k
ab = b
k
b
k
abb = ... =
b
k
b
k
...b
k
. .
kori
a bb...b
. .
k ori
= b
k
2
ab
k
ab=b
k
2
a
= ab
k+1
. Deci a = ab
k+1
[ a
1
la stanga b
k+1
=
e (1).
b
k
ab = a[ b la stanga
b
k+1
ab = ba
din (1) b
k+1
= e
_
ab = ba.
11. yx = xy
3
[ y la dreapta
y
4
=e
yxy = xy
4
= x. Astfel am demonstrat punctul d) pe
care l vom folosi n continuare.
yx = xy
3
[ y la stanga y
2
x = yxy
3
= (yxy)y
2
d)
= xy
2
. Deci si punctul a) este
rezolvat.
Din a) y
2
x = xy
2
[ y la stanga y
3
x = (yxy)y
d)
= xy. Deci si punctul b) este
rezolvat.
Din d) yxy = x (yxy)
1
= x
1
y
1
x
1
y
1
= x
1
= x
2
. Astfel c) este
rezolvat.
Din faptul ca x
2
= y
1
x
1
y
1
= y
3
x
2
y
3
= x(yxy)y
2
= x
2
y
2
y
2
= e
yx=xy
3
xy =
yx.
12. a
3
b = ba[ b la dreapta
b
2
=e
a
3
= a
3
b
2
= bab. Deci a
3
= bab e = a
6
= (bab)
2
=
babbab
b
2
=e
= ba
2
b.
Deci ba
2
b = e[ b la dreapta si la stanga b
2
a
2
b
2
b
2
=e
= a
2
= b
2
= e ba = a
3
b =
a
2
ab = ab. Deci ab = ba.
13. x
2
y = yx[ x la dreapta x
2
yx = yx
2
yx=x
2
y
x
4
y = yx
2
[ x
2
la dreapta x
4
yx
2
=
yx
4
yx
2
=x
4
y
x
8
y = yx
4
x
8
=e
y = yx
4
[ y
1
la stanga x
4
= e
x
4
y=yx
2
y = yx
2

x
2
= e
x
2
y=yx
y = yx x = e. Deci x = e si y este un element arbitrar din G.
14. Fie x, y G. Daca x
2
= y
2
x
4
= y
4
x
4
a = y
4
a ax = ay[ a
1
la st anga
x = y. Deci x
2
= y
2
x = y ().
1) ax = x
4
a[ x la st anga
x
5
=e
xax = a.

Inmult ind aceast a relat ie cu a la stanga si la
dreapta obt inem
(ax)
2
= a
2
respectiv (xa)
2
= a
2
_
(ax)
2
= (xa)
2
()
ax = xa
ax=x
4
a
ax =
ax
4
x
3
= e
x
5
=e
x
2
= e
x
3
=e
x = e, care verica x
5
= e.
2) a = x
7
.

Inlocuind n relat ia din enunt obt inem x
8
= x
11
[ x
8
x
3
= e a =
x
7
= (x
3
)
2
x = x x = a, care verica x
7
= e(a
3
= e, dac a nlocuim pe x cu a n
relat ia din enunt ).
42 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
15. a) y
3
= xyx y
9
= (xyx)
3
= xyxxyxxyx
x
2
=e
= xy
3
x
xyx=y
3
= x
2
yx
2
= y y
9
= y
y
8
= e.
b) xy
3
x
1
= y[ x la dreapta si la stanga
x
2
=e
xyx = y
3
a)
y
8
= e.
16. a) y
3n
= (xyx
1
)
n
= xyx
1
xyx
1
...xyx
1
. .
n ori
= xy
n
x
1
.
b) Din a) pentru n = 1, 3, 9 avem respectiv
y
3
= xyx
1
y
9
= xy
3
x
1
y
27
= xy
9
x
1
_
_
_
y
27
= xy
9
x
1
=
x
2
y
3
x
2
= x
3
yx
3
x
3
=e
= y y
27
= y[ y
1
y
26
= e.
17. x
6
= (ax)
3
, x G ().

Inlocuind pe x cu a
2
obt inem ca a
3
= e.

Inmult ind () cu
x la stanga si simplic and cu x la dreapta obt inem c a x
6
= (xa)
3
x
6
=(ax)
3
(ax)
3
=
(xa)
3
, x G ().

Inlocuindn () pe x cu ax obt inem (ax)


6
= (a
2
x)
3
. Dup a simplicari avem (xa)
4
x =
axa
2
xa
()
(ax)
3
xax = axa
2
xa. Dup a simplicari avem (xax)
2
= axa, x G.

Inlocuind pe x cu x
2
a
2
obt inem (x
2
a
3
x
2
a
2
)
2
= ax
2
a
3
(x
4
a
2
)
2
= ax
2
, x G.
Facem x xa si avem ((xa)
3
xa
3
)
2
= a(xa)
2
[ x la dreapta (xa)
3
x(xa)
3
xx =
(ax)
3
= (xa)
3
. Simplicand cu (xa)
3
obt inem x
2
(ax)
2
ax
2
= e, x G. x axa
(axa)
2
a
2
xa
3
xa
3
ax = e axaxa
3
x
3
ax = e axax
4
ax = e (ax)
3
x
3
= e x
9
=
e.
Din () nlocuind pe x cu ax si a
2
x obt inem x
24
= (ax)
12
= (a
2
x)
6
= (a
3
x)
3
= x
3
.
Deci x
24
= x
3
x
21
= e. e = x
21
= (x
9
)
2
x
3
= x
3
. Deci x
3
= e.
18. Fie a G. M G, M ,= G x
0
G M. Luam b = ax
1
0
. Presupunem
a by[y M y
0
M astfel ncat a = by
0
a = ax
1
0
y
0
[ a
1
la stanga
e = x
1
0
y
0
x
0
= y
0
x
0
M. Contradict ie cu alegerea lui x
0
! Deci
presupunerea facut a este fals a si a / by(b = ax
1
0
, x
0
G M)[y M.
19. Demonstram prin induct ie aifrmat ia P(i) : a
i
ba
i
= b
k
i
, i N

.
P(1) este adev arata din enunt .
Presupunem P(i) adevarata. a
i
ba
i
= b
k
i
(a
i
ba
i
)
k
= (b
k
i
)
k
= b
k
i+1

b
k
i+1
= a
i
ba
i
a
i
ba
i
...a
i
ba
i
. .
k ori
= a
i
b
k
a
i
b
k
=aba
1
= a
i+1
ba
(i+1)
. Deci P(i + 1) este
adev arata. Prin induct ie rezulta ca P(n) este adev arata pentru orice n N

. Deci
b
k
p
= a
p
ba
p
a
p
=e
= b b
k
p
1
= e e = (b
k
p
1
)
k
np
= b
k
n
k
np
.
20.
a
2
= e
ab
2
= ba[ a la stanga
ab
2
= ba[ a la dreapta
_
_
_

aba = b
2
ab
2
a = b b
2
= ab
2
aab
2
a
a
2
=e
= ab
4
a
_
aba = ab
4
a.
Dupa ce simlic am obt inem ca b
3
= e.
21. L am d = a
1
ca d
n
= a
1
caa
1
ca...a
1
ca
. .
n ori
= a
1
c
n
a
c
n
=ab
= a
1
aba = ba. Deci
43
exist a d = a
1
ca cu proprietatea ceruta.
22. 1) ba = ab
3
[ b la dreapta
b
4
=e
bab = a a = bab = bbabb = bbbabbb a = bab =
b
2
ab
2
= b
3
ab
3
(). a = b
2
ab
2
[ b
2
la dreapta ab
2
= b
2
a. ()
Din () a
2
= (b
3
ab
3
)
2
= b
3
ab
6
ab
3
b
4
=e
= b
3
ab
2
ab
3
[b la dreapta a
2
b = b
3
(ab
2
)ab
4
()
=
b
3
b
2
aa = b
5
a
2
b
4
=e
= ba
2
.
2) Din () a = b
3
ab
3
[ b la dreapta ab = b
3
ab
4
= b
3
a.
23. 1) ab = b
4
a[ a la dreapta
a
2
=e
aba = b
4
b
4n
= abaaba...aba
. .
n ori
a
2
=e
= ab
n
a, n N.
2) : ab = ba ab = b
4
a = ab
4
. Simplicand cu ab la stanga obt inem b
3
= e
deci b
6
= e.
: Din 1) pentru n = 3 avem ab
3
a = b
12
= (b
6
)
2
= e. Deci ab
3
a = e[ a la
st anga
a
2
=e

b
3
a = a
ab = b(b
3
a)
_
ab = ba.
24. axa = xa
2
x[ x
1
la stanga x
1
axa = a
2
x[ axa la stanga axax
1
axa =
axa
3
x xa
2
xx
1
axa = ax
2
xa
3
xa = ax
2
x
2
a = ax
2
, toate aceste relat ii ind
adev arate pentru orice x G.
Demonstram prin induct ie ca x
2k
a = ax
2k
, x G, k N

.
P(1) este adev arata.
Presupunem P(k) : x
2k
a = ax
2k
x
2k+2
a = x
2
x
2k
a
ipoteza induct ie
= x
2
ax
2k
P(1)
=
ax
2k+2
P(k + 1) este adevarat a. Deci P(n) este adev arata pentru orice k N

.
Deci x
2n
a = ax
2n
[ x la dreapta
x
2n
ax = ax
2n+1
= a
ax = x
2n+1
ax = x(x
2n
ax)
_
ax = xa
axa = xa
2
x
ax = xa
_
a
2
x = a
2
x
2
x
2
= x x = e. Deci singurul element care
veric a relat iile date este elementul neutru.
25. 1)a
2
b
4
= ba[ a
2
la dreapta a
2
b
4
a
2
= ba1 (ba
1
)
n
=
= a
2
b
4
a
2
a
2
b
4
a
2
...a
2
b
4
a
2
. .
n ori
= a
2
b
4n
a
2
b
2n
=e
= a
2
a
2
= e.
2) a
2
b
4
= ba[ a
1
la stanga ab
4
= a
1
ba (ab
4
)
8
= (a
1
ba)
n
=
= a
1
baa
1
ba...a
1
ba
. .
8 ori
= a
1
b
8
a.
Deci a
1
b
8
a = e b
8
= e.
ba
1
= a
2
b
4
a
2
(ba
1
)
2
= a
2
b
4
a
2
a
2
b
4
a
2
= a
2
b
8
a
2
b
8
=e
= a
2
a
2
= e. Deci
(ba
1
)
2
= e ba
1
= (ba
1
)
1
= ab
1
.
26. Fie elementele x
i
= a
i
a
i+1
...a
n
, i = 1...n. Daca exist a 1 i n astfel ncat x
i
= e
putem considera p = i, q = n. Daca x
1
, x
2
, ...x
n
Ge are n1 elemente, rezulta
ca exist a 1 i < j n astfel nc at x
i
= x
j
, deci a
i
a
i+1
...a
j
a
j+1
...a
n
= a
j
a
j+1
...a
n
,
de unde a
i
a
i+1
...a
j1
= e, deci putem considera p = i si q = j 1.
44 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
27. Fie n
0
cel mai mic num ar natural cu proprietat ie din enunt , adic a n
0
2 si x
n
0
2
= x
n
0
4
.
Conform ipotezei, exist a m
0
N

, m
0
< n
0
, astel nc at x
m
0
1
= x
m
0
3
.
x
1
x
2
= x
3
x
4
(x
1
x
2
)
m
0
= (x
3
x
4
)
m
0

x
1
x
2
=x
2
x
1
,x
3
x
4
=x
4
x
3

x
m
0
1
x
m
0
2
= x
m
0
3
x
m
0
4
x
m
0
1
= x
m
0
3
_

x
m
0
2
= x
m
0
4
. Nu putem avea m
0
2 pentru ca m
0
< n
0
si se contrazice minimalitatea
lui n
0
. De aici rezulta ca m
0
= 1 si x
2
= x
4
.
28. x
1
x
2
x
3
= e x
1
= (x
2
x
3
)
1
x
2
x
3
x
1
= e.
x
2
x
3
x
1
= e x
2
= (x
3
x
1
)
1
x
3
x
1
x
2
= e.
x
2
x
1
x
3
= e x
2
= (x
1
x
3
)
1
x
1
x
3
x
2
= e.
x
1
x
3
x
2
= e x
1
= (x
3
x
2
)
1
x
3
x
2
x
1
= e.
Deci relat ia dat a are loc pentru urmatoarele permut ari:
(1, 2, 3), (1, 3, 2), (2, 1, 3), (2, 3, 1), (3, 1, 2), (3, 2, 1),
adic a pentru price permutare S
3
are loc x
(1)
x
(2)
x
(3)
= e.
29. ax
2k+1
= xa
2k+1
, x G. Pentru x = e se obt ine a = a
2k+1

a
2k
= e ().
Pentru x xa avem a(xa)
2k+1
= xaa
2k+1
()
(ax)
2k+1
a = xa
2
. Simplicand cu a la
dreapta avem (ax)
2k+1
= xa().
ax
2k+1
= xa
2k+1
()
= xa
()
(ax)
2k+1
= ax
2k+1
()
Simplicand () cu ax la stanga, respectiv cu a la stanga si x la dreapta obt inem
(ax)
2k
= x
2k
respectiv (xa)
2k
= x
2k
_

(ax)
2k
= (xa)
2k
.
30. aba = bab a
n
ba = a
n1
(aba) = a
n2
(aba)b = a
n3
(aba)b
2
= ... = a
ni
(aba)b
i1
=
... = (aba)b
n1
= bab
n
a
n
ba = bab
n
().
Vedem acum c a daca a
n
= e atunci a
n
ba = ba
()
= bab
n
b
n
= e. Analog se
procedeaza la reciproca.
31. a) x
p
= axa, x G. Pentru x e, respectiv x a obt inem a
2
= e (1), respectiv
a
p
= a
3
. din aceste dou a relat ii avem c a a
p
= a a
p1
= e (2). Dac a p este par
atunci p 1 este impar si din (1) si (2) rezulta a = e. Contradict ie cu ipoteza n
ceea ce priveste alegerea lui a! Deci p este impar.
32. x = x

e = xx

= x
2
, x G.

In continuare vezi problema 33.
33. x
2
= e, x G. Fie a, b G arbitrare. a, b G ab G (ab)
2
= e = a
2
b
2
.
Deci a
2
b
2
= (ab)
2
. Simplicand cu a la stanga si cu b la dreapta obt inem ab = ba.
Cum a, b au fost alese arbitrar rezulta ca grupul G este abelian.
45
34. (xy)
2
= x
2
y
2
, x, y G. Simplicam cu x la stanga si cu y la dreapta si avem
xy = yx, x, y G. Deci G este abelian.
35. (xy)
1
= x
1
y
1
((xy)
1
)
1
= (x
1
y
1
)
1
xy = yx. Toate aceste relat ii ind
valable pentru orice x, y G. Deci G este abelian.
36. Avem x
2
y
2
= y
2
x
2
, x, y G (1) si x
3
= e, x G (2).
Din (2) avem ca x = (x
1
)
2
, x G (3).
Fie acumx, y Garbitrare. Avemxy = (x
1
)
2
(y
1
)
2
(1)
= (y
1
)
2
(x
1
)
2
(3)
= yx, x, y
G. Deci G este abelian.
37. x
3
= e, x G (1) Daca x, y G e = (xy)
3
= xy(yx)
2
y
1
x
1
= (yx)
2
(1)

y
2
x
2
= (yx)
2
, x, y G. Din problema 34 rezulta ca G este abelian.
38. Exista trei cazuri:
i) x
n+1
= y
n+1
= e x
n
= x
1
, y
n
= y
1
x
n
y
n
= y
n
x
n
x
1
y
1
= y
1
x
1

(x
1
y
1
)
1
= (y
1
x
1
)
1
xy = yx
ii) x
n+1
= y
n1
= e x
n
= x
1
, y
n
= y x
n
y
n
= y
n
x
n
x
1
y = yx
1
xy =
yx
iii) x
n1
= y
n1
= e x
n
= x, y
n
= y x
n
y
n
= y
n
x
n
xy = yx
Deci G este abelian.
39. Fie a, b G. Din enunt stim c a exist a n N, n 2cu proprietatea c a b
n+1
= e(1)
si b
n
a = ab
n
(2).
Din (1) avem b
n
= b
1
(2)
b
1
a = ab
1
.

Inmult ind aceast a relat ie cu b la st anga si la
dreapta obt inem ab = ba. Acest lucru ind adev arat pentru orice a, b G, grupul
G este abelian.
40. 1) x = a
m
x
1
a
n
, x G cu m, n N

, xate si de aceeasi paritate.


Pentru x = e avem a
m+n
= e (1).
Pentru x = a avem a
m+n1
= a a
m+n2
= e (2)
Deci xy = (a
m
x
1
a
n
)(a
m
y
1
a
n
)
(1)
= a
m
x
1
y
1
a
n
= a
m
(yx)
1
a
n
= yx. Astfel grupul
G este abelian.
2)
Din (1) si (2) avem ca a
2
= e ord(a)[2.
a G e ord(a) > 1
_

ord(a) = 2.
41. Fie x, y G. Din enunt rezulta ca exist a n N, n 2 astfel ncat xy
n
= y
n
x (1)
si xy
n+1
= y
n+1
x (2). xy
n+1
= y
n+1
x = y(y
n
x)
(1)
= y(xy
n
) = yxx
n
. Simplicand cu
x
n
la dreapta obt inem xy = yx. Cum x si y au fost alesi arbitrar rezulta ca G este
abelian.
42. Daca x, y G avem xyx = xyx x(yx) = (xy)x
enunt
xy = yx. Cum x si y au fost
alesi arbitrari G este abelian.
46 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
43. Daca x, y G avem x(yx)
2
= (xy)
2
x
enunt
xy = yx. Cum x si y au fost alesi arbitrari
G este abelian.
44. Daca x, y G avem x(yx)
3
= (xy)
3
x
enunt
xy = yx. Cum x si y au fost alesi arbitrari
G este abelian.
45. Daca x, y G avem x(yx)
n
= (xy)
n
x
enunt
xy = yx. Cum x si y au fost alesi
arbitrari G este abelian.
46. (xy)
3
= x
3
y
3
simplicare
(yx)
2
= x
2
y
2
, x, y G. Facand acum x x
2
si y y
2
n
ultima relat ie obt inem x
4
y
4
= (y
2
x
2
)
2
= (xy)
4
, x, y G (1).
Din enunt avem x
5
y
5
= (xy)
5
= (xy)
4
xy
(1)
= x
4
y
4
xy, x, y G. Simplic and prin
x
4
avem xy
5
= y
4
xy, x, y G (2). Din (1) avem x
4
y
4
= (xy)
4
= (xy)
3
xy
enunt
=
x
3
y
3
xy, x, y G. Simplicand prin x
3
avem xy
4
= y
3
xy, x, y G (3).
Din (2) si (3) avem xy
5
= y
4
xy = y(y
3
xy) = yxy
4
xy
5
= yxy
4
, x, y G.
Simplicand cu y
4
avem xy = yx, x, y G, deci G este abelian.
47. xy
1
= yx
1
, x, y G e. Punand x
2
n loc de y avem x = x
1
adic a probelma
1.
48. 1) 2) : x, y, z G avem xy
2
= z
2
x y = z (). x(yx)
2
= (xy)
2
x xy = yx,
deci G este comutativ.
Fie a, x G cu x
2
= e a = ax
2
= e
2
a
()
x = e, deci x G e avem x
2
,= e.
2) 1) : Grupul G este comutativ si x
2
,= e, x G e. Avem xy
2
= z
2
x
xy
2
= xz
2
y
2
= z
2
y
2
z
2
= e (yz
1
)
2
= e yz
1
G(Ge) yz
1
=
e y = z.
49. 1) x
3
y
3
= yx, x, y G. Pentru y = e avem x
3
= x x
2
= e, x G. Deci
problema 33. Astfel grupul G este abelian.
2) x
n
y
n
= yx, x, y G. Pentru y = e avem x
n
= x x
n1
= e, x G (1). Deci
yx = x
n
y
n
= x
n1
xyy
n1
(1)
= xy, x, y G. Deci grupul G este abelian.
50. a, b G cu ax
3
= xb
2
(1) si implicat ia yx = zx y = z (2) sunt adevarate pentru
orice x, y, z G.
Din (1) pentru x = b si x = a avem ab
3
= b
3
(3), respeciv a
4
= ab
2
(4).

Inmult ind
(4) cu b la dreapta avem a
4
b = ab
3
(3)
= b
3
. Deci a
4
b = b
2
b
(2)

a
4
= b
2
(5). Din (4) si (5) avem a
4
= ab
2
= aa
4
aa
3
= a
2
a
3
(2)
a
2
= a (6).
Din (6), (5) si (1) avem ax
3
= xb
2
= xa
4
= xa
2
= xa, x G (7).

Inmult ind aceast a
relat ie cu a la dreapta avem ax
3
a = xa
2
= xa, x G. Deci (ax
3
)a = xa
(2)
ax
3
=
x, x G (8).

Inmult ind aceast a relat ie cu a la stanga avem ax
3
= a
2
x
3
= ax.
Deci ax
3
= xa, x G (9). Din (7), (8), (9) avem x = ax = xa, x G. Deci a
este elementul neutru al lui G (10).
Din (7) si (10) avem x
3
= ax
3
= xa = x, x G.
Rezulta x
2
x = ax
(2)
x
2
= a, x G. Deci orice element al lui G este simetrizabil,
47
simetricul ind chiar el nsusi. Astfel G este grup av and proprietatea c a x
2
= a (a
este elementul neutru al lui G), x G. Din problema 33 rezulta c a G este grup
abelian.
51. Din enunt rezulta x
3
y
3
= (xy)
3
, x, y G. Simplicam tot ce putem si avem
x
2
y
2
= (yx)
2
, x, y G. Facem x x
2
si y y
2
. Rezulta x
4
y
4
= (y
2
x
2
)
2
=
(xy)
4
, x, y G.
Avem x
4
y
4
= (xy)
4
= (xy)
3
xy = x
3
y
3
xy. Simplicand xy
3
= y
3
x, x, y G (1).
x
9
y
9
= (x
3
y
3
)
3
= (xy)
9
= (xy)
8
xy = x
8
y
8
xy. Simplicand xy
8
= y
8
x, x, y
G (2).
Din (1) rezult a xy
9
= y
9
x, x, y G (3). Din (2), (3) si problema 41 rezulta ca G
este abelian.
52. m, n N

, (m, n) = 1 a, b Z astfel ncat am + bn = 1. Astfel xy =


(xy)
am+bn
= ((xy)
m
)
a
((xy)
n
)
b
= ((yx)
m
)
a
((yx)
n
)
b
= (yx)
am+bn
= yx, x, y G.
Deci G este abelian.
53. m, n N

, (m, n) = 1 a, b Z astfel ncat am+bn = 1.


xy
m
= y
m
x, x, y G xy
am
= y
am
x, x, y G (1).
xy
n
= y
n
x, x, y G xy
bn
= y
bn
x, x, y G (2).
Din (1) si (2) xy = xy
am+bn
= xy
am
y
bn
= y
am
xy
bn
= y
am+bn
x = yx, x, y G.
54. Fie a, b G cu a
2
= b
2
. Avem b
1
a
2
a
1
= b
1
b
2
a
1
b
1
a = ba
1
().
Din 2) avem (ab
1
)
2
= (b
1
a)
2
()
= (ba
1
)
2
= ((ab
1
)
1
)
2
(ab
1
)
2
= (ab
1
)
2

((ab
1
)
2
)
2
= e
1)
(ab
1
)
2
= e
1)
ab
1
= e a = b. Deci dac a a
2
= b
2
a = b.
Cum (xy)
2
= (yx)
2
, x, y G rezulta xy = yx, x, y G. Deci G este abelian.
55. x
n+1
y
n+1
= (xy)
n+1
= (xy)
n
xy = x
n
y
n
xy, x, y G. Simplicand obt inem xy
n
=
y
n
x, x, y G ().
x
n+2
y
n+2
= (xy)
n+2
= (xy)
n+1
xy = x
n+1
y
n+1
xy, x, y G. Simplicand obt inem
xy
n+1
= y
n+1
x, x, y G ()
Din (), () si problema 41 rezulta ca G este abelian.
56. x
n+2
y
n+2
= (xy)
n+2
= (xy)
n
(xy)
2
= x
n
y
n
(xy)
2
. Simplicand avem x
2
y
n+1
=
y
n
xyx, x, y G (1).
x
n+4
y
n+4
= (xy)
n+4
= (xy)
n+2
(xy)
2
= x
n+2
y
n+2
(xy)
2
. Simplicand avemx
2
y
n+3
=
y
n+2
xyx, x, y G (2).
Din (2) si (1) avem y
2
y
n
xyx = x
2
y
2
y
n+1
= y
2
x
2
y
n+1
x
2
y
2
= y
2
x
2
, x, y G (3).
i) n = 2k este par: y
n
xyx = x
2
y
n+1
y
2k
xyx = x
2
y
2
y
2k+1
(3)
= y
2
x
2
y
2k1
= ... =
y
2k
x
2
y, x, y G. Simplicand avem xyx = x
2
y xy = yx, x, y G.
ii) n = 2k+1 este impar: y
n
xyx = x
2
y
n+1
y
2k+1
xyx = x
2
(y
k+1
)
2
(3)
= (y
k+1
)
2
x
2
, x, y
G. Simplicand avem yxyx = x
2
y
2
(3)
= y
2
x
2
, x, y G. Simplicand obt inem
xy = yx.
Deci n ambele cazuri G este abelian.
48 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
57. Din 1) prin simplicare se obt ine (yx)
n
= x
n
y
n
, x, y G. (4)
Din 2) se obt ine prin simplicare (yx)
2n
= x
2n
y
2n
, x, y G. (5)
Din (4) si (5) avem x
2n
y
2n
= (yx)
2n
= ((yx)
n
)
2
= (x
n
y
n
)
2
x
n
y
n
= y
n
x
n
, x, y
G. (6)
Din (4) avem (xy)
n
= y
n
x
n
(6)
= x
n
y
n
, x, y G. Dupa simplicare avem (xy)
n1
=
y
n1
x
n1
, x, y G. (7)
Din (7) si (4) rezulta x
n
y
n
= (yx)
n
= (yx)
n1
yx
(7)
= x
n1
y
n1
yx, x, y G. Sim-
plicand avem xy
n
= y
n
x, x, y G. Deci x
n
Z(G) x G (Adica x
n
comut a cu
orice element din G).

_
(xy)
3n+2
= x
3n+2
y
3n+2
= x
3n
x
2
y
3n
y
2
= x
3n
y
3n
x
2
y
2
, x, y G
(xy)
3n+2
= (xy)
2n
(xy)
n
(xy)
2
= y
2n
x
2n
y
n
x
n
(xy)
2
= x
3n
y
3n
(xy)
2
_

x
3n
y
3n
x
2
y
2
= x
3n
y
3n
(xy)
2
, x, y G. Prin simplicare rezulta xy = yx, x, y
G.
58.

In 2) pentru x x
n
y
1
avem (x
n
y
1
)
n+1
y
n+1
= y
n+1
(x
n
y
1
)
n+1
(x
n
y)
n
x
n
y
1
yy
n
=
y
n+1
(x
n
y
1
)
n+1

(x
n
y
1
)
n
x
n
y
n
= y
n+1
(x
n
y
1
)
n+1
1)

y
n
x
n
(x
n
y
1
)
n
= y
n+1
x
n
y
1
(x
n
y
1
)
n
, x, y G. Prin simplicare avem x
n
=
yx
n
y
1
x
n
y = yx
n
, x, y G. (4).
Analog, repet and calculele increment and pe n cu o unitate obt inemx
n+1
y = yx
n+1
, x, y
G. Din aceast a armat ie si din problema 41, rezult a ca G este abelian.
59. 1)

In a) nlocuim y cu x
1
y si avem y
2
= (xx
1
y)
2
= (x
1
yx)
2
= x
1
yxx
1
yx =
x
1
y
2
x, x, y G xy
2
= y
2
x, x, y G x
2
Z(G), x G (1). Astfel avem
x
2
y
2
= y
2
x
2
, x, y G
2) Deci x
2
y
2
= y
2
x
2
(1)
yx
2
y = xy
2
x (yx)(xy) = (xy)(yx) yx = (xy)(yx)(xy)
1

(xy)
2
(yx)
1
= (xy)(yx)(xy)
1

(xy)(yx)
1
= (yx)(xy)
1
, x, y G.
3) Din 2) ((xy)(yx)
1
)
2
= (xy)(yx)
1
(yx)(xy)
1
= e
b)
(xy)(yx)
1
= e xy =
yx, x, y G. Deci G este abelian.
60. Daca m, n N 0, 1 cu (m, n) = 1 atunci exist a a, b Z astfel nc at am +
bn = 1. Evident avem x
bn
y
bn
= y
bn
x
bn
, x, y G (3) si x
am
y
am
=
y
am
x
am
, x, y G (4).
i) Dac a bn 0, not am cu p = bn, atunci avem am = 1 bn = p + 1 ii) Dac a
bn < 0 atunci am 0 si not am cu p = am si bn = 1 am = p + 1.
Deci (3) si (4) devin x
p
y
p
= y
p
x
p
, x, y G si
x
p+1
y
p+1
= y
p+1
x
p+1
, x, y G.
Astfel problema devine echivalent a cu problema 61, care este solut ionat a n detaliu.
Deci G este abelian.
61.

In 2) pentru x x
n
y
1
avem (x
n
y
1
)
n+1
y
n+1
= y
n+1
(x
n
y
1
)
n+1
(x
n
y)
n
x
n
y
1
yy
n
=
y
n+1
(x
n
y
1
)
n+1

49
(x
n
y
1
)
n
x
n
y
n
= y
n+1
(x
n
y
1
)
n+1
1)

y
n
x
n
(x
n
y
1
)
n
= y
n+1
x
n
y
1
(x
n
y
1
)
n
, x, y G. Prin simplicare avem x
n
=
yx
n
y
1
x
n
y = yx
n
, x, y G. (3).
y
n+1
x
n+1
= x
n+1
y
n+1
= xx
n
y
n
x
1)
= xy
n
x
n
y
(3)
= y
n
xyx
n
y
n+1
x
n+1
= y
n
xyx
n
, x, y
G. Dup a simplicari avem xy = yx, x, y G. Deci G este abelian.
62. Din (2) avem x
2n+2
y
2n+2
= (xy)
2n+2
= (xy)
2n
(xy)
2
1)
= x
n
y
n
(xy)
2
, x, y G. Sim-
plicand avem x
2
y
2n+1
= y
n
xyx, x, y G (4).
Analog, folosind 2) si 3) avem (increment and pe n)
x
2
y
2n+3
= y
2n+2
xyx, x, y G (4).
Din (3) si (4) avem x
2
y
2
y
2n+1
= y
2n+2
xyx
(3)
x
2
y
2
y
2n+1
= y
2
x
2
y
2n+1
x
2
y
2
=
y
2
x
2
, x, y G (5).
Deci avem x
2n+2
y
2n+2
= (xy)
2n
(xy)
2
= x
2n
y
2n
(xy)
2
, x, y G. Deasemenea avem
din (5)
x
2n+2
y
2n+2
= x
2n
x
2
y
2n
y
2
x
2n+2
y
2n+2
= x
2n
y
2n
x
2
y
2
, x, y G.
Din ultimele relat ii avem x
2n
y
2n
(xy)
2
= x
2n
y
2n
x
2
y
2
, x, y G. Astfel (xy)
2
=
x
2
y
2
, x, y G. Deci xy = yx, x, y G. Astfel G este abelian.
63. (xy)
3
= x
3
y
3
, x, y G. Simplicand avem (yx)
2
= x
2
y
2
, x, y G (1). Din (1)
pentru x x
2
si y y
2
x
4
y
4
= (y
2
x
2
)
2
(1)
= (xy)
4
, x, y G.
Deci x
4
y
4
= (xy)
4
= (xy)
3
xy = x
3
y
3
xy, x, y G. Simplicand xy
3
=
y
3
x, x, y G. Deci x
3
Z(G), x, y G. Astfel avem x
3
y
3
= y
3
x
3
, x, y
G (xy)
3
= (yx)
3
, x, y G. Daca xy ,= yx ar rezulta ca (xy)
3
,= (yx)
3
.
Contradict ie! Deci xy = yx, x, y G. Astfel G este abelian.
64. Din 2) si 1) avem x
n+3
y
n+3
= (xy)
n+3
= (xy)
3
(xy)
3n
1)
= (xy)
3
x
n
y
n
, x, y G.
Simplicam si avem x
n+2
y
3
= yxyxyx
n
, x, y G (4).
Analog, fac and n n + 3 avem x
n+5
y
3
= yxyxyx
n+3
, x, y G (5).
Din (4) si (5) avem x
n+2
y
3
x
3
= yxyxyx
n
x
3
= yxyxyx
n+3
= x
n+5
y
3
, x, y G. Deci
x
n+2
y
3
x
3
= x
n+5
y
3
, x, y G. Simplicam si avem x
3
y
3
= y
3
x
3
, x, y G (6).
Cum n este multiplu de 3 exist a k N astfel nc at n = 3k. Astfel avem x
n
y
n
=
x
3k
y
3k
= (x
k
)
3
(y
k
)
3
= (y
k
)
3
(x
k
)
3
= y
n
x
n
, x, y G x
n
y
n
= y
n
x
n
, x, y G.
Astfel am rezolvat punctul b).
x
n+3
y
n+3
= (xy)
n+3
= (xy)
3
x
n
y
n
, x, y G
x
n+3
y
n+3
= x
3k
x
3
y
3k
y
3
(6)
= x
3
y
3
x
n
y
n
, x, y G
_

(xy)
3
x
n
y
n
= x
3
y
3
x
n
y
n
, x, y G (xy)
3
= x
3
y
3
, x, y G. Simplicand
obt inem (yx)
2
= x
2
y
2
, x, y G. Astfel am rezolvat si punctul a).
65. Sunt mai multe informat ii de cate avem nevoie. Problema se poate simplica astfel:
Daca avem d = (p, q) atunci avem
d[ p[n 2
d[ q[n 3
_

d[n 2
d[n 3
_
d = 1. Deci p si q
sunt prime ntre ele. Deci problema este echivalenta cu problema 53.
50 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
66. a) Fie G un grup cu proprietatea (P). Deci exist a f : G G, automorsm (f(x +
y) = f(x) +f(y), x, y G, si f e injectiv a) astfel nc at f
1
(x) +f(x) = 0, x G.
Facand x f(x) rezulta f(f(x)) + x = 0 x = f(f(x)), x G. Deci
(x)+(y) = f(f(x))+f(f(y)) = f(f(x)+f(y)) = f(f(x+y)) = (x+y), x, y
G. Deci x + y = ((x + y)) = ((x) + (y)) = y + x, x, y G. Astfel G este
comutativ.
b) Fie f un automorsm al grupului (Z
p
, +). Daca not am f(

1) = a. Atunci avem
f(

k) = f(

1 +

1 +... +

1
. .
kori
) = f(

1) +f(

1) +... +f(

1)
. .
kori
=
= a + a +... + a
. .
kori
= k a, k, 0 k p 1. Daca f are proprietatea (P) atunci
avem f(f(x)) = x, x G q = f(f( q)) = f(q a) = q
2
a(mod p) a(q
2
+
1) = 0(mod p) q
2
+ 1 0(mod p) 1 este rest patratic modulo p. Deci
1 =
_
1
p
_
= (1)
p1
2
p = 4k + 1, k N.
67. Daca H este subgrup al lui G atunci H este parte stabil a al lui Gn raport cu ,
si are loc din dent ie c a x H x
1
H.
Daca H este parte stabil a a lui Gn raport cu atunci avem x, y H xy H,
care mpreun a cu x H x
1
H constituie denit ia unui subgrup.
68. : H este subgrup
y H y
1
H
x, y
1
H xy
1
H
_
Daca x, y H atunci
xy
1
H.
: Avem H G si dac a x, y H xy
1
H.
Pentru x = y se obt ine ca e H.
Pentru x = e se ont ine y H y
1
H.
Pentru y y
1
avem ca daca x, y
1
H, adica x, y H, atunci avem xy H.
Din ultimele doua rezultate avem c a H este subgrup al lui G.
69. 1) x H si y G H. Presupunem ca xy H.
x H x
1
H. Deci y = x
1
xy H. Contradict ie! Deci xy G H
2) Fie x G H. Presupunem ca x
1
H.
x
1
H (x = (x
1
)
1
H. Contradict ie!. Deci x
1
G H.
3) Daca avem x, y G H atunci nu putem spune n general nimic despre produsul
xy.
De exemplu dac a luam y = x
1
atunci avem xy = e H.
Daca presupunem ca x, y G H avem xy H atunci avem ca daca x G H
atunci x
2
, x
3
H. De aici rezulta ca x = x
3
x
2
H. Deci x H. Contradict ie!
Deci nu putem avea xy H, x, y G H. Astfel exist a x, y G H astfel nc at
xy G H.

In concluzie, nu putem spune nimic despre produsul xy dac a x, y G H.


70. Fie x, y H
1
H
2
. Rezulta ca exist a a, b H
1
si c, d H
2
, astfel ncat x = ac si
y = bd. Deci xy
1
= ac(bd)
1
= ab
1
cd
1
(1)
51
a, b H
1
ab
1
H
1
.
c, d H
2
cd
1
H
2
.
Deci, din (1) avem ca xy
1
H. Deci avem c a daca a, y H atunci xy
1
H,
adic a H este subgrup al lui G.
71. Probelma 4, punctul a) ne arata ca dac a H
1
, H
2
sunt subgrupuri ale lui G atunci
H
1
H
2
este subgrup al lui G. (1)
Demonstram prin induct ie armat ia P(k) :

1ik
H
i
estesubgrupalluiG.
P(1) este adev arata.
Presupunem P(k) adevarata. Atunci avem

1ik+1
H
i
=

1ik
H
i
H
k+1
care
este intersect ie de doua subgrupuri, adic a, din (1) este subgrup. Astfel am demon-
strat P(k +1). Prin induct ie rezult a ca P(k) este adev arata pentru orice k natural.
Astfel P(n) este adev arata, deci problema este rezolvata.
72. Fie a G oarecare. Fie x, y aHa
1
. Atunci exist a t, u H astfel ncat x =
ata
1
si y = aua
1
. Atunci avem ca xy
1
= (ata
1
)(aua
1
)
1
= ata
1
au
1
a
1
=
atu
1
a
1
aHa
1
pentru c a tu
1
H. Deci aHa
1
este subgrup al lui G oricare
ar a G.
73. 1) Evident e Z(G) deci Z(G) ,= . Fie x, y Z(G), nu neap arat distincte. Atunci
avem c a ax = xa, a G si ay = ya, a G ay
1
= y
1
a, a G. Deci
axy
1
= xay
1
= xy
1
a, a G. Deci xy
1
Z(G). Astfel Z(G) este un subgrup
al lui G.
2) Fie x, y Z(G), nu neap arat distincte. Atunci avem ax = xa, a G. y G
dac a lu am a = y atunci avem xy = yx. Cum x si y au fost alese arbitrar rezulta ca
Z(G) este comutativ.
3) xy Z(G) x(xy) = (xy)x[ x
1
la stanga xy = yx.
4) Daca G este abelian atunci xy = yx, x, y G, deci Z(G) = G.
74. Presupunem Z(S
n
) ,= e. Fie Z(S
n
), ,= e si = , S
n
.
Daca exist a i astfel ncat (i) = j, j ,= i, atunci e k / i, j si consider am per-
mutarea : S
n
S
n
denit a astfel: (i) = i, (j) = k, (k) = j si (x) = x, x
G i, j, k. Atunci avem
(jk) = =
_
...i...j...k...x...
...i...k...j...x...
_
.
Avem atunci ( )(i) = ((i)) = (j) = k si
( )(i) = ((i)) = (i) = j. Deci ,= . Contradict ie! Deci Z(S
n
) = e.
75. Presupunem ca o astfel de submult ime H exist a. Deci avem H G, H ,= G si
a H, b G rezulta ab H.
Astfel avem ca daca a, b H atunci ab H. Deci H este parte stabil a a lui G.
a H a
2
G a
1
= aa
2
H. Din ultimele dou a armat ii rezulta ca H
este subgrup al lui G.
Fie, atunci, a H si b G H (care este duferit a de ). Conform problemei 3
52 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
avem c a ab G H. Contradict ie cu enunt ul problemei noastre! Deci o astfel de
submult ime nu exista.
76. H = x
2
[x G. Fie a, b H. Atunci exist a x, y G astfel ncat a = x
2
si
b = y
2
. Atunci ab
1
= x
2
y
2
= (xy
1
)
2
G. Astfel vedem c a dac a a, b H, atunci
ab
1
H. Deci H este subgrup al lui G.
Daca luamG = S
3
atunci H =
__
1 2 3
1 2 3
_
,
_
1 2 3
3 1 2
_
,
_
1 2 3
2 3 1
__
. Veric and
ca H este un subgrup al grupului S
3
, desi S
3
nu este abelian.
77. Fie a, b
n

H. Atunci a
n
, b
n
H a
n
b
n
= (ab
1
)
n
H. Deci ab
1

H si
n

H este subgrup al lui G.


Avem x H x
n
H x
n

H H
n

H.
78. Fie S G, o parte stabil a a lui G astfel nc at (G H) S. Fie x
0
H S. Fie
y
0
G H. Din problema 3 avem c a y
1
0
G H S. Tot din problema 3 avem
ca x
0
y
0
G H. Pentru ca S este parte stabil a a lui G avem ca x
0
y
0
y
1
0
S, adica
x
0
S. Contradict ie! Deci nu exist a o astfel de submult ime S.
79. Presupunem ca H este diferit de G si de e. Notam cu P = (G H) e. Fie
x G P si y P e. Din presupunerea f acut a rezulta c a acste mult mi sunt
nevide.
Astfel, cum P este subgrup al lui G si x G P, iar y P e atunci avem
xy G P. (Problema 3)
Dar x P nseamna x G H, iar y G P nseamna y H e. Astfel
xy G H. Deci xy P. Contradict ie! Deci presupunerea este falsa. Deci H = G
sau H = e. Reciproca este evidenta.
80. Lema: Daca a G si H, K G sunt subgrupuri ale lui G atunci Ha = K implica
H = K.
Demonstrat ie: Ha = K a K. K este subgrup al lui G si a K implica
a
1
K. Relat ia Ha = K este echivalent a cu H = Ka
1
. Sa demonstram acum c a
Ka
1
= K.
Deoarece a
1
K avem c a xa
1
K, x K, deci Ka
1
K.
Fie acum y K. Cum a K avem ya K. Deci yaa
1
Ka
1
, adica y Ka
1
.
Astfel avem si K Ka
1
. Deci K = Ka
1
= H si lema este demonstrat a.
Sa trecem acum la rezolvarea propriu-zis a a probelemei.
Avem c a H, K sunt subgrupuri ale lui G si Hx = Ky, unde x, y G. Hx = Ky
H(xy
1
) = K. Notand cu a = xy
1
G avem ca Ha = K si conform lemei H = K,
deci probelma este rezolvat a.
81. Evident, dac a H = 0 atunci avem c a H = 0 Z. Presupunem acum ca H cont ine
cel put in un element nenul k. Atunci avem ca k H, deci H cont ine at at elemente
negative, c at si elemente pozitive. Fie x cel mai mare ntreg negativ diferit de 0 care
apart ine lui H si y cel mai mic ntreg pozitiv diferit de 0 care apart ine lui H. Atunci
avem ca x < x+y < y. Cum x si y au fost alese astfel ncat nu exista un alt element
53
diferit de 0 n H n intervalul (x, y) rezulta ca avem x + y = 0 Deci x = y. Astfel
condit ia alegerii lui x si y devine: nu exista nici un element nenul z n H cu [z[ < y.
Daca y = 1 atunci avem H = Z = 1 Z
Presupunem acum y > 1. Presupunem ca exist a un element nenul t H astfel
nc at y nu divide t. Atunci, dac a not am cu d = (y, t) cel mai mare divizor comun
al acestora avem c a exist a a, b Z astfel nc at ay + bt = d, deci d H. Cum
d[y si [d[ y avem

In mod necesar [d[ = y, deci y[t contradict ie cu presupunerea
f acut a. Deci nu exista t H astfel nc at y nu divide t. Aceasta este echivalent cu
H (Z yZ) = H yZ
Cum y H avem c a si k y H pentru orice k Z, deci yZ H. Atunci avem
yZ = H.
Deci exista n = y N astfel ncat H = nZ.
Reciproca este evident a. Daca adunam doi multipli de n rezultatul va tot un
multiplu de n, deci nZ este parte stabil a a lui Z n raport cu operat ia de adunare.
Astfel nZ este subgrup al lui Z.
82. Fie y, z C
G
(x). Avem ca xy = yx, x G si xz = zx, x G, adica xz
1
=
z
1
x, x G. Avem atunci ca yz
1
x = yxz
1
= xyz
1
, x G. Deci yz
1

C
G
(x). De aici rezulta c a C
G
(x) este un subgrup al grupului G.
83. Fie x H si y GH. Stim ca xy GH (problema 3). Deci avem f(xy) = g(xy)
si f(y) = g(y) (1). Deoarece f si g sunt endomorsme rezult a ca f(x)f(y) =
g(x)g(y)
(1)
f(x) = g(x). Cum x H a fost ales arbitrar, avem ca f(x) = g(x), x
H, deci f(x) = g(x), x G.
84. a) H
1
, H
2
sunt subgrupuri ale lui G. Avem e H
1
H
2
deci H
1
H
2
,= . Daca
H
1
H
2
= e atunci acesta este subgrup al lui G. Altfel exist a x, y H
1
H
2
.
Avem
x, y H
1
xy
1
H
1
x, y H
2
xy
1
H
2
_
xy
1
H
1
H
2
.
Deci pentru orice x, y H
1
H
2
avem xy
1
H
1
H
2
. Deci H
1
H
2
este subgrup
al lui G.
b) Nu neap arat. Dac a luam G = Z si H
1
= pk[k Z, H
2
= qk[k Z cu
p, q N 0, 1, (p, q) = 1 atunci H
1
H
2
nu este subgrup al lui Z. (Orice subgrup
al lui Z este de forma aZ, a N, si cum (p, q) = 1 egalitatea H
1
H
2
= aZ, a N
nu este posibil a).
85. : Evident ca daca are loc una dintre incluziuni, atunci reuniunea celor dou a
subgrupuri va egal a cu unul dintre ele si va deasemenea subgrup.
: Presupunem ca nici una dintre cele dou a incluziuni nu este adevarata. Atunci
exist a x H K si y K H. Astfel, din problema 3 avem c a xy G H si
xy G K. Din faptul c a I = H K este subgrup al lui G avem ca xy I. Deci
xy I H si xy I K. Deci xy (I H) (I K) = . Contradict ie! Deci cel
put in una dintre cele doua incluziuni este adevarata.
54 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
86. Fie G un grup cu operat ia notat a multiplicativ si H
1
, H
2
dou a subgrupuri proprii
ale sale. Presupunem c a G = H
1
H
2
. Evident ca nici una din incluziunile H
1
H
2
si H
2
H
1
nu poate adev arata pentru c a cele doua subgrupuri sunt subgrupuri
proprii ale lui G. Astfel exist a x H
1
H
2
si y H
2
H
1
. Cum x H
1
si y GH
1
avem ca xy G H
1
H
2
(problema 3). Dar analog se arata ca xy G H
2
.
Contradict ie! Deci G nu se poate scrie ca reuniune de doua subgrupuri proprii
distincte.
87. 1) aH bH ,= a
1
bH H ,= . Deci exist a x a
1
H H. Daca not am
x = a
1
by un element comun, cu y H, atunci avem ca xy
1
= a
1
b H. Deci,
dac a not am c = a
1
b H avem ca funct ia f : cH H, f(x) = cx este injectiva, si
cum H este nit avem ca f este bijectiv a. Astfel avem c a cH = H, deci a
1
bH = H,
de unde aH = bH.
2) f : H aH, f(x) = ax este injectiva. Cum H este nit rezulta ca f este si
surjectiva si astfel bijectiv a. Astfel [H[ = [aH[.
3) Daca a G H atunci avem ca ax G H, x H Deci aH G H.
Daca a H atunci avem c a a eH aH. Din punctul 1) rezulta ca aH = H.
88. Daca m, n Z, (m, n) = 1 atunci exist a c, d Z astfel ncat cm + dn = 1. Deci
a = a
cm+dn
= (a
m
)
c
(a
n
)
d
S. Deci a S
89. Fie f : G a a, f(x) = ax. Cum G a este subgrup al lui G avem ca
ax G (G a) = a. Deci f este bine denit a. Deasemenea f este injectiva.
Astfel 1 = [a[ [G a[ 1. Deci [G a[ = 1 si astfel G = e, a Z
2
.
90. a) Problema 3.
b) P
1
: Stim ca R este grup si Q este o parte stabil a a sa, deci un subgrup. Dac a
avem x Q si y R Q atunci x +y R Q.
P
2
: Fie / mult imea funct iilor denite pe I cu valori n R, si B / mult imea
funct iilor din / care admit primitive. Stim ca suma a doua funct ii care admit
primitive admite primitive. De aici rezult a ca B este subgrup al lui /. Fie f B si
g / B. Atunci f +g / B, deci f +g nu admite primitive.
91. Avem c a H este subgrup al lui Gsi [GH[ = 2. Fie a GH. Avem ca aH (GH)
deci [H[ 1, 2.
i) [H[ = 1 H = e G = e, a, b Z
3
.
ii) [H[ = 2 H = e, x G = e, x, a, b K.
Cum Z
3
si K sunt comutative, si G este comutativ.
92. H este subgrup al grupului (Q, +). Deci H Q.
Daca H = 0 atunci ar rezulta ca Q = Z. Contradict ie!
Cum intersect ia a dou a subgrupuri ale unui grup este tot un subgrup rezult a ca HZ
este subgrup al lui Q si cum H Z Z avem ca H Z este subgrup al lui Z, deci
exist a p N

astfel nc at H Z = p Z. Fie x Q. Avem x = h+n, h H, n Z.

Inmult ind cu p la stanga avem px = ph + pn. Dar pn Z


p
H si ph H, deci
px H unde x este un numar rat ional arbitrar . Astfel avem p Q H, deci si
55
Q H.
Astfel rezulta ca H = Q.
93.

= x C

[x
2
R

.
x = a + bi x
2
= a
2
b
2
+ 2abi. x
2
R

ab = 0 x (R iR) 0. Deci

= R iR 0.
94. a)
i
H =
j
H, 0 i < j n 1 H =
ji
H. Contradict ie! pentru ca ar rezult a
ca
ji
H, dar j i < n. Deci oricare doua dintre mult imi sunt disjuncte.
b) Fie x, y L. Atunci exist a 0 j i n 1 si a, b H astfel nc at x =
i
a si
y =
j
b. Atunci xy
1
=
i
a
j
b
1
=
ij
(ab
1
)
ij
H L, pentru ca a, b H
implica ab
1
H. Deci L este subgrup al lui G.
c) Presupunem ca exist a i N

, i n 1 astfel ncat
i
H s a e subgrup al lui
L. Atunci avem ca e
i
H, deci
i
H. Dar acest lucru implica
i
H.
Contradict ie! Deci, dintre mult imile acestea, numai H este subgrup al lui L.
95. 1) x ,= e x ,= x
2
. Deci dac a x H
1
x
2
H
1
atunci x
2
H
2
. Deci x
2
H
1
H
2
.
Rezulta x
2
= e. Cum x a fost ales arbitrar avem ca x
2
= e, x G. Deci G este
abelian.
2) Dac a a = e si n este par atunci ecuat ia are ca si r adacini toate elementele lui G.
Daca a = e si n este impar atunci ecuat ia are radacina x = e.
Daca a ,= e si n este par atunci ecuat ia nu are rad acini n G.
Daca a ,= e si n este impar atunci ecuat ia are rad acina x = a.
96. Armat ia nu este adev arat a. Luam un contraexemplu. Consideram grupul S
3
=
e,
1
,
2
, ...,
5
, unde e =
_
1 2 3
1 2 3
_
,
1
=
_
1 2 3
1 3 2
_
,
2
=
_
1 2 3
3 2 1
_
,
3
=
_
1 2 3
2 1 3
_
,
4
=
_
1 2 3
3 1 2
_
si
5
=
_
1 2 3
2 3 1
_
.
Din teorema lui Lagrange avem c a orice subgrup propriu are ordinul 2 sau 3. Astfel,
subgrupurile proprii ale lui S
3
sunt: H
1
= e,
1
, H
2
= e,
2
, H
3
= e,
3
, H
4
=
e,
4
,
5
. Toate aceste subgrupuri sunt comutative, dar
1

2
=
5
si
2

1
=
4
,
asadar S
3
nu este comutativ.
97. Presupunem ca L = (G (H
1
H
2
)) e este parte stabil a a lui G. Conform
problemei 3 y L implica y
1
L. Fie acum x un element din H
1
H
2
cu x
2
,= e.
Putem presupune c a x H
1
. Fie y L. Atunci xy / H
1
si xy / L pentru c a H
1
este
subgrup al lui G (problema 3) si dac a xy L atunci x = xyy1 L contradict ie.
Atunci n mod necesar xy H
2
. Aceasta implic a y
1
x / H
2
pentru c a altfel am
avea x
2
= xyy
1
x H
2
si cum x
2
H
1
am avea x
2
H
1
H
2
, deci x
2
= e, fals.
Deci avem dou a cazuri:
i) y
1
x L. Dar din y L avem yy
1
x L, deci x L. Contradict ie!
ii) y
1
x H
1
. Avem x H
1
, deci x
1
H
1
si astfel y
1
xx
1
H
1
, adica y
1
H
1
.
Aceasta implic a y H
1
. Contradict ie!
Astfel am demonstrat ca presupunerea facut a este fals a, deci L nu este parte stabil a
a lui G.
56 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
98. Fie x, y H. Atunci exist a a, b Z astfel nc at x
a
= e si y
b
= e. Avem ca
(xy
1
)
ab
= x
ab
y
ab
= (x
a
)
b
(y
b
)
a
= e, deci si xy
1
H. Astfel am demonstrat c a
H este subgrup al lui G.
99. Fie x, y H
n
. Atunci x
n
a, y
n
a H. Deci si x
n
a(y
n
a)
1
H, adica (xy
1
)
n
H.
Cum a H avem (xy
1
)
n
a H. Deci si xy
1
H
n
. Astfel am demonstrat c a H
n
este subgrup al lui G.
100. a) b): Fie x G. Atunci mult imea H = x
n
, n N

este parte stabil a a lui


G, deci subgrup. Atunci rezulta ca e H, deci exist a k N astfel ncat x
k
= e.
b) a): Fie H o submult ime a lui G care este parte stabil a si x H. Din ipotez a
rezulta ca exist a k N

astfel nc at x
k
= e, deci e H.Fie x H, x ,= e. Atunci
exista k 2 astfel nc at x
k
= e. Deci x
k1
= x
1
H. Astfel H este subgrup. Deci
orice parte stabil a a lui G este subgrup.
101. a) Fie x, y G
H
. Atunci exist a m, n N

cu x
m
, y
n
G
H
. Atunci (xy1)
mn
=
(x
m
)
n
(y
n
)
m
G
H
. Deci G
H
este subgrup al lui G. Fie x H. Atunci exist a
n = 1 N

astfel ncat x
n
= x H, deci x G
H
. Astfel am demonstrat c a
H G
H
.
b) Fie H
1
, H
2
subgrupuri nite ale lui G. Fie x G
H
1
n N

astfel ncat
x
n
H. Cum H
1
este nit rezulta ca (x
n
)
ord(H
1
)
= e x
nord(H
1
)
= e, dar cum e
H
2
rezulta ca x G
H
2
. Astfel G
H
1
G
H
2
. Analog se demonstreaz a si incluziunea
invers a si rezulta ca G
H
1
= G
H
2
.
c) Subgrupurile nite ale grupului multiplicativ (C

, ) sunt U
n
= z C[z
n
=
1, n 1.
Av and n vedere punctul b) rezulta ca daca H este subgrup nit arbitrar al lui C

atunci C

H
= C

U
1
, unde U
1
= 1 si C

U
1
= z C[n N

astfel ncat z
n
= 1.
Asadar C

U
1
este subgrupul elementelor de ordin nit din C

, adica
C

U
1
= z C

[z = cos2r +isin2r, r Q.
102. 1) Fie x, y C
G
(H). Atunci xh = hx si yh = hy, adica hy
1
= y
1
h, h H. Deci
xy
1
h = xhy
1
= hxy
1
, h H. Astfel xy
1
C
G
(H), deci C
G
(H) este subgrup
al lui G.
Fie x, y N
G
(H). Atunci x
1
hx H si y
1
hy H pentru orice h H. Avem ca
(xy)
1
hxy = y
1
(x
1
hx)y = y
1
h

y H pentru c a x
1
hx = h

H. Deci dac a
x, y N
G
(H) atunci si xy N
G
(H). Dac a x N
G
(H) atunci x
1
hx H, h
H (x
1
hx)
1
H, h H xh
1
x
1
H, h H. Cum oricarui element din
H i corespunde inversul s au avem ca xhx
1
H, h H. Deci, dac a x N
G
(H)
atunci x
1
N
G
(H). Astfel am demonstrat ca N
G
(H) este subgrup al lui G.
2) Fie x C
G
(H). Atunci xh = hx, h H. Deci x
1
hx = x
1
xh = h H si
astfel x N
G
(H). Deci C
G
(H) N
G
(H).
3) Evident, daca H
1
H atunci si C
G
(H) C
G
(H
1
) pentru c a cel mult at

tea
elemente din G comut a cu toate elementele din H cate comuta cu toate elementele
57
din H
1
. Astfel din punctul 2) rezulta ca
C
G
(N
G
(H)) C
G
(C
G
(H)) N
G
(C
G
(H)).
4) Daca proprietatea are loc pentru orice subgrup atunci are loc si pentru H = e.
Atunci C
G
(H) = G si N
G
(H) = G. Deci are loc C
G
(G) = N
G
(G) = G. Deci
G = C
G
(G), adic a G este comutativ. Eident c a orice grup comutativ verica relat ia
pentru ca atunci C
G
(H) = G, N
G
(H) = G, C
G
(G) = G, N
G
(G) = G.
103. S a demonstr am mai nt ai ca orice element din G are ordin nit. Presupunem ca
exist a un element x G cu ordin innit. Atunci subgrupul ciclic generat de x va
izomorf cu (Z, +) si va avea o innitate de subgrupuri. Contradict ie!
Deci orice element al lui G are ordin nit. Fie x
1
G e si H
1
subgrupul ciclic
generat de x
1
. Daca G = H
1
atunci G este nit. Dac a G ,= H
1
atunci e x
2
GH
1
si H
2
subgrupul ciclic generat de x
2
. Daca G = H
1
H
2
atunci G este nit. Dac a
G ,= H
1
H
2
atunci exista x
3
G (H
1
H
2
) si e H
3
subgrupul ciclic generat
de x
3
, s.a.m.d. Nu putem continua la innit pentru c a astfel am obt ine ca G are o
innitate de subgrupuri. Deci exist a n N

astfel ncat G = H
1
H
2
... H
n
, deci
G este o reuniune nit a de mult imi nite si astfel este nit.
104. Fie G = H K L unde H, K, L sunt subgrupuri ale lui G, [H[ = [K[ = 3, deci
H, K sunt ciclice si H = e, a, a
2
si K = e, b, b
2
. Daca H K ,= e atunci
evident H = K, fals. Deci H K = e. Daca H L ,= e atunci H L si
G = K L. Contradict ie cu problema precedenta! Deci H L = e si analog
K L = e. Denim funct ia f : L K, f(x) = ax. Observ am ca f este bine
denita pentru c a a H, x L si cum H si L sunt subgrupuri ale lui G rezulta
ax K si deasemenea f este injectiva. Deci L este nit si [L[ [K[ = 3. Daca
denim g : K L, g(x) = ax obt inem analog ca 3 = [K[ [L[. Deci [L[ = 3 atunci
[G[ = 7 si din teorema lui Lagrange avem c a [K[ divide [G[. Deci 3[7, fals. Am
obt inut astfel o contradict ie, si presupunerea facut a este fals a. Deci G nu se poate
scrie ca reuniune de trei subgrupuri dintre care dou a au cate trei elemente.
105. a) Dac a un grup este izomorf cu G acesta va avea aceeasi structura ca si G, deci va
avea proprietatea (P).
b) Se fac vericarile, care sunt calcule simple.
106. Imaginea prin f a unui subgrup care l include pe H este H, deci tot un subgrup.
Imaginea unui subgrup inclus n H este exact acel subgrup. Imaginea unui subgrup
care se intersecteaz a cu H este intersect ia celor doua subgrupuri, deci tot un subgrup.
Astfel am demonstrat ca f duce subgrupurile n subgrupuri.
Fie x H e, y G H. Atunci xy G H. Astfel f(xy) = e si f(x)f(y) =
xe = x ,= e. Deci f nu este morsm.
107. a) Fie x H si y G H, deci y
2
= e. Atunci xy G H, deci (xy)
2
= e. Astfel
xyxy = e[ y la dreapta xyx = y, acestea pentru orice x H. Fie acum a, b H.
Atunci ab H si abyab = y. Dar si byb = y. Daca nmult im aceasta relat ie cu
58 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
a la st anga si la dreapta avem abyba = aya = y. Deci avem abyba = y = abyab.
Simplicand avem ab = ba. Cum a si b au fost alesi arbitrari rezult a ca H este
comutativ.
b) Presupunem c a G este comutativ. Atunci avem ca xyx = y implica x
2
y = y, deci
x
2
= e, x H. Contradict ie cu enunt ul! Deci G nu este comutativ.
108. a) f este morsm si f(x
2
y
3
) = x
3
y
2
, x, y G. Pentru y = e se obt ine f(x
2
) =
x
3
, x G. Pentru x = e se obt ine f(y
3
) = y
2
, y G. Deci x
2
= f(x
3
) =
f(x)f(x
2
) = f(x)x
3
, x G. Deci f(x) = x
1
, x G. Cum f este morsm avem
ca f(xy) = f(x)f(y), x, y G, deci (xy)
1
= x
1
y
1
, x, y G. De aici rezulta
ca xy = yx, x, y G, deci G este comutativ.
b) f(x
2
) = x
3
, x, y G x
2
= x
3
, x G x
5
= e, x G.
109. Presupunem ca e GH. Atunci dac a x H atunci x = xe GH. Contradict ie!
Deci e H.
Fie x H. Daca x
1
G H atunci e = xx
1
G H. Contradict ie! Deci daca
x H atunci x
1
H.
Fie x, y H. Presupunem ca xy G H. Avem si x
1
H. Atunci rezulta ca
y = x
1
xy G H. Contradict ie! Deci daca x, y H rezulta ca xy H.
Datorita acestor trei proprietat i, H este subgrup al lui G.
110. Fie a G e xat. Pentru orice x G avem x
1
ax ,= e pentru c a altfel ar rezulta
ca a = e, fals. Deci putem deni funct ia f
a
: G e G e, f
a
(x) = x
1
ax.
Din ipoteza stim ca pentru orice b G e exist a x G cu f
a
(x) = b, deci f
a
este
surjectiva. Deoarece G este nit rezulta ca f
a
este injectiva. Daca presupunem ca
a
2
,= e atunci avem c a f
a
(a
2
) = a = f
a
(a), dar a ,= a
2
. Contradict ie! Deci a
2
= e.
Deoarece a a fost ales arbitrar, avem ca x
2
= e, x G. Deci G este comutativ.
Deci f
a
(x) = a, x G e si cum f
a
este bijectiv a rezult a ca [G e[ = 1. Deci
G are ordinul 2.
111. a) Din teorema lui Lagrange avem ca daca H este subgrup al lui G atunci ordinul
lui H divide ordinul lui G. Cum ord(G) = n si ord(H) = k rezulta ca k[n. Dar k
este mai mare decat cel mai mare divizor propriu al lui n. Astfel rezulta ca k = n,
si, deci G = H.
b) Stim ca Z(G) = y G[xy = yx, x G. Daca a, b Z(G) atunci abx =
axb = xab, x G, deci si ab Z(G). Dac a a Z(G) atunci ax = xa, x G,
deci si a
1
x = xa
1
, x G. Deci si a
1
Z(G). Am demonstrat astfel ca Z(G)
este subgrup al lui G. Cum [Z(G)[ 1002 > 1001, care este cel mai mare divizor
propriu al lui 5005 care este ordinul lui G rezulta din punctul a) ca G = Z(G), deci
toate elementele lui G comut a ntre ele.
c) Fie H = x G[x
2
= e. Fie a, b H. Atunci a
2
= b
2
= e si cum G este abelian
avem (ab
1
)
2
= a
2
b
2
= e ab
1
H. Astfel am demonstrat c a H este subgrup
al lui G. Cum [H[ = 36 > 35, care este cel mai mare divizor propriu al lui 105.
Rezulta astfel din punctul a) ca G = H.
59
112. Fie x G xat. Dac a y F si ordinul lui y este k, atunci (xyx
1
)
k
= xy
k
x
1
= e,
deci si xyx
1
are ordin nit n G, adica xyx
1
F.
Funct ia f
x
: F F, f(x) = xyx
1
este injectiva si cum F este nit a, rezulta ca f
x
este bijectiv a. Daca [F[ = p atunci funct ia f
x
deneste o permutare S
p
, astfel
nc at daca F = x
1
, x
2
...x
p
atunci f
x
(x
i
) = x
(i)
. Cum S
p
si S
p
are ordinul p!
avem ca
p!
= e unde e este permutarea identica. Astfel f
(p!)
x
= f
x
f
x
... f
x
. .
p! ori
(x
i
) =
x

p!
(i)
= x
i
, deci f
(p!)
x
(y) = y, y F. Atunci x
p!
yx
p!
= y, y F, deci x
p!
y =
yx
p!
, y F.
Astfel am gasit n = p! astfel nc at x
n
y = yx
n
, x G si y F.
113. a) Fie x, y H cu H
x
= H
y
. Fie h H e, care exista, H ind subgrup
propriu. Atunci xhx
1
H
x
= H
y
, deci exist a h

H cu xhx
1
= yh

y
1
, adic a
h

= (y
1
x)h(y
1
x)
1
H H
y
1
x
. Din faptul c a h ,= e avem ca h

,= e, adica
y
1
x / G H. Deci y
1
x H si x
1
y H.
Reciproc, e x, y Gcu x
1
y H. Fie h H. Atunci xhx
1
= y(y
1
x)h(y
1
x)
1
y
1

H
y
. Deci H
x
H
y
. Incluziunea inversa rezulta imediat, deci H
x
= H
y
.
b) Fie x, y G cu H
x
,= H
y
, adica, conform punctului a) x
1
y G H. Fie
z H
x
H
y
,= (pentru ca e este n intersect ie). Atunci exista h, h

H cu
z = xhx
1
= yh

y
1
, de unde h = (x
1
y)h

(x
1
y)
1
H H
x
1
y
= e, pentru ca
x
1
y G H. Astfel h = e si z = e. Deci dac a H
x
,= H
y
, atunci H
x
H
y
= e.
Fie 1 = H
x
: x G. Fie funct ia f : G 1, f(x) = H
x
. Cum f(x) = f(y)
H
x
= H
y
x
1
y H y xH, rezulta c a elementele lui G pot grupate
n clase de c ate n elemente cu aceeasi imagine prin funct ia f. Astfel 1 are k =
m
n
elemente. Fie x
1
, ..., x
k
elemente ale lui G astfel nc at 1 = H
x
1
, H
x
2
, ..., H
x
k
.
Atunci pentru c a H
x
i
H
x
j
= e, i ,= j, rezulta c a

_
xG
H
x

k
_
i=1
H
x
i

= k(n 1) + 1 = m =
m
n
+ 1.
114. Daca A, B G, atunci AB /
2
(R) si det(AB) = det(A)det(B) 1, 1. Deci G
este parte stabil a relativ la operat ia de nmult ire a matricilor. det(I
2
) = 1 I
2
G.
Deci elementul neutru este n G. Deasemenea, dac a A G atunci det(A) = 1, deci
matricea A este inversabil a si det(A
1
) = det(A) = 1. Astfel avem c a A G
A
1
G. Prin urmare, G este grup relativ la operat ia de nmult ire a matricilor.
Analog se demonstreaz a c a si H este grup relativ la operat ia denmult ire a matricilor.
Sa presupunem acum ca G si H sunt grupuri izomorfe. Atunci exist a un izomorsm
f : H G. f este bijectiv si f(AB) = f(A)f(B).
Pentru A = I
2
avem f(A) = f(A)f(I
2
), deci f(I
2
) = I
2
.
Deoarece f este izomorsm exist a o matrice A H cu proprietatea ca f(A) =
_
0 1
1 0
_
G. Atunci avem ca f(A
2
) = f(A)f(A) = I
2
si din faptul ca f este
60 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
injectiv rezult a ca A
2
= I
2
si det(A) = 1 pentru c a A H.
Folosim acum relat ia Cayley-Hamilton pentru matricea A:
A
2
Tr(A)A+det(A)I
2
= O
2
.
Aplicata pentru matricea A avem A
2
Tr(A)A + I
2
= O
2
, deci Tr(A)A = 2I
2
,
adic a A =
2
Tr(A)
I
2
. Cum det(A) = 1 si A ,= I
2
pentru c a f este injectiv, rezulta ca
A
_
1 0
0 1
_
.
Consider am acum matricea B H cu proprietatea f(B) =
_
0 1
1 0
_
G. Atunci
analog se arata ca B
2
= I
2
, det(B) = 1 si B ,= I
2
. Deci B =
_
1 0
0 1
_
. Astfel
A = B si f(A) ,= f(B). Contradict ie!
Prin urmare, grupurile G si H nu sunt izomorfe.
115. Fie (G, ) grupul dat si a, b G e distincte. Atunci, conform enunt ului avem c a
cel put in doua elemente din mult imea a, b, ab comut a. Daca ab = ba atunci a si
b comut a. Daca aab = aba, din nou a si b comut a. Daca bab = abb, din nou a si b
comut a. Deci oricare dou a elemente din G e comut a. Astfel G este comutativ.
116. a) Cum ordinul grupului este impar, teorema lui Lagrange ne spune c a nu putem avea
nici un element de ordin 2. Acest lucru nseamna ca inversul oric arui element este
diferit de el nsusi. Asadar putemmp art i elementele diferite de e n perechi (a, a
1
)
si aceste perechi vor evident disjuncte. Astfel, produsul tuturor elementelor grupu-
lui va produs de a a
1
pentru toate perechile (a, a
1
), adic a e.
b) S a presupunem ca G = e, x
1
, x
2
, ..., x
4n+1
si ca produsul elementelor sale este
e. Grupul va trebui sa cont ina neaparat un element a de ordin 2, c aci altfel ele-
mentele x
1
, x
2
, ..., x
4n+1
ar putea mp art ite n perechi distincte de elemente dis-
tincte (y, y
1
) si asta este imposibil pentru c a 4n + 1 este impar.
De aceea avem un a ,= e cu a
2
= e si acum s a mp art im cele 4n + 2 elemente ale lui
Gn perechi (x, ax), care sunt disjuncte av and n vedere faptul c a a (ax) = x. Din
ecare dintre cele 2n+1 perechi lu am cate un reprezentant si not am cu A mult imea
acestor reprezentant i. Evident, G A = a A. Astfel
e =

xG
x =

xA
x

xG\A
x =

xA
x

xA
ax = a
2n+1

xA
x
2
= ay
2
.
Astfel a = y
2
, unde y =

xA
x. Fie d ordinul lui y si evident d[4n +2. Daca d este
impar atunci a
d
= y
2d
= e. Contradict ie pentru c a d este impar si a are ordinul 2.
Daca d = 2l, unde l este impar atunci avem a
l
= y
2l
= e. Contradict ie pentru ca l
este impar si ordinul lui a este 2. Deci n ecare caz obt inem o contradict ie si astfel
produsul tuturor elementelor din grup nu este e.
c) Daca grupul este necomutativ, atunci exist a dou a elemente a si b astfel ncat
ab ,= ba. Fie x
1
, x
2
, ..., x
k
, a, b elementele grupului si sa presupunem ca pentru orice
61
permutare a elementelor avem produsul e. De aici rezulta ca
x
1
x
2
...x
k
ab = x
1
x
2
...x
k
ba = e.
Deci ab = ba. Contradict ie! Astfel problema este rezolvat a.
117. Presupunem ca G este comutativ. Atunci e H = e, a, b, ab. Se observ a ca H este
subgrup al lui G, deci 4[10 contradict ie!
118. Fie a, b H si x G H. Atunci xax
1
= a
1
, xbx
1
= b
1
si xabx
1
= (ab)
1
=
b
1
a
1
. Deci a
1
b
1
= xax
1
xbx
1
= xabx
1
= b
1
a
1
. Acest lucru este adev arat
pentru orice a, b H. Fie acumx, y H atunci exista a, b H astfel ncat x = a
1
si
y = b
1
, deci xy = a
1
b
1
b
1
a
1
= yx. Astfel am demonstrat c a H este comutativ.
xhx
1
= h
1
xh = h
1
x x
2
h = xh
1
x = xh
1
x
1
x
2
= hx
2
.
Avem si xhx
1
= h
1
hxhx
1
= e hxh = x (xh)
2
= x
2
, x G H, h
Hs.
Fie x G H oarecare. Atunci G = H xH. Deci G H = xH. Astfel avem
x, y H exist a h H astfel ncat x = yh. Dar y
2
= (yh)
2
= x
2
. Deci x
2
=
y
2
, x, y G H. (1)
Bineant eles ca x
2
H, x G H pentru c a daca x
2
G H am avea c a x
2
= x.
Fals!
Din relat ia (xh)
2
= x
2
, x G H, h H pentru h = x
2
obt inem x
6
= x
2
, deci
x
4
= e si astfel x are ordinul 2 sau 4. Dar, cum ordinul lui x divide 2n, unde n este
impar rezulta c a x are ordinul 2, deci x
2
= e si din (1) obt inem ca x
2
= e, x GH,
deci orice element din G H are ordinul 2.
119. Un grup cu un element este evident comutativ.
Daca G = e, x este un grup cu doua elemente atunci G este comutativ.
Daca G = e, a, b atunci a
2
/ e, a. Dac a a
2
= e rezulta ca a = e din faptul ca
a
3
= e. Deci b = a
2
si G = e, a, a
2
, care este comutativ.
Daca G = e, a, b, c atunci avem doua cazuri: Din teorema lui Lagrange avem ca
ordinul ec arui element divide ordinul grupului, deci ordinul oric arui element este 2
sau 4.
i) Avem un element de ordin 4, de exemplu a. Atunci e, a, a
2
, a
3
este subgrup al
lui G cu 4 elemente, adica G = e, a, a
2
, a
3
. Deci G este comutativ.
ii) Fiecare element al lui G are ordinul 2. Atunci e = x
2
y
2
= (xy)
2
, x, y G.
Atunci rezult a ca xy = yx, x, y G, deci G este comutativ.
Daca G = e, a, b, c, d atunci ord(a) = 5, deci H = e, a, a
2
, a
3
, a
4
este subgrup al
lui G cu cinci elemente, deci G = H = e, a, a
2
, a
3
, a
4
. Astfel G este comutativ.
120. Fie G o mult ime cu n elemente (n N

), G = a
0
, a
1
, ..., a
n1
.
Daca i, j 0, 1, 2, ..., n 1 denim a
i
a
j
= a
r
unde r este restul mp art irii lui
i + j la n. Aceasta operat ie este evident asociativ a, comutativ a, elementul neutru
este a
0
, iar simetricul lui a
i
este a
ni
pentru orice i 0, 1, ..., n 1.
121. Daca A, B G atunci AB = xy[x A, y B.
Presupunem ca exist a a G AB si denim funct ia f : B G A, f(x) = ax
1
.
62 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
Observam c a funct ia este bine denit a pentru ca dac a exist a x
0
B cu f(x
0
) A
atunci avem ca ax
1
o
= y a = yx
0
cu y A si x
0
B, deci a AB. Contradict ie!
Deci f este bine denit a. Deasemenea f este evident injectiva. Astfel avem c a
[B[ [G[ [A[ [A[ + [B[ [G[. Contradict ie cu enunt ul. Deci presupunerea c a
exist a a G AB este fals a. Astfel rezulta ca G = AB.
122. Pentru nceput demonstram c a produsul tuturor elementelor unui grup este egal
cu produsul elementelor de ordin 2.

Intr-adev ar, dac a not am cu A mult imea care
cont ine toate elementele de ordin diferit de 2 atunci orice element din A are inversul
diferit de el nsusi, si atunci elementele sale pot grupaten perechi disjuncte (x, x
1
)
si evident produsul tuturor elementelor din A este e. Deci

xG
x =

xA
x

xG, ord(x)=2
x =

xG, ord(x)=2
. ()
Fie G un grup comutativ nit. Presupunem ca G are un subgrup H cu proprietatea
(P). Atunci

xH
x =

xG\H
x.

Inmult ind cu

xH
x obt inem
(

xH
x)
2
=

xG
x

xH, ord(x)=2
x
2
=

xG
x e =

xG
.
Fie acum J ,= G un subgrup al lui G oarecare. Atunci
e =

xG
x = (

xJ,ord(x)=2
x)
2
()
= (

xJ
x)
2
.
Simplicand cu

xJ
x avem c a

xJ
x =

xG\J
x,
deci si J are proprietatea (P). Cum J a fost ales arbitrar rezult a ca orice subgrup
al lui G care este diferit de G are proprietatea (P).
123. Evident, opreat ia este comutativa pentru orice x, y R, deci si pe M. Fie e
elementul neutru si e [e] = a si e = b. Asadar, pentru ca M s a e grup trebuie
ca
x e = x [x]b +xa = 2x [x](2 b) +x(2 a) = 0 (1),
pentru tot i x M. Scriind aceasta relat ie pentru x = e avem
a(2 b) +b(2 a) = 0 a +b ab = 0 b(a 1) = a.
63
Daca avemn vedere c a a este ntreg si b este cuprins n [0, 1) atunci a > 1 b > 1.
Imposibil! Nu putem avea a = 1, iar daca a = 0, atunci si b = 0. De aici avem ca
a 0 si numerele 2 a si 2 b sunt ambele pozitive. De aici si din (1) rezulta ca
nu putem avea n M numere pozitive.
Pentru orice x M avem din (1)
x = [x]
2 a
2 b
.
Asta nseamna c a orice x M este de forma
[x] +x = k k
2 b
2 a
= k
b a
2 a
= k
a
a1
a
2 a
=
= k
2a a
2
(2 a)(a 1)
= k
a
a 1
= x
k
,
unde k este partea

Intreaga a lui x. Deoarece [e] = a avem e = x
a
. Daca a = 0 se
observ a ca singurul element al lui M este 0, iar M = 0 este evident grup abelian.
Acum e a ,= 0. Pie P = k ntreg : x
k
M. Atunci mult imea M este denit a de
mult imea de ntregi nepozitivi P. Asadar pentru orice k, l P avem ca
x
k
x
l
=
1
2
([x
k
]x
l
+ [x
l
]x
k
) =
=
1
2
_
k
l
a 1
+l
k
a 1
_
= kl
1
a 1
= xkl
a
.
Cum M este grup abelian, numarul x
k
x
l
trebuie s a e n M si ast a nseamn a
ca
kl
a
P. Iter and aceast a relat ie pentru orice numere k
1
, ..., k
n
P, obt inem c a
k
1
k
2
...k
n
a
n1
P si n particular
k
n
a
n1
P. Deci a
n1
[k
n
pentru orice k si pentru orice
n. Evident ca orice numar prim p care l divide pe a l divide si pe k. Dac a este
exponentul lui p n a si este exponentul lui p n k atunci avem c a
(n 1) n, n
n 1
n

, n .
Deci a[k pentru price k P. Dac a ar exist a un k P cu k < a atunci 1 > x
k
=
k
a1
> 1, ceea ce este absurd. Asadar, singurele elemente ale lui P pot 0 si a. Dar
pentru a ,= 0 0 nu este inversabil, deci singura posibilitate pentru ca M sa e grup
este ca P = a.
Deci singurele grupuri abeliene de forma cerut a sunt M =
_
a
2
a 1
_
pentru a 0 si
aceste grupuri veric a proprietatea cerut a.
124. Avem c a xy = y
p
x. Deci xy
k
= y
p
xy
k1
= y
p
(xy)y
p2
= y
2p
xy
p2
= ... =
y
(k1)p
xy = y
kp
x.
De aici rezult a ca x
k
y = x
k1
(xy) = x
k1
y
p
x = x
k2
(xy
p
)x = x
k2
y
p
2
x
2
= ... =
y
p
k
x
k
.
Avem c a xy
n
d
= y
p
d
n
x = e
p
d
x = ex = x y
n
d
= e.
64 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
125. a) Fie a G H. Atunci si b = a
1
G H. Daca a ,= b atunci e = ab = ba, unde a
si b G H. Contradict ie cu enunt ul! Deci a
1
= a pentru orice a G H. Astfel
a
2
= e, a G H.
b) Fie a H, x G H arbitrare. Atunci avem ca ax G H si axax = (ax)
2
=
e = x
2
. Deci axa = x, a H, x G H (1). Fie a, b H arbitrare si x G H
xat. Atunci x = axa = bxb. Cum xa G H
(1)
xa = bxab. Astfel avem
abxab = x = bxb abxa = bx = baxa ab = ba. Cum a si b au fost alese arbitrar
rezulta ca H este comutativ.
c) Consider am grupul G = e, a, b, ab, aba, ba, unde ab ,= ba si a
2
= b
2
= (ab)
3
= e.
Astfel avem aba = bab si H = e, ab, ba.
126. a) Fie g : G G, g(x) = f(x)x
1
. Daca g(x) = g(y) atunci rezulta ca f(x)x
1
=
f(y)y
1
f(y
1
)f(x) = y
1
x f(y
1
x) = y
1
x
ii)
y
1
x = e x = y. Deci g
este injectiva si cum G este nit rezulta ca g este si surjectiva. Deci f(x)x
1
[x
G = G.
Fie y G. Cum g este surjectiva putem gasi x G astfel ncat g(x) = y. Atunci
f(y) = f(g(x)) = f(f(x)x
1
) = f(f(x))f(x
1
) = x(f(x))
1
= (f(x)x
1
)
1
= y
1
.
Cum y a fost ales arbitrar rezult a ca f(x) = x
1
, x G. Astfel (xy)
1
= f(xy) =
f(x)f(y) = x
1
y
1
, x, y G. Astfel rezult a ca G este comutativ.
c) Presupunem ca n este par. Atunci, din teorema lui Cauchy rezult a ca exist a cel
put in un element de ordin 2. Deci exist a x G e cu x
2
= e. Atunci x
1
= x si
f(x) = x
1
= x si din enunt rezulta ca x = e. Contradict ie! Deci n este impar.
127. Daca x
2
= e, x G atunci G este comutativ. Avem c a g(x) = f(x) f(ax) si
g(ax) = f(ax) f(a
2
x) = f(x) f(ax). Deci g(x) = g(ax). Dac a g ar injectiva
atunci ar rezult a ca x = ax, adic a a = e. Contradict ie cu ipoteza. Deci g nu este
injectiva.
128. a) Demonstram prin induct ie armat ia: P(i) : y
n
i
= x
i
yx
i
.
P(1) este adev arata din ipotez a.
Presupunem P(i) adevarata. y
n
i
= x
i
yx
i
(y
n
i
)
n
= y
n
i+1
= (x
i
yx
i
)
n
=
x
i
yx
i
x
i
yx
i
...x
i
yx
i
. .
nori
= x
i
y
n
x
i
y
n
=yxy
1
= x
i+1
yx
(i+1)
, deci si P(i+1) este adevarata.
Prin induct ie matematic a tezult a ca P(n) este adev arata pentru orice n N

.
b) Demonstram mai nt ai c a oricare ar p, q N

are loc y
n
p
q
= x
p
y
q
x
p
.

Intr-adev ar, y
n
p
q
= (y
n
p
)
q
= x
p
yx
p
x
p
yx
p
...x
p
yx
p
. .
qori
= x
p
y
q
x
p
.
Daca not am
a =
k

j=1
b
j
n
j
,
rezulta ca
y
a
= (y
n
k
b
k
)(y
n
k1
b
k1
)...(y
nb
1
) =
= (x
k
y
b
k
x
k
)(x
k1
y
b
k1
x
(k1)
)...(x
2
y
b
2
x
2
)(xy
b
1
x
1
) =
65
= y
b
k
x
1
y
b
k1
x
1
...x
1
y
b
1
x
1
.
129. Fie k = ord(xy). Avem ca (xy)
mn
= x
mn
y
mn
= (x
m
)
n
(y
n
)
m
= e. Deci k mn.
Deasemenea e p, q resturile mp art irii lui k la m, respectiv n. Atunci e = (xy)
k
=
x
k
y
k
= x
m+p
y
n+q
= x
p
y
q
. Deci e = (x
p
y
q
)
m
= x
mp
y
mq
= y
mq
. Astfel n[mq si
cum (m, n) = 1 rezult a ca n[q cu q < n. Asta implica q = 0, deci k divizibil cu n.
Analog se arata ca m[k. Cum (m, n) = 1 rezulta ca mn[k, deci mn k.
Deci mn = k = ord(xy).
130. G este un grup cu un num ar impar de elemente. Atunci dac a a este un element
al lui G rezulta ca ord(a) este impar.

Intr-adev ar, dac a consideram H =< a >
subgrupul lui G generat de a, acesta are proprietatea ca [H[ = ord(a). Din teorema
lui Lagrange rezulta c a [H[ divide [G[. Astfel si ordinul lui a divide ordinul lui G
care este impar. Prin urmare ordinul lui a este impar. Am demonstrat astfel c a
ordinul oricarui element al lui G este impar.

Intr-un grup nit avem ord(xy) = ord(yx), x, y G. Fie acum x, y G. Atunci


din ipoteza avem c a (xy)
2
= (yx)
2
(1) .
Deasemenea daca not am cu q = ord(xy) = ord(yx), am demonstrat mai sus c a q
este impar. Deci (q, 2) = 1 si astfel exist a k, l Z astfel nc at 2k +ql = 1.
Astfel avem
xy = (xy)
2k+ql
= ((xy)
2
)
k
((xy)
q
)
l
= ((yx)
2
)
k
)((yx)
q
)
l
= (yx)
2k+ql
= yx.
Deci xy = yx, si cum x si y au fost alese arbitrar, rezult a ca G este grup abelian.
131. Fie g G si funct ia f : G G, f(x) = x
1
g. Evident, f este injectiva. Daca
A = a
1
, ..., a
n
, atunci f(A) = f(a
1
), ..., f(a
n
) G si card(A) = n pentru c a f
este injectiva.
Daca Af(A) = , atunci cardG cardA+cardf(A) = 2n > cardG. Contradict ie!
Prin urmare exist a k astfel nc at a
k
f(A). Deci exist a j cu proprietatea f(a
j
) = a
k
de unde a
1
j
g = a
k
, adica g = a
j
a
k
. Cum g a fost ales oarecare, problema este
rezolvat a.
132. Fie G un grup nit si x, y G. Fie k ordinul lui xy n G. Atunci
(xy)
k
= e x(yx)
k1
y = e (yx)
k1
y = x
1
(yx)
k
= e.
Deci ord(yx) ord(xy). Analog se arat a ca ord(xy) ord(yx). Prin urmare
ord(xy) = ord(yx).
133. Fie [G[ = p
1
p
2
...p
n
, unde p
i
, i = 1..n sunt numere prime distincte dou a cate dou a.
Din teorema lui Cauchy stim ca dac a p[ [G[ si p e prim, atunci exist a n G cel put in
un element de ordin p.
Astfel exist a x
1
, x
2
, ..., x
n
G cu ord(x
i
) = p
i
, i = 1..n. Deci dac a x = x
1
x
2
...x
n
,
atunci din faptul ca G este comutativ si p
i
sunt prime ntre ele avem ord(x) =
ord(x
1
x
2
...x
n
) = ord(x
1
)ord(x
2
)...ord(x
n
) = p
1
p
2
...p
n
= ord(G). Deci G =< x > si
este ciclic.
66 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
134. a) Fie H un subgrup al lui G cu n elemente. Atunci K = G H are n elemente.
Fie a in G. Daca a H atunci aH = H = Ha. Dac a a / H, atunci aH, Ha
GH = K. Dar funct iile f
s
: H aH, f
s
(x) = ax si f
d
: H Ha, f
d
(x) = xa sunt
biject ii, deci [H[ = [aH[ = [Ha[. Deoarece aH, Ha K si [aH[ = [Ha[ = [H[ = [K[
rezulta c a aH = Ha = K. Deci pentru orice a G avem aH = Ha.
b) Presupunem c a exista H, K dou a subgrupuri ale lui G cu [H[ = [K[ = n si
H K = e.
Fie H = e, a
1
, a
2
, ..., a
n1
, K = e, b
1
, b
2
, ..., b
n1
. Cum [H K[ = 2n1 rezulta
ca G (H K) = c.
c G c
1
G. Daca c
1
H K, atunci c H K, ceea ce este fals, deci
c
1
= c, adica c
2
= e.
Folosim punctul a) pentru H si avem c a
c, ca
1
, ca
2
, ..., ca
n1
= c, a
1
c, a
2
c, ..., a
n1
c = b
1
, b
2
, ..., b
n1
, a.
De aici rezult a ca daca b
i
K acunci exist a a
k
, a
l
H astfel ncat b
i
= a
k
a = aa
l
.
Deci b
2
i
= a
k
a
2
a
l
= a
k
a
l
H K b
2
i
= e, i = 1..n 1. Analog a
2
i
= e, i =
1..n 1. Deci x
2
= e, x G. De aici rezulta c a G este abeilan.
135. a) Evident, x H x
2
H.
Fie acum x G cu x
2
H. Ordinul lui G este impar, rezulta ca ordinul lui x este
impar, deci exist a k N cu x
2k+1
= e.
x
2
H x
2k+2
H x
2k+1
x H x H.
b) Fie a G H. Evident ca f : G G, f(x) = ax este injectiva. Rezulta ca
[f(G H)[ = [G H[. Presupunem ca (G H) f(G H) = . Deci 2[G H[ [G[.
De aici avem faptul ca 2[G[ 2[H[ [G[ si mai departe [G[ 2[H[. Deoarece [H[
divide [G[, [G[ este impar si H ,= G avem ca [H[ k = [G[ si din cele demonstrate
mai sus k 2 si k impar. Rezulta ca k = 1, adica [H[ = [G[. Contradict ie!
Deci b G H astfel ncat f(b) = d G H. Astfel exist a a, b G H cu
ab G H.
136. Fie ordG = n si d cel mai mare divizor comun al ordinelor elementelor din G e.
Evident, d[n. Daca d = 1 atunci exista elementul cautat si este e.
Fie acum d > 1 si e d = p
a
1
1
p
a
2
2
...p
a
k
k
, descompunerea lui d n factori primi. Atunci
exista elementele x
1
, x
2
, ..., x
k
astfel ncat p
a
i
[ord(x
i
), adic a ord(x
i
) = p
a
i
t
i
.
Daca x = x
t
1
1
x
t
2
2
...x
t
k
k
atunci x
d
= (x
t
1
p
a
i
1
1
)
d
p
a
i
1
...(x
t
k
p
a
k
k
1
)
d
p
a
k
k
= e. Prin urmare
ord(x) d care este cel mai mare divizor comun al tuturor ordinelor elementelor
din G e. Deci ord(x) 1, d.
Presupunem ca x = e. Atunci e = x
p
a
k
k
= (x
t
1
1
x
t
2
2
...x
t
k1
k1
)
p
a
k
k
. Deci ordinul lui
x
t
1
1
x
t
2
2
...x
t
k1
k1
este mai mic decat d, adica este 1. De aici rezult a ca x
t
k
k
= e, adica
x
k
= e. Fals!
Deci x ,= e si de aici rezulta ca ordx = d.
137. Fie A G e cu [A[ =
_
n 1
2
_
+ 1, unde n = [G[.
Fie f, g EndG astfel nc at f(x) = g(x), x A si H = x G : f(x) = g(x).
67
H este subgrup al lui G. Din faptul c a f(e) = g(e) = e reault a ca e H A, deci
[H[ [A[ +1 =
_
n 1
2
_
+2 >
n 1
2
+1 =
n + 1
2
>
n
2
. Cum [H[ divide [G[ rezulta
ca G = H. Deci [End(G)[ [f : A G, f funct ie [ = n
[
n1
2
]+1
. Folosind enunt ul
avem n
n2
n
[
n1
2
]+1
n 2
_
n1
2

+ 1 n 1
n1
2
+ 1 n 5.
Daca n = 1 atunci G = e si [EndG[ = 1 = 1
1
. Deci G = e verica condit ia dat a.
Daca n = 2 atunci G Z
2
si [End(Z
2
)[ = 2 ,= 2
0
.
Daca n = 3 atunci G Z
3
si [End(Z
3
)[ = 3 = 3
32
, deci si Z
3
verica condit ia dat a.
Daca n = 4 atunci G Z
4
sau G K(grupul lui Klein). Se verica faptul ca
[End(Z
4
)[ = 4 ,= 4
2
si [End(K)[ = 16 = 4
2
.
Daca n = 5 atunci G Z
5
si [End(Z
5
)[ = 5 ,= 5
3
.
Deci grupurile c autate sunt e, Z
3
si K.
138. Daca x H evident c a x
2
H, din denit ia unui subgrup. Dac a x / H atunci
pentru orice y H avem xy / H. Deci funct ia f
x
: H G H, f
x
(h) = xh este
corect denita. Mai mult, ea este si injectiva pentru ca n grup are loc proprietatea
de simplicare. Dac a t inem cont ca [H[ = [G H[ = n atunci putem vedea ca
funct ia este chiar bijectiv a. Presupunem ca x
2
= y G H. Deoarece funct ia f
x
este surjectiva rezulta ca exist a h H cu xh = y = x
2
adic a x = h. Contradict ie cu
x / H. Deci presupunerea facut a este fals a si x
2
H, x G.
68 CAPITOLUL 4. GRUPURI - SOLUT II
Capitolul 5
Inele - Solut ii
1. Cum ab1 este inversabil notam u = b(ab1)
1
, care este produsul a dou a elemente
inversabile, deci este inversabil. Observ am ca (a b
1
)u = (a b
1
)b(ab 1)
1
=
(ab 1)(ab 1)
1
= 1 . Deci inversul lui a b
1
este inversabil si (a b
1
)
1
=
b(ab 1)
1
.
Calcul am (aba a)((a b
1
)
1
a
1
) = (aba a)(b(ab 1)
1
a
1
) = abab(ab
1)
1
ab(ab1)
1
abaa
1
+aa
1
= ab(ab1)(ab1)
1
ab+1 = abab+1 = 1
si
((a b
1
)
1
a
1
)(aba a) = (b(ab 1)
1
a
1
)(aba a) = b(ab 1)
1
aba
a1aba b(ab 1)
1
a + a
1
a = b(ab 1)
1
(ab 1)a ba + 1 = ba ba + 1 = 1.
Deci Deci (a b
1
)
1
a
1
este inversabil si inversul s au este aba a.
2. Consideram elementele urm atoare din inelul A: ac, a
2
c, ..., a
n
c, ... si vom demonstra
ca sunt distincte.
Presupunem ca exist a m, n N, m > n astfel ncat a
n
c = a
m
c.

Inmult ind cu c
la st anga obt inem ca caa
n1
c = caa
m1
c ba
n1
c = ba
m1
c
2)
a
n1
c = a
m1
c.
Astfel, repetand acest procedeu de m ori avem c a a
nm
c = c[ a la dreapta b =
ca = a
nm
ca = a
nm
b
1)
= ba
nm
2)
a
nm
= 1. Deci a este inversabil, inversul s au
ind a
nm1
. Astfel avem c a dac a ca = b c = ba
1
. Deci ac = a(ba
1
) = aba
1
1)
=
aa
1
b = b. Contradict ie cu enunt ul! Deci presupunerea f acut a este fals a. Astfel,
toate elementele ac, a
2
c, ..., a
n
c, ... sunt distincte. Deci inelul A este innit.
3. a) b): ba
2
b = 1[ a la dreapta baaba = a ba
2
= a. Folosind acest rezultat
avem c a 1 = ba
2
b = ab. Deci ab = 1. Cum 1 = baab ba = 1 deasemenea.
b) c): ab = ba = 1; astfel aba = a(ba) = a. Presupunem ab
1
a = a si ab
2
a = a.
Rezulta ab
1
a = ab
2
a.

Inmult ind si la stanga si la dreapta cu b obt inem b
1
= bab
1
ab =
bab
2
ab = b
2
. Deci b
1
= b
2
. Astfel am demonstrat c a nu exist a decat un element b cu
aceast a proprietate.
c) a): aba = a (1) aba a = 0 a(ba 1) = 0 a(ba 1)a = 0 (2).
Sc azand pe (2) din (1) obt inem a(b +1 ba)a = a. Cum exist a un singur element b
69
70 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
cu proprietatea aba = a, avem b = b + 1 ba ba = 1. Analog avem (ab 1)a =
0 a(ab 1)a = 0 a(b + 1 ab)a = a b + 1 ab = b ab = 1. Deci
ba
2
b = baab = 1 1 = 1. Astfel problema este rezolvata.
4. Fie n
0
cel mai mic num ar natural nenul astfel nc at 1 + 1 +... + 1
. .
n
0
ori
= 0. Atunci
0, 1, 1 + 1, ..., 1 + 1 +... + 1
. .
n
0
1 ori
este subgrup al grupului (A, +). Din teorema
lui Lagrange avem ca n
0
[5 deci n
0
1, 5. Dac a n
0
= 1 atunci avem 1 = 0.
Contradict ie! pentru c a inelul are mai mult de un element. Deci 5 este cel mai mic
numar cu propretatea cerut a. Astfel avem
A = 0, 1, 1 + 1, 1 + 1 + 1, 1 + 1 + 1 + 1.
Deci daca x, y A m, n N, n, m 4 astfel nc at x = 1 + 1 +... + 1
. .
m ori
si
y = 1 + 1 +... + 1
. .
n ori
. Atunci xy = 1 + 1 +... + 1
. .
mn ori
= yx. Deci A este comutativ.
5. Facem convent ia sa not am x +x +... +x
. .
n ori
cu nx, unde x A si n N.
Avem x
6
= x, x A. Pentru x = 1 se obt ine ca 1 = (1)
6
= 1 1 +
1 = 0[ x, x A x + x = 0, x A Daca k N atunci (2k)x = 0 si
(2k + 1)x = x, x A (1).
Din enunt avem ca x +1 = (x +1)
6
= x
6
+6x
5
+15x
4
+20x
3
+15x
2
+6x +1
(1)

x + 1 = x
6
+x
4
+x
2
+ 1 x
4
+x
2
= x
6
x x
4
+x
2
= 0, x A.
x
4
+x
2
= 0[ +x
2
(1)
x
4
+ (x
2
+x
2
) = x
2
(1)
x
4
= x
2
, x A.
x
4
= x
2
[ x
2
x
6
= x
4
= x
2
. Cum x
6
= x x
2
= x.
6. Facem convent ia sa not am x +x +... +x
. .
n ori
cu nx, unde x A si n N.
Din enunt avem ca x
12
= x, x A. Pentru x = 1 se obt ine 1 = (1)
12
= 1
1 + 1 = 0[ x, x A x + x = 0, x A Daca k N atunci (2k)x = 0 si
(2k + 1)x = x, x A (1).
Din enunt pentru x x + 1 avem ca x + 1 = (x + 1)
12
= x
12
+ 12x
11
+ 66x
10
+
220x
9
+ 495x
8
+ 792x
7
+ 924x
6
+ 792x
5
+ 495x
4
+ 220x
3
+ 66x
2
+ 12x + 1
(1)

x + 1 = x
12
+x
8
+x
4
+ 1 x
8
+x
4
= x
12
x x
8
+x
4
= 0, x A.
x
8
+x
4
= 0[ +x
4
x
8
+ (x
4
+x
4
) = x
4
x
8
= x
4
, x A.
x
8
= x
4
[ x
4
x
12
= x
8
= x
4
, x A. Cum x
12
= x, x A avem x = x
4
, x A.
Facand x x
3
n aceast a relat ie obt inem x
3
= x
12
, x A.
x
12
= x x
3
= x, x A. Facand x x + 1 avem x + 1 = (x + 1)
3
=
x
3
+ 3x
2
+ 3x + 1, x A
(1)
x + 1 = x
3
+ x
2
+ x + 1, x A x
2
+ x =
x x
3
x
2
+x = 0[ +x x
2
+ (x +x) = x x
2
= x, x A.
7. a) x
2
= x, x A. Pentru x = 1 obt inem 1 = (1)
2
= 1 deci 1 +1 = 0[ x, x
A x +x = 0, x A.
71
b) 0 = (x + y)
2
(x + y) = x
2
+ xy + yx + y
2
x y = xy + yx, x, y A. Deci
xy + yx = 0, x, y A. Adunand yx n ambii membri avem xy + (yx + yx) =
yx, x, y A
a)
xy = yx, x, y A. Deci inelul este comutativ.
8. Observam c a 0,1 M. Fie x M 0, 1. Avem (1 x)
2
= x
2
x
. .
0
x +1 = 1 x,
deci si 1 x M. Daca avem x = 1 x[ x x
2
= x x
2
= 0 x
2
= 0 x = 0.
Contradict ie!. Deci x ,= 1 x. Deci pentru orice x
0
M avem un alt element,
1 x
0
, diferit care apart ine lui M(pentru 0 se ia 1). Datorit a faptului c a M este
nit a avem c a M are un num ar par de elemente.
9. Cazul 1. Singurul element idempotent al lui A este 1. Atunci produsul elementelor
idempotente este chiar 1.
Cazul 2. Exist a un alt element idempotent x A. Atunci si 1 x este idempotent.
Cum x(1 x) = x x
2
= 0 este un factor al produsului, acesta este egal cu 0.
10. Avem c a 1 Z(A).
Fie a, b Z(A). Atunci avem (ab)x = axbx = xaxb = x(ab) ab Z(A)
Fie a, b Z(A). Atunci avem abx = axb = xab ab Z(A).
Conform acestor trei rezultate, Z(A) este subinel al lui A.
b) x
2
x A, x A. Pentru x x + y avem ca (x + y)
2
(x + y) Z(A)
x
2
x+y
2
y+xy+yx Z(A). CumZ(A) este subinel al lui Asi x
2
x, y
2
y Z(A)
rezulta ca
(x
2
x+y
2
y+xy+yx)(x
2
x)(y
2
y) Z(A) xy+yx Z(A), x, y A.
Atunci avem ca x(xy + yx) = (xy + yx)x, x, y A x
2
y + xyx = xyx +
yx
2
, x, y A. Deci x
2
y = yx
2
, x, y A x
2
Z(A), x A. Rezulta c a
x
2
(x
2
x) Z(A), x A. Deci x Z(A), x A. Deci Z(A) = A si inelul
este comutativ.
11. Stim c a Z(A) este subinel al lui A. Atunci Z(A) este subgrup aditiv al grupu-
lui (A, +). Din teorema lui Lagrange avem ca ord(Z(A))[pq, deci ord(Z(A))
1, p, q, pq. Cum 0 si 1 apart in lui Z(A), ord(Z(A)) 2. Avem urmatoarele cazuri:
i) ord(Z(A)) = pq Z(A) = A A este comutativ.
ii) ord(Z(A)) = p. Alegem un element A Z(A) si consider am mult imea
B = a
0
+a
1
+... +a
n

n
[n N, a
i
Z(A), i = 1..n.
Aceast a mult ime cont ine valoarea pentru elementul a tuturor polinoamelor din
inelul Z(A)[X]. Cum Z(A)[X] este un inel rezult a ca si B este un inel, diferent a
si produsul a oricare doua elemente din B a andu-se tot n B datorit a faptului c a
at at diferent a cat si produsul a oricare doua polinoame din inelul Z(A)[X] este tot
n Z(A)[X]. B ind inel, este un subinel al lui A. Deci ord(B)[pq. Evident avem
ca Z(A) B(deci Z(A) este subinel si al lui B si astfel p = ord(Z(A))[ord(B)), si
B Z(A). Deci ord(B) > ord(Z(A)).
Astfel am obt inut c a
p[ord(B), dar ord(B) > p
ord(B)[pq
_
ord(B) = pq A = B. Deci
72 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
A este comutativ. Contradict ie cu faptul ca ord(Z(A)) = p. Deci acest caz nu
satisface condit iile problemei.
iii) ord(B) = q. Se trateaz a analog cu ii)
Deci singura opt iune este ord(Z(A)) = pq, adic a A = Z(A). Astfel inelul A este
comutativ.
12. Inelul are proprietatea ca dac a x
2
= 0 atunci x = 0. (1)
a) (zxz xz)
2
= zxzzxz zxzxz xzzxz +xzxz = zxzxz zxzxz +xzxz xzxz =
0
(1)
zxz xz = 0 zxz = xz. (2)
b) Analog (zxz zx)
2
= zxzxzxzx+zxzxz zxzxz = 0 zxz zx = 0 zxz =
zx
(2)
zx = xz. Deci zx = xz, x A z Z(A). Deci orice element idempotent
din A se a a n Z(A).
13. Facem convent ia sa not am x +x +... +x
. .
n ori
cu nx, unde x A si n N.
Cum x
n+1
= x
n
, x A, avem prin indut ie ca x
n+a
= x
n
, a N, x A (1).
Pentru x = 1 avem c a (1)
n+1
= (1)
n
1 = 1 1 + 1 = 0 (2) x
n+1
=
x
n
x
n
(x 1) = 0, x, y A. Pentru x x + 1 avem (x + 1)
n
x = 0[ x
n2

(x + 1)
n
x
n1
= 0. Dezvolt and avem
_
x
n
+
_
n
1
_
x
n1
+
_
n
2
_
x
n2
+ ... +
_
n
n 1
_
x + 1
_
x
n1
= 0 x
2n1
+
_
n
1
_
x
2n2
+... +
_
n
n 1
_
x
n
+x
n1
= 0
(1)

__
n
1
_
+
_
n
2
_
+...
_
n
n 1
__
x
n
+
x
n1
= 0 (2
n
1)x
n
+x
n1
= 0
(2)
x
n
+x
n1
= 0[+x
n1
x
n
= x
n1
, x A.
Procedand inductiv ajungem la x
2
= x, x A.
14. f(x, y) = (xy)
2
x
2
y
2
= x(yx xy)y, x, y A.
a) Astfel f(1 + x, 1 + y) = (1 + x)((1 + y)(1 + x) (1 + x)(1 + y))(1 + y) = (1 +
x)(1 +x +y +yx 1 x y xy)(1 +y) = (1 +x)(yx xy)(1 +y). f(1 +x, y) =
(1 +x)(y(1 +x) (1 +x)y)y = (1 +x)(y +yx y xy)y = (1 +x)(yx xy)y.
f(x, 1+y) = x((1+y)xx(1+y))(1+y) = x(x+yxxxy)(1+y) = x(yxxy)(1+y).
f(x, y) = x(yx xy)y.
Din acestea rezulta ca E(x, y) = (1 + x)(yx xy)(1 + y) (1 + x)(yx xy)y
x(yx xy)(1 + y) + x(yx xy)y = (1 + x)(yx xy)(1 + y y) x(yx xy)(1 +
y y) = (1 + x)(yx xy) x(yx xy) = (1 + x x)(yx xy) = yx xy. b)
(xy)
2
(yx)
2
= x
2
y
2
y
2
x
2
, x, y A (xy)
2
x
2
y
2
= (yx)
2
y
2
x
2
, x, y
A f(x, y) = f(y, x), x, y A E(x, y) = E(y, x), x, y A
yx xy = xy yx, x, y A (yx xy) + (yx xy) = 0. Deoarece x +x = 0
implica x = 0, x A avem c a yx xy = 0, x, y A xy = yx, x, y A. Deci
A este inel comutativ.
15. a) Avem ab = 0. (ba)
2
= b(ab)a = 0. (ba)
2
= 0 ba = 0.
(axb)
2
= ax(ba)xb = 0. (axb)
2
= 0 axb = 0
b) (a
2
a
3
a
1
)
2
= a
2
a
3
(a
1
a
2
a
3
)a
1
= 0. (a
2
a
3
a
1
)
2
= 0 a
2
a
3
a
1
= 0.
73
(a
3
a
1
a
2
)
2
= a
3
(a
1
a
2
a
3
)a
1
a
2
= 0. (a
3
a
1
a
2
)
2
= 0 a
3
a
1
a
2
= 0.
c) a
1
a
2
...a
n
= 0
a)
a
1
x
1
a
2
...a
n
= 0
a)
a
1
x
1
a
2
x
2
...a
n
= 0 ... a
1
x
1
a
2
x
2
...a
n1
x
n1
a
n
=
0, pentru orice x
1
, x
2
, ..., x
n1
A.
Avem (a
i
1
a
i
2
...a
i
n
)(a
i
1
a
i
2
...a
i
n
)...(a
i
1
a
i
2
...a
i
n
)
. .
n ori
=
= x
0
(a
1
x
1
a
2
x
2
a
3
...a
n1
x
n1
a
n
)x
n
= 0. Unde x
i
este produsul factorilor dintre a
i
si
a
i+1
. Deci (a
i
1
a
i
2
...a
i
n
)
n
= 0 a
i
1
a
i
2
...a
i
n
= 0.
16. a) b):
2
+1 = 0 ()
2
+1 = 0. Cum esist a un singur element cu aceast a
proprietate, avem = + = 0 (1 + 1) = 0[ 1 + 1 = 0. Deci
sungurul element pentru care are loc
2
+ 1 = 0 este = 1.
Demonstram ca x
2
= 0 implica x = 0. Fie x A astfel nc at x
2
= 0. (x + 1)
2
+ 1 =
x
2
+x +x + 1 + 1 = 0 x + 1 = 1 x = 0 (1).
Fie funct ia : A A, (x) = x
2
. Demonstr am c a este injectiva. Fie x, y A cu
x
2
= y
2
. Rezulta ca 0 = x
2
y
2
= (x + y)(x y) = (x + y)(x + y) = (x + y)
2

x + y = 0 x = y. Deci funt ia este injectiva. Cum A este nit avem ca este


surjectiva deci pentru orice a A exist a b A astfel nc at a = b
2
.
b) a): Pentru orice a A exist a b A astfel ncat a = b
2
. Deci funct ia
: A A, (x) = x
2
este surjectiva. Inelul A este nit, deci este si injectiva.
Astfel exist a un unic element x din A astfel nc at x
2
= 1[ + 1 x
2
+ 1 = 0. Deci
exist a un singur element x din A astfel nc at x
2
+ 1 = 0.
17. Luam cazul nebanal cand 1 ,= 0. Fie B = x A[x
2
= 0 si C = x A[x
2
= 1.
Fie x B. Avem x
2
= 0. (x + 1)
2
= x
2
+x +x + 1 = x
2
+ 1 = 1, deci x + 1 C.
Fie x C. Avem x
2
= 1. (x + 1)
2
= x
2
+ x + x + 1 = x
2
+ 1 = 1 + 1 = 0, deci
x + 1 B.
x C x
2
= 1 x este inversabil.
Fie x inversabil. Exist a x

astfel nc at xx

= 1 x / B x C. Deci C este
mult imea care cont ine toate elementele inversabile din A. Astfel dac a x, y C atunci
xy este inversabil, si astfel xy C. Deci 1 = x
2
y
2
= (xy)
2
xy = yx, x, y C.
Daca x B, y C x+1 C, y C (x+1)y = y(x+1) xy +y = y +yx
xy = yx.
Daca x C, y B x C, y +1 C x(y +1) = (y +1)x xy +x = yx+x
xy = yx.
Daca x B, y B x + 1 C, y + 1 C (x + 1)(y + 1) = (y + 1)(x + 1)
xy +x +y + 1 = yx +x +y + 1 xy = yx.
Deci n ecare caz avem xy = yx, x, y A. Astfel A este comutativ.
b) A = 0, 1, a, b. Iat a tablele adun arii si nmult irii:
+ 0 1 a b
0 0 1 a b
1 1 0 b a
a a b 0 1
b b a 1 0
si
0 1 a b
0 0 0 0 0
1 0 1 a b
a 0 a 0 a
b 0 b a 1
18. Fie B mult imea elementelor inversabile din A, si C mult imea elementelor din A.
74 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
Conform enunt ului avem ca funct ia f : B C, f(x) = x + 1 este bine denit a, si
injectiv a, deci [B[ [C[.
Analog avem ca funct ia g : C B, g(x) = x+1 este bine denit a, si injectiva, deci
[C[ [B[. Rezult a c a [B[ = [C[ 2 [B[ = [A[.
Fie k numarul de elemente ale lui A. Daca (A, +) este ciclic, atunci e a un
generator al lui A, deci A = 0, a, 2a, ...(k 1)a. Deoarece 1 A rezulta ca exist a
q 1, 2, ..., k 1 astfel nc at 1 = qa. Aceasta egalitate se mai scrie (q 1)a =
a(q 1) = 1, unde q 1 = 1 + 1 +... + 1
. .
q ori
si arat a ca elementul a este inversabil n
inelul A. Considernd atunci elementul a
2
A, va exista p 1, 2, ..., k 1 astfel
ncat a
2
= pa. Cum a este inversabil, din ultima egalitate deducem ca a = p 1
si aceasta arat a ca a 1, unde 1 este subgrupul ciclic al lui (A, +) generat de
elementul 1.
Dar a ind un generator al grupului A rezulta A 1 si cum avemn mod evident si
cealalt a incluziune, deducem egalitatea A = 1, adic a A = 0, 1, 2 1, ..., (k 1) 1.
Se constat a ca aplicat ia : A Z
k
, (i 1) =

i este un izomorsm de inele. Mai
r am ane sa arat am c a numarul k este o putere a lui 2. A Z
k
[B[ = [U(A)[ =
[U(Z
k
)[ = (k), unde este indicatorul lui Euler.
Egalitatea devine k = 2(k).
Fie k = p

1
1
p

2
2
...p

r
r
descompunerean factori primi a numarului k, unde presupunem
c a p
1
< p
2
< ... < p
r
. Atunci (k) = p

1
1
1
p

2
1
2
...p

r
1
r
(p
1
1)(p
2
1)...(p
r
1) (1).
Deoarece 2 este numar prim care divide produsul p
1
p
2
...p
r
, va rezulta ca 2 = p
1
.
Daca am avea r > 1 atunci (1) devine p
2
p
3
...p
r
= (p
2
1)(p
3
1)...(p
r
1) care este
o contradict ie, caci p
2
p
3
...p
r
> (p
2
1)(p
3
1)...(p
r
1). Asadar r = 1 si p
1
= 2,
deci, notand
1
= n, am obt inut k = 2
n
. Prin urmare A Z
2
n (izomorsm de
inele). Se constat a usor ca inelul Z
2
n satisface ipotezele probelmei.
19. a) Avem 1
B
B A. Deci 1
B
1
B
= 0
B
, pe de o parte, si 1
B
1
B
= 0
A
, pe de
alt a parte. Deci 0
A
= 0
B
.
Presupunem ca 1
A
B. Cum 1
B
B si 1
B
este elementul neutru n B, avem ca
1
A
1
B
= 1
A
si 1
A
1
B
= 1
B
. Deci 1
A
= 1
B
. Contradict ie! Deci 1
A
A B.
Avem (1
A
1
B
) 1
B
= 1
B
1
B
= 0, dar 1
A
1
B
,= 0 si 1
B
,= 0, deci inelul A cont ine
divizori ai lui 0.
b) Fie u = 1
A
1
B
. Avem c a u
2
= (1
A
1
B
)
2
= 1
2
A
1
A
1
B
1
B
1
A
+ 1
B
1
B
=
1
A
1
B
1
B
+ 1
B
= 1
A
1
B
= u, deci u este idempotent.
c) Fie A = /
2
(R) inelul matricilor p atratice de ordinul doi cu elemente reale si e
B =
__
a 0
0 0
_
[a R
_
n care operat iile sunt adunarea si nmult irea obisnuite ale
matrucilor. Avem
0
A
= 0
B
=
_
0 0
0 0
_
, 1
A
=
_
1 0
0 1
_
, 1
B
=
_
1 0
0 0
_
.
20. Presupunem ca R[X] C[X]. Astfel exist a un izomorsm : R C. Notam
f = (X). Avem deg(f) 1 pentru c a daca deg(f) = 0 atunci ar rezulta ca X este
75
inversabil, ceea ce este o contradict ie. (Daca f ar polinomul nul, atunci si X ar
polinomul nul)
Consider am polinomul ireductibil X
2
+ 1 R[X] avem (X
2
+ 1) = f
2
+ 1 =
(1 + if)(1 if), adic a imaginea acestui polinom prin izomorsmul nu mai este
un polinon ireductibil n inelul C[X]. Contradict ie!

In concluzie, cele doua inele nu
sunt izomorfe.
21. Daca p = q este evident.
Fie acum Z
p
Z
q
. Avem Z
p
=

0,

1, ...,

p 1 si Z
q
=

0,

1, ...,

q 1. Exist a
: Z
p
Z
q
, un izomorsm de inele. Atunci avem (

1) =

1. Avem ( p) =
(

1 +

1 +... +

1
. .
p ori
) = (

1) +(

1) +... +(

1)
. .
p ori
=

1 +

1 +...

1
. .
p ori
= p. Deci q = p, adica
unul l divide pe celalalt. Deoarece p si q sunt numere prime rezult a ca p = q.
22. Presupunem ca A si Z sunt izomorfe. Deci exist a : Z A un izomorsm de inele.
Denim aplicat ia : Z[X] A[X] prin
(a
0
+a
1
X +... +a
n
X
n
) = (a
0
) +(a
1
)X +... +(a
n
)X
n
pentru orice polinom a
0
+ a
1
X + ... + a
n
X
n
Z[X]. Deoarece este izomorsm
rezulta ca si este izomorsm, deci A[X] si Z[X] sunt izomorfe.
Reciproc, e : Z[X] A[X] un izomorsm de inele. Atunci (1) = 1
A
. Astfel ave
ca (k) = (1) +(1)...(1)
. .
k ori
= k 1
A
, deci (Z) A.
Deoarece Z este domeniu de integritate, rezult a ca si inelul sau de polinoame Z[X]
este domeniu de integritate. Cum A[X] Z[X] rezulta ca A[X] este domeniu de
integritate, deci si A este domeniu de integritate.
Sa demonstram acum c a si
1
(A) Z, unde
1
este izomorsmul invers al lui
. Presupunem prin absurd c a exist a A cu
1
() / Z. Aunci
1
() =
a
0
+ a
1
X + ... + a
n
X
n
Z[X], unde n > 0 si a
n
,= 0. Mai observam ca (X) / A,
pentru ca n caz contrar, cum avem si (Z) A, ar rezulta ca (Z[X] A, ceea ce
ar contrazice surjectivitatea lui . Fie deci (X) =
0
+
1
X + ... +
p
X
p
A[X],
unde p > 0 si
p
,= 0
A
. Avem atunci
= (
1
()) = (a
0
+a
1
X +... +a
n
X
n
) =
= (a
0
) +(a
1
)(X) +... +(a
n
)((X))
n
=
= (a
0
) +(a
1
)(
0
+
1
X +... +
p
X
p
) +... +(a
n
)(
0
+
1
X +... +
p
X
p
)
n
.
Aceasta este o contradict ie pentru c a membrul st ang este un polinom de grad zero,
iar membrul drept este un polinom de gradul np > 0, caci coecientul s au dominant
este (a
n
)
n
p
,= 0
A
(am t inut cont ca A este domeniu de integritate). Deci am
demonstrat ca
1
(A) Z. Notam cu respectiv

1
restrict iile lui si
1
la Z,
respectiv A. Dein cele demonstrate anterior avem c a : Z A si
1
: A Z.
si
1
sunt morsme de inele si
1
= 1
A
si
1
= 1
Z
, ceea ce nseamn a ca
76 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
: Z A este un morsm de inele inversabil, deci este un izomorsm. Astfel avem
Z A.
(1
A
si 1
Z
sunt morsmele identice ale respectivelor inele)
23. Fie A un domeniu de integritate si U(A) grupul multiplicativ al elementelor sale
inversabile. Presupunem c a exist a un izomorsm de grupuri : (A, +) (U(A), ).
Deoarece 1 U(A) si morsmul este surjectiv, rezulta ca exist a a A cu
proprietatea ca (a) = 1. Atunci (a + a) = (a)(a) = (1)(1) = 1 = (0).
Cum este injectiv, rezult a ca a + a = 0, deci a(1 + 1) = 0. Daca a = 0 avem ca
(a) = (0) 1 = 1 si dac a a ,= 0 atunci din faptul c a A este inel integru avem
ca 1 + 1 = 0, deci acelasi lucru.
Astfel x + x = x(1 + 1) = 0, x A. Deci
2
(x) = (x + x) = (0) = 1, x A.
Deci ((x) 1)((x) + 1) = 0, x A ((x) + 1)
2
= 0, x A. Din faptul c a
A este inel integru rezult a ca (x) 1 = 0, x A. Deci Im = 1. Cum este
izomorsm avem ca A = 0. Contradict ie! pentru c a 1 ,= 0. Deci (A, +) nu este
izomorf cu (U(A), ).
Atunci cand A este corp, A

= U(A). Deci grupul aditiv al unui corp comutativ nu


este izomorf cu grupul multiplicativ al elementelor sale nenule.
24. Sa consideram mult imile:
A
1
= y A[f(xy) = f(x)f(y), x, y A
A
2
= y A[f(xy) = f(y)f(x), x A.
Din ipoteza 1) rezulta ca f este un morsm de la grupul (A, +) la grupul (B, +),
deci f(0
A
) = 0
B
. Atunci se vede ca 0
A
A
1
, A
2
, deci A
1
si A
2
sunt nevide.
Fie y
1
, y
2
A
1
. Avem pentru orice x A: f(x(y
1
y
2
)) = f(xy
1
xy
2
) =
f(xy
1
) f(xy
2
) = f(x)f(y
1
) f(x)f(y
2
) = f(x)(f(y
1
) f(y
2
)) = f(x)f(y
1
y
2
),
ceea ce arat a ca y
1
y
2
A
1
deci A
1
este subgrup al lui (A, +). Analog se arat a ca
A
2
este subgrup al lui (A, +).
Incluziunea (A
1
A
2
) A este evident a.
Consider am mult imile:
C
1
(y
0
) = x A[f(xy
0
) = f(x)f(y
0
)
C
2
(y
0
) = x A[f(xy
0
) = f(y
0
)f(x).
Ca si mai nainte se demonstreaza ca C
1
(y
0
) si C
2
(y
0
) sunt subgrupuri ale grupului
(A, +). Avem incluziunea (C
1
(y
0
) C
2
(y
0
)) A, dar datorit a ipotezei 2) avem
ca pentru orice x A avem f(xy
0
) = f(x)f(y
0
) sau f(xy
0
) = f(y
0
)f(x), adic a
x C
1
(y
0
) sau x C
2
(y
0
), deci x C
1
(y
0
) C
2
(y
0
). Deci A C
1
(y
0
) C
2
(y
0
).
Rezulta c a A = C
1
(y
0
) C
2
(y
0
). Deoarece un grup nu se poate scrie ca reuniune de
dou a subgrupuri proprii ale sale (problema 37 se la subgrupuri) rezulta ca C
1
(y
0
) = A
sau C
2
(y
0
) = A.
Daca C
1
(y
0
) = A atunci pentru orice x A avem f(xy
0
) = f(x)f(y
0
), deci y
0
A
1
.
Daca C
2
(y
0
) = A atunci pentru orice x A avem f(xy
0
) = f(y
0
)f(x), deci y
0
A
2
.
77
Am aratat asadar c a y
0
A
1
A
2
si cum y
0
a fost ales arbitrar n A, deducem c a
A A
1
A
2
. Cum incluziunea invers a este evedenta, avem A = A
1
A
2
.
Din nou, ns a, nu putem avea un grup ca reuniunea a doua subgrupuri proprii ale sale,
deci A = A
1
, adic a f este morsm de inele, sau A = A
2
, adic a f este antimorsm
de inele.
25. 1) [x + 1, y] = (x + 1)y y(x + 1) = xy +y yx y = xy yx = [x, y].
[x, y + 1] = x(y + 1) (y + 1)x = xy +x yx x = xy yx = [x, y].
2) Din nou facem convent ia ca k x = x +x +... +x
. .
k ori
, x A, k N. Exist a n N
astfel ncat x
n
[x, y] = 0, x, y A. Daca n = 0 atunci avem [x, y] = 0, x, y A,
deci A este comutativ.
Fie acum n > 0. Deoarece x
n
[x, y] = 0, atunci avem x
n+r
[x, y] = x
r
(x
n
[x, y]) =
0, r > 0 (1). Pentru x x + 1 avem (x + 1)
n
[x + 1, y] = (x + 1)
n
[x, y] = 0.

Inmult im la stanga cu x
n1
avem x
n1
(x + 1)
n
[x, y] = 0, x, y A
_
x
2n1
+
_
n
n 1
_
x
2n2
+...+
_
n
1
_
x
n
+x
n1
_
[x, y] = 0 x
2n1
[x, y]+
_
n
n 1
_
x
2n2
[x, y]+
... +
_
n
1
_
x
n
[x, y] +x
n1
[x, y] = 0
(1)
0+0+... +0+x
n1
[x, y] = 0 x
n1
[x, y] = 0,
toate aceste relat ii ind adevarate pentru orice x, y A. Deci am coborat de la n
la n 1 n relat ia dat a. Astfel putem continua pan a cand n = 0. Deci ajungem la
[x, y] = 0, x, y A, adic a A este comutativ.
26. Fie x = ab si y = bc. Calculam x
2
+yx+y
2
= (ab)
2
+(bc)(ab)+(bc)
2
=
a
2
abba+b
2
+bab
2
ca+cb+b
2
bccb+c
2
= a
2
+b
2
+c
2
abbcca = 0, deci
y
2
+yx +x
2
= 0.

Inmult ind aceast a relat ie cu y la stanga, respectiv cu x la dreapta
obt inem
y
3
+y
2
x +yx
2
= 0
respectiv y
2
x +yx
2
+x
3
= 0
_
x
3
y
3
= 0 (am scazut cele dou a relat ii)
x
3
= y
3
(ii)
x = y a b = b c. Analog demonstr am c a b c = c a. Deci
ab = bc = ca = x 3x = ab+bc+ca = 0 6x = 0
(i)
x = 0 a = b = c.
27. a) x
2
x = 0 Z(A)
b) x
2
x = 1 Z(A)
c) x
2
x = 1 Z(A)
Deci x
2
x Z(A), x A. Conform problemei 11 inelul A este comutativ.
28. a, b A astfel ncat ab = a +b. Avem (ab ba)
2
= abab abba baab +baba = (a +
b)
2
(a+b)baba(a+b)+b(a+b)a = a
2
+ab+ba+b
2
abab
2
aba
2
bab+ba
2
+b
2
a =
a
2
+ab +ba+b
2
(a+b)ab(a+b) = a
2
+ab +ba+b
2
a
2
babab
2
= ab ba.
Deci avem (ab ba)
2
= ab ba si din enunt rezulta ca ab ba 0, 1.
Presupunem ca ab ba = 1[ b la dreapta abb bab = 1 (a + b)b b(a + b) =
b ab + b
2
ba b
2
= b ab ba = b. Cum ab ba = 1 rezulta ca b = 1, deci
1 = ab ba = a a = 0. Contradict ie, pentru c a A cont ine cel put in dou a elemente!
Deci presupunerea facut a este fals a. Astfel rezulta ca ab ba = 0, deci ab = ba.
78 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
29. Calculam a(b + ab ba) = ab + aab aba = a + b + a(a + b) (a + b)a = a + b +
a
2
+ab a
2
ba = a + (b +ab ba), dar b este singurul element din A astfel nc at
ab = a +b. Rezulta ca b = b +ab ba ab ba = 0 ab = ba.
30. a) Cum
n+1
2
N rezulta ca n este impar. Fie k ordinul lui 1 n grupul (A, +). Cum
k[n, rezulta k impar si k 3, deci (2, k) = 1. Prin urmare exist a u, v Z cu u > 0
si 2u +kv = 1. Obt inem (1 + 1) (1 + 1... + 1)
. .
u ori
= 1, deci 1 + 1 este inversabil.
b) Consider am funt ia f : A A, f(x) = x
2
. Deoarece egalitatea a = a implica
(1 + 1)a = 0 sau a = 0 rezulta ca a ,= a, a A

. Obt inem ca pentru b


Im(f), b ,= 0 avem [f
1
(b)[ 2 si [f
1
(0)[ 1. Cum
n =

bIm(f)
[f
1
(b)[
n 1
2
+ 1 = n.
Deci [f(b)[ = 2, b Im(f), b ,= 0 si [f
1
(0)[ = 1. Deci pentru orice x, y A, din
x
2
= y
2
rezut a x = y.
Notam 2 = 1 + 1. Consideram x, y A cu xy = 0. Cum (yx)
2
= yxyx = 0 rezulta
ca yx = 0. Alegem a = 2
1
(x + y) si b = 2
1
(x y). Cum 2
1
comut a cu orice
element din A rezulta ca a
2
= b
2
= 4
1
(x
2
+ y
2
). Rezult a ca a = b. Deci x = 0
sau y = 0. Astfel A este un inel integru, asadar este corp.
31. (a) (b): Deoarece A este corp, rezult a ca x
2
n
+1
= x pentru orice x A, deci
2
n
+ 1 M. Daca t M atunci polinomul f = X
t
X A[X] are 2
n
+ 1 radacini
n A, deci t 2
n
+ 1, de unde rezulta ca cel mai mic element din M este 2
n
+ 1.
(b) (a): Presupunem ca A nu este corp. Dac a a U(A) atunci a
2
n
= 1. Fie
s ordinul lui a n U(A); rezult a ca s = 2
k
cu k n. Pentru k = n rezulta c a A
este corp, fals, deci k n 1. Rezulta ca a
2
n1
= 1 deci x
2
n1
+1
= x pentru orice
x U(A).
Fie b A

U(A). Dac a exist a p N

cu b
p
,= 0 si b
p+1
= 0 atunci pentru c = b
p
avem c
2
= 0, deci c = c
2
n
+1
= 0, fals.
Rezulta ca b, b
2
, ..., b
2
n
A 0, 1, deci exist a 1 i < j 2
n
cu b
i
= b
j
, echivalent
cu b
i
(b
ji
1) = 0. Obt inem b(b
ji
1) = b
2
n
+1i
b
i
(b
ji
1) = 0.
Daca j i 2
n1
atunci b
j
= b
2
n
+1+i1
= b
2
n
+i
, deci b
j
(b
2
n
(ji)
1) = 0, de
unde b(b
2
n
(ji)
1) = 0. Cum 2
n
(j i) 2
n1
, putem presupune c a exist a
1 m 2
n1
cu b(b
m
1) = 0. Deoarece polinomul X
2
n1
+ 1 este ireductibil n
Q[X] si m 2
n1
rezulta c a (X
m
1, X
2
n1
+1) = 1 n Q[X], deci exista u, v Z[X]
cu
(X
m
1)u + (X
2
n1
+ 1)v = 2,
deci (b
m
1)u(b) + (b
2
n1
+ 1)v(b) = 2. Prin amplicare cu b(b
2
n1
1) rezulta ca
2b(b
2
n1
1) = 0. Cum caracteristica inelului este impara, obt inem 2 U(A), deci
x
2
n1
+1
= x, pentru orice x A

U(A).
Obt inem ca x
2
n1
+1
= x pentru orice x A, deci 2
n1
+1 M. Cum 2 2
n1
+1
2
n
+ 1, se contrazice minimalitatea lui 2
n
+ 1.
79
32. Funct ia : A A, (x) = x
n
x, nu este injectiva:
(0) = (1) = 0.
Deoarece A este nit, rezult a ca nu este surjectiva. Deci exista a A Im. Prin
urmare polinomul f = X
n
X a nu are nici o r adacin a n A.
33. x
2
y + yx = y
2
x + xy, x, y A. Pentru y = 1 se obt ine x
2
+ x = x + x, x A.
Deci x
2
= x, x A. Astfel inelul A este boolean, deci comutativ.
34. a) (k, p) = 1 implic a a, b Z astfel nc at ka + pb = 1 deci (k1
A
)(a1
A
) = 1
A
. Deci
k 1
A
este inversabil.
b) Pentru x = y = 1
A
rezulta c a 1
A
= b B.
c) Dac a A este necomutativ, exist a x, y A, b B 1
A
cu xy = byx. De aici
rezulta c a x+k1
A
si y nu comuta pentru orice k 0, 1, 2, ..., p1 si cum B 1
A

are p 1 elemente, rezulta din principiul cutiei ca exist a s < r 0, 1, ..., p 1 si


a B 1
A
astfel ncat (x +r1
A
)y = ay(x +r1
A
) si (x +s1
A
)y = ay(x +s1
A
).
Notand z = x+s1
A
si t = rs 1, 2, ..., p1 avem zy = ayz si (z+t1
A
)y = ay(z+
t1
A
) zy = ayz si zy + (t1
A
)y = ayz + ay(t1
A
) (t1
A
)y = (t1
A
)ay y = ay.
Deci din zy = ayz rezulta c a zy = yz. Astfel (x + s1
A
)y = y(x + s1
A
) xy = yx.
Contradict ie!
Astfel am vazut c a presupunerea facut a este fals a, deci A este comutativ.
35. Fie x L xa = 1. Avem f(x)a = (ax 1 +b)a = axa a +ba = a(xa) a +1 =
aa+1 = 1, deci f(x) este invers la st anga al lui a si astfel f(x) L. Deci f(L) L.
Evident b L. Presupunem ca exist a x
0
L astfel ncat f(x
0
) = b ax
0
1 +b =
b ax
0
= 1 a are invers la dreapta. Contradict ie! Deci b / f(L) si b L. Astfel
L ,= f(L).
Fie x, y L. Avem c a f(x) = f(y) ax 1 + b = ay 1 + b ax = ay[ b la
st anga x = y, deci f este injectiva.
Presupunem ca A este nit. Rezult a ca L este nit a pentru c a L A. Cum

f : L L,

f(x) = ax 1 + b este bine denit a si injectiva, rezulta ca

f este si
surjectiva. Contradict ie, pentru ca b / f(L) =

f(L). Deci presupunerea f acut a este
fals a, si A nu este inel nit.
36. Fie x A U(A), x ,= 0. Din enunt stim ca exist a n N

astfel ncat x
n
= 0.
Presupunem ca x + 1 nu este inversabil, astfel, conform enunt ului exista m N

cu
(x + 1)
m
= 0.

Inmult ind aceast a relat ie cu x
n1
avem c a x
m+n1
+... +
_
n
1
_
x
n
+
x
n1
= 0 x
n1
= 0. Deci de la n am coborat la n 1. Astfel putem cobor pana
la 1, si obt inem x = 0. Contradict ie! Deci x + 1 U(A). Astfel avem cazurile:
i) x, y U(A) xy = yx.
ii) x U(A), y / U(A) x, y + 1 U(A) x(y + 1) = (y + 1)x xy + x =
yx +x xy = yx. Analog pentru x / U(A), y U(A).
iii) x, y / U(A) x + 1, y + 1 U(A) (x + 1)(y + 1) = (y + 1)(x + 1)
xy +x +y + 1 = yx +x +y + 1 xy = yx.
80 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
Deci pentru orice x, y A avem xy = yx. A este comutativ.
Sa vedem acum partea a doua a problemei. Avem x
2
0, 1, x A. Fie
B = x A[x
2
= 0 si C = x A[x
2
= 1.
Fie acum x B. Deci x
2
= 0. Presupunem (x + 1)
2
= 0 x
2
+ x + x + 1 = 0
x + x = 1 (x + x)(x + x) = (1)(1) x
2
+ x
2
+ x
2
+ x
2
= 1 0 = 1.
Contradict ie! A are mai mult de doua elemente! Deci (x +1)
2
= 1, adica x +1 C.
x C x inversabil si x inversabil x C, pentru c a dac a x este inversabil nu
putem avea x
2
= 0. Rezulta ca C = U(A). Astfel partea a doua a problemei devine
un caz particular al primei probleme, si se rezolv a analog.
37. Presupunem ca exist a x, y Z
p
cu (x+y)
1
= x
1
+y
1
.

Inmult im aceasta relat ie cu
x+y. Rezulta ca (x+y)(x+y)
1
= (x+y)(x
1
+y
1
) 1 = 1+xy
1
+yx
1
+1
xy
1
+yx
1
+1 = 0. Notand z = xy
1
relat ia devine z+z
1
+1 = 0[z z
2
+z+1 =
0[ z 1 z
3
1 = 0 z
3
= 1.

In corpul Z
p
avem x
p1
= 1, x Z
p

0. Deci si z
p1
= 1. Daca 3 nu divide p1
atunci (3, p 1) = 1, deci exista a, b Z cu 3a + (p 1)b = 1 z = z
3a+(p1)b
= 1.
Deci datorit a faptului ca z
2
+ z + 1 = 0 avem 1 + 1 + 1 = 0. Contradict ie! Pentru
ca p este cel mai mic num ar prim pentru care 1 + 1 +... + 1
. .
p ori
= 0 si p > 3. Astfel
vedem c a singura situat ie favorabil a este 3[p 1.
38. Observ am pentru nceput ca nu toate elementele inelului sunt nilpotente pentru c a
1 nu este nilpotent (1).
Fie B A, B ,= A mult imea elementelor nilpotente. Fie acum a, b B. Rezulta ca
exist a p, q N

cu a
p
= b
q
= 0. Atunci (ab)
p+q1
= a
p+q1
+(1)
1
_
p +q 1
1
_
a
p+q2
b+
...+(1)
q1
_
p +q 1
q 1
_
a
p
b
q1
+(1)
q
_
p +q 1
q
_
a
p1
b
q
+...+(1)
p+q1
b
p+q1
=
0. Deci a b B. Prin urmare B este un subgrup al grupului (A, +). Daca not am
cu b = [B[, b N

atunci din teorema lui Lagrange deducem ca b[3n, dar din (1)
avem c a b ,= 3n. Astfel, b nu poate mai mare dec at cel mai mare divizor propriu
al lui 3n. Datorit a faptului c a n este impar avem ca cel mai mare divizor al lui 3n
este 3n mpart it la cel mai mic divizor propriu al s au, care este 3. Astfel b poate
cel mult
3n
3
= n, adica exact ceea ce trebuia demonstrat.
39. a) Deoarece grupul (A, +) are 8 elemente atunci ordinul elementului 1 divide 8, adic a
1 + 1 +... + 1
. .
8 ori
= 0. Daca exist a k impar astfel nc at 1 + 1 +... + 1
. .
k ori
atunci (8, k) = 1
si exista m, n Z astfel nc at 8m+kn = 1. Deci 1 = (8m+kn) 1 = 0. Contradict ie!
Deci pentru k impar avem 1 + 1 +... + 1
. .
k ori
,= 0.
b) a
3
+a + 1 = 0. Daca a = 0 rezulta 1 = 0. Contradict ie!
Daca a = 1 atunci avem 1+1+1 = 0. Datorita punctului a) obt inem o contradict ie.
Deci a ,= 0 si a ,= 1.
81
Presupunem ca a = 1 + 1 +.. + 1
. .
p ori
. Atunci a
3
+ a + 1 = p
3
1 + p 1 + 1 = 0
(p
3
+ p + 1) 1 = 0. Contradoct ie pentru ca p
3
+ p + 1 este impar, oricare ar p
num ar natural nenul si din punctul a) acest lucru nu este posibil!
S a not am cu m cel mai mic num ar natural nenul astfel ncat 1 + 1 +... + 1
. .
m ori
= 0. Din
punctul a) avem ca p[8, deci p 1, 2, 4, 8. Pentru p = 1 avem 1 = 0. Contradict ie!
Daca p = 8 atunci putem scrie A = 0, 1, 1 +1, ..., 1 + 1 +... + 1
. .
7ori
. Cum a A avem
a = 1 + 1 +... + 1
. .
p ori
, p N

. Contradict ie cu cele demonstrate anterior!


Deci p 2, 4. Presupunem p = 4. Atunci avem ca H = 0, 1, 1 +1, 1 +1 +1 este
subgrup al lui (A, +) si cum a nu este n acest subgrup avem A = 0, 1, 1 + 1, 1 +
1 +1, a, a + 1, a + 1 + 1, a + 1 + 1 + 1. Egalitatea a
3
+a + 1 = 0 poate scris a sub
forma a(a
2
1) = 1 si arat a c a a este un element inversabil n inelul A.
Sa lu am acum elementul a+a. Evident a+a ,= a+i, unde i 0, 1, 1+1, 1+1+1
pentru ca a / 0, 1, 1 + 1, 1 + 1 + 1. Deci a + a 0, 1, 1 + 1, 1 + 1 + 1. Daca
a +a = 0, cum a este inversabil atunci 1 + 1 = 0. Contradict ie cu minimailtatea lui
4. Daca a + a = 1 atunci a + a + a + a = 1 + 1 = 0, din nou aceeasi contradict ie.
Daca a + a = 1 + 1 atunci a + 1 + a + 1 = 1 + 1 + 1 + 1 = 0 deci 2(a + 1) = 0.
Cum a +1 = a
3
, rezulta c a 2a
3
= 0 si cum a este inversabil rezult a ca 1 +1 = 0.
Contradict ie. Daca a +a = 1 +1 +1 atunci nmult ind cu 6 rezult a ca 1 +1 = 0, din
nou contradict ie. Astfel cazul p = 4 este imposibil.
Deci ram ane numai cazul p = 2, deci 1+1=0. Cum a
3
= (a + 1), rezult a ca
a
6
= (a+1)
2
= a
2
+a+a+1 = a
2
+1, deci a
7
= a
6
a = (a
2
+1)a = a
3
+a = 1 = 1.
Fie ordinul elementului an grupul unit at ilor lui A. Deoarece a
7
= 1, rezulta ca [7,
deci 1, 7. Nu putem avea = 1 pentru c a ar rezulta c a a = 1. Contradict ie.
Daci n mod necesar = 7. Asadar subgrupul ciclic generat de a n grupul U(A)
are 7 elemente si cum [A

[ = 7 rezulta ca A

= U(A) = 1, a, a
2
, ..., a
7
. Deci orice
element nenul din A este inversabil. Astfel A este corp.
40. a) Fie K un corp nit. Fie X K o submult ime astfel ncat K = x K[x
2
=
1. Produsul elementelor din K

X este egal cu 1 pentru ca ec arui element i


corespunde inversul s au. Este evident ca X = 1, 1, deci produsul elementelor
din X este -1. Astfel, produsul elementelor din K

este egal cu produsul elementelor


din X (K

X), adic a (1) 1. Deci produsul elementelor nenule din K este -1.
b) Aplicand punctul a) corpului Z
p
avem c a

1

2...

p 1 =

1. Deci, trecand la numere


ntregi avem 1 2 ... (p 1) 1 (mod p). Deci (p 1)! + 1 este divizibil cu p.
41. a) b): Numarul de elemente inversabile din Z
n
este egal cu numarul de elemente
neinversabile n = 2 (n), unde este indicatorul lui Euler. Aceasta ecuat ie a
fost rezolvat a n problema 19, si este vericat a dac a si numai dac a n = 2
k
, k N.
b) a): Daca avem n = 2
k
atunci (n) = 2
k1
n = 2 (n), adic a numarul
de elemente inversabile este egal cu num arul de elemente neinversabile.
82 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
42. a) Daca [G[ = 1, atunci [G[ = 2
0
si proprietatea are loc. Fie acum [G[ 2. Alegem
un element x G

1. Atunci, din x
1
= x rezulta x
2
=

1, deci 1, x este un
subgrup al grupului G de ordinul 2. Deci G cont ine subgrupuri de ordin puteri
(nenule) ale lui 2. Fie H un subgrup al lui G, de ordin o putere maximal a k a lui
2, [H[ = 2
k
. Presupunem ca exist a a G H. Fie K = H Ha. Dac a x, y H
avem xy
1
H K. Daca x, y Ha avem x = ua, y = va, u, v H xy
1
=
(ua)(va)
1
= uaa
1
v
1
= uv
1
H K. Daca x H, y Ha avem y = ua, u
H xy
1
= x(ua)
1
= xa
1
u
1
= xu
1
a
1
= (xu
1
)a Ha K. Deci K este
subgrup al lui G. Deoarece HHa = avem ca [K[ = [H[ +[Ha[ = 2
k
+2
k
= 2
k+1
.
Astfel am contrazis maximalitatea lui k. Rezulta c a presupunerea facut a este fals a
si nu exist a a G H. Astfel G = H, deci [G[ = 2
k
, deci o putere a lui 2.
b) Fie n = 2
k
p
u
1
1
p
u
2
2
...p
u
s
s
cu p
1
< p
2
< ... < p
s
numere prime impare si u
i
, i = 1..s
numere maturale. Grupul G are (n) elemente, iar conform punctului a) ordinul
s au este o putere a lui 2; rezult a atunci ca (n) este o putere a lui 2. Deoarece
(n) = 2
k1
p
u
1
1
1
p
u
2
1
2
...p
u
s
1
s
(p
1
1)(p
2
1)...(p
s
1),
trebuie s a avem u
1
= u
2
= ... = u
s
= 1 si p
i
= 2
t
i
+ 1, t
i
Z, i = 1..s. Asadar
n = 2
k
p
1
p
2
...p
s
si rezult a ca exist a izomorsmul de inele Z
n
Z
2
k Z
p
1
... Z
p
s
prin funct ia urmatoare g( x) = ( x, x, ..., x), unde x de pe prima pozit ie este clasa lui
x Z vazut a n Z
2
k, x de pe a doua pozit ie este clasa lui x Z v azut a n Z
p
1
, si asa
mai departe. Fie i 1, 2, ..., s xat. Dac a luam un element x U(Z
n
) atunci vom
avea x
2
= 1 n U(Z
n
) si datorit a izomorsmului g rezulta g( x
2
) = 1, adica x
2
= 1
n U(Z
p
i
). Deoarece (2, p
i
) = 1 avem

2 U(Z
pi
). Deci

2
2
=

1

4 =

1

3 =

0.
Rezulta c a p
i
divide 3, deci p
i
= 3 si atunci rezulta ca s = 1 si prin urmare n = 2
k
3
v
,
cu v 0, 1. De aici se vede c a (5, n) = 1, deci

5 U(Z
n
), adic a

5
2
=

1 sau

24 =

0.
Acest lucru ne arat a ca n divide pe 24, deci n 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24. Se constat a ca
toate aceste valori veric a enunt ul.
43. Pentru A /
n
(R) e u(A) num arul natural cel mai mic pentru care A
n
= O
n
.
Pentru matricea
A =
_
_
_
_
_
_
0 1 1 ... 1
0 0 1 ... 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
0 0 0 ... 1
0 0 0 ... 0
_
_
_
_
_
_
cu n linii si n coloane avem ca u(A) = n.
Fie B o matrice din /
2
(R), B ,= O
2
pentru care exist a m N cu proprietatea ca
B
m
= O
2
.

In acest caz u(B) = 2. Presupunem u(B) = t > 2. Deoarece B
m
= O
2
rezulta c a det(B) = 0 si ecuat ia caracteristica a matricii B este B
2
tr(B)B = O
2
.
Daca tr(B) = 0 atunci B
2
= O
2
. Contradict ie! Deci tr(B) R

iar n egalitatea
precedent a deducem c a B
2
= tr(B)B. Din aceast a relat ienmult ind cu B
t2
obt inem
ca B
t
= tr(B)B
t1
de unde rezulta ca B
t1
= O
2
. Contradict ie cu minimalitatea
lui t! Deci cel mai mic num ar natural pentru care B
t
= O
2
este t = 2.
Presupunem ca inelele /
2
(R) si /
n
(R) sunt izomorfe, si e f : /
2
(R) /
n
(R)
83
un izomorsm. Din surjectivitatea lui f avem c a exist a C /
2
(R) astfel ncat
f(C) = A. Astfel avem c a f(C
n
) = A
n
= O
n
= f(O
2
). Din injectivitatea lui f
avem c a C
n
= O
2
. Dar C /
2
(R) si deci C
2
= O
2
. Atunci avem ca A
2
= f(C
2
) =
f(O
2
) = O
n
. Dar din faptul ca n este cel mai mic num ar pentru care A
n
= O
n
rezulta ca n = 2.
44. a) Fie M = a
1
, a
2
, ..., a
2n
. Fie a M. Atunci a
2
, a
3
, ... M, dar cum M este o
mult ime nita exist a i, j N, i < j astfel nc at a
i
= a
j
a
i
(a
ji
1) = 0. A nu
are divizori ai lui zero si a
i
,= 0, deci a
ji
= 1. Deci a este inversabil si inversul s au
este a
ji1
. Deci M cont ine numai elemente inversabile. Cum a
ji
= 1 rezulta c a
1 M.
Daca M este format a numai din elemente inversabile si este parte stabil a fat a de
operat ia de nmult ire atunci M este un subgrup al lui U(A). Deci pentru orice
x M avem ca x
1
M. Dac a inversul oric arui element din M 1 este deferit
e respectivul element. Atunci ar rezulta ca M are un num ar impar de elemente,
ceea ce este fals. Rezult a atunci ca exist a un element x ,= 1 astfel ncat x
2
= 1
(x + 1)(x 1) = 0. Deci x = 1 M. Cum 1 si -1 sunt elemente diferite ale lui M
rezulta ca 1 ,= 1 1 + 1 ,= 0.
b) Pentru orice a M avem si (1)a M, deci a M. Astfel putem grupa
elementele mult imii M n perechi (x, x). Astfel suma elementelor lui M este 0.
c) Putem, deasemenea grupa elementele mult imii M, n afar a de 1 si -1, n perechi
(x, x
1
). Deci produsul elementelor lui M este 1 (1), adica -1.
45. Fie y A cu y
2
= 0. Din enunt avem ca exist a k = k(x) N

astfel ncat y
2
k
+1
= y,
deci 0 = y. Am demonstrat astfel c a y
2
= y implica y = 0 (1).
Calcul am acum (x
2
k1
+1
x)
2
= x
2
k
+2
(1+1)x
2
k1
+2
+x
2
= x
2
k
+2
+(x
2
+x
2
)x
2
=
x
2
k
+2
x
2
= x(x
2
k
+1
x) = 0
(1)
x
2
k1
+1
= x. Astfel am coborat de la k la k 1 si
putem proceda analog pana cand k = 0, deci x
2
0
+1
= x, adica x
2
= x.
46. Consideram x A 0 si m, n N

astfel ncat (x
m
+ 1)
n
= x. Rezult a ca
x
_
x
mn1
+
_
n
1
_
x
m(n1)1
+... +
_
n
n 1
_
x
m1
1
_
= 1
si, deci, x este inversabil pentru orice x A

. Deci A este corp. Fie g un endomorsm


al lui A.
Fie a, b A cu g(a) = g(b). Rezult a ca g(ab) = 0. Dac a ab ,= 0 atunci ab este
inversabil si avem 0 = g(a b)g((a b)
1
) = g(1) = 1, fals. Deci a b = 0 a = b.
Astfel am demonstrat ca g este injectiva.
Fie b A. Exist a m, n N cu (b
m
+ 1)
n
= b.
Consider am polinomul f = (X
m
1)
n
X A[X] si U
f
mult imea radacinilor sale
din A. Evident b U
f
. Daca t U
f
atunci avem f(g(t)) = (g
m
(t) + 1)
n
g(t) =
(g(t
m
) + 1)
n
g(t) = g
n
(t
m+1
) g(t) = g((t
m
+ 1)
n
) g(t) = g((t
m
+ 1)
n
t) =
g(f(t)) = g(0) = 0, deci g(t) U
f
. Deoarece A este corp comutativ U
f
este nit a.
Deoarece f este injectiva si g(U
f
) U
f
rezulta ca g(U
f
) = U
f
si atunci exist a a U
f
84 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
astfel ncat g(a) = b. Deoarece b a fost ales arbitrar avem ca g este surjectiva. Prin
urmare g este izomorsm.
47. Daca not am cu U(A) mult imea care cont ine elementele inversabile din A rezulta c a
U(A) este subgrup cu patru elemente al grupului (C

, ) si astfel rezulta ca U(A) =


1, 1, i, i.
Cum i A exist a u, v Z astfel ncat i = u+v, v ,= 0, de unde =
iu
v
. Dacorit a
faptului c a A este inel avem ca
2
A. Deci exist a a, b Z astfel ncat
2
= a+b.
Prin urmare, este r adacin a a polinomului f = X
2
bXa Z[X]. Rezult a atunci
ca si =
i+1
v
este r adacuna a polinomului f, iar din relat iile lui Viete obt inem ca
+ = b Z si = a Z. Prin urmare ( )
2
= (+ )
2
4 Z, adica
(
2i
v
)
2
Z si atunci
4
v
2
Z, adica v
2
= 1 sau v
2
= 4. Dar avem =
u
2
+1
v
2
Z si
cum u
2
+ 1 nu este divizibil cu 4 obt inem ca v
2
= 1, adica v = 1. Arunci avem ca
= (i u) unde 1, 1.
Datorita faptului c a i A si Z A rezulta ca Z[i] A.
Reciproc, daca z = a + b A, atunci z = a + b(i u) = a bu + bi unde
1, 1, deci z Z[i]. Astfel A Z[i] si atunci A = Z[i].
48. Sa presupunem ca A este innit si e M = x
1
, ..., x
k
mult imea tuturor divizorilor
ai lui zero. Notam A

= A 0. Observ am faptul ca daca x M si y A

M
atunci xy M. Daca am avea xy A

M, atunci xy ar inversabil, deci ar


exista z A

M cu proprietatea xyz = 1 de unde obt inem x = z


1
y
1
A

M.
Contradict ie!
Pentru x
1
M xat, denim aplicat ia f : A

M M prin f(y) = x
1
y. Deoarece
A

M este innit a, iar M este nit a rezult a ca f nu este injectiva. Mai mult, exist a
o innitate de elemente y
1
, ..., y
k
, ... A

M cu prprietatea x
1
y
1
= x
1
y
n
, de unde
x
1
(y
1
y
n
) = 0, deci y
1
y
n
este un divizor al lui zero pentru orice n, prin urmare
M este innit a. Contradict ie!
Deci A este un inel nit.
49. a) Avem (1)
6
= (1)
3
, deci 1+1=0. Si cum (x + 1)
6
= x
6
+ 6x
5
+ 15x
4
+ 20x
3
+
15x
2
+6x +1 = x
6
+x
4
+x
2
+1, iar (x +1)
3
= x
3
+3x
2
+3x +1 = x
3
+x
2
+x +1.
Din aceste dou a relat ii si din faptul ca (x+1)
6
= (x+1)
3
rezulta ca x
4
= x, x A.
b) Conform punctului anterior dac a z
2
= 0 atunci z
4
= 0 si evident z = 0. Calculam
(x
3
yx
3
x
3
y)
2
= x
3
yx
3
yx
3
x
3
yx
3
yx
3
+ x
3
yx
3
y x
3
yx
3
y = 0, de unde rezulta ca
x
3
yx
3
= x
3
y, x, y A.
c) Analog demonstram ca x
3
yx
3
= yx
3
, x, y A. Astfel rezulta ca x
3
y =
yx
3
, x, y A. Deasemenea avem (x + 1)
3
y = y(x + 1)
3
x
3
y + x
2
y + xy + y =
yx
3
+yx
2
+yx+y (x
2
+x)y = y(x
2
+x), x, y A. Deci x
2
+x Z(A), x A,
adic a x
2
x Z(A), x A. De aici rezulta ca A este comutativ (problema 11).
50. Evident relat ia a
2
a = 1 + 1 este vericat a de a
1
= 1 si a
2
= 1 + 1. Dar relat ia
aceasta este vericat a de un singur element din A. De aici rezulta a
1
= a
2
, adica
1 = 1 + 1. Deci 1 + 1 + 1 = 0.
85
51. a) Daca d este divizor al lui 0 atunci exista x A astfel ncat d x = 0 deci si x
este divizor al lui zero, deci x = d si d
2
= 0. Este evident ca d ,= 0 si d ,= 1 pentru
ca d este divizor al lui 0. De asemenea 1 + d ,= 1, 1 + d ,= d si 1 + d ,= 0. Daca
1+d = 0 d = 1 rezulta d
2
= 1 ,= 0. Fals! Deoarece 1+d A rezulta ca n A mai
exist a cel put in un element diferit de 0, 1 si d. Fie acum x A, x ,= 0, x ,= 1, x ,= d.
Avem d dx = 0. Deci dx = 0 sau dx = d. Dac a dx = 0 atunci x = 0 sau
x = d. Fals! Daca dx = d d(x 1) = 0. Deci x 1 = 0 x = 1 (Fals!) sau
x 1 = d x = d + 1. Astfel rezult a ca A = 0, 1, d, d + 1 si A are numar par de
elemente.
b) Cum A are 4 elemente rezult a ca (A, +, ) este izomorf cu Z
4
sau este izmorf cu
grupul lui Klein. Daca (A, +, ) Z
4
atunci x
2
+x +1 = 0 nu are solut ii si ecuat ia
x
2
+ x + 2d = 0 are solut iile x = 0 si x = 1. Daca A este izomorf cu grupul lui
Klein atunci rezult a imediat ca x
2
+x + 1 = 0 nu are solut ii si x
2
+x + 2d = 0 are
solut iile x = 0 si x = 1.
52.

In A[X] avem c a (X
2
X + 1)(X + 1) = X
3
+ 1, (X
3
+ 1)(X
3
1) = X
6
1
si (X
6
1)(X
6(n1)
+ ... + X
6
+ 1) = X
6n
1. Deci exista f A[X] astfel ncat
X
6n
1 = (X
2
X+1)f(x). Folosind egalitatea din enunt , rezulta ca 1 = x
6n+2
x+
1 = x
2
(x
6n
1)+x
2
x+1 1 = (x
2
x+1)(x
2
p(x)+1) = (x
2
p(x)+1)(x
2
x+1),
de unde rezulta evident ca x
2
x + 1 este inversabil n inelul A.
53. a) b): Daca S
n
U
n
atunci daca X S
n
si f : S
n
U
n
este un izomorsm
de grupuri atunci f(A) = f(X
n
) = (f(X))
n
= 1. Deci f(A) = f(A
2
) si din faptul
ca f este injectiva rezulta ca A = A
2
.
b) a): Avem c a A
2
= A. Trecand la determinant i rezulta ca (det(A))
2
= det(A)
si astfel avem ca det(A) 0, 1. Daca det(A) = 1 atunci, t inand cont de relat ia
HamiltonCayley avem A
2
Tr(A)A+det(A)I
2
= 0, deci A
2
Tr(A)A+I
2
= 0.
De aici si din faptul ca A
2
= A rezulta ca A(Tr(A) 1) = I
2
si nu putem avea
Tr(A) = 1 pentru c a ar rezulta c a O
2
= I
2
. Deci A =
1
Tr(A)1
I
2
si cum A
2
= A
rezulta ca (Tr(A) 1)
2
= Tr(A) 1. De aici rezulta ca Tr(A) = 2, adica A = I
2
.
Contradict ie! Deci det(A) = 0.
Daca X S
n
atunci det(A) = (det(X))
n
, deci si det(X) = 0. Astfel, tot din relat ia
Hamilton Cayley rezulta ca X
2
= X (unde = Tr(X)). Prin induct ie avem
c a X
k
=
k1
X, k N, k 2. Cum X
n
= A avem
n1
X = A. Atunci exist a
C

astfel ncat X = A. Deoarece A = X


n
=
n
A
n
=
n
A rezulta c a
n
= 1.
Daca X S
n
atunci X = A unde U
n
. Deci S
n
A U
n
. Invers dac a U
n
atunci A S
n
. Deci si A U
n
S
n
. Astfel avem S
n
= A U
n
si astfel S
n
U
n
.
54. Avem x
2
n
+1
= 1 x A

. Deci orice element nenul x A este inversabil si in-


versul sau este x
2
n
. Daca n relat ia din enunt punem x = 1 atunci obt inem ca
1 = (1)
2
n
+1
= 1. Deci 1 + 1 = 0 si astfel A este un corp de caracteristica 2.
Putem avea A = 0, 1, care ndeplineste condit ia pentru orice n N.
Altfel exista x A0, 1 si atunci avem (x+1)
1
= (x+1)
2
n
= x
2
n
+
_
2
n
1
_
x
2
n
1
+
86 CAPITOLUL 5. INELE - SOLUT II
... +
_
2
n
2
n
1
_
x+1 = x
2
n
+1 = x
1
+1. Am obt inut astfel ca (x+1)
1
= x
1
+1.

Inmult ind cu x + 1 avem ca 1 = (x + 1)x


1
+ x + 1 1 = 1 + x
1
+ x + 1. Deci
x + x
1
+ 1 = 0 si nmult ind cu x avem c a x
2
+ x + 1 = 0, x A 0, 1. Da-
torit a faptului c a 1 = 1 rezulta ca x
2
x = x
2
+ x = 1 = 1 Z(A). Deci
x
2
x Z(A), x A. Astfel, din problema 11 rezult a ca corpul A este comutativ.
Se stie faptul c a un polinom de gradul n din inelul de polinoame al unui corp comuta-
tiv are cel mult n r adacini n acel corp. Deci, indc a polinomul f = X
2
+X+1 A[X]
are gradul 2, orice element din A 0, 1 este r ad acin a a polinomului si A este un
corp comututativ rezult a ca [A 0, 1[ 2.
Avem doua cazuri:
i) A = 0, 1, x. Atunci x
2
= 1 si cum x
2
+x + 1 = 0 rezulta ca x = 0 Contradict ie!
ii) A = 0, 1, x, x + 1, care verica enunt ul. Pentru ca acest corp sa

Indeplineasc a
condit ia din enunt trebuie ca 3[2
n
+ 1, adica n sa e impar.
55. Funct ia g : A A, g(x) = x
n
x, nu este injectiva pentru ca g(0) = g(1) = 0.
Pentru ca A este nit rezulta ca g nu este surjectiva. Deci exista a A Img. Prin
urmare polinomul f = X
n
X a nu are nici o r adacin a n A.
56. Observ am ca n inelul A avem x
2
= 0 x
n
= 0 x = 0. Fie a, y A oarecare.
Calcul am (ay aya
n1
)
2
= ayay ayaya
n1
ayay + ayaya
n1
= 0. Deci ay =
aya
n1
si a
n1
y = a
n1
ya
n1
(1). Deasemenea (ya a
n1
ya)
2
= yaya yaya
a
n1
yaya +a
n1
yaya = 0. Deci ya = a
n1
ya si ya
n1
= a
n1
ya
n1
(2).
Din (1) si (2) rezult a ca a
n1
y = ya
n1
. Cum a si y au fost alesi arbitrari, rezult a
ca a
n1
y = ya
n1
, a, y A. Prin urmare a
n1
Z(A), a A.
57. Din problema 59 rezulta ca a
2
Z(A), a A.
Din a+1 = (a+1)
3
rezulta a+1 = a
3
+3a
2
+3a+1 3a
2
+3a = 0 Z(A), a A.
Cum a
2
Z(A), a A rezulta ca 3a Z(A), a A. Deasemenea (a + a
2
)
2

Z(A), a A, adica 2a + 2a
2
Z(A), a A. Avem a
2
Z(A), a A, deci
2a Z(A), a A.
Din cele de mai sus avem ca a = 3a 2a Z(A), a A. Prin urmare A este
comutativ.
58. Din problema 59 rezulta ca a
3
Z(A), a A. Deasemenea 1 + 1 = 0 n A.
Avem a +a
2
= (a + 1)
3
a
3
1 Z(A), a A.
Deasemenea ab + ba = ((a + b) + (a + b)
2
) (a + a
2
) (b + b
2
) Z(A), a, b A.
Deci a(ab +ba) = (ab +ba)a a
2
b = ba
2
, a, b A. Atunci a
2
Z(A), a A.
Din cele de mai sus, a = a +a
2
a
2
Z(A), a A. Deci A este comutativ.
59. Fie x A. Atunci f((x + 1)
3
) = f(x
3
+ 3x
2
+ 3x + 1) = f
3
(x + 1) = (f(x) + 1)
3
=
f
3
(x) +3f
2
(x) +3f(x) +1 f(x
3
) +3f(x
2
) +3f(x) +1 = f
3
(x) +3f
2
(x) +3f(x) +
1 3f(x
2
) = 3f
2
(x). Deoarece 3 e inversabil rezult a ca f(x
2
) = f
2
(x). Aceast a
proprietate are loc pentru orice x A.
Avem f((x + y)
2
) = f
2
(x + y) f(x
2
+ 2xy + y
2
) = (f(x) + f(y))
2
= f
2
(x) +
2f(x)f(y) + f
2
(y) f(x
2
) + 2f(xy) + f(y
2
) = f
2
(x) + 2f(x)f(y) + f
2
(y)
87
2f(xy) = 2f(x)f(y), x, y A. Deoarece 2 e inversabil n A rezulta ca f(xy) =
f(x)f(y), x, y A, adica ceea ce trebuia demonstrat.
Capitolul 6
Corpuri - Solut ii
1. 1) 2): Fie A = a
1
, a
2
, ..., a
k
un corp nit, deci comutativ. Atunci se stie ca
dac a consider am un polinom P A[X] de grad n > 1, acesta admite n corpul A
cel mult n radacini distincte. Fie acum f : A A o funt ie arbitrara. Consideram
polinomul de interpolare Lagrange. (pentru comoditate scriem mp art irile din A
sub forma de fract ie)
Q =
k

i=1
(X a
1
)(X a
2
)...(X a
i1
)(X a
i+1
)...(X a
k
)
(a
i
a
1
)(a
i
a
2
)...(a
i
a
i1
)(a
i
a
i+1
)...(a
i
a
k
)
f(a
i
).
Avem Q A[X] si not and cu

Q funct ia polinominal a asociat a lui Q, se observ a
usor ca

Q(a
i
) = f(a
i
), i = 1, 2, ..., k. Aceasta nseamna c a f =

Q si problema este
rezolvat a.
2) 1): Presupunem ndeplinite condit iile de la 2). Sa demonstr am mai nt ai ca
A este un inel nit. Presupunem c a A este innit si sa consider am funct ia f : A
A, f(x) =
_
0, dac a x ,= 0
1, dac a x = 0
.
Din 2) rezult a ca exist a un polinom P = a
0
+ a
1
X + ... + a
n
X
n
A[X] cu f =

P.
Avem n 1 pentru ca daca n 0 atunci P ar un polnom constant, deci

P = f ar
o funct ie constant a, ceea ce nu este adevarat pentru c a 1 ,= 0 (A are mai mult de
un element). Deci polinomul P de grad n 1 are o innitate de r adacini n A, ceea
ce este o contradict ie cu 2). Deci A este nit. S a ar at am acum c a A este domeniu
de integritate, adic a nu cont ine divizori ai lui zero.
Sa presupunem ca exist a a, b A

astfel ncat ab = 0. Atunci polinomul f = aX


A[X] de gradul 1 are 2 > 1 r adacini: pe 0 si pe b ,= 0. Astfel se ajunge din nou la o
contradict ie cu 2). Prin urmare A este domeniu de integritate.
Deoarece A este nit si este deasemenea domeniu de integritate rezulta c a A este
corp.
2. a) Daca 1 = 1 atunci 1 + 1 = 0. Dar si 1 + 1 +... + 1
. .
9 ori
= 0. Astfel ar rezulta c a
89
90 CAPITOLUL 6. CORPURI - SOLUT II
1 = 0. Contradict ie! Deci 1 ,= 1.
b)
3. Fie m N

astfel ncat p = 4m+ 1.


Din teorema lui Wilson avem ca p[(p1)!+1, deci (p1)!+1 = 0, n K. Astfel avem c a
(4m)! = 1n K. Deasemenea avem 1 = 4m, 2 = (4m1), ..., 2m = (2m+1),
n K, de unde rezult a ca
1 = (4m)! = (1)
2m
(4m)
2
(4m1)
2
...(2m+ 1)
2

1 = ((4m)(4m1)...(2m+ 1))
2
.
Deci -1 este patratul unui element din K.
b) Fie a, b K

dou a elemente care comuta. Atunci (a + b)


2
= a
2
+ b
2
+ 2ab
si (a b)
2
= a
2
+ b
2
2ab. Alegem b = (1 + 1)
1
. Cum K are caracteristica p
impar rezult a ca exist a m = 1, n = 2[
p
2
] Z astfel ncat pm + 2n = 1. Deci
(1 + 1)(1 + 1 +... + 1
. .
n ori
) = 1. Astfel, dac a not am k = 1 + 1 +... + 1
. .
n ori
atunci k =
(1 +1)
1
si cum kx = xk, x K rezulta ca (1 +1)
1
comut a cu orice element din
K. Astfel rezult a ca:
dac a a ,= (1+1)
1
atunci a = (a+(1+1)
1
)
2
a
2
b
2
= (a+k)
2
+a
2
1
+b
2
1
pentru
ca -1 este p atrat n K.
dac a a = (1 + 1)
1
atunci a ,= b si avem a = a
2
+ b
2
(a b)
2
= a
2
+ b
2
+ c
2
,
pentru c a 1 este p atrat

In K.
c)

In Z
5
,

0 nu se poate scrie ca si suma a trei p atrate perfecte nenule.
4. Notam A = K
1
K
2
K
3
si B = K
4
K
5
. Consider am n A elementele e
1
=
(1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 0), e
3
= (0, 0, 1), iar n B elementele f
1
= (1, 0) si f
2
= (0, 1).
Aceste elemente saticfac relat iile
1) e
2
1
= e
1
, e
2
2
= e
2
, e
2
3
= e
3
, f
2
1
= f
1
, f
2
2
= f
2
, (e
1
, e
2
, e
3
, f
1
, f
2
sunt idempotente)
2) e
i
e
j
= e
j
e
i
= 0i, j 1, 2, 3, i ,= j si f
1
f
2
= f
2
f
1
= 0
3) e
1
+e
2
+e
3
= (1, 1, 1), f
1
+f
2
= (1, 1).
Presupunem ca exist a un izomorsm de inele : A B. Fie (x, y) B un element
idempotent. Atunci x
2
= x n K
4
si y
2
= y n K
5
. Dar ecuat ia z
2
= z, echivalenta
cu z(z 1) = 0 are n orice corp numai solut iile z
1
= 0, z
2
= 1. Rezulta c a singurele
elemente idempotente ale lui B sunt 0 = (0, 0), f
1
, f
2
, 1 = (1, 1).
Cum este un izomorsm rezult a ca (e
i
) i = 1, 2, 3 sunt elemente idempotente
distincte si nenule din B. Atunci (e
1
), (e
2
), (e
3
) = f
1
, f
2
, (1, 1). Astfel
rezulta din 2) ca produsul oric aror doua elemente din mult imea f
1
, f
2
, (1, 1) este
0. Contradict ie! Pentru ca f
1
(1, 1) = f
1
,= 0. Astfel deducem ca presupunerea
existent ei izomorsmului este fals a. Deci inelele A si B nu sunt izomorfe.
5. Deoarece K este corp rezult a ca Q K. (1, 1 K Z K si K ind corp avem
ca
1
x
K, x Z

, si mai departe
p
q
K, p, q Z

).

In ipoteza a) cu a = 1 rezulta ca

2 K, iar apoi, cu a =

2 rezulta ca

3 K.
91

In ipoteza b) pentru a = 1 rezulta direct ca

3 K. Astfel, daca a K atunci


a
2
+a + 1 =
_
a +
1
2
_
2
+
3
4
=
_

3
2
_
2
__
2

_
a +
1
2
__
2
+ 1
_
.
Deasemenea
a
2
+ 1 =
_
2

3
_
2
__

3
2
a +
1
2
_
2
+
_

3
2
a
1
2
_
2
+ 1
_
.
Deci, dac a ecuat ia de la a) are solut ii n K atunci si ecuat ia de la b) are solut ii n
K. Deci a) b). Un exemplu de corp se poate lua R.
6. Lema: Fie p 3 un numar prim. Armat iile urmatoare sunt echivalente:
a) exista a, b Z

p
astfel ncat a
2
+b
2
=

0;
b) exist a x Z
p
astfel ncat x
2
=

1;
c) p = 4k + 1, k N

.
a) b): Presupunem ca exist a a, b Z

p
cu a
2
+b
2
=

0.

Inmult im cu b
2
si obt inem
ca (ab
1
)
2
+1 =

0. Daca not am x = ab
1
atunci avem x
2
+

1 = 0 x
2
=

1, unde
x Z
p
.
b) a): Daca exist a x Z
p
cu x
2
=

1 atunci x
2
+

1 = 0 si exista a = x si b =

1
cu a
2
+b
2
= 0.
b) c): Presupunem ca exist a x Z
p
cu x
2
= 1. Ridicand la puterea
1
2
(p 1)
obt inem x
p1
= (

1)
1
2
(p1)
, dar n grupul (Z

, ) avem x
p1
= 1. Atunci

1 =
(

1)
1
2
(p1)
. Daca
1
2
(p1) ar impar atunci am avea

1 =

1, deci

2 =

0. Contradict ie
pentru ca p 3. Deci
1
2
(p 1) este numar par si exista k N

cu
1
2
(p 1) = 2k
p 1 = 4k p = 4k + 1.
c) b): Presupunem ca exist a k N

cu p = 4k + 1. Conform teoremei lui


Fermat avem ca polinomul f = X
p1

1 Z
p
[X] are toate radacinile n corpul Z
p
.
Dar f = f
1
f
2
, unde f
1
= X
1
2
(p1)
+

1 si f
2
= X
1
2
(p1)

1. Atunci ecare dintre


polinoamele f
1
si f
2
au r ad acinile n corpul Z
p
. Fie u Z
p
o radacin a a polinomului
f
1
. Atunci u
1
2
(p1)
+

1 =

0. Adica u
2k
+

1 =

0 si dac a not am cu x = u
k
Z
p
atunci
avem x
2
+

1 =

0, adica x
2
=

1.
Astfel lema este rezolvat a. Este evident ca (K, +, ) este un inel unitar. Atunci
K este corp numai dac a orice matrice nenula din K are determinantul un element
inversabil din Z
p
, adica un element nenul din Z
p
.
Presupunem ca K este corp. Dac a p = 2 atunci matricea A =
_

1

1

1

1
_
este
nenula, dar are determinantul

0 si K nu este corp.
Fie acum p 3. Atunci daca p 1 (mod 4) atunci, conform lemei exist a a, b Z

p
cu
a
2
+b
2
=

0. Deci dac a A =
_
a b
b a
_
atunci A este nenula si det(A) = a
2
+b
2
=

0.
Deci A nu este inversabil a si K nu este corp. Contradict ie! Atunci neaparat p
3 (mod 4).
Presupunem acum ca p 3 (mod 4). Dac a K nu este corp atunci exista A =
92 CAPITOLUL 6. CORPURI - SOLUT II
_
a b
b a
_
matrice nenula si neinversabil a. Atunci det(A) =

0 si a, b Z

p
. Atunci
ar rezulta ca a
2
+ b
2
=

0 si conform lemei rezult a ca p 1 (mod 4). Contradict ie!
Deci K este corp.
7. Presupunem ca ar exist a K R, K ,= R un subcorp si d K, d 0 cu proprietatea
ca orice num ar real se poate reprezenta sub forma x + y

d, unde x, y K. Daca

d K atunci ar rezulta c a dac a a R atunci exista x, y K cu a = x + y

d,
dar x + y

d K si astfel ar rezult a ca a K si astfel R K, adica K = R.


Contradict ie!
Deci

d / K. Observ am ca scrierea unui numar real sub forma u = x + y

d este
unic a. Daca x + y

d = x

+ y

d atunci x x

= (y y

d. Dac a y ,= y

atunci
y y

este inversabil si rezulta ca

d = (x x

)(y y

)
1
K. Contradict ie! Deci
y = y

si atunci x = x

.
Denim funct ia f : R R, f(x+y

d) = xy

d, x, y K. Din cele demonstrate


anterior si din ipoteza rezulta ca f este bijectiv a. Se verica usor ca f este un
morsm de corpuri. Deci f Aut(R, +, ). Avem f(

d) =

d < 0.

In acelasi
timp avem ca f(

d) = f((
4

d)
2
) = (f(
4

d))
2
0. Contradict ie!
Deci K = R.
8. Fie m numarul elementelor din K. Vom demonstra ca A = 2, 3. Pentru nceput
sa demonstr am c a 2, 3 A.
Fie M = f = X
2
+ aX + b : a, b K. Avem echivalent a f = g f si g au
acelasi num ar de rad acini. Num arul polinoamelor din M care au r ad acini duble (de
forma (X a)
2
) este m. Numarul polinoamelor din M care au r ad acini distincte
(de forma ((X a)(X b) cu a ,= b) este
_
m
2
_
=
m(m1)
2
. Rezulta ca numarul
polinoamelor din M care au r ad acini n K este m +
m(m1)
2
=
m(m+1)
2
< m
2
=
num arul elementelor mult imii M. Prin urmare exista polinoame n M care nu au
rad acini n K si ele sunt n num ar de
m(m1)
2
. Evident ele sunt ireductibile. Daca
ar unul reductibil, acesta ar avea ambii factori polinoame de gradul 1, care au
rad acini n K. Deci 2 A.
Fie acum N = f = X
3
+ aX
2
+ bX + c : a, b, c K. Numarul polinoamelor din
N care au o r adacin a simpla n K (de forma f = (X t)h cu h M si h nu are
r adacini n K) este m
m(m1)
2
.
Polinoamele din N care au trei r ad acini n K sunt:
-polinoamele cu o rad acin a tripla (de forma f = (X t)
3
) n num ar de m;
-polinoamele cu o rad acin a simpla si una dubl a (de forma f = (X t)
2
(X s) cu
s ,= t) n num ar de 2
_
m
2
_
= m(m1);
-polinoamele cu trei rad acini distincte n K (de forma f = (X t)(X s)(X r)
cu t, s, r distincte) n num ar de
_
m
3
_
=
m(m1)(m2)
6
.
93
Astfel num arul polinoamelor din N care care au r ad acini n K este
m+m(m1) +
m(m1)(m2)
6
+m
2
(m1)2 =
2m
3
+m
3
< m
3
,
unde m
3
este numarul polinoamelor din N. Astfel exist a polinoame n N care nu au
radacini n K. Evident, acestea sunt ireductibile, cu justicarea ca n cazul prece-
dent.
Daca n 4 atunci n se poate scrie sub forma n = 2p + 3q cu q, n N (dac a n = 2k
atunci n = 2k + 3 0; daca n = 2k + 1 atunci n = 2(k 1) + 3, unde stim ca k > 1
pentru ca n 4).
Fie f M, g N polinoame care nu au r adacini n K. (ele exist a din cele demon-
strate anterior). Atunci polinomul h = f
p
g
q
de grad n = 2p + 3q nu are r ad acini n
K, dar este reductibil n K. Deci n / A, n 4. Astfel rezulta ca A = 2, 3.
9. Daca g K[X], vom nota cu g (mod f) restul mp art irii polinomului g la polinomul
f. Notam L = h K[X][deg(h) n 1. Consider am pe K[X] operat ia
denit a g
1
g
2
= g
1
g
2
(mod f). Deoarece L este parte stabil a n raport cu operat ia
de adunare a polinoamelor si n raport cu operat ia rezulta ca (L, +, ) este inel
comutativ.
Fie h L, h ,= 0. Deoarece polinomul f este ireductibil rezulta ca (f, h) = 1, deci
exist a u, v K[X] astfel nc at uf +vh = 1. Fie h
1
= v (mod f). Atunci h h
1
= 1
si astfel h este inversabil. Deci L este corp. Fie p si q numarul elementelor din K

si respectiv L

. Atunci, datorita faptului ca produsul elementelornenule dintr-un


corp este egal cu -1, rezulta atunci ca: h
1
h
2
h
3
... h
p
h
p+1
... h
q
= 1
unde h
1
, h
2
, ..., h
p
sunt polinoamele de gradul 0 din K[X] (elementele lui K

), iar
h
1
, h
2
, ..., h
q
sunt polinoamele din L

. Datorit a faptului c a h
1
h
2
... h
p
= 1
rezulta ca h
1
h
2
... h
p
= 1 si atunci (1) g = 1, ceea ce este echivalent cu
g (mod f) = 1, sau f divide g 1.
10. Este evident c a Q K si Q ,= K, deoare ce corpul Q are un singur endomorsm.
Unul dintre izomorsmele lui K ind cel identic, putem presupune c a g = 1
K
. Avem
f f = f sau f f = g = 1
K
. Nu se poate ns a ca f f = f pentru c a f este injectiv si
ar rezulta ca f = g = 1
K
, ceea ce este absurd si prin urmare f f = 1
K
(1). Deoarece
g = 1
K
rezulta ca ipoteza b) se mai scrie f(x) = x x Q. S a consideram acum un
element oarecare x din K Q si apoi elementele a = x +f(x) K, b = xf(x) K.
Avem f(a) = f(x) +f(f(x)) = f(x) +x = a, de unde rezulta ca a Q.
f(b) = f(x)f(f(x)) = f(x)x = b. Deci si b Q.
Prin urmare x si f(x) sunt rad acinile ecuat iei cu coecienti rat ionali x
2
ax+b = 0.
De aici rezult a ca x =
1
2
(a

a
2
4b). Prin urmare a
2
4b = q
2
d unde q Q si
b Z 1 liber de patrate. Avem x =
1
2
(a q

d) Q(

d). Consider am acum un


alt x

K Q si, analog, exist a un ntreg d

Z 1 liber de patrate, astfel ncat


x

Q(

). Vom ar ata c a d = d

.
Observam ca (f(

d))
2
= f((

d)
2
) = f(d) = d, de unde deducem ca f(

d) =

d.
Daca am avea f(

d) =

d, atunci ar rezulta ca

d Q, ceea ce este absurd. Prin


94 CAPITOLUL 6. CORPURI - SOLUT II
urmare f(

d) =

d si analog f(

) =

.
De aici avem c a f(

dd

) = f(

d)f(

) =

dd

, ceea ce implica faptul ca

dd

Q.
DIn faptul ca d si d

sunt libere de patrate, rezulta ca d = d

. Din cele de mai sus


rezulta ca exist a un unic ntreg lber de patrate d ,= 1, astfel ncat K Q(

d).
Incluziunea reciproca este imediata, deoarece din faptul ca x =
1
2
(a q

d) K
rezulta ca

d K, deci si Q(

d) K, de unde rezulta ca K = Q(

d).
11. Din teorema lui Fermat avem ca a
p
= a, a Z
p
. Deasemenea pentru orice f, g
Z
p
[X] avem (f + g)
p
= f
p
+
_
p
1
_
f
p1
g + ... +
_
p
p 1
_
fg
p1
+ g
p
= f
p
+ g
p
pentru ca p x = 0, x Z
p
si p[
_
n
i
_
pentru i = 1...p 1. Atunci putem scrie
f = X
p
+ a = X
p
+ a
p
= (X + a)
p
si ultima scriere este descompunerea lui f n
factori ireductibili n inelul Z
p
. Singurul factor ireductibil al lui f este X+a si acesta
apare la puterea p.
12. Consideram funct ia f : A A, f(x) =
_
0, dac a x = 0
1, dac a x ,= 0
. Deoarece f este funct ie
polinominala, exista a
0
, a
1
, ..., a
n
A astfel ncat f(x) = a
0
+a
1
x+... +a
n
x
n
, x
A. Cum f(0) = 0 rexult a c a a
0
= 0.
Atunci f(x) = (a
1
+ a
2
x + a
3
x2 + ... + a
n
x
n1
)x = g(x)x, unde am scris g(x) =
a
1
+a
2
x+a
3
x
2
+...+a
n
x
n1
. Vom arata c a orice element nenul din A este inversabil.
Fie a A 0. Notand g(a) = b observ am ca b ,= 0 pentru c a daca b = 0 atunci si
f(a) = 0, dar a ,= 0, ceea ce contrazice denit ia lui f. Din faptul c a f(b) ,= 0 rezulta
c a f(b) = 1, deci g(b) b = 1. Dar si f(a) = 1, ceea ce se mai scrie si ab = 1. De
aici rezulta c a g(b) = g(b) 1 = g(b)ba = a si atunci si ab = 1. Deci elementul a este
inversabil n A, si din faptul ca a a fost ales arbitrar rezult a ca A este corp.
13. Daca presupunem ca a = 1 atunci din relat ia din enunt rezulta ca f(x) +f(x) =
2x, x K si nlocuind pe x cu x rezulta f(x) + f(x) = 2x. Adunand cele
dou a egalitat i rezulta ca 2 (f(x) + f(x)) = 0. Deci f(x) + f(x) = 0 pentru c a
2 ,= 0. Astfel rezult a ca 2x = 0, x K. Contradict ie! Deci a ,= 1.
a
2p+1
= (a + 1)(1 a +a
2
a
3
+... a
2p1
+a
p
)
. Daca t inem seama c a a + 1 ,= 0 si ca a
2p+1
= 1, obt inem ca
1 a +a
2
a
3
+...a
2p1
+a
2p
= 2(a + 1)
1
. (1)
Fie x K xat. Scriem egalitatea din enunt mai nt ai pentru x, apoi nlocuind pe
x cu ax, apoi nlocuind pe x cu a
2
x s.a.m.d., ultima dat a nlocuind pe x cu a
2p
x.
Aceste egalit at i le scriem nmult ite din dou a n dou a cu -1, astfel:
f(x) +f(ax) = 2x
f(ax) f(a
2
x) = 2ax
95
f(a
2
x) +f(a
3
x) = 2a
2
x
f(a
3
x) f(a
4
x) = 2a
3
x
..................
f(a
2p1
x) f(a
2p
x) = 2a
2p1
x
f(a
2p
x) +f(x) = 2a
p
x.
Adun am aceste egalitat i membru cu membru obt inem t in and seama de (1) se obt ine
2f(x) = 4(a + 1)
1
x sau 2(f(x) 2(a + 1)
1
x) = 0 si cum 2 ,= 0 rezulta ca f(x) =
2(a + 1)
1
x. Asadar relat ia din enunt determin a n mod unic funct ia f, f(x) =
2(a + 1)
1
x, x K. Evident f(x) + f(ax) = 2(a + 1)
1
x + 2(a + 1)
1
ax =
2(a + 1)
1
(a + 1)x = 2x, deci f verica relat ia din enunt .
14.

In egalitatea a
n
b
n
b
n+1
a
n+1
= 1 nmult ind la dreapta cu a
n
obt inem a
n
b
n
a
n

b
n+1
a
2n+1
= a
n
.
Din ipoteza avem c a a
2n+1
= b
2n+1
si astfel avem a
n
b
n
+ b
3n+2
= a
n
a
n
b
n
a
n

a
2n+1
b
n+1
= a
n
.

Inmult ind la st anga cu a
n
rezulta c a b
n
a
n
a
n+1
b
n+1
= 1.
15. Presupunem ca
K =
3
_
i=1
K
i
.
Atunci n mod necesar K
1
, K
2
K
3
, K
2
, K
1
K
3
, K
3
, K
1
K
2
pentru ca
dac a am avea, de exemplu, K
1
K
2
K
3
atunci K = K
2
K
3
. Aceasta egalitate
ind adev arata pentru grupurile aditive corespunz atoare si acest lucru este imposibil.
(vezi capitolul subgrupuri)
Deci putem alege elementele x
1
K
1
(K
2
K
3
) si x
2
K
2
(K
1
K
3
). Evident
x
1
,= 0 si x
2
,= 0 si x
1
+x
2
/ K
1
K
2
caci daca am avea, de exemplu x
1
+x
2
K
1
,
atunci x
2
= x
1
+(x
1
+x
2
) K
1
, contrar alegerii lui x
2
. Prin urmare x
1
+x
2
K
3
.
Consider am elementul z = x
1
1
(x
1
+ x
2
) = 1 + x
1
1
x
2
. Cum x
1
1
K
1
si x
1
+ x
2

K
3
0 rezulta ca z / K
1
K
3
. Deci z K
2
. Atunci z 1 K
2
, adica x
1
1
x
2
K
2
.

In sfarsit, din faptul c a x


2
K
2
0, rezulta (x
1
1
x
2
)x
1
2
K
2
, adica x
1
1
K
2
si
de aici x
1
K
2
, ceea ce este o contradict ie cu alegerea lui x
1
. Deci presupunerea
f acut a este fals a si
3
_
i=1
K
i
,= K.
16. Deoarece [K[ = 2
n
si caracteristica unui corp nit este un numar care divide ordinul
grupului aditiv rezult a ca K este un corp de caracteristica 2. Astfel avem 1+1=0.
Deasemenea K este comutativ, ind nit.
a) Daca n este par atunci 3[2
n
1, deci, conform teoremei lui Cauchy exista un
element (K, ) cu ord() = 3. Atunci
3
= 1. De aici rezulta ca ( 1)(
2
+
+ 1) = 0 si deoarece ,= 1 rezulta ca
2
+ + 1 = 0.
Calcul am (X
2
+X +)(X
2
+X + + 1) = X
4
+ (1 + 1)X
3
+ ( + + 1 + 1)X
2
+
96 CAPITOLUL 6. CORPURI - SOLUT II
X(++1) +
2
+ = X
4
+X +1 = f. Deci f = (X
2
+X +)(X
2
+X ++1)
si astfel este reductibil n K[X].
b) n este impar. Presupunem ca exist a K cu f() = 0. Atunci avem
4
++1 =
0, deci (
2
+)
2
+(
2
+) +1 = 0. Astfel (
2
+)
3
= 1. Dar 3 nu divide 2
n
1 si
astfel rezulta ca
2
+ = 1 adic a
2
+ + 1 = 0 si astfel
3
= 1. Astfel rezulta ca
= 1. Deci 0 = f() = 1 + 1 + 1 = 1. Contradict ie!
Daca f este reductibil atunci f = (X
2
+ mX + n)(X
2
+ pX + q) cu m, n, p, q K.
Prin identicarea coecient ilor obt inem c a m+p = 0, n +q +mp = 0, mq +np = 1
si nq = 1. De aici m = p, m + q = p
2
, n + q = p
1
, de unde p
3
= 1 si astfel p = 1.
Deci n = 1 +q si astfel q
2
+q + 1 = 0. De aici rezulta ca q
3
= 1 si din nou apare o
contradict ie. Astfel f este ireductibil n K[X].
17. Evident, dac a K este corp nit, atunci e comutativ. Presupunem c a 1 + 1 = 0.
Atunci X
2
5 = X
2
1 = (X + 1)(X 1). Deci X
2
5 este reductibil n K[X].
Contradict ie! Deci 1 + 1 ,= 0. Astfel si 4 ,= 0 si exista 4
1
.
b) Avem c a a
5
1 = (a1)(a
4
+a
3
+a
2
+a+1) = a
2
(a1)(a
2
+a+1+a
1
+a
2
) =
4
1
a
2
(a1)(4a
2
+4a
2
+1+4a+4a
1
+85) = 4
1
a
2
(a1)((2a+2a
1
+1)
2
5),
pentru orice a K

. Deci dac a a
5
1 = 0 atunci a = 1 pentru ca a ,= 0 si polinomul
X
2
5 este ireductibil n K. Astfel dac a avem x
5
= y
5
atunci (xy
1
)
5
1 = 0 si
astfel xy
1
= 1, deci x = y. Dac a denim f : K

, f(x) = x
5
atunci f este
injectiva si cum K

este nit rezulta ca f este bijectiv a. Astfel f este surjectiva si


pentru orice a K

exist a b K

astfel nc at a = b
5
. Deci f = X
5
+a = X
5
+b
5
=
(X +b)(X
4
X
3
b +X
2
b
2
Xb
3
+b
4
). Deci f este reductibil.
18. Daca K are caracteristica 2 atunci funct ia f : K K, f(x) = x
2
este injectiva,
deci si surjectiv a pentru ca K este nit. Atunci pentru orice a K exist a y A cu
a = y
2
= y
2
+ 0
2
.
Daca K are caracteristica diferit a de 2, e a K. Atunci x si x au aceeasi
imagine prin funct ia f denit a mai sus. Dac a avem A = x
2
: x A, atunci
f(K) = A si dac a [K[ = n (care este impar) atunci cardA =
n1
2
+ 1 >
n
2
. Atunci
dac a B = a y
2
: y A avem cardB = cardA >
n
2
, deci A B ,= . Astfel
exist a x, y A cu a = x
2
+ y
2
. Cum a a fost ales arbitrar rezult a ceea ce trebuia
demonstrat.
19. Presupunem ca grupurile (K, +) si (K

, ) sunt izomorfe. Atunci exist a un izomor-


sm f : (K, +) (K

, ).
Evident, f(0) = 1. Daca 1 + 1 = 0 atunci 1 = f(0) = f(x + x) = f(x)f(x) =
f
2
(x), x K. Deci f(x) = 1, x K. Cum f este izomorsm rezult a a [K[ = 1.
Absurd!
Fie 1 + 1 ,= 0. Atunci 1 ,= 1 si exista a ,= b K astfel ncat f(a) = 1, f(b) = 1.
Avem f(a + a) = f(a)f(a) = 1 = f(b)f(b) = f(b + b). Deci a + a = b + b si cum
1+1 este inversabil rezulta ca a = b. Absurd!
Deci (K, +) si (K

, ) nu sunt izomorfe.
20. Fie (K, +, ) un corp nit.

Intr-un grup (K, +) suma tuturor elementelor este suma
celor de ordin 2, adica acei x cu proprietatea x +x = 0.
97
Daca 1 + 1 ,= 0 atunci ecuat ia x +x = 0 are solut ia unica x = 0, deci suma este 0.
Daca 1+1=0, atunci [K[ = 2
p
, p N, p 2. Putem partit iona K n submult imi
x, x + 1 unde suma elementelor unei submult imi este x + (x + 1) = x + x + 1 = 1.
Cum sunt 2
p1
submult imi, suma tuturor elementelor lui K este 2
p1
1 = 0.
21. Fie [K[ = p. K are caracteristica 3, deci p = 3

, N

, impar. K este nit, deci


K este comutativ.
Presupunem ca suma oricaror doua patrate din K este tot un p atrat. Fie A =
x
2
: x A. Deoarece K e impar, putem partit iona K n submult imi astfel
K = 0

xK
x, x. P atratele elementelor dintr-o clasa sunt egale, iar p atratele
elementelor din clase diferite sunt diferite. Deci mult imea A are at atea elemente c ate
clase are part itia, adica [A[ =
p+1
2
.
Din presupunerea f acut a rezulta ca 1 = 1 + 1 = a
2
, a K. Fie x, y A. Atunci
u, v K cu u
2
= x si v
2
= y. Avem x y = u
2
v
2
= u
2
+(av)
2
A. Deci (A, +)
este subgrup al lui (K, +) si de aici rezulta ca
p+1
2
[p, adica p = 1. Contradict ie! Deci
presupunerea facut a este fals a si exista x, y nenule pentru care suma p atratelor nu
este un p atrat.
Bibliograe
[1] Probleme date la Olimpiadele de Matematic a 1950-1990, Ioan Tomescu, D.M.
B atinet u-Giurgiu, Maria B atinet u-Giurgiu, I.V. Maftei, Florica Vornichescu, Editura
Stiint ica, Bucuresti
[2] Olimpiadele Nat onale de Matematica pentru liceu 1954-2003, D.M. B atinet u-Giurgiu,
Maria B atinet u-Giurgiu, I.V. Maftei, Augustin Semenescu, Ioan Tomescu, Florica
Vornichescu, Editura Enciclopedic a, Bucuresti
[3] Olimpiadele si Concursurile de Matematica pentru clasele IX-XII 2003, 2004, 2005,
Editura Barchi, Timisoara
[4] Probleme alese pentru preg atirea Olimpiadelor Nat ionale de Matematic a, Andrei
Chites, Gabriel Dospinescu, Andrei Ismail, Gabriel Kreindler, Calin Popa, Claudiu
Raicu, Adrian Zahariuc, Editura GIL, Zalau, 2003
[5] Olimpiadele de Matematic a 2004, clasele XI-XII, Andrei Ismail, Gabriel Kreindler,
Andrei Negut , C alin Popa, Editura GIL, Zal au, 2005
[6] Algebr a - Culegere de probleme pentru examene de admitere si olimpiade scolare,
Gheorghe Andrei, Constantin Caragea, Viviana Ene, Editura Scorpion 7, Bucuresti,
1995
[7] Colect ia Gazeta Matematic a
[8] Complemente de Algebr a, Dumitru Busneag, Florentina Chirtes, Dana Piciu, Editura
GIL, Zal au
[9] www.mateforum.ro
[10] www.mathlinks.ro
99