Sunteți pe pagina 1din 392

Til 5'0 (

Beteledeealculatoare

,

Editia a treia

revizuita

Andrew S. Tanenbaum

BIBl. (ENTf. UNIV, HM. EMI'"ES(.l)" A~I

INFOJ< MA IleA

Un{v§/sita,tea vtijie Amsterdam, Olanda

... ~ ~ \. ~.;. ,

//llllllllllllllllltIIllllll//. 8'~~~·~~ASI

©1998 Computer Pres" AGORA

http://www.agora.ro

prof. dr. ing. Irina Athanasiu. prof. dr. ing. Eugenia Kalisz

Colectivul de traducdtori;

prof. dr. ing. Nicolae Tapu~ prof. dr. ing. Trandafir Moisa ing. Vlad Vieru

prep. ing. Anca Bucur as. ing. Gavril Godza

as. ing. Bogdan Costinescu prep. ing. Bogdan Panghe prep. ing. Florin Teodorescu prep .• ing. Andrei Rares

as. in~tlori Bica '

as. ing. Matei Rapeanu

prep. ing. Monica Dulgheru prep. ing. Monica Pietrosanu ing. Stefan Rusen

ing. Florentina Popovici prep. ing. Mihaela Tancu ing. Liviu Ristoscu

Pregiitire, design, productte:

Adrian Pop

Editatii de Computer Press AGORA s.r.l., ©1998

4300 Tg. Mures, Str. T. Vladimirescu 63/1, Tel: +40-(0)65-166516

Sub licenta Prentice-Hall, Inc. dupii:

Computer Networks, 3'" ed. de Andrew S. Tanenbaum

©1996 by Prentice-Hall PTR, Prentice-Hall, Inc., A Simon & Schuster Company, Upper Saddle River, New Jersey 07458

Tipiiritii in Romania, la INFO PRESS SA,

4150 Odorheiul Secuiesc, SIr. Victoriei 12, Tel: +40-(0)66-218283

ISBN: 973-97706-3-0

Teate drcpturile sunt rezervate. Nlcl 0 parte a aces lei dirli nu poate fi reprodusa, lntr-o forma sau printr-un mijloc oarecare, cara pcrmislunca sensa a editorulul.

Toatc numclc produsckir menuonate aici sum mnrci tnregistrate ale rc.'Pcctivilor proprictari.

Editia a treia

revizuita

Penttu Suzanne, Barbara, Malvin, micul Brant

Alte titlurl de mare succes ale lui Andrew S. Tanenbaum:

Sisteme de operare: proiectare $i implementare, editle a doua

Acest text des pre sisterne de operare, dcvenit clasic, este singura carte ce acopera atat principiile sisternelor de operare ciit iii aplicatiile acestora la un sistem real. Sunt tratate in dctaliu toate subiectele traditionale legate de sistemele de operare. in plus, principiile sunt ilustrate cu grija de MINIX, un sistern de operare gratuit, de tip UNIX, pentru calculatoare personale. A doua cditie, care este asteptata la finele lui 1996, se va ocupa de noul sistem MINIX 2.0, bazat pc POSIX. La fel ca prima editie, cartea va coniine un listing de cod sursa MINIX. 0 noutate a editiei a doua este un CD-ROM gratuit pentru fiecare carte, CD-ROM ce coniine sistemul MINIX complet (cod binar ~i sursa),

Sisteme de operare moderne

Acest text de mare succes prezinta Iundamcntele atat pentru sistemele uniprocesor cat si pentru cele distribuitc. Tanenbaum trateaza ternele traditionale ce cuprind procese, gestiunea memoriei ~i sisteme de fisiere, dar ~i problerne de baza ale sistemelor distribuite, incluzand modelul client-server, apelul de proceduri la distanta, fire de control al executiei si sisteme de fisiere distribuite, Acest ghid practic foloseste UNIX, MS-DOS, Mach si Amoeba pentru a ilustra conceptele sistemelor de operare.

Sisteme de operare distribuite

Acest text acopera conceptele fundamentale ale sistemelor de operare distribuite.

Subicctele principale includ comunicatia ~i sincronizarea, procese ~i procesoare, memorii comune distribuite, sisteme de fisiere distribuite, sau sisteme distribuite de timp real. Principiile calculului distribuit sunt i1ustrate in patru studii de caz detaliate ce folosesc Mach, Amoeba, Chorus ~i rnediile de operare DCE.

Organizarea structuratii a celculetoerelor, edltie a treia

Acest text fundamental abordeaza arhitectura calculatoarelor ca pe 0 serie de niveluri. La baza este hardware-ul: tranzistori, porti, registre, sumatoare ~i alte circuite. Apoi vine nivelul microprograrnat. Mai sus, este nivelul masinii conventionale, cu instructiunile sale ADD, MOVE, JUMP ~i altele. Deasupra acestuia este sistemul de operare, care adauga Iacilitati noi cum sunt gestiunea fisierelor ~i memoria virtu ala. Ultimul capitol se ocupa cu doua probleme avansate: calculatoare paralele ~i proiectarea rnasinilor RISe.

PREFATA

,

CUPRINS

xv

1

1. INTRODUCERE

UTILIZARILE RE1,'ELELOR DE CALCULATOARE 3 1.1

1.1.1 Relele pentru firme 3

1.1.2 Retele pentru oameni 4

1.1.3 Aspecte sociale 6

1.2 HARDWARE·UL RETELEI 7

1.2.1 1.2.2 1.2.3 1.2.4

Retele locale 8

Retele metropolitane 10

Relele larg raspanditc gcografic 11 Relele radio 13

1.3 PROGRAMELE DE RE'fEA 15

1.3.1 1.3.2 1.3.3

.1.3.4 1.3.5 1.3.6

Ierarhiilc de protocoalc 16

Probleme de proiectarc a nivelurilor 19 Interfcte si servicii 21

Servicii Ol:ientatc pe co ncxiuni ~i servicii fflra conexiuni 22

Primitive de scrviciu 23

Relatia dinlre servicii si prolocoale 25

y

vi

CUl'RINS

1.4

\

L-

MODELE DE REFEIUNTA. 26

1.4.1 Modclul de rcfcrinia OSI 26

1.4.2 Modelul de rcfcrinta TCP/IP 32

1.4.3 0 companuic intrc modclclc de rcfcrint., OS! si TCP 3S

1.4.4 0 critica a modclului ~i protocoalclor OS! 37' . -

1.4.5 0 criticfi a modclului de refcrin\ii TCfl/II' 40

1.5 EXEMPLE DE HETELE 41

1.5.1 Novell NctWnrc 41

1.5.2 ARPA.NET-uI43

1.5.3 NSFNET 46

1.5.4 Internet-ul48

1.5.5 Prototipuri gigabit 50

1.6 EXEMPLE DE SEHVICII PENTRlJ COMlJNICATII DE DATE 52

1.6.1 SMDS - Scrviciu de Date Comutat Multimegab;t 52

1.6.2 Re\cle X.25 54

1.6.3 Rctransmitcrea cadrelor 55

1.6.4 ISDN de banda larga ~i ATM 56

1.6.5 Cornparatii intre servicii 61

1.7 STANDARDIZAREA RETELELOR 61 1.7.1

1.7.2 1.7.3

Who's Who in lurnca tclecornunicmiilor 62

Who's Who in lumca stanelarelclor internationale 64 Who's Who in IUl11ea siandardclor Interne; 65

1,8 RESTUL CA.RPI iN REZUMAT 66 1.9 REZlJMAT 67

2. NIVELUL FIZIC

2,1 BAZELE TEORETICE ALE COMUNICA.RII DE DATE 71

2.1.1 Analiza Fourier 71

2.1.2 Sernnalclc limitate de banda de Irccvcnia 72

2.1.2 Vitcza Maxima de Transfer de Date a unui Canal 75

2.2 MEDIlJL DE TRANSMISm 76

71

CUPRINS

vii

2.2.1 Mcdiul Magnetic 76

2.2.2 Cablul Torsadat 76

2.2.3 Cablu Coaxial in Bandit de Bna 77

2.2.4 Cabluri coaxialc de band:t largii 78

2.2.5 Fibre opt icc 80

2.3 COMUNICA'fIILE FARA FIR 86

2.3.1 Spectrul electromagnetic 87

2.::1.2 Transmisia radio 89

2.3.3 Transmisia prin microundc 90

2.3.4 Undcle infrarosii si milimctricc 91

2.3.5 Transmisia de undclor Iuminoase 92

2.4 SISTEMUL TELEFONIC 93

2.4.1 2.4.2 2.4.3

Struetura Sistcmului Telefonic 94 Politica din dorncniul tclclonic 97 Buckle locale 99

2.4.4 Trunchiuri ~i multiplcxare lOS

2.4.5 Cornutarea 120

2.5 ISDN DE BANOA. LARGA 128

2.5.1 2.5.2 2.5.3 2.5.4

Scrvicii ISDN 129

Arhiiectura sistcmului ISDN 129 Interfata ISDN 131

Pcrspcctivelc N-ISDN 132

. 2.6

ISDN DE BANDA LARGA ~I A'fM 133

2.6.1 Circuitcle virtualc in compara\ie eu circuitclc cornutate 133

2.6.2 Transmisia in retclele ATM 135

2.6.3 Cornutatoarc ATM 136

2.7 RADIO CELlJLAR 144

2.7.1 Sisterne pager 144

2.7.2 Tclcfuanc fiira fir 145

2.7.3 Tclefoanc cclularc analogicc 146

2.7.4 Tclcfoanc cclulare digitale ISO

2.7.5 Servicii de comunicatii personale 151

2.8 SATELl'fI DE COMUNICA'PE 152

viii

CUPRINS

2.8.1 Satcliti gcoslncroni 152

2.8.2 Satcliti de joasa altitudine 155

2.8.3 Satcliti versus Fibre Opticc 156

2.9 REZUMAT 157

3. NIVELUL LECkruRA. DE DATE

163

:301 ASPECTE ALE PIWIECTARlI NIVELULUI LEGATURA DE DATE 163

3.1.1 Servicii olcriic nivelului rctca 164

3.1.2 Incadrarea 166

3.1.3 Controlul erorilor 169

3.1.4 Controlul fluxului 170

3.2 DETECTAREA ~I CORECTAREA ERORILOR 170

3.2.1 Coduri corcctoarc de erori 171

3.2.2 Coduri detectoare de erori 173

3.3 PROTOCOALE ELEMENTARE PENTRU LEGATURA DE DATE 177

3.3.1 Un protocol simplex fara restrictii 180

3.3.2 Un protocol simplu Stop-and-Wait (pas-en-pas) 182

3.3.3 Un protocol simplex pcntru un canal cu zgomote 184

(

3.4 PROTOCOALE CU FEREASTRA GLISANTA 187

3.4.1 Un protocol cu fereastra glisClnta de un bit 189

3.4.2 Un protocol de revenire cu 11 pasi (Go Back n) 192

3.4.3 Un pr-otocol cu rcpetare sclectiva 197

3.5 SPECIFICAREA ~I VERIFICAREA PI{OTOCOALELOR 202

3.5.1 Modele de tip automat Iinit 202

3.5.2 Modele de tip rctea Petri 206

3.6 EXEMPLE DE PROTOCOALE ALE LEGATURII DE DATE 208

3.6.1 HDLC - Controlul de nivcl inalt al Icgaturii de date 208

3.6.2 Nivelul legatura de date in Internet 211

3.6.3 SLIP - Serial Line IP 212

3.6.4 PPP - Point-to-Point Protocol (protocol punct-la-punct) 213

3.6.5 Nivelul legatura de date la ATM 217

ix

CUPRINS

3.7 REZUMAT 220

4. SUBNIVELUL DE ACCES LA MEDIU

225

4.1

PROBLEMA ALOCARII CANALULUI 226 N '"MAN 226 1 I .• 1 retclcle LA SI

4.1.1 Alocarea statidi a cana u Ull1, LAN si MAN 227

Alocarea dinamidi a eanalului in re\clele ,

4.1.2 PROTOCOALE CU ACCES MULTIPLU 228 4.2

4.2.1 ALOHA 228 .' d urtatoare 232

le cu acces multiplu 51 deteC\le e P

4,2.2 Protoeoa' '

Proto coale tara coliziuni 235

4.2.3 237

P . tocoale eu conflict lirnitat . .

4.2.4 ro I u acces multiplu cu divizarea frecvenie1 240

4.2.5 Protocoa e c 243 Protocoale pentru reiele LAN fara fir .

4.2.6 46

4,2,7 Radioul eelular digital 2

LAN URI ~I MAN-URI 255

STANDARDUL IEEE 802 PENTRU. -

4.3 802 3 . ETHERNET 255

4 3 1 Standardul IEEE . ~l . t 1- 266

-'---. . . d d I IEEE 802 4' LAN de tip jeton pe magis ra a

4,3.2 Stan ar u . . . el 271 Standardul IEEE 802.5: LAN de tip [eton pe In

4.3.3 . A 802 3 802 4 si 802.5 278

4.3.4 Compara\le mtre .-, .. ' 1- d ala cu eoada distribuita 279

Standardul IEEE 802.6: Maglstra a uz ., r.,

4.3.5 d 1 IEEE 802 2' Controlullegaturliloglee 280

4.3.6 Standar u ..

44 PUNTI282

. 4.4.1' Punti de Ia 802.x la 802.y 284

4.4.2 Punti transparente 287 .

Funti cu dirijare de la sursa 291

4.4.3, 91

Cornpararea puntilot 802 2 . 4.4.4

5 Punt,i aflate la distan\a 294

4.4.

LAN-URI DE rv1ARE VITEZA 295 4.5

4.5.1 FDDl295

4.5.2 Ethernet rapid 298 . . - 301

HIPPI- Interfata paralela de mare vneza . 4.5.3

Canalul de fibra optiea 302 4.5.4

CUl'RINS

4.6 RE'fELE DE SATELI'P 303

4.6.1 4.6.2 4.6.3 4.6.4 4.6.5

J nterogare 304 ALOHA 305 FDM 306 TDM 306 CDMA 308

4.7 REZUMAT 309

5. NIVELUL RETEA

,

5.1 CERINTELE DE PROIECTARE ALE NIVELULUI RETEA 315

(. 5 j 1 Scrvicii furnizate nivclului transport 315

S·j·2 Organizarea intern a a nivelului retea 318

. ;: 1:3 Cornparatie intre subretele bazate pc circuitc virtualc ~i datagramc 319

5.2 ALGORITMI DE DlRIJARE 321

5.2.1 Principiul optimalitatii 322

5.2.2 Dirijarea pc calea cca rnai scurta 323

5.2.3 Inundarea 325

5.2.4 Dirijarea bazata pe flux 327

5.2.5 5.2.6 5.2.7 5.2.8 5.2.9 5.2.10

Dirijare cu vectori distania 329 Dirijarea folosind starea legaturilor 333 Dirijare icrarhica 339

Dirijarea pentru calculatoare gazda mobile 340 Dirijarea prin difuzare 343

Dirijarea eu trirnitere mulripla (multicast) 345

5.3 ALGORITMI PENTRU CONTROLUL CONGESTIEI 347

5.3.1 Principii generale ale controlului congestiei 349

5.3.2. Politiei pentru prevenirea congestiei 350

5.3.3 5.3.4 5.3.5 5.3.6 5.3.7 5.3.8

Forrnarea traficului 352 Specificarea Iluxului 357

Controlul congestiei in subretelcle bazate pc circuite virtu ale 358 Pachete de soc 359

Impra~lierea incarcarii 363

Controlul fluctuatiilor 364

5.3.9 Controlul congcstiei la transmisia multicast 364

315

CUPRINS

5.4 INTEHCONI£CTAREA HETELELOR 367

5.4.1 Prin ce difcra rciclclc 370

5.4.2 Circuite virtualc concatenate 371

5.4.3 Intcrconcctarca rctclclor fara conexiuni 372

5.4.4 Trcccrca prin tuncl 374

5.4.5 Dirijarca in rciclc inicrconcctatc 375

5.4.6 5.4.7

Frugmentarea 377 Ziduri de protcciic 380

5.5 NIVELUL RETEA iN INTERNET 382

r: .. 5.5.1 Protocolul II' 383

5.5.2 Adrcsc II' 386

5.5.3 Subretcle 387

5.5.4 Protocoale de control In Internet 389

5.5.5 ProtocoluJ de dirijare folosit de portile interioare: OSPF 393

5.5.6 Protocolul de dirijarc pcntru porti externe: BOP 398

-5.5.7 Trimitcrea multipla In Internet 399

5.5.8 II' mobil 400

5.5.9 CIDR - Dirijarea fara clase intre dornenii 402 5.5.10 II'v6405

5.6 NIVELUL RETEA iN RETELE ATM 416

5.6.1 5.6.2 5.6.3 5.6.4 5.6.5 5.6.6

Forrnatcle celulelor 417 Stabilirea conexiunii 419 Dirijarea si cornutarea 421 Catcgorii de scrvicii 424 Calitatea serviciului 426

Modelarca traficului ~i politici de trafic 429

5.6.7 Controlul congestiei 433

5.6.8 LAN-uri ATM 436

5.7 REZUMAT 438

6.NIVELULTRANSPORT

6.1 SERVICIlLE OFERITE DE NlVELUL TRANSPORT 445

6.1.1 Servicli furnizatc nivelurilor superioare 445

6.1.2 Calitatca unui serviciu 447

xi

445

xii

CUPRINS

6.1.3 Primitivele serviciilor de transport 448

6.2 NOTIUNI DE BAM. DESPRE PROTOCOALELE DE TRANSPORT 453

6.2.1 Adresarea 454

6.2.2 Stabilirea unei eonexiuni 457

6.2.3 6.2.4 6.2.5 6.2.6

Eliberarea conexiunii 462

Controlul fluxului ~i rnernorarea ternporara (buffering) 466 Multiplexarea 470

Refacerea dupa cadere 471

6.3 UN PROTOCOL SIMPLU DE TRANSPORT 473

6.3.1 6.3.2 6.3.3

Primitivcle serviciului ales ca exemplu 473 Entitatea de transport aleasa ea exemplu 475 Exemplul vazut ea un automat finit 482

6.4 PROTO COALE INTERNET DE TRANSPORT (TCP ~I UDP) 485

6.4.1 Modelul Serviciului TCP 485

6.4.2 Protocolul TCP 487

6.4.3 Antetul segmentului TCP 488

6.4.4 Administrarea eonexiunii TCP 491

6.4.5 Politiea TCP de Transmisie a datelor 495

6.4.6 Controlul congestiei in TCP 498

6.4.7 Administrarea contorului de timp in TCP 501

6.4.8 UDP 504

6.4.9 TCP ~i UDP tara fir 504

6.5 PROTO COALE AAL DE NIVEL ATM 506

6.5.1 Structura nivelului de adaptare ATM 508

6.5.2 AAL 1509

6.5.3 AAL 2510

6.5.4 AAL 3/4 511

6.5.5 AAL 5514

6.5.6 6.5.7

o cornparatie a protocoalelor AAL 515

SSCOP protocol orientat pe conexiuni, specific serviciului 516

6.6 ELEMENTE DE PERFORMANTA. 516

6.6.1 Probleme de performanta in retelele de calculatoare 517

6.6.2 Masurarea perforrnantelor retelei 519

6.6.3 Proiectarea de sistern pentru perforrnante superioare 522

CUPRINS

6.6.4 Pre1ucrarea rapida a TPDU-urilor 525

6.6.5 Protocoale pentru retele gigabit 529

6.7 REZUMAT 532

7. NIVELUL APLICATIE

,

7.1 SECURITATEA RETELEI 537

7.1.1 Criptografia traditionala 539

7.1.2 Doua principii criptografice fundamentale 545

7.1.3 7.1.4 7.1.5

Algoritmi eu Cheie Secreta 546 Algoritmi ell Cheie Publica 555 Protoeoale de Autentificare 559

7.1.6 Sernnaturi Digitale 570

7.1.7 Implicatii sociale 577

7.2 DNS· SISTEMUL NUMELOR DE DOMENII 577

7.2.1 Spatiul de nume DNS 578

7.2.2 Inregistrari de resurse 580

7.2.3 Servere de nume 583

xiii

537

7.3 SNMP· PROTOCOL SIMPLU DE ADMINISTRARE A RETELEI 585

7.3.1 Modelul SNMP 586

7.3.2 ASN.l - Notatia sintacticii abstracts 1 588

7.3.3 SMI - Structura informatiei de administrare 593

7.3.4 MIB - Baza de informatii de administrare 595

7.3.5 Protocolul SNMP 596

7.4 PO~TA ELECTRONICA. 597

7.4.1 Arhltectura ~i servicii 598

7.4.2 Agentul utilizator 600

7.4.3 7.4.4 7.4.5

Formatele mesajelor 604

Transfer de mesaje 610 Confidentialitatea postei electronice 615

7.5 ~TIRI USENET 621

7.5.1 USENET din punetul de vedere al utilizatorului 621

7.5.2 Cum este implementat USENET 625

xiv

CUPRINS

7.6 WORLD WIDE WEB 630

7.6.1 Aspectele privind c1ientul631

7.6.2 Aspecte privind scrvcrul 634

7.6.3 Scrierea unei pagini de Web in HTML 640

7.6.4 Java 654

7.6.5 Regasirea inforrnnriilor pc Web 666

7.7 MULTIMEDIA 669

7.7.1 Audio 669

7.7.2 Video 672

7.7.3 Cornpresia datelor 675

7.7.4 Video la Cerere 687

7.7.5 MBone - Coloana vertebral a pentru trimitcre multipla 699

7.8 REZUMAT 702

8. BIBLIOGRAFIE ~I RECOMANDARI DE LECTURA 709

8.1 SUGESTII PENTRU LECTURI VIITOARE 709

8.1.1 Lucrari introductive ~i generale 710

8.1.2 Nivelul fizic 711

8.1.3 Nivelul legatura de date 712

8.1.4 Subnivelul de control al accesului la mcdiu 712

8.1.5 Nivelul retea 713

8.1.6 Nivelul transport 714

8.1.7 Nivelul aplicatiei 714

8.2 nIBLIOGRAFlE iN ORDINE ALFABETICA 716

DICTIONAR

,

737

INDEX

761

....

PREFATA

,

Aceasta carte este acurn la a treia editie. Fiecare editie a corespuns unei etape diferite in rnodul de utilizare a retelelor de calculatoare. Cand a aparut prima editie, In 1980, re\elele erau 0 curiozitate acadernica. In 1988, cand a aparut a doua editie, releJeJc crau folosite de universitati ~i de rnarile firrne. Cand a aparut a treia cditie in 1996, retelcle de calculatoare, in special Internet-ul raspandit in intreaga lume, au devenit 0 realitate zilnica pentru milioane de oameni.

Mai rnult, echipamcntcle ~i prograrnele de retea s-au schimbat complet de cand a aparut a doua editie, In 1988, aproape toate retelele se bazau pe cablul de cupru. Acurn, multc se bazeaza pc fibra optics si comunicatie I'ara fir. Re\elcJe particulare, cum este SNA, au devenit mult mai putin importante decat rctelele publice, in special Internet-ul. Protocoalele OSI au disparut in tacere ~i protocolul TCPIlP a dcvenit dominant. De fapt, operand atat dernulte schimbari, cartea a fost rescrisa aproape In intregirnc.

Desi Cap. 1 are acceasi funciie introductiva pe care 0 avca ~i in cditia a doua, cuprinsul a fost complet revazut ~i actualizat. De cxemplu, in loc de a centra cartea pe modelul OSI eu sapte niveluri, se foloscste un model hibrid eu cinci niveluri, introdus in Cap. 1. Desi acesta nu este identic eu modclul TCP(IP, principial este mull mai apropiat de modelul TCl'Ill' decat de modelul OSI folosit in editia a doua. De ascmcnea, noile exernple functionale folosite de la un capat la celalalt al cartii - Inicmct-ul si retelele ATM - sunt prczentate aici, impreunii eu uncle retele gigabit ~i altc retclc raspanditc.

xv

xvi

PREFATA

in Cap. 2 accentul s-a mutat de la cablul de cupru la fibra optica ~i comunicatia fara fir, acestea fiind tehnologiile viitorului, in decada care a trecut, sistemul telefonic a devenit aproape in intregirne digital, astfel ca 0 mare parte din materialul referitor la el a fost rescris, cu adiiugarea unui material nou despre ISDN de banda larga.

Ordinea discutiei despre nivelul legatura de date ~i subnivelul MAC a fost inversata, deoarece experienta cu studentii a ararat cii ei inteleg mai bine subnivelul MAC dupa ce au studiat nivelul legatura de date. Exemplele de protocoale prezentate acolo au fost past rate, deoarece s-au dovedit foarte populare, dar au fost rescrise in C. S-au adaugat materiale noi despre nivelul legatura de date la Internet ~i ATM.

Principiile subnivelului MAC din Cap. 4 au fost revizuite pentru a reflecta noile protocoale, incluzand multiplexarea cu divizarea lungimii de unda, LAN-uri fara fir si radioul digital. Discutiile despre punti au fost revizuite ~i s-a adaugat 0 parte noua despre LAN-uri de mare viteza.

Cei mai multi dintre algoritmii de dirijare din Cap. 5 au fost inlocuiti cu unii mai moderni, incluzand dirijarea dupa vectorul distantelor si dirijarea dupa starea legaturilor. Sectiunile despre controlul congestiei au fost refacute complet ~i materialul despre exemplele practice, Internet si ATM, este in intregime nou.

Cap. 6 trateaza in continuare nivelul transport, dar ~i aid au avut loc schimbari importante, in primul rand adaugarea unei mari cantitati de material nou despre Internet, ATM ~i performantele retelei,

Cap. 7, despre nivelul aplicatie, este acum eel mai lung capitol din carte. Materialul despre securitatea retelei si-a dublat lungimea ~i s-au adaugat materiale noi despre DNS, SNMP, e-mail, USENET, World Wide Web, HTML, Java, multimedia, video la cerere ~i Mbone.

Dintre cele 395 de figuri din a treia editie, 276 (70 la suta) sunt complet noi, iar unele dintre celelalte au fost revizuite, Dintre cele 370 de trimiteri la literatura de specialitate, 281 (76 la suta) sunt la carti ~i articole care au aparut dupa publicarea editiei a doua. Dintre acestea, peste 100 sunt la lucrari publicate numai in 1995 ~i 1996. Prin urmare, probabil ca 75 la suta din intreaga carte este complet noua si par\i din cele 25 de procente ramase au fest revizuite in amanunt. Deoarece aceasta este efectiv 0 carte noua, coperta a fost redesenata pentru a se evita confuzia cu editia a doua.

Cartile despre caJculatoare sunt pline de acronime. Cea de fa\a nu este 0 exceptie.

Cand yeti termina de citit aceastii carte, toate cele ce urrneaza ar trebui sa sune familiar:

AAL, AMPS, ARP, ASN, ATM, BGP, CDMA, CDPD, CSMA, DQDB, DNS, FAQ, FDM, FTP, FTTC, FTTH, GSM, HDLC, HEC, HIPPI, lAB, ICMP, IDEA, IETF, IPv6, ISO, ITU, LATA, MAC, MACA, MAN, MIB, MIME, NAP, NNTP, NSA, NSAP, OSI, OSPF, PCM, PCN, PCS, PEM, PGP, PPP, PSTN, PIT, PVC, QAM, RARP, RFC, RSA, SABME, SAP, SAR, SDH, SDLC, SHA, SMI, SNA, SNMP, SNRME, SPX, TCP, UDP, VHF, VLF, VSAT, WARC, WDM, WWV ~i WWW. Dar nu va ingrijorati. Fieeare va fi definit cu grija inainte de a fi utilizat.

PREFATA

xvii

Pentru a ajuta instructorii in folosirea acestei carti ca text pentru curs, autorul a pregatit trei

materiale ajutatoare pentru predare:

Un manual eu solutiile problemelor,

Fisiere PostScript continand toate figurile (pentru producerea de transparente) Un simulator (scris in C) pentru exemplele de protocoale din Cap. 3.

~~nualul cu sol.u\~i ?ste disponibilla Prentice Hall (dar numai pentru instructori).

Fisierul cu figun ~l sirnulatorul sunt disponibile prin World Wide Web. Pentru a le obtine vii ro

sa va uitati la pagina personala a autorului: hup.llwww.cs.vu.nll+astl. " g

Cartea a fost editata' in Times Roman, folosind Troff, care, dupii toti acesti ani, este inca singura solutie posibila, Desi Troff nu este a~a modern ca sistemele WYSIWYG, cititorul este invitat sa compare calitatea acestei ciir~ cu alte c.1.r\i produse de sisterne WYSIWYG. Singura concesie pe care ~m facut-o PC-urilor ~i editarii cu ajutorul calculatoarelor personale este ca, pentru prima data, figurile au fost produse folosind Adobe Illustrator, in loc sa fie desenate pe hartie. De asemenea pentru prima data, cartea a fest produsa in intregime electronic. Rezultatul PostScript de la Troff a fost trimis prin Internet la tipografie unde s-a realizat filmul pentru producerea rnatritelor, Nici 0 copie intcrmediara pe hattie nu a fost tiparita ~i fotografiata, asa cum se face in mod normal.

Multe persoane m-au ajutat in timpul luerului la a treia editie, A\i dori in mod deosebit sa-rni exprim rnultumirile catre Chase Bailey, Saniya Ben Hassen, Nathaniel Borenstein, Ron Cocchi, Dave Crocker, Wiebren de Jonge, Carl Ellison, M. Rasit Eskicioglu, John Evans, Mario Gerla, Mike Goguen, Paul Green, Dick Grune, Wayne Hathaway, Franz Hauck, Jack Holtzman, Gerard Holtzmann, Philip Homburg, Peter Honeyman, Raj Jain, Dave Johnson, Charlie Kaufman, Vinary Kumar, Jorg Liebeherr, Paul Mockapetris, Carol Orange, Craig Partridge, Charlie Perkins, Thomas Powell, Greg Sharp, Anne Steegstra, George Swallow, Mark Taylor, Peter van der Linden, Hans van Staveren, Maarten van Steen, Kees Verstoep, Stephen Walters, Michael Weintraub, Joseph Wilkes ~i Stephen Wolff. Multumiri speciale Radiei Perlman pentru multe sugestii utile. Studentii mei au ajutat ~i ei in multe moduri, Af dori sa-i evidentiez pe Martijn Bot, Wibert de Graaf, Ravio del Porno ~i Arnold de Wit pentru asistenta acordata.

Editorul meu de la Prentice Hall, Mary Franz m-a aprovizionat cu mai multe materiale pentru citit decat am consumat in cei 10 ani anteriori. Ea mi-a fost de asemenea de ajutor in numeroase alte feluri, rnici, medii, mari ~i colosale. Editorul meu de productic, Camille Trentacoste, m-a invatat despre oameni de zapada, cladiri cu 8 etaje, fax [sic] ~i alte articole importante, in timp ce executa servicii utile ~i se confrunta cu un Autor Nazuros ~i un orar incarcat,

in sfarsit, am ajuns la persoanele cele mai irnportante, Suzanne, Barbara, Marvin si chiar si micul Bram au mai trecut prin aceasta procedura inainte, Au suportat-o cu infinita riibd~re si cu mare

amabilitate. Le multumesc, '

ANDREW S. TANENBAUM

• este yorba de editia originala, publicata la Prentice-Hall International, Inc. (n.t.)

1

INTRODUCERE

Fiecare din ultimele trei secole a fost dominat de 0 anumita tehnologie. Secolul al XVIII-lea a fast secolul marilor sisteme mecani:e care au lnsotit Revolutia Industriala. SecoIuI al XIX-lea a insernnat era rnasinilor cu aburi. In secolul XX, tehnologia cheie este legata de coleetarea, preluerarea ~i distribuirea informatiei, Printre alte realiziiri, am asistat la instal area retelelor telefonice mondiale, la inventia radioului ~i a televiziunii, la nasterea ~i cresterea nemaivazuta a industriei de ealculatoare ~i la lansarea satelitilor de cornunicatii.

Datorita progresului tehnologic rapid, aeeste dornenii eonverg in ritrn alert, iar diferentele intre coleetarea, transportul, stoearea ~i prelucrarea inforrnatiei dispar pe zi ee treee. Organizatii eu sute de birouri raspandite pe 0 arie gcografica larga se asteapta sa poata examina in mod eurent printr-o simpla apasare de buton ehiar ~i eehipamentele lor eele mal Indepartate. Pe masura ee posibilitatile noastre de a eolecta, prelucra si distribui inforrnatia erese tot mai mul!, cererea pentru 0 preluerarea ~i mai sofisticata a inforrnatiei creste ~i mai rapid.

Desi industria de ealeulatoare este tfmara in comparatie eu alte industrii (de exemplu, coristructia de automobile ~i transportul aerian), domeniul calculatoarelor a cunoseut un progres spectaeulos intr-un timp seurt. in primele dccenii de existenta sistemele de ealcul erau foarte eentralizate, de obieei in interiorul unci singure incaperi. Adesea, aceasta lncapere ave a pereti de sticla prin care vizitatorii se puteau holba la rnarea minune electronics dinauntru, 0 companie de marirne rnijlocie sau 0 universitate ar fi putut avea unul sau doua ealculatoare, in tirnp ce institutiile mari aveau eel rnult cateva zeci. Ideea ea in mai putin de 20 de ani calculatoare la fel de puternicc, mal mici decat un timbru postal, vor fi prod use pe scara larga in milioane de exemplare pare a desprinsa dintr-un seenariu stiintifico-fantastic.

1