Sunteți pe pagina 1din 34

Romania apicola

Revist5 lunar5 de informare tehnic5 $i gtiintifid, schimb de experientii $i opinii editat; de Asociatia Cresciitorilor de Albine din Romdnia

Anul LXXV

-

Nr. 6

- ---

- - - -

iunie 1991

CUPRINS

Statutul Asociafiei din Romania

*'*

CrwcHtorilor de Albine

N. NICOLAIDE : Culesul de la floarea-soarelui

$1 culesurile tirzii

C.

PAIU : In preajma pastoralului

 

V.

HUMENI : Este roirea un instinct ?

V.

NEAGU : Cu

varroa

$i

varachetul nu-i

de

glumit

 

E.

TARTA : Confirmari din Japonia

 

T.

VOLCINSCHI : Un atelier apicol model

*** Din scrisorile sosite la redactie

T. VOLCINSCHI : Rodnic schimb de experientd cu apicultorii suceveni

Emilia $i M. POPESCU-DICULESCU : 0 portic de sgnfitate

Ana-Maria ROMAN, Rodica POVARA, Petruta TUINEA : Clnd va inflori floarea-soarelui in

1991

DOCUMENTAR APICOL

C o p e r ta I : fn aceastii Zunci cregterea miitdlor este una dintre cele mat importante lucrdri care se deS- fii$oarii On pepinierelo specializate din Entreaga turd. (foto : Constantin DINA)

Cope r t a IV : PROPOSEPT - Un preparat api- terapic destinat combaterii afectiunilor oto-rino-la- ringologice care gi-a ci~tigatun binemeritat renurne in arsenalul terapeutic a1 medicinii umane. Producii- tor : lnstitutul de Cercetare gi Productie pentru Api- cultur6 a1 Asociatiei noastre. (foto : Constantin DINA)

COLEGIUL

DE

REDACTIE

Ing. &USE1TARTA (redactor $ef) PETRE MIHAl BACANU, SORIN BODOLEA (redactor de rubricll). ing. AUREL MALAIU, hg. EU- GEN MARZA, VICTOR NEACU, biol. MIHAELA SERBAN, ing. TRAIAN VOLCINSHCI.

TIRGOVQTE

1991

Intrat In tradifie, Stmpoztotwl national de tstotle $1 retrologie agrard a Romdntei - la cea de

a XI-a

loc in aceastd lund la Tirgovt$te,

una dtntre primele regedinte vo- ievodale ale prii Romdne$tt la

mantfestare a sa - are

secolului a1 XIV-lea. De acestui ora? se leagd ma-

finele

numele

rile bdtdlii pentru independento pi suvoranttatea Tdrli Rombne~ti, pentnr Hbertatea $t unilatea po- porulut romdn in secolele XIV- XVI, sub domntile lui Mtrcea cel

Bdtrin, Dan a1 Il-lea, Vlad Te- pe$, Radu de la Afumatt $t Mihat Viteazul. De numele cetdtii s-au legat, nume de presttgtu ale cul- tutti romdne~tica : Stotca Lu- tlescu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino, lendchit& Vdcdrescu, Ion Heliade Rddulescu, Grtgore

Alexandrescu,

mulft altii. Dect aici, pe acest pdmtnt incdrcat de istorte IncQ-

putul lunil tunie va actualiza 0 serie de preocupdrt ale studiulul experientet umane acumulate in domeniul agrar.

Vasile

Cirlova

$1

: tAcademia

Romdnd, Ministerul Agriculturii

gi Alimentattei, Direcfia Generald a Arhivelor Statului, Directia ge-

agrictllturd $i ali-

mentofte a judefulut Dimbocita, ~nspectoratul pentru culturd a1 judetului Mmbovtta, Muzeul de istwie Tlrgovi$te, lnspectoratul sllvtc a1 judetulut Dimbo- vtta, stafiunea de cercetare $I productfe pomicold Votnevti, Sta- ftunea de cercetdrf pomtcole Nu-

$t Asoctatfa CrescdtorUor de

Albine din Romania. fn eadrul celor 8 secft este cuprinsd $t Secfta de Apiculturd unde in pe- rioada 12-14 tunie se vor pre- zenta mat multe referate $i co- mzinicdrt ale unor autorl preocu- pati statornic dc 'probleinele de

istorle $t rctrologtc ale unet bfmt- lenare fndcletniciri a pop0rului

Organtzatort

neral& pentru

sfnt

cet

romdn toate demonstrind

sosintd

impletit

ei

desfupura $t PRIMA CONFERINTA

Va

NATIONALA A SOCIETATII DE

cu prf-

S-a

cd

istoria

nceastd

cu

apimrlturli

istoria

ocazie

organic

cu

pat+

se

TO$

ISTORIE

$I RETROLOGIE AG&-

RA DIN ROMANIA constttuitd fn

luna lanuarfe 1990 dupd cenlf de interdicttt.

doud

de-

Redacfia

STATUTUL

\ DIN ROMANIA

CAPITOLUL I

II

Art. 1 - Asociatia este D organizatie obgteascg, apolitid, profesional5, eco- domicg gi indepenctentii a apicultorilor, are patrimoniu propriu, personalitate juri-

dic&

$i i$i cksf5yoar5 activitatea potriv~t reglemenGrilor legale fn vigoare gi a

tprezentului statut adoptat de Congresul Asociatiei. Asociatia are ral de for repre- zentativ de'coordonare tehnicosconomic5 de specialitate $i este condus3 direct $i nemijlocit. de organele sale.

Art. 2

-

Asociatia

are ca scop ~ealizareaunitAtii de actiune a

memlbrilo>r

sgi, in asigurarea conditiilor necesare practicgrii apiculturii profesioniste sau de amator pentru promovarea $i dezvoltarea patrimoniului apicol.

sa organizatoric3 central& $i teritorial5, Asociatia reprezint5

apicultor~i$i sustine interesele acestora la nivelul parlamentului, guvernului $i a

altor organe centrale sau teritoriale.

Prin

structura

Art. 3 - .Structura orgamizatoric5 a Asociatiei este urm5toarea :

- filialele judetene

$i

a

Municipiului Bucuregti, cu cercuri' apicole $i alte

unitAti din subordine ;

- uniGti

crare'si

economice

proprii,

de

productie,

valorificare a produselor apicole ;

aprovizionare, desfacere,

_ - unit5ti de studii, cercetare, proiectare $i productie ;

- Unit5ti

de editur5 $i de preg5tire profesionalh ;

I

- unitrip de coma exterior $i cooperare economic5 international&.

Filialele jud4ene

$i unitstile din structura Asociatiei au personalitate

prelu-

juri-

di&i $i desfh$oarA activitiiti En conditiile economiei de piat&.

Art. 4 - Aqociatia are urmiitoarele atributii :

a)

initiazg, promovead $i cere, dup5 caz, avizarea sau aprobarea unor ack

apicultorilor in care

normative $i reglement5ri in legitur5 cu apic~t~$i int-ul

scop colaboreazg .cu Ministerul

alte m~nistere,departamenk, organe centrale $i judetene, autonome, societ5ti comerciale qi agenti econornici ;

Agriculturii

$i Alimentatiei,

Ministerul

Mediului,

regii -

institutii

publice,

structura sa, cadrul gi conditiile de realizare a aspiratiilor

membrilor s5i fn actiunile pentru obtinerea dreptului de practicare a apiculturii Pn mo,d liber $i neingridit, pe baza tehnicii $i metodelor moderne ;

de

amator $i-,incurajeaz5 apicultorii incepstori prin toate mijloacele de care dispune :

b)

asigurg prin

c) ajut5 apicultorii proksionl$ti, sprijin5 pe cei care practic5 apicultura

d) militeaea permanent En vederea obtinerii de facilitZiti pentru practicarea

vedffea'obtinerii

de tereh

pentru amplasarea stupilor

apiculturii,prin scutirea de taxe $i impozite pe miturile malieate din stupgrit ;

e) actioneaa in

pe cumpgrarea sau arendarea de p5mEnt cu ajutorul prifiri-

f) produce prin unit5ti specializate fitci $electionate, faguri artifictali,

mgteriale apimle, biostimulatari, medicamente de uz apicol, produse

vetre permanente prin ilor $i prefecturilor ;

st.upi, unelte,

alimentare, apiterapice ~i alte produse pentru aprovizionarea membrilor s5i $i a populatiei $i sprijin5 initiafjvele filialelor pentru a dezvolta activitgti tomerciale $i

de productie proprii ; g) iactioneazil prin

carea produselor apicole ale memWlor sgi .win contractarea, achizitia $i desfa-

I

filialele judeMe

$iunigtile

Asociatiei

pentru

valwiE-

.

.

,

.

.

.

\

cerea produselor respective' $i a derivatelor apicole la fondul. pietii pFin uniati proprii $i al'fi beneficiari in conditiile economei de piatg ;

h) colaboreazg cu organ& sanitare veterinare in vederea asigurilrii gi apli-

c6rii. celor'rnai eficiente rpijloace .$ mrisuri de prevenire $i.coombatere a bolilor gi d6unAtorilor la albine. Intervine la organele in-drept pentru prevenirea intbxi-. catilor la albine, irnb~~gttitirealegislatiei de profil $i iniOaz5 actiuni pmtru di-

minuarea efectelor d.5un.5toare ale- chimisrii

jurcitdr ; i) participg la realiz'kea mtisurilor pe~truprotectia, PrnbuniltAtima ~i'dezvol-

-

asupra

albinelor gi medidui Incon-

I

.

tarea resurselor melifere, organizarea. stupSritu~lui pastoral in scopul valorifi&rii

superioare

a

resurselor

melifere $i poleniz.5rii culturilor

agricole

cu

ajutorul al-

binelor ;

j) organizeaz6, pentru membrii' sili, actiuni de asistent5 tehnic6, juridic6 $i

diverse prestAri de secvicii pe profil ; k) actioneazri pentru ridictlrea nivelului cuno$tintelor profesionale aie mem- brilm s.5i prin organizarea de -schimburi de experient.5, expozitii, muzee apicole, simpozioane $i conferinte. Sprijine apicultorii membri ai Asociatiei pentru parti- ciparea la astfel de manifestatii interne $i internaponale. Edikaz5 $i desface c.51Ti. reviste $i ale materiale de documentare .tehnica $i propaganda ,apicolH ; 1) organizeazSi prin unitfttile sale activitati in asociere sau cooperare cu alte uniati, institutii cu caracter privat sau persoane -fizice particulare, prwurn $i cu

$i

m) particip.5 la coooper.5ri internationale in domeniul apiculturii in vederea

valorificarii $i comarci&z6rii in comun a unor produse $i preparabe

cre~teriipatrimoniului Asociatiei ; ,

parteneri strgini ~cucapital in

lei $i valu,t5 in

vederew dezvolttirii

apiculturii

producerii,

apicole. Efectuewg in conditiile legii, operatiuni de export-import de produse, materiale $i utilaje apicole prin unitAti proprii de profil in sCopul 'asigurgrii fon- durilor valutare necesare activiGtii Asociatiei, precum $i pentru stimularea unit&

tilor $i apicultorilor produc5tori ; i n) : asigurii, prin unitstile sale, preggtirea $i perfectionarea cadrelor, introdu- cerea ,progresului tehhic $i generalizarea metodelor a'ctansate in apicultur.5 ;

~ o) organizeaza activit5ti privind acordarea de pensii, alte forme de asigurgxi

apiculto-

rilor ; p) hot&rg$te asupra rnisurilor ce urmeaz.5 a fi luate in cazul ,unititilor cu activitate economico-financiar.5 deficiltar.5 ;

pentrw

promovama

sociale, asigursri-ale patrimoniului

r) actioheazg

pentru

, agricultur6

$i sporirea

apicol, precum

rolului

$i de intrajutorare a

il

are

adicultura

$i pentru

popularizarea

pe care

precum

prodhctiei

agroalimentare,

ideilor

trarea echilibrului rhediului Enconju&tor.

$i actiunilor d6 wotectie a albinelor ca impo~tantfactor economic $i pgs-

s) apilra

ex6rcitama

apiculturii in intreaga tar5 ;

$)

pentru

promovarea

drepturilm

.

.

$1 libertitilor

specifice pentru

~ractica~a

apiculturii rombne~ti$i '16rgirea cuAo$tintelor tn acest

domeniu, intretine relatii cu asociatii $i organizatii apicole din' alte fgri.

Art.

5 -

Poate deveni membru al esociatiei orice eetiitean. rorhin care ac-

tiveaz.5 in apicultur.5 sau simpatizeaz5 aceast5 hwetnicire $i consimte s6 respwte prevederile statutului. Pot deveni membri ai As6ciatiei ~eiiautonome $1 socletiiti comerciale detinhtooare de stupi sau ahte asociarii, care, desfaoar5 activitilti legiitur.5 cu apicultura ~i care i$i exerciar drepturile gi obligatii* statutare pp'in- tr-un delegat impyternicit in acest scop.

Calitatea de mmbru se dobimdgte pe baza unei cereri' scri& 8:&dtil &A+- cului apicol din locditatea de domiciliu $i plata taxei de TnSnsrriWe de 25 lei.

Membrii

Asociatiei care detin pin5 la 10 familii de albw, in parisatla primilor

2 ani de la data inscrierii, sint considerati apicdtori incep.5tori.

.

.Ad.6-

"nor pc.Jcmle di?g

a

te

acorda, calihka de tnemh

de

ofloare a1 Asociavei

$i strGidtSte+~ares-au ,distlns printr-o

adivitata d-e-'

bit5 in apicultw5 $i tn sprijinul demolt5rii aceshi sector de activitate.

-

' Art. 7 - Memlvrii Asociatiei au urm5toarele drepturi :

a) sH beneficieze

pentru

de ate reglementgrile

ca

$i 'favanfajele pe care Asociam

le,

obtine

practicarea: apiculturii

Drganizatle profesional5 a

cresc&torilor

de albine ce sustine interesele acestora conform prevederilor din prezentul statut ;

b)

s5 se aprovizioneze cu prioritate prin unitAtile Asociatiei cu material bio-

utilaje,

biostimulatori,

faguri

artificiali, medicamente

de

uz

apicol

logic, undte,

$i alte materiale necesare practicfirii apiculturii profesioniste sau de amator ;

C) s5 beneficieze

melifere

s5 beneficieze de asistent5 tehnich $i juridic5 prin mijloacele de infor-

de

reparatii

pentru

vetre de stupinii

$i resurse

in vederea practicfwii stup&itului

d)

pastoral ;

mare deinute de Asociatie ;

e) s5 se adfieze k orice problem5 privind apicultura, organelor de condu-

cere colectiv5 ale AsociatiGi $i s5 solicite sprijinul necesar ;

f) J beneficieze de sprijin in obtinerk @jloacelor de transport pentm

Infiinwrii, dez-

'deplasarea familiilor de albine ;

g) sH fie sprijiniti

pentru obtinerea he credite, in vederea

apicol

volt5rii $i doWi stupinelor proprii cu material biologic, stupi $i mblte apicol~

precm $i cu mijolace de transport ;

constituirea $i folosirea fmdului

creat 9n cadrul .Asociatiei ;

h)

s&,

participe

la

de intrajutorarp

j) s5 valorifice c;

prioritate

prin

Asociatie produse'apicole

mrcializatk pe piata intern5 $i la export ;

care gH

fie co-

j)

s5 participe la actitmile organinate ale Asociatiei prividd

.,

schimburi

de

experientii, conferinte, simpozioane in tar5 $i str5inHtate ; k) s5 colaboreze la publicatiile editate de c5tre Asociatie ;

1) s5 participe la'adunari, conferin* $i s5-$i exprime punctul de vedere fn problemele legate de adivitatea in apiculturg ;

88 se ia hoGriri

s5 aleagii $is5 fie ale~iin organele de conducere ale Asociatiei; dac5 au

implinit virsta de 21 ani $i se bucur5 de incredere En rindul apicultorilor. ,

m) 1 participe la vedintele $i aduntirile in care urm-5

cu privire la activitatea lor de membri ;

n)

Art. 8 - Mernbrii Asociatiei au urmatoarele indatoriri :

a) s5 cunoascH $i sii respecte prevederile statutului $i s5 duc5 la indeplinire

hoEririle organelor de conducere ale Asociatiei ;

b) sg resm preyederile legale privind apicultura ;

c)

s5 participe la valorificarea rationalii a resurselor melifere $i s5 actioneze

pentru prevenirea $i combatema bolilor $i d5~&torilorla albine:

d) s5 contribuie la fondd de consum cu miere, cead $i alte produse apicole,

la preturi negociabile ;

e) s5 pl5teasd cu regularitate cotizatia anual5 de membru a1 AsociatYei, sta- bilit5 diferenfiat, astfel :

5 fmilii de albine $i cite 5 lei pen-

truYfiecarefamilie de albine de$inutii peste acest num* ;

- 20 lei .pentru cei care detin ping la

, - 5 lei pentru fiecare familiq de albine in cap1 uhitfitilor economice $1

sociale f$ 8% pay)darizeee scopul, caracterul $i preocup5rile Asociatiei pentru atra-

.

gerea de noi mernbri i3i.practicare.a

stupiiritului,$i s5 partidpe la actiunile initiate

de organizave pentru dezvoltarea apiculturii.

Art. 9 - Membrii se pot retrage din Asociave pe baz5 de cerere sc&& adre-

sat5 cercului apicol din are fac parte.

Membrii

care s8hr$esc in mod repetat abateri de la prevederile statutului

$iale legislatiei in vigme pot fi excluvi din Asociatie de 'adunarea gheral5 a wcului apicol dup5~a$cultareacelui in cauz5, pe (baza,hotgririi a douH treimi din

membrii prezenti. Neplata cotizatiei statutari pe o perioad5 de dn an atrage pierderea cali,tAtii de mdmbru.

Cel sanctionat are dreptul sH fa& contestatie En termen de 30 zile de la hotsrirea excluderii, organului superior dui care a aplicat sanctiunea $i car&este obligat s&o solutioneze in termen de 30 zile de la inregistrare. Membrii excluvi se pot reinscrie in Asociatie dup5co perioadg de cel putin

un an.

\

\

CAPP~OLULIII

I

,'

a

-1

!

ORGANELE CENTRALE DE CONDUCERE ALE ASOCIAT1%31

-

5

Art.

10 --I Organele oentrale de conducere

- congresul Asociatiei ; - consiliul national ;

-

-

biroul- executiv ;

ale Asociafiei sint :

-

-

este

compune din rnembrii Asociatiei alqi ca delegati la conferin@le filialelor judetene

$i a Municipiului Bucure~ti,precum $i din delegatli ale$i proveniti din personalul unit5tilor din subordine potrivit normelor de reprezentare.

consiliul national o dat5 la 4 ani

suprem de cwducerel $i se'

Art.

11

-

Congresul

Asociatiei

organul

Congresul Asociatlei se convoac5 de &tre

de

cite ori

este nevoie prin

12

-

Congresul Asociatibi

la

sau ori

I

hot5rirea majorit5tii membrilor prezenti. este statutar constituit dacS sint prezenti

congresului Asociatiei se iau cu votul majoritgtii delegatilor pre-

adoptarea

modificarea statutului,

Art.

cel putln dou5 treimi din delegati.

Hot&ririle

zenti,

in

afar5 de

hotarirlle

privitoare

sau

care se iau cu votul a oel putifi doug treimi din nurdrul delegatilur prezenti.

Art. 13 - ~tributiileCongresului Asociatiei sint :

1

de

Tevizie ; b) adopt5 m5sufi pentru dezvoltarea $i perfectionarea continu5 a activiGtii

a) dezbate

rapoartele

de

activitate

ale

consiliului

national

$icamisiei

I Asociatiei ;

c) alege preqedintele cu activitate permanent2 ;

d) alege membrii consiliului national $i ai comisiei de eevizie ;

e)

acord5 titlul de prqedinte de onoare a1 Asociatiei, persoanei care a in-

deplinit

functia

de pre~edinfe$

care a dovelit calitati deosebite

in

organizare~

$i conducerea activithtii organizati'ei o perioadg indelungaa ;

f) stabile& taxele de inscriere Pn Asociatie $i rotizatiile de membru ;

g) adopt5 $i modificg statutul Asociatiei.

Art. 14 - Consiliul national a1 Asociatiei este organul de conducere a1 acti- I vit5W in intervalul dintre congresele Asociatiei. El este compus din 71 membri

I din care 66 de membri alqi de delegatii -La congresul Asociatiei. Din consiliul

fac parte, de dept, sec~ultehnic, conductitorii sectoarelor tebic $i

national

economic ai consiliului national, precum $i directorul Instituttdui de apiculturS

$i directorul Cornbinatului apicol.

Art. 15 - Consiliul national d Asociaei are.i&tbarele atrtbufif :

a)

alege prin vot birogl executiv a1 coqsiliului ratid- dim are 3 vicepre-

$edinti ;

b) organizeaz5 gi akigurs jndeplinir6a prevedkrilor s&utului, a hottlrfrilor Congresului Asociatiei $i a obiecbivelor stabilite pentru dezvoltarea apicultwii ;

, C) aproba planul mnomi~,de investitii $i bugetul de venituri $i cheltuieli

pentru intreaga activitate a Asociatiei ;

d) aprobj propunerile de infiintare a uniGtilor cu personalitate juridic5 din

cadrul Asociatiei ;

e) aprobj regulamentull de organizare $i functionme -a1 filialelor judetene

precum $i a celorlalte uniGti cu personalitate juridic5 ale Asociatiei ; f) aprob5 planul de studii. proiectare, dezvoltare $i de introducere in pro- ductie a progresului tehnic, precum $i masurile de profilare gi specializare a uni-

tatilor componente ;

L.:

(8qeqzapaprep.ap.wasapInpoqqagnaaxaB!qmmde~p!s!uroaap

JaA!z!a$!alka~rqwsanmseuraaasundur!.!

(ygqoxdealauuouapaquazaadax9!ppourxa8a1e'ape~o~!leZa[apnguad

a~aluua~uoaaualapnCS!nnluadmsa~8uoa!a~lqmsv!

(!gqo~deInTaZnqprime-1!am6.a.moln~~u~.e~o~!~oi~ha!del.rquxaur!e.

asuaduroaaraaasFpJoaeraquad

!.qz!leax'gyqasoap<ug

!a!$e!aosv.

C(v!I.oqeInpuojap

eqq!a!qm'p!$e!msv~o~!.roqna!de!.rqunlonf

(yepxo3eea?q!reaapnJquraurapaleouo'!a!lqoosv-@

.,

-y.rv91-p!psuo31euo!$eula!a!$e!msvrpkuo!$aunjeqrre8.10paI!qaJ!+?l!'a

!Qa~eoSy3sapealqrh!laena?amd!a!~~ede.Iaoudnd,popq.a!ru!p!ujnquinu

lo!pquraur!esISmdopeppmoqn3Inloa.!!$~poCeur=roIpquraurIn!I!suo=),.-o!$an

UInaaJdS!Inwaaqp!nInln?!lsuIap,F.xrQIns!de$!p~g3a.q~!n~nieu!iquq-j-1o3rde

In-'a!uqal!!xolganpuoa~opreolssa~uqq16.a!urouosu!p.~n!~!suos.'@uo!leu

agnaalSaurnu~niwa~aas>a?uqalu!a1no.qqA!lnmxa'apedap'IdaJp-amas

$!a!$!ET!~q.kaur!gapurp.p~~!suoap2uo15t?uutpas?a&'!$u!paSa~daa!aTnoJ!a-axa

,Inoqaagnsxaalsaqduroap!u6~TJquraur:alqV!pa%Jd+i!aosv

JesaaauS!asap-gaaoauoaa.13ppo~!qa!lnsxa.e!nlsaae

leuasq%um~urujalrr!pa*a'wua~dapmopyoadup!m.neslap?!qOJ!atsa

-9rv

*v.r'b~gf-Inoqaagnaaxaaanpuoa~!lezx~oeqal!a!qaaaqujaIamuaId-uoa'

'!n-[,nq!salsaue8.10apa~aanpuda'ga!pa~oaesq9auns)uj[e!ysaurgnosapa!%01.r

alsa'~saaaugzeau.o!$aun~mm3.10ag??.raq!~ap8!581!.xugoqnaplea!ag&~oCw

JOI.!esIno.r!aailnaaxaaleod!a!q~qndur!nuq!xona~le~adoleur~oju~p+L-Jad

zor!Jquraur!gs!Saseatloauoaapqu!paSad8neseleaniq!a!Ios!!lg!~oCeur-!.Iquraw

aiiuos*quadeaieuo!$n[os~qaura~qoxi'alua.1115

'$3~61-Ino+a.a!ln3axameap~ewpJnr!lnq!.qe:

(q.3undo~dalaurlouapamluaza~da~S!Inpourapa.IaZa1e3trnto.I!$~%pp.-uad

a@!npq!suoapuorleu! (a$zeaz!uel~o!S,pn%!seeaA!u!~dapuj.IoI!aYgoq!n~nsaaZuoa!a!$e!aosv,*!

nqaa$u!xajuoaaudapn[.rop~!r!jS!WuadInsafiuo3!a!le!aosvf

!uaas7!$!!.S!p)a%nq.appnlruaa91?la!nlpqaruluads%aguj'qq!a!laee-elaosg ''(agzeaaoqeta[!u!![aanolaaJ!p.S!azeaz!aB~npa!oad!nInueId'a!wouoaaep

$!a!B!q$aqmimeaJezg.eaJe~olsa5ef

,1(HU![!J~S.S!epJ03Egluqs!~ga!uqqapalq:@padsI*wpunC;J?PF!I!~

(3a~Saf!qelsInpourapam!uel~oISa.n?uo!$aunJa.!nIn@uosradp!upJPea

!lnnad1.0311~oa!de!

(aaundns!!qqo~de!nIn!f!supa~euo!leu-!aaqIdoJdapaJeF!uelJoaP!pu-!n auajapnfS!~ro[!lg!unu!pau!pJoqnsf

.8

.~o~aje!~~j'aualapnCurnsa~d!S1e.Io~!lg!unp!uaU!pJoqnSf

.101aplgauaiapn!asaaejq~.~?undo~d!nmoqqngwaxa3p%m~peau~-e~~sa~e

alqga!aadsp!u[nlpea!n~n!~!suoa'@uo!$euea~eCeZuv!n~npubszadapa~aanpuoala

a~aanpuoaqe!JeIesu!p~n!~!suoapuo!$euISla.roIare!I!jaualapnCunk.rd$!133aP

(8'yzeaCe8u~eJa3sue.qnesaaejsapp)aeguoaape3unI.Up~I~I~UOSJ~~ap

ea~e~ajsue~lnasea~aoejsap!n~npe.xluobapeaunur@!npIeLiosJadla!XTS

bagmdsaaf"

auajapnf!Sapaqgaapue%~oaparavnpuoaateiro1?4B!un

-n!lnsxa@JO~~~B~I'!J a!$naaxa'18.rolaIE!pjaualapnfS!e.~o~!ln!unWPeup~oqns'asaejapaqwInom

y{aq$a~!qqs"e~nlanqsa[!!$nq!qeS!alduqaduroa'~o~!ln!un.~opue%~oap,'

da!uaJrwsu!pagamqs!!'@a!l3eJd!mqur!qasapHuapJ.adxa97-a)paur~ojap-o~d

(1y~CpdsaIaIe!I!jaualapnfP!apue%~oaloap%eujeal!$$%aad~o~!.rgplqde

u!rdan!sapapaaaaueZ~o!

araanpuoaale~o~!lql!unap'npnls'a~qaa~aaaje?Ja!oJd41apa'!bnpdad$!a$Saurnu

aalsz!leuo!sajt'-I+

~p~om'auro~d!pau%!su!!S!!maadJo~pq~nqde$!Jo~!lg!un-om

(f'!!$au!ls~p

uj

au!pJoqnsS!'eaa!wgsuoaeawzgredaJ!S8e~wloj~o~!mpuojaps?p81.!!!6'ara!ura~d

(yeqo~deaIqqsap!un!$aunjnrluadpye~ede'@qua0le;o~!lg!unp!u

aa!urou$!.akq?osa.xqwauiale.!a!$e!aosvamane-sqe!luap!aaqqel!a!73~.

umm~d!SW~eaouroJdgqn@uos.~Mae!.npsuip8aqusuralslsIe'!a!le!?osv

a~!dquoaI%!!!pez!ie@sI'.I-

'.,

, ,' 1) solutionea~contestatiile inkodue de membrii Asociafiei $< de &re si-

lariati impotriva deciziilor de sanctionare disciplinar5, in ultim3 instant5 ;

m) organizead -9i indrumA activitatea editurii ',,Albina romiineascg'l $i a

redactiei revistei ,,RomPnia apicoW ;

cu

,

n) organizeaza comisii pe probleme din rindul rnembrilor s5i $i a altos cadre

experienta

care

d

sprijine

rezolvarea unor

probleme

ale Asociatiei ;

0) confirm8 colegiul de rdtie 'a1 revistei ,,RomPnia apic~li".

p) asigur5 relatiile cu asociatiile $i organizatiile apicole din alte t5ri pre-

cum $i cu Federatia international& a Asociatfilor de Apicultur5, - APIMONDIA.

Pqedintde Asociatiei $i cmduciitorii uniatilor din subordine re-

tar5 gi

prezinta

strgingtate.

preaedinte $i cbnduc3torul

sectorului economic. Art. 22 - Comisia de revizie cornpus5 din 5 rnembri, alege dip rindul mrpi brilor s5i un pmedivnte. Comisia de revizie veirific5 anual sau on de cite ori este nevoie, activitatea economicS, financiaril ~i gestionar5' de fond a Asociatiei, fiha- lelor judefene $i a, celorblte unit5ti din subordine, inforrneaz5 organele de condu- cere ale Asociatiei $i raporteazg Congresului Asociatiei Ecind recomandgri asupra mgsurilor ce terbuie luate.

,

Art. 20 -

organizafia

's

in

relafiile cu

institutiile

economice $i ob$te$ti din

Art. 21 - Angajarea de cheltuieli qe face de &re

1 CAPITOLUL IV

ORGANELE TERlTORLALE IXE CONDUCERE ALE ASOCIATIEI

Art. 23 - Organde teritoriale de conducere ale Asociatiei sint :

- conferinta filialei judetene s.i a municiviului Bucuresti :

- consiliul' f ilidei jide&e $i .amunicipihui ~ucureqti'; .

- biroul executiv al. cmsiliului filialei judetene $i a municipiului Bucuregti. '

Art. 24 - Conferinta judeteang.se Frnpund din delegatii ale$i de adun5rile generale ale cercurilor apicule $i se convoac5 de consiliul filialei o dat3 la 2 ani sau ori de cite ori ate nevoie prin hoarirea mjoritiitii. membrilor prezenti. Confdrinta. judetean3 se hnsider5 statutarti atunci cind partici@ cel putin dou5 treimi din numarul delegatilor aleqi iar hotgririle se- iau cu votul majoriGtii delegatilor prezenti. Art. 25 - ~tributii1.econfGrintei judeiene sint :

wmisiei

de revizie ;

'

.

i'

,

a) dezbate

raportul

de

activitate al 'con~iliUluifilialei

mpmtul

.

.

b) adopt5 hotZirlri $

rn5suri

& trebuie

intrepridie

de. consiliul filialei '

$i

comitetele

cercurilor

apicole ,pentru

dezvolhrea

apiculturii in

profil ,teritorial ;'

c),alege p~evedintelefilialei ;

d) alege membrii consiliului filialei ~i ai comisiei de revizie ;

e) alege delegatii h CongresuL Asociatiei ;

.

.

,

f) la propunerea delegatiilor acordg titlul de pre~edintede onoare ai filialei.

persoanei

care

a

indeplinit functia

de prevedinte

ales $i care

a

dovedib!calitSti

deosebite

in

organizarea . $i

conducerea

activititii

organizatiei

o

perioad5

Ende-

lungat5.

Art.

26

-

Consiliul filialei judepne

este arganul de conducere colectivH a1

filialei

intre

conferinte

$i functioneazg

cu

caracter

deliberativ.

Este compus din.

13-17

siliu

membri

din care 11-15

membri ale$i de delegatii la conferinti%. Din' con-

tehnic ~i contabilul $ef

a1 filialei.

Consiliul.

participarea

a

cel

putin

dou&. treimi

din

,

.

.

.

deb

fac parte, de drept, secretarul

filialei i$i desfi$oarti activitatea cu

num5rul membrilor s5i $i- adopt5 hot2riri cu votul majorifitii membrilor waZenti."

Se intrdnevte de doug ori pe an sau ori de dte ori este nevoie. Se.convoac5

biroul executiv a1 consiliului filialei.

-

-

,Art. 27 - Consiliul filialei judekne are urm&toarele gtributii :

a) organizeazii $i asigur5 indeplinirea ho~lorCongresului Asociatiei, ale

conferfnki judetene $i ale organelor de conducere ale Asociatiei ; bJ propune spre aprobare biroului executiv a1 Asociatiei bugetul de venituri $i cheltuieli a1 filialei ;

c) sprijing infiintarea $ifunctionarea de cercuri apicole 'comunale, or5ge-

nqti $i municipale $i indrumg apicultorii individuali $i asocierile de apiculltori Pentru practicarea unui stupgrit rational $i eficient ; sprijin8 $i organiqeaz5 con- sf5tuiri $i schimburi de experienw in domeniul apiculturii;

d) actioneazl impreung cu pridriile, organele agricole, silv'ice $i coopera-

tiste, cu alte institutii $i organizatii pentru valorificarea produselor apicole la fon- ,dul de consum, folosirea rational5 a resurselor melifere, extinderea stup5ritului

pastoral, polenizarea culturilor agricole entomofile, repar6iiarea vetrelor de stu- ping $i valorificarea produselor apicole la fondul de consum ;

e) organizeazg, sub indrumarea organelor sanitare veterinare a echipelor

pentru aplicarea tratamentelor de prevenire $i' combatere a bolilor $i d5un5torilor

la albine impreun5 cu detingtorii stupilor ;

f) sprijinii aprovizionaxea gospod5riilor populatiei $i a unitgtilor economice

$i sociale detingtoare de familii de albine, cu material biologic, inventar apicol,

faguri artificiali, biostimulatori, rnedicamente de uz apicol $i desface c5tre popu- latie. produse $i derivate apicole prin reteaua proprie de magazine g depozih,;

g) organizeazg activiati tehnico-economice $i financiare eficiente in cadrul

cercdrilor apicole cu gestiune cit $i pe ansamblul filialei $i ia m8suri pentru

buna gospodgrire a patrimoniului din admmistrare ;

h) acord5, in limita fondurilor aprobate de biroul executiv a1 consiliului national, recompense in obiecte $4 bani membfiilor Asociatiei care s-au evidentiat in activitatea apicolg ; i) solutioneaza contestatiile introduse de salariati impotriva deciziilor de sanctionare disciplinars emise de biroul executiv a1 filialelor judetene $i a mu-, nicipiului Bucuresti ;

lmpotriva

hoGririlor

al cons&liului filialei,

-

j) rezolv5

cerintele

apicultorilor

precum

$i

contestatiile

acestora

luate de comitetele cercurilor apicole $i adunarea general5 a acestora ;

vot, dintre membrii

sii biroul

executiv

k) alege, prin

din

Biroul executitr a1 consiliului filialei este compus din 7 membri

din care : presedintele, 2 vicepreqedinti $i 2 membri ale$ din consiliul filialei. Din

biroul executiv fac parte, de drept, secretarul tehnic $i contabilul $ef ali filialej judetene.

funeioneaza ca organ s2ii. Se intrune~telunar

care 2 vicepre$edinti.

Art.

28

-

Biroul

I

executiv

$i

ia

L

este organul

cu votul

de conducere operativ:,

majoristii

mernbrilor

deliberativ

hoEirlri

sau ori de cite ori este necesar $i se convoac5 de c5tre preaedinte.

r

Art.

29

-

Prqedintele

$i secretarul

tehnic reprezinG filiala in r*l&iile

cu

organele locale de stat, organizatiile economice $i

ieli se face de citre secretarul tehnic $i contabilul $ef a1 filialei, ca personall sa- lariat care rapunde de gestiunea global5 a filialei.

Art. 30 - Comisia de revizie a filialei compud din 3 membri alege din rfndul membriior s5i un prqedinte. Comsia verific5 cel putin o daffl p@ an $i ori de cfb ori este nevoie activitatea economico-financiara $i gestlonara de fond a filiajei judetene, a cercurilor apicole cu gestiune $i a unittitilor ecmomice din

constat5rile

f5cute $i prezina ce trebuie

Art. 31 '- Cercul apicol este unitatea o;ganizatoric5 dc baz5 a Asociatiei, se constituie cu un numar de cel putin 20 membri pe ram teritori& a unei co- mune, orq, municipiu sau sector al municipiului BueuPe$ti $i i$i desfS$oar& activi- btea cu sau f5r5 gestiune. Art. 32 - Organele 'de conducere ale Cercului apicol sint-:

cu recomandgri asupra m5surilor

subordine, informind

obvte~ti.Angajarea, da cheltu-

organele de conducere ale filialei cu privire la

judeene,

rapaarte conferintei

a

- adunarea genmal5 ; - biroul cercului apicol.

a cercului apicol se convoacA de c5tre birou

o dab% pe an saw ori de cite ori este nevoieg$i se eonsideril *statutar const;ltuiG

dac5 la aceasta participg majoritatea membrilor. Art. 34 - Aributiila adunilrii generale a ce~culuiapicol sint :

resur-

privind

selor melifere pe raza mrcului apicol, analizeazri modul in care membtii cercului contribuie la constituirea fondului de consum cu produse apicole gi dac5 respect5 : obligafiile statutare ce le revin ;

actiunile

de activitate a1 biroului,

Art. 33 - Aduntirea general5

a) dezbate raportul

aprob5 qi

sprijin$

dezvoltarea apicdtmii, imbunatitirea $i valorificarea.

b) actloneazii pentru

rational5 a

aducer'ea la indeplinire a hotiririlor conferintei jude-

tene a apicultorilor. legate de activitatea

acordul organelor de conducere colePtivg ale acestora ;

Hotiririle adoptate de adunarea

unititilor economiw $i sociale membre, se aplic5 numai

generals

a

cercului apicol

cu

c) alege biroul cercului apicol ;
d)

aprob5 primirea de noi membri de pe raza terikrialil a cercului. In co-

munele in care numhl apicultorilor este mai mic de 20, acqtia se pot inscrid la cercul apicol din localitatea cea mai apropiatA din acelaqi judef ;

e) alege delegatii pentru conferin@ jqdeteans.

Ar.t. 35 - Biroul cercului apicol este organul care conduce activitatea aces-

tuia intre adunsrile generale $i este format din 3-5

Biroul cercului apicol funcponea ca organ deliberativ $i ia hotAdri cu votctl majoritiitii membrilor sgi. Biroul alege din rindul membrilor sgi un prevedinte gi un secretar. Sedintele biroului cercului apicol au loc lunar sau ori de cite ori esk nevole $i se convoacg de c5tre pregedinte sau la cererea majoriatii membrilor cercului.

membri.

.

Art. 36 - Atribufiile biroului cercului apicol sint :

a) prezintS rapoarte asupra activititii in fata adunirii generale ;

b)

indrumg membrii s5i in practicarea

apiculturii, introducerea progresului

tehnic

thtii 'acestora ;

$i respectarea legislatiei cu privire la cre~tereaalbinelor $i phtrarea siln5-

sprijinii membrii cercului in aprovizionarea cu material biologic, stupi,

,utilaje $i alte produse necesare practicilrii apiculturii, acordind prioritate* con-

c)

-

tractantilor de produse apicole la fondul de consum ;

d)

promdveaz5, 3n colaborare cu pridriile, unit5tile publice, agentii econo-

mici $i persoane fizice dezvoltarea apiculturji $i protectia familiilor de albine

contra tratamentelor cu pesticide

pe raza teritorial5 a cercului apicol ;

e) sprijinil inflintarka gi functionarea in Scoli, in colaborare cu cadreler di;

actionead permanent pentru creqterea nutn5rului membrilor Asociatiei

.

incasead -taxa\ de inscriere $i cotizatia.

dactice, de stupine $colare demonstrative ;

f)

$i tine eviddta wtora ; g) elibereaa carnetul de mombru,

CAPITOLUL V

-

. Art. 37 - Fondurile filialelor judetene se realizead din :

a) taxa de inscriere $i cotizatiile melhbrilor ;

b) activitati economice ;

C)

d) donatii $i alte venitulri ;

e) depunerile pentru fondul de fntrajutorare a1 apicultorilor ;

f) ajutorul financiar temporar primit de la Aso iatie.

Art. 38 - Utilizarea

expozitii, concursuri, festivaluri, ,serb5ri $i alte manifesari culturale ;

mijloacelor

f

b&ne$ti $i materiale ale unitstilor din su- de venituri $i Icheltuieli prop'us de aces- .

.

.

'i bordine se stabile8t.e-anual .prin bugetul

, tea $i se aprobg de biroul executiv a1 Asociatiei.

.

.

Art. 39 - Veniturile Asociatiei se realizeaz5 prin

:

>.

- vsrsgminte de la filialele judetene qi unit5tile de -producfie$i.cercetare -;

-

donatii

$i

alte

venituri ;

- expozitii, concursuri, festivaluri, serbgri ~i alte mani~estatii.cui&ral&

.

Art. 40 - Folosirea mijloacelor binegti Qi dexiale ale ~sociatieise stabi- le$te anual prin bugetul de vmituri $i cheltuieli $i se aprobg de consiliul nationaL

$i ale ce1orldt.e

uniati cu personalitate juridic5 ale Asociatiei ,rgspund de buna fistrare, gospo-

dilrire $i utilizare eficienti a mijloacelor materiale $i Mnwti.

Arc 41 - Organele

de cbnducere

ale filialelor

judetene

ale

Art. 42 - Filialele judeene $i celelalte uniGti cu personalitate juridic5 Asociatiei-particip5 cu o coti din vellituri la constituirea fondurilor Asocia-

tiei

pentru finantarea acfiunilor- aprobate prin bugetul de venit~lri$i cheltuieli.

\ Art. 43 - Asociatia analizead $i sprijins realizarea, cu respectarea legilor tgrii, a activitgtilor economice ale filialelor judetene $i ale celorlalte unitgti cu persohalitate juridic5 din subordine.

Art.

44

-'

Asociatia

sprijing realizarea

obiectivelor

de investitii $i 'dotirl

la filialele judetene $i la celelalte dnit5ti cu personalitate juridic5 in limits fon, durilor aprobate anual pin bugetul de venituri $icheltuieli. In cazwi speciale

consiliul national poate aproba reaqezarea fondurilor de investitii in functie de

necesit5ti.

Art. 45 - Asociatia acordg sprijin financiar temporar filialelor judetdne \$i

celorlalte uniG i

din subordine pentru desfgvurarea hormal& a activiGlilor tehnice

$i economice. !n cazul unor activitgti economico-financiare deficitare care ar con-

duce unitatea la' falirnent, consiliul national va hotgri ca activitatea s& fie luatg de o alt5 unitate a Asociatiei, cu acordul acesteia.

pre-

GAPITOLUL VI

ITISPOZI7\II

FJNALE

'

Art. 46 - Locurile devenite vacante, in intervalul dintre congrese $i confe-

hotkriri

ldate de consiliul national

$i consiliile filialelor

I

BucureSti, in

oravele

$i municipiile

de

rerjedint5 ale

acestora.

ju-

rinte, in rindul mernbrilor organelor alese se completeazg prin cooptare pin& la cel

mult o treime prin

detene $i a mmicipiului Bucure~ti. Art. 41 - Asociatia are $tainpilg,

a1 Asocia$iej este in municipiul Bucurqti, iar sedlile filialelor judetene $i a rn!-

nicipiului

insigni $i fanion propriu. Sediul centr 1

Avt.

48

Totalitatea patrimoniului Asocitaiei este indivizibil

-

filialelor

judetene

$i

a

unit5tilor

de produae $i

,

$i

se

aflg

administrarea

subordine. Art. 49 - Durata Asociatiei este nelimitat5.

cercetarq

h

din

Congresul Asociatiei Crescgtorilor de Albine din Romania,

HOTARASTE

Avind Pn vedere propunerile fgcute de dtre delegatii la congres cu privirel la Embuntitgtirea statutului Asociatiei, comisia aleasg in acest scop a retinidb $i inbodus Sn proiectul de statut propunwile aprobate prin vot de cgtre delegatii la congxes. Statutul dmpietat $i imbungtivt a fost supus la vot $i aprobat in totakitatea

lui de &tre

dklegavi la congres cu 268 de voturi pelntTu gi 2 abtineri $i a intrat

1 in vigoare in momentul votfirii acestuia.

I

1-

f

PWEDINTELE COdIISIB

I

Mircea BWATU

 

-

\

I

-'

,

-

Bucureqti, 28 februafie, 1991 -

 

1

-

Culesul de la floarea-soarelui si culesurile tirzii,

Ing. ~icolfu?NICOLAIDE

j

l

I

I

Floarea-soarelpi

(Heltanthus

annus L.)

de 15-18

zile avind o secretie bun5 de nec-

constituie

principals

plant5

uleioasti

din

tar.

tara noastra ocupind o suprafat2 de circa

Un

alt

soi

rbpindit

in

trecut

in

tara

500 000 hectare. Este originarg din

de Sud $i a fost introdus5 in Europa in' puriu cu citeva zile decit soiul Record $i

secolul a1 XVI-lea. In Prezent Pe- glob

cultiv2 cu floarea-soarelui circa 7 milioane Hibridul Romsun 52 are o perioads de

de hectare. Importanta. phntei

necbr

America

se

,

avadta-

ali-

noastr5 este soiul VNIIMK

cu

8931 mai tim-

zile.

zile. rn conditii

de

0 perioadg de inflorire de 15-17

secretie

inflorire s~urt5,de 10-12

favorabile asigurg bung.

rezult& din

I jele

economice

ce le oferfi industriei

Hibridul

Romsun

53

cu

o

perioad5

de

cu o perioadil de inflorire

de 12-

o valoroasg sursli de nectar $i polen. Hi- bridul Romsun 301, are o decadg de inflo-

. rire de 12-14

zile. Hibridul Romsun 59 cu

aju- o perioada de inflorire de 11-14

zile. H.i-

rire de 11-13

zile, asigurind

culesuri in-

In aTar5 de hibrizii mentionati mai sus,

au

fast

introdu~i in

cultura

$i

hibrizii

Romsun

305 qi Romsun 82 CRM avPnd de

asemenea 0 bung secretie de nectar.

totodatac5,

, relui. Acest ordin urmeazii a fi reactuali- Trebuie

zat. Pentru a se asigura o polenizare OP- tim5 se recomandg amplasarea unui nu- m5r de 1-2 familii de albine pentru pole-

nizarea

unui

de

flmrea-soarelui.

in sezonul

de toamng culesurile naturale sint de dou5

ori mai

eficace

Pe

'stimulente.

comparativ

de

ala

hrgnirile

parte, creSterea

cu

a

Conform cercetgrilor efectuate, ca rezultat

a1 polenizgrii se asigur5 un spor de recoltg

de-30-50°/~

fat& de

su~rafetelene~oleni-

zate obtinindu-se 0 Embungtatire a Pro- centului de ulei din seminte $i a raportului

miez-coji. Floarea-soarelui infloreste in a

doua

lunii iulie, avind o duratii de inflorire de

$i inceputul

aproximativ 2-3

soi, respectiv hibid $i mersul vremii.

in functie de

jumgtate

a

lunii

iunie

siiptilmini,

Pe timp favorabil se obtin de obicei pro-

ductii

intre

un rol hotgritor asupra secretiei de nee-

tar,

bune

15-40

de

miere,

cuprinse Pn

medie

are

kglfamilie.

Temperatura

fiind

temperatura

intensibtea

cuprinsg

urmare ckui fapt frecven-

optima

intre 30-32'C,

fa

vi

a fiind cuprinsa in In tam noastrg

de cercetare

1

i

I

I

4

mentare $i altor industrii, cit $i ci plant5

furajero-meliferg, In tara noastrg cultura \ bflorire de 9-11 zile asigurg de asemenea florii-soarelui s-a extins intr-o serie de ju- o secretie bun5 de nectar. Hibridul Rom-

dete dintre care cele. rnai reprezentative sun 90

sint : Ialomita, Ilfov $i Constanta, Teleor- 14 zile ; in culturi duble, asigurg toamna

man $i Dolj, Brtiila $i Timi$, Buzgu $i Galati etc. Pentru sporirea productiei de

seminte la hectar se recornand5 $i poleni-

zarea culturilor de floarea-soarelui cu

torul albinelor. In acest scop MAIA ,(fostul bridul Sorem 80 cu CI perioadg de inflol '

Minister a1 Agriculturii $i Industriei Ali-

mentare) prin Ordinul nr. 159 din 4 oc- semnate de nectar.

tombrie 1974 indicg mtisurile tenico-organi- , zatorice neCeSal'e p0leniZtirii culturilor agri- cole cu ajutorul albinelor, fiind mentio- natg $i actiunea de polenizare a floriiaoa-

i

puietului pe seama acestor culesuri are ca ', - urmare economisirea unor mari cantitiiti de miere sau zahgr Si polen din rezervele familiei sau ale stupinei. ~~~i sub toate ,rnectele asigurarea unor culesyri tirzii se

jUstificg

deplin din

de vedere eco-

nomic. Aceste culesuri sint asigurate de pgSunile Si finetele din luncile riurilor Si din zonele inundabile.

ce

Dintre

principalele

phrnte

spontane

asigurg

broaStei (Mentha,aqlatica L.) denurnit& $i izma mgciucaa care ocup5 suprafete in- semnate in lunoa inundabilg a ~~~g~j$i in speial in ~~ltg,unde algturi de cele-

lalk Qecii hectarifere tirzii, asigura cu- lesuri importante. ln anii favorabili se pot

culesuri

tinii mention8m : izma

&aliza

15-20

kg,familie,

reolte

ce

pot

4

tg zona exist5

de asemen*

,-

t

in aceste zone recolte de miere de

florilor de c5tre albine general intre orele 10-15,

in prezept sint cultivate mai multe soiuri

de floarea-soarelui precum $i hibrizi. cerbilor (Mentha pulegium L.) care hflo- Astfel este cunoscut soiul Record culti-

atinge

in uncle cazuri chiar 40 kg miere. In aceas-

$i busuiocul

7

1

1

I

IN PREAJMA PASTORALULUI

,

pGf.

Costache

PAIU

Vicepresjedinte a1 Asociafiei Cresciitorilor de Albine

,

Nelini~tea sociald, deter- minatd de nesigurantd eco-

de

nomicd $i de ' frica

reflect6 in

necunoscut,

se

toate sectoarele $i nu este crutatd de aceasta nici Aso- ciatia Crescdtorilor de Albi- ne. Cum se va adapta up~ltorul la mile conditii de practicare a agriculturii

bazate pe proprietatea per- sonald ? Va fi aceasta bine apdratd ? Pdmintul ua fi

mai bine exploatat, intensiv $i ,extensiv ? Vom mai ga'si vetrele de amplasare la floarea-soar@lui pe care le gdseam cu ugurintd pind acum fn ,,poienegg datorate locului de intoarcere a1 ma- ~inilorde semcinat ? $i im- inte de toate se ridicd pro- blema dacd tdranul va fi interesat sd semene floarea-

soarelui

lismul sdu cunoscut, el este tentat sd facd o comparatie intre venitul pe care 51 adu; ce un hectar de porumb fata de un hectar de floarea-soa- relui. In consecintd se ridi- cd, fdrii nici un fel de re- toricii, fntrebarea : vom- mai avea lanurile de floarea-soa- relui de sute de hectare? I? o cultur6 care intereseazci. numai lateral nectarul. Pen- tru mentinerea sau chiar

pentru

cd,

in

rea-

zdrii. Trebuie s6 recunoa$- tem deschis cd in trecut am discutat aceastd problem6 dour cu speciuli~tii care $i sint convinqi de

erau

efectele benefice ale acestei actiuni ; acum trebuie con- vim6 masa tdranilor pro-

ducdtori cu care vom trata problemd vetrelor de am- plasare.

Ministerul Silviculturii

cere apicultori~oro ,,tax& de

pd$unatl' pentru

oe

stupii

- vor fi amplasati in pddurile de saldm, tax6 variind de la 50 la 100 de lei pentru fiecare stup. Directiva aceas- ta a fost datd intr-o ~edintd cu inspectorii generali sil- vici de la, judete.

Mdsura este total grevitd $i abwivd. Amintim foru- rilor sGlvice c6 nu se afld in documentele istorice vor- bind deipre practicared api-

culturii, asemenea mlisurd ; n-a existat nici sub fanari- oti cind au apdrut ,,gloabe" precum vdcdritul, fumdritul $i atele, una mai absurd6 ca cealatd $i cu tendinte vbdite de_exploatare. Mdsura luatd de organele silvice tinde nu ndmai sd exploate- ze pe apicultor (imaginu- ti-vci cd la 10 stupi trebuie pldtit pentru 10 zile de pas- toal la salcim fntre f;OO $i 1000 de ,lei) dar chiar sd frineze dezvolturea apicul- lturii $iin numeroase situa- tii sd-i determine pe multi apicultori sd abandoneze apicultbra. Cui folose$te acest lucru? De doi ani salcimul nu a produs nimic. Ce va face un apicultor din Brasov care pentru 100 de stupi va pldti transportul pZnd la Calafat

intre 8 gi 10 000 plus

10 000

taxa de pdpunat apoi 10 000 transportul inapoi $i va acela~icules ca $i in ultimii doi ani ? $i intre- barea este valqbild pentru toate judetele cu bazd meli- ferd deficitard $i nu numai pentru acestea cia $i pentru

avea

,

cre$terea suprafetelor culti- vate cu aceastd plant6 olea- ginoasd este interesatd eco- nomia tdirfi $i a fiecdrei co- mune in parte ca $i xcono- mia personald a poducdto- rtlor. Noud apicultorilor ne 'rdmtn~Sarcina sd-i convin- gem de necgsitatea poleni- zdrii intensive cu ajutorul albinelor pentrq cregterea procluctiei de s6minfe la

$i pentru cre$tmea

cantitdtii de ulei pe kilogra- mu1 de sdmintd. Nu este o sarcinci u~oar6$i nici negli- jabild. Comitetele filialelor judetene ale Asociatiei tre- buie sd str5ngd in jurul lor apicultari care s6 ducd in

fn COmUM juru1

hectar

0

problemei susfinutd

m~ncd SIupdntul

p0leni-

paviiivnar

cu

doplaSaro

in

pastoral

celor care-l

practicd

olrrd (Foto : E.

sati~facfii

Tarta)

*

,.

jude$el6 posesoare de pciduri de saldm. $i dace albinele nu mEeg acest nectar - fE cuEeg pd- durarti ? Cum ? Organele silvice au abandonat stu- pdri@~l,au inchiriat sau vindut stupii. De ce ? Nu aduceau venituri. Ce veni- turi vor aduce acum stupii, grevati $i de aceastd taxci ?

e

cazul sd ie$iti din absurd sEG

reintrafi pe drumul judecci-

fzlor lucide

nutiohale. Pastoralul din acest an ri- -dic& $i alte probleme grele de a cdror rezolvare attrnd succesul apicultzlrii. Este vorba, de mijloacele de

$i a traditiilor

Domnilor

silvzcultori

transport. fn majotitatea cazurilor, $i procesul acesta este' in curs de desfd~urare,unitd- tile de transport (ITSAIA,

transfor-

comerciale

mat

SMA, IRTA) s-au

&nsocietdfi

iar preturzle per tlkm sent in curs de negociere ; nu le cu-

.noagtem Dncd @ trebuie zlr-' gent duse tratative cu aceste societiifi. vom nuxi avea motorinii planificatd central de cdtre Ministerul Agriculturii ? Ne vom apro- vizionq direct de la PECO ? .

h ce conditii $i la ce,pre6 ? Bacd filialele judetene vor

gdsi

solutii

la

aceste

preo-

cupdri

vor

avea

aldturi

de

ele

apicultorii

care

i$i vor

valorifica

produsele

ca $i

pimi acum

prin

Asociatia

,noastrd. 0 altd problem6 dificild

o constituie tratamentele

fitosanitare. Vor putea fi

ele

finute sub control? Brin

ce

mijloace ? Cum -vom

putea determina o colabo- rare mai strinsd cu statiu- nile de avertizare $i care este puterea acestora de in- fluentcare a ' beneficiarilor de substante insecto-fungi- cide ? Acestea sint numai o pai-te din preotkpdrile de moment ale apicultorilor.

La

contribuie $i o serie de agitatori ale unor false

probleme

%miamintegte de indemnul

Sf. Apostol Pave1 spus corintenilor ,,feriti-vd de pro~ocii mincinogi" care

aPar

oade de cumpdnd ale comu-

nitcitilor umane. Comunita-

trecut

dezorientarea

lor

mai -

Asta

economice:

$i p?-olifereazci in peri-

rofndneascd

a

tea

printr-0 perioadg de mari restrictii economice $i este Zndreptdtftd sri cearfi azi re-

pararea unor grave nedrep-

tdti ; nedreptdtiti au fost gi apicultorii. Aceste nedreptd- ti*vor fi'indreptate prin re- glementdri ale comertului exterior cu proluse apicole $i prin parhciparea la bene-

din aceste

ficiile realizate

operatiuni. Filialele judetene au acocm toatd libertatea in utitiza- rea fondurilor, in luarea oricdror initiative economi- c~-financiare$i tehnice, On introducerea On fapt a pro- punerilor constructive ~i lucrative propuse de apicul- tori.

,

Inainte de plecarea In pastoral, studit trebuie foarte bine

pregdtfv

(~~t~: E. Tar@)

Momentul

trecerii

de

la

economia

planificatd

$i

di-

Wjatd la economia de piat6 nu este a,wr ~QTo~icum- pentru apicultori - ~o- prfetari pcarticulari $2 ip ampul dictaturii - este mai u$or decit pentru alte sec- toare gi Asociatia va 9632

fn ea fnscifi resursele mo- rale necesare pentru a se adapta din mers la noua si- tuatie. Printr-o strfnsd co- laborare a Yilialelor intre ele $a a tuturora cu Asociatia s-au depd~itin trecut situa-

depd-

tii

site si areutdtile inerente

dificile

$i vor

fi

'paritiei

gFRdiri gi

practici economice.

'

ESTE 'BOIREA UN INSTINCT ?

prof.,Vladimir HUMENI

limbii ro-

dne la cuvintul instinctiv,

,Jticut

plu tn ,,Stup(iritul mu",

L. Hristea scrie : ,,Fenome- ului Cduttnd in Dictions- con$tientC'. CZnd o albirui

h

literatura

apicold

se

afirmd mei-eu cd roirea

este

nul

de

roire

este

precedat

de unele si-

rzll

explicativ

al

pi chiar fortat

- un instinct. 1at6 de exem-

tuatii de constringere care

gtisim urmtitoarele :

C. determinii aparitia instinct- instinctiv, pe negindite, in-

"

'

'1

\

tb,' incep pregdtirile de TO-

ire

floare, ea numaidecit cautd A$adar p carea roiului nu guri goi este un semnal de

pleacii din stup gi se ageazd

pentru prima

o

"

'sint umplu#i,

. existmta in &up

pentru

mne

data

pe

a unw- fa-

I

se face inketient gi pe alarm6 gi se griibesc sd-i

nepregiitite, ci in urma unet pregdtiri minacfioase care in-

cepe gi dureazd mat hGulte lipsii de hranii pentru puiet,

zile

iului.

tuarea-speciei. Ele i~iiubesc puietul mi mult deci Qi iubesc unii oameni copiii. Albinele nu adun6 mkrea

in urma unei pregiitiri pre- pentru ca omul sd aibri ce

extmge, ,do adunii pentru hram puietului gi ca sii

hectarul $i $tie unde sii-1

fnviitat-o ?

caute. Cine a

Instinctti1 ?-Albina care pen-

tru prima datd construiegte

celulele unui fagure nou, cu

atita finete gi precizie, cine

umple cu miere, ciici pen- tru ele fagurii goi inseamnd

fnainte de plecarea TO- iar 'puietul inseamnd pwpe-

a inviitat-o ? Albina care Exist6 rase de albine

abia s-a niiscut $i vrizind o foarte roitoare, dar gi la larvii fn celulci, de unde $tie ele pleca~ea roiului se face

cii

alabile care Oncepe cu mai

tele sint executate automat,

trebuie s-o hrdneascii ?

multe zile inuinte.

I i astiizi stupul gi-a dezvdluit

Aceste fapte gi multe al-

I oarbd, ci mi

lor").

In Manualul apicultorului

incon~tient,instinctiv. ,,Dar Roirea natural6 este for- aibii rekerva asiguratci pen-

ma 'de inmultire a famili-

douii sau trei din secretele- ilor de albine, dar ea nu Introduc9nd in stup me- sale gi s-a vcizut cii aceastci se face decit dacd sint. Tea- reu faguri mi, omul obligd

tru perfoada d~ iarnii.

bejenie nu este nici in- lizate conditiile necesare, albinele sii-gi continzce mun-

stinctuald gi nici de nein- astfel

ca lor $i nu au timp sb se g3ndeascd la roit. fntre timp trece gi perioada roitului.

pentru partea din populatie fn concluzie exist6 familii

asigurate conditiile de viatii

%wit fn stupul din

lriturat. Nu este o migratie care va iegi roiul, sii fie

degraMi un sa-

crificiu ce pare gindit, at

generatiei de azi p6ntru ge- care rdmine, adicci sd fie de albine care nu roiesc se-

neratia de miine". (M. Mae- hranii suficientc albinii su-

terlinck in ,,Vista albine- 'ficientii, precum gi o matcii

tiniirii care sii asigure dez- deodatii gi in mod incowti-

ent. fn schimb nu exist6 al- bine care En condi$ii nor-

voltarea

speciei. Dacd distrugem bot-

he: ,,In momentul On care cile de roire, plecarea roiu- male s6 nu culeag6 necta-

(editia a VI-6, 1986) se spu-

Fn familia de albine sin% hi este aminatii pin6 dnd rul, sii nu producd cemii, ,

fntrunite urmdtoarele con-

parat, c6ci roirea nu este urn. act instinctiv, ea nu apure

in

continuare a

sii rn hrineascd larvele etc.

ditii : albide foarte 1nult8 gi Dacd idtervine omul $i in- pentru cii nu le-U z^nvd@tci-

in majoritate tinere, cuibul troduce in stup faguri goi neva in prealabil; astea se blocat cu proaizii abunden- .dnd vede cii cei din stup fac din

I

vor fi CI-escute alte botci.

mmmmm-mm~mmmmmmmmmmmmmmmmimmm~m~m

'

CULESUL DE LA FLOAREA-SOARELUI

91 CULESURILE TIRZII

(continuare din p. ,lo)

revte in perioada iulie-septembrie, izrna familiile de albine depoziteazg nectaful cerbului (Mentha arvensis) cu perioada de acumulat in fagurii din cilib din care a inflorire iulie-octombrie, izrna calului eclozionat puietul, reducind prin aceasta

(Mentha Longifolia

a nectar familiilor de albine din varg pin5 veni aceastS situatie $i a oferi m5tcilor

spatiul de ouat necesar, se recornand5 55

odatS $i busuiocuf de baltZi (Stachys palus- se introducii in cuiburile blocate, faguri tris L)sau tepuhul care inflorevte in peri- de culoae inchisii, cu multe celule goale oada iulie-august, asigurind in conditii fa- ,de albine lucriitoare $i din care au eclo-

L.), furnizind polen $i spatiul de ouat a1 miitcilor. Pentru a pre-

toamna tirziu. Trebuie 55 mentiodm tot-

vorabile Pnsemnate cantitSti de nectar. zionat anterior citeva

In cazul in care nu se pot asigura fa- miliiior de talbine culesuri tirzii de nectar

$i polen, este neceser ca familiile de albine si4 se hrilneascii stimulent cu sirop de za-

folium hybridumx trifoiul

pratense), sulfinele (Melilotus sp.), ghizde- hiir,. miere descSpSciti4 din faguri, zah5r iul (Ranunculus repes), lucerna (Medicago tos etc., precum $i cu polen $i inlocuitori

sp.) sparceta (Ombrychis sativa), mSz5ri-

chea (Vicia sp.), jale~ul (Salvia sp.), iarba .

lui Tatin (Symphitum officinalis),

nu1 (Lithrum virgatum), cru~ewaua(Barba- sea vulgaris), cicoarea (Cychorium inthybe-

generatii de puiet.

In afara plantelor mentionate mai sus, in

$i

ace- zonii csesc sub form5 spontan5

multe alte plante ca : trifoiul hibrid (Tri-

ro$u (Trifolium

de polen. Urmare weStor hrgniri, mhtcile i$i vor dezvolta attivitatea de ouat, asigurindu-se astfel famtlii de albine puternice $i cu un mum* cit mai mare de albine tinere,

asiguriirii

unei

optimil

conditie

richita-

es) $i' altele. Ca urmare a valorificgrii culesurilor din-

spre

important5

En

vederea

ierniiri bune $i 0 dezvoltare

urmiitoare.

r\

sfirsitul verii

$i inceputul

toamnei,

in primgvara

4

I

--

\

CU V)I?ROA

$I VARACHETUL WU-I DE GLUMIT!

drof. Victor NEAGU -

In

scurta $i frurnoasa

expunere

tinut5

la mult doritul Cangres national a1 apicul- torilor din 28 februarie 1991, dl. dr. Mir- cea Marin, $ef de laborator in I.C.PA. a prezentat lntr-un llmbaj de inalt profesio- nalism, adecvat $i realist, necesitatea ra- pormii numSrului de farnilii de albine la

suprafata judetelor, num5r de locuitori, surse melifere, realitgti pedo-climatice, po- sibliikiiti materiale, experient5 $i traditii. La -tooti acgti factori restrictivi adgugin-

du-se

acutizarea unor boli ale albinelor, cum ar' fi varrooza iar mai nou virozele. Datorit5 utilifirii Protofilului ca stimulator $i anti- protozoric, a oxitetraciclinei pentru infectii bacteriene $i Micocidinului cu larg. spectru antimicotic, rezultatele obtinute la scar5 national5 sint promitstoare.

in. ultimii

ani

in

mod

obiectiv

Cit priveqte varrooza ea a fost comb5tutl

1975 cu medi-

camentele ,,SineacarC' $i ,,Arahno16'. Din

medica-

inc5 de la inCeputul anului

1987 se

folosegte

cu

mult

succes

mentul ,,Varachetu, sub form5 de fumiga- tij, medicament care are ca substant% ac- . tiv5 de haz5 amitrazul. Vorbitorul a preci- .zat c6 mai sint inc5 focare virotice gi de atacuri varroa in stupinele unde nu se fac tratamente conform prescriptiilor sau unde se fac gre~elide intretinere $i in adminis- tr;irea medicamentelor. Apoi dr. M. Marin ne-a informat ck in prezent se experimen- teaz5 $i piretroizi de sintez5 : Mavrin, Me- otrin $i Butox ca inlocuitori ai varachetu- lui ins5 datoorit.5 prelungirii fazei de tes- tare $i a pretului ridicat putin accesibil a noilor medicamente, se va mehtine in con- tinuare o periaadg tratamenttlf cu varachet care s-a constatat c5 este inc5 eficace $i

deosebit de ieftin.

In nr. 3 pe 1990 a1 revistei ,,Romhnia

apicol5"; la rubrica o paging de observaGi

roozei. Bazat pe inc6 un an de experient5 pe desele solicit5ri din partea unor api- cultori de a da explicatii mai arnsnuntite, pe de o parte, iar pe de altA parte in baza celor ar5tate mai sus de dl. dr. Mircea Marin adic5 ,,se mai fac gregeli de admi- nistrare", dar $in mod deosebit ,,varache- ' tul va fi folosit $i in anii viitori", consi- der cg este util si pun in discutie aeeast.5 temg in revista noastr5 considerind c5 in timp varroa a 'provocat un adevgrat de- zastru in apiculturg.

Opinii", am prezentat asupra trht6rii var-

Cfteva date din ultimii' ani atest5 pagu- bele cauzate de parazit ; in nr. 1 din 1987 a1 revistei ,,Romhnia apicoI5" la ' rubrica ,,Mica publicitate" apare anuntul ,,vind pa- vilion apicol 44 familii,, dar far3 albine, jydetul Arad" ; In nr. '4 din 1987, vind pavilion 50 1ocu;i fgr5 albine, jud. Prahova ;

In nr. 11. din 1987, vind pavilion 61

curi f5r5 albine, Bucurevti ;

lo-

In nr.

4 din 1988, vind pavilion

54

lo-

curi far5 albine, jud. Dimbovita ;

In nr.

I

diq

1989, vind

pavilion

54

lo-

curi f5r5 abine; jud. Alba ; In nr. 2 din 1989, vind pavilion 60 locuri far5 albine, jud. Suceava ;

1989, vind

curi f5r6 albine, jud. Timi$ ;

In nr. 3 din. 1990. vind ~avilion48 l&uri fSr5 aibine, jud. Dolj ;

In nr. 4 din 1990, vind pavilion curi fgr+ albine, jud. Galati.

Sirul exemplelw de vinz5ri pavilioane $i cutii goale ar putea continua cu exem- 'ple din rubricile de anunturi din ziare $i reviste, dar intrebarea ce se impune este :

In

nr.

2

din

pavilion

66 lo-

-

78

lo-

,,unde sint albinele ?'I,

ei bine consider c&

principalul r5spunzi5tor e ,,varroaU,

ceastS

timp $1 virozele ca factori de depopulare deosebit de virulenti. Dac5 in primii ani ai decadei '70, acarianul Varroa jacobsoni nu $i-a manifestat prezenta in toate jude-

tele

ultimul

la

a-

situatie

adgugindu-se

in

t5rii

$i

nu

a

constituit o sperietoare

timp ca urmare

pentru apicultori, la-scurt

a deplasgrii stupilor in pastoral, parazitul s-a r5sNndit in toat5 tara, devenind in

cltiva ani o problem5 central6 in activita-

sanitar-veterinari, cu efecte economice '

dintre cele mai negative, pe care lera cu- noscut apicultura rom6neasc5 in ultimii, ani.

Pastoralul - un r5u necesar-- a acce- lerat infestarea detennidnd un tribut api- culturii de circa-400000 familii de albine afectate - cifr5 declarat.5 oficial - dar cine $tie care este adevgratul numgr ? Pierderi uriqe s-au semnabt in toate tB- . rile Europei, cifrele comunicate privind de- cimarea farniliilor de albine fiind in jur de 30--70°/0 din efectivele nationale ale unor @ri vecine. In fata unui asemenea de- zastru, putem oare si desconsider5m acest duvman ? Oferta mare de vinzgri de pavi- lioane $i cutii &ale reprezint5 o urmare direct5 a acpunii distructive a acsrianului

tea

 

,

'~arroa.Stuparii care nu s-au, informat la timp ori au desconsiderat atacui p8razitului au fost p5gubiti de douii ori astfel : prima

dat5 prin atacul masiv a1 parazitului, apoi

 

tot

legat de prezenta parazitului Varroa a1

, doiiea atac materializat prin aparitia $i instalarea virozelor, acarianul varroa fiind in -re m5sur5 rlispunfitor ca Ifurt5br

a1 acestor boli de asociere.

Din literatura de specialitate 6 retinut

,

cii ,unii cercet5tori sint de . piirere cH nu-

dm1 de 7 tratamente pe sezon reprezina

cifra maxim5 obligatorie

fn

functie

de

gradul de infestare cu paraziti,' nunGmul c~escind dup5 nevoile cerute de situam

$i chiar mai mult.pe

de moment la ,lo--18

i

sezonul apicol. PH'rerile sint imp5rtite.

Un num5r prea mare de .tratamente in-

tr-un

interval indelungat

de timp

poatel

crea o form5 sporiW de rezistent5 a para-

zitului la substanta folosit5. CerceEtorii trag semnalul de alarm5 ariitind cii majo-

ritatea

preparatelor

pe

baz5 de produse

,chimice acaricide, au o anurnit5 toxicitate pentru albine, iar 'albinele c'xe sint para- zitate devin rnai putin rezistente, cu o du- rat5 rnai scurG a vietii.

In

lunile mai-iulie

circa 93%

di.n papa-

ziti se afEi pe puietul de trintor

iar ince-

pind

cu luna

august

(o data cu disparitia

puietului de tdntor) aoarienii trec in ce- lulele de puiet de albine. Exploatarea ex- cesiv5, spolierea -stupilor de mierea adunaG cu greu, grgeli de intretinea familiei de albine, strinsurile frecvente datorat6 trans- porturilor, a tratamentelor, conduc la sck-

derea

rezistentei

organismului albinelor

la

factorii

de

agresie,

la

contamin5ri gi

re-

Leght de' tratkent se $tie cFsubstm(a activti folosit.5 actioneaz5 in intervalul de

la citeva mi de mi~iutela 3-4

zile, iar

doza recomandat.5 are eficierltii atunci cind se iau mtisuri ~ de etanveizare -a stupilor in

'timpul tratamentelor. Acestea sint unele , aspecte relevate in literatura de speciali-

tate

pe care am clutat SA le respect

dar

sii le gi urm5resc En derullre ; atentie,,sS .experim,enta atent

cu multti

in dorinta

de mai . bine gi , chiar sB le dau o interpre-

 

,.

a sustinut5 de reknltate pe care le consemnez in continuare.

Maniera

tare

fost

de lucru

'

fi surprin~i de rnedi&meflt, tratamentul nejusitficindu-si eficienta sub. aspect ne- 'zuitat, tiqp, munc5, clieltuieli, expunerea albinelor la doza de toxicitate.

2. fn caz de nevoie medicamentele ~rah-

no1 gi Arahnovir le folosesc numai prirn5-

intre

medicamente

dupi4 culesul de la tei, intrucit continutul substantelor oleo-volatile balsamice ca eu-

caliptolul, camforul, timolul, dau un mi- ros caracteristic $i comun stupului, creind

vara

gi

o

park

din

varii

gi

numai