Sunteți pe pagina 1din 7

PROCESE REDOX IN ORGANISMUL UMAN

1). Ce sunt reactiile redox ?


Reacii de oxidare-reducere sau redox: reacii prin care se combin substane chimice care atrag electroni (despre acestea se spune c sunt reduse) cu substane chimice care cedeaz uor electroni (se spune despre aceste substane c oxideaz). Un exemplu tipic: sodiul este oxidat de sulf:

Na + S Na S

!oi atomi de sodiu" fiecare a#$nd un unic electron de #alent slab atras de ctre nucleu" cedeaza electronul de pe stratul exterior pentru a completa stratul exterior al unui atom de sulf. %iecare atom de sodiu este ulterior oxidat" rezult$nd ioni poziti#i &a'" (n timp ce atomul de sulf este redus la un ion negati# ) -. *ceti ioni cu sarcini electrice opuse se combin" rezult$nd o molecula de sulfat de sodiu.

2). Reactii redox in bioenergetica:


+ecanismele de transfer ale energiei in celulele sunt componente ale cailor metabolice ale celulelor ce pot fi impartite in anabolice sau sinteza si catabolice sau de descompunere. Reactiile anabolice implica o crestere in structura biologica" iar cea de-a doua lege a termodinamicii are o crestere in entropia sistemului" este ne#oie de energie. ,n contrast" reactiile catabolice implica o crestere a entropiei si o eliberare de energie. -rin urmare este posibila directa legare a reactiilor anabolice si catabolice in organism. *tata timp cat energia eliberata prin catabolism este mai mare ca cea consumata prin anabolism" cea de-a doua lege este indeplinita. !ar in ma.oritatea reactiilor biologice cele doua aspecte (anabolismul si catabolismul) nu sunt legate direct si in loc de energie multa este utilizata cea intermediara. !eci caile catabiloce genereaza metaboliti (amino-acizi" acizi grasi-glucoza-zahar) si energii mari intermediare ce sunt cu totii folositi in anabolism. /nergia compusilor fosfati si energia transferului electronilor sunt doua forme de mare energie intermediara generata de reactiile catabolice. 0 forma de energie intermediara puternica comuna in metabolism este potentialul de transfer al electronilor sau potentialul de reducere al compusilor. -otentialul de reducere este reprezentat cu /1 2 potential de transfer al electronilor este o masura a afinitatii compusilor pentru electroni. Un potential de reducere negati# inseamna o mai mica afinitate a compusului pentru electroni si acestia sunt transferati de la compusii cu afinitate mica la cei cu afinitate mai pronuntata. )unt mai multi termeni importanti ce #or fi frec#ent folositi pentru a ne referi la transferul de electroni. Un compus organic reduc sau reducator are electroni (i) liberi pentru transfer" deci poate fi considerat un agent reducator. Un agent organic oxidat sau oxidant poate accepta electroni (i)" deci este un agent oxidant.

0xidarea se refera la cedarea de electroni: %e( ') %e(4') 'ereducerea se refera la acceptarea de electroni: %e(4') 'e- %e( '). !upa definitie numai un compus redus poate fi oxidat si numai unul oxidat poate fi redus. ,n reactiile biologice nu exista surse sau scaderi electronice2 prin urmare cand un compus este redus" altul trebuie sa fie oxidat. Reactiile ce implica transfer de electroni in perechi sunt reactii redox. -rin definitie" reactia de reducere a 5(') ' e- 5 la 3 + si 6 7 are potentialul standard / 8 1m9. !in acest moti# electrodul de 5 este folosit pentru a masura potentialele diferitelor celule gal#anice. /lectroni pot sa circule intre cele doua celule gal#anice prin intermediul puntii de sare (:"&a&04" etc.) si daca proba * are o mica afinitate pentru e decat 5 " e #or circula de la proba de referinta" iar un #oltmetru #a indica potentialul de reducere a probei * ca fiind negati# (/1;1 m9). ,n#ers" daca proba * are o mai mare afinitate pentru e decat 5" e #or circula de la 5 de referinta la proba" iar in acest caz /1<1m9. *sadar un potential standard redox poziti# inseamna o mai mare afinitate pentru e ce trebuie sa circule de la afinitate mica la una mare ceea ce reprezinta o crestere a entropiei. ,ntr-o pereche redox transferul de electroni are loc de la un reducator cu afinitate mica pentr e- la un oxidant cu o afinitate mai mare. !iferenta de energie este eliberata si disponibila spre a fi folosita. /nergia libera a unui sistem redox se calculeaza prin =b8n%=/ . &ota =/ este diferenta in potentialul de reducere al reactiei de oxidare din reactia de reduce" n este nr. de e- transferati si % este constanta lui %arada>( 4"1? @calA#-mol). !e exemplu cand &*!5 este oxidat intr-un cuplu redox cu reducerea pana la lactate. )imilar cu orice alta reactie chimica" #aloarea B a unei celule depinde de concentratia relati#a a produsilor si reactantilor. !epinzand de moleculele organice" transferul de e- poate sa nu fie insotit si de transfer de p'. 0 reactie oxidanta insotita de inlaturarea p' este catalizata de enzime numite dehidrogenoase. 7ele mai intalnite coenzime in celule sunt &*!' si %*!. &*!' exista in celule intr-o stare fosforica ca &*!-' ce este similara cu potentialul de reducere. Cotusi" cele doua transferuri de e- ale compusilor sunt recunoscute de enzime diferite" ele fiind folosite pentru cai metabolice diferite. ,n general &*! este folosit in reactii catabolice" pe cand &*!-' este folosit in rectii anabolice. Cransformarea &*!' in &*!5: &*!'' e-'5- D&*!5 &otatii: &*!58nicotinamide ademine dinucleotide *C-8adenozine trifosfate

3). Respiratia celulara:


3. ,&CR0!U7/R/ Respiraia celular este un proces prin care celulele produc energia necesar pentru a supra#ieui. En respiraia celular" celulele folosesc oxigen pentru a descompune glucoza si pentru a (i reine energia (n molecule de adenozintrifosfat(*C-).Respiraia celular este esenial pentru supra#ieuirea celor

mai multe organisme (ntruc$t energia coninut (n glucoz nu poate fi folosit (n celule fr a fi stocat (n *C-. 7ele dou componente eseniale ale respiraiei sunt oxigenul i glucoza *nimalele obin glucoz m$nc$nd plante. Respiraia celular transfer cam F1G din energia glucozei (n *C-. Restul energiei din glucoz este eliberat sub form de cldur" pe care omul o folosete pentru a-i menine temperatura corporal. Respiraia celular este uimitor de eficient comparat cu alte procese de con#ersie a energiei" ca arderea benzinei" la care doar 6G din energie este utilizat. . 7U+ %U&7H,0&/*IJ R/)-,R*H,* 7/KUK*RJ -rocesul respiraiei celulare apare (n patru stadii: glicoliz2 stadiul de tranziie2 ciclul :rebs2 i lanul de transport al electronilor. Glicoliza En organismul animalelor se produce un proces asemntor fermentaiilor monohazaridelor" i anume fermentaia monozaharidelor p$n la acid lactic. *cest proces este cunoscut sub numele" de glicoliza. )pre deosebire de fermentaia alcoolic" la care punctul de plecare este glucoza" (n cazul glicolizei" glicogenul" o polizaharid coninut (n muchiul animal" este transformat (n eteri fosforici printr-o reacie de tipul: glicogen ' 54 -0F fosfat de glucoz Cransformarea glicogenului (n acid lactic este un proces exoterm2 el d energia necesar producerii tra#aliului muscular. -rocesul este re#ersibil: o parte din acidul lactic sintetizeaz din nou glicogenul" proces care este endoterm. Reformarea glicogenului se face (n muchi" dar mai ales (n ficat" unde acidul lactic este adus de s$nge. En glicoliz" glucoza este descompus cu a.utorul enzimelor i altor molecule ce se afl (n citoplasm. /nzimele unesc dou grupuri fosfat la glucoz pentru a-, mri reacti#itatea. Un grup fosfat are formula -1F. 0 alt enzim (mparte glucoza (n dou pentru a forma dou grupuri de trei atomi de carbon" fiecare cu c$te o molecul de fosfat. En urmtorul pas" o enzim (ndeprteaz un atom de hidrogen i doi electronidin fiecare molecul. *tomii sunt transformai (n ioni de hidrogen. Un ion i doi electroni sunt transferai la nicotinamid adenin dinucleotid (&*! ') pentru a forma dou molecule de &*!5. En fazele finale ale glicolizei" doi atomi de hidrogen sunt (nlturai din fiecare grup cu trei atomi de carbon i se leag de atomii de 0xigen liber din citoplasm" rezult$nd ap. Ka urmtorul pas al respiraie celulare" sub aciunea unei enzime" grupul -0F este eliberat din grupul cu 4 atomi de carbon i se combin cu o molecul de *!-. *adar *!- este compus din grupul din 4 atomi de carbon i restul a dou grupuri fosfat. -rin adugarea unui al treilea grup fosfat se obine *C-. *ici se obin dou molecule *C-. En momentul (n care consumul de energie al moleculei crete" o alt enzim (nltur al treilea grup fosfat" eliber$nd energie ce alimenteaz celula. )imultan *C- de#ine *!- care poate fi folosit din nou (n respiraia celular pentru a produce mai mult *C-. 7$nd cele dou grupuri cu 4 atomi de carbon sunt separate de grupurile fosfat" sunt transformate (n dou molecule piru#at 740454 . Ka (ncheierea glicolizei au aprut produse necesare (n etapele ulterioare ale respiraiei celulare: dou molecule de

&*!5 i dou molecule de piru#at. 7ele dou molecule de *C- aprute (n cursul glicolizei sunt folosite pentru reacii celulare ce necesit energie. %aza de tranziie Moleculele de piruvat se mut din citoplasm !n structuri specializate ale celulei numite mitocondrii unde au loc celelalte "aze ale respira#iei celulare. $iecare mitocondrie este acoperit cu o membran care este !n" %urat de multe ori. &ceast membran !ntins este acoperit cu sute de mii de enzime care diri'eaz respra#ia celular . (umeroasele enzime permit ca o mare cantitate de &)* s "ie podus simultan !ntr+o mitocondrie. $aza de tranzi#ie reprezint un scurt pasa' bioc,imic !ntre glicoliz %i ciclul -rebs. .n aceast scurt "az enzimele trans"er ioni de ,idrogen %i electroni din cele dou molecule de piruvat la doua molecule (&/0 pentru a "orma !nc dou molecule (&/1. 0 alt enzim (nltur 70 din fiecare molecul de piru#at. *cest dioxid de carbon" un prim deeu al respiraiei celulare" este difuzat (n afara celulei. En urma acestor reacii" fiecare molecul de piru#at se transform (ntr-un grup acetil. 7ele dou molecule acetil (mpreun cu dou molecule de coenzima * intr (n aa numitul ciclu al lui :rebs. Ciclul -rebs )erie de reacii chimice produse (n celule al cror rezultat final este descompunerea moleculelor din hran (n energie" ap i dioxid de carbon. )e manifest la toate animalele" la plantele superioare i (n cele mai multe bacterii. En organismele ale cror celule au nucleu" ciclul are loc (n mitocondrii" structur deseori numit uzina energetica a celulei. Enainte ca hrana s intre (n ciclul acidului citric" ea este sfr$mat (n grupuri acetil 75470. Ka iniierea ciclului" fiecare grup acetil se combin cu o molecul de oxaloacetat" rezult$nd acid citric 745F05. En celelalte faze ale ciclului" molecula de acid citric pierde doi dintre atomii si de carbon" eliminai sub forma de 70 . )e elibereaz de asemenea patru electroni" care circul (n celul de-a lungul unei serii de molecule purttoare" apr$nd o molecul bogata (n energie numita adenosintrifosforic (*C-)" (nainte de a se combina cu oxigenul i a forma apa. Un alt produs al ciclului este o alt molecul purttoare de energie" numita guanosintrifosfat (BC-). +oleculele de *C- i BC- sunt utilizate pentru procesele consumatoare de energie ale celulei. 0 alt molecul energizat" creatinfosfatul" este folosita pentru a furniza energie suplimentara celulelor musculare i ner#oase. Ka (ncheierea ciclului" molecula de oxaloacetat este regenerat. *ceasta molecul se poate combina cu un alt grup acetil pentru a iniia (nc un ciclu de reacii care produce mai mult energie pentru acoperirea ne#oilor organismului. En ciclul lui :rebs se consum ap i se elimin 70 i 5. !ioxidul de carbon format se elimin la respiraie" hidrogenul format este oxidat enzimatic printr-un proces (nsoit de eliberarea unei cantiti mari de energie. Entre ciclul acidului citric i metabolismul proteinelor exist o interdependen. !e asemenea" exist o str$ns legtur (ntre ciclul :rebs i ciclul acizilor grai. -rin urmare" ciclul acidului citric are o deosebit importan pentru sinteza i degradarea hidrailor de carbon" a grsimilor i proteinelor din organism. 2antul de transport al electronilor. Reaciile lanului de transport al electronilor apar (n c$te#a molecule apropiate din membrana mitocondrial. *cion$nd ca ageni de transport" moleculele de &*!5 i %*!5 (i depun (ncrctura de electroni i ioni de hidrogen l$ng moleculele ce formeaz lanul. -rima molecul din lan atrage electronii" dar urmtoarea molecul are o atracie mai puternic i (i atrage ctre ea. /lectronii trec de-a lungul lanului p$n gsesc 0 " aflat

(n ultima molecul din lan. 0xigenul are cea mai mare afinitate pentru electroni din lan i de aceea el reine electronii" care sunt (nsoii de ionii de hidrogen. 7ombinaia de electroni" ioni de hidrogen i oxigen formeaz apa" utilizat de celul (n alte reacii. !up ce &*!5 i %*!5 cedeaz electronii i ionii de hidrogen" ele sunt con#ertite la &*!' i %*! '" ceea ce ofer celulei o resurs stabil de astfel de molecule pentru a realiza respiraia celular. -e masur ce electronii a#anseaz pe lanul de transport" ei elibereaz energie care este utilizat de o enzim pentru a sintetiza *C- din *!- i grupuri de fosfai din mitocondrie. En cele mai multe celule" lanul produce 4 molecule de *C-. Empreun cu cele dou molecule *C- produse (n cursul glicolizei i cele patru molecule generate (n ciclul lui :rebs" rezult 4L molecule de *C- pentru fiecare molecul de glucoz procesat. +ilioane de molecule de *C- sunt sintetizate (n fiecare secund. Unele dintre ele rm$n (n celul pentru a-i oferi energia necesar" dar ma.oritatea se deplaseaz (n citoplasm" unde sunt folosite la acti#itatea celular. )e estimeaz c o singur celul din creierul uman folosete 31 milioane de molecule de *C- (n fiecare secund. 7u toate c glucoza este principala surs pentru sintetizarea *C-" celulele pot produce *C- pornind i de la alte molecule. Respiraia celular este (n legtur cu alte sisteme metabolice care pot ceda respiraiei celulare molecule (n diferite momente ale ciclului. *bilitatea de a utiliza molecule alternati#e pstreaz acti# producia de *Cchiar dac se epuizeaz glucoza.

3). Monoza,aride
+onozaharidele pot fi considerate produse de oxidare a unor alcooli polihidroxilici.!upa cum a fost oxidata o grupa de alcool primar sau de alcool secundar rexzulta o grupa aldehidica sau o grupa cetonica adica hidroxi-aldehide sau hidroxi-cetone.7a urmare se deosebesc monozaharide cu grupa aldehidica " numite aldoze" si monozaharidecu grupa cetonica " numite cetoze. !upa numarul de atomi de carbon din molecula" monozaharidele se impart in bioze" trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, etc. +onozaharidele sunt foarte raspandite in natura" atat in stare libera" cat si in forma combinata. -rodusele naturale -fructele- contin cantitati importante de glucoza" fructoza" etc. ahar!l " a"idon!l" cel!loza" sunt produse de condensare a monozaharidelor" din care acestea se pot obtine prin hidroliza. Blicozidele" foarte raspandite substante" de exemplu alcooli si fenoli. 0 clasa de deri#ati ai monozaharidelor sunt substantele tanante din categoria galotaninurilor. Coate monozaharidele sunt substante neutre" cristaline" solubile in apa" mai greu solubile in alcool si insolubile in eter" cloroform etc. /le au gust dulce2 exista insa monozaharide fara gust sau cu gust amarui. )olutiile monozaharidelor naturale prezinta acti#itate optica. 0 constanta caracteristica a lor este rotatia specifica. -rin incalzire" monozaharidele se caramelizeazasi apoi se carbonizeaza. ,n organismele #ii au loc #ariate reactii in urma carora din substante cu molecule mai simple rezulta substante cu molecule mai complicate sunt transformate in substante cu molecule mai simple.

Monoza,aride mai importante: )riozele nu se gasesc libere in natura. +ai importante sunt glicerinaldehida si dihidroxiacetona . Glicerin aldehida se prepara cu greutate. ,n forma racemica se poate obtine prin oxidarea moderata a glicerinei" insa in amestec cu alti compusi. Racemicul este o substanta cu gust dulce" cristalizata acicular care dimerizeaza usor. Blicerinaldehida racemica se paote scinda in enantiomeri" substante siropoase" care se dimeriziaza de asemenea cu usurinta. !ihidroxiacetona se poate obtine din glicerina prin oxidare cu brom sau pe cale fermentati#a. /ste o substanta cu gust dulce" cristalina" care se topeste la M 7. ,n stare solida este dimerizata" ca si glicerinaldehida. ,n solutie da toate reactiile caracteristice grupei carboxil. )etrozele sunt mai putin importante2 ele nu se intalnesc in natura" ci rezulta prin reactii de degradare a pentozelor. *entozele se gasesc in natura sub forma unor polizaharide" pentozanii. *cestia apar in regnul #egetal in lemn" in paie " in co.i de seminte"etc. prin hidroliza dau pentoze. !e asemenea" se cunosc glicozide in a caror structura se gasesc pentoze. /xista patru perechi de stereoizomeri ai aldo-pentozelor" cum si doua perechi de stereoizomeri ai cetopentozelor. !intre stereoizomerii aldo-pentozelor sunt mai importanti: K (')-arabinoza" !(')-xiloza si ! (-)-riboza. 1exozele sunt foarte raspandite in natura" mai putin in stare libera" mai mult sub forma de polizaharide si glicozide. !intre hexoze" cele mai importante sunt : ! (')glucoza" ! (')-manoza" ! (')-galactoza si ! (-)-fructoza. D #$%&Gl!coza" sau zahar!l de 'tr!(!ri) este foarte raspandita in regnul #egetal" fie ca atare in sucul de fructe dulci sau in flori" fie sub forma de dizaharide (lactoza" zaharoza" maltoza" celobioza) sau polizaharide (amidon si celuloza). !e asemenea se gaseste in stare combinata" sub forma de glicozide. ,n cantitati mici se mai gaseste in sange limfa" urina" etc. ( Ka bolna#ii de diabet cantitatea de glucoza din urina si sange este marita). Blucoza se obtine prin hidroliza a oligo- si polizaharidelor" cum si a glicozidelor. ,ndustrial se prepare din amidon" pri hidroliza cu acid clorhidric diluat" sub presiune mica" atm. ,n forma stabila" glucoza are structura piranozica" si anume este o alfa-piranoza. !in solutie apoasa cristalizeaza in mod obisnuit in forma alfa cu o molecula de apa. ,n stare anhidra se topeste la 3F?7. -rin oxidare" !-glucoza trece intai in acid !-gluconic" apoi in acid !-zaharic2 prin reducere trece in alcoolul hexahidroxilic !-sorbitol. -rin fermentarea glucozei cu dro.die de bere se btin ca produse principale bioxid de carbon si etanol. Blucoza este intrebuintata ca inlocuitor de zahar in cofetarie si la prepararea lichiorurilor. *#and proprietati reducatoare" este folosita la fabricarea oglinzilor. !e asemenea" se mai utilizeaza in industria textila (#opsitorie" imprimerie si ca apret). D #&%&*r!ctoza este cea mai importanta ceto-hexoza. /a se gaseste alaturi de glucoza in fructe dulci si miere. !e asemenea" impreuna cu glucoza intra in

compozitia dizaharidei zaharoza. ,n aceste combinatii" fructoza se gaseste sub forma furanozica2 in stare libera se gaseste insa sub forma piranozica. %ructoza se obtine" odata cu glucoza" prin hidroliza zaharozeisau prin hidroliza inulinei. )e topeste la 314 7 si este solubila in apa. /a este puternic le#ogira" desi apartine seriei !. !e aceea inainte se numea le#uloza. -rin reducerea fructozei se obtin doi hexitoli : !-manitol si !-sorbitol. 1eptozele sunt mai putin importante. ,n natura exista doua heptoze" si anume doua ceto-heptoze. *ldo-heptoze au fost obtinute pe cale de sinteza pornind de la hexoze.