Sunteți pe pagina 1din 56

Facultatea de Inginerie Electrica

Sistem de administrare al unei cladiri de tip centru medical

Coordonator tiinific:

Absolvent:

Craiova 2013

ROMNIA Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului

Universitatea din Craiova

Facultatea de Inginerie n Electromecanic, Mediu i Informatic Industrial


Vizat, Preedintele comisiei TEMA lucrrii de disertaie repartizat absolventului

1. ENUNUL TEMEI:

2. DATE INIIALE PENTRU PROIECT: 3. CONINUTUL PROIECTULUI: 1. Introducere 2. Sistem de tip Building Management (BMS) 3. Sistemul TAC 4. Implementarea sistemului TAC la centrul medical Irina 5. Anexe 6. Bibliografie

Sistem de administrare al unei cldiri de tip centru medical

Semntura conductorului tiinific: ......................................................... Tema a fost primit pentru ndeplinire. Data: 15.12.2008 Semntura studentului:......................

Cuprinsul lucrrii de disertatie 1.Rezumatul lucrrii(1-2 pagini) 2.Introducere. Motivaia i obiectivul proiectului. 3*.Prezentarea aspectelor teoretice, de concepie i de proiectare. 4*.Rezultatele simulrilor sau rezultate experimentale. Analiza rezultatelor. 5.Concluzii. 6.Bibliografie. *Denumirea capitolelor corespunztoare va fi stabilit de conductorul tiinific n funcie de particularitile temei. Numrul capitolelor nu este limitat la dou(3 i 4).

Evaluarea lucrrii de conductorul tiinific Nr. crt. 1 2 3 4 5 Descriere Corectitudinea tehnic a materialului Originalitate Competen tehnic Forma de prezentare scris Prezentarea oral a proiectului Punctaj Maxim 2p 2p 2p 2p 2p Nota final:

Acordat

Evaluarea lucrrii de comisia examenului de licen Nr. crt. 1 Descriere Prezentarea scris a lucrrii -corectitudinea tehnic a materialului -originalitate -competen tehnic -forma de prezentare Prezentarea oral a proiectului Rspunsuri la ntrebri Maxim 1p 1p 1p 1p Punctaj Acordat

4p

2 3

2p 4p Nota final:

Not: Conductorul tiinific va justifica n referat punctajul acordat la punctele 1,2,3 i 4.

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

CUPRINS

Introducere ............................................................................................................................... 2 Capitolul 1 Sistem de tip building management (BMS) ....................................................... 3


1.1 Generalitati.................................................................................................................................... 3 1.2 Functiile principale ale sistemului BMS ....................................................................................... 4 1.3 Structura sistemului BMS ............................................................................................................. 6 1.4 Strategii de management energetic ............................................................................................... 9 1.5 Principalele sisteme BMS existente pe piata .............................................................................. 10

Capitolul 2 Sistemul TAC ..................................................................................................... 13


2.1 Notiuni generale .......................................................................................................................... 13 2.2 Familia de controlere TAC Xenta ............................................................................................... 14 2.2.1 Instalarea electrica................................................................................................................ 15 2.2.2 Principiile circuitelor Intrare/Iesire (I/O) ............................................................................. 16 2.2.3 Terminale si unitati .............................................................................................................. 20 2.2.4 Realizarea conexiunilor........................................................................................................ 24 2.3 Software de programare ............................................................................................................. 28

Capitolul 3 Implementarea sistemului TAC la centrul medical Irina .......................... 30


3.1 Date initiale ................................................................................................................................. 30 3.2 Necesitatea proiectului ................................................................................................................ 30 3.3 Descrierea solutiei ....................................................................................................................... 31 3.4 Instalatiile controlate de catre sistem .......................................................................................... 38 3.5 Functiuni ale softului de Building Management System ............................................................ 38

ANEXE.................................................................................................................................... 45 Bibliografie ............................................................................................................................. 53

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Introducere
In zilele noastre o cladire indiferent de destinatia ei nu poate sa existe fara un management care sa-i asigure administrarea si intretinerea in conditii eficiente. Datorita necesitatii unui astfel de management, functionarea cladirilor a inceput sa se bazeze pe tehnologia informatiei, si a avut o evolutie spectaculoasa. Tehnologia zilelor noastre permite elaborarea unor programe asistate de calculator care sa puna in miscare o multitudine de echipamente si sa execute conform unor scenarii gandite tot ceea ce este necesar si suficient unei bune exploatari a cladirii respective. In ultima perioada s-au dezvoltat tehnologii noi, iar cladirele moderne din zilele noastre sunt dotate cu infrastructura electronica care le permite utilizarea eficienta a resurselor energetice, imbunatatirea conditiilor de confort si cresterea gradului de securitate a celor ce o ocupa. Aceste tehnologii se numesc Building Technologies, si au fost gandite sisteme unitare care sa integreze aceste echipamente, asa zisele Building Management Systems (BMS). Un sistem BMS este acel sistem de automatizare modern care are o arhitectura ierarhizata si distribuita pe mai multe niveluri. Unele dintre principalele elemente ale acestui sistem sunt computerul central (PC Workstation post central de comanda) si controllerele necesare automatizarii diverselor tipuri de echipamente si instalatii. Intre acestea se realizeaza un transfer de informatii, in timp real, prin intermediul unei retele de comunicatii. Controllerele sunt dispozitive electronice , dotate cu microprocesor, si care au implementati algoritmi moderni de functionare (PID regulator proportional, integrator si derivator.). Reteaua de comunicatii asigura fluxul de informatii si intre controllere, astfel incat in timpul defectiunii temporare a computerului central , acestea conlucreaza pentru functionarea cladirii. Sunt vizate cladiri cu destinatii diverse cum ar fi: centre comerciale, cladiri de birouri, hoteluri, banci, scoli, institutii publice, sedii companii, spitale, cazinouri, etc.

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Capitolul 1 Sistem de tip building management (BMS)

1.1 Generalitati
Infrastructura electronica (creierul) cladirii care conduce si monitorizeaza

functionarea echipamentelor si instalatiilor aferente este cunoscut in literatura de specialitate cu numele de Sistem de Management al Cladirii (SMC) sau Building Management System (BMS). Conceptul de BMS aferent unei cladirii cuprinde totalitatea aparatelor,

echipamentelor, sistemelor locale de automatizare a instalatiilor (hidraulice, incalzire, ventilare-climatizare, iluminat, ascensoare, prevenirea si stingerea incendiilor, control acces, supraveghere, antiefractie etc.) si retelelor de comunicatie care asigura supravegherea si controlul functionarii instalatiilor din cladire. Sistemul de gestiune tehnica si control al cladirii este un sistem de achizitie si procesare de date pentru mentenanta si economisirea energiei, configurat in statii locale de automatizare, cu posibilitatea comunicarii cu un dispecer central. Pentru realizarea unei infrastructuri in cadrul unei cladiri vechi este necesar uneori refacerea intregii instalatii datorita limitarilor din punct de vedere hardware si software ale instalatiilor din aceste cladirile. Managementul unui sistem unitar presupune controlul centralizat al tuturor sistemelor dintr-o cladire prin intermediul unui server care ruleaza un soft. Comunicatia intre elementele sistemului facandu-se pe baza unor protocoale standardizate, cel mai cunoscut fiind KNX/EIB, folosit de marea majoritate a producatorilor. Este posibila integrarea intr-un BMS a mai multor sisteme de la diferiti producatori, creind diversitate si o multitudine de optiuni. De asemenea toate sistemele sunt stand alone si scalabile, facand posibile solutii partiale, personalizate pe cerintele concrete ale clientului si adaptate posibilitatilor lui financiare.

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Beneficiile dotarii unei cladiri cu BMS sunt : - Eficientizarea consumurilor energetice in conditii de confort prin utilizarea algoritmilor de functionare ai diferitelor echipamente si instalatii. - Grad ridicat de securitate al cladirii prin utilizarea unor sisteme avansate de control ale accesului, detectare si alarmare la incendiu si efractie, corelarea intre sistemul de evacuare a fumului si sistemul HVAC (Heating, Ventilation, and Air Conditioning) al cladirii etc.; - Sisteme avansate de comunicatii - internet, intranet, posta electronica, TV prin cablu cu circuit inchis, videofonie etc.; - Management facil al cladirii printr-un post central si mai multe posturi locale de colectare, procesare si transmitere a datelor.

1.2 Functiile principale ale sistemului BMS


Unul din avantajele utilizarii acestui sistem il constituie afisarea in timp real a parametrilor ce caracterizeaza functionarea intregii cladiri. Aceasta reduce timpul efectiv de supraveghere in cazul in care aria construita a cladirii este foarte mare, sau cladirea este alcatuita din mai multe corpuri. Softul-aplicatie care ruleaza pe computerul central se prezinta sub forma grafica, realizandu-se astfel o interfata utilizator-cladire prin care se poate supraveghea si conduce infrastructura acesteia. Totodata datele obtinute sunt introduse automat in diferite procese de calcul, ale caror rezultate sunt incluse in rapoarte de functionare. Existenta si actualizarea permanenta a acestora ajuta la identificarea unor probleme in functionarea instalatiilor din diferite zone ale cladirii. Bazele de date astfel formate sunt utilizate in realizarea strategiilor de management energetic. Interfata permite de asemenea modificarea parametrilor de functionare ai tuturor echipamentelor.

Software-ul unui sistem BMS este astfel conceput incat oricarui parametru de functionare i se pot asocia valori limita (very low, low, high, very high). Atingerea unei valori limita duce la declansarea unei alarme (de regula optica, dar in unele cazuri poate fi si sonora). Exemple sunt multiple: patrundere prin efractie, depasirea/scaderea valorii de temperatura a aerului pe diferite zone, depasirea/scaderea valorii de umiditate critica pentru zone de depozitare pentru diverse produse (biblioteci cu documente foarte vechi), etc. Asadar
4

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

monitorizarea starii alarmelor si istoricului acestora sunt o alta facilitate a unui sistem de supraveghere si conducere centralizata de tip BMS.

Avand in vedere multitudinea de informatii colectate de un astfel de sistem, pentru a putea fi gestionate corespunzator, se creeaza automat dupa diversi algoritmi, bazele de date. Conform acestora sunt create rapoarte de functionare atat pe perioade timp incheiate, cat si pe perioade de timp viitoare rezultand asa numitele trend-uri. Un alt scop al bazelor de date este calculul unor indicatori de performanta. Un indicator de acest tip, des utilizat, il reprezinta costul energiei consumate/metru patrat. Pornind de la acest indicator, coroborat cu alte date, se pot afla informatii utile. De exemplu indicele foarte mare de consum pe nivelul A al unei cladiri inchiriat unui benefiaciar, in comparatie cu indicele de consum pe nivelul B, de acelasi tip, al aceleiasi cladiri, dar inchiriat altui beneficiar poate semnala diverse probleme: utilizarea necorespunzatoare de catre personalul angajat a echipamentelor terminale (ventiloconvectoare), a iluminatului in mod excesiv pe timpul zilei, nefunctionarea in conditii nominale a chillerului aferent nivelului respectiv din cladire.

Totodata, bazele de date sunt folosite pentru a calcula durata de folosire a echipamentelor, in urma careia se decide trimiterea echipelor de interventie pentru controale de rutina sau inlocuirea acestora pentru a preveni o utilizare excesiva urmata brusc de o defectiune. In cazul instalatiilor ce folosesc echipamente de rezerva (cazane ce functioneaza in cascada, pompe/ventilatoare montate in paralel, etc) conditia principala care determina interschimbarea acestora era durata de functionare. Sistemul BMS pe langa durata de functionare ia in calcul si consumul energetic realizat, astfel facandu-se diferenta intre perioadele cu varf de consum si cele cu consum mai redus. Pe langa faptul ca sistemul BMS ofera posibilitatea existentei unui sau mai multor posturi centrale de comanda, acesta integreaza sistemele de automatizare aferente tuturor instalatiilor din cladire prin interconectare functionarea acestora avand la baza schimbul de informatii reciproc. In cazul ansamblurilor de cladiri interconectarea se realizeaza retele locale de tip LAN iar unde nu este posibil prin linii telefonice. Integrarea nu se rezuma doar la instalatiile propriu-zise ci chiar la sistemele informatice si de contabilitate. De exemplu disparitia unui angajat de pe statul de plata al institutiei conduce in mod automat la dezactivarea cartelei de acces in cladire.

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Utilizarea controllerelor digitale, cunoscute in limbajul de profil sub denumirea de DDC- Direct Digital Controller, pe langa caracteristicile de modularitate, extensibilitate si versatilitate ce le ofera sistemului BMS, permite programarea buclelor de automatizare si parametrizarea proceselor de la distanta din interiorul cladirii si/sau din exteriorul acesteia prin Internet sau linie telefonica. Bucle standard de automatizare de tip PID, functii logice, de maxim si minim, de contorizare, temporizare, prescriere etc. sunt usor de conceput, configurat si modificat datorita software-ului initial (firmware) cu care este prevazut DDC-ul. Firmware-ul este softul de baza care permite rularea ulterioara a aplicatiilor concepute de producator, sub forma de module soft, pentru diferite instalatii tip (preparare a agentului termic primar, incalzire, preparare a apei calde de consum menajer, centrala de tratare a aerului diferite tipuri constructive, ventiloconvectoare cu 2 sau 4 tevi, unitati terminale de tip VAV, etc.). Conceptia DDC-urilor face posibila implementarea strategiilor de management energetic nu numai la nivelul softului central al sistemului BMS, ci chiar la nivelul controllerelor crescand gradul de eficienta energetica al cladirii.

1.3 Structura sistemului BMS


Desi structura hardware a unui sistem BMS comporta multe forme, aceasta datorita numarului ridicat de producatori si solutii adoptate, in general este respectata cea din figura 1. Pana la mijlocul anilor 1990, sistemul era structurat pe trei niveluri: - nivel aparatura de camp-field level, - nivel automatizare automation level, - nivel management management level. Acestea sunt distincte intre ele din punct de vedere al functiilor si al modului de comunicatie. Primul nivel era format din traductoare si elemente de executie, fiecare conectate individual la controllere. Astfel intre echipamentele tehnologice (cazane, chillere, centrale de tratare a aerului, etc.) si controllere exista aparatura de camp ce realiza o delimitare precisa.

Dupa anul 2000 si implementarea la scara larga in productia de echipamente tehnologice si automatizare aferente, a standardelor LONMARK si BACNet, nivelul aparatura de camp a fost integrat din punct de vedere al comunicatiei in cel de automatizare.
6

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Principalul motiv il constituie dotarea traductoarelor si elementelor de executie cu module de comunicatie integrate (partea centrala o constituie cipul Neuron), acestea putand forma cu retelele de controllere o retea unica de tip peer to peer (de la egal la egal). Totodata si echipamentele tehnologice au fost prevazute cu module de comunicatie de tip BMS. Dupa cum se observa in figura 1 reteaua de traductoare si elemente de executie - notate cu I/O (Input/Output) este conectata la reteaua controllerelor prin intermediul unui controller de retea. Elementele de camp pot fi conectate la module distribuite, care la randul lor formeaza o retea compatibila cu cea a controllerelor. De cele mai multe ori rolul controllerul de retea din primul caz este preluat de un controller standard, dar care indeplineste numai rol in procesul de comunicatie.

In cazul in care extinderea unei retele de comunicatii, pe o arie geografica insemnata (exemplu centralele de cogenerare ale unui oras) se face prin intermediul telefoniei, cuplarea intr-un sistem de management utilizeaza comunicatia de tip Auto Dial Auto Answer. Aceasta inseamna ca modemurile se cupleaza on-line automat la linia telefonica doar cand este necesara trimiterea sau receptia de pachete de date. Un sistem de management poate folosi in cadrul sau mai multe tipuri de retele de comunicatie, diferite din punct de vedere software, pentru cuplarea acestora existand puntile (bridge) de comunicatie. (exemplu LON/EIB, LON/PROFIBUS).

Figura 1. Arhitectura sistemului BMS

Orice punct al retelei poate constitui un post de comanda local (PC Local Workstation) prin care se poate accesa intregul sistem, aceasta facandu-se securizat, pe mai multe nivele, pe baza de parole.
7

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Informatiile provenite de la controllere sunt procesate si gestionate prin intermediul unei statii de lucru centralizate (PC-Workstation). Functionarea este asigurata de un server de baze de date prevazut cu back-up. Pentru existenta datelor si pe suport scris, in retea este necesara prezenta unei imprimante. Un alt rol important al acesteia este inregistrarea alarmelor in cazul defectarii computerelor (existenta unui virus). Protocoalele caracteristice retelei de comunicatie la nivelul de management sunt: Ethernet, BACNet, TCP/IP, HTTP, etc. Toate permit conectarea, prin intermediul unui router, la Internet. Existenta conexiunii la serviciul World Wide Web si dezvoltarea accentuata a tehnologiilor wireless fac posibila accesarea sistemul BMS utilizand echipamente diverse: laptop, telefon mobil,etc. Accesul wireless se poate face si prin puncte de acces dotate cu card Ethernet. Unii dintre marii producatori de BMS echipeaza mai multe cladiri dintr-un oras sau mai multe, le interconecteaza la nivel de management rezultand retele cu arii geografice extinse numite WAN Wide Area Networks. Din punct de vedere software, al tipului de protocol de comunicatie utilizat in retele, la nivel de automatizare, cele mai cunoscute sunt LON (Local Operating Network), EIB (European Installation Bus), PROFIBUS (Process Field Bus). Au fost luate in consideratie numai protocoalele deschise (open protocol), pentru ca numai utilizarea lor ofera caracterul de versatilitate al unui sistem BMS, in detrimentul protocoalelor proprietar care conditioneaza apartenenta controllerelor si a echipamentelor de comunicatie la acelasi proprietar.

La nivel de automatizare, in special in SUA, este foarte folosit BACnet, standard creat de ASHRAE (American Society of Heating, Refrigerating and Air-Conditioning Engineers). In Europa, BACnet este utilizat la nivel de management, alaturi de protocoalele Ethernet si TCP/IP. Din punct de vedere al suportului fizic al retelelor majoritatea protocoalelor de comunicatie sunt compatibile cu toate mediile, variind doar viteza de trafic a datelor: cablu cu patru conductoare din cupru (2 perechi torsadate), fibra optica, linii de alimentare cu energie electrica, unde radio (wireless), cablu coaxial, etc. In alegerea acestora trebuie tinut cont de: costurile de achizitie, instalare si punere in functiune, siguranta transmiterii datelor, eliminarea perturbatiilor si inlaturarea erorilor logice, viteza necesara de transmitere a datelor, distantele si pozitia topologica a participantilor, etc.

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Software-ul utilizat la nivel de management este compatibil cu platformele Windows si/sau MAC OS. Interfata grafica a acestuia permite controlul si monitorizarea diferitelor aplicatii simultan, fiind de tip multitask. Structura grafica a interfetei este concentrica. Prin accesare continua a sistemului acesta se desface in subsisteme. Functionarea echipamentelor si instalatiilor este prezentata schematic pentru a usura munca utlilizatorului.

Facilitatile oferite de software sunt diverse, cele mai importante fiind: managementul retelei prin comunicatia on-line cu controllerele si alte dispozitive dotate cu module de comunicatie, achizitia in timp real a datelor si generarea de rapoarte ce includ istorice de evenimente, gestionarea alarmelor, configurarea si exploatarea bazelor de date prin algoritmi de procesare, etc.

Software-ul aloca o adresa de tip text pentru fiecare dispozitiv din reteaua de comunicatie (controller, PC, periferice) astfel incat mesajele de alarma localizeaza cu precizie defectiunea. In configurarea mesajelor de alarma se introduc comentarii destinate operatorului, in functie de nivelul de acces, prin care se indica acestuia ce masuri sa intreprinda (ce servicii de interventie sa apeleze, ce formulare sa completeze, ce sisteme sa elimine din functiune, etc.)

1.4 Strategii de management energetic Strategiile de management implementate in cadrul unui sistem BMS difera de la producator la producator insa o parte dintre acestea sunt esentiale si se regasesc in majoritatea situatiilor.

Intre sistemul de iluminat artficial si cel natural trebuie sa existe concordanta. Nivelul de iluminare artificial interior si exterior trebuie sa varieze automat in functie de cel natural. In acelasi timp functionarea corpurilor de iluminat se coreleaza cu senzorii de prezenta. Lipsa ocupantilor unei incaperi trebuie sa reduca nivelul de iluminare sau dupa caz, intreruperea functionarii sistemului de iluminat. In cazul instalatiilor electrice de forta este necesara o monitorizare permanenta a consumurilor de energie activa si reactiva. Pe perioada consumurilor de varf, cand cantitatea
9

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

de energie reactiva este crescuta, trebuie luate masuri pentru ameliorarea factorului de putere prin cuplarea automata a bateriilor de condensatoare. O cota parte importanta a consumului electric o constituie functionarea lifturilor. Motoarele lifturilor si ale scarilor rulante folosesc electronica de putere aparand astfel inevitabilele armonici de curent care scad valoarea factorului de putere. Trebuie identificate corect cauzele scaderii factorului de putere, pentru ca o conectare inutila a bateriei de condensatoare poate avea efect invers. Pentru instalatiile HVAC (Heating, Ventilation, and Air Conditioning) strategiile de management sunt numeroase, cele mai uzuale fiind: - timp optim de oprire/pornire.

- utilizarea aerului exterior pentru racire (free cooling) cand temperatura acestuia este mai mica decat cea a aerului refulat in interior; - automatizarea centralelor de tratare a aerului si a unitatilor terminale in functie de entalpie; - adaptarea permanenta si pe zone cat mai restranse la sarcina termica de racire/incalzire (eliminarea solutiei clasice de utilizare a incaperilor martor); - utilizarea in anumite situatii doar a ventilarii (zero energy band): in momentul atingerii intervalului 23-240C (zero energy band) instalatiile de incalzire/racire se opresc folosindu-se doar unitatile de ventilare; - optimizarea functionarii chillerelor si cresterea progresiva pe cat posibil a temperaturii apei racite. - conditionarea functionarii unitatilor terminale de senzorii de prezenta.

1.5 Principalele sisteme BMS existente pe piata


In tabelul urmator sunt prezentate mai multe sisteme BMS, informatiile fiind luate de pe site-urile producatorilor. Acestea se refera la denumirea sistemului de management, la software-ul folosit si la tipurile de comunicatii utilizate la cele doua niveluri. La sectiunea controlere sunt enumerate cele mai importante. In Romania exista o serie de firme care comercializeaza, unele proiecteaza si monteaza instalatii de BMS. Instalatiile pornesc de la pachete simple care utilizeaza un releu crepuscular care, in functie de iluminatul din mediul ambiant, alimenteaza sau intrerupe
10

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

circuitul surselor de lumina, la utilizarea unor relee electronice monostabile care alimenteaza sursa de lumina in functie de prezenta (COELCO, HAGER), la cele wireless care folosesc transmisii radio la 868 MHz - sistemul EasySens la care transmisia de date se face prin standardul EnOcean care permite combinatia de senzori si receptoare produse de diferite firme.

Tabel 1. Sisteme BMS Producator Sistem BMS Management ASI Delta Distech Controls Honeywell ASI Controls TCP/IP ORCA EC-NET SymmetrE BACNet IP TCP/IP Ethernet TCP/IP Invensys Johnson KMC Controls Moeller Siemens I/A Series Metasys KMD Digital XConfort Talon Instabus Schneider TAC Vista Ethernet BACNet IP BACNet IP EIB Ethernet TCP/IP EIB Ethernet TCP/IP Astfel modulele receptoare pot sa primeasca si sa evalueze atat telegrame emise de senzorii Thermokon cat si de intreruptoarele pentru iluminat PEHA (emiterea de unde radio este obtinuta prin efect piezoelectric). Receptoarele sunt echipate cu interfete LON sau RS 485. Pentru controlul si vizualizarea unor instalatii de mica complexitate poate fi utilizat aparatul "Touch Panel" cu ecran LCD de 5,7" (PRATCO). Protocoalele deschise permit utilizarea echipamentelor indiferent de producator. International Standard Organisation (ISO) a elaborat Modelul de Referinta OSI -Open Systems Interconection pentru transmisia de date intre calculatoare, retele si procese.
11

Automatizare ASI Bus BACNet LON, Modbus LON, C-BUS

Software BMS ASI Monitor ASI i l View ORCA EC-NET supervizor EBI, XBS

Controllere ASI 7540, Seriile EC-8, EC 67, EC 12 Seria Excel 5000

LON, BACNet LON BACNet MS/TP EIB LON EIB LON

I/A Series Metasys OSA-5000

Seriile UNC, Seriile LN, Seriile KMD

Home Manager Module I/O tip EIB Talon WorkSTATION ETS Software Tac Vista Seria Raptor, Predator Module Instabus Seria XENTA

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Standardele pentru retelele de comunicatii cele mai utilizate sunt: LON (Local Operating Network), BACNet (Building Automation Control Network) si EIB (European Installation Bus). Achizitia datelor, conversia acestora in semnale numerice si transmiterea la controlere se face cu aparate si echipamente caracteristice sistemului corect firmei care produce asemenea aparatura . De exemplu la sistemul Honeywell sunt utilizate controlere tip EXCEL, iar comunicatia se realizeaza prin intermediul unor module de tip XFL 521 B ce au cate opt intrari analogice. Comunicatia se face prin cablul de comunicatie LON-BUS ce utilizeaza protocolul de comunicatie LONTalk. La nivelul controlerului se efectueaza vizualizare, gestiunea datelor si transmiterea datelor la nivelul ierarhic superior. Firme care se ocupa de sisteme pentru managementul cladirilor cu realizari remarcabile sunt:

Moeller-Electric cu : sistemul xComfort-Locuinta confortabila in care trebuie amintit pachetul EasyDim, ce asigura controlul iluminatului ambiental si pachetul Easy Play, care asigura controlul si comanda iluminatului si prizelor; sistemul xCommand - in loc de chei si cartele magnetice utilizeaza identificarea prin amprente; Casa inteligenta XClever home.

O alta firma cu o prezenta de subliniat este Schneider - Romania cu T.A.C. sistem si Clipsal C-Bus.

12

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Capitolul 2 Sistemul TAC

2.1 Notiuni generale


Echipamentele TAC sunt indispensabile sistemului BMS. Un TAC este un automat programabil, care proceseaza informatii, realizeaza algoritmi de reglaj si face schimb de informatii. In cadrul sistemului BMS, TAC-urile reprezinta nivelul de achizitie de date. Toate controllerele TAC liber programabile au posibilitate de comunicatie pe protocol standard LonWorks si fiecare functioneaza independent. In cazul pierderii comunicatiei, controllerul asigura in continuare functionarea instalatiei deservite pe baza programului executabil implementat in memoria EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory) . Controllerul stocheaza in memorie valorile parametrilor achizitionate din sistem pana la incarcarea completa a bufferului de memorie. Datele pot fi stocate in regim FIFO (first input, first output) sau pana la incarcarea completa a bufferului, in functie de cerintele aplicatiei. Toate controllerele sunt echipate cu ceas de timp real. Parametrii si programele de timp pot fi modificate si in teren, cu ajutorul consolei operator. Consola operator afiseaza parametrii si starile din sistem in mesaj text, in limba romana.

Nivelul dispecer BMS este reprezentat de un pachet software numit TAC VISTA. Acesta este defapt o interfata dintre utilizator si toate instalatiile din cladire.

Dispeceratul BMS monitorizeaza in timp real toate instalatiile din cladire. Pe calculatorul dispecer pot fi accesate in acelasi timp ecrane de lucru diferite. De la dispecer pot fi modificate consemnele de setpoint, orarele de functionare si se pot comuta instalatiile in modul de lucru manual. Accesul operatorilor este discretizat prin parole individuale care asigura drepturi de acces particularizate.

13

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

2.2 Familia de controlere TAC Xenta


Controlerele TAC Xenta si modulele I/O sunt proiectate pentru montajul pe o sina DIN in interiorul cabinetelor electrice. Acestea pot fi deasemenea instalate direct pe perete. In acest caz, o larga gama de cabinete sunt disponibile care sunt conforme cu DIN 43 880, cu grade diferite de protectie.

Figura 2.2.1 Comonenta cu terminale si componenta cu electronica a modului TAC Xenta I/O.

Figura 2.2.2 Distantele de montaj pentru controlerele TAC Xenta si unul sau mai multe module I/O.

14

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

2.2.1 Instalarea electrica


Instalarea este tratata ca normala de categorie CAT III (IEC 664), care in principiu inseamna conexiune permanenta la 230Vc.a. pentru alimentare. Toate echipamentele conectate la unitatile TAC Xenta trebuie sa corespunda urmatoarelor standarde: EN 60742 (sau alt standard relevant privind masurile de securitate; de ex. ETL listat UL 3111-1, prima versiune si CAN/CSA C22.2 Nr. 1010.1 - 92) pentru dispozitivele care au alimentare tip ELV (normal 24V AC) la controlere si la alte echipamente conectate. EN 61010 sau IEC 950 (sau alt standard relevant privind masurile de securitate) pentru calculatoare, modemuri si alte echipamente alimentate la 230Vca.

Daca echipamentul foloseste tensiunea de alimentare principala 230Vca fiind conectata la terminalul de iesire al unui releu din modul de I/O, echipamentele de tensiune joasa conectate la alte terminale cu releu trebuie sa ofere cel putin izolarea de baza fata de componentele care pot fi atinse. Se recomanda cu insistenta ca switch-urile care sunt instalate sa fie separate pe cat posibil de echipamentele externe atunci cand sunt conectate echipamente care folosesc tensiuni de 230Vca la terminalele de iesire ale controlerelor.

15

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

2.2.2 Principiile circuitelor Intrare/Iesire (I/O)


Principiile circuitelor si valoriile cheie sunt aratate mai jos: Intrarea de curent 0-20mA Tabelul 2.2.2.1

Figura 2.2.2.1 Intrarea de curent rezistenta interna Intrarea de tensiune 0-10 V

Tabelul 2.2.2.2

Fig. 2.2.2.2 Intrare de tensiune Rezistenta interna

16

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Intrare Digitala Tabelul 2.2.2.3

Figura 2.2.2.3 Intrare digitala valorile tensiunii si rezistentei Nota: Cand se conecteaza la aceasta intrare un generator de puls trebuie sa foloseasca o iesire de tranzistor tip NPN. Intrare de termistor 1,8 kohm @25C Tabelul 2.2.2.4

* Curbele termistorului sunt aratate mai jos Fig.2.2.2.4: Intrare de termistor 1,8 kohm valorile tensiunii si rezistentei

17

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Figura 2.2.2.5: Curba termistorului tip a- Xenta 420A si 450A

Figura 2.2.2.6 Curba termistorului tip b- Xenta 450

18

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Intrare de termistor 10 kohm @25C Tabel 2.2.2.7

*Curba termistorului este detaliata mai jos Figura 2.2.2.7 Intrare de termistor 10kohm valorile tensiunii si rezistentei

Figura 2.2.2.8 Curba termistorului tip c- Xenta 420A si 450A Iesire analogica

Tabelul 2.2.2.9

Figura 2.2.2.9 Iesire analogica Valoarea rezistentei


19

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Iesire releu

Figura 2.2.2.10 Iesire de releu Normal deschis

2.2.3 Terminale si unitati


Partea cu terminale se instaleaza pe o sina tip DIN.

Figura 2.2.3.1 Blocurile de conexiune ale TAC Xenta 400 Conexiuni Cand se utilizeaza instalarea in cabinet, jumperi trebuie utilizati intre M (masurare neutru) perechile terminalului, asa cum este aratat in figura de mai jos. Toate punctele G0 trebuie conectate la impamantare.

20

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Figura 2.2.3.2 Diagrama de baza a circuitului pentru conectarea modulelor TAC Xenta 451/452 I/O.
21

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

O diagrama corespunzatoare pentru TAC Xenta 471 este aratata mai jos.

Figura 2.2.3.3: Diagrama de baza pentru conectarea modulelor TAC Xenta 471 I/O.
22

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Atunci cand se conecteaza G0 la impamantare, fiecare unitate TAC Xenta trebuie sa aiba conexiuni separate independente la sina de impamantare, ex. Jumperii nu pot fi folositi pentru terminalele G0. Verifica figura de mai jos. Cateva unitati pot impartii aceeasi sina de impamantare, dar fiecare unitate cu intrari de masurare si/sau iesiri analogice trebuie sa aiba toate conexiunile la impamantare la aceeasi sina de impamantare. Cu alte cuvinte, o intrerupere a sinei de impamantare nu trebuie sa imparta controlerele sau sa le separe de la unitatile conectate.

Figura 2.2.3.4 Conexiunea intre sinele de impamantare si sina de impamantare a carcasei.

Atunci cand se conecteaza un modul cu instalare pe perete (ZS101-105) este conectata la modulele I/O TAC Xenta 400, pot fi folosite urmatoarele terminale (term. B2: v3.0 sau mai noua).
23

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Figura 2.2.3.5: Diagrama de baza pentru conectarea modulelor de perete ZS 101-105 la modulele I/O TAC Xenta 400.

2.2.4 Realizarea conexiunilor


Alimentare si Comunicatie G si G0 (Alimentare): G, sectiunea min.............................................0,75 mm2 (19AWG) G0 la TAC Xenta, sectiunea min.....................1,5 mm2 (16 AWG) C1 si C2 (Reteaua de comunicatie): Sistemul TP/FT-10 permite utilizatorului sa cableze dispozitivele de control fara nici un fel de restrictie al topologiei de conexiune. Sectiunea min..................................................0,65 mm2 (22 AWG) Lungimea maxima a unui segment de cablu depinde de tipul de cablu si topologie. Cablurile nu sunt sensibile la polarizare, dar trebuie sa fie de tipul twisted pair (torsadate).
24

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Pentru realizarea conexiunilor trebuie utilizat unul dintre cablurile prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 2.2.4.1: Cablurile de comunicatie TP/FT 10 care trebuie folosite:

Daca este folosit un cablu de comunicatie ecranat, cablul trebuie conectat la impamantare numai intr-un singur punct. Firele redundante (a doua pereche de cabluri de la Siemens J-Z (st)Y) sunt taiate la capatul ecranului.

25

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Figura 2.2.4.1: Conectarea cablului de comunicatie

Cerintele pentru cablu la Intrari/Iesiri la TAC Xenta 400. Terminale de tip X: Sectiunea min................................0,25 mm2 (22 AWG) Lungimea max................................200 m (660 ft.)

Terminale tip U, conectate ca:

a) Intrari digitale, b) Dispozitive de masurare care folosesc semnale de tensiune care nu sunt alimentate de pe acelasi transformatorcu modulul I/O sau c) Dispozitive de masurare care folosesc semnalul de curent Sectiunea min. ..............................0,25 mm2 (22 AWG) Lungimea max. a cablului..............200 m (660 ft.)
26

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Terminale de tip U, conectand dispozitive de masurare, folosind semnale de tensiune care sunt alimentate de la acelasi transformator cu modulele I/O: Sectiunea min. ..............................0,75 mm2 (19 AWG) Lungimea max. a cablului..............20 m (66 ft.)

Terminale tip B si U, ca intrari de termistor:

Sectiunea min. ..............................0,75 mm2 (19 AWG) Lungimea maxima a cablului, pana la 75C , sectiunea de 0,75 mm2 ..............75 m pana la 75C , sectiunea de 1,5 mm2 ..............150 m pana la 150C , sectiunea de 1,5 mm2 ..............75 m

Terminale de tip K (iesire de releu): Sectiunea min. ..............................0,75 1,5 mm2 (19 16 AWG) Lungimea max. a cablului..............200 m (660 ft.) Terminale de tip Y(pentru actuatoare alimentate via Acelasi transformator cu modulele I/O): Sectiunea min. ..............................0,75 mm2 (16 AWG) Lungimea max. a cablului1..............20 m (66 ft.)

Terminale de tip Y(pentru actuatoare alimentate via Transformatorul lor, extern sau intern; Sau cand iesirile au iesiri cu convertoare izolate): Sectiunea min. ..............................0,25 mm2 (22 AWG) Lungimea max. a cablului..............200 m (660 ft.)

27

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Unii actuatori permit lungimi de cablu mai mari, de exemplu: EM52 EM15LBB EM42 TAC Forta TAC Forta 0,5 mm2(20AWG) 0,75 mm2(19AWG) 0,75 mm2(19AWG) 0,75 mm2(19AWG) 1,5 mm2(16AWG) 80 m (260 ft.) trei fire 80 m (260 ft.) trei fire 80 m (260 ft.) patru fire 80 m (260 ft.) patru fire 100 m (330 ft.)

trei fire (part nos. xxxx-010)

2.3 Software de programare

TAC Vista este software-ul care integreaza sisteme multiple intr-o singura retea pentru reducerea costurilor de instruire, mentenanta si consum de energie. Acest lucru imbunatateste confortul si sporeste productivitatea. Combinand tehnologia standard, industriala cu o interfata prietenoasa si usor de folosit TAC Vista ofera o solutie de BMS sigura si flexibila. Integrarea completa a controlului ambientului si a managementului energiei in acest pachet software, ii permite utilizatorului, personalizarea oricarei aplicatii, atat pentru BMS cat si pentru securitatea unei cladiri. Acest software poate fi folosit cu succes pentru orice aplicatii de building management, indiferent de marimea cladirii, numarul sau distanta dintre cladiri. Este disponibil in mai multe variante conceput sa mareasca eficienta si economia. Deasemenea are o structura modulara fiind posibila extinderea si modificarea sistemului oricand. TAC Vista Workstation reprezinta interfata cu utilizatorul principal. Aceasta afiseaza operatiile zilnice printr-o interfata grafica, oferind utilizatorilor acces rapid la alarme, istoricul operatiilor, parametrii si rapoarte standard sau personalizate. Un sistem BMS poate avea mai multe TAC Vista Workstation, in functie de arhitectura si de numarul de utilizatori.

28

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

TAC Vista Webstation permite accesul la sistemul de control prin intermediul unui navigator de internat obisnuit. Folosind un orice navigator de internet, utilizatorii pot vizualiza diagrame, grafice si pot administra alarmele. Webstation permite accesul pentru urmarirea evenimentelor din sistem si a rapoartelor periodice sau automate. TAC Vista ScreenMate, are ca principala functie de a inlocui termostatul de camera sofisticat. ScreenMate permite utilizatorului sa citeasca si sa modifice temperatura din camera sau sa vizualizeze temperatura aerului din exteriorul cladirii. Acest sistem se bazeaza pe o tehnologie web standard si poate fi accesat de oriunde cu ajutorul unui navigator de internet.

Figura 2.3.1 TAC Vista ScreenMate

TAC Menta este un instrument de programare folosit pentru controllerul TAC Xenta. Acesta ofera mai multe functii predefinite si elemente ale aplicatiilor de baza. Poate monitoriza in mod deconectat simulari, iar in mod on-line poate realiza teste dupa un anumit protocol.

29

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Capitolul 3 Implementarea sistemului TAC la centrul medical Irina

3.1 Date initiale


La baza intocmirii prezentei lucrari au stat: - proiectele de ahitectura si de instalatii aferente cladirii; - I 18/1 - 01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie. - I 7/2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c. - P118-99-Normativ de siguranta la foc a constructiilor; - ISO IEC 11801 din martie 1995 Information Technology, Generic Cabling Systems - EN 50173 din august 1995 Information Technology, Generic Cabling Systems - EIA/TIA 568A/B din octombrie 1995 Commercial Building Telecommunications Wiring Standard - EIA/TIA 569 Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways & Spaces - EIA/TIA 606 din ianuarie 1993 Administration Standard for the Telecommunication Infrastructure of Commercial Buildings - EIA/TIA TSB-36 Additional Specifications for Unshielded Twisted Pair Cables - SR EN 50174 2 Tehnologia Informatiei; Instalarea Cablajului partea a doua: Planificarea si metode practice ale instalarii in interiorul cladirilor.

3.2 Necesitatea proiectului


Acest proiect are ca scop implementarea unor tehnologii de gestionare moderne in cladire, corespunzatoare standardelor internationale care sa asigure flexibilitate, stabilitate si operare in conditii de siguranta intr-un mediu adecvat.
30

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Proiectul isi propune crearea unei infrastructuri de comunicatie cu echipamentele din camp de masura si comanda care sa poata face fata necesitatilor beneficiarului si sa poata fi dezvoltat in etape succesive in functie de necesitati, de fondurile disponibile si de dezvoltarea tehnologica a momentului.

3.3 Descrierea solutiei


Sistemul de gestiune centralizata (Building Management System) are o arhitectura modulara complet deschisa, fiind format din controlere digitale liber programabile si module de camp. Ele comunica intre ele pe o retea de date Lon cu protocolul de comunicatie numit LonTalk. Aceasta retea este conectata la un dispecer central pe care este instalat softul de building management (Gestiune centralizata). Reteaua de date pe protocol LON, este o retea complet deschisa fiind capabila sa fie extinsa fara a modifica arhitectura initiala. Deasemenea in retea se pot integra si alte echipamente care comunica pe LON dezvoltate de alti producatori, fara a fi nevoie de interfete sau convertoare suplimentare. Pe calculatorul dispecer sunt desenate schemele tuturor instalatiilor supravegheate cu afisarea in timp real a tuturor parametrilor masurati, a valorilor setate si a starilor de functionare a echipamentelor. Toti parametri masurati pot fi inregistrati si stocati in baze de date, avand posibilitatea de a face rapoarte zilnice, saptamanale si de a urmari functionarea fiecarei instalatii.

Figura 3.3 Parametrii afisati de sistemul BMS

31

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Sistemul de building management trebuie sa monitorizeze si sa controleze urmatoarele instalatii: 1. Ventiloconvectoare. Ventiloconvectorii functioneaza in regim 4 tevi, fiind echipati cu ventil cu trei cai pe bateria de apa calda si cu ventil cu cai pe bateria de apa racita. Controlul ventiloconvectorilor este realizat prin intermediul unui controller de zona, care manevreaza treptele de turatie ale ventilatorului si ventilele de reglaj. Fiecare controller asigura comanda a 3 ventilo-convectoare. Pentru multiplicarea semnalelor se vor monta niste cutii de relee. Se asigura utilizarea predominanta a ventiloconvectorilor in treapta inferioara, cu diminuarea consumului de energie electrica, reducerea gradului de colmatare a filtrelor si diminuarea nivelului de zgomot ambiental. La incheierea perioadei de confort, regimul de functionare va fi initializat pentru urmatoarea perioada de confort in regim automat sau conform ultimelor setari manuale. Limitele de ajustare ale temperaturii locale de confort pot fi limitate software. Unitatea de perete STR150 (prezentata in figura 3.4), ( cu display LCD) permite ajustatea locala a temperaturii si a treptei de turatie a ventilatorului de catre ocupanti. Permite deasemenea posibilitatea prelungirii regimului de confort pentru incinta respectiva.

Figura 3.4 Unitate de perete STR150

Ocupantii vor avea posibilitatea de selectionare a regimului automat sau manual de comanda al instalatiilor de incalzire si climatizare locale.

32

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

2. Instalatii electrice Monitorizarea tabloului electric general TGD se face prin intermediul unor centrale de masura cu protocol de comunicatie ModBUS. In BMS se citesc toate datele oferite prin intermediul unei interfete si anume: tensiune, curent, frecventa, cos, putere activa, putere reactiva, etc. Din sistemul de gestiune centralizata - BMS se comanda anumite circuite de iluminat. Pe fiecare circuit de iluminat trebuie montata o bobina de declansare la distanta cu un contact basculat (MX+OF). Din BMS se poate face o programare orara a circuitelor de iluminat. Tablourile sunt contorizate cu contoare energie electrica echipate cu interfata ModBus. In BMS trebuie prevazuta o interfata ModBUS pentru reteaua de contoare.

3. Tablouri automatizare Controlerele de automatizare vor fi montate in tablouri. Comutatorul de intretinere Ventilatoarele si pompele sunt echipate cu un comutator de intretinere local. Fiecare ventilator are comutatorul sau propriu. Pompele duble au un singur comutator. Comutatoarele sunt conectate direct la bucla de control a consumatorului, activarea lor permitand oprirea imediata a motorului. Activarea acestor comutatoare va fi monitorizata in sistem. Tablourile de control trebuie sa fie conforme cu standardele nationale si internationale. Toate componentele trebuie sa fie conforme CE. Dupa montarea si conectarea tablourilor, contractorul va trebui sa porneasca si sa verifice din punct de vedere al securitatii toate cabinetele. Butonul de urgenta Butonul de urgenta este situat pe usa tabloului si este folosit pentru inchiderea de urgenta a tuturor pompelor, ventilatoarelor, etc. controlate din acest tablou. Dupa utililzarea acestui buton usa cabinetului trebuie deschisa si intrerupatorul de siguranta cuplat manual. Butonul de aceptare evenimente Butonul este situat pe usa panoului.

33

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Dupa repararea unor defectiuni cauzate de inghet, defectiuni ale motoarelor, etc., prin actionarea acestui buton se accepta rezolvarea defectiunii si echipamentele revin la functionare normala. Comutator manual Comutatoarele manuale sunt situate chiar pe modulele echipamentului si sunt accesibile numai personalului autorizat, dupa deschiderea usii panoului de control. Cu aceste comutatoare este posibila suprascrierea semnalelor pentru fiecare pompa, ventilator etc. Aceste comutatoare sunt prevazute numai pentru cazuri de urgenta, pentru operare normala ele trebuie lasate in pozitia AUTO. Daca un comutator ramane pe pozitia MANUAL el trebuie sa fie indicat in dispecerul BMS si un mesaj de alarma corespunzator sa fie tiparit la imprimanta pentru alarme.

Comutator revizii Pentru interventii la ventilatoare este prevazut un comutator local de service pentru fiecare motor. Comutarea ON / OFF este permisa numai la sistemele oprite. Pozitia OFF este inclusa in indicatiile de alarma ale unitatii si este achizitionata de dispecer.

4. Centrale de tratare a aerului CTA Pentru a asigura parametrii necesari realizarii microclimatului interior pe tot parcursul anului s-a propus varianta cu ventiloconvectoare amplasate in plafoanele false ale zonelor de tratat. Solutia este o instalatie aer-apa, adica in incaperile climatizate se vehiculeaza atat aerul (aerul proaspat si recirculat) cat si apa (alimentarea ventiloconvectoarelor). Temperaturile ce se vor realiza in aceste spatii sunt de 21C 1 C pe perioada de iarna si de 24C 1 C pe perioada de vara.

Centralele de tratare a aerului asigura urmatoarele procese: filtrare, recuperare de caldura in sistem aer-aer, incalzire, umidificare cu apa (pana la 30% RH la iesire din centralele de tratare), racire, separarea picaturilor si modul ventilator.

Pentru fiecare din instalatiile de mai sus s-au prevazut urmatoarele echipamente de camp:
34

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

- senzori de temperatura pe aer introdus in camera, aer evacuta din camera si dupa recuperator. - senzori de umiditate aer introdus si evacuat din camera. - termostate de protectie la inghet pentru protejarea instalatiei pe timp de iarna. Termostatul montat in bateria de incalzire va fi setat la 5C. Functia lui este numai de semnalizare a pericolului de inghet. Bucla de protectie antiinghet este urmatoarea : se deschide complet pe calea directa ventilul cu 3 cai de pe bateria de incalzire, se inchide complet aportul de aer proaspat prin comanda motorului de pe clapeta de aer proaspat si se opresc ventilatoarele. - presostate pentru semnalizarea colmatarii filtrelor si pentru semnalizare la ruperea curelei ventilatoarelor. - vane cu 3 cai actionate electric pentru reglajul temperaturii montate pe bateria de incalzire si racire -motoare de clapeta pentru aer proaspat, aer evacuat si pentru reglajul aportului de aer recirculat. Motorul de clapeta pe aer proaspat este prevazut cu arc de revenire. - pe ventilatoarele de introducere si evacuare s-a prevazut convertizoare de frecventa. - pentru fiecare ventilator actionat cu convertizor de frecventa s-a prevazut cate un presostat diferential cu iesire 0-10V. Toate aceste echipamente de camp sunt legate la un controller digital liber programabil. In controllerul digital se seteaza programele de timp, buclele functionale in mod ocupat si neocupat . In mod neocupat se pot defini si alte moduri de functionare program de noapte , program de purjare . Deasemenea se stabileste si comportarea instalatiilor in caz de incendiu conform matricei de incendiu . Arhitectura sistemului include 3 nivele ierarhice dupa cum urmeaza: Nivelul 1 Nivelul 2 - echipamente de masura si comanda ( echipamente de camp ) - controlere digitale liber programabil si module de automatizare de camp pentru controlul local al instalatiilor de incalzire, racire, aer conditionat cu posibilitate de transmitere a datelor la un dispecer (nivel de achizitie date) Nivelul 3 - unitatea centrala : dispecerul de Building Mangement System
35

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

3.3.1 Nivelul de achizitie de date Nivelul de achizitie de date cuprinde controlere digitale liber programabile si modulele de camp de automatizare cu structura de intrari / iesiri . Microprocesoarele in combinatie cu softul incarcat in controlerele digitale liber programabile asigura toate functiile necesare inregistrarii si analizarii, functiile de control, comparare si calcul conforme cu buclele de reglaj. Controlerele digitale au posibilitatea de modificare a tuturor parametrilor instalatiei prin intermediul unor console operator. In acest sistem fiecare controler digital poate functiona independent, controland instalatia pentru care a fost prevazut fara a fi necesara conectarea la dispecer.

Prin functionarea independenta a controlerelor digitale se intelege faptul ca pe baza unui program de aplicatie introdus in memoria EEPROM ( Electrically Erasable

Programmable Read-Only Memory) a controlerului, ce contine toate curbele de functionare si valorile de parametri stabilite prin tema de proiectare, acesta citeste si afiseaza pe ecranul cu cristale lichide al consolei operator toate valorile de temperaturi, presiuni sau stari ale elementelor din instalatie, conectate la controler si de asemenea comanda elementelor de executie din instalatie (contactoare, motoare de vane sau pompe, motoare de clapete, ventilatoare etc.) conectate la controler. Controlerele vor fi montate in tablourile electrice corespunzatoare instalatiilor controlate cum sunt: A. TEE2 (Tablou electric Etaj 2) (Anexa 2) B. TEE1 (Talou electric Etaj 1) (Anexa 3) C. TEP-TEG (Tablou electric Parter) (Anexa 4) D. TED (Tablou electric Demisol) (Anexa 5)

Accesul local al utilizatorului la toate aceste marimi, modificarea setpoint-urilor de temperatura, a programelor de functionare orara, a curbelor de temperatura dupa care se doreste a functiona instalatia trebuie sa se realizeze usor, fara a necesita cunostinte de informatica, ci numai cunoasterea instalatiei propriu-zise.
36

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Comunicatia intre controlerele liber programabile si modulele de extensie aferente acestora protocolul LON.

3.3.2 Dispecerul (Computerul PC Central cu softul de gestiune) Monitorizarea interactiva in timp real a acestui sistem este posibila dintr-un punct central, prin intermediul prezentarilor grafice ale instalatiilor ce vor fi realizate pe calculatorul dispecer. Acest calculator este echipat corespunzator din punct de vedere hardware si software ( licenta server, licenta statie de lucru). Astfel controlul si comanda instalatiilor, modificarea parametrilor se va putea face atat local (la fiecare tablou de automatizare, utilizand consola operator), cat si centralizat (din PC-ul din dispecer). Cerinte minime hardware: PC Pentium IV 2,2Ghz Monitor 19 TFT Memorie 512 MB RAM Hard disk 300GB Placa de retea Ethernet

Figura 3.3.2 Reprezentare grafica a sistemului de ventilatie

37

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

La postul dispecer sunt disponibile toate informatiile controlerelor din reteaua conectata la acesta, se poate interveni si transmite comenzi la toate aceste statii si in plus se poate avea o imagine grafica a fiecarei instalatii. Reprezentarile grafice ale intregului sistem vor ocupa mai multe ecrane succesive pe monitorul calculatorului dispecer. Imaginile ce reprezinta parti din sistem sunt interactive, in sensul ca toate valorile de parametri afisate langa elementele respective sunt actualizate permanent, iar acelea care reprezinta setari pot fi modificate pe display, folosind facilitatile sistemului de operare. 3.4 Instalatiile controlate de catre sistem Modulele de extensie vor fi montate in tablourile electrice, impreuna cu contactoarele de comanda a iluminatului. In controller-ul liber programabil se seteaza programele de timp, buclele functionale in mod ocupat si neocupat . In mod neocupat se pot defini si alte moduri de functionare, de exemplu: program de noapte . Deasemenea se stabileste si comportarea instalatiilor in caz de incendiu conform matricei de incendiu . Pe usa tabloului va fi montata consola operator care face posibila setarea parametrilor si urmarirea instalatiei locale. 3.5 Functiuni ale softului de Building Management System Nivelul de gestiune cuprinde un calculatorul dispecer pentru ambele cladiri. Softul de gestiune trebuie instalat sub Windows XP, Windows 2000 sau NT. Dispecerul BMS este echipat cu interfata grafica reprezentand prin imagini dinamice echipamentele de camp.

38

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Figura 3.5 Interfata grafica reprezentand echipamentele de camp

39

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Nivelul de gestiune este proiectat pentru:

Vizualizare instalatii: operarea instalatiilor cu ajutorul unei interfete grafice Vizualizare valori: salvarea si afisarea valorilor masurate Vizualizare alarme: afisarea mesajelor de alarma Rutare alarme: rutarea automata a alarmelor Salvare istoric evenimente: salvarea si vizualizarea alarmelor, evenimentelor sistem si

activitatii utilizatorilor Program de timp: programe de timp pentru comutari automate Vizualizare obiecte: o reprezentare ierarhica a sistemului cu sub-sistemele lui

Software pentru sistemul de automatizare

Software-ul si prin urmare intregul sistem trebuie sa fie sigur, logic, eficient si usor de folosit. Utilizatorul trebuie sa poata opera sistemul fara a avea cunostinte avansate in domeniu. Toate informatiile trebuie afisate cu explicatii aditionale care sa ajute la intelegerea lor. Pentru alarme, atentionari si mesaje de intretinere sistem un text explicativ aditional trebuie afisat. Software-ul din statiile de automatizare este protejat impotriva pierderilor sau coruperii datelor. In caz de intrerupere a alimentarii cu energie, valorile stocate in echipamentele de camp se vor pastra pentru minimum 24 ore. Aplicatiile software pentru echipamentele de camp indeplineasc cel putin urmatoarele conditii:

Functii de baza cum ar fi: masurare, raportare, comutari, numarare impulsuri; Toate functiile de control necesare: bucle de control P, PI, PID, control secvente,

selectie valori minime / maxime, control in cascada, adaptare set point, diferite strategii de control, bucle hysteresis, liniarizare, functii de comutare si declansare, functii de timp si data; Functii de calcul: Aritmetica fundamentala, functii aritmetice cum ar fi valoarea absoluta, media, maximum si minimum, functii exponentiale, conexiuni logice, blocarea unor valori ;

40

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Programe de timp cu schimbare automata la ora de vara sau de iarna. Aceste module

permit declansarea de actiuni interne si externe depinzand de data si ora curenta sau anumite evenimente. Evenimentele pot fi schimbari de stare sau depasiri de limite. Se pot defini programe anuale, cu posibilitatea configurarii vacantelor si altor sarbatori. Aceasta configurare trebuie sa fie facila, utilizand o interfata grafica, si sa poata fi reutilizata prin copiere pentru alte parti ale instalatiei.

Limitarea valorilor, fixa sau variabila, cu posibilitatea ignorarii depasirilor de limite.

Fiecarei valori analogice masurate i se pot asocia pana la patru limite (2 superioare si 2 inferioare).

Calcularea timpului de functionare pentru fiecare instalatie, echipament sau

componenta. Timpul de functionare va fi calculat tinand cont de raspunsurile la cererea de valori pentru punctele de date. Resetarea timpilor de functionare poate fi manuala, prin interfata utilizator sau automata.

Software pentru restartarea echipamentelor dupa intreruperea si revenirea alimentarii

cu curent electric trebuie refacuta automat starea echipamentelor de dinaintea intreruperii curentului. Starea alimentarii cu energie e data de mai multe puncte de masura. Se va admite definirea individuala a timpilor de intarziere pentru restartare.

Software-ul de optimizare a consumului energetic trebuie sa asigure pornirea si

oprirea optima a echipamentelor , protectie la temperaturi scazute, set point-uri variabile, racire cu aer rece din afara pe timp de noapte, limitarea cererii de energie.

Software-ul de gestiune indeplineaste minimum urmatoarele conditii:

Acces la sistem: Dispecerul BMS trebuie protejat impotriva accesului neautorizat. Pentru a accesa

sistemul fiecare utilizator trebuie sa introduca un nume si o parola care se definesc individual.

Pentru fiecare utilizator se pot defini drepturi de acces la sistem. Se pot defini cel putin 20 de utilizatori, cu privilegii pe nivele diferite. Trebuie sa fie posibila crearea de grupuri de utilizatori.
41

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Operatiunile de log in si log out ale utilizatorilor vor fi inregistrate, impreuna cu data si ora la care au avut loc. Se vor inregistra de asemenea schimbarile de parola. Se vor inregistra schimbarile unor parametri cum ar fi set-point-urile. Sistemul trebuie sa permita expirarea automata a sesiunii de login, dupa un timp de inactivitate configurabil.

Interfata utilizator

Operarea intregului sistem cu ajutorul dispecerului BMS trebuie efectuata prin intermediul unei interfete grafice in ferestre multiple. Toate functiile vor avea intrari in manualul de utilizare online (help). Structura interfetei utilizator trebuie sa permita operarea facila a sistemului, incluzand editarea parametrilor, a programelor de timp.

Alerte, prioritati alarme, anularea alarmelor

Punctele de date pot fi alese manual sau automat. Intotdeauna va fi afisata valoarea curenta a punctelor de date. In cazul evenimentelor (externe sau interne) se va afisa si data si timpul. Pentru intrari si iesiri analogice sau numaratoare, valorile se vor afisa cu semn (+ sau -), un numar suficient de zecimale si unitate de masura.

Se pot defini cel putin 4 categorii de alarme, de exemplu: Alarme critice Alarme normale Mesaje de atentionare Mesaje de intretinere

Filtrare date

Monitorizarea valorilor, conditiilor sau evenimentelor se poate face pe statii de operare sau imprimante iar punctele monitorizate se pot filtra individual. Informatia definita de un filtru poate fi raportata pe unitatea de iesire definita (statie, imprimanta) la data / ora definita sau periodic. Aceste configurari se pot face de catre utilizatori.

42

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Inregistrare alarme / valori Sistemul va oferi posibilitatea salvarii datelor si alarmelor. Pentru valorile salvate se

va oferi o facilitate de back-up. Datele inregistrate trebuie sa poata fi transferate usor catre un program de calcul tabelar sau intr-un program de acces la baze de date. Inregistrarea datelor se va face la intervale diferite, definite individual pentru fiecare punct sau grup de puncte. Se pot defini grupuri de puncte pentru care trebuie sa fie posibila schimbarea intervalului printr-o singura operatiune. Declansarea inregistrarii se poate face la: O data / ora prestabilita Schimbarea starii unui punct / puncte de date Depasiri de limita pentru marimi analogice Depasiri de limita de timp de functionare

Perioadele de inregistrare pot fi: 1 ora Multipli de 1 ora (1-24) 1 zi Multiplii de o zi (1-31) Orice combinatie a acestor perioade

Intervalele de timp pentru inregistrarea valorilor pot fi: 30 secunde 1 minut Multiplii de 5 minute (5 to 60)

Datele inregistrate vor fi stocate intr-o zona bine definita a hard-disk-ului. In caz de detectare a posibilitatii depasirii capacitatii de stocare se va genera un eveniment pe dispecer.

Imagini

Toate sistemele conectate for fi monitorizate prin imagini dinamice, color, ale echipamentelor.

43

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Trebuie garantat ca toata informatia necesara se poate monitoriza printr-o intrerfata grafica bine structurata, fara posibilitatea interpretarii gresite. Exemple pentru monitorizare: Starea unui echipament sau a partilor sale Comutarea pe mod manual sau automat a echipamentelor Comutarea echipamentelor de catre modulele de optimizare a consumului de energie Componente comutate manual (exemplu un ventilator sau pompa) Declansari manuale sau semnale de comanda fixe pentru elementele de actionare Valori fixate manual Toate informatiile relevante

Pe langa imaginile dinamice, vor fi disponibile si imagini statice pentru vederea de ansamblu. Pentru fiecare imagine se pot defini individual cel putin 12 culori diferite. Imagini si scheme avansate (exemplu: planul de arhitectura al cladirii) trebuie sa fie disponibile. Configurarea se poate face fie cu ajutorul simbolurilor dinamice, fie prin schimbarea culorilor activarea de simboluri aditionale, butoane. In toate imaginile trebuie folosite aceleasi simboluri si culori. Informatii de uz general sau utilizate frecvent, cum ar fi data, ora, temperatura exterioara, umiditatea trebuie localizate in acelasi loc in toate imaginile unde sunt monitorizate.

Simbolurile si culorile pentru componente standard ale unui sistem HVAC (Heating, Ventilation, and Air Conditioning) trebuie sa fie conforme cu standardele in vigoare.

Aparitia alarmelor sau mesajelor de atentionare trebuie afisata intotdeauna in fereastra de alarme. Dupa un click pe alarma se va afisa direct imaginea echipamentului care a generat alarma.

Ferestre de informare si operare Pentru fiecare componenta se poate configura o fereastra de afisare a informatiilor.

Aceasta fereastra se poate activa la un click pe componenta respectiva, si poate afisa diverse informatii cum ar fi: tipul componentei, functia si caracteristicile componentei, furnizorul componentei, piese de schimb necesare si informatii de intretinere.

44

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

ANEXE
Anexa 1.1 Schema de conexiuni a automatului programabil TAC 281 in tabloul electric TED (tablou electric demisol)

45

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Anexa 1.2 Schema de conexiuni a automatului programabil TAC 281 in tabloul electric TEP (tablou electric parter)

46

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Anexa 1.3 Schema de conexiuni a automatului programabil TAC 281 in tabloul electric TEE1 (tablou electric etaj 1)

47

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Anexa 1.3 Schema de conexiuni a automatului programabil TAC 281 in tabloul electric TEE2 (tablou electric etaj 2)

48

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

49

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

50

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

51

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

52

Sistem de administrare a unei cladiri de tip centru medical

Bibliografie
[1] Controllere si programe soft pentru sisteme de management a cladirilor - TAC Vista. Preluat de pe http://www.schneider-electric.ro/sites/romania/ro/ [2] Sistem de management al cladirilor. Preluat de pe http://www.cuadripol.ro/bms.html [3] I 18/1 - 01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice interioare de cureni slabi aferente cldirilor civile i de producie. [4] I 7/2011 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c. [5] P118-99-Normativ de sigurana la foc a construciilor; [6] ISO IEC 11801 din martie 1995 Information Technology, Generic Cabling Systems [7] EIA/TIA 568A/B din octombrie 1995 Commercial Building Telecommunications Wiring Standard [8] EIA/TIA 569 Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways & Spaces [9] EIA/TIA 606 din ianuarie 1993 Administration Standard for the Telecommunication Infrastructure of Commercial Buildings [10] EIA/TIA TSB-36 Additional Specifications for Unshielded Twisted Pair Cables [11] SR EN 50174 2 Tehnologia Informaiei; Instalarea Cablajului partea a doua: Planificarea i metode practice ale instalarii n interiorul cldirilor. [12] Operating TAC Xenta tac_xenta511_manuel_uk.pdf [13] LonTalk. (fr an). Preluat http://en.wikipedia.org/wiki/LonTalk [14] LonTalk specification. (fr drs/cviceni/lon/doc/LonTalk_spec.pdf [15] BMS BUILDING 511, Preluat de pe http://www.xref.be/dpdf/

de pe an).

wikipedia.org the Free Encyclopedia: Preluat de pe http://dce.felk.cvut.cz/

MANAGEMENT

SYSTEMS,

preluat

de

pe

http://cabms.blogspot.ro/2006_12_01_archive.html [16] Mira, N. (coord.). (2002). Manualul de instalaii electrice. n vol. IV, Instalaii electrice i de automatizare. Bucureti: Editura Artecno. [17] The LonTalk Communications Protocol. (fr an). Preluat de pe http://www.cwct.co.uk/ibcwindow/ibc/lonworks/lontalk/lontalk.html
53