Sunteți pe pagina 1din 6

PADUREA SPANZURATILOR Liviu Rebreanu Romanul se deschide cu tabloul tragic al unei s an!uratori" A#lam ca va #i s an!

urat un sublocotenent ceh$ Svoboda$ entru ca a incercat sa de!erte!e" Printre %uratii curtii martiale se a#la si A ostol &ologa" El su raveghea!a e'ecutia ede sei ca itale" Du a terminarea s an!uratorii in su#letul lui &ologa incolteste o idee care(i da sentimentul indoielii$ daca a#acut bine condamnandu(l la moarte sau daca a #acut rau" Totusi el incearca sa se a ere $ sa(si a ere ro ria(i constiinta$ agatandu(se de %usti#icarea ca nu si(a #acut decat datoria"Du a venirea de la s an!uratoare $&ologa isi aminteste anii co ilariei cand a #ost educat de mamasa in s iritul credintei in Dumne!eu si totodata isi aminteste s usele tatalui sau care il considera barbat$ca abil de a(si castiga singur o aine si sa dobandeasca mereu stima oamenilor si mai ales sa aiba sentimentul datoriei #ata de o or" A oi a#lam des re viata sa sentimentala si des re constiincio!itatea si cura%ul de care da dovada in cadrul armatei" A#lam ca va #i trimis e #rontul romanesc$ dar el incearca sa obtina o ermisiune dela comandament entru a cere generalului de a ramane e acest #ront sau de a #i trimis in Italia" Nu obtine acest lucru ast#el incearca sa de!erte!e$ dar este ranit si s itali!at" Du a iesirea din s ital rimeste o luna de concediu incare se intoarce acasa" Aici ru e legatura cu )arta sub rete'tul ca a stat de vorba in ungureste cu un o#iter $dar adevaratul motiv era #a tul ca nu o iubea" Du a venirea din concediu$ entru a nu #i trimis direct inlu ta $ este mutat la o coloana de nemti unde &ologa sta in ga!da la un gos odar a carui #ata$ Ilona $ se indragosteste de el si ana la urma se logodesc " Intr(o !i rimeste o scrisoare entru a se re!enta la comandament" Aici a#la ca este numit in curtea de %ustitie entru a %udecarea unor tarani din !ona#rontului considerati s ioni" Din nou ince e o greacon#runtare intre sentimentul datoriei #ata de ordineade stat si sentimentul datoriei #ata de neam"Dar totusi constiinta datoriei #ata de o or invinge $determinandu(l e &ologa sa incerce trecerea laromani entru a iesi din neca! dar nu reuseste #iind rins de un coleg de(al sau$ *arga $ care il redaregimentului" Aici este erchi!itionat si i se gaseste harta cu liniile #rontului inamic" A ostol estecondamnat la moarte rin s an!uratoare " Romanul anali!ea!a drama nehotararii unui individ#ata de care determinarile obiective se dovedesc maitari si asistam la drama ne utintei de a alege intredoua solutii contradictorii" &ologa re re!inta ti ul intelectualului o#iter in armataaustro(ungara" El re re!inta ti ul inadad tarii $ ti ulomului revoltat " Drama resona%ului re!ulta dininca acitatea de a se su une regulilor noii lumi incare traieste" &ologa moare ca un erou" Prin destinul sau tragic de!valuie conditia intelectualului din Transilvania in erioada ocu atiei" CARTEA NTI +"Se reg,te-te e'ecutarea rin s .n!urare a sublocotenentului ceh Svoboda$ din armata austro(ungar,$ e #rontul rusesc al rimului r,!boi mondial$ entru tentativ, de trecere la inamic" /n o o!i0ie cu el$ locotenentul A ostol &ologa$ roas ,t sosit la #a0a locului$ a#erat" De #a0, este -i un c, itan$ a%uns cu u0in tim 1naintea locotenentului$ care se re!int, celui din urm, dre t Otto 2la 3a$ ceh$ atunci venit de e #rontul italian -i o#i0er 1n re!erv, $ de meserie avocat" Du , sosirea convoiului cu condamnatul$ A ostol 1l aude e acesta s un.ndu(i reotului c, vrea s, moar, mai re ede" 4" Du , e'ecu0ie$ A ostol &ologa 1ncearc, s, 1-i domoleasc, remu-c,rile" Doina c.ntat, de Petre$ ordonan0a sa$ 1i reaminte-te locotenentului co il,ria etrecut, 1n Parva$ comun, de l.ng, N,s,ud$ -i de tat,l s,u$ avocat" A ostol s(a n,scut e c.nd tat,l s,u era 1n 1nchisoare$ dre t cel mai t.n,r condamnat 1n rocesul )emorandum(ului$ entru ca la 1ntoarcere acas, co ilul s, 1l simt, ca e un str,in cu rinci ii de via0, severe$ 1n o o!i0ie cu c,ldura unei mame care Lipsit de iubire i- a gsit n copil o int de via.5$ educ.ndu(l 1n credin0a #ierbinte 1n Dumne!eu" Dre t urmare$ la v.rsta de -ase ani$ 1n tim ul unei rug,ciuni 1n biseric,$ A ostol a avut vi!iunea divinit,0ii" )oartea tat,lui$ 1nainte de 1ncheierea liceului$ urmat la N,s,ud$ 1l #,cuse s,(-i iard, credin0a" Un alt eveniment im ortant al vie0ii lui s(a des#,-urat la &uda esta unde$ ca student 1n #iloso#ie$ sub in#luen0a unui ro#esor al s,u$ t.n,rul devenise ade tul teoriei su rema0iei colectivit,0ii$ a statului$ 1n ra ort cu individul$ dar sosit 1n vacan0, la Parva$ unde statul era privit ca un vrjma-5$ i se clatin, convingerile" Tot 1n Parva$ &ologa s(a logodit cu #iica unui avocat$ Dom-a$ ca urmare a #a tului c, tat,l #etei a #avori!at a ro ierea dintre cei doi" 6i entru c, i!bucnise r,!boiul iar )arta v,de-te admira0ie entru #a tele de arme$ A ostol se 1nrolea!, ca voluntar$ 1n ciuda o o!i0iei alor s,i"

7"Dintr(o scrisoare a mamei$ A ostol a#l, c, b,tr.nul roto o 8ro!a$ cel care o cununase$ a #ost 1nchis$ 1n ciuda #a tului c, avea o t!eci de ani$ .r.t #iind autorit,0ilor de c,tre notarul P,l,gie-u$ deoarece$ scrisese ea$ roto o ul a redicat de e amvon recum ca s, nu ne le ,d,m limba str,mo-easc, -i nici credin0a 1n Dumne!eu$ ci s, le ,str,m cu s#in0enie". 6i tot de la mam, are -tiri -i a recieri nelini-titoare des re )arta9 : doar c,(i ne rice ut, 1n via0," )ereu 1mi s une c, i(e dor de tine$ dar iar,-i nu oate sta nici ea rea retras, -i trebuie s, mai glumeasc, cu cei o#i0era-i de e aici$ c, a-a(s vremurile". 4"/n tim ul unei discu0ii la o ot, rile%uit, de e'ecu0ie$ locotenentul evreu 8ross condamn, statul de e o!i0ii anarhiste$ sus0in.nd 1n rinci iu c, nici un #el de stat nu are dre tul s, dis un, de soarta vreunui om$ c,ci omul e mai presus de orice5" Iar locotenentul *arga$ ne ot al ro#esorului din &uda esta e care 1l admirase A ostol -i rieten al acestuia din urm,$ elogia!, statul multina0ional austro(ungar$ ridic.nd datoria #a0, de stat deasu ra datoriei #a0, de na0iune" Invit.ndu(l la el e 2la 3a$ noul s,u comandant$ A ostol &ologa 1i arat,$ e drum$ lumina unui re#lector rusesc$ care 1i obsedea!, e combatan0i$ a#irm, locotenentul ;:Ispitete, mereu ispitete lumina! !arc toate tunurile din lume n- ar mai "i n stare s- o nbue 5<" =">, itanul 2la 3a$ du , ce #ace o ins ec0ie bateriei conduse de &ologa$ m,rturise-te locotenentului la-itatea sa$ datorat, co iilor -i so0iei$ dorin0ei de a(-i revedea #amilia" Preg,tise o tentativ, de de!ertare la inamic e #rontul italian$ dar a renun0at$ de team,$ 1n ultimul moment$ iar de camara!ii cu care reg,tise de!ertarea s(a le ,dat ca de lepr,5" ?"O alt, reac0ie a locotenentului rovocat, de discu0ia cu su eriorul s,u a #ost ro#unda nelini-te interioar,$ e care -i(o maschea!, #a0, de sine 1nsu-i rin reg,tirea o era0iunii de distrugere a re#lectorului inamic" Alinarea$ at.t c.t se utea$ 1i vine de la discu0ia cu Petre$ care 1-i acce t, lini-tit$ #atalist$ destinul ;:!edeapsa lui #umne$eu, don locotenent5 @ aceasta re re!enta entru el r,!boiul -i com lica0iile sale<" 7.Urmea!, no 0i lini-tite$ 1n cursul c,rora &ologa :se bucura simind c primenirea lui su"leteasc, oricum o rsucea, i ncl$ea inima, pe c%nd vec&ea 'concepie(, Acea re#eritoare la su rema0ia datoriei #a0, de stat 1n ra ort cu datoria #a0, de neam$ n" n"B pentru care dou$eci i apte de luni i- a primejduit viaa, a "ost venic sever, ca o mam vitreg.5" O lini-te ilu!orie 1ns, c,ci$ atunci c.nd a#l,$ de la 2la 3a$ dre t -tire con#iden0ial,$ c, divi!ia lor urmea!, a #i mutat, e #rontul cu Rom.nia$ va avea$ dre t r,s uns$ o uternic, reac0ie de res ingere ):acolo nu ot merge""" Acolo resimt c, am s, mor""" 6i nu vreau s, morC*, dup care completea$+ (Dec.t s, m, duc acolo$ mai bine trec la muscali, opti atunci ,postol.. 8.A ostol &ologa se hot,r,-te s, se re!inte la ra ort$ generalului de divi!ie 2arg$ s re a(i solicita mutarea e un alt #ront dec.t cel rom.nesc$ bi!uindu(se e #a tele de arme -i decora0iile rimite$ idee ce i se are salvatoare$ reali!abil, -i 1l lini-te-te$ ad,ug.ndu(i -i s eran0a de a distruge re#lectorul rusesc cu tunurile bateriei sale$ dre t argument su limentar 1n ochii generalului"Inten0ia de a distruge re#lectorul 1i reu-e-te5" 9.>hemat de generalul 2arg$ acesta 1l #elicit, c,lduros entru distrugerea re#lectorului$ consider.ndu(l erou$ -i 1l anun0, ca va rimi medalia de aur entru vite%ie$ rile% entru locotenent de a solicita generalului r,m.nerea e #rontul rusesc ori mutarea e #rontul italian" 8eneralul va #i la 1nce ut intrigat de cerere$ a oi$ d.ndu(-i seama c, A ostol &ologa este rom.n$ 1l acu!,$ 1n urma reci!,rilor acestuia ;:m a"lu ntr- o imposibilitate moral 5<9 Diecare cuv.nt al d(tale ar merita un glonteC 8.ndurile ce se ascund n dosul cuvintelor d-tale sunt criminale! . 10.Dre t urmare a cuvintelor generalului$ locotenentul 1l in#ormea!, e 2la 3a des re inten0ia de a de!erta la ru-i$ cu reci!area c, Acum o lun,$ chiar acum trei !ile$ nici n(a- #i 1ndr,!nit s, m, g.ndesc la de!ertare""" )(a- #i dis re0uit eu 1nsumi cel dint.i""" Diindc, .n, a!i am #ost alt om, ceea ce 1l determin, e c, itan s, se disocie!e de el )eu nu vreau s, -tiu nimic -u m spl pe m%ini*.

11.&ologa studia!, cu aten0ie harta$ reg,tindu(-i trecerea la inamic$ dar se declan-ea!, un atac$ iar el va #i r,nit de e' lo!ia unui obu!$ e c.nd se a#la 1n unctul de observa0ie9 /n #a0,$ numai la c.0iva a-i$ se des ic, cerul$ -i un v.rte% cum lit smulse aco eri-ul observatorului" A ostol rimi un cu0it 1n ie t -i o lovitur, 1n casc," E. CARTEA A DOUA 1.Du , atru luni de s itali!are$ e atul de su#erin0,$ &ologa 1n0elege c, rin blocarea tentativei de de!ertare datorit, atacului rusesc -i r,nilor$ :soarta a #,cut bine ce a #,cut" De ce ar #i de!ertat el la ru-i c.nd tocmai i se o#erea rile%ul s, treac, la rom.niF Pentru muscali ar #i #ost un sim lu -i dis re0uit de!ertor$ 1n vreme ce rom.nii 1l vor rimi ca e un #rate" A%unsese 1n aceea-i camer, de s ital cu *arga$ mai vechiul s,u rieten$ care 1i re ro-ea!, 1nstr,inarea de el ;:te- ai sc&imbat ngro$itor .dinioar m iubeai, ne nelegeam 5<$ motiv entru locotenentul rom.n de a(l asculta cu ochii 1nl,crima0i de regretul schimb,rilor su#lete-ti etrecute" 2.Discu0ia des re modi#icarea ro#ilului sihic continu, 1n trenul cu care cei doi se 1ntorc la regiment$ A ostol g,sindu(i -i o detaliere su limentar,$ asu ra con-tienti!,rii ei e care o usese la 1ndoial, *arga )(/mi dau seama rea bine c, m(am schimbat, #ar eu de- abia prin sc&imbarea aceasta am dob%ndit adevratele sentimente "ireti*. Asta .n, c.nd rietenul s,u 1l rovoac, s, se dest,inuie$ #a t e care &ologa nu e!it, s, 1l #ac,$ a#irm.nd c, 1n conce 0ia sa nou, de via0, Lege, datorie jurm%nt sunt valabile numai p%n n clipa c%nd i impun o crim "a de contiina ta!5 -i c, nu va e!ita s, treac, de artea alor s,i" Dre t urmare$ *arga se va sim0i %ignit 1n sentimentele sale na0ionale -i 1-i averti!ea!, rietenul c, nu va e!ita s, 1l ca ture!e$ dac, va tenta o de!ertare rin sectorul s,u de #ront$ dar totu-i 1l 1n0elege 1n #undul su#letului" 3.>um 1n acela-i tren se a#la -i generalul 2arg$ acesta 1l cheam, e A ostol &ologa la el$ a#l.nd de re!en0a lui acolo$ -i 1l chestionea!, asu ra st,rii sale sihiceG #,r, a e!ita$ locotenentul m,rturise-te c,$ rin trecerea e #rontul rom.nesc$ 1n su#letul s,u s-a prbuit o lume5" S re a(l mena%a$ generalul dis une s, #ie mutat la coloana de muni0ii )>,ci noi suntem umaniE NoiE armata noastr,E*, ost de unde nu intr, 1n contact direct cu #rontul$ dar &un,tatea generalului$ ine' licabil, -i nea-te tat,$ 1l e'as era e &ologa.5" 4.&iroul coloanei de muni0ii se a#l, 1n satul Lunca$ cu o ula0ie amestecat,$ rom.n, -i maghiar,$ 1n casa lui Paul *idor$ gro arul satului$ ungur -i om gos odar a c,rui #iic,$ Ilona$ o 0,r,ncu0, de +H ani$ 1l #armec, e A ostol" /nt.m larea 1l nemul0ume-te 1ns,$ consider.nd c, sim atia #a0, de #at, 1l oate 1m iedica s,(-i 1nde lineasc, dorin0a de a se al,tura o-tirii rom.ne$ -i c,$ rin urmare$ :dac o rncu ar "i n stare s-i $drniceasc &otr%rea, atunci mai bine s se mpute.5" 5.Are loc rima 1nt.lnire a lui A ostol &ologa cu camaradul s,u 2la 3a$ 1n cursul c,reia locotenentul a#irm, c, dore-te s, ac0ione!e c.t mai re ede$ trec.nd la ai s,i$ entru a nu #i cu rins de 1ndoieli datorate in#luen0elor e'terioare" >u acela-i rile%$ lui A ostol &ologa i se cere s, #ie translator entru un mic gru de ri!onieri rom.ni" *,!.nd c, e rom.n$ o#i0erul 1i re ro-ea!, artici area la r,!boi de artea Austro(Ungariei9 :@ Dac, ai #i cu adev,rat rom.n$ n(ai trage 1n #ra0i /...0 Locul d(tale ar "i dincolo, nu aici...Du , ce a lecat de la ostul de comand, al c, itanului$ &ologa #ace o vi!it, ,rintelui >onstantin &oteanu$ reotul din Lunca c,ruia i se con#esea!, asu ra tulbur,rii sale su#lete-ti ;. 1rsc tot ce- i aici, pe toi oamenii, prieteni, camara$i, superiori, in"eriori, tot.5< -i asu ra inten0iei de a de!erta la rom.ni$ s re marea groa!, a ,rintelui$ a#lat 1n rime%die de a #i asociat cu #a ta colegului s,u" 6.Surmenat$ A ostol cade la at$ dar convalescen0a i(o #armec, re!en0a Ilonei$ c,ci #ata gro arului reluase$ cu de la sine 1nvoire$ de la ordonan0a Petre$ 1ngri%irea o#i0erului rom.n" Dre t urmare a st,rii de s,n,tate recare$ acesta din urm, rime-te un concediu medical de o lun,G lec.nd la gar, entru a merge acas,$ 8ro arul cu Ilona 1l 1nso0ir, ca e un musa#ir drag" >.nd sosi trenul$ A ostol d,du m.na cu *idor -i a oi cu #ata"".

7./n Parva$ A ostol este vi!itat$ a doua !i du , sosire de )arta$ 1nso0it, de un o#i0er de honve!i$ care 1i #,cea curte -i cu care vorbea ungure-te" Au!indu(i 1n #a0a casei$ A ostol -i$ du , o discu0ie sumar, cu logodnica sa$ trimite tat,lui ei o scrisoare rin care anun0, ru erea logodnei$ 1m reun, cu inelul de logodn," /n tim ul c.t a luat deci!ia 1i reveniser, 1n minte cuvinte ale tat,lui s,u ;:2- i "aci datoria totdeauna i nu uita niciodat c eti rom%n!5< recum -i #a tul c, s(a 1nrolat ca voluntar entru a(-i im resiona iubita de atunci" 8.>omunic, a oi tat,lui #etei$ sosit 1n casa #amiliei &ologa entru e' lica0ii$ motivul gestului s,u9 nu mai iubesc pe domnioara 3arta!5" Pentru a(-i salva re uta0ia$ )arta sus0ine 1n #a0a tat,lui ei c, ru tura se datorea!, #a tului c, a vorbit ungure-te cu o#i0erul de honve!i ce o 1nso0ea$ iar avocatul r,s .nde-te aceast, variant, 1n Parva$ oamenii a%ung.nd ast#el s, o com ,timeasc, e logodnica ,r,sit,$ din moment ce a vorbi o limb, str,in, atunci c.nd cel de #a0, nu o 1n0elege e a ta re re!int, un gest de olite0e -i nu o cul ," 9. A doua !i du , discu0ia cu avocatul Dom-a$ &ologa Oare$ dac, n(ar #i #ost Ilona 1n inima lui$ s(ar mai #i gr,bit s, 1na oie!e )artei inelul de logodn,F Nu s(a revoltat c, )arta a venit 1nso0it, de un b,rbat str,in$ ci #iindc, a venit cu un ungur -i a vorbit ungure-te" Atunci nu din gelo!ie n(o mai iube-te$ ci numai entru c, i(e drag, cealalt,$ iar revolta lui 1m otriva ungurului -i a limbii ungure-ti a #ost o comedie".Dar lucrurile nu se vor o ri aici$ deoarece notarul Ale'andru P,l,gie-u$ rieten mai vechi$ devenit 1ntre tim m.na drea t, a :solgbirului5 ; retorului< ungur$ 1l acu!, de r,s .ndirea unei atitudini demorali!ante rin condamnarea )artei entru c, a vorbit ungure-te" 8estul #ostului rieten se soldea!, entru acesta cu rimirea unei cum lite lovituri de umn" 10"/n urma incidentului$ A ostol mai are o revela0ie9 :Acum 1-i d, seama c, iubirea adev,rat,$ ad.nc,$ m.ntuitoare n(a cunoscut(o$ ci numai ura$ subt diverse #orme. /l salvea!, 1ns, din marasmul su#letesc reg,sirea credin0ei 1n Dumne!eu" 11.>u acea credin0, 1n su#let$ &ologa 1-i cere iertare$ la :ca$in5$ lui Ale'andru P,l,gie-u$ a oi$ acas, la ea$ )artei )1i s,rut, m.na i o rug s- l ierte cu at%ta patim c "ata se $pci, $%mbi ruinat, apoi i$bucni n lacrimi murmur%nd c numai ea a "ost vinovat *, du , care leac, 1na oi e #ront$ nu 1nainte de a s une mamei c, se simte 1nso0it de Dumne!eu -i de convingerea c, retutindeni se a#l, oameni dornici de iubire" CARTEA A TREIA 1.La 1na oiere :Pe eron$ 1n acela-i loc unde r,m,sese$ ca -i cum vreme de atru s, t,m.ni nici nu s(ar #i clintit de acolo$ st,tea Ilona$ !,rind e &ologa$ i se a rinse 1n ochi o #lac,r, s,lbatec,. 4ev$%nd- o, pe ,postol :inima 1l durea de bucurie". /n cas, :o rivea -i se vedea 1n ochii ei ca 1ntr(o oglind," Ridic, bra0ul u0in$ arc(ar #i dorit s,(i str.ng, m.na -i deodat, 1i cu rinse mi%locul" Data se l,s, moale 1n 1mbr,0i-area lui$ cu o r,m,-i0, de rotestare su us,", apoi $ bu!ele lor #ierbin0i se cr.m o0ir,$ c.teva cli e". 2$ A ostol &ologa cercetea!, cu aten0ie detalii de e hart, c,ut.nd un loc convenabil -i a oi se 1ntreab, asu ra rela0iei dintre dragostea entru Ilona -i credin0,$ deoarece /-i d,dea seama vag c, 1ntre Dumne!eu -i iubirea lui e o r, astie$ -i nu era 1n stare s, 1n0eleag, ce rost are r, astia aceasta" Dac, Dumne!eu e iubire$ de ce Ilona nu se cu rinde 1ntr(1nsulF. 3./ntr(o discu0ie cu 8ross$ A ostol &ologa vorbe-te des re credin0a sa 1n Dumne!eul iubirii$ e c.nd 8ross$ anarhist #iind$ ro ov,duie-te ura$ 1n numele socialismului ;meritul cel mare al socialismului st tocmai n ndr$neala de a propovdui pe "a ura, de-a mpri oamenii n dou tabere, care s se urasc n veci!5<" Pentru 8ross$ credin0a lui &ologa nu re re!int, dec.t o #orm, de a(-i marca$ 1n numele iubirii de oameni$ re#u!ul de a lu ta 1m otriva armatei rom.ne$ -i -ovinismul" /nt.lnindu(l e *arga$ &ologa este averti!at$ a arent 1n glum,$ asu ra tentativei de evadare ):Am s, te mai a-te t$ &ologaC*, cu re#erire la o amenin0are anterioar, @ dac, 1l va sur rinde$ nu va e!ita s, 1l re0in,"

4.Du , acea 1mbr,0i-are ,tima-, din !iua 1ntoarcerii sale$ Ilona 1l evitase$ .n, c.nd aceasta 1l a-tea t, 1n cancelaria com aniei comandate de &ologa$ din casa ei$ unde 1i s une c, nu a su ,rat(o gestul$ dar 1i este ru-ine" 6i 1n noa tea de dinaintea /nvierii$ chemat, de A ostol$ Ilona merge 1n camera lui$ du , slu%b,$ entru a(i deveni #emeie" 5.A doua !i diminea0a Uit.ndu(se lung 1n ochii ei$ &ologa 1i v,!u inima$ toat,$ cald,$ sim l,$ s,lbatec, -i 1n c,ldura aceasta i se to i 1ngri%orarea 1ncetul cu 1ncetul""". &,rbatul merge a oi$ lini-tit$ la reotul >onstantin &oteanu$ s re a i se con#esa des re lu ta sa entru credin0, )Am sim0it totdeauna c, am nevoie de Dumne!eu -i Dumne!eu m(a chinuit 1ngro!itorCE Am avut cli e c.nd l(am sim0it 1n inima mea -i nu l(am utut ,stra acoloC* -i a(l 1ntreba dac, iubirea entru o #emeie se include 1n iubirea entru Dumne!eu$ iar r,s unsul reotului va #i a#irmativ )Iubirea e una -i nedes ,r0it,$ 1ntocmai ca credin0aC*. 6.>u rins de aceea-i stare de lini-te$ 1nt,rit, -i rin conversa0ia cu ,rintele$ A ostol o cere de so0ie tat,lui ei e IlonaG la 1nce ut gro arul este circums ect$ datorit, deosebirii de condi0ie social, dintre cei doi$ dar rivindu(l 1n ochi e locotenent$ intuindu(i sinceritatea sentimentelor$ acce t,$ e c.nd #ata$ 1ntrebat, de tat,$ :r,s unse rintr(o rivire #ierbinte$ i!vor.t, din l.ns -i 1m odobit, cu un sur.s de #ericire". >u rile%ul slu%bei de logodn,$ s,v.r-it, de c,tre ,rintele &oteanu$ se discut, des re trei 0,rani$ doi rom.ni -i unul maghiar$ sur rin-i e linia #rontului cu treburi gos od,re-ti$ dar acu!a0i de s iona%$ ceea ce se va solda robabil cu o sentin0, de condamnare la moarte$ reci!ase *idor$ 1nduio-at de cele etrecute"La slu%ba de 1nviere 0inut, de &oteanu$ al,turi de Ilona -i A ostol artici , sergentul ungur al com anieiG 7"Lu.nd masa cu Ilona -i cu tat,l ei$ A ostol a#l, de la acesta des re e'ecutarea 0,ranilor acu!a0i de s iona%9 @ Nici nu le(au ridicat sp%n$urtori, povesti groparul. I- au agat, ca pe nite c%ini, pe c%te o crac de copac ,m vrut s le "acem groap, cum se cuvine cretinilor, dar nu i-au cobor%t din treang 5ice c- i porunca s at%rne acolo trei $ile i trei nopi, s-i va$ toat lumea i s se nvee minte! !%n ce le- au pus laul de g%t, s-au jurat bieii oameni c-s nevinovai . Du , amia!, va a#la de la acela-i ,rinte !drobit de mil, c, mai #useser, s .n!ura0i$ e l.ng, cei trei$ al0i atru oameni$ din aceea-i ricin," >, itanul Otto 2la 3a 1l vi!itea!, acas, e &ologa -i este sur rins a#l.nd noutatea matrimonial, )>eea ce nu rice 1n logodna aceasta sunt motivele care te(au 1ndemnat s,(0i legi viitorul de o #eti0,$ nostim,$ negre-it$ dar necivili!at,E*$ dar rime-te 1n re lic, o a ologie a rimitivit,0ii9 :@ Su#letul e acela-i la 0,ranc, -i la contes,$ r,s unse &ologa cu mai mult, 1nsu#le0ire". 8.Lui A ostol &ologa :I se ,rea c, via0a lui de(abia de la Ilona i se luminea!,, dar este chemat de urgen0, la generalul 2arg -i dus cu ma-ina mesagerului" Pe drum vede s,tenii s .n!ura0i @ :n ochii lui cei -a te se multi licau ne1ncetat$ 6i 1n #iecare co ac al ,durii nem,rginite$ de(a lungul -oselei nes#.r-ite$ i se ,rea c, at.rn, al0i oameni$ mereu al0ii$ to0i cu ochii du , el$ cer.ndu(i socoteal,E, cu o rivire ce i(o reaminte-te e a cehului Svoboda$ la a c,rui e'ecu0ie asistase cu rins de s.rg" 9.A%uns 1n D,get$ la sediul comandamentului de divi!ie$ locotenentul a#l, de la aghiotantul generalului c, urmea!, a #i numit %udec,tor al >ur0ii )ar0iale$ e locul vacant datorit, 1mboln,virii unui o#i0erG vor #i %udeca0i dois re!ece rom.ni$ du , cum 1i s une rimarul" 8eneralul l(a convocat entru c, dorise s, 1l averti!e!e des re :datoria sacr a oricrui soldat contiincios i disciplinat5 de a(i condamna e :criminalii dinuntru5$ cei care se 1m otriveau r,!boiului" 10./n urma numirii sale ca %udec,tor$ la 1ntoarcere 1ns re Lunca$ entru A ostol :#rumul mijea ca o c&emare struitoare. 6ici un g%nd nu-i lumina n minte, inima ns i poruncea ntruna+ '7nainte! 7nainte!(.5" Acas, :Ilona l privea cu nite oc&i speriai, simind c mprejurul lor p%ndete o primejdie

cr%ncen.5 -i se o#er,$ intuindu(i dorin0ele$ s, 1l 1nso0easc, s re a(i ar,ta un drum sigur$ dar A ostol o re#u!, -i ia cu sine$ 1ntr(un gest mecanic$ harta sectorului s,u de #ront" 11.Pe drumul c,tre liniile rom.ne-ti$ locotenentul simte c, vechiul s,u amic$ *arga$ 1l a-tea t, mereu$ cu toate acestea nimere-te e c,rarea b,tut, de atrule$ unde va da ie t 1n ie t cu o#i0erul maghiar$ care 1l arestea!," CARTEA A PATRA 1.La 1ntoarcere$ 1n stare de arest$ A ostol :2imea o uurare ciudat, ntocmai ca dup o primejdie mare trecut cu bine.5 -i re eta 1n g.nd$ obsesiv$ cuvintele :7n s"%rit 7n s"%rit 5" Du , 1ntocmirea ra ortului de redare a de!ertorului$ *arga 1l va certa e un ton lin de regret$ totu-i ;8e$i, 9ologa:... 7i aduci aminte c%nd te-am prevenit n tren i pe urm i... 4u mi pare c... -u mi- am "cut datoria.5<" 2./n drumul s,u c,tre cartierul divi!iei$ locotenentul ri!onier se va 1nt.lni cu 2la 3a$ care 1l rivea :cu at%ta groa$ nc%t i d%rd%iau i braele i picioarele.5$ dar du , ce 1-i revine se o#er, s, 1l a ere la roces$ avocat #iind" A oi &ologa trece e l.ng, 0,ranii s .n!ura0i$ e care 1i mai v,!use$ -i consider, c, s ectacolul este "oarte interesant5" 3.Pretorului care 1l cercetea!,$ A ostol 1i s une$ dre t %usti#icare a tentativei de de!ertare$ e care o recunoa-te imediat$ c, e mai ngro$itor s judeci pe alii dec%t a "i judecat5$ re#erindu(se la numirea sa 1n >urtea )ar0ial,$ entru %udecarea 0,ranilor acu!a0i de s iona%$ 1ns, nu va #i 1n0eles$ c,ci :, mpri dreptate sau a pedepsi pe cei vinovai nu- i o crim, ci o datorie pentru orice om.5$ a#irmase retorul cu su#icien0," 4.A ostol consider, c, a gre-it 1nrol.ndu(se$ c, s(a 1n-elat cu vorbe li site de con0inut$ dar :Atunci 1i a ,ru 1n su#let Ilona -i 1ndat, sim0i o c,ldur, bine#,c,toare$ ca -i cum chi ul ei i(ar "i umplut inima de o iubire vie.5" Ilona vine s, 1l 1ncura%e!e @ Pe obra%i avea urme roas ete de lacrimi$ iar 1n ochi -i e bu!e un !.mbet de 1mb,rb,tare$ subt care 1ncerca s,(-i ascund, o groa!, cum lit,""". 5.La 1nt.lnirea cu c, itanul Otto 2la 3a de dinaintea rocesului$ a ,r,torul s,u$ acesta 1i cere s, renege rima de o!i0ie$ cea 1n care 1-i recunoscuse tentativa de a de!erta$ 1ns, &ologa res inge ideea 1n numele iubirii universale9 :Nu mai vreau nimic" Iubirea 1mi a%unge$ c,ci iubirea 1mbr,0i-ea!, deo otriv, e oameni -i e Dumne!eu$ via0, -i moartea" 6./n tim ul rocesului$ ce are loc la trei ore du , discu0ia celor doi$ A ostol tr,ie-te un moment de anic, -i nu reu-e-te dec.t s, cear, ca totul s, se des#,-oare mai re ede -i s, e'clame :; .mor%i- m!$ s re indignarea %udec,torilor s,i" 7.A-te t.nd sentin0a 1n camera unde se a#la de0inut$ la g.ndul mor0ii e A ostol :1l 1mbr,0i-, groa!a.. 8./nainte de a orni la locul su liciului #inal$ Preotul &oteanu$ chemat s, 1l asiste$ 1i s une lui &ologa c, acesta 1nde linise orunca dat, lor de tat,l lui ;Niciodat, s, nu uita0i c, sunte0i rom.niC*, e c.nd erau co ii$ com let.nd$ entru 1ncura%are$ rin :Pl,cut este Domnului(Dumne!eului nostru acela care se %ert#e-te de bun,voie entru neamul ,rin0ilor s,i -i entru credin0a lor 1n vecii vecilorC. Este condus de o mul0ime de solda0i cu #,clii 1n m.ini -i este toat, adunarea se aude$ s#.-ietor$ l.nsul Ilonei" /nainte de a #i s .n!urat$ :8ro arul 1l s,rut, e obra%i$ a ,sat cu bu!ele -i must,0ile ude", iar 2la 3a i!bucne-te 1ntr(un : l.ns gros$ des erat$ nest, .nit5"A ostol 1-i une singur -treangul a oi$ du , 1nl,turarea scaunului$ rivirile :1i !burau$ ner,bd,toare$ s re str,lucirea cereasc, a lucea#,rului ce vestea r,s,ritul"