Sunteți pe pagina 1din 43

DOBROGEA TURISTIC

Cuprins Capitolul I Prezentarea general a Dobrogei p. 1.1 Incadrarea in teritoriu. Limite i vecini p. 1.2. Ci de acces p. 1.3. Rolul factorului istoric in dezvoltarea turistic a Dobrogei p. 1.4. Prezentarea principalelor elemente din cadrul natural al Dobrogei p. 1.5. Nivelul de dezvoltare economico-social p. Cap. II Analiza i valorificarea potenialului turistic natural al Dobrogei p. 2.1. Potenialul turistic al reliefului p. 2.2. Potenialul climato-turistic p. 2.3. Potenialul turistic al apelor p. 2.4. Potenialul turistic al componentelor inveliului bio-geografic p. Cap. II Analiza i valorificarea potenialului turistic natural al Dobrogei p. 2.1. Potenialul turistic al reliefului p. 2.2. Potenialul climato-turistic p. 2.3. Potenialul turistic al apelor p. 2.4. Potenialul turistic al componentelor inveliului bio-geografic p. 2.5. Prezentarea principalelor arii protejate p. Cap. III Analiza i valorificarea potenialului turistic antropic al regiunilor dobrogene p. 3.1. Obiective turistice religioase din Dobrogea p. 3.2. Obiective turistice cultural-istorice p. 3.3. Arta popular i manifestrile etno-folclorice p. 3.4. Alte obiective turistice de natura antropic p. Cap. IV Propuneri i strategii privind dezvoltarea turistic a Dobrogei p. Concluzii p. Bibliografie p.

INTRODUCERE Potenialul turistic i valorificarea acestuia in Dobrogea ar trebui s fie o prioritate pentru Romania, deoarece Dobrogea este o regiune in care intalnim pe lang forme de relief diferite de la Delta Dunrii pan la munii vechi ai Dobrogei, pan la situri arheologice, manstiri, grote i nu in ultimul rand salba de staiuni pentru agrement de pe malul Mrii Negre, beneficiind in general de o reea de infrastructur care s faciliteze accesul la aceste obiective turistice. Pornind de la acest lucru putem evidenia trei direcii importante in desfurarea turismului in zona Dobrogei: 1) Delta Dunrii, unde turitii se pot caza in hoteluri si pensiuni, aici pot beneficia de excursii pe canale unde pot fi organizate fie partide de pescuit, fie pentru a fi pus in valoare flora si fauna de care se bucur Delta Dunrii. 2) Siturile arheologice, manstirile, grotele i chiar podgoriile constituie un punct de atracie turistic, important prin faptul c turitii pot vizita pe lang vestigiile cetilor greceti de pe malul mrii, petera Sfantului Andrei considerat cretintorul acestor meleaguri, cat i vizite la podgorii renumite unde se organizeaz serbri cu degustri de vinuri. Pe teritoriul Dobrogei se mai intalnesc i vestigii musulmane, lipoveneti care i ele vin sa intregeasc paleta de obiective turistice, importante de atins. 3) De-a lungul litoralului romanesc avem salba de staiuni cuprinse intre Vama Veche i Nvodari, unde turitii beneficiaz de cazare in hoteluri intre 2 i 5 stele cu posibiliti de tratament balnear in staiuni precum Eforie Nord, iar in zona staiunilor Neptun i Mamaia o gam mai divers de distracii reprezentate aici de parcuri de distracii cum ar fi Satul de Vacan i Aqua Magic, cluburi, restaurante cu program special, cat i locuri de desfurare a unor spectacole, atat pe scene amenajate, cat i in diverse locuri in aer liber a unor formaii de top din Romania i din afar. La toate acestea contribuie atat binecunoscuta ospitalitate a romanilor cat i farmecul fetelor autohtone. Capitolul I Prezentarea general a Dobrogei Dobrogea, una din cele 16 regiuni administrativ-teritoriale ale Romaniei, ocup partea de sudest a rii. In latitudine teritoriul ei se desfoar pe aproape 2o, intre punctele extreme Chilia Veche (45o 25 latitudine nordic) i Limanu (43o 46 latitudine nordic). 1.1. Incadrarea in teritoriu. Limite i vecini Dobrogea este situat pe aceeai latitudine cu sudul Franei, nordul Italiei, Crimeea i nordul Caucazului. In longitudine este cuprins intre 27o 12 longitudine estic (punct extrem localitatea Almalu, raionul Adamclisi) i 29o 41 (punct extrem oraul Sulina). La vest, nord i est, regiunea Dobrogea are limite naturale: o lunc brzdat de bli la vest, Delta Dunrii la nord i litoralul Mrii Negre la est. Numai ctre sud teritoriul este prins de uscat. De aici i imaginea pmantului Dobrogei ca o peninsul inconjurat de trei pri de ape, inluntrul creia se afl un podi, a crui inlime variaz intre 50-500 metri. Astfel delimitat, intre Dunre i mare, aceast regiune reprezint poarta maritim a Romaniei,
2

o punte de legtur intre restul rii i Marea Neagr. 1.2. Ci de acces Exist mai multe ci de acces in zona Dobrogei: transportul cu trenul, iniiat de ctre Societatea Naional a Cilor Ferate Romane -SNCFR, care ofer posibilitatea deplasrii spre zona dobrogean cu: trenuri accelerate i personale pe ruta Bucureti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore) trenuri personale pe ruta Constana - Tulcea (4 ore) De asemenea, alte mijloace de transport sunt: AUTO al crui program cuprinde curse regulate: Bucureti, Galai, Constana Tulcea cursele aeriene care in 45 de minute efectueaz traseul Bucureti Tulcea cursele navale clasificate in: curse clasice:Brila-Galai-Tulcea-Sulina (8 ore) Tulcea - Sulina (3 ore) Tulcea - Chilia Veche - Periprava (4.30 ore) Tulcea - Sf. Gheorghe (6 ore) Crian - Mila 23 (1 or) curse speciale (rapide): Brila-Galai-Tulcea-Sulina (4.30 ore) Tulcea - Sulina (1.30 ore) Tulcea - Sf. Gheorghe (2 ore) 1.3. Rolul factorului istoric n dezvoltarea turistic a Dobrogei Aezat la rscrucea a dou drumuri dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagr strbtand Europa Central, iar cellalt porturile Mediteranei Orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a hrzit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soart zbuciumat. Rand pe rand s-au perindat armatele perilor, apoi cele romane iar mai tarziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stpanirea musulman, Dobrogea devenind intre timp drumul de invazie al armatelor din steeple Rusiei spre Balcani i Constantinopol. Astfel vechiul leagn al poporului roman s-a cufundat in intunericul barbariei. Abia dup 1877 Dobrogea s-a trezit din nou la lumina pcii i dezvoltrii, din care trei ultime valuri de slbticie in anii 1916-1918, 1940-1944 i 1945-1989 preau c voiesc s-o smulg din nou. Dobrogea a fost un teritoriu locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetrile arheologice au evideniat existena obiectelor din eneolitic din cultura Gumelnia i dezvoltarea in neolitic a culturii Hamangia (cunoscut in special datorit statuii numit Ganditorul de la Hamangia). In secolele VI - IV i. Chr. litoralul Mrii Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei de azi sunt intemeiate coloniile Histria, Callatis i Tomis. Coloniile greceti se organizeaz dup modelul polis-ului grecesc. Iniial Histria era cea mai prosper dintre colonii, ins, ca urmare a impotmolirii golfului, decade, iar Tomisul devine cea mai important cetate de pe malul de vest al Mrii Negre. Coloniile ii exercitau influena asupra unui teritoriu mai larg decat cel al cetii propriuzise. In aceeai perioad incep s se constituie i formaiunile statale ale geilor. Inscripiile de la

Histria menioneaz relaii cu "regii" gei Zalmodegikos i Rhemaxos (sec. III i. Chr). Ceva vreme, cetile dobrogene se confruntar cu stpanirea perilor, apoi, in perioada elenistic, se aliar cu Regatul Pontului, puterea dominant in Marea Neagr, inainte de a trece sub stpanirea Romei in anul 46, fiind incluse in provincia roman Moesia. In Antichitate, Dobrogea era cunoscut sub denumirea de Scythia Minor (denumire roman). Unii istorici folosesc i denumirea de Dacia Pontic. Numele actual vine de la Despotul Dobrotici din secolul al XIV-lea. Istoricul antic grec, Pliniu cel Btran, susinea c teritoriul dintre Dunre i Marea Neagr era populat de gei, pe care romanii ii numeau daci. Sciii au venit mai tarziu, acelai Pliniu cel Btran susinea c sciii aveau aceeai origine ca i geto-dacii. In final, urma sciilor se pierde printre daci. Provincia joac un rol important in sistemul de aprare a Imperiului Roman, constituind parte a limesului danubian. Cretinandu-se, puterea roman devine bizantin. O dat cu sosirea slavilor i bulgarilor care le disput teritoriul Bizantinilor, Dobrogea dobandete un grad crescand de autonomie i mai apoi devine independent (cu seria de conductori Dimitrie, Satza, Tatos, Seslav, Balica, Dobrotici, Ivanco), fiind alipit rii Romaneti de ctre Mircea cel Btran. Inc de pe atunci, avea o compoziie etnic variat, aprand in cronicile i hrile vremii sub denumirile de Velacia minor, Bulgaria tertia, Graecia tomitana sau Despotatus Vicinensis. Iachint, episcopul de la Vicina (cetate disprut, ale crei urme sunt poate sub Isaccea sau sub Tulcea) devine primul metropolit al rii Romaneti in 1359. Dar dup moartea lui Mircea cel Btran, Dobrogea intr in componena Imperiului Otoman intre 1418 i 1421. Se pare, dup anumii cercettori, c Dobrogea sau pri din aceasta, au reintrat pentru scurt timp in componena rii Romaneti in timpul lui Vlad epe (1462 - cateva luni) i a lui Mihai Viteazul (1599-1601). Deoarece in secolele XIV-XVI, Imperiul Otoman avansa spre Europa Central, Dobrogea era o posesiune periferic, fr o mare importan strategic sau economic. Ea fcea parte, din punct de vedere bisericesc, din Exarhatul Proilavon, cu sediul la Brila, care cuprindea i Bugeacul. Dar pe msur ce treceau anii, numrul musulmanilor cretea, ajungand sa fie pe alocuri majoritari. In multe locuri, cultura dispare in profitul ciobnitului extensiv, fostele orae de coast devin simple sate de pescari, in locul lor se dezvolt Babadagul i Medgidia ca targuri rurale. Ciobani din Ardeal, Moldova, ara Romaneasc transhumeaz in fiecare iarn aici, muli dintre ei (Mocanii) stabilindu-se definitive i amestecandu-se astfel cu romanii dobrogeni (Dicienii). Aceast situaie continu i in perioada de inceput al declinului puterii otomane (secolul XVII). Situaia se modific ins dramatic, odat cu extinderea teritorial a Imperiului rus. In secolele XVIII-XIX, Dobrogea devine un camp de btlie intre Turcia i Rusia. Situaia se agraveaz dup anul 1812 cand Imperiul rus anexeaz Basarabia astfel c Dunrea devine frontier intre Rusia i Turcia. Cu acest prilej Sultanul i arul fac un schimb de populaii: ttarii Nogai i turcii din Bugeac vin in Dobrogea in locul unui numr echivalent de bulgari i de gguzi care se stabilesc in sudul Basarabiei. In perioada Imperiului Otoman s-au stabilit pe teritoriul Dobrogei populaii turcice (anatolieni,

selgiucizi) i, incepand cu secolul XVIII, dup schisma din Biserica Ortodox rus, adepi ai Bisericii de rit vechi, care se opuneau reformelor lui Petru cel Mare (Lipoveni). Dup anul 1840, in Dobrogea au fost colonizai i germani, care au rmas pe acest teritoriu pan in 1940, cand, in marea majoritate, au fost strmutai in Al Treilea Reich. Elementul romanesc a fost prezent in mod constant in Dobrogea in perioada otoman. Dei istoriografia strin a prezentat in general Dobrogea drept o provincie colonizat cu romani dup 1878, in fapt, au existat sate romaneti in munii Mcinului, in jurul gurilor Dunrii i pe malul drept al Dunrii (Vlahii, Floriile, Aliman, Dunreni consemnate de Ion Ionescu de la Brad in lucrarea sa "Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja"). Btinaii dobrogeni purtau tradiional numele de Dicieni,despre care Vasile Parvan i George Valsan presupuneau c se trage de la cetatea Vicina menionat in sursele medievale. Cartografia veche arat in jurul gurilor Dunrii numiri romaneti, ca de exemplu limanurile Albastru (azi Sinoie), Fidilimanu (azi Zmeica), Iancina (azi Razim sau Razelm) sau satele Barleni, Filipeti (azi Dunavul de sus i de jos), ontea (azi Mila 23), Tatomireti (azi Tatanir), Pojorata (ulterior Pojare, disprut), intre timp inlocuite de numiri lipoveneti, dar care dovedesc o prezen romaneasc anterioar. Pe de alt parte, Dobrogea a fost utilizat drept pune de iarn de ctre oierii romani din Ardeal, in special de ctre cei din zona Sibiului pentru o perioad indelungat. Acetia erau ceteni austrieci i beneficiau de anumite faciliti din partea autoritilor otomane i romane. Existena unei populaii romane semnificative este probat i de faptul c, in 1870, autoritile otomane locale il numesc pe monahul Nifon Blescu(nscut in judeul Sibiu, clugrit la Cldruani), drept director al colilor romaneti din Dobrogea. Nifon Blescu infiineaz 21 de noi coli romaneti in nordul Dobrogei (Tulcea, Harova, Mcin). Dobrogea devine parte a Romaniei dup independen, prin decizia Congresului de la Berlin (1878). Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de Pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) prevedea cedarea Dobrogei la sud de o linie Rasova-Agigea de ctre Imperiul Otoman ctre Bulgaria, cu toate c populaia acestei pri a Dobrogei cuprindea o majoritate relativ de musulmani (turci, ttari i cerchezi). Dar la Congresul de la Berlin, unde reprezentanii Romaniei nu au fost admii, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria s porneasc de la Dunre imediat in aval de oraul Silistra pentru a ajunge la mare intre ctunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) i Limanaki (azi Durankulak in Bulgaria) ca s cuprind populaia compact romaneasc din satele dunrene situate intre Silistra i Rasova, i din jurul portului Mangalia. Partea de sud, (Cadrilaterul), locuit de asemenea in majoritate de turci i de ttari, a revenit Bulgariei. In anul 1879, Romania a cerut Bulgariei oraul Silistra i chiar a ocupat Arab Tabia, fortreaa oraului. Marile puteri au acordat Arab Tabia Romaniei dar Silistra a fost lsat bulgarilor. Integrarea Dobrogei in Regatul Romaniei a sporit importana provinciei, deoarece asigura ieirea la mare a statului roman. Astfel se construiete Podul de la Cernavod pentru asigurarea legturii feroviare directe cu restul rii, iar oraul Constana devine principalul port la Marea Neagr.

Are loc i o stabilire sistematic a romanilor din alte provincii (in special din Muntenia i a romanilor din Transilvania) in Dobrogea, sporind ponderea elementului romanesc din regiune. Spre deosebire de restul Regatului Romaniei, in Dobrogea nu existau latifundii date in arend, ceea ce a contribuit la crearea unei populaii rurale relativ instrite. Cadrilaterul a fost alipit Romaniei in anul 1913, dup cel de-al doilea rzboi balcanic, prin prevederile Tratatului de pace de la Bucureti. In anul 1916, dup intrarea Romaniei in Primul Rzboi Mondial, pe teritoriul Dobrogei au loc operaiuni militare importante. Astfel in august 1916, trupele conduse de generalul Mackensen cuceresc Turtucaia, luand prizonieri 28.000 de militari romani. Ofensiva Puterilor Centrale a continuat. La data de 26 august armata roman a evacuat Silistra, iar la mijlocul lunii septembrie a reuit s opreasc ofensiva inamicului pe aliniamentul Rasova Cobadin - Topraisar. La lupte a participat, de partea roman, o divizie de prizonieri sarbi i croai din armata austro-ungar, format in Rusia. In timpul Primului Rzboi Mondial, Bulgaria a anexat Cadrilaterul i faia de teritoriu pan la linia Rasova-Agigea timp de 2 ani, ocupand restul Dobrogei (cu excepia Deltei) pan la data de 30 septembrie 1918. La incheierea primului rzboi mondial Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine restabilete frontiera din 1913 intre Romania i Bulgaria, atribuind din nou Cadrilaterul Romaniei. In perioada interbelic continu procesul de modernizare a Dobrogei, ins condiiile sunt fundamental schimbate. Porturile din nordul Dobrogei (in special Sulina i Tulcea) decad in condiiile reducerii dramatice a comerului i navigaiei pe Dunre. Constana continu s rman principalul port la Marea Neagr ins oraul este la randul su afectat de scderea volumului comerului i incertitudinile legate de noul statut al navigaiei prin stramtorile Bosfor i Dardanele. Continu stabilirea in Dobrogea a numeroi romani din alte provincii, iar in anii '20, in special in partea de sud a judeului se aeaz numeroi aromani, astfel c vechii Dicieni i Mocani devin minoritari. Tot in aceast perioad are loc o emigrare masiv a turcilor din Dobrogea in Republica Turcia, ca urmare a politicii lui Mustafa Kemal Ataturk de a incuraja stabilirea musulmanilor din Balcani in noul stat turc. Cadrilaterul a fost recuperat de Bulgaria in anul 1940 prin Tratatul de la Craiova, cand Adolf Hitler a ordonat regelui Carol al II-lea s regleze diferendele teritoriale cu Bulgaria. In urma convorbirilor dintre cele dou state, s-a incheiat la data de 7 septembrie 1940 tratatul care restabilea frontiera din 1912 intre Romania i Bulgaria. Tratatul de la Craiova a instituit i un transfer obligatoriu de populaii intre cele dou state: toi bulgarii din nordul Dobrogei i toi romanii din Cadrilater urmau s-i prseasc domiciliul i s se instaleze pe teritoriile statelor respective. Perioada comunist a fost deosebit de grea pentru Dobrogea. Autoritile comuniste au fcut presiuni asupra ranilor pentru a colectiviza regiunea, astfel c in anul 1955, Dobrogea a fost declarat prima regiune colectivizat a Romaniei (Nicolae Ceauescu i-a fcut aici o parte din carier). Aceast politic a ruinat satele Dobrogei i a determinat un exod rural masiv spre centrele urbane, in special spre Constana. In aceste condiii, i in Dobrogea au existat grupuri armate de rezisten contra puterii comuniste. Dintre acestea cel mai semnificativ a fost grupul Haiducii Babadagului, care a acionat in perioada 1949 - 1952. De asemenea, in 1949, conducerea comunist a Romaniei a organizat construirea canalului Dunre - Marea Neagr,
6

folosind in special deinui politici, supui unui regim de exterminare. Construirea canalului a fost abandonat in anul 1955. Lucrrile la Canal au fost reluate in anul 1975 i au fost incheiate in anul 1984. In anul 1986 a fost dat in folosin Canalul Poarta Alb - Nvodari. In perioada de dup 1989, Dobrogea a suferit pe fondul general al crizei generale a economiei romaneti. Dispariia flotei comerciale romane, declinul general al navigaiei pe Dunre ca urmare a rzboaielor din fosta Iugoslavie, pierderea locului privilegiat al portului Constana, de principal punct de tranzit al exporturilor romaneti i declinul turismului la Marea Neagr au afectat negativ economia Dobrogei. 1.4. Prezentarea principalelor elemente de cadru natural ale Dobrogei Relieful se definete ca totalitatea neregularita ilor scoarei terestre ce mbrac Terra. Relieful Dobrogei este din punct de vedere al componentelor unul complex, deoarece are podiuri (fotii muni Hercinici), depresiuni, chei (Cheile Dobrogei), litoral (litoralul Mrii Negre), delt (Delta Dunrii), suprafee intinse - campii, locuri deertificate. In cadrul subprovinciei ponto danubiene, ansamblul fenomenelor fizico-geografice pune in evide aspect foarte variate. Dobrogea se detaeaz ca unitatea cea mai bine conturat prin prezena Dunrii i Mrii Negre. Din punct de vedere al reliefului, Dobrogea se imparte in: Dobrogea de nord, cunoscut in literatura de specialitate i sub numele de Dobrogea muntoas (de orogen) este constituit din hortul dobrogean (Dobrogea hercinic) i Dobrogea antesilurian, un compartiment al sistemelor caledonice i hercinice din paleozoic, antrenat in micrile chimerice din mezozoic, dar nu strin de eforturile orogenice din mezocretacic. Dobrogea de sud sau Dobrogea de platform; in totalitatea ei reprezint o unitate de platform structural, larg dezvoltat, cu fragmentare pronunat, realizat pe un fundament de isturi cristaline i isturi verzi. Micrile de tip bascul din pliocen i cuaternar au determinat ondularea formaiunilor geologice de suprafat, fapt reflectat in unele aspecte de relief. Dobrogea maritim reprezint cel mai complex inut dobrogean sub aspect morfo-biopedologic, la care se mai adaug particularitai climatice, unice de pe intinderea rii noastre, caracterizate mai ales prin condiiile de insolaie deosebit de favorabile curei heliotermice. Munii Mcinului. Aceti muni reprezint martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfaritul Paleozoicului cu aspect de inselberg. Ei ocup colul de nord-vest, ridicanduse deasupra Ostrovului Brilei cu peste 300-400m i se prelungesc sub forma unei culmi inguste deluroase (numit Pintenul Bugeacului) pan in apropiere de Galai. Spre sud-est sunt separai de Podiul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carpelit. La vest sunt flancai de Ostrovul Brilei, spre care cad in trepte, iar la sud-est ei depesc valea larg a Taiei i ajung pan in valea Lozovei, ingloband astfel dou mici culmi: Colugea i Boclugea. Aceast delimitare morfologic corespunde i cu linia de inclecare tectonic (falia invers)

Luncavia-Consul, care-i separ de Dealurile Niculiel. Un alt punct de separaie intre aceste uniti este Pasul Teilor, care se afl intre bazinele Taiei i Luncaviei. Avand in ansamblu forma unui triunghi ascuit, Munii Mcinului au cea mai mare lime intre localitatea Turcoaia i valea Lozovei, unde ating 24 km. Ei se desfoar pe direcia de NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce in ce mai numeroase i mai fragmentate in partea de S-SV, avand o culme principal, incepand in pintenul Bugeacului i pan in Dealul Carpelit. Acest lan muntos principal culmineaz ca inlime in varful uuiatu (467 metrii). In prelungirea acestuia spre nord vest se afl varful Pietrosul Mare (426 metrii) i culmea Pietrosu, inlimile sczand treptat, ajungand la 100-170 metrii in apropiere de localitatea Vcareni, iar in pintenul Bugeacului, la 95 metrii. Spre sud-est de varful uuiatu, culmea principal a Munilor Mcin se continu printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Cotiag (428 metrii), Dealul Negoiu cu varful Piatra Mare (380 metrii), Dealul lui David (354 metrii), Dealul Crapcea (344 metrii), Dealul Carapcea i Dealul Carpelit (350 metrii). Formaiunile geologice predominante aici sunt granitele gnaisice, isturile, grauwackele i conglomeratele (formaiunea de Carpelit), granitele i dioritele din partea cea mai inalt, in care se afl varful uuiatu) cuartiele, filitele etc. Urmeaz spre vest prima culme secundar numit Culmea Cheii, cu varful Pricopan (370 metrii) i Masivul Magina (285 metrii), ce se indreapt convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase varfuri ascuite) i Masivul Megina inchid depresiunea longitudinal Greci, drenat de dou vi largi, Dumbravei i Plopilor, ce se prelungete spre nord-est cu partea superioar a depresiunii Cernei. Aceasta culme secundar este constituit din granite gnaisice, micaisturi, cuarite si amfibolite, intens dezagregate. Spre nord-vest, culmea Pricopanului i prelungete prin Dealul Sararica, dar cu inlimi mai mici. Tot spre vest, urmeaz a doua culme secundar, paralel cu cele precedente, format din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, innecate in loess si aezate in culise, in care se deosebesc dealurile Orliga (117metrii), Carcaliu (95 metrii), Piatra Riioasa (112 metrii), Priopcea (409 metrii) i Mircea Vod (206 metrii). Acestea sunt constituite din cuarite, care predomin in masivul Priopcea, din micaituri, filite etc. i dezvoltate in plin zon stepic, joas. Ultimele inlimi, care se prezint sub form de massive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu varful Victoria (341metrii) i Piatra Roie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (380metrii), in care apar gresii, isturi i calcare de vrsta devonian. Pe latura estic a Munilor Mcin, pan la valea Lozovei, apar numai dou culmi paralele, prima format din Dealul Colugea (336 metrii) i a doua din dealurile Pirlita i Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarite, filite, granite de varst proterozoic. In nord-estul Munilor Mcin se afl Depresiunea Taiei superioare, cu caracter longitudinal (Nifon Blbancea - Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungete in depresiunea Luncaviei. In cuprinsul depresiunii Taiei superioare apar intinse glacisuri deluvio-proluviale cu terenuri bune pentru culturi si pauni. In general, Munii Mcinului se prezint din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuat i indelungat, a scos la zi granitele din corpurile locolitice de adancime. In timpul transgresiunii triasice ei formau o insul.
8

Liniile structurale generale, in special sistemul de falii inverse cu direcii NV-SE ale Munilor Mcin se reflect in relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci i prin orientarea culmilor munots-deluroase i prin direcia vilor principale, cum sunt Luncavia, Taia, Lozova, etc. Aceti muni, cu inlime redus i aspect de dealuri (aa cum arat cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun in peisajul geografic general prin numeroase varfuri ascuite si versani abrupi, plini de grohoiuri(in special sectoarele granitice). Podiul Babadagului. Este situat in partea de SE a Romaniei, in Dobrogea i face parte din unitatea de ordinul I numit Masivul Dobrogei de Nord. Ca uniti vecine de relief remarcm in partea de sud - Podiul Casimcei, dincolo de culoarul tectonic Peceneaga - Camena, Lunca Dunrii la vest, Sistemul lagunar Razim - Sinoe, spre care coboar brusc, printr-o serie de capuri abrupte (Iancina, Dolojman) la est, iar la nord valea raului Taia. Podiul Babadagului este eminamente sedimentar, alctuit din depozite marno-grezoase de varst creatic. Are altitudini care descresc de la vest (circa 300-400 metrii), spre est. Altitudinea maxim este atins in Dealul Carjelari (402 metrii). Podiul Casimcei. In partea nordic a judeului Constana se desfoar marginea sudic a Podiului Casimcea, format din isturi verzi strans cutate, pe care se gsesc calcare jurasice i depozite de loess. Partea central a podiului, cu inlimi intre 100 i 200 metrii in cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slab i presrat cu rari martori de eroziune (coli stancoi de isturi verzi) care strbat cuvertura de loess. Marginea dunrean a Podiului Casimcea este puternic fragmentat de vi adanci i asimetrice tributare Dunrii, cu versani supui eroziunii toreniale. Spre sud, marginea litoral a Podiului Casimcea este marcat de doua trepte de abraziune marin formand litoralul Mrii Negre. In partea de sud-est a Podiului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peteri, de mici dimensiuni ( de exemplu peterile La Adam i Gura Dobrogei) i vi in chei (Cheile de la Gura Dobrogei). In Valea Casimcei, intre localitile Cheia - Targuor Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peteri cu mare importan arheologic i paleontoligic: Petera Mireasa, Petera de la Ghilingic, Petera Babei, Petera La Adam, Petera Casian, Petera Liliecilor, foarte bogate in fosile i ceramic. Podiul Dobrogei de Sud este un podi structural a crui altitudine absolut scade de la 200 metrii pe dreapta vii Casimcea, pan la sub 50 metrii in largul culoarului transversal al vii Carasu (in prezent canalul Dunre - Marea Neagr). Spre sud vest, altitudinea crete ajungand la 200 metrii, in apropierea graniei de stat cu Bulgaria. Podiul Dobrogei de Sud este constituit dintr-o plac groas de calcar cohilifer sarmaian suprapus peste calcare compacte care la randul lor sunt deasupra depozitelor de marne. Aspectul general este de campie inalt, calcaroas, acoperit cu depozite groase de loess, care domin prin abrupturi unitile invecinate mai joase (valea Dunrii in vest i litoralul maritim in est). Diferenierile fizico-geografice existente in cadrul Podiului Dobrogei de Sud au condus la stabilirea mai multor subuniti:
9

1. Valea Carasu 2. Podiul Medgidiei 3. Podiul Cobadin 4. Podiul Oltina 5. Podiul Negru Vod 6. Podiul Topraisar Caracteristica reliefului Podiului Dobrogei de Sud o constituie reeaua de vi ramificate care l-au fragmentat puternic. Pe marginea dinspre Dunare vile se termin cu limane fluviatile Boasgic, Seimeni, Cochirleni, Baciu (Vederoasa), Limpeziul, Marleanu, Oltina i Buceag. Zona dunrean este reprezentat de terasele de abraziune lacustr i fluvial spate in marginile vestice ale podiurilor - Casimcea, Medgidia, Cobadin si Oltina. Campia Brganul este o campie din sud-estul Romaniei cunoscut pentru solul su negru i cu un coninut bogat de humus, precum i datorit vegetaiei de step (datorit climatului deosebit de aspru: veri fierbini i uscate; ierni foarte geroase cu bti de criv). Face parte din Campia Roman, fiind sectorul estic al acesteia. Este delimitat in sud i est de Dunre, iar in nord de raul Buzu. Limita vestic este un aliniament care unete localitile Buzu-Urziceni-Budeti-Oltenia.Oraul Bucureti nu face parte din Brgan, ci din Campia Vlsiei. Zona climatic Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10o11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23o C), precipitaii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale i secete frecvente; bate frecvent Crivul, geros iarna i uscat vara. Spre litoral exist un climat cu influene pontice, mai moderat termic, brize diurne i insolaie puternic.Influena creterii altitudinii este relativ redus. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exist un climat de dealuri joase, cu o temperatur medie mai sczut (9o-10o C) i precipitaii mai bogate (500- 600mm/anual). Temperatur medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1o la -2o C, dar in extremitatea sud-estic (zona Mangalia) este pozitiv: acest areal din apropiere de Mangalia este aadar cea mai clduroas regiune iarn. Amplitudinea termic anual este destul de difereniat: 23o-24oC in jumtatea "dunrean" a Dobrogei i 21o-22o C in jumtatea "maritim" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fa de 30-40 zile spre Campia Roman. O particularitate climatic a Dobrogei este c zona litoral (alturi de Delta Dunrii) este cea mai secetoas regiune din ar, cu precipitaii mai mici de 400mm/anual in interiorul podiului. Vegetaia In funcie de condiiile fizico-geografice pe teritoriul judeului Constana,se gsesc concentrate un numr mare de ecosisteme, de o mare varietate, incepand cu ecosistemele terestre de step, silvostep i pdure sfarind cu ecosistemele acvatice, marine i lacustre, din lungul litoralului i
10

Dunrii. Zona stepei, cu limita superioar de 50-100m altitudine, cuprinde o vegetaie superioar doar in locurile improprii culturilor pe faiile de puni ori in rezervaiile naturale. Zona silvostepei ocup spaii reduse ca suprafa in sud-vestul judeului, dar sub form de palcuri izolate apare i pe versanii vilor abrupte. Zona de pdure ocup, in judeul Constana arealele cele mai restranse cca 3% din teritoriul acestuia. Zona vegetaiei nisipurilor maritime ocup suprafee restranse. In vederea consolidrii falezelor i fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbuti. Pe solurile srtoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetaie halofil (de srturi). In zon litoral i dunrean a limanurilor cu ap dulce, pe depozite lacustre, se contureaz biotopul marginal palustru, in care vegetaia este predominant hidrofil. Vegetaia Mrii Negre este format din asociaii de plante , alge de mrimi i culori diferite i iarb de mare singura plant cu flori din apele marine romaneti. In localitile urbane i in staiunile litoralului, in special, spaiile verzi intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit. Fauna Intr-o strans legtur cu rspndirea solurilor i vegetaiei intalnim o varietate foarte mare de vieuitoare. Datorit acestor raporturi de interdependen rspndirea teritorial a vieuitoarelor urmeaz aproape fidel arealele de vegetaie. In regiunea de step, cea mai extins in limitele judeului Constana, fauna prezent se caracterizeaz printr-un mare numr de psri i roztoare care-i gsesc hrana din belug. Printre speciile caracteristice stepei din judeul Constana se numr popandul, cel mai duntor i iepurele vant bine apreciat. Se mai intalnesc in numr mare orbetele mic, oarecele de camp i obolanul cenuiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de step, dihorul ptat, grivanul, arpele ru. Reptilele sunt reprezentate prin guterul vrgat, oparla de step i broasca estoas dobrogean. Dintre psri amintim potarnichea, graurul, coofana, uliul parumbar, uliul erpar, prepelia i ciocarlia. In lacurile din lungul litoralului i pe malul Dunrii sunt intalnite frecvent exemplare de: arpe de ap, peti importani pentru pescuit (caras, crap, biban, alu) i numeroase psri: chiriachite, pescrui, cormorani, starci cufundaci, fugaci, gate, majoritatea oaspei de primvar. Pe nisipurile maritime fauna este reprezentat prin numeroase cochilifere (scoici japoneze , scoici albe, midii, stridii). Dintre mamiferele mai rar intalnite putem aminti unele specifice Dobrogei: vulpea crbunreas, parul de copac, jderul de piatr i dihorul ptat. Solurile Solurile au o dispunere etajat sub forma de faii in direcia vest-est, pe fundalul crora s-au format local soluri intrazonale. Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogean ocupand cea mai mare parte din suprafaa judeului. Solurile balane sunt rspandite in vestul judeului intr-o faie ingust intre Raova i Cernavod i intre Topalu i Garliciu. Aceste soluri formate pe suprafee orizontale sau cu pante foarte mici avand altitudini de peste 100m (150250m), pe leossuri, argile i aluviuni, unde stratul freatic se afl la adancimi sub 20m. Pe teritoriul judeului Constana se intalnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic, castaniu de pdure, ciocolatiu i cambrice.
11

Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluviocoluviale i rendzinele. Pe suprafee foarte mici, insular, izolate mai pot fi intalnite randzinele, rogosolurile, nisipurile i litisolurile. Bogiile subsolului Resursele naturale de sol i subsol ale judeului sunt variate. Astfel, mineurile nemetalifere (diatomice i argile bentonice, nisip verde glauconitic, creta etc.) au o larg rspandire geografic in partea centrala nordiac, iar rocile calcaroase (larg folosite in construcii) se afl pe intreg teritoriul al acestuia. Subsolul judeului Constana ofer i ape minerale prin izvoarele de la Topalu i Mangalia. Principala resurs economic a zonei litorale o constituie petele. Alte surse importante sunt: iarba de mare i algele roii. 1.5. Nivelul de dezvoltare economico-social a Dobrogei Prima constatare ce se poate face in legtur cu populaia Dobrogei dup Rzboiul de Independen, este creterea impresionant a numrului locuitorilor si: peste 100.000 in 1878, 380.000 in 1913 i 420.000 in acelai an, dup incorporarea celor dou noi judee din sud. Primul buget al Constanei pentru anul 1879 avea prevzut pentru personal 22.500 lei, iluminat 5.800 lei, sigurana 37.240 lei, incediu 3.960 lei, serviciul tehnic 1.200 lei, serviciul sanitar 15.300 lei, infrumueare 40.000 lei, stare civil 1.500 lei, instrucie public 2.000 lei, cheltuieli extraordinare. O singur privire atrage atenia asupra celor dou sume extrem de mari in comparaie cu toate celelalte: siguran i infrumuseare; altfel spus: ordine civic i salubritate, dou comandamente care rman i astzi valabile. Dobrogea este una dintre zonele cu cele mai multe cariere de piatr din ar, dar i cu cele mai multe arii protejate. Carierele de piatr s-au dovedit, de-a lungul timpului, ni te afaceri extrem de profitabile pentru zeci de ageni economici care au reuit, cu o investiie minim, s obin, in scurt timp, un profit de ordinul sutelor de mii de euro. Site-urile specializate sunt pline de anunuri de vanzare a unor cariere de piatr care, in funcie de mrime i de amplasament, pot fi achiziionate cu preuri cuprinse intre 5.000 i 50.000 de euro. Dup obinerea autorizaiilor, urmtorul pas este achiziionarea de utilaje i angajarea unor muncitori. Concurena este extrem de acerb, dar piatra este o materie prim extrem de solicitat, chiar i in perioada de recesiune, intrucat este folosit, pe lang construciile civile i industriale i la toate lucrrile de infrastructur. Aa se face c piatra este un produs solicitat i la export. Economia se caracterizeaz printr-o industrie diversificat, o agricultur bazat tot mai mult pe proprietatea particular, un comer activ favorizat de toate categoriile mijloacelor de transport (rutier, feroviar, fluvial, maritim i aerian) precum i printr-o activitate turistic accentuat de valorificarea frumuseilor Deltei Dunrii. Industria reprezint inc o important ramur economic a judeului Tulcea, contribuind cu ponderi insemnate la realizarea produciei judeene. Intreprinderile industrial situate in Tulcea, Babadag, Isaccea, Mcin i Sulina produc: ustensile punter pescuit, vase, utilaj chimic, alumin i feroaliaje, mobil, cherestea, tricotaje, covoare, conserve, tutun .a.m.d. Economia piscicol ocup un loc insemnat in economia judeului, producia realizandu-se atat din apele Deltei
12

Dunrii, din lacurile deltaice i litorale, din Marea Neagr cat i din pepinierele piscicole de la Calica, Stipoc .a. Agricultura dispune de condiii pedoclimatice favorabile i de suprafee agricole. La sfaritul anului 1996 fondul funciar al judeului cuprindea 361405 ha terenuri agricole ( din care 177.278 ha, respectiv 49% in sectorul privat, 95.195 ha pduri, 353.398 ha acoperite de ape i blti i 39.886 ha alte suprafee). In 1996 terenurile arabile ( 288.259 ha) erau cultivate cu porumb, grau i secar, floarea-soarelui, orz i orzoaic, ovz, soia, leguminoase, cartofi .a. Turismul datorit vestigiilor geto-dace, romano-bizantince i a Deltei Dunrii, pe teritoriul judeului se indreapt annual un numr de turiti romani i strini ( 63.000 in 1996). Capitolul II Analiza i valorificarea potenialului turistic natural al Dobrogei Unul dintre elementele definitorii in cadrul turismului il reprezint potenialul natural. Datorit numrului mare de resurse naturale, prezente in sectorul romanesc al Dunrii, am recurs la o imprire a potenialului natural pe cele 2 sectoare (respectiv Clrai-Tulcea, Tulcea-Marea Neagr), putand fi evaluate pentru fiecare sector in parte principalele forme de turism practicabile, sau care se pot dezvolta, evident, pe fondul unei infrastructuri adecvate (ex:tur de afaceri, tur tiinific). Sectorul Clrai-Tulcea se bucur de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente in zona defileului Dunrii, dar suficient de interesante pentru a permite amenajri turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt in principal sporturile nautice, pescuitul sportiv, croaziere pe Dunre i pe canalul Dunre - Marea Neagr. Ultimul sector se bucur de atractivitatea Deltei care ofer in plus fa de celelalte sectoare posibilitatea practicrii unui turism tiinific, avand in vedere importana internaional a acestei rezervaii. De asemenea, se poate avea in vedere dezvoltarea turismului afacerii prin congrese i reuniuni atat in Delta cat i in Brila, Galai i Tulcea. 2.1. Potenialul turistic al reliefului Poziia geografic (Anexa 1): a) Dobrogea de Nord, limite: in vest se afl Lunca Dunrii, in Est se afl Zebil-Enisala i Jurilovca-Ceamulia, iar in Sud se afl aliniamentul Peceneaga-Camena.Subuniti: Munii Mcin (Anexa 2): Sunt incadrai intre valea Dunrii in vest i nord, culoarul sculptat de Luncavia i Taia spre est i culoarul depresionar Traian - Mircea Vod - Horia spre sud. Munii Mcinului, au o deosebit importan intre munii rii, fiind cei mai vechi muni din Romania, interesul deosebit al cercettorilor fiind orientat datorit numeroaselor vestigii istorice ctre spturile arheologice, dar in egal msur i ctre alte segmente de cercetare stiinifice ale vastului tezaur natural existent aici: geologic, botanic, zoologic. Atraciile antropice de interes cultural-istoric in vecintatea Parcului Naional Munii Mcinului sunt: Podiul Niculiel (Anexa 4) care se desfoar intre vile Dunrii in nord afl in Valea Teliei, in est Valea Taiei, in sud Vile Lazovei i Luncaviei in vest. Este o zon bine impdurit in
13

care circulaia se realizeaz prin culoare depresionare in lungul vilor principale. Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline i terenuri plane, larg invlurat, nu ridic probleme pentru viticultur; lumin i cldur sunt peste tot din belug; solul are o bun structur i fertilitate i conine toate elementele chimice de care via de vie are nevoie. Apa din precipitaii nu este catui de puin in prisos, fapt care constitute o bun premis pentru obinerea unor vinuri de inalt calitate. Dealurile Tulcei, ocup jumtatea nord estic a Dobrogei de Nord. Altitudinea maxim este in Dealul Denistepe, 270 metrii. Obiective turistice naturale: rezervaia natural Murighiol, Dealurile Betepe, bli. Podiul Babadag (Anexa 5) este la origine bazin sedimentar; are ca limite spre nord o coast ce coboar spre culoarul Babadag-Nalbant-Cerna, iar spre sud un alt versant in coast, corespunztor liniei tectonice Peceneaga-Camena. Moara Sarichioi este obiectivul touristic natural intalnit in acest podi (Anexa 6). b) Podiul Dobrogei Centrale are ca limite la nord linia tectonic Peceneaga-Camena, iar la sud Topalu-Tsaul. Podiul Dobrogei Centrale are urmtoarele subuniti: Podiul Casimcei (Anexa 7) Podiul Daeni-Harova Podiul Istriei Geologia. Podiul Dobrogei se prezint ca un mozaic petrografic, aici fiind prezente roci magmatice (granite, bazalte, diabaze), roci metamorfice (cuartite i isturi verzi) precum i roci sedimentare (calcare de varste diferite, loessuri, nisipuri) care se impun in peisaj printr-o varietate de forme (Anexa 8). Relieful. Podiul Dobrogei are o altitudine medie in jur de 125m, constituind o unitate joas. Inlimile cele mai mari se gsesc in nord-vest in Culmea Pricopan (Vf. uuiatu 467m). (Anexa 9) Modelarea indelungat i realizarea unei suprafee de tip pediplen a dus la retezarea tuturor structurilor indiferent de varst. 2.2. Potenialul climato-turistic Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (1011C), temperaturi ridicate vara (22-23C); precipitaii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale i secete frecvente; bate frecvent Crivul, geros iarna i uscat vara. Spre litoral exist un climat cu influene pontice, mai moderat termic, brize diurne i insolaie puternic.Influena creterii altitudinii este relativ redus. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exist un climat de dealuri joase, cu o temperatur medie mai sczut (9-10C) i precipitaii mai bogate (500-600 mm/anual). Cantitate mare de radiaie solar 125 kcal/cm2/an; durata de strlucire a soarelui de 2200- 2500 de ore. Relieful lipsit de pdure favorizeaz intensificarea climatului continental : - topoclimat de dealuri joase in nord-vestul podiului - topoclimat de podi jos inlimi sub 200 de metrii. 2.3. Potenialul turistic al apelor
14

Panzele de ap aproape lipsesc la suprafa, iar cele de la baza unor deluvii au debite reduse. Reeaua hidrografic este tributar Dunrii i Mrii Negre. Direcia Apelor Dobrogea Litoral are in administrare o suprafa de 16.501 km2 (judeele Constana, Tulcea i parte a judeului Brila), structurat pe bazinele hidrografice Dunre si Litoral. Reeaua hidrografic administrat msoar 1.623 km cursuri de ap interioare, din care in bazinul hidrografic Litoral 842 km iar in bazinul Dunre 781 km i 341,5 km de fluviu Dunre (fluvial Dunre, de la Ostrov la confluena cu braul Mcin, fluviul Dunre de la Giurgeni la Brila, braele Mcin, Rau si Dunrea maritim). Lacurile naturale, in suprafaa total de 15.500 ha, sunt reprezentate de lacuri amplasate in Insula Mare a Brilei, malul drept al Dunrii i lacuri litorale din care, de o importan deosebit este lacul terapeutic Techirghiol, preluat in administrare ca urmare a apariiei HG nr. 1266/2000. O component deosebit de important a cadrului natural este reprezentat de plajele Mrii Negre, din care plajele cu caracter turistic au o suprafa de circa 230 ha. Lucrrile de indiguire msoar 192,6 km, din care 127,8 km asigur linia de aprare a Dunrii, alturi de lucrri ale altor deintori. O importan deosebit o au lucrrile de indiguire din bazinul hidrografic Litoral, in lungime de 64,7 km, lucrri cu rol de protecie a complexului lagunar Razim Sinoe. Lucrrile de regularizare a albiilor insumeaz o lungime de 163,2 km, din care in bazinul Dunre 18,2 km, iar in bazinul Litoral 145,0 km. Direcia Apelor Dobrogea Litoral are in administrare lucrri hidrotehnice de reglare a nivelurilor in principalele lacuri litorale, reprezentate de stavilarele Periboina, Edighiol, Siutghiol, Tabacarie i Mangalia. Direcia Apelor Dobrogea Litoral deine de 35 de baraje, din care 32 au caracter nepermanent, iar 3 de baraje sunt permanente. Barajele nepermanente sunt amplasate in bazinul hidrografic al Canalului Dunre Marea Neagr, cu rol in atenuarea viiturilor, retenia debitelor solide precum i limitarea efectelor eventualelor poluri accidentale, avand in vedere c bazinul canalului este strbtut de traseul conductelor de transport pentru produse petroliere. Barajele cu caracter permanent fac parte din sistemul de protecie a Lacului Techirghiol, avand rol de oprire a fluxului de ap dulce in lac. Sistemul de protecie a lacului Techirghiol este reprezentat, de asemenea, de 5 foraje de contur, 4 staii de pompare, canale de evacuare a apei, executate in etapa a II a proiectului Protecia si imbuntairea lacului Techirghiol , in anul 1980. Direcia Apelor Dobrogea Litoral are in administrare un numr de 19 cantoane, 7 sedii (DADL, SGA Tulcea, SH Cernavod, 4 sedii de formaii), 2 ateliere de intreinere si reparaii, aflate in domeniul public sau privat. In vederea susinerii activitii de exploatare i intreinere a acestor lucrri hidrotehnice, cat i pentru conservarea i protejarea cadrului natural aflat in administrare, Direcia Apelor Dobrogea Litoral este structurat pe 2 sisteme de gospodrire a apelor (Constana i Tulcea), 2 sisteme hidrotehnice (Dunre i Tulcea), cu un numr total de 9 formaii de lucru i 2 ateliere de intreinere i reparaii pentru utilajele i mijloacele de transport proprii. Datorit caracteristicilor geografice, morfologice i hidrografice ale spaiului Dobrogea, precum i existenei unor elemente unice ale cadrului natural (plajele litorale i lacul terapeutic Techirghiol), activitile derulate de instituia noastr prezint anumite particulariti, fiind axate, in principal, alturi de exploatarea, intreinerea i repararea lucrrilor hidrotehnice, pe
15

urmtoarele aciuni: - meninerea continu in stare de funcionare a sistemului de protecie a Lacului Techirghiol - protecia i intreinerea plajelor litoralului Mrii Negre. 2.4. Potenialul turistic al componentelor inveliului biogeografic Milioane de psri trec pe aici spre i dinspre nord-estul Europei. Ca i Dobrogea continental, nu numai Delta Dunrii, este extrem de important zon avifaunistic a Romaniei i printre cele mai importante ale Europei. Exist aici nu numai un numr mare de specii, ci i cel mai mare numr de exemplare de psri slbatice din ar. Lista psrilor din Dobrogea cuprinde 372 de specii: 95 dintre acestea se afl pe Directiva Psrilor, iar dintre aceste 95 de specii in jur de 62 cuibresc in Dobrogea. Dobrogea nu este doar cel mai important loc de migraie, ci i cel mai important loc de iernat pentru peste un milion de psri din nordul Europei. Chiar dac multe dintre acestea se intalnesc in delt, in zona lagunar i in apele marine de-a lungul coastei, zeci de mii de Branta ruficollis (Gate cu gat rou) psri global ameninate i strict protejate, alturi de sute de mii de gate i garlie se hrnesc din octombrie pan in martie in aproape toat Dobrogea continental. Ele zboar zilnic din zona lacurilor i a lagunelor spre locurile de hrnire din Dobrogea continental. De multe ori zboar i pe cea i chiar dup lsarea intunericului, iar posibilitatea de a se lovi de instalaiile eoliene e mare. Nici amplasarea eolienelor in zone agricole nu e o soluie in Dobrogea. Gatele slbatice nu mai dorm in rezervaie, hrnirea ins, pe intreaga durat a zilei, o fac in zonele agricole de pe tot intinsul Dobrogei. Structura culturilor pe terenurile invecinate instalaiilor se schimb mai in fiecare an, deci va fi greu de prezis unde vor fi zone fr gate. O mare parte din psrile rpitoare dobrogene (toate protejate) se hrnesc lungi perioade de timp in aceste zone de step i silvostep; hrana lor preferat constand in mamifere mici, psri, reptile i lcuste. Tocmai aceste zone sunt solicitate i de intreprinztori. Psrile pot cuibri in locuri strict protejate,ins zilnic se vor hrni printre instalaiile eoliene, avand toate ansele de a intra in coliziune cu acestea chiar dac sunt situate in afara rezervaiilor. Nu se pot delimita cu acuratee traseele de migraie in Dobrogea, a a cum cer unele autoriti locale interesate. Traseele de migraie nu sunt asemenea oselelor sau cilor ferate. Condiiile meteo pot influena puternic deplasarea psrilor. De aceea nu e o exagerare considerarea celei mai mari pri spaiului dintre Dunre i Marea Neagr ca un singur culoar de migraie i nu e doar o metafor cand afirmm c intreg judeul Tulcea este gura larg a palniei prin care se scurg psrile migratoare spre Bosfor. Un foarte mare procent al suprafeei judeului Tulcea este parte a diferitelor propuneri de SPA-uri, SCI-uri i rezervaii,aproape toate indeplinesc condiiile de a face parte din reeaua internaional de site-uri Natura 2000. Nu doar zburtoarele (psrile sau liliecii) vor avea de suferit ci i habitatele, deoarece se vor construi ci de acces capabile s suporte maini si instalaii de mare tonaj necesare la montare, locul va fi impanzit cu reele electrice iar astfel i importante zone pentru plante protejate vor fi afectate iremediabil. In ceea ce privete flora, Dobrogea e in top: dealurile stancoase i pdurile Dobrogene au peste

16

1900 de specii de plante superioare (~60% din speciile intregii ri), dintre acestea peste 400 de specii sunt trecute pe Lista Roie Naional, 12 specii pe lista roie european. Multe astfel de locuri cu plante rare vor dispare datorit drumurilor morilor de vant ce vor fi construite pe colinele i dealurile dobrogene cu vegetaie stepic. rmul mrii poate fi stancos in care caz sfarete uneori brusc in ap, sau este separat de ea printr-o faie ingust alctuind falezele, ori este nisipos continuandu-se pe nesimite pan departe, cu nisipul fundurilor submerse. Pe plaj animalele de uscat sunt aproape de cele din ap, la nivelul plajelor s-a infiripat i fenomenul care continu sub ochii notri adic trecerea de la viaa marin, originar, la cea de uscat. Ca specii mai importante ale faunei Mrii Negre menionm: 1)Repedea (Cicindella contorta) 2)Scoicua de mare (Mesodesma corneum) 3)Crabul-de-nisip (Portunus) 4)Creveta de nisip (Crangon crangon) 5)Bigeg (Diogenes pugilator) 6)Midia (Mytillus galloprovincialis) Viaa din lacurile litorale In Techirghiol deosebim o viaa planctonic, dublat de una de fund, bental. Viaa planctonic este dominat masiv de o mic ganganie roie ce inoat cu burta in sus i se numete Artemia salin. Din fauna lacurilor dulci, pe lang petii dulci obinuii mai ales vestiii crabii ai lacului Siut-Ghiol amintim doar pe Gambusia affinis recent incetenit in apele noastre. Fauna terestr din zona de litoral Multele specii de faun caracteristice locului imprim Dobrogei alturi de plante un aspect colorit mediteranean. Vom aminti bineineles de sumedenia de insecte specifice litoralului, multe specii i chiar genuri noi pentru stiin. De exemplu: greierul-boros (Bradyporus longicollis). Tot printre ortoptere amintim "clugria" ca i "Mantis religiosa". Dintre gandaci amintim crbuii ptai, crbuul Anoxia villosa care este o raritate a regiunii, apoi marele scarabeu, gandac negru cu coloana frontal. Dintre fluturi amintim: Argynnis pandora i Arctia villica. Viperele nu triesc in locurile obinuit vizitate ale Dobrogei, doar in delt gsim Vipereledestep, periculoase pentru animale dar nu i pentru om. Ca reptile des intalnite amintim: Lacerta trilineata dobrogic i estoasa de uscat. Psri. Lang malul mrii putem observa rotirile elegante a catorva specii de pescrui,mai ales ale lui Larus argentatus cachinnans. Alte psri: cormoranul, nagati, ciocarliile gulerate, dropii, etc. Mamifere. Pe lang iepuri, dihori, lupi, vulpi, harciogi i numeroi popandi, Dobrogea adpostete i unele mamifere caracteristice. Astfel sunt: hargiogul mic, celul de pmant, dihorul ptat, dihorul de step i soarecele Sicista. (Anexa 10) 2.5. Prezentarea principalelor arii protejate Ariile protejate constituite pe teritoriul judeului Tulcea i recunoscute la nivel naional,
17

insumand o suprafa de 586.238,05 ha, din care o Rezervaie a Biosferei - Delta Dunrii care este structurat pe zone funcionale astfel:zone cu regim de protecie integral -50. 600 ha, zone tampon- 223.300 ha; Parcul Naional Munii Mcinului cu o suprafa de11.321ha, 18 Rezervaii Stiinifice incluse in RBDD i 9 Rezervaii Naturale. Rezervaiile stiinifice sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor habitate naturale terestre i/sau acvatice, cuprinzind elemente reprezentative de interes tiinific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pe dologic sau de alt natur. Rezervaia stiintific Valea Fagilor: Localizare: avand o suprafa total de 154 ha, rezervaia este situat in perimetrul parcului Naional Munii Mcinului, in vecintatea Comunei Luncavia, pe drumul judeean LuncaviaNifon. Descriere: rezervaia forestier reprezint o insul relictar de fagi ascuns intr-o vale ingust i umed, la peste 300 km distan de fagetele carpatice, exemplarele intalnite aici atingand dimensiuni de 1 metru grosime i 38 de metrii inlime. Aceast rezervaie face parte din unitatea geologic i geomorfologic a Munilor Mcin, rezultai in urma orogenezei hercinice. Din punct de vedere geomorfologic este amplasat pe un versant cu expoziie nordic. Vegetaia: arboretele din cadrul rezervaiei cuprind atat pduri de leau cu gorun i fag cat i un tip de pdure specific cunoscut sub denumirea de fageto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa. Acest din urm tip de pdure este constituit din fag (Fagus sylvatica, F. taurica) in proporie de 50%, carpen (Carpinus betulus) 40% i tei argintiu (Tilia tomentosa) 10%. Exemplarele de fag ating dimensiuni impresionante de 1 metru grosime i 38metrii inlime. Etajul inferior al arborilor este alctuit din: Tilia cordata (tei), Ulmus montana (ulm), Acer campestre (jugastru), Acer platanoides (paltin de camp), Ulmus laevis, Quercus petraea (gorun), Fraxinus angustifolia (frsin), Populus tremula (plop tremurtor), Sorbus aucuparia (scorus de munte). Subarboretul este compus din: Corylus avellana (alun), Euonymus verrucosa (salb raioas). Stratul ierbos este compus din: Dryopteris filix-mas (feriga), Cystopteris fragilis, Asarum europaeum (pochivnic), Mercurialis perennis (breiul), Pulmonaria officinalis (mierea ursului), Asperula odorata (vinarita), Carex pilosa (leandru),etc. (Anexa 11) Parcurile naionale sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor eantioane reprezentative pentru spaiul biogeografic naional cuprinzind elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, sau de alt natur, oferind posibilitatea vizitrii in scopuri tiinifice, educative, recreative i turistice. Parcul Naional Munii Mcinului Avand lungimea de 11321 ha, este situat pe teritoriul administrativ al localitilor: Mcin, Greci (situate in vestul parcului), comuna Cerna (amplasat in vestul i sud-vestul parcului), comunele Hamcearca i Luncavia (situate in estul acestuia) precum i Jijila (situat in partea de nord). Parcul Naional ocup zona central cea mai inalt a Munilor Mcin, cuprinzand cea mai
18

mare parte din culmea principal (cunoscut sub denumirea de Culmea Mcinului), precum i o culme secundar a acestora, respectiv Culmea Pricopanului. Altitudinal se incadreaz intre 7 i 467 metrii, reprezentand zona cea mai inalt a Podiului Dobrogean. Cota maxim este atins de Varful uuiatu cu 467 metrii in masivul Greci. Munii Mcinului sunt cei mai vechi din Romania formai in timpul orogenezei hercinice, care a avut loc in urma cu 300- 400 milioane de ani. Reeaua hidrografic este foarte srac, cu raurile Jijila, Luncavia, Plopilar, Cerna i Taia. Datorit climatului arid, caracterizat prin veri foarte clduroase i uscate, toamne lungi i secetoase i ierni geroase i cu putin zapad, debitele de ap sunt reduse i cursurile raurilor au caracter temporar, influentate i de insuficiena alimentare subteran a vilor. Vile sunt foarte largi, unele avand numai temporar ap. Parcul Naional Munii Mcinului reprezint unicul parc naional din ar ce protejeaz suprafee importante de vegetaia stepic, reprezentat aici prin stepa pontico-balcanic, acest tip de vegetaie fiind foarte rar la nivel european. Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului Naional il costituie numrul foarte ridicat de specii de plante ameninate cu dispariia din care multe sunt intalnite in Romania doar in Dobrogea, majoritatea nefiind protejate in alte rezervaii naturale cu excepia Parcului Naional Munii Mcinului. La aproape 12 km de Luncavia se afl Rezervaia tiinific Valea Fagilor, una din cele mai vechi i cunoscute rezervaii din judeul Tulcea, relict teriar al codrilor seculari ce acopereau odat Dobrogea. Aici se remarc prezena fagului dobrogean cu dimensiuni i caliti fizice impresionante, in amestec cu carpenul i teiul argintiu. In ceea ce privete speciile de vertebrate, lista faunistic a zonei include circa 256 de specii, dintre care 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile, 188 de specii de psri i circa 50 de specii de mamifere. Dintre reptile,speciile cele mai importante din punct de vedere tiinific sunt: broasca estoas dobrogean, oparla dobrogean, guterul vrgat, balaurul dobrogean i vipera cu corn. Zona Munilor Mcinului reprezint o verig important pe cile de migraie care urmeaz cursurile raurilor Prut i Siret. Rpitoarele de zi sunt deosebit de bine reprezentate in Munii Mcinului, intalnind:uliul cu picioare scurte, uliul psrar, orecar comun, orecar mare. Dintre speciile de mamifere micromamiferele i chiropterele prezint importana tiinific, precum i popandu, pisica slbatic, dihorul de step, jderul de piatr, acalul. In zonele de conservare special din Parcul Naional Munii Mcinului, in afara rezervaiilor tiinifice cu regim strict de protectie, sunt permise numai activiti de natur tiinific i educativ, turism controlat, aciuni de inlturare a efectelor unor calamiti i aciuni de prevenire a inmulirii in mas a duntorilor. Rezervaiile naturale sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor habitate i specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Rezervaia natural Mnstirea Coco (Pdurea Babadag Niculiel): Localizare: rezervaia are o suprafa de 4,6 ha i este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Niculiel. (Anexa 12) Descriere: rezervaia reprezint locul in care, conform tradiiei, cantau cocoii slbatici, fapt
19

ce a stat la originea numelui mnstirii. Aceasta este important pentru reconstituirea habitatului speciei respective, presupus a fi Lyrurus tetrix viridanus, cocoul de mesteacn silvostepic, in present disprut din Dobrogea. Impreun cu Parcul Naional Munii Mcinului i Dealul Sarica, rezervaia reprezint singurele arii protejate din Romania in care a fost identificat asociaia extrem de rar, endemic pentru Dobrogea, Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae. Speciile Celtis glabrata i Piptatherum virescens, prezente aici mai sunt protejate in Dobrogea doar in alte cateva arii protejate, ca de altfel i speciile Rumex tuberosus, Prunus tenella, Sternbergia colchiciflora, Peucedanum longifolium, Gymnadenia conopsea, citate in literatura din zona Mnstirii Coco. Prezena speciilor Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Falco peregrinus, confer de asemenea o not aparte rezervaiei. Vegetaia rezervaiei, in baza datelor actualizate, reunete 8 asociaii. Dintre acestea 5 sunt endemice pentru Dobrogea, una este considerat asociaie regional specific pentru aceast provincie, iar alta este rspandit in ar predominant in aceast regiune. Endemice pentru Dobrogea sunt considerate asociaia Agropyro brandzae -precum i vegetaia saxicola ponticbalcanic. In fauna rezervaiei au fost inventariate pan acum 10 specii ameninate cu dispariia, cuprinse in anexa 3 a Legii 462/ 2001 (specii a cror conservare necesit constituirea ariilor speciale de conservare i a ariilor speciale de protecie avifaunistic) i 13 specii din anexa 4 (specii ce necesit o protecie strict) a actului juridic respectiv. Dintre acestea majoritatea sunt protejate i prin convenii internaionale. Rezervaia natural Dealul Srica: Localizare: rezervaia are o suprafa de 100,10 ha i este amplasat pe teritoriul administrativ al comunelor Frecei i Niculiel. Descriere: in afar de numeroii asociaii i specii rare i / sau ameninate, ce reprezint majoritatea etajelor i zonelor de vegetaie din Dobrogea, rezervaia se remarc prin prezena asociaiei endemice Gymnospermio altaicae -Celtetum glabratae, intalnit i descris numai din Munii Mcinului i mai recent din rezervaia Mnstirea Coco. De asemenea aceasta constituie una din rarele arii protejate din Dobrogea de Nord in care se conserv populaii de Ephedra distachya, precum i arborete de tejar pufos. Vegetaia: endemice pentru Dobrogea sunt considerate vegetaia saxicol pontic-balcanic precum i asociaia Gymnospermio altaicae - Celtetum glabratae. Vegetaia arbutiv din cadrul rezervaiei este reprezentat de specii de Prunus spinosa i Crataegus spinosa. Vegetaia forestier este reprezentat prin asociaii din toate cele trei etaje de vegetaie. Etajul pdurilor balcanice cu specii de Tilio tomentosa-Carpinus betulus, etajului pdurilor submediteraneene cu Carpinus orientalis i etajul silvostepei cu Quercus pubescens. Fauna: rezervaia este inclus in aria de importan internaional din punct de vedere avifaunistic cunoscut sub numele de "Pdurea Babadag-Niculiel". Pan in prezent in fauna rezervaiei s-au identificat 13 specii ameninate cu dispariia cuprinse in anexa 3 a Legii 462/ 2001 (specii a cror conservare necesit constituirea ariilor speciale de conservare i a ariilor
20

speciale de protecie avifaunistica) i 30 specii din anexa 4 (specii ce necesit o protectie strict), majoritatea acestora fiind protejate i prin convenii internaionale la care statul roman a aderat. Rezervaia natural Varful Secaru: Localizare: cu o suprafa total de 34,5 ha, rezervia este situat in partea de vest a Podiului Babadag, la aproximativ 4 km sud-vest de localitatea Atmagea, comuna Ciucurova. Descriere: Varful Secaru reprezint unul din puinele zone granitice din podiul calcaros al Babadagului. Aici sunt prezente granitoide alcaline reprezentate prin granite cu riebekit i granite micropegmatite. Din punct de vedere geomorfologic Varful Secaru reprezint cea mai mare altitudine din podiul Babadag (401m) fiind un martor de eroziune reprezentativ. In cuprinsul rezervaiei unitile geomorfologice predominante sunt versanii cu inclinri i expoziii diverse. Vegetaia: specific Varfului Secaru este caracterul de "insul" cu vegetaie ceva mai acidofil in comparaie cu restul podiului Babadag unde sunt caracteristice speciile calcofile. In poienile din zona strict protejat predomin asociaile ierboase de step pontic i petrofil pe soluri superficiale, vegetaie saxsicol, arbutiv alturi de arbori termofili izolai sau in palcuri. In zona tampon predomin vegetaia forestier reprezentat prin esantioane relativ bine conservate incadrate in asociaia Nectaroscordo - Tilietum tomentosae, specific Dobrogei (considerat endemic). Argumentul cel mai important pentru constituirea acestei rezervaii il constitue identificarea pan in prezent a unui numr de 9 taxoni ce figureaz in Lista Roie a plantelor superioare din Romania. Dintre acestea o specie este vulnerabil, o alta este vulnerabil i rar, iar restul sunt rare. Unul dintre taxoni (Moehringia jankae) este subendemic. Specificitatea acestor taxoni este conferit de caracterul pontic de diferite nuane ce totalizeaz 88%. Dintre aceti taxoni mai fac parte: Achillea ochroleuca (coada oricelului alba), Allium saxatile (ciucuoara de stanc), Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum, Paeonia peregrina (bujor dobrogean), Silene compacta (militea) etc. Rezervaia natural Rzboieni : Localizare: rezervaia are o suprafa de 41 ha i este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Casimcea. Descriere: importana naional a ariei protejate const in identificarea in cadrul acesteia a unor fosile considerate a fi cele mai vechi urme de via din Romania, ceea ce o individualizeaz i in raport cu celelalte arii protejate. Din punct de vedere faunistic, rezervaia se remarc prin speciile Oenanthe isabelina, Falco peregrinus, Buteo rufinus. Vegetaia: in rezervaie au fost identificate pan in prezent trei asociaii, din care dou sunt endemice pentru Dobrogea. Asociaii intalnite in cadrul rezervaiei sunt: vegetaie saxicol (chasmofitica) Pontic-balcanic, Festucetum callieri, Artemisio austriacae - Potum bulbosae. In fauna rezervaiei au fost identificate pan in prezent 6 specii ameninate cu dispariia cuprinse in anexa 3 (specii a caror conservare necesit constituirea ariilor speciale de conservare i a ariilor speciale de protecie avifaunistic) a Legii 462/ 2001 i 9 specii din anexa 4 (specii ce

21

necesita o protectie stricta) a respectivului act normativ, majoritatea acestora fiind protejate i prin convenii internaionale la care statul roman a aderat. Rezervaia natural Peceneaga: Localizare: rezervaia are o suprafa de 132ha i este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Peceneaga. Descriere: rezervaia este situat limitrof zonei de contact intre cursul Dunrii i falia tectonic Peceneaga - Camena i este singura arie protejat din ar in care cele mai vechi structure geologice, datand din perioada cutrilor caledoniene, reprezentate prin isturile verzi, vin in contact cu Dunrea i respectiv cu cele mai noi depozite aluviale. Din punct de vedere floristic, aceasta reprezint una din puinele arii protejate, cel puin din nordul Dobrogei, in care a fost identificat specia Gagea callieri. Spre deosebire de majoritatea celorlaltor rezervaii aceasta se distinge printr-o coexisten a ornitofaunei de tip stepic cu cea specific zonelor umede. Astfel, printre cele mai caracteristice specii au fost semnalate Phalacrocorax pygmaeus, Circus cyaneus, Egretta garzetta, Buteo rufinus. Vegetaia: in rezervaie au fost identificai pan in prezent 5 asociaii, din care 2 sunt endemici pentru Dobrogea iar 2 sunt asociaii regionale. Vegetaia saxicol pontic-balcanic i asociaia Agropyro brandzae - Thymetum zygioidi sunt considerate endemice pentru Dobrogea. In fauna rezervaiei au fost identificate pan in prezent 5 specii din anexa 3 (specii a cror conservare necesit constituirea ariilor speciale de conservare i a ariilor speciale de protecie avifaunistic) a Legii 462/ 2001 i 13 specii din anexa 4 (specii ce necesit o protecie strict) a respectivului act normativ, majoritatea acestora fiind protejate i prin convenii internationale la care statul roman a aderat. Rezervaia natural Pdurea Babadag Codru (Anexa 13) : Localizare: rezervaia are o suprafa de 524,60 ha. Din punct de vedere geomorfologic, caracteristic Podiului Babadag este substratul calcaros, rezervaia fiind situat pe un platou cu versani moderat inclinai cu altitudini maxime de aproximativ 120 m. Descriere: rezervaia prezint o concentrare mare de specii ameninate cu dispariia, cu numeroase specii de orhidee, reunite pe o arie redus. Zona strict protejat a rezervaiei prezint habitat de "pajiti uscate seminaturale i facieuri de acoperire cu tufiuri pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee)", fiind prioritar pentru conservare. La acestea se adaug bogata ornitofaun i speciile de reptile, din care majoritatea speciilor sunt protejate pe plan internaional. Rezervaia d posibilitatea conservrii i a unor asociaii forestiere specifice Dobrogei ce nu mai apar (sau sunt slab reprezentate) in alte arii protejate, in special arborete de varste inaintate, majoritatea peste 100 ani, din tipul natural-fundamental, cu o structur nederivat, apropiat de cea a pdurilor naturale primare din Dobrogea. Acestea continu s fac obiectul unor studii ecologice de durat,fiind constituite i ca rezervaii de semine, in vederea ocrotirii fondului genetic de o valoare deosebit. Vegetaia: Asociaia Agropyro - thymetum zygioidi este specific Podiului Babadag i
22

considerat endemic pentru Dobrogea. Printre speciile considerate cele mai frecvente in cadrul acestei asociaii care sunt prezente i in lista roie naionala menionm: Koeleria lobata, Agropyron brandzae (specie endemic), Dianthus pseudarmeria, Pimpinella tragium ssp, Lithophila, Satureja caerulea. Vegetaia lemnoas este caracterizat printr-o asociaie arbutiv cu caracter regional, dou asociaii considerate endemice, restul fiind rare la nivel naional. Vegetaia arbutiv este reprezentat prin asociaia Pruno spinosae, tipic pentru tufriurile stepice. Vegetaia forestier este compus dintr-o serie de asociaii reprezentative pentru cele trei etaje caracteristice pdurilor dobrogene: -etajul pdurilor de silvostep cu pduri submediteraneene, -etajul pdurilor de foioase xeroterme submediteraneene, -etajul pdurilor de foioase mezofile balcanice Fauna: rezervaia face parte din zona de important avifaunistic internaional "Pdurea Babadag - Niculiel", in zon fiind identificate pan in prezent 17 specii din anexa 3 a Legii 462/2001 i 27 specii din anexa 4, majoritatea fiind protejate i prin convenii la nivel internaional. Rezervaiile biosferei sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor zone de habitat natural i a diversitii biologice specifice. Rezervaiile biosferei se intind pe suprafee mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre i/sau acvatice, lacuri i cursuri de ap, zone umede cu comuniti biocenotice floristice i faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiional a teritoriului, ecosisteme modificate sub influena omului i care pot fi readuse la starea natural, comuniti umane a cror existen este bazat pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile i armonioase. Delta Dunrii Delta Dunrii, cel mai tanr pmant romanesc, este un vast mediu natural ce concentreaz toate speciile vegetal - lacustre ale Europei, precum i o faun variat i bogat. Supranumit i raiul petilor i a psrilor, Delta Dunrii reprezint cel mai important loc de popas pentru psrile migratoare ce cltoresc intre regiunea tropical i cea arctic, cinci din cele mai importante drumuri de pasaj trecand pe aici. In afar de speciile migratoare, aici cuibresc i un mare numr de specii rare, ca oaspei de var, dup cum altele, oaspei de iarn, clocesc in nordul Europei i vin s-i petreac iarna in Delt (Anexa 14). Ca localizare, coordonatele geografice sunt intre 4447'25" i 4537'30" latitudine nordic i intre 28 44'25" i 2946'00" longitudine estic, fiind limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord formeaz grania cu Ucraina, iar in est se vars in Marea Neagr. Suprafaa Deltei Dunrii este de aproximativ 4180 Km2, dar dac lum in considerare i complexul lagunar Razim Sinoie i limanul Dunrii, aceast suprafa se extinde la aproximativ 5500 Km2, fiind a doua delt ca mrime din Europa, dup delta fluviului Volga. Delta Dunrii aparine intr-un procent de 82% Romaniei, restul fiind localizat pe teritoriul Ucrainei. Suprafaa Deltei Dunrii se imparte in 3 tipuri de zone: 18 arii strict protejate, ce insumeaz o suprafa de 506 Km2, zone tampon cu o suprafa de 2233 Km2 i zonele economice cu o suprafa total de 3060 Km2. Din punct de vedere geografic, Delta Dunrii este
23

cea mai umed zon a Europei, cea mai joas i cea mai nou regiune de campie, unde domin preponderent suprafeele cu inlime mic in raport cu nivelul zero al Mrii Negre, cele mai mari inlimi fiind pe grindurile marine in Letea de 13 metrii i in Caraorman de 8 metrii. Fa de nivelul zero al Mrii Negre, un procent de sub 21% se afl la cota negativ, restul de 79% situandu-se peste nivelul mrii. Altitudinea medie a Deltei Dunrii este de 0.52 metrii. Adancimile apelor din Delta Dunrii: 39 metrii pe braul Chilia, 34 metrii pe braul Tulcea, 26 metrii pe braul Sfantu Gheorghe i 18 metrii pe braul Sulina. Cea mai mare adancime din Delta Dunrii, excluzand braele Dunrii, se afl in lacul Belciug de 7 metrii, in restul lacurilor adancimile nedepind 3 metrii (lacul Razim). Dunrea ajuns la Ptlgeanca (la vest de Tulcea) se bifurc in dou brae, braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Braul Sulina (direcia vest-est) i Braul Sfantu Gheorghe (direcia NV-SE). Lungimea braelor Dunrii: braul Chilia 120 km, braul Sfantu Gheorghe 70 km i braul Sulina 64 km. Lacurile din Delta Dunrii, in prezent reduse la un numr de 479 de lacuri, datorit amenajrilor din anii precedenti, ocup un procent de 7,8% din suprafaa deltei. Suprafeele cu vegetaie fix ocup 43%, pdurile (atat cele naturale cat i cele plantate) ocup aproximativ 4%, terenurile agricole ocup 11,5% iar suprafeele cu pajiti ocup aproximativ 6%. In triunghiul verde al Deltei, se reflect medii de via multiple, ce definesc o serie de tipuri: vegetaia plutitoare submers, vegetaia riveran ce se formeaz pe marginea inundabil a blilor i lacurilor, vegetaia de pajiti a grindurilor marine, vegetaia zonelor de srturi i a zonelor cu ap temporar. Un inut exotic cu peste 1830 de specii de copaci i plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de molute, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de psri i 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice i monumente ale naturii. In apele Deltei Dunrii triesc 133 de specii de peti, ce constituie o surs important de hran pentru psri i mamifere acvatice precum i o important resurs stiinific i economic. Capitolul III Analiza i valorificarea potenialului turistic antropic al regiunilor dobrogene 3.1. Obiective turistice religioase din Dobrogea Mnstirea Izvorul Tmduiri : La aproximativ 1 km de ieirea din oraul Mcin mergand pe drumul ctre Cerna, se face un drum de pietri uor erpuit ctre cariera de piatr. In apropierea carierei drumul se bifurc. In stang se distinge deja silueta alb a Mnstirii Izvorul Tmduirii. Construit recent in vecintatea Parcului Naional Munii Mcinului, mnstirea ii ofer un moment de linite inainte de urcuul pe stancile alunecoase ale versanilor hercinici. Pereii interiori ai bisericii nu au fost inc pictai. Renumit este aici icoana de pe peretele din stang i moatele din racla de sub aceast icoan, aduse de la Muntele Athos. Mnstirea Dervent se afl la 133 de kilometri de Constana, in satul Galita, comuna Ostrov. Nu se poate spune cand a fost infiinat primul aezmant monahal in aceast zon, dar izvoarele istorice consemneaz apariia Derventului in secolul al IX-lea, intemeiat de clugari autohtoni,
24

aparinand de eparhia Tomisului i Durostorumului. Se tie ins c existau legturi intre aezmantul de la Dervent i sihastria rupestr de la Basarabi, Mnstirea de la Gurile Dunrii, Mnstirea Studion din Constantinopol i cu alte aezri monahale din Athos i Balcani. De asemenea, istoria mai consemneaz existena la Dervent a unei Biserici de mnstire, din secolul al XI-lea, distrus de pecenegi in anul 1036 (Anexa 15). Este cunoscut i drept Moscheea Carol, fiind un lca de cult musulman, un monument de arhitectur, construit intre anii 1910 si 1912 (Anexa 16). In municipiul Constana se mai pot vizita i Muzeul de Art Constana, Muzeul de Art Popular Constana, Acvariul Constana, Delfinariul, Microrezervaia i Expoziia de Psri Exotice, sau Muzeul Marinei Romane. Pe litoralul romanesc se afl multe staiuni care atrag in fiecare an numeroi turiti din Romania i din strintate. Staiunea Mamaia, cu un renume internaional este unic prin plajele intinse (de circa 8 km) de-a lungul Mrii Negre i late (100250 metrii), cu un nisip extrem de fin, permiand helioterapia i talasoterapia. Caracteristic staiunii este faptul c majoritatea celor 50 de hoteluri, vilele i camping-urile se afl in imediata apropiere a plajei. Alte staiuni sunt: Eforie Nord,Eforie Sud, Costineti, Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia i Vama Veche. Mnstirea Celic Dere : Situat la 30 km de municipiul Tulcea, intre satele Pota i Telia, pe valea Cilicului, a fost construit ctre mijlocul secolului al XIX-lea ca mnstire de maici (Anexa 17). Mnstirea are aspectul unui sat cu gospodrii imprtiate, in care se remarc in mod deosebit casa stareei, cas ce adpostete Muzeul de Art Ecleziastic i biserica. Aceasta din urm a fost ridicat la inceputul secolului al XX-lea, oper a arhitectului Toma Dobrescu, printre puinele construcii etajate de acest gen din Romania. La demisol se gsete biserica de iarn, la parter, biserica de var. Muzeul mnstirii, organizat in fostul atelier de pictur religioas i de esut covoare, este deintorul unui important tezaur de obiecte de cult, intre care 43 de cri bisericeti tiprite intre anii 1643-1843. Exemplarul cel mai valoros al coleciei este, fr indoial, Biblia de la Bucureti, din 1688. In curtea Mnstirii se afl o moar de vant, considerat monument de arhitectur. Mnstirea Coco : Mnstirea Coco este situat in judeul Tulcea, la o distan de aproximativ 6 km de comuna Niculiel. Aezmantul de rugciune este intemeiat in anul 1833 de ctre trei clugari romani: Visarion, Gherontie i Isaia, venii de la Mnstirea Neam, clugri ce cumpr pmantul de lang dealul Cocoului i incep s construiasc cu incuviinarea organelor administrative locale musulmane, locul de rugciune i adposturile. Pictura din biserica mnstirii ii aparine italianului F. de Biasse, iar in paraclisul din corpul de est intalnim o serie de fresce lucrate de vestitul iconograf local Cardas (Anexa 18). Mnstirea Valea Teilor : Situat la 4 km de comuna Valea Teilor, inspre Niculiel intr-un peisaj absolut fantastic, acest aezmant de clugri incepe s se contureze din anul 2007. Piatra de temelie a manstirii a fost pus in anul 2007, cand la 5 decembrie, sub binecuvantarea Inalt preasfinitului Dr.Teodosie al
25

Tomisului sa sfinit locul. Mnstirea poart hramul Izvorul Tmduirii i prin venirea in noua eparhie a Tulcei a Prea sfinitului Visarion Baltat, in cadrul unei slujbe a pus i hramul Paraclisului Sfinii 40 de Mucenici. In imediata vecintate se afl un izvor cunoscut de ctre localnici ca avand puteri miraculoase. Printele stare al mnstirii, ieromonarhul Dionisie Negu, ii ateapt pe cei dornici s viziteze manstirea, s se reculeag cateva zile, punandu-le la dispoziie patru camere la mansard. Ca proiecte de viitor, printele strare are in plan biserica mare i noile chilii, ridicarea acestora depinzand de donaiile credincioilor. Mnstirea de maici Vovidenia Mnstirea Vovidenia este o mnstire de maici de rit vechi, se afl in comuna Slava Cercheza, judeul Tulcea. Aceast manstire ii are originile inc din secolul XVII, cand clugrii rui venii aici dup ruptura produs in biserica rus in timpul patriarhului Nikon, ridic un mic schit cu chilii de lemn i o biseric mic de lemn. Clugrii se retrag in zona impdurit, unde construiesc o alt biseric, tot din lemn, pe locul unde se afl acum Mnstirea Uspenia. In manstire sunt dou biserici: biserica mare cu hramul Intrarea Maicii Domnului i biserica mic (de iarn) cu hramul Icoana Maicii Domnului din Kazani. Mnstirea Stipoc : Mnstirea Stipoc (Schitul Sfantul Atanasie), singura mnstire situat in Delta Dunrii, amplasat pe grindul Stipoc, in apropiere de Chilia. Cale lung de btut in Delta Dunrii, dar dac avei drum spre Mila 23 sau suntei pe braul Chilia i avei o barca cu motor merit s vizitai acest loc. Stareul mnstirii este un om foarte primitor i rbdtor cu toti cei care intr in acest lca. Locul parc este un mic paradis in mijlocul pustietii, un fel de oaz unde te poi reface dupa o zi torid de var. Primitoare i plin de via,mnstirea ofer i cazare pentru cei care vor s petreac acolo cateva zile pline de linite.Lcaul este pstorit in rit vechi ortodox,construit destul de recent acum 15 ani cu aproximaie,dup spusele printelui stare. Mnstirea Cerbu : Mnstirea Cerbu este situat intre Ciucurova i Topolog, intr-un cadru natural de o mare frumusee.Este o manstire in construcie,cu un proiect uimitor. Puini sunt cei care cunosc sfantul lca Cerbu, ridicat pe meleaguri odinioar slbatice, imblanzite astzi prin cuvantul lui Dumnezeu. Pentru acest loc zdruncinat de o crud istorie, a cutat Domnul un om vrednic de lucrarea Sa i l-a gsit in persoan printelui Ignaie. Inzestrat cu voint divin,printele a coborat din Bucovina i a pus bazele aezmantului monahal care a luat numele de Manstirea Cerbu i hramul Inlarea Sfintei Cruci. Mnstirea Dinogeia : Mnstirea de clugri este situat in satul Grvan,comuna Jijila,judeul Tulcea.Se ajunge pe drumul judeean 251 Tulcea Galai, in apropiere fiind cetatea Dinogeia. Manstirea poart hramul Izvorul Tmduirii (prima vineri dup Pati) i are o istorie recent, construcia incepand in anul 2008, in prezent existand o bisericu mic i chiliile.Planurile de viitor ale comunitii de clugri de aici prevd construirea unei biserici mari i a altor dependine. Mnstirea Petera Sfntului Apostol Andrei :
26

Una din cele mai importante locaii cretine actuale de pe teritoriul Romaniei este Petera Sfantul Apostol Andrei, considerat primul lca de cult cretin de pe teritoriul rii noaste i poarta de ptrundere a credinei cretine in Romania.Spat intr-un deal impdurit cu intrarea orientat spre rsrit,petera pstreaz in interiorul ei un bloc de piatr pe feele cruia este incizat crucea. Conform izvoarelor cretine, in momentul in care a sosit pentru provduirea tradiiei cretine, Sfantul Apostol Andrei si-a ales loc pentru rugciune in petera spat in inima dealului. Legenda spune c Sfantul Apostol Andrei a cretinat oamenii acestor inuturi, botezandu-i in cele nou izvoare din vecintatea peterii. Catedrala Ortodox Sfinii Apostoli Petru si Pavel : Catedrala Arhiepiscopal Sfinii Apostoli Petru i Pavel este situat in zona peninsular a Constanei i adpostete moatele Sfinilor Mucenici Epictet i Astion precum i Sfintele oseminte ale Sfantului Auxentiu i ale Sfantului Simeon Stalpnicul. Un odor drag inchintorilor din acest lca sfant este racla cu moatele Sfantului Pantelimon aduse din Orientul Apropiat. Planurile de construcii aparin renumitului arhitect Ion Mincu (1852-1912), considerat creatorul unui stil inspirat din tradiia romaneasc a secolelor XVII - XVIII. La 3 August 1914, din cauza unui bombardament aerian,altarul,catapeteasma cu icoanele i pictura au fost avariate i parial distruse. La 1 decembrie 2001 devine biseric arhiepiscopal. Biserica Ortodox Sfntul Mina : Piatra de temelie a fost pus la 31 iulie 1994 de ctre Inalt Prea Sfinitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului.Construit intre anii 1995-1997 in stil autentic maramureean,este una dintre cele mai mari biserici de lemn din ar.Biserica Sf. Mucenic Mina,amplasat pe malul lacului Tbcriei,este o oaz de linite i spiritualitate autentic intr-un ora modern. Mnstirea Sf. Maria Techirghiol : Una dintre cel mai frumoase mnstiri dobrogene este situat la sud de Municipiul Constana,in oraul Techirghiol.Mnstirea cu hramul Sfanta Maria a fost organizat pe locul unui fost sanatoriu,ale crei baze le-a pus in anul 1928 primul patriarh al Biserici Ortodoxe Romane, Miron Cristea. Din punct de vedere arhitectonic, bisericua, aa cum se prezint ea astzi, se incadreaz in categoria bisericilor de lemn de tip maramureean. Pereii bisericii sunt construii din barne de stejar suprapuse orizontal i imbinate intr-o tehnic specific. Lcaul este impodobit cu motive populare romaneti i cruci. Obiective turistice cultural-istorice Mangalia de astzi, este o fost colonie intemeiat cu peste 25 de secole in urm de negustorii i navigatorii greci, atrai de poziia favorabil i de schimbul avantajos cu btinaii gei. In paralel cu infloritoarea via economic, la Callatis se desfura i o susinut activitate artistic, dovedit de obiectele descoperite aici: obiecte fine de sticl, statuete de lut ars suflate cu aur (tanagrete), statui i monumente de marmur. Colonia a fost fondat pe locul unei aezri getice cunoscut sub numele de Acervetis sau Cerbatis, pe un teren fertil aflat in vecintatea mrii i a unu lac cu ap dulce, actualul Lac Mangalia. Cartierul sudic al Callatisului - actualul Hotel President Pe o suprafa de peste 1000 mp au fost descoperite aspecte de urbanism de
27

epoc romanobizantin ale unui cartier sudic al cetii. Cartierul a fost strbtut de o strad principal orientat estvest, lat de 6 m, pavat cu dale cioplite din calcar. Strada era prevzut cu un canal de scurgere colector,construit din dale mari de calcar, de un metru adancime i un metru lime, in care se deversau alte canale mai mici, ce veneau din cldirile sau curile interioare aflate la nord sau la sud de strada principal. Canalul ca i strada au funcionat in decursul sec. VI d.Hr. i inceputul sec. VII d.Hr.O parte din zidurile ridicate in sec. IV d.Hr. vor fi refcute sau dublate, deoarece lucrrile construite din sec. IV d.Hr. vor pstra in general, aceeai orientare impus iniial de incinta callatian i a porii de sud. Tot in sectorul sudic a fost descoperit un mic edificiu termal adosat incintei, format din dou incperi ce au zidurile realizate in opus mixtum, din piatr de calcar ce alterneaz cu straturi de crmizi ptrate. Cetatea Histria Cetatea Histria a fost cel mai vechi ora atestat de pe actualul teritoriu al Romaniei.A fost intemeiat de coloniti greci din Milet in jurul anului 657 i.C. (dup istoricul Eusebius) sau 630 i.C. (dup Skymnos) i distrus prin secolul al VII-lea d.C. de invaziile avaro-slave. Ruinele cetii,aflate pe malul lacului Sinoe,pot fi vizitate i astzi.La vremea construirii cetii,actualul lac Sinoe era un golf deschis la mare. Se pot vizita:zidul de aprare,cu turnuri i btioane,care inchidea de la vest ctre lacul Sinoe suprafaa mai mic a oraului roman tarziu de circa 7 ha (cuprinzand fosta acropol a oraului grecesc ). Acolo pot fi vzute ruinele conservate ale templelor greceti din zona sacr, strzi pavate i cartiere de locuine sau ateliere,mai ales romane,terme,basilici civile i cretine i in centrul oraului, una dintre cele mai mari basilici cretine din regiune (de circa 50m lungime), datand din secolul al VI-lea dupa Hristos. Cetatea Tomis Tomis, Constana de astzi, a fost intemeiat cu peste 2500 de ani in urm de navigatorii i negustorii greci venii din oraul Milet (Asia Mica), atrai de adpostul oferit de golful i peninsula formate pe rmul Mrii Negre, precum i de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populaiei locale, geii. Perioada de mare inflorire a Tomisului se situeaz pe la mijlocul secolului I e.n.,cand,o dat cu instaurarea stpanirii romane asupra inutului dintre Istros (Dunre) i Pontul Euxin (Marea Neagr),devenit provincie roman,cetatea ajunge la rangul de capital.In acest timp au fost inlate temple i edificii mree,piee publice i terme (bi),ateliere de prelucrat marmura,s-au construit strzi i cartiere noi. Dar infloritoarea cetate este pustiit de avari in anul 601.Cateva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului se infirip o mic aezare de pescari, din care, treptat, in secolele urmtoare, s-a dezvoltat Constana. Rmiele vechii civilizaii se intalnesc in oraul de azi la tot pasul.Mai pot fi vzute in Constana de azi resturile zidului roman care inchidea la nord - vest cetate Tomisului i ruinele porilor de vest i nord, prin care se fcea ieirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai preios complex arhitectural descoperit, dateaz din secolele III-IV. Pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase i inalte este format din bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice i florale. Prin concepia artistic i dimensiunile sale, mozaicul de la Constana se numr printre primele de
28

acest fel din lume. Se pare c edificiul, avand la nivelul mijlociu i subsol magazii pentru mrfuri i o piaet, servea negoului, fiind in acelai timp loc de desfacere a mrfurilor i de depozitare a lor. Alte numeroase vestigii ale cetii Tomis se gsesc in muzeul oraului, printre ele figurand piese deosebite, precum statuia de marmur a zeiei Fortuna, protectoarea cetii Tomis, impreun cu Pontos, zeul Mrii Negre, statuia tot de marmur a arpelui Glycon (o divinitate asiatic) . Cetatea Adamclisi din judeul Constana La nord de comuna Adamclisi, se afl Monumentul triumfal adic resturile aflate inc in picioare din vestitul Tropaeum Traiani. Tot aici se afl i resturi din mausoleul roman i altarul antic. Construit in cinstea impratului Traian, in anii 106-109, ca omagiu pentru infrangerea coaliiei format din geto-daci, buri i sarmai, in urma luptelor purtate de romani cu acetia in anul 102, monumentul comemorativ Tropaeum Traiani este un autentic izvor de informaii despre evenimentele din istoria veche a poporului roman.In apropierea monumentului comemorativ se afl Mausoleul ridicat in memoria unui ofier superior roman; mauzoleul a fost descoperit de Grigore Tocilescu in anul 1897. Cetatea Adamclisi este considerat drept cea mai mare aezare civila roman de pe teritoriul Dobrogei i construit in acelai timp cu Monumentul comemorativ, cetatea era locuit de familiile veteranilor care au participat la rzboaiele dacice ale lui Traian i au fost colonizai aici. Oraul ajunsese la rangul de municipium pe vremea impratului Septimiu Sever (193-211) dar fiind distrus de goi a trebuit s fie reconstruit din temelii aa cum arta o inscripie din anul 316, prin grija impratului Constantin cel Mare. Cu acest prilej oraul a fost inzestrat cu noi ziduri de aprare masive, dar neputand rezista totui atacurilor distrugtoare ale avarilor (anul 587), el a fost definitiv prsit i a disprut de pe scena istoriei, dup o existena de peste cinci secole. (Anexa 20) Cetatea Enisala Dobrogea este una din zonele care au ce s ii ofere din punct de vedere turistic.i nu m refer aici numai la plaj i soare pe timpul verii. Poi oricand s mergi i s descoperi cetai antice, pline de istorie i invluite in mister. Una dintre acestea este cetatea Enisala. Dei intrat intr-un program de recondiionare, la Enisala sunt doar ruinele a ceea ce odata a fost o cetate genovez. Asta nu inseamn c nu are farmecul su aparte. E de ajuns s urci pan sus, pe dealurile Babadagului, s o priveti i s admiri privelitea de acolo. Cetatea a fost construit cu rolul de defensiv i de supraveghere, in secolul al XIV-lea,pe vremea cand Razim era un golf al Mrii Negre. Deoarece negustorii genovezi catigau mari sume de bani din comer i in acelai timp deineau monopolul navigaiei pe Marea Neagr, cetatea a fost ridicat ca punct strategic pentru controlarea traficului naval. Mai tarziu, intre anii 1397 1418, pe timpul domniei lui Mircea cel Btran a fcut parte din sistemul de aprare al
29

rii Romaneti. In cele din urm, cetatea a ajuns s fie stpanit de turci. Tot din acea perioad a rmas i cu numele de Enisala (Anexa 21).

Cetatea romano-bizantin Dinogeia Venind dinspre Isaccea, aproape de ieirea din localitatea Garvan este o intersecie. Aici alegei drumul inspre Galai i la aproximativ 5 km exist un indicator. Drumul spre dreapta ce duce la cetate este accesibil pentru orice tip de auto. Cetatea romano-bizantin Dinogeia lang Garvan (secolul IV). Numele cetii este pomenit de ctre Ptolomeu in bine cunoscuta lui lucrare "Geographia",apoi in Itinerarium Antonini si Notitia Dignitatum, avand origine getic. Distrus, probabil, de ctre huni (in 375) este refcut de ctre Anastasius,apoi de Justinian, viaa continuind pan la sfaritul secolului al VI-lea cand cade sub loviturile slavilor.Locuirea se reia in secolul al X-lea cand Dinogeia i i reprimete funcia defensive in lanul de garnizoane al frontierei provinciei Paristrion sau Paradunavon. Intre descoperirile din aceast perioad un loc important il ocup bisericua de tip martiricon cu absid semicircular in interior i pentagonal in exterior. A fost decorat cu fresca. Aezarea militar i civil de la Bisericua-Garvan ii incheie existena la sfaritul secolului al XII-lea i inceputul celui urmtor. Cetatea a fost descoperit cu prilejul cercetrilor arheologice incepute in 1939 i reluate dup cel de-al doilea Rzboi Mondial. Din cetatea existent in secolul al VI-lea, se pstreaz zidul de incint, gros de 3 metrii, strjuit de 14 turnuri. In incint se afl ruinele unei bazilici, cea mai important i cea mai veche de pe teritoriul rii noastre, a unor drumuri, unelte agricole i casnice, care indic rolul militar al cetaii. Dinogeia este cel mai vechi ora feudal atestat arheologic pe teritoriul Romaniei.(Anexa 22) Cetatea Troesmis Turcoaia Cetatea Troesmis, una din cetaile principale ale geilor, se afl in nord-vestul Dobrogei, situat pe malul braului Mcin al Dunrii, in dreptul localitii Turcoaia, la o distan de 3 km de aceasta. Accesul ctre cetate este destul de dificil, pe hart fiind indicate 2 drumuri. De recomandat ar fi ca intrarea in cetate s se fac pe drumul derivat din oseaua Tulcea - Mcin (DN22D), un drum de pmant (ca orientare inspre Dunre). Acest drum are aspectul la un moment dat de "canion". Drumul dinspre Turcoaia se desfoar de-a lungul malului Braului Mcin, printre balastierele de nisip, vizualizand la aproximativ 3 km de localitate ruinele cetii. Acestea sunt situate pe un mal inalt de aproximativ 30 m, deci aveai ceva de urcat dac alegei acest drum. Drumul dinspre Turcoaia are legatur cu intrarea dinspre oseaua Tulcea - Macin dar este extrem de inaccesibil. Troesmis a fost de-a lungul intregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche meniune a sa fiind in Ponticele lui Ovidius. Apoi este menionat de ctre Ptolemeu, ca fiind un lagr al legiunii a V-a Macedonica. Alte meniuni istorice ale cetaii: Notitia Digninatum, Itinerarium Antonini, harta Tabula Peutingeriana, Hierosolymitanum.
30

In preajma anului 100 e.n. ajunge un centru militar roman, dezvoltandu-se o aezare civila intre Cetatea de Est i cea de Vest unde se stabilesc meteugari, negustori, etc. Primele spturi au fost fcute in 1864-1865, apoi in anul 1939 Emil Coliu a explorat curtina de nord a Cetii de Vest. Ruinele cetii nu au fost cercetate pe intreaga lor suprafaa, fiind scoase la iveal trei valuri de aprare, un canal, dou apeducte, turnuri in form de potcoav la coluri, dou bazilici cretine i zidurile mai multor edificii. In partea de vest se afl ruinele unui promontoriu de tip dunrean (Cetatea de Vest). Muzeul de Istorie Naional i Arheologie Constana. A fost infiinat in anul 1878, ins nu a avut un sediu stabil decat in anul 1914. In 1977 cu ocazia aniversrii unui centenar de la revenirea Dobrogei la Statul Roman, muzeul a fost reamenajat. Muzeul este gzduit intr-o cldire monumental fiind fostul sediu al primriei din Constana, construit intre anii 1911-1921 de ctre arhitectul Vasile tefnescu i are un patrimoniu de peste 430.000 de obiecte a cror tipologie diversificat curprinde profilul aezrii de-a lungul secolelor, din erele preistorice pan in anul 1940 atestand fapte, evenimente, portrete de personalitai care dau coninut memoriei oraului. Dintre exponatele celebre enumeram: zeia Fortuna cu zeul Pontos, doi protectori ai oraului i portului, ganditorul de la Hamangia i femeia ; sal dedicat poetului Publius Ovidius Naso. Muzeul are 24 de sli i gzduieste urmtoarele expoziii permanente : -Expoziia de numismatic -Expoziia de icoane -Expoziia de podoabe din argint -Expoziia de pipe Muzeul de arheologie i Edificiul romn cu mozaic Constana Prezint cele mai de seam valori de cultur material i spiritual din vechiul Tomis i numeroase alte descoperiri de pe teritoriul Dobrogei. In curtea muzeului sunt expuse sarcofage datand din secolele I si al III-lea, baze i trunchiuri de coloane arhitrave. In slile muzeului pot fi vzute remarcabile piese neolitice din culturile Hamangia i Gumelnia, numeroase obiecte agricole din perioada sclavagist, amfore greco-romane, monede, obiecte folosite in comer. De asemenea sunt prezentate fragmente de monumente de arhitectur, statuete de Tanagra descoperite la Callatis, lucrri de art. Numeroase sunt statuile reprezentand diferite diviniti, printer care amintim: zeia Tyche (Fortuna), zeul Pontos, zeia Hecate, Dionysos, Hermes, Mithras i bazoreliefuri reprezentandu-l pe cavalerul trac. O impresie deosebit produce arpele Glycon, o splendid reprezentare in marmur a unui animal fantastic cu trup de arpe i bot de mamifer. Muzeul are un lapidariu i o bogat colecie numismatic cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au gravate figuri de regi scii unice in lume. Muzeul de Istorie i Arheologie Muzeul de Istorie i Arheologie al judeului Tulcea a fost infinat in anul 1975, in Parcul Monumentului Independenei, in ambiana unui complex arheologic i istoric, alturi de ruinele
31

vechiului Aegyssus (dava getic, ora roman i veche aezare romaneasc ) i de monumentul ridicat in 1899 de ctre locuitorii din Tulcea eroilor rzboiului de Independen (intre anii 18771878). Muzeul este organizat in dou pavilioane primul pstrat in form din anul 1975, adpostete vestigii din epocile greco-roman, romano-bizantin, medieval timpurie i evul mediu dezvoltat; al doilea, reorganizat radical in anul 1995, este rezervat preistoriei i protoistoriei Nordului Dobrogei (parter) i expoziiilor temporare (etaj). Muzeul ofer vizitatorilor imaginea succesiv a trecutului istoric al teritoriului de la Gurile Dunrii, din cele mai vechi timpuri i pan in perioda evului mediu dezvoltat. In expoziia permanent i in depozite se conserv un bogat patrimoniu arheologic aproape 90.000 de piese arheologice numismatice i epigrafice - rezultat in principal, din cercetrile arheologice efectuate in a doua parte a secolului al XX-lea in Nordul Dobrogei; unele dintre piesele din coleciile muzeului sunt de importana naional i chiar european. Muzeul de Etnografie i Art Popular Muzeul de Art Popular este organizat din anul 1989 i a ajuns s dein astazi un numr de aproximativ 6.400 piese imparite in colecia de etnografie (instrumentar agricol i pentru creterea animalelor, instrumentar pentru industria casnic textil, instrumentar pentru pescuit, colecie de piese de arm, etc) i colecia de art popular (esaturi de uz casnic i decorativ, piese de port i podoabe, etc). Expoziia permanent avand ca tematic ornamentica traditional, ofer publicului vizitator posibilitatea cunoaterii patrimoniului etnografic din nordul Dobrogei, aparinand atat populaiei romaneti i aromaneti cat i diferitelor grupuri etnice care s-au stabilit aici in decursul timpului, incanta vizitatorul. In slile Muzeului de Art Popular sunt organizate i expoziii temporare. In cadrul acestora sunt valorificate diferite aspecte de civilizaie tradiional, cat i aspecte ale creaiei contemporane. Permanent Muzeul de Art Popular ofer vizitatorului o expoziie inedit prin noutatea tematicii i prin originalitatea expunerii patrimoniului etnografic. Muzeul de Stiine ale Naturii Delta Dunrii Str. Progresului nr. 14 - cunoscut i ca muzeu al Deltei Dunrii, prezint cele mai importante specii de flor i faun caracteristice principalului ecosistem din Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. De aceea se recomand turitilor ca inainte de a cltorii in Delt s fac mai intai o vizit la acest muzeu. La subsol se afl principala atracie a muzeului - acvariu, care pe lang speciile de peti, reptile i nevertebrate acvatice specifice acestei zone, adpostete i cateva curiozitai marine din Oceanul Atlantic i Indian. Casa memorial Panait Cerna Obiectivul muzeal este situat in mijlocul localitii Cerna, peste raul Cerna. In vecintatea bisericii satului, atrage atenia o locuina de metesugar de la sfaritul secolului al XIX-lea, unde s-a nscut poetul Panait Cerna i care este acum Casa memorial. Casa are o arhitectur
32

tradiional in cadrul creia organizarea expoziiei memoriale se incadreaz perfect. Aspectele cele mai importante privind viaa i opera poetului filosof Panait Cerna sunt ilustrate in cadrul expoziiei documentare, organizat in primele trei sli. Constituindu-se ca o unitate muzeal, obiectivul cuprinde, in alte trei sli i in exterior, o expoziie etnografic ce ilustreaz specificul zonei. Vizitand expoziia, vizitatorul intr in atmosfera casei i a gospodriei de odinioar in care a copilrit poetul i face cunostin cu opera lui Panait Cerna. Casa Panaghia - Babadag Casa Panaghia, construit in stilul arhitectonic vechi, este situat in localitatea Babadag, in centrul oraului, in imediata apropiere a Geamiei turceti. Expoziia de Art Oriental, organizat in Casa Panaghia, ofer vizitatorului piese ce ilustreaz modul de via tradiional al populaiei musulmane din acest inut, dar i din alte zone mai indeprtate. Sunt prezentate esturi decorativ ("geaulac-uri, cevre-uri), covoare de rugciune, vase de uz gospodresc sau de ritual, arme, port tradiional, podoabe.

3.3 Arta popular i manifestrile etnofolclorice Tradiii i obiceiuri in Dobrogea Arhitectura satului dobrogean Din punct de vedere arhitectural, zona Tulcei manifest o larg arhitectur in funcie de habitat, de condiiile istorice, de etnia majoritar. Ca un tipar al satului tulcean, amplasarea caselor nu s-a fcut dup un plan anume, avand o structur neregulat i strzi ce se intretaie, gospodarii amplasate in direct legtur cu cile de acces. Din punct de vedere al arhitecturii tradiionale, privind in aspecte largi, gospodria casei este compus din locuina propriu-zis i anexele dispuse fie in partea lateral a casei, fie spre fundul curii. Anexele au o funcionalitate bine definit, cu o strans legatur cu ocupaiile cotidiene: buctria de vara, grajdul pentru vite, samalacul pentru nutre, saiaua pentru oi, cuptorul. Temelia caselor este din piatr, pereii sunt din pmant sub form de chirpici sau ceamur, invelitoarea din lemn, iar inveliul din stuf. Materialele specifice pentru construcia casei sunt: nuielele, pmantul prelucrat sub form de chirpici sau ceamur, stuful, olana, lemnul. Casele sunt in general cu faade in culori albe sau albastre, uneori cu elementele decorative ce trimit ctre mitologia slav, realizate din scanduri de lemn prin tehnica traforajului. Intalnim i anumite particularitai cum ar fi: prezena bii lipoveneti, o construcie separat de locuina propriu-zis, instalaie ce se bazeaz pe sistemul de tip saun,lijanca, un pat de pmant construit lang soba care este inclzit; prispa pe dou laturi i balconul amplasat in faa tindei (gospodria din Enisala). La casele vechi, peretele lateral din strad prezint frecvent o prisp cu stalpi. Casele construite in anii 1920 -1930 au temelie inalt, pridvor far prisp fiind acoperite cu inveli de tabl. In anii 1950-1960 s-au impus arcadele si colonadele. Datorit potenialului turistic pe care-l ofer Delta Dunrii, gospodria din aceasta zon se dezvolt pstrand in general arhitectura tradiional, in special cea specific locuinei lipoveneti, fiind atracia unui numar mare de turiti romani si strini. In prezent, majoritatea caselor sunt
33

construite din materiale moderne, combinate cu materialele de construcie specifice zonei deltaice, stuful, lemnul. Sfinii Arhangheli Mihail si Gavril In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrai i ca patroni ai oilor,stpanii acestor animale fceau o turt mare din fina de porumb, numit "turta arieilor" (arieii fiind berbecii desparii de oi), ce era considerat a fi purttoare de fecunditate. Aceast turt se arunc in dimineaa zilei de 8 noiembrie in tarla oilor, odat cu slobozirea intre oi a berbecilor. Dac turta cdea cu faa in sus era semn incurjtor, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se c in primvar toate oile vor avea miei, iar dac turta cdea cu faa in jos era mare suprare in satele si targurile bucovinene se fceau i se fac i astzi, de 8 noiembrie, pomeniri i praznice pentru cei mori iar, in biserici, fiecare cretin aprinde cate o lumanare ca sa aib asigurat lumina de veci, cluzitoare pe lumea cealalt. Sfntul Dumitru Se tunde coama cailor pan la trei ani, ca sa aib pr frumos. Celui ce va pzi aceast srbtoare ii vor fi ferite vitele de stricciunea lupilor sau oamenii vor fi ferii de boli. De Sfantul Dumitru nu se piaptan, c-i primejdios de lupi. Dac la Samadru este vreme aspr, iarna va fi bun, alii spun c de va fi vreme bun, toamna va fi lung i frumoas; ciobanii care vor s afle cum va fi iarna ii atern dulama in mijlocul oilor i se uit s vad ce fel de oaie se va culca pe dansa. Dac se va culca o oaie neagr, iarna va fi bun; dimpotriv, dac se va culca o oaie alb, iarna va fi aspr. De asemenea, dac luna va fi plin i cerul acoperit de nori, daca plou sau dac ninge, iarna va fi aspr, cu zpezi grele; ciobanii pandesc toata noaptea unde dorm oile i, dac dimineaa se va trezi intai o oaie alb i va pleca inspre sud, iarna va fi grea; dac se va trezi o oaie neagr i va pleca spre nord, iarna va fi uoar. Sfintele Pati Obiceiul este o parad a mtilor de cuci si cucoaice, urmat de o btaie i de hor. In vechime este atestat un obicei mai amplu, in trei pari. Prima se desfur in dimineaa zilei de Lsata Secului, cand cucoaicele (flci travestii in femei), cutreierau satele simuland btaia cu chiuliciul (un bici in varful cruia atarn o opinc rupt). A doua parte a obiceiului o constituia o pies care o avea in centru pe "bunica cucilor", in jurul creia se adunau, in mijlocul satului, miri i mirese, ciobani i ciobnie, vantori i vraci, constituind o parad zgomotoas. Dup ce trageau trei brazde simbolice, in form de cerc, unul dintre ei (de obicei mirele) era udat cu vin. Florii Pentru buna desfurare a srbtorii Floriilor, cu o zi inainte se strng ramuri de salcie inmugurit, se leaga in snopi si se duc la biseric pentru a fi sfinite de preot. Dup sfinire ramurile numite "miori" sunt luate acas de ctre credincioi pentru a impodobi cu ele icoanele, uile, ferestrele, intrrile in grajduri sau pentru a le pune la fantani si la treinile caselor. Femeile mai obinuiesc i astzi s le infig pe straturile proaspt semnate, s le pun in hrana animalelor sau s le aeze pe morminte.
34

1 Martie In Dobrogea mriorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre analtul cerului ca norocul s fie mare i inaripat. Mariorul era un dar ce-i trimiteau romanii, unul altuia, in ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un bnu de aur spanzurat de un gaietan de mtase impletit cu fire albe i roii, pe care persoana ce-l primea in dar il purta la gat pana cand intalnea cea dintai roz inflorit, pe crengile creia depunea apoi darul primit. Bnuul insemna imbelugarea, firele albe i roii ale gaietanului simbolizau faa alb ca crinul i rumen ca roza, iar ofranda facut reginei florilor era o salutare poetic adresat primverii. Portul din Dobrogea Portul din Dobrogea prezint caracteristicile zonelor munteneti i de campie, de pe malul stang al Dunrii. In prezent, porturile tradiionale nu mai sunt prezente in totalitate, sau mai conin unele elemente specifice, ele fiind inlocuite de portul oraenesc, de zi cu zi. Doar in zilele de srbtoare sau la biseric, se mai pot intalni unele elemente ale porturilor tradiionale, purtate in special de ctre btrani. Ca o caracteristic a regiunii este faptul c alturi de populaia romaneasc se gsesc i alte minoritai naionale: lipoveni, bulgari, turci, macedoni i ttari. Astfel portul din Dobrogea pstreaz aspectele specifice multitudinii etnice. Portul romnesc costumul brbtesc este reprezentat prin: -cciula: confecionat din piele de miel; -cma: alb, cu broderie executat cu arnici si cu mtase, cu motive geometrice i florale; -chimir: brau esut la rzboi sau confecionat din piele, purtat peste cma; -iari: pantaloni confecionai dintr-o stof alb, lucrat in cas; -bundi: cojoc far maneci, confecionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice i vegetale. costumul femeiesc este reprezentat prin: -cma: bogat ornamentat, lucrat pe panz alb tesut in cas; -poale: ornamentate doar in partea de jos, coninuand modelul cmii; -barneata: brau - esut in cas, din canva; -bundia: cojoc fara maneci, confecionat din piele de oaie, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale. 3.4 Alte obiective turistice de natura antropic Tulcea prezint turitilor cateva puncte ce merit s fie vizitate, specifice intr-un fel acestui ora. Piaa Civic construit intre anii 1970-1972, e o pia larg, frumoas, pardosit cu plci de marmur, cu fantani arteziene, fiind un loc de recreere pentru localnici si oaspei. In centrul ei se afl statuia lui Mircea cel Btran, oper a sculptorului tulcean Ion Jalea. Prezentarea lui in form static exprim ideea venirii domnului in armur de cavaler-otean pentru a se opri aici, pe pmant dobrogean. Monumentul realizat in bronz a fost inaugurat in 1973. In Tulcea exist un Institut de Cercetri Eco-Muzeale, crui i se subordonez 4 muzee: Muzeul Deltei Dunrii, Muzeul de Art, Muzeul de Arheologie i Muzeul de Etnografie.
35

Pe artera principal a oraului Tulcea se mai afl Casa de Cultur, Biblioteca Judeean, Galeriile de Art ale Fondului Plastic. Pe colnicul Hora, cunoscut i sub denumirea de Dealul Monumentului, se poate admira Monumentul Independenei, ridicat in cinstea lupttorilor din Rzboiul de Independena in urma cruia Dobrogea a fost anexat Romaniei. Capitolul IV Propuneri i strategii privind dezvoltarea turistic 4.1. Strategia de dezvoltare a zonei turistice Dobrogea Strategia de dezvoltare a zonei turistice Dobrogea trebuie s cuprind patru direcii principale: 1. Dezvoltarea i modernizarea unei reele de infrastructur moderne care s faciliteze accesul turitilor in Delta Dunrii, s pun in valoare salba de staiuni de pe litoralul Mrii Negre,i foarte important accesul la siturile arheologice,cum ar fi cetile greceti,i nu in ultimul rand grotele i mnstirile diverselor etnii din zona dobrogean. 2. Promovarea regiunii dobrogene in media atat pe plan intern i internaional, pentru a o face cunoscut in aa fel incat s fie stimulat curiozitatea potenialului turist pentru ca acesta s-i propun s viziteze aceast regiune. 3. Firmele care se ocup de turismul in regiunea Dobrogei s-i diversifice paleta de servicii de foarte bun calitate suprapuse unor oferte cat mai atractive in ceea ce privete preul la cazare etc. 4. Atragerea de subvenii i sponsorizri atat din partea statului cat si al unor ageni comerciali cu potenial pentru punerea in valoare a unor manifestri cu caracter cultural si folcloric,care s fac cunoscut intregii lumi tradiiile meteugurile i obiceiurile etniilor care triesc in regiunea dobrogean.

36

BIBLIOGRAFIE 1) *** Mrturii de epoc privind istoria Dobrogei, Bucureti, 1990 2) *** Itinerare dobrogene, Bucureti,1990 3) *** Ghid Dobrogea, litoralul romnesc, Delta Dunrii, Constana, 1995 4) Covacef Z., Arta sculptural n Dobrogea romn. Secolele I-III, Editura Covacef, 2002 Bucuresti, 2009-2010 UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL 5) Dumitracu Gh., Localiti,biserici i mnstiri romneti n Dobrogea, pn la 1878, Constana, 1990 6) Ionescu-Dobrogianu M,D,, Dobrogia in pragul veacului al XX-lea, Editura Socec, Bucureti, 1984 7) Florescu R., Capidava, Ed. Meridiane, Bucureti, 1965 8) Florescu R., Ghidul arheologic al Dobrogei, Bucureti, Editura Meridiane, 1968 9) Matei Cr. D., Capidava i Dunrea n secolele al II-lea i al VI-lea dup Christos, teza de doctorat (coordonator tiinific Florescu R.), Universitatea Bucuresti, Facultatea de Istorie, Bucuresti, 1993. 10) Cocean P., Negoescu B., Vlsceanu Gh., Geografia general a turismului, Editura Meteor Press,Bucureti, 2005 11) Diaconu P., Florescu Gr., Florescu R., Capidava. Monografie arheologica, Bucureti, 1958 12) Florescu, Rdulescu, Scorpan, Itinerare arheologice dobrogene, Bucureti,1990 13) Suceveanu Al., Barnea Al., La Dobroudja romaine, Bucuresti, 1991 14) www.poze-romania.ro 15) www.travelworld.ro 16) www.wikipedia.ro

37

ANEXE Anexa 1 Dobrogea

Anexa 2 Munii Mcin

Anexa 3 Mnstirea Celic Dere

38

Anexa 4 Podisul Niculiel

Anexa 5 Podiul Babadag

Anexa 6 Moara Sarichioi din zona etnografic Podisul Babadag

39

Anexa 7 Podiul Casimcei

Anexa 8 Cariera de granit din Munii Macinului

40

Anexa 9 Culmea Pricopanu Vf. uuiatu

Anexa 10

Anexa 11 Rezervaia stiintific Valea Fagilor

Anexa 15 Mnstirea Dervent

41

Anexa 16 Marea Moschee din Constana :

Anexa 17 Mnstirea Celic Dere

Anexa 18 Mnstirea Coco

Anexa 19 Mnstirea Stipoc

42

Anexa 20 Cetatea Tomis

Ruinele cetii Tomis

Anexa 20 Cetatea Adamclisi Constana

Anexa 21 Cetatea Enisala

Student : Bratan Oana Maria Raluca Seria A, Grupa: 1318


43