Sunteți pe pagina 1din 11

Mecanica Auto

Principalele pri componente ale unui automobil sunt: Motor Sasiu Caroserie

Motorul este alcatuit din:


Mecanism motor Instalatii auxiliare

Mecanismul motor este format din:


Organe fixe Organe mobile

Organele fixe principale ale motoarelor cu ardere interna sunt compuse din:
- Colectorul de admisie si colectorul de evacuare c iulasa - !locul cilindrilor - Carterul si bratele motorului

Organele mobile fac parte:


-Arborele cotit si volantul -!ielele si pistoanele cu bolturile si segmentii

Instalatiile auxiliare ale motorului sunt :


- instalaia de alimentare" - mecanismul de distribuie" - instalaia de aprindere" - instalaia de rcire" - sistemul de pornire" - aparatura pentru controlul funcionrii

#asiul este compus din:


- grupul organelor de transmitere a momentului motor la roile motoare" - sistemele de conducere" - organele de susinere" - propulsie" - instalaiile auxiliare

Motorul este sursa de energie necesar deplasrii autove iculelor$


Mecanismul biel-manivel %l constituie biela &i arborele' care transform mi&carea rectilinie a pistonului %n mi&care de rotaie a arborelui motor$ Motorul porne&te cu a(utorul c eii de contact' care acionea) un contact electric ce include circuitul de aprindere a bu(iilor' demarorul are rolul de a angrena coroana dinat a volantului care pune %n mi&care arborele motor$ Ciclul motor cu aprindere prin sc*nteie %n patru timpi este: +$ Admisia , pistonul se deplasea) %n (os &i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format din aer &i ben)in$ -$ Compresia , pistonul se deplasea) %n sus' amestecul carburant este comprimat %n camera de compresie a cilindrului$ .$ Aprinderea , bu(ia produce sc*nteie &i astfel se aprinde amestecul carburant' prin aprinderea amestecului carburant cre&te temperatura &i presiunea ga)elor re)ultate din ardere' aps*nd pe piston$ Pistonul este obligat s se deplase)e &i astfel s reali)e)e cursa activ$ /$ Evacuarea , la deplasarea pistonului' ga)ele arse sunt lsate s ias %n atmosfer prin supapa de evacuare' dup care toi timpii de mai sus se repet$

0up modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exist motoare cu aprindere prin sc*nteie 1MAS2 &i motoare cu aprindere prin compresie 1MAC' motoare 0iesel2$ 3a motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat' combustibilul este introdus %n cilindru' fiind in(ectat la sf*r&itul cursei de comprimare' el se aprinde atunci c*nd vine %n contact cu aerul care a a(uns la temperatura de autoaprindere a combustibilului$ 3a motoarele %n patru timpi' ciclul de funcionare se realizeaz n patru curse simple ale pistonului, deci n dou rotaii ale arborelui cotit$ 3a motoarele %n doi timpi' ciclul de funcionare se reali)ea) %n dou curse simple ale pistonului' adic' %ntr-o rotaie complet a arborelui cotit$ Arborele cotit reali)ea) ciclul de funcionare al unui motor %n patru timpi %n dou rotaii complete$

3a motoarele cu aprindere prin compresie 1MAC2 cei patru timpi ai ciclului motor sunt: - admisia' - compresia' - in(ecia' arderea &i destinderea' - evacuarea$ 4n timpul compresiei supapele de admisie &i evacuare sunt ambele desc ise$ 5vacuarea ga)elor arse se reali)ea) liber' datorit diferenei de presiune din cilindru &i mediul exterior' de ctre piston' care' %mpinge %n exterior ga)ele arse$ Chiulasa repre)int piesa care %nc ide cilindrii motorului la captul cel mai %ndeprtat de axa arborelui cotit$ Str*ngerea insuficient a acesteia' care constituie o cau) a arderii ei' poate avea loc la montarea unui motor nou$ 6ermeni: - cursa pistonului: distana parcurs de piston %ntre cele dou puncte extreme" - cilindreea 1volumul total al motorului2 este cilindreea unui cilindru %nmulit cu numrul de cilindri ai motorului$ 5ste exprimat %n litri sau centimetri cubi$ - raportul de compresie: este raportul dintre volumul total al cilindrului &i volumul camerei de ardere$ - timp: o mi&care a pistonului de sus %n (os' %ntre cele dou puncte extreme$ Motorul %n / timpi reali)ea) ciclul motor %n dou rotaii ale arborelui cotit' respectiv o rotaie a arborelui cu came$ Mecanismul de distribuie Mecanismul de distribuie asigur deschiderea i nchiderea supapelor de admisie i evacuare, precum i evacuarea gazelor rezultate din ardere. 3a MAC are rolul de alimenta cu aer cilindrii motorului &i de a evacua ga)ele arse' la MAS' in funcie de tipul motorului' poate intra aer sau amestec carburant %n cilindrii motorului$ 4n funcie de tipul motorului distribuia se clasific %n: - distribuie pentru motoare %n patru timpi" - distribuie pentru motoare %n doi timpi$ 4n funcie de po)iia supapelor' mecanismele de distribuie sunt: - cu supape %n cap' unde supapele sunt montate %n c iulas" - sistemul mixt' supapele fiind montate %n bloc &i %n c iulas$

Prin comanda distribuiei se transmite mi&carea de la arborele cotit la arborele cu came$ 0istribuia se reali)ea) prin intermediul unor roi dinate' unui lan sau unei curele dinate$ Arborele cu came se %nv*rte de dou ori mai %ncet dec*t arborele cotit$ Arborele cu came 1arbore de distribuie2 se %nv*rte de dou ori mai %ncet dec*t arborele cotit$ 7)ura inegal a camelor de la arborele cu came duce la funcionarea neregulat a motorului$ 8eglarea (ocului %ntre ti(ele supapelor &i culbutorilor este o operaie important pentru buna funcionare a motorului$ 9ocurile prea mici fac ca supapele sa rm*n desc ise' cea ce contribuie la sc imbarea comprimrii &i la apariia rateurilor %n admisie &i evacuare' topirea supapelor ori deformarea lor$ Modificarea avansului la in(ecie pentru un cilindru ori pentru toi cilindrii motorului determin funcionarea neregulat a acestuia$ 7n avans prea mare la in(ecie conduce la apariia fumului alb la evacuare' iar dac avansul este prea mic se prelunge&te arderea combustibilului &i %n fa)a de destindere' apare fum negru la evacuare' cresc*nd consumul de carburant$ :uncionarea motoarelor ;0iesel< cu fum alb %n exces se datorea) dereglrii avansului in(eciei peste limita admis sau deteriorrii garniturii de c iulas %ntre dou camere de ardere$ Instalaia de alimentare a motorului 4n timpul funcionrii motorului' combustibilul este aspirat de ctre pompa de combustibil prin intermediul filtrului de combustibil &i trimis la carburator sau la unitatea centrala de in(ecie sau la rampa de in(ecie' la motoarele moderne' asistate$ Aerul tras din atmosfer &i filtrat este trimis %n galeria de evacuare$

Amestecul carburant se formea): - %n galeria de admisie , la motoarele cu carburator sau cu in(ecie monopunct" - %n interiorul cilindrilor , la motoarele cu in(ecie multipunct$ Amestecul carburant este combinaia dintre aer &i combustibil' =reeta> fiind preparat %n funcie de nevoia motorului , sarcin &i turaie$ Amestecul poate fi mai bogat sau mai srac' funcie de necesitile motorului$ Principalele cau)e ce duc la ancrasarea bu(iilor sunt determinate de utili)area unui amestec carburant prea bogat sau de ptrunderea uleiului motor %n camera de ardere a pistoanelor$ Alimentare MAS: - cu carburator" - cu in(ecie de combustibil 1monopunct sau multipunct2$ Aceste soluii sunt preferate deoarece sunt pretabile asistrii &i cresc randamentele motoarelor$

Alimentare MAC: - cu pomp de in(ecie 1soluia clasic2" - cu pomp in(ector" - common rail 1ramp comun2$ Instalaia de alimentare la MAC cuprinde: re)ervor' conducte' pomp de alimentare' filtre' pompa de in(ecie' conducte de %nalt presiune' in(ectoare$ Partea de %nalt presiune are %n componen pompa de in(ecie' conductele' in(ectoarele$ Pompa de in(ecie trimite motorin sub presiune la in(ectoare &i reglea) debitul %n funcie de necesiti$ Pompa de amorsare din componena sistemului de alimentare a motoarelor 0iesel are rolul de a umple cu motorin pompa de in(ecie' %nainte de pornirea motorului$ Surplusul de motorin la motoarele ;0iesel<' trecut printre acul in(ectorului &i g ida(ul su' se returnea) %n re)ervor prin conductele de legtur$ 8uperea arcului de reglare a presiunii de in(ecie sau a ti(ei in(ectorului datorita oboselii materialului duce la pornirea anevoioas &i uneori c iar imposibil a motorului$ 0ac defeciunea intervine %n timpul funcionrii motorului' datorit scderii bru&te a presiunii de in(ecie motorul funcionea) neregulat' cu bti' elimin*nd fum negru pe eava e&apamentului' iar %n foarte scurt timp acesta se opre&te$ Scderea puterii motorului este determinat de %nfundarea partial a tobei de evacuare cu )gura re)ultat din combinarea fumului &i a ga)elor arse cu vaporii de ap' obtur*nd ie&irea acestora &i mrirea presiunii din interiorul instalaiei de evacuare$ 4mb*csirea cu praf a filtrului de aer determin mrirea consumului de carburant' ceea ce impune curarea sau %nlocuirea sa periodic pentru a nu diminua randamentul motorului$ 7tili)area unui carburant cu impuriti &i insuficient filtrat' determin %nfundarea in(ectoarelor la motoarele 0iesel' iar la cele pe ben)in bloc ea) funcionarea sistemului de alimentare$ Instalaia de aprindere Se %nt*lne&te doar la MAS$ Amestecul carburant trebuie aprins cu a(utorul unei bu(ii' la un moment bine stabilt' %n timpul al treilea al ciclului motor$ Circuitul de (oas tensiune , bateria de acumulatoare' contactul' %nf&urarea primar a bobinei de inducie' ruptorul' legtura la mas" Circuitul de %nalt tensiune , %nf&urarea secundar a bobinei' distribuitor' bu(ii$ !obina de inducie transform curentul de (oas tensiune 1+- ?2 %n current de %nalt tensiune 1-@@@@ ?2$ !u(ia serve&te la producerea sc*nteii$ Principalele caracteristici ale bu(iei sunt: diametrul filetului' distana dintre electro)i' valoarea termic$ Autove iculele moderne folosesc sisteme electronice de aprindere$ Acestea sunt controlate de calculator' momentul sc*nteii electrice intr*nd %n diagramele de management ale motorului$

Instalatia de Ungere Instalaia de ungere a motorului este format dintr-un ansamblu de piese care asigura ungerea componentelor acestuia' precum &i circulaia' filtrarea &i rcirea uleiului$ Sc imbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil s fie fcut c*nd acesta este cald pentru a asigura scurgerea sa complet %mpreun cu toate impuritile re)ultate din exploatare$ Sc imbul de ulei se face la intervale recomandate de productorul autove iculului$ Cele mai bune uleiuri sunt cele sintetice$ Principalele caracteristicile uleiurilor sunt: v*sco)itate 1uleiurile se opun curgerii2' onctuo)itate 1ader la nivel molecular la suprafaa cu care intr %n contact2$ Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci c*nd aparatura de la bordul ve iculului indica presiunea sc)ut a uleiului din baie' este obligatorie controlarea nivelului acestuia cu a(utorul (o(ei &i %n funcie de situaie se completea) sau se remedia) defeciunea intervenit$ 3ipsa ungerii poate duce la griparea motorului$ Printre cau)ele care pot determina scderea nivelului uleiului %n baie se afla u)ura accentuat a motorului' pierderea de ulei datorate neetan&eitii garniturilor sau montarea defectuoas a filtrului de ulei$ Presiunea poate scdea datorit u)urii motorului sau %nfundrii sorbului pompei de ulei$ 0iluarea uleiului cu ap poate fi cau)at de arderea sau deteriorarea garniturilor de etan&are a cm&ilor cilindrilor ori de fisurarea cm&ilor cilindrilor sau a blocului motor 1pe (o( apare o spum glbuie2$ Instalaia de racire Motoarele sunt ec ipate cu instalaie de rcire pentru a le menine temperatura de funcionare normale A@ B C@ C ' deoarece %n timpul arderii combustibilului se de)volt temperaturi foarte ridicate$ 3ipsa rcirii duce la calarea motorului$ Sistemele de rcire sunt de dou feluri: cu lic id 1ap distilat cu antigel2 &i cu aer$ :uncionarea normal a motorului la temperatura constant stabilit de constructor' este condiionat de rcirea sa prin doua sisteme' respectiv sistemul de rcire cu aer sau sistemul de rcire cu lic id format din ap distilat %n amestec cu antigel$ Instalaia de rcire a motorului cu lic id cuprinde: - radiatorul, - pompa de ap, - ventiatorul, termostatul, - vasul de expansiune, - termocontactul - tuburile - flexibile - racordurile din cauciuc. 0in instalaia de rcire a motorului se comune din ap distilat sau ap deminerali)at %n amestec cu antigel' a crui concentraie se stabile&te %n funcie de cele mai sc)ute temperaturi din timpul iernii 1D@E apa distilat' D@E antigel' re)ist p*na la minus .D gradeC2$ 3ic idul din instalatia de rcire a motorului' compus din ap distilat %n amestec cu antigel' se verifica &i se completea) anual %nainte de a intra in iarn &i se %nlocuie&te la perioadele de timp 1trei ani2' ori parcursurile recomandate de constructorul autove iculului$

6ermostatul are rolul de a menine o temperatur optim a motorului" %nc ide &i desc ide circuitul spre radiator la anumite temperaturi$ 6ermostat nchis , lic idul circul numai %n motor' nu &i prin radiator$ 6ermostatul deschis lic idul circul &i prin radiator' ceea ce conduce la rcirea acestuia$ 0efeciuni: - motorul se supra%ncl)e&te$ Cau)e : termostat %nc is %n permanen' cureaua ventilatorului rupt sau slab' ulei prea puin' pierderi de lic id de rcire$ - motorul se %ncl)e&te greu , termostatul este desc is %n permanen$ Motorul' deoarece nu a(unge la temperatura de regim' poluea) suplimentar &i se u)ea) mai repede$ Ambreia ul 6ransmite mi&carea de rotaie de la motor la cutia de vite)e$ Ambreia(ul reali)ea) cuplarea sau decuplarea motorului de restul transmisiei' reali)ea) transmiterea progresiv a mi&crii de rotaie ctre cutia de vite)e 1pedala este eliberat progresiv2$ !oziia cuplat , pedala este liber , volantul motorului se %nv*rte&te %mpreun cu discul de ambreia( &i placa de presiune &i transmite mi&carea de rotaie la arborele ambreia($ !oziia decuplat , pedala apsat , rulmentul de presiune apas pe p*rg iile de debraiere' discul de presiune nu mai apas pe discul de ambreia( iar mi&carea de rotaie nu se mai transmite ctre cutia de vite)e$ !oziia patinat , pedala este eliberat progresiv , discul de ambreia( apas doar puin pe volant iar mi&carea de rotaie este preluat progresiv$ 0efeciuni: - ambreia(ul patinea) 1%n pri) direct' la accelerare' motorul se turea)' dar ve iculul %&i mre&te vite)a foarte greu2 cau)e: ptrunderea de lubrifiant la ferodouri 1garniturile discului de frecare2' u)ura mare a ferodourilor' cursa liber a pedalei de ambreia( prea mic sau inexistent' slbirea sau ruperea arcurilor de presiune$ - ambreia(ul nu cuplea) 1la sc imbarea vite)elor se aud )gomote de pinioane' este imposibil sc imbarea treptelor2 cau)e: cursa liber a pedalei de ambreia( prea mare' deformarea discului de ambreia(' ruperea p*rg iilor de debraiere' ruperea cablului de acionare a ambreia(ului$ - ambreia(ul cuplea) cu &ocuri , spargerea sau fisurarea discului de ambreia($ 8ulmentul de presiune se u)ea) repede dac &oferul rm*ne cu piciorul pe pedala de ambreia(' dup acionarea acesteia$

!utia de viteze 8ol: - modific fora de traciune %n funcie de variaia re)istenelor la %naintare" - reali)ea) %ntreruperea legturii %ntre motor &i transmisie' %n ca)ul %n care ve iculul st pe loc' cu motorul %n funciune 1pe liber2" - permite mersul %napoi al autove iculului' fr a inversa sensul de rotaie al acestuia$ Cutia de vite)e modifica forta de tractiune sau vite)a cu a(utorul unor roti dintate de diametre diferite$ 0e raportul dintre numerele de dinti sau dintre diametre depinde variatia vite)ei sau a puterii$ Cu cat raportul de transmisie este mai mare' cu atat vite)a este mai mica' dar cre&te puterea autove iculului 1raportul maxim este in treapta I de vite)a2$ "iferentialul Are rolul de a transmite roilor motoare vite)e de rotaie diferite %n vira(e 1roata din exteriorul vira(ului trebuie s parcurg un spaiu mai lung dec%t roata din interiorul vira(ului2$ 3a autove iculele cu traciune fa' diferenialul se afl %n cutia de vite)e$ 3a cele cu traciune spate' el se montea) la mi(locul axei motrice$ Pentru a preveni inconvenientele legate de pre)ena diferenialului' acesta se poate bloca de ctre &ofer sau pot fi autoblocante$ #uspensia Are rolul de a amorti)a &ocurile cau)ate de denivelrile drumului' asigur*nd confortul$ Arcurile fac legatura elastica dintre caroserie si roti$ Cand roata a(unge la un obstacol ea urmea)a profilul drumului' dar caroseria ramane la acelasi nivel' diferenta fiind preluata de arc$ Amorti)oarele inlatura oscilatiile caroseriei$ Amorti)orul idraulic de la automobile transforma energia cinetica data de oscilatii in caldura prim frecarea masei lic idului din cilindrul amorti)orului$ Stabili)atoarele reduce %nclinaia autove iculului %n vira(e$ Se folosesc bare de torsiune$ #istemul de directie

Sistemul de direcie al unui autove icul are multiple mecanisme cu a(utorul crora conductorul poate sc imba' %n funcie de necesitate' direcia de deplasare a ve iculului$ Sistemul de direcie al unui ve icul trebuie s nu influene)e po)iia corect a roilor' s nu fie influenat de oscilaiile suspensiei' s nu transmit la volan &ocurile primite de la roi &i s permit sc imbarea direciei de %naintare a ve iculului cu un efort minim din partea conductorului$ Stabilitatea roilor directoare' adic tendina acestora de a-&i pstra po)iia neutr &i de a se

re%ntoarce la ea c*nd au fost deviate de la aceasta' de ctre fore %nt*mpltoare sau de rotirea volanului' este determinat &i asigurat de ung iurile roilor de direcie$ 7ng iul de convergen al roilor asigur paralelismul planurilor de mi&care a roilor directoare' fiind necesar pentru a ani ila tendina de rulare divergent a acestora$ 8oile directoare ale ve iculelor cu traciune fa sunt paralele sau divergente' iar la ve iculele cu traciune spate' acestea sunt convergente sau paralele$ 7ng iul de %nclinare lateral a pivotului face ca' %n ca)ul scoaterii roilor %n direcie din po)iia neutr' s se mreasc tendina acestora de a reveni la mersul acestora %n linie dreapt' u&ur*nd manipularea volanului$ 7ng iul de %nclinare longitudinal a pivotului 1ung iul de fug2 contribuie la stabilitatea %n mers a autove iculului' prin faptul c roile directoare au tendina s revin singure la direcia de mers iniial' dup efectuarea unui vira($ 0irecia poate fi servo-asistat' u&ur*nd efortul &oferului$ 0efeciuni: - volanul se manevrea) greoi$ Cau)e: defectarea pompei de %nalt presiune a servomecanismului idraulic' pompa nu debitea) ulei suficient' pivoi gripai$ - lovituri puternice la volan$ Cau)e: aer %n instalaia idraulic$ - funcionarea cu )gomot a servodirecei$ Cau)e: prea puin ulei %n instalaie - (oc prea mare la volan 1max$ admis - +D grade2$ Cau)e: angrena(e u)ate %n caseta de direcie' u)ura capetelor de bar sau pivoilor' (oc la articulaia cardanic a volanului$ #istemul de franare
Sistemul de fr*nare denumit &i frna principal sau frna de serviciu' se utili)ea) pentru a reduce vite)a de deplasare sau pentru oprirea automobilului" acionarea acesteia se face prin apsarea unei pedale cu piciorul$ Frna de staionare permite meninerea %n stare oprit a ve iculului &i meninerea lui %n aceast stare' inclusiv pe un sol cu %nclinare$ E"iciena sistemului de "r#nare se apreciaz dup distana n care se oprete un automobil atunci c#nd se deplaseaz cu o anumit vitez. Sistemul de frnare este alctuit din frnele propriu-zise i mecanismul de acionare al frnelor $ :r*nele pot fi cu discuri sau tamburi &i saboi$ Pentru o fr*nare c*t mai eficient trebuie ca distana dintre tamburi s fie c*t mai mic$ 8oile pot rm*ne fr*nate datorit arcurilor de readucere ale saboilor slabe sau rupte sau datorit pistona&elor gripate %n cilindrii receptori$ 0istana dintre saboi &i tamburi trebuie s fie mic" dac efectul de fr*nare se obine la captul cursei pedalei' atunci distana este prea mare$ 0ac pedala de fr*n se apas u&or &i se obine efect de fr*nare dup dou' trei apsri' atunci exist aer %n instalaie$ Pentru mic&orarea distanei de oprire precum &i pentru pstrarea controlului asupra direciei la fr*nare se montea) dispo)itivul A$#$ :r*narea se reali)ea) prin rostogolire' roile nu se vor bloca la fr*nare$ Sistemul poate fi montat %mpreun cu %$" 1reparti)area electronic a forelor la fr*nare2 sau 5SP 1controlul electronic al stabilitii2$

&otile 8oile automobilului sunt compuse dintr-o band de rulare &i dintr-o parte elastic 'pneu($ 8oile propriu-)ise sunt compuse din jant !utuc i elemente de le"tur #ntre jant i !utuc$ 8oile ve iculului trebuie s fie centrate &i ec ilibrate$ Presiunea din pneuri trebuie controlat periodic$ 0ac presiunea este prea mare' pneul se va u)a pe creast' pe mi(locul ben)ii de rulare$ 0ac presiunea este prea mic' se va u)a pe margini' se va %ncl)i' pot aprea crpturi sau se pot desprinde firele de cord$ O u)ur local' neuniform' poate avea drept cau)e neec ilibrarea roii' defectarea amorti)orului sau ovali)area tamburului$ Instalaia de aprindere Feneratorul de curent alternativ sau alternatorul produce' energie electric pe care o redresea) automat curent continuu prin intermediul unor diode' odat cu primirea impulsului de la motor &i' are rolul s asigure %ncrcarea bateriei de acumulatoare &i sa alimente)e consumatorii ve iculului$ Motorul electric de pornire 'electromotorul sau demarorul( este componenta principal a instalaiei de pornire a motorului autove iculului' iar alimentarea sa cu curent continuu este asigurat de bateria de acumulatoare care poate fi de ), *+ sau +, voli. C*nd alternatorul nu debitea) sau debitea) insufficient curent cau)a se datorea)a: - griprii periilor %n suportul acestora" - apariia arsurilor' depunerilor' murdriilor sau unsorilor la inelele colectoare" - %ntreruperilor %n circuitul de excitaie al alternatorului" - defectrii regulatorului de tensiune" - deteriorrii diodelor din circuitul de redresare" - slbirii sau ruperii curelei alternatorului$ 8otirea slab a mecanismului de cuplare &i pornirea greoaie a motorului sunt cau)ate de scurtcircuitul %n %nf&urrile rotorului ori ale statorului motorului ce poate conduce la %nlocuire dac' nu este depistat &i remediat$ 3a fel periile colectoare u)ate nu mai presea) corespun)tor pe colector &i determin funcionarea greoaie a motorului electric$ !obina de inducie este componenta instalaiei unui motor cu aprindere prin sc*nteie &i are rolul de a transforma curentul electric de (oas tensiune ') sau *+ -( %n curent electric de %nalt tensiune '*....+/ 0-( %n circuitul secundar' prin fenomenul de inducie electromagnetic$ 0e fiecare dat c*nd la introducerea c eii %n contact nu se aude )gomotul motorului sau luminile nu se aprind ori nu funcionea) claxonul' cau)a o repre)int fie oxidarea contactelor de la bornele bateriei de acumulatoare' fie descrcarea sa complet$ %lectromotorul 'demarorul( este piesa care intr %n componena instalatiei de pornire a motorului &i serve&te la rotirea coroanei dinate a volantului' iar folosirea sa excesiv %n ca)ul %n care motorul porne&te greu sau nu porne&te' conduce la descrcarea bateriei de acumulatoare$ 0e asemenea' acela&i fenomen se produce &i atunci c*nd s-a defectat releul regulator de tensiune' care este un dispo)itiv electric destinat s menin constant curentul continuu produs de alternator pentru %ncrcarea bateriei de acumulatoare &i alimentarea consumatorilor autove iculului$

!ateria de acumulatoare sau pe scurt 1acumulatorul2 este componenta care inmaga)inea) energia electric necesar pornirii motorului &i alimentrii consumatorilor autove iculului$ Scderea nivelului electrolitului din bateria de acumulatoare determin descrcarea acesteia datorit procesului chimic de sul"atare care const n acoperirea plcilor din plumb cu un strat alb de sul"at de plumb cristalizat. "e fiecare dat c3nd a sczut nivelul electrolitului din bateria de acumulatoare, completarea acestuia se face cu ap distilat, acoperind plcile de plumb cu p3n la *.-*/ mm. In situaia %n care intensitatea luminii farurilor varia) %n funcie de turaia motorului' cau)a o repre)int fie slbirea contactelor electrice' fie descrcarea sau sulfatarea bateriei de acumulatoare$ !ecurile pentru faruri au de regul dou fa)e 'bilux($ !ecul bilux are %n partea de (os un ecran pentru fa)a de %nt*lnire 1scurt2' pentru ca lumina s bat %n (os$ Se pot monta &i becuri cu alogen sau cu xenon$