Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument Capitolul 1. Notiuni introductive 1.1. Generalitati 1.2. Scule pentru alezat Capitolul 2. Masini de alezat 2.1. Tipuri de masini de alezat 2.2. Cinematica masinilor de alezat 2.3. Lucrul la masinile de alezat Capitolul 3. Exploatarea si intretinerea masinilor de alezat 3.1. Uzura masinilor de alezat 3.2. Masuri pentru prevenirea si diminuarea producerii uzurilor Capitolul 4. Repararea masinilor de alezat 4.1. Generalitati 4.2. Procesul tehnolo ic de reparare privind prelucrarea si reconditionarea pieselor 4.3. !epararea "roselor pentru masinile de alezat Capitolul 5. Norme de sanatate si de securitate a muncii #i"lio ra$ie %ne&e
AR !MEN"
l.1
ENERA&$"A"$
Masinile de alezat sunt $olosite pentru prelucrarea $ina sau semi$inal a aurilor'in semi$a"ricate de $orme si dimensiuni di$erite. (upa pozitia ar"orelui principal si dupa destinatia lor'masinile de alezat pot $i clasi$icate in urmatoarele rupe)masini de alezat verticale*masini de alezat orizontale universale*masini de alezat in coordonate. Masinile de alezat sunt masinile unelte cu caracter universal'care se utilizeaza la prelucrarea dintr+o sin ura prindere a pieselor de tip carcasa sau "loc'care sunt cutiile mecanismelor de masini+unelte'"locuri motoare'carcase de reductoare'"atiuri etc.%ceste piese se prelucreaza aproape complet datorita multiplelor operatii care pot $i e&ecutate pe aceste masini'si anume) aurire'alezare'$rezare'strun,ire'$iletare etc.Masinile de alezat si $rezat se caracterizeaza prin pozitia orizontala a ar"orelui principal si sunt destinate prelucrarii pieselor produse in serie mica. %cestea sunt masini unelte mari si chiar $oarte mari sunt prevazute cu un numar mare de miscari de lucru si de re lare. Principiul de lucru pe aceste masini intruneste principiile de lucru de la procedeele de "aza'respective'de la masinile de aurit '$rezat si strun,it.
-i nr 1 Masinii de alezat %ceste masini se prezinta intr+o mare varietate constructiva' atat din punctul de vedere al miscarii relative ale ansam"lurilor componente cat si al dispunerii lor enerale pe "atiu.
Masinile de alezat si $rezat orizontale se impart in) masini de alezat care lucreaza dintr+o sin ura parte .unilaterale/* masini de alezat care lucreaza din doua parti ."ilaterale/. 1.3 MA#$N$&E %E#"$NA"E (RE&!CRAR$$ ($E#E&)R RE&A"$* M$C$ La unul din capetele "atiului 1 este $i&ate ri id coloana anterioara 2 .Pe hida,ele coloanei anterioare se deplaseaza in directie verticala papusa 3 a ar"orelui principal.Coloana posterioara serveste pentru sustinerea "arei de aurit'atunci cand se prelucreaza auri de lun ime mare. Masina de alezat universala orizontala'model %-+01'are 10 trepte de turatii cuprinse intre 11 si 1122 de rotatii pe minut iar diametrul ar"orelui principal este 12+112. 1.4 MA#$N$&E (EN"R! (RE&!CRAREA ($E#E&)R %E %$MEN#$!N$ MAR$ %ceste masini au "atiul compus din trei parti separate)"atiul 1'pe care se poate deplasa coloana anterioara 4'dupa o directie S3 paralela cu ar"oreal principal*"atiul 2'pe care aluneca masa 1'in directie transversala $ata de ar"oreal principal*"atiul 3 care serveste la sustinerea coloanei posterioare 3 si asi ura deplasarea acesteia intr+o directie paralela cu ar"orele principal. Masinile de alezat din aceasta cate orie au diametrul ar"orelui principal cuprins intre 121+ 322 mm. 1.5 MA#$N$&E (EN"R! "RAN#()R"AREA ($E#E&)R +)AR"E %$MEN#$!N$ MAR$ RE&E #$ %E
La aceste masini de alezat 'coloana anterioara 3 este deplasa"ila pe "atiul 1'in directia transversala $ata de ar"oreal principal.Piesa de prelucrat se $i&eaza pe placa+"atiu 2'ramanand nemiscata in timpul prelucrarii .Pe aceeasi placa+"atiu se pot $i&a coloana posterioara 4 si'eventual o masa rotativa demonta"ila .%ceasta masa rotativa poate servi pentru prelucrarea semi$a"ricatelor de reutate mai mica 'care necesita prelucrari din mai multe parti ..vezi ane&a 1 / La aceste masini de alezat 'diametrul ar"orelui principal poate depasi 322 mm. 1., MA#$N$&E !N$*ER#A&E "RAN#()R"A-$&E Pot $i construite) cu papusa ar"orelui principal rotativa si cu coloana rotativa. (atorita acestor modi$icari constructive se pot prelucra auri inclinate si supra$ete plane neparalele.Masinile de alezat transporta"ile servesc pentru prelucrarea unor piese $oarte voluminoase si rele.
1.. MA#$N$&E %E A&E'A" #(EC$A&E Sunt construite pentru alezarea unor piese.4umarul ar"orilor principali si ale capetelor de alezat precum si amplasarea acestora sunt in $unctie de con$i uratia piesei de prelucrat.La aceste masini avansul este realizat de catre capetele de alezat de o"icei hidraulic si mai rar mecanic. Ta"elul 1.1 Caracteristicile masinilor de alezat speciale Tipul masinii crt. Caracteristici U5M %- 01 %- 122 (iametrul ar"orelui de alezare Conul ar"orului de alezare Cursa a&iala a ar"orelui de alezat 1 (iametrul platoului mm 01 122 2 Cursa saniei de pe mm Morse 1 Morse 1 3 platou mm 622 022 4 Cursa verticala a papusii mm 122 112 1 (imensiunile mesei mm 102 222 3 Cursa lon itudinala a mm 1212 1212 6 mesei mm8 722&1122 1122&1422 0 Cursa transversala a mm 1212 1212 7 mesei mm 722 1212 12 Cursa transversala a mm + + 11 montanului + 10 10 12 4umarul treptelor de rot5min 11+1122 12'1+1212 13 turatii + 13 10 14 (omeniul turatiilor mm5rot 2'221+4'0 2'221+7 11 4umarul treptelor de mm5min 3'3+1222 3'3+2322 13 avans mm5min 2122 2322 16 (omeniul avansurilor 9: 13 13 10 pe rotatie 9 11 222 13 222 (omeniul avansurilor pe minut %vansul rapid Puterea motorului principal Greutatea masinii
%- 121
%- 112
121 Morse 3 1222 612 202 1.122 1122&1022 2222 2222 + 24 1+1222 10 2'23+3 12+2222 2222 13 33 222
112 Metric 02 1222 612 202 2.222 2222&2122 1122 + 3222 24 1+1222 10 2'23+3 12+2222 2222 10 20 122
Masinile de alezat si $rezat orizontale realizeaza ama de turatii ale ar"orelui principal si de avansuri prin intermediul cutiilor de viteza si de avansuri.Uneori se utilizeaza si roti de schim". Miscarea de rotatie 1 a ar"orelui principal se realizeaza prin lantul cinematic $ormat de motorul M1'cutia de viteze C; si transmisia 3+1' avand ca element $inal un an rena, care pune in miscare ar"orele. miscarea de rotatie 2 a platoului se o"tine prin lantul cinematic $ormat din motorul electric M1'cutia de viteze C;'elementele dintate 3+4 so coroana dintata 3. Miscarea de avans lon itudinal 3 a ar"orelui principal se o"tine prin cutia de viteze C;'cutia de avansuri C%'elementele 0+12 si suru"ul conducator care antreneaza piulita 11 a ar"orelui principal. Miscarea de avans radial 4 a saniei platoului se realizeaza prin cutia de avansuri C%'mecanismul di$erential ($ si pinionul 14'care an reneaza cu cremaliera 11 a saniei platoului. Miscarea de avans vertical 1 a saniei se o"tine de la cutia de avansuri C% prin elementele 13+16 si suru"ul conducator care antreneaza piulita 10 a saniei de aurit
2.1
%ctivitatea industriala'dar si activitatea curenta e$ectuata in di$erite unitati industriale'necesita utilizarea unui numar mare de masini'utila,e si instalatii. %cestea tre"uie sa $unctioneze la parametrii optimi '$ara intreruperi si $ara a produce accidentari.%ceasta este de alt$el conditia esentiala a unei activitati de calitate. <n timpul $unctionarii'masinile si instalatiile su$era un proces de uzura ce poate a$ecta "una $unctionare a acestuia' dar poate produce si importante erori de prelucrare sau chiar accidente de munca. <n momentul predarii utila,ului sau instalatiei catre "ene$iciar'acestea au prevazute o serie de norme si re lementari pentru asi urarea $unctionarii in parametrii normali. $N"RE"$NEREA1este ansam"lul de operatii ce urmareste sa mentina masinile'instalatiile si utila,ele in conditii normale de $unctionare intre doua reparatii consecutive 'reducand posi"ilitatea aparitiei unor reparatii occidentale . Lucrarile de intretinere se pot e&ecuta) a/permanent'de catre personal de deservire* "/periodic'de catre personal cali$icat in acest sens. RE(ARA"$$&E1sunt operatii realizate in scopul remedierii de$ectiunilor aparute in timpul e&ploatarii. Un indice de calitate al unei masini este durata perioadelor dintre reparatii.%cesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale masinii'dar se de modul de intretinere si e&ploatare'precum si de calitatea reparatiei anterioare.
2.2!zarea masinilor si instalatiilor !zarea este procesul de distru ere a supra$etelor a$late in contact 'datorita $recarii.=a este urmata de shim"area eometriei 'calitatii'precum si a propietatilor stratului super$icial al materialelor. Pierderea precizie ma>inilor'utila,elor sau a instala?iilor se datore>te @nainte de toate uzurii or anelor a$late @n mi>care relativA. %cest $enomen nu poate $i evitat' dar poate $i ameliorat printr+o "unA @ntre?inere >i o utilizare ra?ionalA a ma>inilor'utila,elor sau a instala?iilor ' aplicBnd re imuri optime de lucru >i nedepA>ind solicitArile admisi"ile ale mecanismelor de "azA ale acesteia. !esta"ilirea preciziei de lucru a ma>inilor'utila,elor sau a instala?iilor se o"?ine @n urma repara?iilor acesteia ' repara?iile avBnd loc periodic dupA planuri+ ra$ic' @ntocmite con$orm unor normative speci$ice' ela"orate pe "aza e&perien?ei do"Bndite @n e&ploatare.
La predarea ma>inilor'utila,elor sau a instala?iilor cAtre "ene$iciar' acestea au prevAzute o serie de norme >i re lementAri necesare pentru asi urarea $unc?ionArii @n parametri normali.
evitarea supraincArcArilor* respectarea parametrilor de lucru* respectarea condi?iilor de montare'cu respectarea condi?iilor optime de mediu* respectarea intervalelor de lucru >i de pauzA speci$ice $iecArui utila, sau instala?ie* deservirea utila,ului de cAtre personal cali$icat* curA?irea >i @ntre?inerea corectA* un erea * urmArirea continuA a $unc?ionArii >i veri$icarea parametrilor de $unc?ionare* respectarea ra$icului de @ntre?inere* remedierea de$ec?iunilor imediat ce au apArut* realizarea repara?iilor >i a @ntre?inerii de cAtre personal cali$icat* veri$icarea periodicA a stArii >i a $unc?ionalitA?ii accesoriilor $olosite.
=&ploatarea rationala a masinilor'utila,elor'si instalatiilor necesita) intretinerea si curatarea zilnica* e$ectuarea la timp a reparatiilor plani$icate* remedierea rapida a de$ectelor accidentale aparute* veri$icarea cu re ularitate a preciziei de prelucrare neconcordantelor aparute.
si
detectarea
Pentru prevenirea uzurii'pastrarea duratei de e&ploatare'dar si a preciziei de prelucrare'este necesar ca personalul ce $oloseste utila,ul sa realizeze o serie de operatii de intretinere 'si anume) a/suprave herea si curatarea zilnica'saptamanala sau lunara* "/re larea $unctionarii su"ansam"lurilor* c/un erea re ulate a utila,ului* d/remedierea imediata a de$ectelor
2.3 1.&ucrari de intretinere executate de personalul specializat <ntretinerea masinilor'utila,elor si instalatiilor contri"uie in mod decisive la cresterea productivitatii.<ntretinerea masinilor si utila,elor este o modalitate de mentinere a acestora in limitele de precizie cerute . =&ploatarea rationala a masinilor'utila,elor'si instalatiilor necesita) intretinerea si curatarea zilnica* e$ectuarea la timp a reparatiilor plani$icate* remedierea rapida a de$ectelor accidentale aparute* veri$icarea cu re ularitate a preciziei de prelucrare neconcordantelor aparute.
si
detectarea
Pentru prevenirea uzurii'pastrarea duratei de e&ploatare'dar si a preciziei de prelucrare'este necesar ca personalul ce $oloseste utila,ul sa realizeze o serie de operatii de intretinere 'si anume) a/suprave herea si curatarea zilnica'saptamanala sau lunara* "/re larea $unctionarii su"ansam"lurilor* c/un erea re ulate a utila,ului* d/remedierea imediata a de$ectelor 2.3.2.&ucrari de intretinere propriu4zisa Personalul de intretinere are o"li atia de a e$ectua zilnic sau la anumite perioade de timp sta"ilite prin normative veri$icari pentru sta"ilirea starii tehnice si a modului de $unctionare a masinilor si utila,elor .Prin aceasta activitate'parametrii masinilor sunt pastrati in limite care asi ura precizia de prelucrare si $unctionare'se pot depista in timp util de$icientele si anomaliile de $unctionare' se poate preveni a ravarea lor'se evita aparitia de avarii'creste radul de si uranta in e&ploatare si durata de $unctionare.
Capitolul lll. Exploatarea si intretinerea masinilor de alezat 3.1. !zura masinilor de alezat Procesul de uzare se des$A>oarA @n timp >i este @nso?it de pierdere de ener ie caloricA >i de material prin desprindere de material.
!ezultatul uzurii se e&primA @n unitA?i a"solute . masA' volum' lun ime/' prin raportare la lun ime' $olosind o mArime numitA intensitatea uzurii . m 5h/ sau viteza uzurii sau prin raportare la timpul de $recare . m 5h ' Cm5h/.
=tapele uzArii sunt ) < + =tapa de roda, D este perioada de adaptare a supra$e?elor * << + =tapa de uzare normalA D este perioada cBnd viteza sau intensitatea uzArii se men?in aproape constante * <<< + =tapa de uzare distructivA D este perioada @n care parametrii de $unc?ionare au valori care nu mai corespund unei $unc?ionAri normale .
-enomenul de uzare este strans le at de $enomenul de $recare .Uneori.'chiar in statul incipient'uzarea poate duce la erori de $unctionare.<n constructia de aparate'de multe ori uzarea este incompati"ila cu destinatia produselor caracterizate prin precizie si $idelitate in transmiterea semnalelor. Procesul de uzare se des$asoara in timp si este insotit de pierdere de ener ie calorica si de material prin desprindere de material.
"ipuri de uzura1 <n $unctie de $actorii care contri"uie la uzarea supra$etelor'dar si dupa aspectul supra$etelor uzate'uzarile pot $i) a/ de aderenta* "/ de a"raziune* c/ de o"oseala* d/ de impact* e/ prin coroziune* $/ prin o&idare*
%ceasta uzare apare ca urmare a interactiunii mecano+moleculare intre straturile super$iciale ale supra$etelor.=a se mani$esta prin distru erea continua 'datorita de$ormatiilor plastice'z arierii supra$etelor si distru erii puntilor de sudura $ormate. a7 !zura a6raziva =ste uzarea care apare in urma unui proces mecanic de de radare provocat prin aschierea si z arierea supra$etelor in contact de catre di$erite particule dure provenite din mediul e&terior sau desprinse chiar din supra$etele in miscare relativa. Poate $i produsa de particule de pra$' aschii metalice sau span patrunse accidental intre supra$etele in contact.
Uzura prin o"oseala este cauzata de) a/modi$icarile structurale provocate in straturile super$iciale ale supra$etei de variatia ciclica a e$orturilor unitare de contact. "/ener ia de de$ormare trans$ormate in caldura si acumulata in cantitati mici in material'care produce variatii "ruste locale de temperature'deci tensiuni nedorite'ceea ce are drept urmare aparitia micro$isurilor* c/actiunea presiunii hidrodinamice mari a uleiului patruns in aceste micro$isuri.
-i nr 1 Uzura de o"oseala
c7 !zarea de impact %pare ca urmare a unor lovituri repetate.=a este o uzura mecanica si apare la ciocane'masini de scris'masini de per$orat.(e re ula ea poate $i considerate ca o uzura compusa'pentru ca in aceasta situatie apar si se mani$esta toate tipurile de uzura. d7 !zura prin coroziune %pare ca rezultat al reactiilor chimice dintre su"stantele a resive din lu"ri$iant sau dintre mediul incon,urator si supra$etele pieselor.=a se e&plica prin $ormarea de compusi care micsoreaza rezistenta stratului super$icial '$acandu+l $ra il.(e 'multe ori stratul super$icial care s+a corodat se desprinde.
e7 !zarea prin oxidare =ste coroziunea la care predomina reactia chimica a materialului supra$etelor cu o&i enul sau mediul incon,urator o&idant. Caile de micsorare a uzurii. Principalii $actori care conduc la reducerea uzurii sunt) +starea de un ere si natura lu"ri$iantului* +cuplul de materiale* +tehnolo ia si calitatea supra$etelor in contact*
+ig nr , "ipuri de uzurii prin oxidare 3.1 Masuri pentru prevenirea si diminuarea producerii uzurilor. -iecare ma>inA'utila, sau instala?ie se livreazA @nso?itA de o documenta?ie au&iliarA $ormatA din documente cu caracter comercial' de documentare ' de e&ploatare >i de @ntre?inere. (ocumenta?ia au&iliarA standardizatA .ST%S 3237+32/ cuprinde) 1.lista documenta?iei livrate cu produsul* 2.lista pieselor de schim" de primA dotare* 3.lista sculelor >i a accesoriilor livrate cu produsul* 4.certi$icatele or anelor de control* 1.instruc?iuni de e&ploatare* 3.cartea ma>inii* $i>a tehnicA de documentare* prospectul.
(in punt de vedere al con?inutului acestor documente sunt necesare urmAtoarele precizri) Certi$icatele or anelor de control au drept scop consemnarea rezultatelor >i concluziilor o"?inute la @ncercArile >i veri$icArile calitA?ii produsului.
<nstruc?iunile pentru e&ploatare descriu o"iectul' re ulile de montare corectA' de e&ploatare' deservire >i @ntre?inere. Cartea ma>inii con?ine indica?ii asupra caracteristicilor >i per$orman?elor produsului' precum >i asupra modului de e&ploatare >i @ntre?inere economicA a acestuia. En acest scop' cartea ma>inii cuprinde) 1. caracteristicile tehnice * 2. per$orman?e' a"arit' reutate* 3. condi?ii de $unc?ionare* 4. datele tehnice >i desenul $unda?iei* 1. condi?iile de transportare' de asam"lare' descArcare' de a>ezare >i $i&are pe $unda?ie* 3. modul de mBnuire' e&ploatare >i @ntre?inere. <nstruc?iunile pentru e&ploatare >i cartea ma>inii pot constitui un sin ur document. -i>a tehnicA de documentare o$erA o in$ormare tehnicA asupra o"iectului >i cuprinde) denumirea o"iectului' caracteristici >i per$orman?e' desene de a"arit' scheme de $unc?ionare' desene de ansam"lu. Prospectul serve>te la orientarea "ene$iciarului asupra caracteristicilor >i per$orman?elor tehnice ale produsului' asupra a"aritului >i a reutA?ii' a consumului de ener ie al macestuia >i con?ine de o"icei' ima ini sau desene @n perspectivA' scheme. En concluzie' prospectul este un document de in$ormare comercialA asupra o"iectului' $olosit de $urnizor pentru popularizarea produsului.
Sta"ilirea radului de uzurA >i determinarea stArii ma>inilor'utila,elor >i instala?iilor pentru ale erea pieselor "une' a celor de recondi?ionat >i a sta"ilirii celor de @nlocuit' este necesar sA se $acA un control amAnun?it. Controlul se poate $ace ) a/ vizual* "/prin mAsurarea dimensiunilor >i veri$icarea $ormei* c/prin supunerea or anelor de ma>ini importante la solicitAri varia"ile* d/prin aplicarea metodelor de control de$ectoscopic' nedistructive.
En acela>i timp cu des$A>urarea acestor etape de control se va $ace >i o sortare a pieselor' precum >i @ntocmirea $i>elor de constatare @n care se @nre istreazA natura de$ectelor'
numArul pieselor care se reparA sau se @nlocuiesc' precum >i volumul de manoperA necesar acestor opera?ii.
Capitolul l*. Repararea masinilor de alezat 4.1. eneralitati. =&ecutarea repara?iilor @n cele mai "une condi?ii >i la un pre? de cost cBt mai scAzut se poate $ace $olosindu+se o documenta?ie tehnicA cBt mai completA. (ocumenta?ia tehnicA necesarA e$ectuArii repara?iilor constA @n) + normativele pentru e&ecutarea repara?iilor* + normativele pentru e&ecutarea pieselor de schim"* + desenele de e&ecu?ie ale pieselor* + procesul tehnolo ic pentru prelucrarea pieselor 1. 4ormativele pentru e&ecutarea repara?iilor se sta"ilesc de catre utilizator'pe "aza instruc?iunilor producAtorului. Sta"ilirea normelor de repara?ii necesitA urmatoarele opera?ii) + inventarierea @ntre ului utila, >i clasi$icarea acestuia pe tipuri >i dimensiuni* + sta"ilirea stArii $iecarui utila,* + sta"ilirea'pentru $iecare utila,'a radului de comple&itate >i a duratei ciclului de repara?ii* + clasi$icarea utila,elor pe rupe de utila,e de aceea>i comple&itate >i duratA de repara?ie*
+ speci$icarea pieselor de schim" se poate $olosi la rupa de utila,e de aceela>i $el* + or anizarea ma aziei de piese de schim" >i sta"ilirea normativelor de aprovizionare* + @ntocmirea >i prelucrarea instruc?iunilor pentru @ntre?inerea ' revizia >i repararea utila,ului* + or anizarea atelierului de repara?ii* + or anizarea controlului permanent privind starea utila,ului @n timpul >i dupA e$ectuarea repara?iilor. 2. 4ormativele pentru e&ecutarea pieselor de schim"
4.2.(rocesul te9nologic de reparare privind prelucrarea si reconditionarea pieselor. Pe "aza normei de consum a pieselor de schim" se sta"ile>te necesarul de piese de schim". %cestea se prelucreazA dupa acelea>i re uli ca >i piesele componente ale ma>inii'?inBndu+se seama de numArul lor relativ scAzut. -unc?ionarea corectA >i la randamentul ma&im al unei ma>ini' utila, sau instala?ii este condi?ionatA de starea diverselor su"ansam"luri' de @ntre?inerea acestora >i @n primul rBnd de modul lor de e&ploatare. (urata lor de via?A' precizia de prelucrare' depind @n $oarte mare mAsurA de cali$icarea muncitorului >i de ri,a cu care acesta o e&ploateazA. La e&ploatarea ma>inilor'utila,elor >i a instala?iilor' oricBt de "ine s+ar realiza @ntre?inerea acestora' nu se pot elimina cAderile datorate procesului de uzurA >i altor cauze. =&ploatarea ma>inilor'utila,elor >i a instala?iilor @n limitele prevederilor documenta?iei tehnice >i lucrArile de @ntre?inere a lor asi urA @ntBrzierea uzArii ma&ime' dar nu pot anula procesul de uzare. !espectarea re imului de e&ploatare >i a celui de @ntre?inere nu pot anula procesul de uzare normalA.
Sistemul centralizat care se practicA @n @ntreprinderile mici >i mi,locii @n a cAror dotare intrA un numAr mic de ma>ini'utila,e >i instala?ii. LucrArile se e&ecutA @n sec?ii specializate dotate cu echipamentul special necesar care asi urA o calitate
ridicatA lucrArilor. %re dezavanta,ul cA implicA costuri mai mari >i cA separA ma>inile de sec?iile de "azA.
Sistemul descentralizat se utilizeazA @n @ntreprinderile dotate cu un numAr mare .peste 022/ de ma>ini'utila,e >i instala?ii de di$erite tipuri. LucrArile speci$ice acestui sistem se e$ectueazA de catre un personal specializat din cadrul atelierului de @ntre?inere'or anizat chiar @n sec?ia de "azA. Sistemul mi&t @m"inA e$ectuarea lucrArilor @n am"ele moduri de or anizare men?ionate. En sec?iile centralizate se e&ecutA repara?iile capitale' iar @n atelierele de @ntre?inere >i repara?ie din sistemul descentralizat se e&ecutA toate celelalte lucrAri.
Sistemele de repara?ii reprezintA $orme standardizate ale repara?iilor prin care este sta"ilit nivelul de repara?ii'dar >i radul >i intervalul de timp de scoatere din $unc?iune.
a. Sistemul de reparaii executate din necesitate ) repara?ia nu este plani$icatA* este realizatA datoritA uzArii avansate a unei piese sau a mai multor piese* de$ectul apare datoritA unui accident care nu ?ine de $unc?ionarea ma>inii* ma>ina'utila,ul sau instala?ia nu poate $i ?inutA @n e&ploatare.
se sta"ile>te repara?ia care va $i e&ecutatA cu ocazia reviziei sau a lucrArilor curente de @ntre?inere* piesele de schim" se cunosc >i se pre Atesc din timp* repara?ia se $ace la un moment sta"ilit dinainte* volumul de repara?ii depinde de starea constatatA a ma>inii'utila,ului sau a instala?iei.
c. Sistemul de reparaii cu planificare rigid) prevede scoaterea din $unc?iune a ma>inii'utila,ului sau a instala?iei la intervale sta"ilite * scoaterea din $unc?iune nu se $ace dupA o constatare a stArii ma>inii'utila,ului sau a instala?iei. piesele ce vor $i @nlocuite sunt independente de starea ma>inii'utila,ului sau a instala?iei. se aplicA ma>inii'utila,ului sau a e&ploatArii. instala?iei cu rad mare de risc @n timpul
d. Sistemul preventiv de reparaii periodice planificate: repara?iile sta"ilesc uzura @n timp a tuturor or anelor componente* sta"ile>te duratele de $unc?ionare >i termenele de repara?ii* sta"ile>te nivelul repara?iei* are avanta,ul cA evitA scoaterea neprevAzutA a ma>inii'utila,ului sau a instala?iei din $unc?iune. cre>te radul >i timpul de pre Atire pentru repara?iile urmAtoare* sistemul prevede >i lucrAri de @ntre?inere tehnicA.
4.3.!epararea "roselor pentru masini de alezat #ro>area este procedeul de prelucrare mecanicA prin a>chiere' la care mi>carea principalA este e&ecutatA de o sculA prevAzutA cu un numAr mare de din?i' care deta>eazA metalul prin atac succesiv' @n cursul unei sin ure mi>cAri relative $a?A de semi$a"ricat.
EndepArtarea adaosului de prelucrare se realizeazA @n mod o"i>nuit la o sin urA trecere a sculei @n raport cu piesa' rezultBnd $orma >i dimensiunile $inale alesupra$e?ei prelucrate. Mi>carea principalA de a>chiere poate $i rectilinie sau elicoidalA' e&ecutatA de sculA sau semi$a"ricat.
+z :8or;a principal< de a=c9iere. v4 :viteza de a=c9iere. a4:supra>n<l;area pe dinte. ?4:ung9iul de a=ezare. @4:ung9iul de degaAare. B4: ung9iul de ascu;ire
Caracteristica procedeului de "ro>are o constituie @nlocuirea mi>cArii deavans' necesarA @ndepArtArii @ntre ului adaos de prelucrare' cu ac?iunea succesivAa unor tAi>uri supraBnAl?ate pe direc?ia adBncimii stratului de a>chiere. Prin aceasta avansul se $i&eazA @n construc?ia "ro>ei >i nu poate $i modi$icat pentru o "ro>AdatA.#ro>area se aplicA @n produc?ia de serie. PrezintA urmAtoarele avanta,e) este o prelucrare cu productivitate mare* costul ridicat al "ro>ei se amortizeazA. precizie ridicatA* Principalul avanta, al "ro>Arii @n compara?ie cu alte procedee de prelucrare a Aurilor este productivitatea mare. Productivitatea mare se datore>te $aptului cA se poate o"?ine o precizie ridicatA @ntr+o sin urA trecere' timpul au&ilar este redus'nu sunt necesare mAsurAtori sau re lAri deose"ite. (e>i "ro>a este scumpA' totu>idatoritA $aptului cA are o dura"ilitate mare .permite prelucrarea unui numAr depBnA la 2222 Auri $ArA reascu?ire/' se asi urA >i o economicitate "unA a procedeului' @n condi?iile prelucrArii unui numAr mare de piese' la produc?ie de seriemare >i de masA.(intre dezavanta,e se men?ioneazA ) comple&itatea construc?iei "ro>elor >iconsum mare de o?el rapid .FSS/ >i de aici Dcostul lor ridicat* di$icultatea "ro>Ariipieselor neri ide' deoarece la "ro>are apar $or?e de a>chiere mari care pot de$orma piesele. Gpera?iile de "ro>are se @mpart @n douA mari cate orii' @n $unc?ie de pozi?ia supra$e?ei prelucrate)"ro>Ari interioar*"ro>Ari e&terioare. -ormele de supra$e?e care se pot realiza prin "ro>are sunt diverse) supra$e?e e&terioare plane sau pro$ilate' supra$e?e de revolu?ie pro$ilate' ro?i din?ate' aleza,e'canale de panA >i caneluri interioare etc.
Capitolul *1 Masuri de te9nica a securitatii muncii si prevenirea si stingerea incendiilor la intretinerea utilaAelor <n ateliere de reparare a utila,elor se des$asoara o activitate comple&a datorita carui $apt si masurile de tehnica a securitatii muncii sunt diverse in $unctie de locurile de munca. Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stin ere a incendiilor urmatoare) uneltele si dispozitivele de ridicat .vinciuri'macarele'poduri rulante'etc./ utilizate de echipa de reparatii tre"uie sa $ie in stare "una. inainte de inceperea lucrarilor de intretinere si reparatii la un utila, maistrul sau se$ul de echipa tre"uie sa $ie atenti ca masina respectiva san u poata $i pusa accidental in miscare'iar pentru orice eventualitate 'pe intrerupatorul electric principal se vor pune indicatoare cu inscriptia )4U CUPL%T< H S= LUC!=%I% H la masinile prevazute cu anumite ansam"luri care pot aluneca pe hida,e verticale tre"uie luate masuri de spri,inire a acestuia * dupa terminarea operatiilor'masina nu poate $i pusa in stare de $unctiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie * inainte de punerea in $unctiune se vor controla daca sculele $olosite la reparatii au $ost inlaturate de pe masina* darea masinii in unctiune nu se va $ace dacat dupa e&ecutarea receptiei * in incaperile in care se spala si de reseaza piesele cu lichid in$lama"ile este interzis $umatul sau accesul cu $oc deschis* la de resarea pieselor cu solventi or anici 'care sunt si to&ici si in$lama"ili'se vor $olosi "ai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stin ere a incendiilor * soda caustica se va introduce in "aile de de resare cu cosuri de sita * piesele se vor introduce si scoate in "aile de de resare eloctrolitica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza "aia* la acoperiri alvanice muncitorii isi vorun e mainile si narile cu o ali$ie protectoare pentru a preveni actiunea vatamatoare a vaporilor di$eritilor compusi chimici 'si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectie a muncii * nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra "aii* cat nu se lucreaza '"aile vor $i acoperite cu un capac 'pentru a impiedica evaporarea electrolitului* in incinta atelierelor de alvanizare se interzice introducerea si consumarea alimentelor precum si $umatul*
in $iecare atelier de alvanizare tre"uie sa e&iste o trusa de prim a,utor care sa contina antidoturile speci$ice otravurilor si arsurilor* temperatura in interiorul atelierului tre"uie sa $ie optima pentru des$asurarea activitatii.temperature ridicata micsoreaza atentia si perceptia'iar cea scazuta micsoreaza mo"ilitatea lucratorilor/* masuri de mecanizare si automatizare'in special a operatiilor rele si cu risc crescut de accidentari* curatarea aerului de aze'pra$'a"uri prin ventilatie* atelierele de reparatii si intretinerea tre"uiesa $ie "ine illuminate'atat ziua cat si noaptea* prote,area instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si le area instalatiilor la pamant* veri$icarea inainte de utilizare a instalatiilot de ridicat.ca"luri'lanturi'scripeti/* ancorarea masinilor si instalatiilor in timpul transportului* evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor* mecanismele de ridicat si transportat sa $ie manevrate numai de personal cali$icat in acest scop* respectarea re ulilor precise pentru personalul cali$icat in acest scop* respectarea re ulilor precise pentru personalul care manevreaza su"stantele necesare spalarii pieselor .manusi'masti de aze'interzicerea $olosirii $lacarii deschise'departarea de locurile de sudare/* veri$icarea starii utila,elor si dispozitivelor $olosite* indepartarea aschiilor de pe masini* respectarea re ulilor de depozitare a pieselor.
-$-&$) RA+$E
+Calculul si constructia sculelor aschietoare #ucuresti 1713* +!epararea si intretinerea masinilor unelte.
ANE2A 1
%4=J% 2