Sunteți pe pagina 1din 36

I.

CAPITOLUL
INTRODUCERE SI MOTIVAIA LUCRARII Hernia este o afeciune foarte frecvent in patologia chirurgical, fiind situata 65imediat dup apendicit; predomin la brbai in raport cu 3-5 brbai la o femeie. Din acest punct de vedere, hernia constituie o problem social, cu repercursiuni asupra totalului ilelor de incapacitate de munc asupra bugetului de asigurri sociale si bineineles asupra produciei. !recvena varia de asemenea si cu v"rsta, hernia fiind frecvent in primii ani de viata, descre#te in copilrie si adolescen, cre#te din nou la maturitate, la v"rsta mi$locie si mai ales la btr"ni #i descre#te la v"rste foarte %naintate. Herniile inghinale sunt cele mai frecvente hernii, repre ent"nd peste &'( din totalul herniilor; predomin la brbati si sunt mai frecvente in partea dreapt. De menionat frecvena in dreapta a herniei inghinale dup apendicectomie; este incriminat traumatismul peretelui si seciunea nervului abdomino-genital sau a unui ram care generea atrofia musculaturii pe partea respectiv in regiunea inghinal. )v"nd in vedere ca hernia inghinal este o boal frecvent, neintervenia chirurgical in timp util poate duce la complicaii si repercursiuni asupra starii de sntate, am considerat ca este necesar tratarea acestei afeciuni in cadrul lucrarii de fa.

CAPITOLUL II. A. ANATOMIA CAVITII ABDOMINALE I A PERETELUI ABDOMINAL


*avitatea abdominal constituie un spaiu locali at %n partea mi$locie #i inferioar a trunchiului. )cest spaiu cu o form cilindric, neregulat, ovoid #i turtit pe direcia %nainte - %napoi este delimitat astfel+ , , -n partea superioar de mu#chiul diafragm, care separa cavitatea abdominal -n partea inferioar este %nchisa de un perete mobil #i musculos repre entat de cea toracic #i care e un perete mobil, care urca #i coboar cu mi#crile respiratorii; prin diafragm pelvina constituit din mu#chii perineali; peretele posterior nu este mobil #i e repre entat de coloan vertebral pe mi$loc #i de mu#chii spatelui pe de o parte #i alta a coloanei, iar peretele anterior #i lateral este mrginit de fiecare parte prin patru mu#chi form"nd peretele musculo - aponevrotic al cavitii abdominale. -n ansamblu, cavitatea abdominal are forma unei p"lnii cu deschiderea mare orientat %n sus #i cu cea mic orientat %n $os. )ceast cavitate este %mprit prin anumite formaiuni anatomice %n trei one+ , , , .ta$ul suprame ocolic .ta$ul subme ocolic .ta$ul pelvin

De fapt, prin cavitatea abdominal #i cavitatea pelvina se %nelege spaiul cuprins %ntre pereii osteomusculari ai abdomenului #i pelvisului ceea ce-i determina pe unii anatomi#ti s o numeasc cavitate abdomino - pelvina, cuprins superior %ntre mu#chiul diafragm #i inferior de diafragm pelvin. *avitatea abdominal adposte#te importatante organe /digestive #i genitourinare0, artere, vene #i vase limfatice. 1nteriorul acestei caviti este %nvelit de o foi subire, o membran seroas numit peritoneu, care totodat, %mbrc #i %ncon$oar diferite organe digestive.

2ereii abdominali musculari ai acestei caviti pre int numeroase puncte sau one slabe, prin care, %n anumite condiii se pot e3teriori a sub piele diferite organe din interiorul cavitii /mai ales intestinul subire sau epiploonul0, produc"nd hernia. )semenea one sunt+ ona canalului inghinal, a inelului femural, a inelului ombilical, a liniei albe, a canalului obturator, a orificiilor diafragmatice, a plan#eului pelvian, a onei lombare din peretele abdominal posterior, dar cele mai frecvente hernii se produc prin onele #i punctele slabe din peretele abdominal anterior. 4usculatura peretelui abdominal anterior este dispus %n trei paturi musculare primitive, %ntr-un strat muscular e3tern, unul mi$lociu #i altul intern, fiecare strat av"nd o orientare caracteristic. 4u#chii abdomenului sunt lai #i particip la formarea pereilor laterali 1 #i 11 ai abdomenului, %ntin "ndu-se %ntre ba a toracelui #i marginea superioar a ba inului. e3terni; 5tratul mi$lociu este format din oblicul intern #i continu direcia intercostalilor interni. -ntre cele dou foie de dublare a aponevro ei sale anterioare este cuprins mu#chiul drept abdominal cu fibre verticale, dublat %n partea inferioar a mu#chiului piramidal. 5tratul intern este format din transversul abdomenului #i ptratul lombelor. 5tratul e3tern este format din oblicul e3tern #i continu direcia fibrelor intercostalilor

)cestea din urm completea spaial dintre ultima coast #i creast iliac #i particip la formarea peretelui posterior al abdomenului. CANALUL INGHINAL .ste un traiect situat %ntre straturile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale a peretelui ventral abdominal care las s treac la brbat cordonul spermatic #i la femeie ligamentul rotund. 6raiectul sau este oblic %ndreptat %n $os, %nainte #i %nuntru, paralel cu arcada femural #i situat pe linia ce une#te un punct situat la 7-7,5 cm de spina iliac anterosuperioar cu spina pubisului; msoar 8 cm la brbai #i 8,5 cm la femeie. *analul inghinal este format din patru perei+ , , 9entral /anterior0 Dorsal /posterior0

, ,

*audal /inferior0 *ranial /superior0 - orificiul superficial /e3tern0.

:i dou orificii - orificiul profund /intern0; ;rificiul profound se gse#te situat la 7 - < cm cranial de $umtatea arcadei femurale /puin medial0. PERETELE VENTRAL .ste constituit lateral de cei trei mu#chi ai abdomenului /oblicul e3tern, oblicul intern #i transversal0, iar medial doar de aponevro a oblicului e3tern. 5e termin medial prin pilierii tendino#i /interni #i e3terni0 care delimitea orificiul superficial al canalului inghinal pe unde ies formaiunile anatomice ce strbat canalul inghinal. PERETELE DORSAL 2rivit dinspre faa peritoneal pre int trei one limitate de trei denivelri ca trei coarde formate din uraca pe linia median, cordonul fibros al arterei ombilicale mai %nafara #i crosa arterei epigastrice cel mai lateral. )ceste trei formaiuni anatomice delimitea pe peretele peritoneal dorsal, trei gropite /fasete0+ -n transvers0; =igamentul Henle #i marginea e3tern a mu#chiului drept abdominal !ascia transversalis, cea mai profund, care dublea peritoneul, >eiese, ca foseta inghinal intern /limitat de uraca #i cordonul arterei ombilicale0; foseta inghinal mi$locie /%ntre ombilicala #i crosa arterei epigastrice0; foseta inghinal e3tern /situat lateral de artera epigastric0. ona medial a peretelui dorsal, peritoneul este %ntrit de urmtoarele 2ilierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul *alles

formaiuni fibroase sau tendinoase situate %n planuri suprapuse dinainte -%napoi. format din e3pansiunea aponevrotic a oblicului e3tern de partea opus; 6endonul con$unct /unirea tendoanelor de inserie a mu#chiului oblic intern #i

foseta intern inghinal este puternic %ntrit, herniile inghinale interne sau oblice interne fiind e3cepionale. -n ona mi$locie a peretelui dorsal, fascia transversalis este singura formaiune ce %nvele#te #i %ntre#te peritoneul.

2oriunea din aceast on a fosetei inghinale mi$locii cuprins %ntre tendonul con$unct /medial0, ligamentul Hesselbach /lateral0 #i bandeleta ilio pubian fomea ona sau punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal; este locul de elecie pe unde se formea herniile inghinale directe. -n ona lateral a peretelui dorsal, %n afara crosei arterei epigastrice, peritoneul este dublat de fascia transversalis, %ntrit la r"ndul ei de ligamentul Hesselbach /lateral0, care limitea #i mre#te orificiul profound al canalului inghinal limitat lateral de fascia iliac. =a nivelul fosetei inghinale e3terne, prin orificiul profund al canalului inghinal se formea herniile inghinale oblice e3terne, al cror sac #i coninut coboar %n canal, %nuntrul tunicii fibroase a cordonului format din evaginarea %n $urul cordonului, a fasciei transversalis. -n conclu ie, ona de formare a herniilor inghinale / ona herniar0 este situat la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care pre int dou puncte slabe+ la nivelul fosetelor mi$locii #i la nivelul orificiului profund al canalului inghinal /foseta e3tern0. PERETELE CAUDAL )cesta are form de $gheab #i este format din arcada femural, %ntrit dorsal de ligamentul ilio - pubian. PERETELE CRANIAL .ste format %n poriunea lateral de fascicule musculare terminale ale mu#chiului oblic intern #i transvers, iar %n poriunea medial de interstiiul dintre mu#chiul oblic e3tern #i intern.

B. FIZIOLOGIA CAVITII ABDOMINALE


*avitatea abdomino-pelvin conine organe importante care sunt supuse unei fore, unei presiuni po itive, numite presiune abdominal. 2resiunea face ca organele s ias afar din interiorul cavitii, dar i se opune presa muscular abdominal format+ anterior din chinga mu#chilor abdominali, superior din mu#chiul diafragm, posterior din peretele muscular %ntrit de a3ul osos al coloanei toraco - lombare. 2resa

abdominala se datorea mu#chilor abdominali, care sunt a#e ai %n mai multe planuri distincte, cu o contra din partea diafragmelor abdominal #i pelvina, iar contracia lor formea o centur contractil

care pe de o parte contribuie la fi3area organelor din interiorul cavitii abdomino - pelvine comprim"ndu-le, iar pe de alt parte mre#te re istenta peretelui abdominal. )cest perete pre int, dup cum am artat puncte #i one slabe prin care organele din cavitatea abdominal ar putea migra spre e3terior sub piele. *"nd tonicitatea #i fora mu#chilor scad, valoarea lor funcional este diminuat #i re istena peretelui abdominal mic#orat, favori "nd ie#irea organelor din cavitate prin locurile slabe ale peretelui. )ceast fora intraabdominala %nvinge re istenta onelor slabe #i prin ele ies organele abdominale /intestin #i epiploon cel mai frecvent0. 2resiunea e3ercitat asupra viscerelor %n cavitatea abdomino - pelvina pe care le comprim, intervine %n toate actele fi iologice ce necesit o contracie a unor re ervoare %n vederea evacurii lor, ca de e3emplu %n ca ul miciunilor, defecaiei sau na#terii. -n condiii fi iologice, cele dou fore contrare - presiunea intraabdominal #i presa abdominala - se gsesc %ntr-un echilibru dinamic. ;rice cau care influenea una din aceste fore, cu at"t mai mult pe am"ndou, predispune la apariia herniilor. =a cre#terea presiunii intraabdominale contribuie mai muli factori+ presiunea atmosferic care comprim peretele musculo - aponevrotic, presiunea static a viscerelor abdominale, presiunea variabil a organelor cavitare abdominale dat de gradul de umplere a

acestor organe din abdomen #i pelvis, po iia biped a corpului omenesc, tonusul mu#chilor peretelui antero - lateral al abdomenului /%n special %n ca ul

bron#itelor, a constipaiilor cronice #i al tulburrilor de miciune0, $ocul contracie - rela3are a mu#chiului diafragm #i a diafragmei pelvine.

4ultitudinea acestor factori care contribuie la cre#terea presiunii intraabdominale fac ca aceast presiune s nu fie constant la acela#i individ, put"ndu-se constata o diferena abdomino - pelvina, intre mu#chiul diafragm #i diafragma pelvin, care cre#te de sus %n $os, av"nd consecine asupra po iiilor #i funciilor viscerelor abdorninale. 5tarea de troficitate a mu#chilor abdominali, tonusul acestora, sunt factori care se opun presiunii intraabdorninale fiind legai de troficitatea general a organismului. -mbtr"nirea, bolile cronice, obe itatea scad troficitatea mu#chilor #i %n special al celor abdominali favori "nd apariia herniilor abdominale %n punctele slabe ale abdomenului, %n sprturile normale ale peretelui sau la interseciile musculare.

!actorii locali care duc la apariia bolii sunt repre entai de cre#terea presiunii intraabdominale #i scderea re istenei tonusului chingii musculare abdominale din diferite cau e. Date de anatomie #i fi iologie ale herniei . Herniile pot fi + congenitale dobandite

Herniile c n!eni"#le se datoresc anomaliilor %n de voltarea ftului au sacul preformat care poate fi plin de la %nceput sau gol umplerea fc"ndu-se ulterior dup un efort sau dup slbirea musculaturi. Herniile $ %&n$i"e apar ca o boal %n care sunt antrenai factori locali ,factori generali de structur #i troficitate . -n aceast grupa apar herniile btr"nilor a#a numitele hernii de slbiciune dar #i herniile de for datorate eforturilor fi ice e3cesive . )natomia patologic a herniilor evidenia trei elemente comune tuturor herniilor. a. S#c'l (erni#r care are o prelungire a peritoneului parietal #i care are trei pri+ -gatul/coleful0 -corpul -fundul sacului. 5acul mai poate s impun #i structuri din esuturile parietale pe care le strbate #i la care poate s adere. ?nele hernii au #i un lipom preherniar format din properitoniala traumati at de repetatele intrri #i ie#iri ale herniei, a#a dup cum este ca ul herniei femurale. b. Tr#ec"'l #n#" )ic poate fi un simplu orificiu musculoaponevrotic /hernii ombilicale, herniile liniei albe0,un inel aponevrotic /herniile crurale0 sau un veritabil canal cu dou orificii /profund #i superficial0,repre entat de traiectul inghinal /herniile inghinale. c. C n*in'"'l +#c'l'i /herniei0 este variabil intestin epiplon etc. 6eoretic, orice organ al cavitii abdominale poate hernia e3cepia duodenului #i pancreasului care sunt bine ancorate la peretele posterior abdominal.
10

4ai putem clasifica herniile #i astfel+ - Hernia inghinala - Hernia femurala sau crurala -hernia ombilical -herniile liniei albe -herniile ventrale -herniile lombare -herniile obturatoare -herniile ischiatice -herniile perineale -herniile diafragmatice

iC. ,NGRI-IRI SPECIFICE ASISTENIEI MEDICALE ACORDATE PACIENILOR CU HERNIE .. DEFINIIE

Hernia este caracteri at prin e3teriori area spontan, pariala sau total, temporar sau permanent a unui organ din cavitatea peritoneal sau a %nveli#ului sau printr-un punct sau ona mai slab a peretelui abdominal, previ ibil anatomic ale crei stri de deficien morfologic #i funcionala se pot agrava %n afara oricrui traumatism printr-o predispo iie special, congenital sau c"#tigat. Hernia inghinal este o boal frecvent, %nt"lnit mai ales la brbai, caracteri at prin ie#irea pariala sau total a unui organ printr-un orificiu al canalului inghinal sub tegumentele intacte. /. ETIOLOGIE I PATOLOGIE !actori predispo ani+ .reditatea; *ondiiile de alimentaie; *ondiiile de mediu #i munca /munca fi ic grea0; 5tarea tonusului muscular a peretelui abdominal @ pelvin /hipotoniile musculare0.

11

!actorii favori ani sunt repre entai de eforturile mici, repetate, din bron#itele cronice, stricturile sau eforturile de miciune ale bolnavilor, obe itatea #i sarcinile repetate. !actorul determinant esenial este efortul depus de ma$oritatea bolnavilor %n perioada activ a vieii care rupe echilibrul dinamic dintre presiunea intraabdominal care are tendina de a %mpinge viscerele mobile %n afar #i re istena peretelui abdominal, care se opune acestei tendine continue. )cest efort poate fi mic #i brutal /muncitori %n for0 sau mai mic #i repetat #i reali ea apariia herniei %n punctele #i onele de re isten mic a peretelui abdomino - pelvin numite puncte sau one herniare. Pre+i'ne# in"r##%$ )in#l0 .ste determinat #i varia cu presiunea atmosferic, presiunea static #i dinamic a viscerelor abdominale cu po iia corpului #i cu tonusul peretelui abdominopelvin; presiunea cre#te %n ca ul modificrilor coninutului cavitii abdominale /tumoare, ascit, sarcin0 #i %n efortul de tuse, defecaie, miciune, e3ercit"ndu-se %n mod deosebit %n eta$ul abdominal inferior. >e istena peretelui abdomino - pelvin care se opune #i echilibrea dinamic presiunea abdominal, condiionata de troficitatea musculaturii #i de tonusul muscular, poate fi diminuat de echilibrul fi iologic rupt %n ca ul bolilor cronice deproteini ante, al insuficientei tiroidiene, al sarcinilor repetate. 4ecanismul de producere al herniei este diferit la hernia congenital fa de hernia c"#tigat. -n hernia congenital punctul sau ona slab este consecina unei opriri a de voltrii parietale; sacul #i traiectul sunt preformate, iar viscerele se anga$ea %n tendina lor de a prsi cavitatea abdominal cu oca ia unui efort /hernie inghinal oblica e3tern, prin persistena canalului peritoneo - vaginal0. -n hernia c"#tigat, viscerele se e3teriori ea la nivelul unui punct sau one slabe a peretelui urm"nd de cele mai multe ori traiectul unui pedicul vasculo-nervos sau al unui organ /orificiul crural, canalul inghinal0. 5ub influena hipertensiunii abdominale viscerele /cel mai frecvent intestinul #i epiploonul0 disocia diferite planuri parietale, sacul hernial peritoneal form"ndu-se prin distensie #i evaginare progresiv, acesta fiind mecanismul de formare a herniilor de slbiciune. .fortul #i hipertensiunea intraabdominal singure nu pot dec"t %n mod e3cepional s cree e o hernie; este ca ul herniei de fora.
12

1. TABLOU CLINIC Herniile pre int dou categorii de semne+ fi ice sau obiective #i funcionale sau subiective. =a cele complicate apar #i semne generale. Se)nele 2i3ice 5unt, de cele mai multe ori, foarte evidente #i permit diagnosticul de hernie. .3amenul bolnavului se face la %nceput %n picioare, dup solicitarea unui efort de mers sau tuse, apoi culcat. =a inspecie se remarc apariia unei formaiuni tumorale %ntr-o on herniar, variabil ca volum #i forma, care se mre#te %n ortostatism #i descre#te, de regul %n decubit. =a palpare tumoarea este de consecin elastic, se poate reduce %n cavitatea abdominal, dup care degetele cu care se e3plorea , aprecia dimensiunile orificiului herniar #i starea structurilor musculo-aponevrotice. Dac %n sacul herniar se gse#te intestin, atunci reducera lui se %nsoe#te de gomote hidroaerice. -n acest ca este vorba de hernia simpl sau reductibil, spre deosebire de hernia complicat. Dup repunere, la efortul de tuse, degetul e3aminator simte impulsul organului care tinde s ias la e3terior. Herniile pot fi coercibile, situaie, c"nd dup repunere organul rm"ne %n cavitatea abdominal un timp #i incoercibile c"nd organul repus nu rm"ne %n cavitatea abdominal, *i reapare imediat %n sacul herniar, uneori chiar pe l"ng degetul e3aminatorului, datorit unui orificiu prea mare. ?nele hernii rm"n ireductibile, total sau parial, dup manevre corecte #i insistene de repunere %n cavitatea abdominal. -n practic este esenial s deosebim ireductibilitatea datorate aderenelor dintre sac #i coninut, aceasta fiind veche #i nedureros, de ireductibilitatea brusc, dureroas datorat strangulrii #i care aduce bolnavul la medic. ; categorie aparte de hernii ireductibile #i care ridic probleme dificile de soluionare sunt herniile foarte voluminoase /acele hernii %n care pe msur ie#irii permanente a organelor din abdomen, cavitatea peritoneal se remania #i-#i mic#orea volumul0.
13

Herniile prin alunecare sunt, de asemenea ireductibile. -n fa a iniial de formare a herniei, tumoarea poate lipsi, pentru c sacul n-a traversat inelul su traiectul herniar. -n aceste situaii, singurul element obiectiv al herniei %l constituie impulsul la tuse perceptibil prin degetul introdus %n canalul herniar, mai ales c"nd bolnavul sta %n picioare. =a percuia herniei, constatarea sonoritii certifica pre enta intenstinului %n sac, pe c"nd, constatarea matitii sugerea un coninut epiploic. Se)nele 2'nc*i n#le 5unt uneori foarte discrete. *"nd sunt pre ente ele constau %n sen aii de traciune, care se accentuea c"nd presiunea abdominal cre#te #i cedea dac se reduce hernia. )lteori ca %n ca ul herniei epigastrice, pot aprea dureri, sau chiar fenomene dispeptice, cel mai adesea o u#oar $en.De regul, hernia este o afeciune nedureroas dup ce s-a constituit #i-a devenit evident %n perioad iniial, %ns, c"nd se produce lrgirea sau chiar de#irarea inelului herniar #i fundul de sac peritoneal %ncepe s coboare, hernia este dureroas. .3amenul clinic se va %ncheia numai dup e3plorarea tuturor orificiilor herniare #i dup ce bolnavul a fost e3aminat sistematic pe aparate, pentru a avea c"t mai multe informaii asupra terenului pe care a aprut boal, asupra riscurilor operatorii #i aneste ice legate de operaie #i de teren #i asupra prognosticului postoperator /riscul de recidiv herniar0. 9e ica urinar herniat poate fi pus %n eviden prin cistografie. .3amenul radiologic este esenial pentru diagnostic %n herniile diafragmatice. -n hernia inghinal #i inghinoscrotal %nt"lnim urmtoarea simptomatologie+ A. D'rere# Aolnavul cu hernie simte o durere moderat mai mult o $en, %n regiunea inghinal sau inghino-scrotal. Durerea poate fi mai intens dac hernia este mai voluminoas, deoarece ansele intenstinale e3istente produc o traciune pe me enter. Durerea cedea imediat ce bolnavul se a#ea %n decubit dorsal #i hernia se reduce /reintr %n abdomen0. -n acest ca nu dispare dec"t dac %ncetea strangularea. B. Pre3en*# 'nei "') ri )pariia unei tumori %n regiunea inghinal sau inghinoscrotal este simptomul cel mai important pentru diagnosticarea unei hernii. .ste vorba de o tumoare situat de-a lungul canalului inghinal, dac, hernia este numai inghinal. -n ca ul unei hernii inghino-scrotale, tumoarea umple at"t canalul inghinal c"t #i scrotul. Hernia inghinal, ca #i cea inghinoscrotala poate fi unilateral sau bilateral. -n
14

ca ul %n care ea este bilateral, apare de obicei succesiv - nu simultan - %n aceste regiuni. =a palpare se constat c tumoarea este elastic. Dac hernia este inghinoscrotal, formaiunea tumoral coboar, de-a lungul canalului inghinal %n scrot. De reinut este faptul c tumoarea dispare %n momentul %n care bolnavul cu hernie se a#ea %n decubit dorsal. De multe ori, pentru c hernia s se reduc este nevoie c bolnavul s introduc formaiunea hernian %n cavitatea abdominal cu m"na. -n unele ca uri de hernii inghinoscrotale mari #i foarte mari - negli$ate - tumoarea hernian nu se mai reduce /este ireductibil0 din cau c organele herniate au fcut aderenta cu organele din scrot. Aolnavul este purttorul permanent al acestor tumori voluminoase, fr %ndoial $enante #i care-i pot da tulburri funcionale importante. ?neori tumoarea este ireductibil, nu din cau a aderenelor create, ci din cau c inelul prin care a ie#it organul hernian, #trangulea , parial sau total, organele herniate+ deobicei marele epiploon sau ansele interstinale. )cest accident, foarte grav, numit #trangulare se produce mai frecvent, %n ca ul herniilor recente #i cu inel hernian str"ns, mic. 4ecanismul de producere este urmtorul+ Dup ce a herniat prin inel, ansa intestinal se umple de coninut, intestinal, lichidian #i ga os. -n consecin, cre#te mult %n volum #i fiind mai mare dec"t circumferina inelului, nu mai poate reveni %n abdomen.*a urmare, coninutul ei nu mai urmea circuitul normal intenstinal #i se produce o oclu ie interstinala. )cest gen de hernie se nume#te hernie strangulat. Din cau a compresiunii pe care o sufer ansele #i pediculul vascular al acestora din partea inelului hernian, ansele intestinale se mic#orea . !r intervenie chirurgical de urgen bolnavul nu poate fi salvatB C. Pre3en*# ri2iciil r (erni#le $il#"#"e .3aminarea unui bolnav cu hernie obi#nuit /nestrangulata0 se completea prin cercetarea celor dou inele inghinale. 5e e3aminea mai %nt"i orificiul e3tern, care se gse#te la ba a bursei, prin introducerea unui deget %n burs la acest nivel /ca %ntr-un deget de mnu#a0. )poi se cercetea orificiul intern, situat mai sus la cellalt capt al canalului inghinal. )ceste orificii se pot e3amina numai dup ce tumoarea herniana a fost introdus %n abdomen. .3aminarea se face %nt"i pe bolnavul culcat %n decubit dorsal. 5e ridic apoi bolavul %n ortostatism, in"ndu-se degetul %n orificiul herniar intern al canalului inghinal, iar bolnavul este pus s tu#easc. -n ca de hernie, degetul simpte formaiunea care hernia a la orificiul intern.
15

)poi retrg"nd degetul, se simte c hernia vine dup deget, de-a lungul canalului inghinal. Hernia se opre#te la orificiul e3tern, dac este numai hernie inghinal #i dep#e#te orificiul e3tern cobor"t %n scrot, %n ca ul %n care este o hernie inghinoscrotala.5e vor e3amina orificiile ambelor regiuni inghinale, deoarece de multe ori hernia este bilateral. De asemenea, se vor e3amina #i orificiile crurale, %ntruc"t pot e3ista hernii concomitente+ inghinale #i crurale. -n ca ul herniei inghinale la copil, tabloul clinic este tipic. =a c"teva ile dup na#tere sau %n primele dou luni de via apare %n regiunea inghinal a copilului o tumefacie ce se mre#te la pl"ns #i dispare %n stare de lini#te. )ceasta tumefacie este nedureroas. 4. E5AMENE PARACLINICE Te+"e +creenin! Hemograma+ Cormal %n herniile necomplicate; Hemoconcentraie %n hernia inghinal trangulat; 95H - normal; Dlicemie; >adioscopie cardio-pulmonar

?ree sanguin+ Cormal %n herniile necomplicate; *rescut %n hernia inghinal #trangulat. E6#)ene r#$i l !ice7 >adiografia abdominal simpl %n ortostatism evidenia imagini hidroaerice. -n herniile #trangulate sunt obligatorii+ 6ran it baritat; irigoscopie #i irigografie; cistografia #i cistoscopia.

5unt necesare de efectuat doar %n ca ul herniilor voluminoase pentru a aprecia natura coninutului.

16

8. EVOLUIE I PROGNOSTIC .voluie variabil, dar %n nici un ca spre vindecare. .voluia herniei este %n general lent #i progresiv, volumul sau mrindu-se cu timpul. 2oate fi suportat ani de ile mai ales c"nd coninutul su nu este repre entat de intestin. 9. COMPLICAII Herniile :"r#n!'l#"e :trangularea repre int complicaia cea mai grav #i mai frecvent a herniilor. .a determin necro a ischemic a coninutului herniei. )pare mai frecvent la femei pentru c herniile femurale #i ombilicale se #trangulea des. :trangularea apare de obicei %n herniile de dimensiuni mici cu margini fibrose. ;. DIAGNOSTIC Di#!n +"ic clinic -n hernia necomplicat, semnele funcionale sunt repre entate de sen aia de greutate, provocat de herniile mari. -n herniile mici /herniile liniei albe, crurale0 apare durerea local, accentuat la efort, ortostatism prelungit..3amenul local este elementul important al diagnosticului herniilor. .3aminarea bolnavului cu hernie se face iniial %n ortostatism, apoi %n decubit dorsal. ?neori, hernia este vi ibil doar daca bolnavul este pus s tu#easc. =a inspecie se constat o formaiune tumoral %ntr-o on herniar a peretelui abdominal, care poate pre enta un pedicul, este reductibil #i cre#te %n dimensiuni %n ortostatism #i dup efort.6egumentele supra$acente sunt normale. 2alparea permite aprecierea coninutului herniei. 2rin palparea se constat reductibilitatea herniei prin defectul parietal %n cavitatea abdominal #i tendina la ree3teriori are %n timpul efortului de tuse. Dup reducere se aprecia defectul parietal %n sensul direciei acestuia /perpendicular sau oblic0, dimensiunile #i consistena marginilor. 2rin percuie se poate constata sonoritate /intestin0 sau matitate /epiploon0.

17

.3amenul radiologic prin tran it sau clism baritat poate oferi date asupra coninutului herniilor voluminoase.

Di#!n +"ic <#r#clinic

a. E E b.

.3amenele de laborator pot arta7 Hemoconcentratie; *re#terea ureei la bolnavii care au vrsat mult #i se pre int tardiv la medic. >adiografia abdominal simpl %n ortostatism /e3amen obligatoriu0

evidenia imagini hidroaerice /cuiburi de r"ndunic0.

Di#!n +"ic'l < 3i"i= -n ca ul herniei inghinale necomplicate, diagnosticul se pune pe e3amen clinic local bine efectuat #i e3amenul radiologie care evidenia + 6umora herniar; >eductibilitatea herniei prin presiune bl"nd #i %ncep"nd de la fundul

sacului se reintroduce coninutul herniei %n cavitatea abdominal /manevra ta3is0; >eapariia herniei la efort, la tuse #i e3pansiunea ei cu efortul; Catura coninutului; 5onoritatea la percuie; 5en aia de mas pstoasa neregulat, mat la percuie uneori cu frenisment; >adiografia abdominal simpl.

-n ca ul herniei #trangulate, diagnosticul se pune pe e3amenul local care arat+ >enitena herniei, tensiunea dureroas; Cereductibilitate; )bsena pulsiunii la tuse; 5emene de oclu ie+ - meteorism - Hiperperistaltica - *lapota$
18

- )nse destinse 2e e3amene paraclinice care arat+ hemoconcentraie cre#terea ureei sanguine imagini hidroaerice pe radiografia abdominal simpl. -n ca ul herniei ireductibile, diagnosticul se pune pe+

E E E E E

)spectul voluminos al herniei; Cereductibilitatea ei.

Di#!n +"ic'l $i2eren*i#l De#i %n general, diagnosticul de hernie inghinal nu pune probleme, sunt situaii c"nd trebuie s difereniem hernia de o serie de tumefacii cu apro3imativ aceea#i locali are cum ar fi+ H1D>;*.=?= este o acumulare de lichid %n vaginala testicular #i se 4anifest printr-o formaiune tumoral locali at la nivelul scrotului dar care este nereductibil, conine lichid #i apare translucid la transiluminaie. 9)>1*;*.=?= este constituit printr-o dilataie varicoas a venelor

cordonului spermatic, afeciune benign, sen aia palpatorie este particular unui pachet de intestine de pasre sau r"me. =12;4?= =)A1)= este o formaiune tumoral situat la nivelul unei labii, delimitat, dur, nereductibil, determinat de acumularea de grsime+ tumorile de testicul #i tumorile de cordon. >. TRATAMENT 6ratamentul cuprinde trei aspecte+ ). profilactic; A. *urativ; *. al complicaiilor; A.Tr#"#)en"'l <r 2il#c"ic 2rofila3ia herniilor, const %n tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin e3rcitii fi ice ca+

19

E
ales %notul.

4ersul pe $os, drumeia, unele sporturi cum ar fi clria, scrima, gimnastica #i mai

E E E E

6ratamentul balnear %n staiuni ca+ 2redeal, 2ltini#, *ovasna, Dovora; Hidroterapie %n staiuni ca+ !eli3, .forie Cord; .vitarea #i tratarea complicaiilor; .vitarea #i tratarea tulburrilor %n miciune; *limatoterapie %n ca ul slbirilor accentuate pentru refacerea rapid %n greutate #i a !orei fi ice; 6ratarea obe itii prin regim alimentar corespun tor #i o activitate fi ic educativ; 6ratarea bron#itelor cronice %n staiuni ca+ *heia, Dovora, =acul >o#u, *ciulata, 5lnic 4oldova; .vitarea eforturilor fi ice mari.

*u toat diversitatea procedeelor medicale #i balneo - fi io - terapice folosite %n tratarea #i prevenirea herniilor, tratamentul chirurgical rm"ne cea mai radical form de tratament #i odat diagnosticat hernia trebuie operat indiferent de mrimea, simptomatologia sau regiunea %n care s-a de voltat. B.Tr#"#)en"'l c'r#"i= .ste numai chirurgical, dup cum se refac planurile aponevrotice ale canalului inghinal #i dup raportul acestor planuri cu cordonul spermatic /la brbai0 deosebim+

E E E

2rocedee anatomice; 2rocedee prefuniculare; 2rocedee retrofuniculare.

-n ca urile cu orificii foarte largi #i apla ii a peretelui abdominal se pot utili a plastiile cu #iret de piele de epidermi ata, plastia cu fascia lat cu piele de epidermi ata sau cu prote e /plase din materiale plastice, nFlon0. *ura herniilor la femeie - se poate desfiina canalul inghinal /cu sau fr re ecia ligamentului rotund0 #i solidari area planurilor musculo - aponevrotice, re ultatele fiind mai bune. Aolnavul operat trebuie s evite orice efort fi ic 6 luni #i orice efort mare %n permanen

20

C.Tr#"#)en"'l c )<lic#*iil r Hernia #trangulat trebuie considerat o urgen chirurgical absolut care se va opera la pre entare sau imediat dup corectarea disfunciilor vitale ma$ore. Dac, dup suprimarea cau ei #trangulrii, ansa pre int le iuni certe de necro a se impune re ecia ei %n ona sntoasa /enterectomia0. Dac hernia #trangulat reali ea o oclu ie intestinal se impune un tratament adecvat pre -, intra -, #i postoperator.

D. INGIRI-IRI PRE I POSTOPERATORII


.. PREGTIREA PREOPERATORIE )ctul operator constituie pentru bolnavii spitali ai un eveniment deosebit fa de care manifest teama #i %ngri$orare. )sistenta medical fiind %n contact pennanent cu bolnavii este datoare s participe la pregtirea pentru operaie respect"nd recomandrile fcute de ctre medic, %ncura$"ndu-i #i c"#tig"ndu-le -ncrederea. ; bun pregtire preoperatorie pre%nt"mpina diferite accidente ce ar putea surveni %n timpul operaiei sau imediat dup operaie. 2regtirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape+ 2regtirea preoperatorie general; 2regtirea preoperatorie local; 2regtirea preoperatorie special. -n pregtirea preoperatorie special+ de brac hainele bolnavului cu gri$ pentru a nu traumati a bolnavul #i pentru a nu-i accentua durerile sau i se vor tia hainele; la indicaia medicului, o asistent medical va e3ecuta+ spltura gastric, golirea ve icii urinare cu sonda !oleF la femeie, %n ca ul interveniei pe micul ba in, va fi atenionat pentru miciune voluntar; prote ele dentare mobile vor fi scoase, %nvelite %ntr-o bucat de tifon #i vor fi puse %n noptiera bolnavului, iar bi$uteriile vor fi predate familiei sau administraiei spitalului cu proces verbal;

21

la indicaia medicului aneste ist, asistenta medical va respecta do a #i ora in$ectrii

medicaiei preaneste ice, va administra un hipnotic ;pium, cu 4orfin, 4ialgin, un barbituric tip !enobarbital #i un vagolitic )tropin.

/. ,NGRI-IRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILOR -ngri$irile postoperatorii %ncep imediat dup intervenia chirurgical #i durea p"n la vindecarea complet a bolnavului. -ngri$irile postoperatorii se acord %n funcie de natura interveniei, de complicaiile care au suferit intraoperator, de felul aneste iei #i pentru starea general a bolnavului. Sc <+ %ngri$irile postoperatorii se acorda pentru stabilirea funciilor organismului, asigurarea cicatri rii normale a plgii #i prevenirea complicaiilor. 1. ,NGRI-IREA BOLNAVILOR OPERAI CU ANESTEZIE GENERAL Pre!0"ire# c#)erei

2"n la instalarea bolnavului la pat, asistenta medical va pregti, aerisi %ncperea, controlea temperatura camerei #i o va menine la 7G - <'H*, atenuea lumina. 2atul %l va schimba cu len$erie curat, prote$ea patul cu o ale a de cauciuc acoperit cu o ale a de p"n a astfel %nc"t operatorul s poat fi %ngri$it din toate prile. Pre!0"ire# )#"eri#lel r ?n =e$ere# re#ni)0rii < +" <er#" rii -n vederea reanimarii postoperatorie, va pregti materialele pentru perfu ii, seringi, ace, garou, soluii de perfu at, aspiratorul #i sondele, materialele pentru tratamentul medicamentos, analeptice

22

cardio - vasculare #i respiratorii, alcool, pregtirea borcanelor necesare cu suporturi pentru aspiraie, drena$ pleural, verific sursa de o3igen. Pre!0"ire# )#"eri#lel r <en"r' +'<r#=e!(ere# % ln#=il r

)sistenta medical va pregti+ termometrul, cronometrul, aparatul pentru tensiune, borcan pentru diure a, foaia de temperatur pentru terapia intensiv. 6ransportul bolnavului operat va fi efectuat cu cruciorul pregtit cu ptura, cearceaf, ale a. Aolnavul este a#e at %n po iie de decubit dorsal, cu capul %ntr-o parte, %nvelit pentru a nu rci. 6ransportul se efectuea silenios, cu bl"ndee, fr druncinturi. S'<r#=e!(e#30+ pulsul la carotida, eventuale vrsturi, apariia ciano ei, perfu ia dac se continu %n timpul transportului #i drenurile. In+"#l#re# % ln#='l'i <er#" l# <#"

2"n la tre ire, bolnavul va fi a#e at %n decubit dorsal cu capul %ntr-o parte sau %n decubit lateral. Dac perfu ia se continu se plasea flaconul pe suport, iar membrul bolnavului se fi3ea %n $gheabul de fi3are; se verific po iia acului #i ritmul perfu iei. Drenele sunt racordate la borcane /sculei0 c"nd este ca ul. 4. SUPRAVEGHEREA I ,NGRI-IRILE IMEDIATE S'<r#=e!(ere# 2#cie+'l'i )pariia palorii %nsoit de transpiraii reci #i rcirea e3tremitii indica starea de #oc. )pariia ciano ei, chiar redus este semn de insuficien respiratorie #i asistenta medical va administra bolnavului o3igen pe sond, endona al. S'<r#=e!(ere# c )< r"#)en"'l'i )sistenta medical va supraveghea comportamentul deoarece operatul poate s pre inte la tre ire o stare de agitaie #i va avea o atenie deosebit c operatul s nu-#i smulg pansamentul, drenurile, perfu ia, s nu se ridice din pat, va fi imobili at dac este nevoie. S'<r#=e!(ere# re+<ir#*iei >espiraia trebuie s fie ritmica de amplitudine normal. Dac apare $ena respiratorie, ea poate trda %ncrcarea bron#ic, cu muco iti /fiind necesar o aspiraie faringian0, cderea limbii /este prevenit prin meninerea pipei Dueddel p"n la tre irea complet a

23

bolnavului0, inundarea cailor respiratorii cu vomismente /se previne prin po iia bolnavului, aspiraie, eventual intubaie traheal0. S'<r#=e!(ere# <'l+'l'i

2ulsul trebuie s fie bine btut, regulat, accelerat, rrindu-se %n mod progresiv. 2ulsul filiform este dat de o hemoragie sau de alt stare critic. S'<r#=e!(ere# "en+i'nii #r"eri#le 6ensiunea arterial va fi controlat %n mod ritmic, prbu#irea tensiunii arteriale concomitent cu reducerea tensiunii difereniale, %nsoit de accelerarea pulsului, indic starea provocat de hemoragie. )sistenta medical anun de urgen medicul #i se va pregti pentru reintervenie #i o3igeno terapie.

S'<r#=e!(ere# <#n+#)en"'l'i

)sistenta medical va anuna medical de urgen %n ca ul %n care pansamentul nu este uscat, ci %mbibat cu s"nge sau sero itate. Sc(i)%#re# < 3i*iei % ln#='l'i Dup tre ire, asistenta medical va a#e a bolnavul %n po iie semi#e and, dac intervenia nu este contraindicat. ,n!ri@ire# )'c #+ei %'c#le

2entru umidificarea mucoasei bucale, asistenta medical va #terge mucoasa bucal cu tampoane, ume e#te %n soluii diluate de bicarbonat /sodiu, acid boric, permanganat de potasiu0, %i cur stratul e3istent pe limba cu tampoane ume ite cu o soluie preparat dintr-o lingur de bicarbonat de sodium I o lingur de glicerin la un pahar de ap., dac starea bolnavului o permite s-#i clteasc gura, %i va unge bu ele cu vaselin. Pre=enire# e+c#rel r -i va efectua frecii cu alcool la nivelul regiunii dorsale #i a clc"ilor, se evita ume eala, i se schimba des po iia. E=#c'#re# =e3icii 4iciunea %i va fi stimulat prin aplicarea %n regiunea pubian a unei buiote dac nu este contraindicat, ls"nd apa de la robinet s curg sau prin introducerea ba inetului %ncl it sub bolnav; dac nu se reu#e#te miciunea spontan se va evacua prin sonda$ ve ical

24

E. ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE ,N PERIOADA POSTOPERATORIE


- 2entru pacient, rolul asistentei medicale, este important #i de lung durat at"t %n pregtirea preoperatorie, c"t #i dup intervenia chirurgical. - Dac preoperator rolul su a fost de a pregti fi ic #i moral intervenia chirurgical, postoperator, rolul su consta %n u#urarea restabili rii complete, p"n la starea anterioar interveniei chirurgicale. - =a %ntoarcerea din sala de operaie, pacientul va trebui s gseasc o asistent medical binevoitoare, indulgen, dar #i eficient, care %l face s %neleag c este acolo pentru a-l a$uta #i pentru a-l determina s se a$ute singur, fc"ndu-i astfel mai simpl vindecarea. - )sistenta medical va lucra cu capul, sufletul #i m"inile #i propria con#tiin, nels"nd nimic la voia %nt"mplrii #i neomi"nd s transmit cel mai mic detaliu colegelor ce-i urmea %n tur. - ;peratul este o persoan de echilibrat temporar, e3clus de la viaa fi ic normal #i foarte vulnerabil. - 2entru aceast asistent medical va da dovad de inteligent #i abilitate, %n momentul %n care pacientul se reintorce %n salon. - .a va trebui s-i asigure confortul, calmul din $urul su, s Jeduce Jfamilia, s limite e, cu tact, timpul vi itelor. - )linarea tuturor suferinelor psihice #i fi ice va fi obiectul principal %n %ngri$irea postope-ratorie. - *u bl"ndee #i fermitate, de fiecare dat, gesturile #i comportamentul ei vor oferi operatului un grad crescut de confort, %ncredere %n echipa de %ngri$ire, precum #i un climat favorabil refacerii. - )cest climat de %ncredere #i siguran creat %n perioada preoperatorie, va fi e3ploatat la ma3imul %n perioada postoperatorie. - )n3ietatea operatului antrenea , de cele mai multe ori, ne%ncrederea #i $udecarea gre#it a evoluiei postoperatorie. - Devotamentul, amabilitatea, discreia, abilitatea sunt atuuri ma$ore care nu trebuie s lipseasc unei asistente medicale #i care vor completa, %n mod fericit,

25

con#tiincio itatea profesional, cu scopul bine preci at - re%ntoarcerea pacientului la via normal. - 2acientul poate avea nevoie, de asemenea, de asisten religioas, s doresca s#i continue rugciunile sau obiceiurile #i singura care-l poate a$uta, fr ostentaie este tot asistenta medical.

III. ,NGRI-IRI INDIVIDUALIZATE


STUDIU PE CAZURI DE BOAL

.. C#3'l n')0r'l .
C'le!ere# $#"el r 5urse de informare+- foaia de observaie; - pacientul; - echipa de %ngri$ire; - aparintorii. D#"e <ri=in$ i$en"i"#"e# <#cien"'l'i Cume+ A. 2renume+ ). 9"rsta+8< ani 5e3+ 4asculin Domiciliu+ >odna 5tare civil+ cstorit
26

Caionalitate+ roman >eligie+ ortodo3 ;cupaie+ muncitor necalificat C n$i*ii $e =i#*0+ bune; G'+"'ri <er+ n#le7 7. 4od de alimentaie+ -4asticaie #i deglutiie fi iologice; - 2refer+ fructe; - Cu consuma alcool; - !umtor. <. 4od de petrecere a timpului liber+ - 9i ionea a filme; - =ecturi; - 2etrecerea timpului %mpreun cu familia.

D#"e <ri=in$ +"#re# $e +0n0"#"e #n"eri #r0 Date antropometrice+ Dreutate+ 6G Kg; -nlime+ 7,G< m; Drupa sanguin+ ) 11; >h+ po itiv. =imite sen oriale+ )u + clinic normal; 9 + acuitate vi ual bilaterala normal; 5omn+ insuficient, cu tre iri repetate. )ntecedente+ - heredo-colaterale+ fr importan; - 2ersonale fi iologice #i patologice+ neag alte afeciuni.

In2 r)#*ii le!#"e $e % #l0


M "i=ele in"ern0rii+ - umfltur %n ona inghinal; - Dureri la nivelul fosei iliace drepte; - Dreuri; - 9rsturi; - *onstipaie.

27

I+" ric'l % lii7 2acientul %n v"rst de 8< de ani pre int de apo3imativ 5 ile dureri difu e %n epigastru #i %n fosa iliac dreapta, cu greuri #i vrsturi. 2acientul acu insomnii, somn insuficient, cu tre iri repetate. 5imptomatologia s-a accentuat %n urm cu <8 de ore, bolnavul pre ent"nd vrsturi repetate #i dureri, motiv pentru care se apelea la serviciul de urgen. 2acientul se internea prin serviciul de urgen cu semne clinice #i simptome de hernie inghinal. D#"# in"ern0rii+ <<.'7.<'73 Di#!n +"ic'l l# in"ern#re+ Hernie inghinal. E6#)en'l clinic !ener#l7 5tare general alterat. 6egumente #i mucoase normal colorate. Lesut subcutanat normal repre entat. Lesut muscular normoton, normoKinetic. Si+"e) +"e A#r"ic'l#r @ integru morfofuncional. Si+"e) !#n!li n#r li)2#"ic @ nepalpabil. Si+"e) re+<ir#" r7 - ci respiratorii superioare permeabile; - 6orace normal conformat, amplitudinea mi#crilor respiratorii egal; - 2ercuie @ sonoritate pulmonar; - )uscultaie @ murmur ve icular pre ent bilateral, fr raluri. Si+"e) c#r$i A=#+c'l#r+ - ona precordial de aspect normal; - Mgomote cardiace normale; - )rtere pulsatile - 6) 7<'NO' mmHg; - 2uls 65 pulsaiiNmin - ).9. 65 bNmin. A<#r#" $i!e+"i=+ - abdomen normal conformat; - Durere %n fosa iliac dreapt; - Dreuri, vrsturi; - 6ran it intestinal absent; - )psare muscular discret %n eta$ul abdominal inferior. A<#r#" 'r A!eni"#l+ - rinichi nepalpabili; - 4iciuni fi iologice. Si+"e)'l ner= ++ - >;6 @ pre ente bilateral;
28

- >!4 @ pre ente bilateral III...A. F'nc*iile =i"#le )0+'r#"e l# in"ern#re7 6emperatura corporal 6ensiunea arterial 2uls 36,< o * 7<'NO' mmHg 65 pulsaiiNmin

>espiraie

7G respiraiiNmin

III...B. INVESTIGAII DE LABORATOR )C)=1M) .!.*6?)6P 27.02 28.03.2013 Drupa sanguin =eucogram 2olinucleate -=imfocite -4onocite -.o inofile -Hemoglobin -)11 >h po itiv -7''''Nmm -G'( -<6,3 -37( -7( -78 gr ( -8'''-7''''Nmmc -6'-G'( -3'-3G( -3-G( -'-8( -barbat 75<gr ( ,femeie 73< gr ( -Hematocrit -6imp de sangerare -6imp de coagulare .3amen sumar urin -83 -<Q3' -G -albumin-absent -gulco -absent
29

>.M?=6)6?= ;AL1C?6

9)=;)>.) C;>4)=P

-barbat 866 gr(, femeie 875 gr( -<-5min -5-Gmin

-pigment biliar -absent -sediment-sruri amorfe

AR#$i !r#2ie <'l) n#r0 @far modificri AEc !r#2ie #%$ )in#l0 !icat cu talie normal hiperecogen *olecist cu perei inferiori dubli fr calculi sau sediment 2ancreas vi ibil cu dificultate datorit meteorismului intens >inichi drept 7'N5',rinichi st"ng-aspect normal.

III...C. STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING Ne= i# 2'n$#)en"#l0 7.) respira #i a avea o bun circulaie <.) bea #i a m"nca M#ni2e+"0ri $e in$e<en$en*0 -respiraie normal ->R7O rNmin; -dentiie bun, mucoas bucal integr, ro #i umed; 3. ) elimina -urin #i scaun normale; -tran it intestinal deficitar -scaun absent 8.) se mi#ca #i a avea o bun postur 5.) dormi si a se odihni 6. ) se %mbrca #i a se de brca somn suficient din punct de vedere calitativ si cantitativ -este apt s se %mbrace #i s se de brace singur; -insomnie, dificultate de a se odihni -durere -mers autonom -postur inadecvat -vrsturi, -imposibilitatea de a defeca -durere -grea, -vrsturi; -durere, -sen aie de vom; M#ni2e+"0ri $e $e<en$en*0 S'r+# $e $i2ic'l"#"e

30

O.)-#i menine temperatura corpului %n limitele normale G. ) fi curat , %ngri$it, a-#i prote$a tegumentele #i mucoasele

-temperatura in limite normale /36-3O o*0

-piele curat, neted, catifelat -pr curat #i %ngri$it -tegumente umede #i ro

&.) comunica 7'. ) evita pericolele

-comunic normal -pacientul %ncearc s evite pericolele

77. ) aciona conform propriilor convingeri #i valori 7<.) fi preocupat %n vederea reali rii 73. ) se recrea

-pacientul particip la slu$bele religioase

-imagine po itiv despre sine -lectur -vi ionare de filme

78.) %nva cum s#i pstre e sntatea

-pacientul este dornic de a acumula cuno#tine noi

-cuno#tine insuficiente despre boala sa

-lipsa de informaii

DIAGNOSTIC NURSING - 1nsomnie cau at de dureri manifestat prin dificultatea de a se odihni. -)limentaie #i hidratare spontane, deficitare, din cau a greurilor #i a sen aiei de vom. - 6ran it intestinal deficitar, scaun absent cu imposibilitate de a defeca.

31

- )lterarea mobilitii fi ice din cau a durerii %n epigastru #i a umflturii din ona inghinal. - Durere la nivelul plgii operatorii din cau a interveniei chirurgicale - 2laga operatorie.

PLANIFICAREA ,NGRI-IRILOR ;biective+ -2acientul s fie informat cu privire la intervenia chirurgical; s fie pregtit fi ic #i psihic. - 1ntervenia chirurgical s se desf#oare fr complicaii. - 2acientul s-#i recapete %n cel mai scurt timp independena - 2lag s pre inte evoluie normal spre cicatri are. INTERVENII AUTONOME I DELEGATE - *ondiiile de spitali are sunt asigurate+ salon aerisit, luminos, temperatura optim a mediului ambiant - !unciile vitale sunt monitori ate #i notate %n foaia de observaie. - .ste asigurat un program de odihn corespun tor, iar somnul pacientului este supravegheat. -2acientul este sftuit s respecte repausul fi ic #i psihic. - 2acientul este informat cu privire la intervenia chirurgical. - 2acientului %i este e3plicat necesitatea efecturii e3amenelor de laborator #i %i este recoltat s"nge III...D. PLAN DE INGRI-IRE 2roblema )limentaie inadecvat prin deficit din cau a greurilor #i vrsturilor manif estat prin constipaie ;biective 2acientul s nu pre inte greuri #i vrsturi, s fie echilibrat hidroelectrolitic #i 1ntervenii autonome #i delegate - a$ut pacientul %n timpul vrsturilor, spri$inindu-l; -prote$e len$eria cu mu#ama #i o a#ea %n funcie de po iia pacientului; - a#e pacientul %n decubit lateral cu capul la marginea
32

.valuare 2acientul este echilibrat nutriional. Dreutatea corporal se menine constant. 2acientul pre int o stare de bine #i confort

nutriional %n <8 ore

patului; -fac bilanul lichidelor ingerate #i eliminate; - administre substane acidulate cu lm"ie /reci0, fr a fi dulci, la <-3 ore %n porii mici /7'' ml0 - aplic tratamentul medicamentos la indicaia medicului+ antibiotice,vitamine, sruri minerale; - administre la indicaie la3ative; - efectue la nevoie clisma evacuatoare simpl - asigur repausul fi ic #i psihic %n perioadele evolutive; - administre medicaia prescris de medic /antiinflamatoare, antiinfecioase0 #i urmresc efectele medicaiei; - administre medicamentaia antispastic /la indicaia medicului0. - %nv pacientul tehnici de rela3are+ e3erciii respiratorii a adormi; - asigur pacientului un climat lini#tit #i o temperatur %n salon de7G @ <'o*, umiditatea mediului,aerisirea salonului; - %i ofer pacientului o can cu lapte cald seara, %nainte de

Disconfort abdominal din

2acientul s nu pre inte dureri %n

Durerile abdominale s-au redus

cau a procesului inflamator intest ial manifestat prin dureri %n epigastru #i %n fosa iliac dreapta #i greuri.
Dificultate de a se odihni din cau a durerilor

epigastru #i %n fosa iliac dreapta

2acientul s beneficie e de somn corespun ator n evoilor sale.

Dup administrarea medicaiei, pacientul toat noaptea,iar la tre ire este lini#tit #i odihnit.

timp de c"teva minute %nainte de poate s se odihneasc

33

culcare #i %i recomand o baie cald; - administre medicamentele prescrise de medic, %n cantitile corespun toare+ Dia epam 7 tb seara; - urmresc efectul medicamentelor asupra organismului pacientului
Durere la nivelul plgii operatorii din cau a interveniei chirurgicale manifestat prin stare de iritabilitate, facies crispat 2acientul s-#i e3prime diminuarea durerii p"n la dispariie %n 8G @ O<de ore.

)m informat pacientul c odat cu revenirea din aneste ie va supravegheat atent revenirea sensibilitii la membrele inferioare pentru a combate pareste ia la nivelul acestora. )m asigurat pacientului repausul fi ic #i psihic

2acientul a stat %n decubit dorsal, fr pern, %n intervenia chirurgical apoi, cu a$utor, s-a ridicat. ) doua i chiar a cobor"t din pat #i a fcut plimbri u#oare prin salon

simi durere la nivelul plgii.)m primele ore de la

2laga operatorie.

2lag s pre inte evoluie normal spre cicatri are.

)m supravegheat permanent pansamentul plgii operatorii #i am efectuat schimbarea ilnic a acestuia

2lag a avut evoluie favorabil spre vindecare.

34

III...E. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 4.D1*)4.C6?= )=D;*)=41C 4;D?= D. 2>.M.C6)>. 51 )D41C156>)>. -comprimate de ',5'' g; -fiole de < ml i.m. si i.v.; )*61?C.) 6.>)2.?61*) -analge ic ; -analge ic cu aciune intens la administrare i.v.; -antispastic, antiinflamator; ;S)*1=1C) - flacoane in$ectabile de <5'-5''g i.m. si i.v. ; - capsule de ',<5'-5''g ; D.C6)41*1C) - fiole de <ml, de 8' #i G'g i.m. ; -antibiotic cu spectru larg ; -are o aciune bactericid ; D1)M.2)4 -comprimate de <mg,5mg,7'mg -fiole <ml i.m; 6ranchili ant, miorela3ant, anticonvulsivant si antispastic uterin; -%n anumite condiii are efect ortoto3ic #i nefroto3ic; somnolena, ameeala, ata3ie, cefalee,diplopie; -penicilina de semisinte penicilinoso si acidore istent ; -reacii alergice, urticarie, prurit, greata, varsaturi, diaree ; >.)*611 )D9.>5.

-hematologice;
-anemie; -trombopenie ; -reactii alergice cutanate;

M $'l $e #$)ini+"r#reB 3iC -)lgocalmin < fioleN i i.m /< 370


35

-;3acilin 3 flacoaneN i i.m /3370 -Dentamicin < fioleN i i.m /<370 -Dia epam 7 fiol i.m /seara0 E5TERNAREA PACIENTULUI Diagnostic medical la e3ternare+ hernie inghinal Cumr de ile de spitali are+ 6 ile. 5tarea pacientului la e3ternare+ vindecat chirurgical. 2acientul A.)., %n v"rst de 8< de ani, se internea la 5pitalul de ;r#enesc Csud %n secia de *hirurgie, acu "nd+ - umfltur %n ona inghinal; - dureri la nivelul fosei iliace drepte; - greuri; - vrsturi; - constipaie. -n urma investigaiilor se stabile#te diagnosticul+ hernie inghinal #i se impune interveniachirurgical. 1ntervenia chirurgical s-a efectuat sub aneste ie general. .voluia postoperatorie a fost favorabil #i se e3ternea dup 6 ile de spitali are, vindecat chirurgical. RECOMANDRI LA E5TERNARE 5 evite efortul fi ic 5 consume o alimentaie echilibrat calitativ #i cantitativ. 5 evite ortostatismul prelungit. 5 evite frigul #i ume eal. 5 se odihneasc dup fiecare mas. 5 se pre inte la controlul medical

TEHNICA EFECTURII PANSAMENTULUI


Sc < D pansamentul prote$a a plaga de factori nocivi /mecanici, termici, climaterici #i infecio#i ai mediului %ncon$urtor0, asigura o bun absorie a secreiilor, un repaus perfect al regiunii le ate #i favori ea cicatri area.

36

MATERIALE NECESARE -tava medical sau msua de instrumente; -trusa de instrumente sterili ate; -7-< foarfece; -casolet cu comprese #i tampoane de tifon #i vat steril; -vat hidrofil steril %n dreptunghiuri; -tavia renala; - mu#ama #i ale a /%n funcie de regiune0; -solutii antiseptice+ alcool O' de grade, tinctura de iod sau alcool iodat < la sut rivanol 7(, ap o3igenat ,unguente #i pulberi cu antibiotice; -fesi de diferite mrimi, leucoplast; TEHNICA se e3plic bolnavului necesitatea efecturii pansamentului; se a#ea %n po iie c"t mai comod , #e "nd sau %n decubit dorsal, %n funcie

de regiunea unde este plaga; splarea pe m"ini cu ap #i spun, de infectare cu alcool medicinal; e3aminarea plgii #i a tegumentelor din $ur.

Dac plaga a fost pansat se desface fa# #i se ridic pansamentul vechi cu mult bl"ndee, pentru a nu produce dureri prin de lipire brutal; dac nu se desprinde se %nmoaie cu ap o3igenat #i apoi se ridic pansamentul; se %ndeprtea din plag eventualele secreii prin tamponare cu comprese

sterile uscate #i se arunc fiecare compres utili at %n tvia renal; se folosesc dou pense anatomice din trusa steril de instrumente pentru

%ndeprtarea pansamentului vechi; cu o pens port-tampon se ia o compres steril #i cu a$utorul celei de-a doua

se efectuea un tampon care se inhiba cu ap cu ap o3igenat, turn"nd-o din sticl; se acoper bolnavul cu o %nvelitoare de flanela se toarn %n plaga ap

o3igenat, av"nd rol de infectant, hemostatic #i de %ndeprtare a impuritilor #i secreiilor /prin efervescena produs0.5e cura marginile plgii periferic, de c"teva ori, la fiecare #tregere folosind un alt tampon /cel utili at fiind aruncat %n tvia renal0

37

se #terg marginile plgii cu un tampon uscat se de infectea tegumentele sntoase din $urul plgii cu alcool iodat 7 la

sut ; tinctur de iod sau alcool de O' grade se cura plag prin tamponare se acoper plaga cu <-3 comprese sterile care s dep#easc marginile plgii

cu cel puin 7-< cm, sau %mbibate cu soluii antiseptice de regiune splarea pe m"ini cu ap curent #i spun #i se de infectea cu alcool. peste pansament se a#ea un strat de vat steril hidrofil, cu rol absorbant se fi3ea pansamentul cu leucoplast sau prin banda$are cu o fa# %n funcie

OBSERVAIE

%n plgile mari tiate, bu ele plgii se prind cu agrafe 4ichel bolnavul se a#ea %n po iie c"t mai comod regiunea le at se pune %n repaus pentru a se reduce durerea #i a asigura

vindecarea c"t mai rapid ATENIE

6oaleta plgii #i a tegumentelor din $ur se face %n condiiile unei asepsii

perfecte.

5unt categoric inter ise apsarea, stoarcerea sau masa$ul plgii sau a

regiunilor %nvecinate; prin aceasta s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plaga determin"ndu-se o septicemie

Cu se introduc %n casoleta instrumentele cu care se lucrea %n plaga. 2entru

pstrarea asepsiei se poate %ntrebuina o pens numai pentru servirea materialului necesar/alta la fiecare pansament0.

-n ca ul pansamentelor care produc dureri se administrea sedative ale

sistemului nervos.

38

39