Liceul Tehnologic Anghel Saligny Galati

Proiect pentru examenul de absolvire a invatamantului postliceal SCOALA DE MAISTRI

Calificarea: MAISTRU MECANIC

TEMA: MECANISME

DE TRANSFORMARE A MISCARII

ndrumtor, Po e!cu Anita

Absolvent, "ra#ie George Teo$or

%&'(

CUPRINS

Nr) crt) 1 2 3

Ca itol ARGUMENT CAP) ') NOTIUNI GENERALE CAP) II MECANISME PENTRU TRANS*ORMARE A MISCARII CAP)III) CALITATEA SI MENTENANTA SISTEMELOR MECANICE CAP)I" NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA +I+LOGRA*IE

Nr) agina 3 ! 23 3# 3%

" $

Argument

&istemul mecanic ' un sistem de elemente care interacionea( pe principii mecanice, pentru a indeplini o functie sau o le)e de miscare* Aceasta lucrare tratea(a acele mecanisme care modifica, transforma tipul de miscare, pentru a obtine miscarea necesara pentru a indeplini o functie mecanica* +n primul capitol va fi pre(entata importanta utili(arii mecanismelor in constructia de masini unelte, aceasta se rasfran)e in )eneral si in celelalte industrii, deoarece aceste sisteme mecanice sunt utili(ate in toate domeniile mecanice sub o forma constructiva sau alta* Tot in acest capitol va fi facuta si o pre(entare )enerala a sistemelor mecanice, a elementelor constitutive a sistemelor mecanice, a parametrilor ce caracteri(ea(a aceste sisteme* +n capitolul ++* sunt pre(entate intr'un mod mai particular fiecare clasa de sisteme mecanice care servesc la trasformarea miscarii, in functie de tipul de transformare pe care il executa si anume: ' transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie rectilinie continua, ' transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie rectilinie'alternativa, ' transformarea miscarii de rotatie continua in miscare de rotatie intermitenta, ' transformarea miscarii de rotatie intr'o le)e de miscare particulara* Toate aceste sisteme sunt pre(entate in aceasta lucrare cu principiul de functionare, elemente componente, material de executie si pentru anumite mecanisme conditii speciale de monta-* +n capitolul +++* au fost abordate notiuni care definesc calitatea si fiabilitatea sistemelor mecanice precum si notiuni )enerale de intretinere, revi(ie si reparatii ale acestor sisteme* .ormele de te/nica a securitatii si sanatatii in munca sunt pre(entate in capitolul +0* cu cateva extrase mai particulare pentru fiecare domeniu de aplicabilitate*

Cap.I Notiuni generale

I)' I, ortan-a utili./rii ,ecani!,elor 0n con!truc-ia ,a1inilor2unelte

n industria constructoare de ma1ini se reali(ea(, prin procedee de prelucrri mecanice, produse necesare diferitelor domenii ale te/nicii, cum ar fi: industria de electrote/nic 1i mecanic fin, industria de automobile, ener)etic'nuclear, construc2ii metalice 1i utila- te/nolo)ic, construc2ii aero'spa2iale, etc* Te/nolo)ia prelucrrii mecanice prin a1c/iere se ocup cu aplicarea 1tiin2ific a proceselor de prelucrare a pieselor, prin 3ndeprtarea surplusului de material sub form de a1c/ii, 3n vederea ob2inerii unor produse de 3nalt nivel te/nic 1i la un cost minim* 4pera2ia de prelucrare mecanic prin a1c/iere se reali(ea( cu a-utorul ma1inilor' unelte* Ma1ina'unealt este o ma1in de lucru ec/ipat cu scule 1i dispo(itive necesare pentru reali(area opera2iilor de prelucrare prin a1c/iere* 5in cate)oria ma1inilor'unelte fac parte: strun)uri de diferite tipuri, ma1ini de fre(at, rabotat, morte(at, ma1ini de rectificat, ma1ini de )urit, ma1ini de ale(at, etc* n )eneral, o ma1in'unealt se compune dintr'o serie de mecanisme 1i or)ane specifice ma1inilor'unelte 6batiuri, )/ida-e, arbori, axe, la)re, cupla-e, etc*7 care face posibil reali(area ciclului de prelucrare prin a1c/iere *Condi2iile te/nolo)ice de prelucrare a pieselor prin a1c/iere au condus la reali(area unui numr de tipuri de ma1ini'unelte cu mi1carea principal de rota2ie*7* n )eneral, ma1inile'unelte sunt ac2ionate de motoare electrice care asi)ur mi1carea de rota2ie la intrarea 3n cutia de vite(e, tura2ia mi1crii put8nd fi variat 3n limite foarte str8nse 6una, dou, trei 1i mai rar patru tura2ii7* A1adar, apare necesar existen2a 3n sc/ema cinematic a mecanismelor pentru transmiterea mi1crii de la motorul electric la axul principal 1i pentru sc/imbarea tura2iilor 3n scopul lr)irii domeniului de utili(are al tura2iilor la axul principal al ma1inilor'unelte* 9tili(area unui anumit tip de mecanisme, 3n construc2ia ma1inilor'unelte, este influen2at de o seam de factori care 2in de utili(area ma1inii'unelte, de economicitatea solu2iei, de avanta-ele 1i de(avanta-ele pe care le pre(int fiecare tip de mecanism 3n parte* n afara mecanismelor mecanice la ma1inile'unelte moderne se extinde tot mai mult folosirea mecanismelor electrice, electronice, /idraulice 1i pneumatice care pre(int unele avanta-e, ca: randament ridicat, posibilit2i lar)i de automati(are, eliminarea ()omotelor, manevre u1oare, etc* Mecanismele pneumatice au o utili(are mai restr8ns 3n special la ma1inile'unelte portabile*

5in cate)oria mecanismelor destinate ma1inilor'unelte se distin): ' mecanismele de transformare a mi1crii de rota2ie 3n mi1care de transla2ie 6continu sau intermitent7, ' mecanismele de transformare a mi1crii de rota2ie continu 3n mi1care de rota2ie intermitent, ' mecanismele de transmitere a mi1crii de rota2ie de la arborele de ie1ire al motorului la axul principal 6reali(ea( le)tura dintre sursa de ener)ie folosit 1i mecanismele de lucru7, ' mecanismele pentru varia2ia continu sau discret 63n trepte7 a tura2iilor 6mecanisme variatoare de tura2ii folosite la construc2ia cutiilor de vite(e 1i a cutiilor de avansuri7, ' mecanismele pentru inversarea sensului de mi1care 6inversarea mi1crii de rota2ie7* Mecanismele sunt sisteme te/nice ale caror elemente au miscari determinate si periodice, daca se imprima miscare de catre un element numit :conducator; fata de un element fix 6piesa de ba(a a masini7* Ele au ca scop transmiterea sau transformarea miscarii* 5upa felul transmiterii miscarii intre elementele conducatoare si cele conduse se deosebesc trei carte)orii de mecanisme: a7 transmiterea se reali(ea(a prin contact direct 6exemplu: roti dintate, roti cu frictiune, etc*7 , b7 transmiterea are loc prin elemente flexibile 6 exemplu: transmisia prin curele, lanturi, etc*7 c7 pentru transmitere se folosesc le)aturi ri)ide 6 exemplu: ansamblul biela manivela, etc*7

I)% Notiuni generale $e! re tran!,i!ii ,ecanice Organele $e ,a!ini sunt piese 6eventual ansambluri de piese7, avand rol functionar unitar care intra in compunere or)anica'structurala a oricaror masini, a)re)ate, mecanisme sau dispo(itive* Avand rol functional bine determinat, fiecare or)an de masina poate fi anali(at, proiectat si executat separat, considerandu'l independent ca solicitare si u(are cu celelalte or)ane cu care se asamblea(a* Per3or,antele functionale si te/nice ale oricarei masini depind de doi factori principali : conceptia proiectantului care elaborea(a sc/ema de principiu a viitoarei masini, insusirile calitative ale fiecarui element structural ale fiecarui element* <rimul factor poate fi asi)urat printr'o temeinica pre)atire teoretica si practica de specialitate a proiectantului* Al doilea factor demonstrea(a ca performanta si si)uranta in exploatarea masinii, durabilitatea si fiabilitatea sa sunt /otarate de calitatea fiecarui or)an component* <entru aceasta, or)anele de masini trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii de ba(a : &a corespunda inte)ral scopului functional pentru care se construiesc , &a fie simple si sa pre(inte si)uranta in exploatare, sa re(iste solicitarilor la care sunt supuse , &a asi)ure durata de functionare necesara in raport cu scopul, calitatea materialelor si a te/nolo)iei de executie , <relucrarea fara dificultati si intersc/imbabilitatea, pe cat posibil* 5

Re.i!tenta propriu'(isa, rigi$itatea4 re.i!tenta la u.are si re.i!tenta la te, eratura sunt caracteristici ale materialelor ale or)anelor de masini, care le mentin la o anumita capacitate de a re(ista si de a functiona in diferite conditii* <relucrarea fara dificultati deosebite ca si inter!chi,#a#ilitatea sunt, deasemenea, insusiri de ba(a caracteristice multor or)ane de masini cu rol functional deosebit* Marea diversitate de forme si dimensiuni permite )ruparea or)anelor de masini dupa o serie de criterii dintre care mai importante sunt cele con!tructi5e si cele 3unctionale) Con!tructi54 or)anele de masini se )rupea(a in : organe !i, le 6pene, nituri, suruburi, arcuri, osii si arbori, roti etc*7 si organe co, le6e 7la)are, rulmenti, ambrea-e, vane, etc* 8) 4r)anul complex se caracteri(ea(a printr'un ansamblu de piese elementare care numai in totalitatea lor pot indeplini un rol functional unitar* Du a rolul 3unctional, or)anele de masini se )rupea(a astfel : Organe a!i5e 6nituri, stifturi, pene, arcuri, suruburi de fixare, etc*7 care nu contribuie in mod direct la transmiterea, la reali(area sau la transformarea mecanica a miscarii, ci doar la asamblarea elementelor , Organe acti5e 6suruburi de miscare, roti dintate, arbori, manivele, biele, lanturi de transmisie, etc*7 care, in functionare, au rolul de transmitere sau de transformare a miscarii* +n ceea ce priveste !tan$ar$i.are este activitatea te/nico'stiintifica or)ani(ata pentru stabilirea terminolo)iei te/nice, a unor conventii de repre(entare, metode optime de calcul, executie, exploatare si intretinere a masinilor* Actiunea de standardi(are se desfasoara la nivel national si international* +n tara noastra, activitatea de standardi(are este coordonata de +nstitutul =oman de &tandardi(are* Aceasta institutie colectea(a proiectele de standarde de la niveluri inferioare, le definitivea(a si le supune le)iferarii* Ca urmare re(ulta un act normativ avand denumirea simbolica de SR * Actiunea de standardi(are internationala si de lar)ire a sferei de aplicare a standardelor este mai cuprin(atoare prin numarul tarilor participante* Activitatea respectiva este coordonata de 4r)ani(atia +nternationala de &tandardi(are, care este +&4* Toate tarile cu industrie constructoare de masini de(voltate intr'un animit stadiu desfasoara o laborioasa activitate de standardi(are* <roblemele de standardi(are si tipi(are sunt diverse* Aceste probleme pot cuprinde referiri sistematice le)ate de : forma, dimensiuni, terminolo)ie, indicatii de calcul, caracteristici mecanice ale materialelor, etc* 9nificand caracteristicile dimensionale, ale formei constructive si cele calitative ale pieselor, standardi(area creea(a conditiile necesare reali(arii inter!chi,#a#ilitatii or)anelor de masini* Inter!chi,#a#ilitatea este definita prin insusirile calitative ale pieselor unei multimi de a fi sc/imbate prin asamblare cu oricare din piesele altei multimi identice, prin respectarea inte)rala a conditiilor functionale ale sistemului te/nic din care fac parte* +ntersc/imbabilitatea se reali(ea(a prin asi)urarea urmatoarelor conditii specifice de ba(a : &tabilirea -udicioasa a tolerantelor pieselor interscmbabile , >olosirea masinilor capabile sa asi)ure in mod sistematic preci(ia formei si a dimensiunilor piesei respective , 9tili(area materialelor cu proprietati calitative standard , Asi)urarea pieselor de re(erva intersc/imbabile* Asi)urarea intersc/imbabilitatii permite inlocuirea rapida a pieselor u(ate, fara a fi supuse niciunei prelucrari suplimentare* Ca urmare prin or)anul de masina intersc/imbabil inlocuit 6

se restabilesc performantele initiale ale ansamblului* 5e exemplu, rulmentul u(at dintr'un la)ar poate fi inlocuit intr'o perioada de timp minima, cu orice rulment nou de acelas tip si dimensiune fara nici o prelucrare suplimentara* <erformanta la)arului masinii respective este astfel restabilita* &ta)narea mersului masinii respective, deci pierderile de productie sunt minime, deoarece intersc/imbabilitatea rulmentului respectiv repre(inta o solutie te/nica optima* &implitatea constructive, posibilitatea transmiterii continue la distante variate, functionarea silentioasa, capacitatea de amorti(are a vibrtiilor si si)uranta in functionare sunt caracteristici spre care tinde perfectionarea continua a transmisiilor mecanice* 5upa contactul dintre elementele care transmit miscarea, transmisiile mecanice sunt de doua feluri: Transmisii directe 6contactul este direct7, cum ar fi: transmisii roti de frictiune, transmisii roti dintate, transmisii cu surub'piulita, transmisii prin came, mecanisme cu clic/et, etc* Transmisii indirecte 6miscarea se transmite prin intermediul unor elemente intermediare7 , cum ar fi: transmisii cu lant, transmisii prin curele, transmisii prin cablu, etc* +n functie de modificarea sau nu a miscarii si valoarea acesteia, transmisiile sunt: Transmisii mecanice pentru transmiterea miscarii , in acest ca( miscarea se transmite fara nicio modificare, Transmisii mecanice pentru transmiterea si transformarea miscarii, in acest ca( se modifica felul miscarii transmise sau valoarea acesteia* Transformarea miscarii poate fi: Cantitativa, acestea transforma miscarea sub un anumit raport de transmitere diferit de (ero Calitativa , acestea transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie sau invers* Cele mai intalnite transmisii mecanice sunt transmisiile cu roti dintate* I)( MECANISME DE TRANSMISIE =olul functional al transmisiilor mecanice: 2 transmit si adaptea(a miscarea la necesitatile blocului de lucru, ' trebuie sa asi)ure transmiterea ener)iei mecanice cu randament cat mai mare si cu adaptarea vite(ei sistemului de antrenare la vite(a masinii de lucru* <arametri principali ai unei transmisii mecanice: <uterea de transmisie, =aportul de transmisie : i ? raportul dintre turatia de intrare si turatia de iesire Turatia maxima : max =andamentul : t ? raportul dintre puterea de iesire si puterea de intrare in sensul transmiterii miscarii* Mecani!,e 3olo!ite la alc/tuirea lan-urilor cine,atice9 simple de re)la- a turatiei pentru transmiterea mi1crii 7

 de inversare a sensului de rota2ie pentru transformarea mi1crii Orice sistem de actionare este un ansamblu format din: Ec/ipament de comanda, Masina de forta, Mecanism de transmitere a miscarii, Masina de lucru* Transmisiile prin cablu, curele si lant fac parte din cate)oria mecanismelor de transmitere a miscarii cu modificarea sau nu a turatiilor* +n )eneral aceste transmisii fac le)atura intre masina motoare 6motorul de actionare7, mecanismul de re)lare a turatiei 6in ca(ul cand este necesar 7 si masina de lucru* in s t a la ia d e c o m a n d a n tr e g u lu i a n s a m b lu . M a in a d e lu c r u

O r g a n u l d e tr a n s m is ie M o to r u l d e a c io n a r e Figura 1. Schema bloc a unui sistem de acionare.

Ra ortul $e tran!,itere* Transmisiile mecanice sunt caracteri(ate prin raportul de transmitere a mi1crii 1i prin randamentul ener)etic: n1 52 i @ '''''''''''''' @ ''''''''''''''' n2 51 unde: 51 52 @ diametrele rotilor transmisiei n1si n2@ turatiile la intrarea si turatia la iesire

I): Mecani!,e entru tran!3or,are a ,i!carii

1*

T=A.&>4=MA=EA M+&CA=++ 5E =4TAT+E +. M+&CA=E =ECT+A+.+E C4.T+.9A: Mecanismul surub ? piulita Mecanismul pinion' cremaliera

2* T=A.&>4=MA=EA M+&CA=++ 5E =4TAT+E C4.T+.9A +. M+&CA=E =ECT+A+.+E AATE=.AT+0A: Mecanismul biela' manivela Mecanismul cu culisa oscilanta 3* T=A.&>4=MA=EA M+&CA=++ 5E =4TAT+E C4.T+.9A +. M+&CA=E 5E =4TAT+E +.TE=M+TE.TA: Mecanismul cu clic/et Mecanismul cu cruce de Malta * AATE MECA.+&ME: Mecanisme cu came

Cap.II Mecanisme pentru modificare a miscarii

II)'

TRANS*ORMAREA MISCARII DE ROTATIE IN MISCARE RECTILINIE CONTINUA9

Mecani!,ul !uru# ; iulita

.otiuni )enerale Mecanismele surub'piulita sunt folosite pentru transformarea miscarii de rota' tie in miscare de translatie* >iletul, ata1at piesei cuprin(toare 1i celei cuprinse, prin )eometria sa caracteristic, permite cuplei elicoidale dou mi1cri simultane ' rota2ie 1i transla2ie ' 3ntre care exist o strict rela2ie cinematic: la o rota2ie complet, deplasarea axial este e)al cu mrimea pasului filetului* 5ac la asamblrile filetate aceast caracteristic este le)at de monta-ul asamblrii, la transmisiile mecanice de tip 1urub'piuli2 ea define1te o le)e de mi1care* 5atorit simplit2ii constructive, mecanismele 1urub'piuli2 au fost adesea folosite 3n condi2iile 3n care 3n lan2ul cinematic se impunea transformarea mi1crii de rota2ie 3ntr'o mi1care de transla2ie, cu caracteristici cinematice le)ate strict de cele ale elementului conductor* Transmiterea sarcinilor mari, 3n condi2iile reali(rii te/nolo)ice relativ simple a elementelor componente, cu respectarea condi2iei de autofr8nare, sunt alte atuuri pentru utili(area acestor mecanisme* =andamentul mic al cuplei elicoidale impune folosirea cu precdere a acestei cuple la mecanisme ac2ionate manual, 3nt8lnindu'se 3ns 1i 3n sistemul de ac2ionare a ma1inilor unelte, preselor cu 1urub etc* <entru mrirea randamentului, frecarea de alunecare a fost 3nlocuit cu frecarea de rosto)olire, ob2in8ndu'se astfel mecanismele cu 1uruburi cu bile, cu o te/nolo)ie de execu2ie mult mai preten2ioas 1i deci mai scump, acestea necesit8nd 1i un dispo(itiv de fr8nare, deoarece condi2ia de autofr8nare nu mai este 3ndeplinit* Avanta-e: 'obtinerea unei miscari lente concomitent cu o crestere a fortei, 'capacitate portanta mare 3n ca(ul unor dimensiuni de )abarit mici , 'simplitate constructiei si a executiei, ' posibilitatea obtinerii unei preci(ii inalte a deplasarilor* 5e(avanta-e: 'pierderi prin frecare , 'randament sca(ut la vite(e mari* 5omenii de utili(are : 'prese cu surub 6fi) 17 'masini unelte , 'deplasari de re)la- 6fi) 27 , 'micrometre 6deplasari precise de divi(are fi) 37, 1

'cricuri 6ridicarea sarcinilor fi) 7*

Cerinte constructive si recomandari de utili(are 'filete cu pas fin 6pentru deplasarile de preci(ie mare 7 , 'filete cu profil dreptun)/iular, 'filete cu pas mare, 3n ca(ul conditiilor )rele de lucru 6mediu cu impuritati, solicitari importante7* 0ariante constructive 5in punct de vedere constructiv, piulitele pot fi reali(ate in doua variante: a7 piulita fixa 6cricurile7, b7 piulita de translatie 6dispo(itivele de deplasare a carucioarelor la strun)urile paralele7* Mecanismele de ridicat 6cricurile7 au 3n componen2a lor cuple elicoidale de tip 1urub' piuli2* >ormele constructive ale cricurilor depind at8t de modul de ridicare a sarcinii c8t 1i de modul de ac2ionare a acestora* Constructie telescopica cu doua cupluri surub ? piulita pentru marirea cursei * &uruburi cu filet diferential 6cu doua filete cu acelasi sens, 3nsa cu pasi diferiti7* Aa o sin)ura rotatie a surubului, ansamblul mobil se deplasea(a cu o distanta e)ala cu diferenta dintre pasii filetelor, diferenta care poate fi foarte mica , Transmisii la care miscarea prin frecare de alunecare este 3nlocuita cu frecarea prin rosto)olire 6fi) "7*

11

Transmisii cu doua ti-e cu filete diferite 6fi) $7,

Transmisii desc/ise cu o sin)ura ti-a si filet dreapta ? st8n)a 6fi) B7* 12

Materiale $e con!tructie &uruburile se executa din oteluri re(istente la u(ura: 4AC ", 4AC"#, 4&C 1#, #MoC11* <iulita este reali(ata din bron(uri sau fonte antifrictiune*

Mecani!,ul inion ; cre,aliera

* Mecanismul cu roat din2at 1i cremalier este unul dintre cele mai simple din punct de vedere constructiv, fiind compus dintr'o roat din2at an)renat cu o cremalier* Mecanismul este compus dintr'o roat din2at 1, care an)renea( cu ocremalier 2, prins de ma1ina'unealt sau de un or)an al acesteia 3* 5up semnul de rota2ie al ro2ii se ob2ine cel al mi1crii rectilinii* 9neori, roata dintata se 3nlocuieste cu un melc 6surub7, re(ult8nd mecanismul melc ? cremaliera*

>i)*% mecanism pinion'cremaliera Materiale: Cremaliera: ? otel for-at de sectiune dreptun)/iulara* =oata dintata : 'o2eluri nedurificate' ca( 3n care duritatea flancurilor este e)al cu duritatea mie(ului, fiind mai mic de C 3"# DE* n acest ca( o2elul este supus unui tratament termic de 3mbunt2ire sau normali(are*

13

'o2eluri durificate' ca( 3n care duritatea flancurilor 6mai mare de C"# D=C7 este mult mai mare dec8t duritatea mie(ului 6mai mic deC 3"# DE7* Aceast diferen2 de duritate se ob2ine prin aplicarea unor tratamente de durificare superficial: cementare ,nitrurare ,clire prin induc2ie sau clire cu flacr* 9tili(ari: F3n ca(ul masinilor unelte, Fconstructia sistemelor de directive, Fconstructia aparatelor de laborator 6microscoape7, Fcricuri, Fmasini tipo)rafice* Conditii de monta- 6fi)* !7

'dreapta primitiva AAG a cremalierei sa fie tan)enta la cercul primitiv de ra(a = al rotii dintate cu care an)renea(a , 'sa se respecte distanta dintre axa rotii dintate si cremaliera 3n timpul deplasarii, 'sa se asi)ure paralelismul dintre axa rotii dintate si axa dintilor cremalierei*

II) %) TRANS*ORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE RECTILINIE ALTERNATI"A9

') Mecani!,ul #iela2 ,ani5ela

Mecanismele biela'manivela sunt utili(ate pentru a transforma miscarea de translatie 6 obtinuta prin ener)ia cinetica a aburului sub presiune sau a )a(elor de explo(ie in ca(ul 14

motoarelor cu ardere interna7 in miscare de rotatie, sau de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie 6 ca(ul compresoarelor sau a pompelor cu piston 7* 0ariante constructive : 'de(axat, av8nd axa de rotatie a manivelei deplasata cu excentricitatea HeH fata de directia )/ida-ului, 'axat, atunci c8nd excentricitatea este nula*

Elemente constructive: 1 ' piston , 2 ? ti-a pistonului , 3 ? cap de cruce , ? )lisiere , " ? cilindru , $ ? biela , B ? manivela arborelui cotit , % ? la)are , ! ? volant , 1# ? se)menti* Elementele pot fi )rupate 3n elemente fixe si elemente mobile * Elementele mobile sunt : 'pistonul , 'biela , 'manivela* Elementele fixe : 'cilindrul , 'la)arul de pe batiul masinii* n fi)ura 11 este pre(entat mecanismul biela manivela de la o masina cu abur:

15

1 ? cilindru, 2 ? ti-a pistonului, 3 ? cap de cruce, ? volant, " ? )lisiera, $ ? biela, B ? biela,

Eiela =ol functional: asi)ura le)atura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit 6prin fusul maneton7, transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit sau invers*

Materiale: materiale re(istente la oboseala si cu re(istenta mare la rupere : F4A "# E,4A $# E, F4AC 3", 4AC ", Foteluri aliate cu Cr, .i,Mo*

&olicitarile la care sunt supuse bielele : 'flamba- , 'compresiune , '3ncovoiere , 'oboseala*

<istonul &e confectionea(a din alia-e de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor*5urabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar re(istenta la u(are prin prote-area suprafetei exterioare 6cositorire, )rafitare, eloxare7 cu un strat poros ce retine uleiul* +ntre piston si cilindru este necesar un anumit -oc pentru asi)urarea deplasarii libere a pistonului in cilindru* Acest -oc produce eventuale HbataiH la rece 6daca este prea mare7 sau H)ripariH la cald 6daca este prea mic7* Constructiv, se folosesc diverse solutii pentru 16

micsorarea acestui -oc pina la valoarea minima posibila, ca: executarea de taieturi pe manta, incorporarea de placute din otel sau otel invar in umerii pistonului <ocul o ti, intre 3u!ta i!tonului !i cilin$ru e!te $e &4&( ; &4&=,,) >orma pistonului este tronconica, cu diametrul mai mic in partea capului, pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii* Astfel, in timpul lucrului, pistonul va capata o forma cilindrica, iar solicitarile vor fi reparti(ate uniform* Capul pistonului are diferite forme: plata, concava sau convexa, convexa profilata, concava profilata, cu adincitura* 5upa prelucrare, pistoanele se sortea(a pe )rupe dimensionale 6inclusiv ale(a-ul boltului7 si dupa )reutate, neadmitindu'se la acelasi set diferente mai mari de ") intre ele* Ele poarta un marca- pe cap, de care se tine seama pentru orientare la monta- in cilindri* <istoanele se sortea(a impreuna cu cilindrii motorului, pe )rupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante, formand seturi complete* Aa unele pistoane, ale(a-ul pentru bolt este decalat spre stan)a axei cilindrului, in sensul opus celui de rotatie pentru reducerea cuplului de basculare a pistonului si micsorarea batailor lui pe cilindru* Corpul pistonului este preva(ut cu 2'3 canale pentru se)mentii de compresie si un canal pentru se)mentul de un)ere, care are si orificii pentru scur)erea uleiului raclat de pe cilindrii*

<istonul 6fi) 137

&e)mentii * &e)mentii sunt piesele inelare care, datorita elesticitatii lor apasa asupra cilindrului, asi)urind etansarea cu pistonul* &e montea(a in canalele din (ona port se)ment si sunt: de compresie, cu rol de etansare intre piston si cilindru, si de un)ere 6raclori7, pentru ra(uirea si evacuarea excesului de ulei de pe peretii cilindrilor* &e confectionea(a din fonta aliata, iar cei de un)ere pot fi din tabla de otel, in forma de 9, cu fante tip 9'>lex, bron(uri, materiale nemetalice* Aa monta-, se)mentii se asea(a cu fantele decalate 6cu un un)/i ce depinde de numarul se)mentilor7 pentru a evita pierderile de compresie* Eoltul pistonului Eoltul pistonului face le)atura articulata intre pistonul si biela, fiind solicitat la incovoiere si flamba-* Eoltul are forma tubulara, cilindrica 6uneori ine)ala7 si se confectionea(a din otel aliat sau otel carbon caruia i se aplica tratament termic de cementare si calire superficiala C+>, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectifica* +n acest fel, suprafata exterioara devine dura, re(istenta la u(are, iar mie(ul, moale si tenace, re(istent la socuri* &e admite conicitate si ovalitate de #,##3mm* Are un re)im termic de lucru ridicat 6%#'1## #C7 si conditii 17

de un)ere dificile, un)erea se face prin stropire cu uleiul scapat din la)arul bielei sau venit prin canalul din corpul bielei* +nainte de montare, pistonul se incal(este uniform in instalatii speciale 6pentru evitarea tensiunilor interne7, dupa care boltul se presea(a* Iocul sau strin)erea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic'#,##2'#,##%mm, la cele fixe in piston exista strin)ere de ?#,#2***'#,# mm* Capul de cruce =ol: face le)atura intre ti-a pistonului si biela* &e utili(ea(a la compresoarele mari* Materiale: fonta, otel*

%) Mecani!,ul cu culi!a o!cilanta

Mecanismul cu culisa oscilanta transforma miscarea circulara a elementului conducator, 3n miscare de translatie alternative a elementului condus*

Constructie: 1*manivela 2*piatra de culisa 3*culisa *A#,E#,E* articulatie " piulita

<rincipiul de functionare <iatra de culisa 2 primeste miscarea de la o coroana dintata si executa o miscare circulara uniforma 3n -urul articulatiei A#, prin intermediul manivelei 1* Culisa 3 este antrenata de piatra de culisa 2 si oscilea(a la un capat 3n -urul articulatiei E#, iar cu celalalt pune 3n miscare elementul condus C* Acesta va reali(a miscarea principala 6C este o piulita a carei miscare de rotatie este transformata 3n miscare de translatie de un surub cu care este con-u)ata7* 0ariante constructive principale : 18

a7 mecanismul manivela ? culisa oscilanta 6ex* mecanismele sepin)7 b7 mecanismul manivela ? culisa rotativa 6ex* motoarele cu cilindri rotativi7 n prima varianta cele doua po(itii extreme ale culisei sunt simetrice, culisa av8nd o miscare oscilanta* n a doua varianta, culisa se roteste permanent 3n acelasi sens*

II) () TRANS*ORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE DE ROTATIE INTERMITENTA

') Mecani!,ul cu clichet

Acest mecanism este utili(at fie pentru transformarea miscarii de oscilatie a elementului conducator in miscare de rotatie sau de translatie intermitenta a elementului condus, fie pentru impiedicarea miscarii intr'un sens a elementului condus*

Mecanismul cu clic/et se compune din: element condus ' roata dintata, roata neteda, bara dintata, clic/et ' poate transmite miscarea sau poate fi utili(at ca element de fixare* Ca solutii constructive, mecanismele cu clic/et pot fi: ' cu elemente dintate, 'cu elemente cu frictiune* 5upa numarul de clic/ete, aceste mecanisme pot fi: ' cu un clic/et, 'cu doua sau mai mu+te clic/ete* 19

5upa modul in care are loc cuplarea, mecanismele cu clic/et pot fi: 'mecanisme cu cuplare interioara, 'mecanisme cu cuplare exterioara, 'mecanisme cu cuplare frontal* Mecanismele cu clic/et sunt utili(ate in re)imuri de functionare la turatii mici datorita ()omotului pe care il produc in timpul functionarii pe directia neblocata* 9n alt motiv al utili(arii la turatii mici este acela ca, la pornire si la oprire produc socuri* 5aca totusi este absolute necesar sa fie utili(ate la turatii mari, in timpul deblocarii par)/ia va fi ridicata de pe dantura rotii dintate cu a-utorul unui mecanism de ancora* Materiale utili(ate* Atat pentru roata de clic/et cat si pentru clic/et sunt utili(ate oteluri cementate si calite 1B C5 B, 1 C 1#, cu o duritate de pana la " ? "2 D=C* <entru constructii mai putin solicitate se pot folosi si oteluri de calitate 4AC ", 4AC #* Mecanismele cu clic/et au aplicatii ca: 'relee de timp, 'mecanisme de ceasornic, 'selectoare pentru central telefonice automate, 'mecanisme de comanda, 'mecanisme de blocare* Clic/etul este o p8r)/ie 617 articulata la un capat si care are celalalt capat profilat, astfel 3nc8t, patrun(8nd 3ntre dintii unei roti dintate 627 sa 3mpiedice rotirea acesteia 3ntr'un anumit sens 6fi) 1"7*
1* 2* 3* * "* $* B* manivela biela balansier batiu roata cu dinti clic/et clic/et de blocare

Miscarea va fi fra)mentata de clic/etul 6$7 care se roteste liber 3n -urul unei articulatii solidare cu balansierul 637* Clic/etul de blocare 6B7 este un element de si)uranta 3mpotriva sc/imbarii sensului de rotatie 3n mod accidental* ntre)ul mecanism se spri-ina pe elementul fix 6 7 ?batiu* &e foloseste la unele mecanisme speciale de deplasare cu cursa foarte scurta* El este actionat pentru a 3mpin)e un dinte si apoi, retra)8ndu'se un pas, antrenea(a urmatorul dinte, repet8nd miscarea* n acest fel, roata dintata sau cremaliera se deplasea(a pas cu pas*

5eplasarea periodica reali(ata de aceste mecanisme poate fi re)lata prin urmatoarele metode: 'modificand un)/iul de oscilatie, 'mentinand constant un)/iul de oscilatie, dar modificand numarul de dinti al rotii dintate

%) Mecani!,ul cu cruce $e Malta

Mecanismul cu cruce de Malta face parte din mecanismele de transmitere a miscarii de rotatie intermitenta* 5in aceasta )rupa fac parte mecanismele cu roti avand profilul danturat numai pe anumite portiuni 6 transmisii cu elemente stelate7 * Au forme constructive variate, adaptate cerintelor,folosite in constructia masinilor de calcul, a automatelor de control* +n industria alimentara la masinile de do(a-, etc* Aceste mecanisme transforma miscarea de rotatie continua a elementului conducator intr'o miscare de rotatie cu oprire periodica a elementului condus* +n functie de po(itia elementului conducator si a elementului condus, mecanismele cu cruce de Malta pot fi: 'mecanisme cu cruce de Malta cu an)renare interioara, 'mecanisme cu cruce de Malta cu an)renare exterioara*
1*roata conducatoare 2*element condus 6cruce de Malta7 3*arbore conducator *arbore condus 6pe care se montea(a crucea de Malta7 "*canal radial A* (ona decupata din roata conducatoare E* (ona accesibila C* stift

Modul de functionare 6fi) 1B7 : =oata conducatoare 617 se roteste cu o vite(a un)/iulara constanta* Elementul condus 627 are forma crucii de Malta* =oata conducatoare si crucea de Malta sunt montate pe arbori paraleli* Elementul condus are santuri radiale, dispuse la !#J 3n care intra pe r8nd stiftul 6C7* <entru fiecare deplasare a stiftului se obtine un sfert de rotatie a elementului condus 627* Transmisia exterioara prin cruce de Malta se compune dintr'un element conducator si un element condus Elementul conducator este preva(ut la extremitatea bratului cu un bolt care tine loc de dinte, numit si antrenor* Elementul condus este o roata care are z canale radiale* Atunci cand elementul conducator se roteste, antrenorul intra in canalele radiale ale elementului si acesta se roteste* +n momentul iesirii antrenorului din canal, discul acestuia vine in contact cu conturul sub forma de arc de cere al elementului, pe care il fixea(a intr'o anumita po(itie*

21

Materiale de executie* Materialele folosite pentru antrenori sau role sunt otelurile =ul1 de calitate, avand D=C @ "%'$2* &uprafetele de lucru ale canalelor se executa din 1 C 1# calit pana la D=C @ "'"#*

Mecani!,ul cu ca,e
.otiuni )enerale Mecanismele formate dintr'un element conducator, profilat numit cama, care transmite miscarea unui element cu miscare de translatie sau oscilatie, numit tac/et, se numesc mecanisme cu cama* Ele sunt folosite in toate domeniile de activitate 6constructii de masini, industria textila, mecanica fina, masini unelte, masini de calcul, industria alimentara 7 unde sunt necesare anumite le)i de miscare cerute de procesul te/nolo)ic sau de sistemele de mecani(are si automati(are* &tructura mecanismelor cu came* 9n mecanism cu came este alctuit din urmtoarele elemente : 1* Cama ? care poate avea o mi1care de rota2ie sau o mi1care de transla2ie , 2* Tac/etul ? poate avea diverse forme constructive 1i poate executa mi1cri de transla2ie sau de rotatie* 3* =ola sau )aletul ? un element suplimentar, a crui pre(en2 este op2ional* =olul acestui element este de a mic1ora pierderile prin frecare 1i de a reduce u(ura elementelor 3n contact 1i nu 3n ultimul rand, de a reali(a curbura minim a profilului camei 3n scopul asi)urrii un)/iurilor de transmitere a mi1crii, * Arc sau un element elastic care asi)ur prin for2 contactul dintre cam 1i )alet sau dintre cama si tac/et* Anali(8nd func2ionarea unui mecanism cu came, se pot eviden2ia mai multe fa(e sau etape* =epre(entarea )rafic a succesiunii fa(elor 6etapelor7 se nume1te ciclo)rama mi1crii 1i poate fi polar, carte(ian sau sub form tabelar * 9n)/iurile cu care se rote1te cama se numesc un)/iuri de fa( 1i au urmtoarele semnifica2ii: 'un)/iul corespun(tor fa(ei de ridicare 6urcare7 a tac/etului, 'un)/iul corespun(tor fa(ei de repaus 6pau(7 a tac/etului, ' un)/iul corespun(tor fa(ei de cobor8re a tac/etului* Avanta-e : 'posibilitatea obtinerii unor miscari foarte variate a tac/etului, 'orice le)e de miscare poate fi reprodusa pri profilarea tac/etului, 'simplitate constructive a mecanismului, ')abarit redus* 5e(avanta-e , 22

'u(ura mare in punctele de contact tac/et'cama, ce duce la modificarea le)ii de miscare, 'dificultati in prelucrarea cu preci(ie a profilului camelor, 'necesita elemente elastice pentru creearea presiunii tac/et'cama*

* n fi) 1% mecanismul care transforma miscarea de rotatie a camei 3n miscare rectilinie alternativa verticala a tac/etului* n fi) 1! mecanismul cu miscare de oscilatie a tac/etului 3n fi) 2# mecanismul cu cama de translatie si tac/et oscilant . Materiale* Camele se executa din otel'carbon de imbunatatire 64AC " 4AC $#B7 sau din oteluri aliate carora l'i se aplica tratamente termice, pentru ca duritatea stratului superficial sa atin)a nivelul de D=C $'$#* +n ca(ul transmiterii de efoturi mici camele pot fi confectionate si din fonte, bron(uri sau materiale plastice*

Cap III III.1 Calitatea si mentenanta sistemelor mecanice

Calitatea repre(int expresia )radului de utilitate a produsului, msura 3n care, prin ansamblul caracteristicilor sale te/nico'func2ionale, psi/o'sen(oriale 1i economice, acesta satisface nevoia pentru care a fost creat 1i respect restric2iile impuse de interesele )enerale ale societ2ii privind eficien2a social'economic, protec2ia mediului natural 1i social* Calitatea are un caracter complex, determinat de numrul mare de caracteristici sau de 3nsu1iri pe care trebuie s le 3ndeplineasc produsul* <entru aprecierea sau evaluarea calit2ii se utili(ea( caracteristicile de calitate) Acestea, numite 1i criterii sau parametri de calitate, sunt propriet2i cantitative sau calitative folosite pentru eviden2ierea cerin2elor de calitate impuse produselor 1iKsau componentelor lor* n industria constructoare de ma1ini se utili(ea( mai multe tipuri de caracteristici de calitate: 23

' te/nice, ' economice, ' psi/o'sen(oriale, ' de disponibilitate, ' cu caracter social* Caracteristicile te/nice vi(ea( acele 3nsu1iri ale produsului menite s satisfac, 3ntr'un anumit )rad, o utilitate* Acestea sunt propriet2i fi(ico'c/imice proprii structurii produsului, determinate de concep2ia constructiv func2ional* Caracteristicile te/nice se pot msura obiectiv, direct sau indirect, cu o preci(ie suficient, prin mi-loace te/nice* 5intre caracteristicile te/nice, o importan2 deosebit o au preci(ia )eometric sau dimensional a produsului respectiv, precum 1i preci(ia cinematic sau de mi1care* Caracteristicile economice vi(ea( aspecte de ordin economic ale producerii 1i ale utili(rii produselor* Acestea sunt exprimate printr'o serie de indicatori, cum sunt: ' costul de produc2ie, ' pre2ul, ' c/eltuieli de mentenan2, ' randamentul, ' )radul de valorificare a materiilor prime* Caracteristicile psi/o'sen(oriale se refer la efectele de ordin estetic 1i er)onomie pe care le au produsele asupra utili(atorilor, prin form, culoare, )rad de confort* Acestea sunt variabile 3n timp, iar aprecierea lor este influen2at de factori subiectivi* Caracteristicile de disponibilitate reflect aptitudinea produselor de a'1i reali(a func2iile utile de'a lun)ul duratei lor de via2* Aceste caracteristici sunt definite de dou no2iuni fundamentale: fiabilitatea 1i mentenabilitatea* >iabilitatea unui produs este capacitatea acestuia de a'1i 3ndeplini func2iile cu anumite performan2e 1i fr defec2iuni un anumit interval de timp, 3n condi2iile de exploatare date* >iabilitatea este, prin urmare, o mrime care caracteri(ea( si)uran2a 3n func2ionare a unui sistem te/nic* ntre calitate 1i fiabilitate exist o str8ns le)tur, fiabilitatea put8nd fi considerat calitatea produsului extins 3n timp* Mentenabilitatea repre(int probabilitatea ca, 3n urma unei defec2iuni, starea de bun func2ionare s fie restabilit 3ntr'un interval de timp dat, adic produsul s poat fi reparat u1or* Exist dou no2iuni care sunt le)ate de mentenabilitate, mai precis cea de mentenan 1i cea de disponibilitate. Mentenana repre(int activitatea depus 3n vederea restabilirii capacit ii de bun funcionare a produsului dup ce s'a produs o defec iune* 5isponibilitatea repre(int capacitatea unui sistem de a fi pus 3n func ionare 3ntr' un anumit interval de timp, dup ce s'a produs o defec iune* Caracteristicile cu caracter social se refer la efectele )enerate de sistemele te/nolo)ice de reali(are a produselor, c8t 1i la efectele produse de utili(area acestora asupra mediului natural, asupra si)uran2ei 1i a snt2ii oamenilor*

24

III)% intretinerea !i re ararea a !i!te,elor ,ecanice

Activitatea industrial, dar 1i activitatea curent efectuat 3n diferite unit2i industriale necesit utili(area unui mare numr de ma1ini, utila-e 1i instala2ii* Acestea trebuie s func2ione(e la parametrii optimi, fr 3ntreruperi 1i fr a produce accidentri* Aceasta este, de altfel, condi2ia esen2ial a unei activit2i de calitate* n timpul func2ionrii, ma1inile 1i instala2iile sufer procese de u(ur ce pot afecta nu doar buna func2ionare a acestora, dar pot avea consecin2e )rave, cum ar fi erorile de prelucrare sau c/iar accidentrile* n momentul predrii utila-ului sau a instala2iei ctre beneficiar, acestuia i se vor 3nm8na o serie de norme 1i re)lementri pentru a asi)ura func2ionarea 3n parametri normali* 5intre aceste norme, men2ionm: F evitarea supra3ncrcrilor, F respectarea parametrilor de lucru, F respectarea condi2iilor de montare, dar 1i asi)urarea condi2iilor optime de mediu, F respectarea intervalului de lucru, dar 1i de pau( specifice fiecrui utila- sau instala2ie, F deservirea utila-ului 1i a instala2iei de ctre personal calificat, F cur2area 1i 3ntre2inerea corect, F un)erea pieselor 3n mi1care, F urmrirea continu a func2ionrii, dar 1i verificarea parametrilor de func2ionare, F respectarea )raficului de 3ntre2inere, F remedierea defec2iunilor imediat ce acestea apar, F reali(area repara2iilor, dar 1i a 3ntre2inerii de ctre personal calificat, F verificarea periodic a strii 1i a func2ionalit2ii accesoriilor folosite* ntre2inerea este ansamblul de opera2ii ce vi(ea( men2inerea ma1inilor, a instala2iilor 1i a utila-elor 3n condi2ii normale de func2ionare 3ntre dou repara2ii consecutive, reduc8nd riscul apari2iei 3ntreruperilor 3n func2ionare* 9n important indice de calitate a unei ma1ini este repre(entat de durata perioadelor dintre repara2ii* Aceasta depinde de durata de serviciu a pieselor componente, dar 1i de modul de 3ntre2inere 1i exploatare, precum 1i de calitatea repara2iei anterioare* Aucrrile de 3ntre2inere se pot executa: a7 permanent, de ctre personal de deservire, b7 periodic, de ctre personal calificat 3n acest sens* Aucrri de 3ntre2inere executate de personalul ce folose1te utila-e <entru prevenirea u(urii, pstrarea duratei de exploatare, dar 1i a preci(iei de prelucrare este necesar ca personalul ce folose1te utila-ul s reali(e(e o serie de opera2ii de 3ntre2inere, dupa cum urmea(a: a7 supravegherea i curarea zilnic, sptmnal sau lunar trebuie s vi(e(e detectarea urmtoarelor semnale de alarm: F apari2ia ()omotelor anormale, F existen2a 1ocurilor sau a vibra2iilor, F 3ncl(irea pr2ilor componente sau a 3ntre)ii instala2ii, F apari2ia eventualelor -ocuri 3n la)re sau an)rena-e, 25

F apari2ia eventualelor defecte 3n 3mbinri, F mic1orarea preci(iei de prelucrare sau de exploatare* b7 reglarea funcionrii subansamblurilor i a pieselor componente, pentru eliminarea -ocurilor 1i corec2ia preci(iei, dar 1i pentru asi)urarea parametrilor optimi de func2ionare, c7 ungerea regulat a utilajului, conform prescrip2iilor din cartea te/nic, respect8nd at8t calitatea lubrifiantului, c8t 1i ciclul de completare sau 3nlocuire a acestuia, d7 remedierea imediat a defectelor, acolo unde este posibil, opera2ie care const 3n: F str8n)erea or)anelor de asamblare demontabil, F 3nlocuirea )arniturilor, F 3nlocuirea pieselor u(ate, F 3nlocuirea dispo(itivelor sculelor auxiliare* 5ac se constat o u(ur mare a componentelor ma1inilor 1i a utila-elor, dar 1i scderea peste limitele admise a preci(iei de prelucrare, se opre1te utila-ul 1i se aplic repara2iile necesare* Aucrri executate de personalul de 3ntre2inere ntre2inerea de ctre personalul speciali(at se face parcur)8nd urmtoarele etape: a7 verificarea sistemului de rcire 1i un)ere, b7 verificarea comportrii 3n exploatare a ma1inii, c7 re)lri 1i demontri par2iale ale subansamblelor care pre(int importan2 3n exploatare, d7 3nre)istrarea re(ultatului verificrii 3n dosarul ma1inii, pentru a putea fi determinate cau(ele u(urii, 3n scopul stabilirii tipului de repara2ie necesar* <ersonalul de 3ntre2inere are obli)a2ia de a efectua (ilnic sau la anumite perioade de timp, fixate prin normative, verificri pentru stabilirea strii te/nice 1i a modului de func2ionare a ma1inilor 1i a utila-elor* <rin aceast activitate, parametrii ma1inilor sunt pstra2i 3n limite care asi)ur preci(ia de prelucrare 1i func2ionare, se pot depista 3n timp util deficien2ele 1i anomaliile de func2ionare, se previne a)ravarea lor, se evit apari2ia de avarii, cre1te )radul de si)uran2 3n exploatare 1i durata de func2ionare* 9rmrirea 1i verificarea ma1inilor 1i a instala2iilor se face dup un pro)ram bine stabilit, corelat cu cerin2ele produc2iei*

Curarea sistemelor te/nice Curarea este operaia de 3ntreinere care se reali(ea(, frecvent at8t de lucrtorul care folosete maina, c8t i de personalul speciali(at* &e execut 3n scop de 3ntre inere dar i 3nainte de reparaii* 4pera2ia poate fi executat 3n locurile 3n care func2ionea( ma1ina sau 3n ateliere special amena-ate pentru splare 1i cur2are* 3nainte de splare 1i cur2are, ma1ina va fi oprit, iar 3n situa2ia 3n care substan2ele folosite sunt inflamabile se 3ndeprtea( orice surs desc/is de foc* +nstala2iile de rcire 1i un)ere vor fi )olite 1i se va sc/imba uleiul, 3n scopul 3ndeprtrii impurit2ilor* &e vor demonta 1i cur2a cu re)ularitate: F sistemele de etan1are, F filtrele instala2iilor de un)ere, F filtrele instala2iilor de func2ionare 1i de evacuare a re(iduurilor, F suprafe2ele active de lucru, F sculele, dispo(itivele 1i verificatoarele*

26

=epara2iile sunt opera2ii reali(ate 3n scopul remedierii defec2iunilor aprute 3n timpul exploatrii unui utila-* <rin repararea unei ma1ini se 3n2ele)e refacerea )radului de preci(ie, 3nlocuirea 1i recondi2ionarea acelor piese ce pre(int u(uri sau defecte pronun2ate* Ma1ina reparat trebuie s aib acelea1i caracteristici dimensionale, de aspect 1i preci(ie ca o ma1in nou* <rin eliminarea cau(elor care provoac defectri sau mic1orarea preci(iei unei ma1ini ob2inem: F reducerea c/eltuielilor din cau(a opririlor, F reducerea c/eltuielilor din cau(a repara2iilor, F mrirea intervalului de timp dintre repara2ii, F reducerea numrului de rebuturi, F evitarea accidentrilor din cau(a defec2iunilor ivite* Cau(ele care duc la defectarea 1i distru)erea or)anelor de ma1ini sau la o func2ionare defectuoas sunt: F existen2a suprafe2elor insuficient prote-ate, ele fiind supuse unei intense u(uri abra(ive 6masele ma1inilor de prelucrat prin a1c/iere, )/ida-ele ma1inilor 1i ale utila-elor, instala2iile care lucrea( 3n mediu cu praf7, F strivirea suprafe2elor din cau(a sarcinilor prea mari existente 3n timpul func2ionrii, F oboseala materialelor, F coro(iunea materialelor, F construc2ia, monta-ul, dar 1i repara2iile defectuoase 6ale)erea materialelor 1i a tratamentelor termice necorespun(toare, ale)erea incorect a -ocurilor 1i a a-usta-elor, abateri de la dimensiunile prescrise, un)erea necorespun(toare7, F montarea 1i re)larea incorect a ma1inii sau a utila-ului, F existen2a 1i starea elementelor de si)uran2 necesare limitrii distru)erii unor piese 6limitatoare de curs, limitatoare de presiune, limitatoare de vite(, sisteme de 3nc/idere' desc/idere7* <entru buna desf1urare a opera2iilor de repara2ii sunt necesare o serie de msuri te/nico'or)ani(atorice, dintre care amintim: F elaborarea te/nolo)iilor de reparare, F stabilirea unor locuri 3n care se desf1oar aceste activit2i, F dotarea atelierelor de repara2ii cu ma1ini, aparate de msur 1i control adecvate, F utilarea atelierelor cu scule, dispo(itive 1i ma1ini'unelte de cea mai bun calitate, F utilarea acestor ateliere cu mi-loace de ridicat 1i transport pentru piese )rele, F existen2a mi-loacelor de protec2ie 3mpotriva ac2iunii ra(elor solare, pe timp de var folosind perdele de protec2ie netransparente, pe timp de iarn este necesar prote-area 3mpotriva radia2iilor emise de instala2iile pentru 3ncl(it, impun8ndu'se necesitatea de a evita apari2ia dilatrilor, ce provoac deformarea suprafe2elor, F atelierele vor fi bine iluminate, iar la locul de munc se va avea 3n vedere ca lumina s vin lateral 1i nu de sus, F repara2iile vor fi efectuate numai de personal calificat, F personalul care reali(ea( repararea trebuie s cunoasc cinematica, func2ionarea 1i modul de manevrare a ma1inii, iar 3nainte de 3nceperea opera2iilor de repara2ii s studie(e documenta2ia ma1inii 6cartea ma1inii, desenele 1i documentele referitoare la construc2ia ma1inii7, F locurile de munc trebuie s fie dotate cu scule 1i dispo(itive potrivite activit2ii desf1urate, iar acestea s se )seasc 3n perfect stare de func2ionare 1i folosire, F aparatele 1i dispo(itivele de msurare 1i control vor avea certificat de calitate din partea laboratoarelor de msurri, care s ateste c acestea sunt 3n bun stare de func2ionare, )arant8nd totodat preci(a msurtorilor* 27

&istemele de repara2ii repre(int forme standardi(ate ale repara2iilor, prin care este stabilit nivelul de repara2ii necesare, dar 1i )radul 1i intervalul de timp de scoatere din func2iune* <re(entm, 3n cele ce urmea(, aceste sisteme de repara2ii 3n detaliu* a7 &istemul de repara2ii executate din necesitate: F repara2ia nu este planificat, F este reali(at din cau(a u(urii avansate a unei piese sau a mai multor piese, F defectul apare din cau(a unui accident ce nu 2ine de func2ionarea ma1inii, F ma1ina nu mai poate fi 2inut 3n exploatare* b7 &isteme de repara2ii pe ba( de constatri: F se stabile1te repara2ia ce va fi executat cu oca(ia revi(iei sau a lucrrilor curente de 3ntre2inere, F piesele de sc/imb se cunosc 1i se pre)tesc din timp, F repara2ia se face la un moment dinainte stabilit, F volumul de repara2ii depinde de starea ma1inii* c7 &istemul de repara2ii cu planificare ri)id: F prevede scoaterea din func2iune a ma1inii la intervale dinainte stabilite, F scoaterea din func2iune nu se face dup o constatare a strii ma1inii, F piesele 1i or)anele de ma1ini ce vor fi 3nlocuite sunt independente de starea ma1inii, F se aplic ma1inilor 1i utila-elor cu )rad mare de risc 3n timpul exploatrii* d7 &istemul preventiv de repara2ii periodice planificate: F repara2iile stabilesc u(ura 3n timp a tuturor or)anelor de ma1ini 1i componente, F stabile1te duratele de func2ionare, dar 1i termenele de repara2ii, F stabile1te nivelul repara2iei 6dac la termenul stabilit o repara2ie mare nu este necesar, atunci ea va fi 3nlocuit cu una de nivel mai mic7, F are avanta-ul c evit scoaterea neprev(ut a ma1inii sau a utila-ului din func2iune, F scade )radul 1i timpul de pre)tire pentru repara2iile urmtoare, F sistemul prevede 1i lucrri de 3ntre2inere te/nic* ntre2inerea te/nic reali(at la anumite intervale de timp dinainte stabilite se nume1te revi(ie te/nic* =evi(ia te/nic stabile1te: F starea te/nic a ma1inii, F principalele opera2ii ce vor fi reali(ate cu oca(ia primei repara2ii a ma1inii, F asi)ur func2ionarea ma1inii 3n condi2ii optime, F reali(ea( re)larea 1i consolidarea unor piese sau subansambluri, F stabile1te starea de func2ionare a subansamblelor de comand, de re)lare a sistemelor de un)ere, F se execut, de re)ul, 3n perioadele 3n care, conform pro)ramului, ma1inile nu func2ionea(* Aucrrile de repara2ii sunt activit2i ce cuprind recondi2ionarea sau 3nlocuirea pieselor 1i a subansamblurilor, pentru a men2ine caracteristicile func2ionale 1i de preci(ie ale ma1inilor, utila-elor 1i instala2iilor* =epara2iile pot fi curente, capitale sau accidentale* =epara2iile curente sunt cele executate periodic 1i planificat, pentru 3nlturarea u(urii materiale 1i a unor deteriorri accidentale* Aceste opera2ii prevd recondi2ionarea unor piese sau 3nlocuirea unor piese sau subansambluri* n ca(ul acestui tip de repara2ii se pot executa urmtoarele opera2ii: splarea unor piese 1i subansamble, repararea aprtorilor, a-ustarea penelor, 3nlocuirea pieselor mai pu2in importante, verificarea 1i cur2area instala2iilor de un)ere 1i a filtrelor, sc/imbarea 28

uleiului, re)larea sistemului de comand electric 1i /idraulic, repararea la)relor sau 3nlocuirea rulmen2ilor* =epara2iile capitale sunt executate planificat, la expirarea ciclului de func2ionare, 3n scopul men2inerii parametrilor func2ionali 1i a evitrii scoaterii din func2iune a ma1inii sau a utila-ului* n ca(ul acestui tip de repara2ii se execut: F demontarea par2ial sau total, F repararea pieselor de ba(, F cur2area 1i recondi2ionarea pieselor supuse frecrilor puternice, F 3nlocuirea par2ial sau total a pieselor u(ate, precum 1i a unor subansambluri, F 3nlocuirea ec/ipamentului electric, F remontarea ma1inii, F roda-ul ma1inii, F probe de func2ionare, 3n vederea verificrii preci(iei 1i a redrii 3n func2iune* n ca(ul opera2iei de repara2ie capital, ma1inii sau utila-ului i se pot face 3mbunt2iri 1i moderni(ri care nu vor dep1i "#L din piesele componente ale ma1inii* =epara2iile accidentale se reali(ea( atunci c8nd func2ionarea se 3ntrerupe brusc* Cau(ele pot fi: oboseala materialelor, accidente 3n alimentarea cu ener)ie, 3ntre2inerea necorespun(toare, exploatarea necorespun(toare*

Cap.IV
29

Nor,e $e !ecuritate !i !anatate in ,unca

<rocesul de munc repre(int succesiunea 3n timp 1i 3n spa2iu a activit2ilor executantului 1i mi-loacelor de produc2ie 3n sistemul de munc* &istemul de munc repre(int totalitatea ac2iunilor pe care trebuie s le efectue(e executantul prin intermediul mi-loacelor de produc2ie, pentru reali(area scopului sistemului de munc 1i a condi2iilor impuse de reali(are a acestora* Executantul este omul implicat nemi-locit 3n reali(area sarcinii de munc* Mi-loacele de produc2ie repre(int totalitatea mi-loacelor de munc 6unelte, mi-loace de transport 1i comunica2ie, recipiente 1i depo(ite pentru pstrarea produselor etc*7 1i a obiectelor muncii 6materiile prime7 pe care oamenii le folosesc 3n procesul de produc2ie* Mediul de munc repre(int totalitatea condi2iilor fi(ice, c/imice, biolo)ice 1i psi/olo)ice 3n care executantul 31i desf1oar activitatea

*actorii $e ri!c $e acci$ent/ri 1i 0,#oln/5iri ro3e!ionale

&unt factori 63nsu1iri, stri, pocese, fenomene, comportamente7 proprii elementelor sistemului de munc, ce pot provoca 3n anumite condi2ii, accidente de munc sau boli profesionale* Aa modul cel mai )eneral se clasific astfel: ') >actori de risc proprii executantului se re)sesc implica2i 3n )ene(a tuturor celorlal2i factori de risc, deoarece omul este elaboratorul 1i, totodat, cel care verific 1i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc* %) >actorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest prin dou forme: 'con2inut sau structur necorespun(toare a sarcinii de munc 3n raport cu scopul sistemului de munc ce are la ba( o insuficient cunoa1tere a te/nolo)iilor 1i metodelor de munc, 'subKsupradimensionarea cerin2elor impuse executantului care provine din neluarea 3n considerare a posibilit2ilor fi(ice 1i psi/ice ale omului* () >actorii de risc proprii mi-loacelor de produc2ie care pot fi: fizici 6risc mecanic, risc termic, risc electric7, chimici 6aci(i, substan2e toxice, substan2e inflamabile, substan2e explo(ive7 1i biologici 6microor)anisme7* :) >actorii de risc poprii mediului de munc sub form de dep1iri ale nivelului sau intensit2ii func2ionale a parametrilor de mediu specifici, precum 1i de apari2ii ale unor condi2ii de munc inadecvate*

Msuri de protecia muncii n activiti cu unelte manuale

') 9neltele de m8n trebuie s fie confec2ionate din materiale corespun(toare opera2iilor ce se execut* %) n ca(ul activit2ii 3n atmosfer cu pericol de explo(ie, se vor folosi unelte confec2ionate din materiale care nu produc sc8ntei prin lovire sau frecare* () 9neltele manuale ac2ionate electric sau pneumatic trebuie s fie prev(ute cu dispo(itive de fixare a sculei 1i cu dispo(itive care s 3mpiedice func2ionarea lor necomandat* :) Aa uneltele dotate cu scule ce pre(int pericol de accidentare 6pietre de poli(or, p8n(e de fierstru, bur)/ie etc*7, acestea vor fi prote-ate 3mpotriva atin)erii accidentale cu m8na sau alt parte a corpului* >) 9neltele de m8n rotative cu ac2ionare pneumatic vor fi dotate cu limitatoare de tura2ii* =) 9neltele de percu2ie din o2el 6ciocanele, dl2ile, dornurile, cpuitoarele7 trebuie s fie executate din o2eluri corespun(toare tratate termic, 3nc8t 3n timpul utili(rii s nu se deforme(e sau fisure(e* ?) Este strict inter(is folosirea uneltelor cu suprafe2e fisurate, deformate, 1tirbite sau a uneltelor improvi(ate* @) Co(ile 1i m8nerele uneltelor trebuie s fie bine fixate, netede 1i de dimensiuni care s permit prinderea lor si)ur 1i comod* <entru fixarea co(ilor 1i m8nerelor 3n scule se vor folosi pene metalice* A) 9neltele de m8n prev(ute cu articula2ii 6foarfeci, cle1ti, c/ei etc*7 nu trebuie s aib -oc 3n articula2ie* Ele vor fi a1e(ate astfel 3nc8t s aib orientat spre exterior partea de prindere* '&) C8nd se efectuea( lucrri la 3nl2ime uneltele manuale se pstrea( 3n )en2i re(istente 1i bine fixate de corp, pentru a fi asi)urate 3mpotriva cderii* '') n timpul transportului pr2ile tioase ale uneltelor de m8n trebuie prote-ate cu teci sau aprtori adecvate*

Msuri de protecia muncii n activiti cu ma ini ! unelte I"Msuri #enerale"

1* 4prirea ma1inilor unelte la sc/imbarea dispo(itivelor, la fixarea 1i scoaterea pieselor, la repararea, cur2irea, un)erea 1i 3nltorarea a1c/iilor sau la plecarea de l8n) ma1in* 2* >olosirea ecranelor dispo(itivelor de protec2ie, oc/elarilor 1i a altor mi-loace individuale de protec2ie* 3* ntre2inerea ma1inii, locului de munc 1i a sculelor 3n perefct stare te/nic 1i de cur2enie* * 0erificarea strii te/nice a ma1inii, sculelor 1i dispo(itivelor, at8t 3nainte, c8t 1i dup 3ncetarea lucrului 1i anun2area la predarea sc/imbului a tuturor defec2iunilor constatate*

Msuri speci$ice pentru ma ini de #urit

') &e inter(ice 2inerea pieselor cu m8na sau cu c/ei, cle1ti etc* >ixarea se face obli)atoriu 3n men)/in sau 3n dispo(itive speciale* %) Eur)/iele vor fi bine fixate 1i centrate 3n mandrine sau port'scule* 31

() &culele se scot din suporturi numai dup oprirea ma1inii 1i dup fr8narea mecanic a acestora* :)Este inter(is lucrul la ma1inile de )urit fr acoperirea capului sau prinderea prului sub basc*

Msuri speci$ice pentru uneltele a%ra&ive

1* Transportul, depo(itarea, 3ncrcarea, montarea 1i exploatarea corpurilor abra(ive se vor face cu respectarea strict a standardelor de profil* 2* Montarea discurilor abra(ive la ma1ini se va face numai de ctre muncitori instrui2i, dup montare fiind obli)atorie verificarea centrrii perfecte* 3* Montarea discurilor abra(ive se face astfel 3nc8t s se exclud posibilitatea deplasrii pe ax, 3n timpil 1i din cau(a rotirii* * Corpurile abra(ive trebuie prote-ate 3n timpil exploatrii cu carcase de protec2ie care trebuie s acopere 3ntra)a por2iune nelucrtoare* "* Toate corpurile abra(ive vor fi supuse la verificarea la sunet pentru descoperirea fisurilor, 3ncercarea re(isten2ei la rotire 1i determinarea de(ec/ilibrului*

M/!uri $e rotec-ia ,uncii la utili.area in!tala-iilor 1i echi a,entelor electrice

1* Asi)urarea inaccesibilit2ii elementelor care fac parte din cicuitele electrice prin i(olarea electric a conductoarelor, folosirea carcaselor de protec2ie le)ate la pm8nt, 3n)rdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate respect8ndu'se distan2a impus p8n la elementele sub tensiune, amplasarea conductoarelor electrice la o 3nl2ime inaccesibil pentru om* 2* >olosirea tensiunilor reduse 6de 12, 2 1i 3$ 07 pentru lmpile 1i sculele electrice portative, evitarea rsucirii sau 3ncolciriii cablului de alimentare 3n timpul lucrului, evitarea trecerii cablului peste drumul de acces 1i 3n locurole de depo(itare a materialelor, inter(icerea reparrii sau remedierii defectelor 3n timpul func2ionrii* 3* >olosirea mi-loacelor individuale de protec2ie 6principale ? ti-e electroi(olante, cle1ti i(olan2i, scule cu m8nere i(olante 1i secundare ? ec/ipament de protec2ie, covora1e de cauciuc, platformr 1i )rtare i(olante7 1i a mi-loacelor de averti(re 6plci averti(oare, indicatoare de securitate, 3n)rdiri provi(orii7* * 5econectarea automat 3n ca(ul apari2iei unei tensiuni de atun)ere periculoase sau unor scur)eri de curent periculoase* "* &epararea de protec2ie cu a-utorul unor transformatoare de separa2ie* $* +(olarea suplimentar de protec2ie* B* <rotec2ia prin le)are la pm8nt* %*<rotec2ia prin le)are la nul* !* <rotec2ia prin e)ali(area poten2ialelor*

Protectia i, otri5a electrocutarii la ,a!inile2 unelte

Art) (&=) ' <rotectia impotriva electrocutarii prin atin)ere directa la ec/ipamentele electrice de pe masinile'unelte se reali(ea(a prin : ' utili(area carcaselor de protectie, 32

' i(olarea suplimentara a partilor active, ' descarcarea ener)iei inma)a(inate in condensatoare, ' inter(icerea accesului la partile active a personalului necalificat in meseria de electrician si neautori(at sa lucre(e la instalatiile respective* Art) (&?) ' 5esc/iderea carcaselor de protectie 6 usi, capace, placi de inc/idere etc*7 se va reali(a prin unul din urmatoarele moduri: ' utili(and o c/eie sau o scula speciala cand, in interiorul carcaselor, au acces persoane calificate in meseria de electrician si autori(ate sa lucre(e la instalatiile respective, ' folosind bloca-e electrice sau mecanice care deconectea(a toate partile active, cind in interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate in meseria de electrician, insa autori(ate sa lucre(e la instalatiile respective, ' fara folosirea unei c/ei sau scule si fara deconectarea partilor active, cind accesul este oca(ional si se reali(ea(a un obstacol sau o in)radire in interiorul carcasei, pentru a impiedica atin)erea partilor active* Art) (&@) ' +(olatia suplimentara va acoperi complet partile active si va fi re(istenta la toate solicitarile fi(ice si c/imice posibile* Art) (&A) ' Aa intreruperea tensiunii din reteaua electrica, descarcarea ener)iei inma)a(inate in condensatoare se va reali(a prin re(istenta, daca ener)ia electrica inma)a(inata depaseste #,1 Iouli* Art) ('&) ' 617 <e masinile'unelte sunt admise urmatoarele sisteme de distributie a ener)iei electrice : a7 curent alternativ trifa(at : ' cu neutru le)at direct la pamant 6 cu 3 sau conductoare 7, ' cu neutrul i(olat 6 cu 3 conductoare 7* b7 curent alternativ monofa(at : ' cu doua conductoare, din care unul este le)at direct la pamant, ' cu doua conductoare i(olate fata de pamant* c7 curent continuu : ' cu doua conductoare, din care unul este le)at direct la pamant, ' cu doua conductoare i(olate fata de pamant* 627 9tili(area altor sisteme constituie, pentru fiecare ca( in parte, obiectul unei examinari speciale* Art) ('') ' 617 <rotectia impotriva electrocutarii, prin atin)ere indirecta la masinile'unelte, va fi reali(ata conform prevederilor &TA& 12$# K1'%B, &TA& 12$# K '%!, &TA& 12$# K"'!#* 627 +n ca(ul masinilor'unelte alimentate de la reteaua electrica de -oasa tensiune cu neutrul le)at la pamant, protectia principala trebuie sa fie le)area la nul, suplimentata de protectia prin le)are la pamant* 637 +n ca(ul masinilor'unelte alimentate de la o retea electrica de -oasa tensiune, i(olatia fata de pamant, protectia principala trebuie sa fie le)area la pamant, suplimentata obli)atoriu de utili(area unui dispo(itiv care sa intrerupa alimentarea cu ener)ie electrica in maximum 3 sec* de la aparitia unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de atin)ere periculoasa* Art) ('%) ' Eatiul masinilor'unelte va fi preva(ut cu 2 borne de protectie* 9na dintre borne se va afla in cutia de borne de alimentare, iar cealalta se va afla in exterior, pe constructia metalica a masinii* Aceasta prevedere va fi respectata si la prefabricatele electrice de -oasa tensiune 6<EIT7 din care se alimentea(a cu ener)ie electrica masinili'unelte* Art) ('() ' 617 +n ca(ul retelelor electrice le)ate la pamant cu tensiunea de linie de 3%# 0, cablurile care alimentea(a masinile'unelte trebuie sa contina 2 conductoare de nul 6de lucru si de protectie7, daca tablourile electrice sunt montate pe masini si daca pe masini exista receptoare alimentate la tensiunea de 22#0* 33

627 Conductorul de nul se va conecta la o borna i(olata de lan)a bornele fa(elor din cutia de borne a masinii* 637 Conductorul de nul de protectie se lea)a la borna de protectie aflata in cutia de borne a masinii'unelte* 5aca nu exista nici un receptor alimentat la 22#0, atunci cablul poate sa contina un sin)ur conductor de nul 6conductorul de nul de protectie7* Art) (':) ' 617 +n ca(ul retelelor le)ate la pamant cu tensiunea de alimentare de 3%#0, cablurile care alimentea(a masinile'unelte vor contine un sin)ur conductor de nul, indiferent de tensiunile receptoarelor monofa(ate 6infasurarile primare ale transformatoarelor de iluminat sau de comanda etc*7, daca tabloul electric ec/ipat cu protectie maximala de curent 6cu carcasa metalica7 este sudat pe constructia metalica a masinii, cu conditia sa fie satisfacuta prevederea de la articolul 31B al*3* 627 Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va le)a prin sudura la masa masinii* Masa se va le)a la pamant* Art) ('>) ' 617 Mi-locul principal de protectie impotriva electrocutarii prin atin)ere indirecta la ec/ipamentele montate pe masini'unelte va fi le)area la masa metalica a masinii* Ae)area la masa a ec/ipamentelor electrice mobile ale masinilor'unelte se va reali(a printr'un conductor de cupru flexibil, care va insoti conductoarele de fa(a* 627 Ae)area ec/ipamentelor electrice fixe ale masinilor'unelte se va face cu conductoare de cupru flexibile, conectate intre carcasele lor si bornele special montate pe batiurile masinilor* 5aca nu este posibila aceasta solutie, se va reali(a masura indicata mai sus pentru ec/ipamentele mobile* Art) ('=) ' 617 Mi-locul suplimentar de protectie impotriva electrocutarii, prin atin)ere indirecta la ec/ipamentele electrice montate pe masinile'unelte, va fi deconectare automata in ca( de defect* 627 +n ca(ul retelelor le)ate la pamant, se va adopta protectia prin deconectare automata la curentii de defect 6<AC57* 637 +n ca(ul in care nu se utili(ea(a protectia automata la curentii de defect 6<AC57 ca protectie suplimentara, atunci le)area la masa metalica a masinii va fi considerata drept protectie suplimentara, iar ca protectie principala va fi adoptata le)area la nul* Ae)area la nul va fi asi)urata prin conductorul de protectie prin cablul de alimentare a ec/ipamentului de pe masina'unealta* 6 7 +n ca(ul retelelor i(olate de pamant, va fi preva(ut obli)atoriu un dispo(itiv de semnali(are sau deconectare a punerilor simple la pamant* 6"7 <rotectia suplimentara se va adopta numai daca retelele de pe masini sunt separate )alvanic de retelele de alimentare ale masinilor* Art) ('?) ' 617 Euloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor or)ane ale masinilor'unelte vor fi considerate ca asi)ura le)atura )alvanica la pamant, daca suprafetele de contact sunt curatate si sectiunile lor tranversale suporta curentul de defect* 627 &uprafetele portante metalice ale ec/ipamentelor mobile ale masinilor'unelte vor fi considerate ca asi)ura continuitatea electrica pentru le)area la masa 6pamant7, daca intre acestea si suprafetele fixe nu exista straturi i(olate* 637 =e(istenta electrica, masurata intre borna de le)are la pamant si oricare parte metalica care poate fi atinsa de om, nu va depasi #,1M* Art) ('@) ' 617 Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protectie, dar vor fi racordate la circuitul de protectie* 627 =acordarea se va face prin elementele de fixare sau printr'un alt conductor* Art) ('A) ' &uruburile si bornele destinate le)aturilor conductoarelor de protectie nu vor avea functia de asamblare* Art) (%&) ' <artile metalice ale ec/ipamentelor electrice cu actionare manuala vor fi le)ate la circuitul de protectie sau vor avea i(olatie suplimentara* 34

Art) (%') ' 617 Cablurile de alimentare ale or)anelor masinilor'unelte, care in timpul functionarii se deplasea(a sub tensiune, vor fi prote-ate cu elemente si)ure impotriva deteriorarilor mecanice* 627 Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie* Art) (%%) ' 617 po(area cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin canalele platformelor de fixare este inter(isa* 627 Este obli)atorie protectia cablurilor impotriva deteriorarilor cau(ate de spanul re(ultat din procesul de prelucrare* 637 Cablurile de forta vor fi po(ate pe trasee diferite fata de cablurile de comanda sau iluminat local* &e admite montarea cablurilor intr'un sin)ur tub, -)eab sau manunc/i, cu conditia i(olarii suplimentare a conductoarelor corespun(atoare tensiunii celei mai mari* Art) (%() ' Este inter(isa amplasarea pri(elor pe peretii prefabricatelor electrice de -oasa tensiune 6<EIT7 pentru alimentarea elementelor mobile, daca producatorul <EIT nu a preva(ut aceasta* Art) (%:) ' Amplasarea ec/ipamentelor electrice pe masinile'unelte va fi facuta in asa fel, incat sa nu se produca deteriorarea lor la scoaterea spanului* Art) (%>) ' 5istanta minima fata de tablourile electrice, sub care este inter(is sa se depo(ite(e materiale sau utila-e, va fi de $## mm* Aceasta distanta se va adopta si in ca(ul coridoarelor de manevra, comanda si intretinere a tablourilor electrice, cu conditia ca )radul normal de protectie al lor sa fie cel putin +< 2x* Art) (%=) ' &e inter(ice depo(itarea de materiale, scule sau alte obiecte in tablourile electrice* Art) (%?) ' 617 Curatirea interioarelor tablourilor se va face o data pe trimestru* 627 +n /alele cu de)a-ari de prafuri conductibile, daca este necesar, timpul la care se face intretinerea se va reduce in mod corespun(ator* Art) (%@) ' <rotectia impotriva electrocutarii prin atin)ere directa la corpurile de iluminat amplasate pe masini se va asi)ura prin reali(area unui )rad normal de protectie de cel putin +< 3x* Art) (%A) ' Corpurile de iluminat care se amplasea(a in (ona de manipulare vor fi astfel constrite incat desc/iderea lor sa se faca numai cu a-utorul unor scule speciale* Art) ((&) ' &c/imbarea surselor de lumina la corpurile de iluminat este permisa numai dupa intreruperea tensiunii din circuitul de alimentare* Art) ((') ' <rotectia impotriva electrocutarii prin atin)ere indirecta la corpurile de iluminat fixate pe masina este admisa a se efectua prin: a7 alimentare la tensiune redusa, la 2 0 pentru corpurile de iluminat portabile, b7 separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se diri-ea(a sub tensiune pentru iluminarea (onei de lucru, c7 le)area la masa metalica a masinii'unealta, masa le)ata obli)atoriu la pamant* Art) ((%) ' 617 Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se diri-ea(a sub tensiune, vor avea i(olatia intarita pe (ona ti-ei de fixare* 627 +n ca(ul articulatiilor din material electroi(olant, se va reali(a o le)atura electrica, care sa asi)ure continuitatea )alvanica intre ti-ele separate de articulatie* Art) ((() ' Articulatiile ti-ei de fixare a corpurilor de iluminat, care se diri-ea(a sub tensiune, se vor construi in asa fel incat sa nu deteriore(e i(olatia conductoarelor* Art) ((:) ' Este inter(isa utili(area constructiilor metalice ale masinilor'unelte drept conductor de nul* Art) ((>) ' Alimentarea cu ener)ie electrica a circuitelor de comanda este permis sa se faca, fie direct de la reteaua de alimentare a masinilor'unelte, fie de la un transformator de comanda*

35

Art) ((=) ' 617 Alimentarea directa de la reteaua de alimentare le)ata la pamant se va face intre fa(a si nul* +n acest ca(, butoanele de comanda se vor amplasa de partea fa(ei* 627 Este admisa si alimentarea intre doua fa(e, cu conditia ca, la o punere la pamant intre bobina contactorului si butoanele de comanda, sa nu se produca o conectare nedorita a contactorului* Art) ((?) ' 617 Alimentarea directa a circuitelor de comanda de la reteaua de alimentare i(olata fata de pamant este permisa cu conditia utili(arii unui dispo(itiv care sa deconecte(e reteua la scaderea re(istentei de i(olatie sub o anumita valoare* +n ca(ul retelei de #, N0 , limita minima a re(istentei de i(olatie la care dispo(itivul trebuie sa deconecte(e este de B NM* 627 +n ca(ul in care dispo(itivul de protectie semnali(ea(a defectele de i(olatie in reteaua de alimentare i(olata fata de pamant, fara a deconecta reteaua, atunci circuitele de comanda vor fi alimentate printr'un transformator de comanda separator* Art) ((@) ' 617 Alimentarea circuitelor de comanda de la transformatoarele care fac oseparare )alvanica de reteaua de alimentare a masinilor'unelte, se va reali(a, fie cu unul din conductoarele le)ate la pamant, fie cu o distributie i(olata fata de pamant* 627 5istributia cu un conductor le)at la pamant se va adopta in ca(ul in care o deconectare rapida in ca( de defect nu conduce la accident* Art) ((A) ' 617 5istributia i(olata fata de pamant a circuitelor de comanda, indiferent de tensiunea de alimentare, va fi preva(uta obli)atoriu cu dispo(itive de semnali(are sau de deconectare a punerilor simple la pamant* 627 5ispo(itivele de protectie se vor conecta pe semnali(are in ca( de defect, atunci cand o deconectare nedorita duce la accident* 637 Conectarea pe deconectare a dispo(itivelor de protectie in ca( de defect, se face atunci cand, din cau(a deconectarii, nu se produc accidente*

Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor

') nlturarea eventualelor cau(e de provocare a incendiilor 1i explo(iilor, prin proiectarea procesului te/nolo)ic* %) Evitarea formrii 3n /ale de produc2ie a amestecurilor explo(ive prin cur2area 3n mod periodic a prafului de pe toate suprafe2ele 3ncrcate cu electricitate static* () Mrirea umidit2ii relative a aerului, acolo unde produsele permit* :) <revederea unor aparate de deconectare automat 3n ca( de avarie* >) <revederea 3n depo(itele de materiale combustibile a instala2iilor speciale de declan1are automat a stropirii cu ap la ridicarea temperaturii* =) Amena-area unor spa2ii pentru fumat* ?) Asi)urarea unei bune evacuri a oamenilor 1i a bunurilor din cldire 3n ca( de incendiu*

36

@) +nstalarea de scri de incendiu, )uri de ap, cu utila-ul necesar 6furtun cu lance, pompe etc*7* A) +)nifu)area materialelor combustibile folosite 3n construc2ii* '&) Marcarea (onelor periculoase, a mediilor explo(ive, a cilor de evacuare din cldiri 1i asi)urarea unor bune condi2ii pentru interven2ia rapid la stin)erea incendiilor* '') 4r)ani(area de forma2ii de pompieri voluntari 1i special an)a-a2i* '%) +nter(icerea folosirii flcrii desc/ise, a fumatului 3n medii periculoase* '() &tabilirea unor sarcini precise privind prevenirea 1i combaterea incendiilor 1i asi)urarea prelucrrii 1i afi1rii lor* ':) +nstruirea muncitorilor 1i rsp8ndirea cuno1tin2elor te/nice referitoare la cau(ele 1i prevenirea incendiilor* '>) 5otarea cu utila-e 1i materiale te/nice de combatere a incendiilor 6lope2i, pompe de m8n, stin)toare manuale, motopompe, autopompe, instala2ii cu re2ele de ap etc*7*

O liga!ii i rspunderi privind prevenirea incendiilor i a exploziilor

') Conductorii unit2ilor sunt obli)a2i s ia msuri pentru: constituirea 1i func2ionarea comisiilor te/nice de prevenire 1i stin)ere a incendiilor 1i a forma2iilor civile de pompieri, dotarea cu mi-loace te/nice adecvate produc2iei 1i activit2ii 3ntreprinderilor respective, stabilirea sarcinilor care revin personalului de la locurile de munc 1i asi)urarea instruirii 1i controlului 3ntre)ului personal*

%) 4bli)a2iile comisiilor te/nice sunt: 3ntocmirea planului de aprare contra incendiilor, efectuarea de propuneri pentru 3nlturarea cau(elor care pot 3nlesni producerea unor incendii, verificarea modului de 3nre2inere 1i de de func2ionarea a instala2iilor de semnali(are 1i stin)ere a incendiilor*

() >orma2iile civile se or)ani(ea( cu spri-inul unit2ilor militare de pompieri 1i desf1oar activitatea de prevenire, intervine la stin)erea incendiilor, salvea( oamenii 1i bunurile materiale*

:) <rovocarea de incendiu sau neluarea msurilor prev(ute de le)e pentru 3nlturarea pericolului de incendiu se sanc2ionea( disciplinar, contraven2ional sau infrac2ional, dup )ravitatea ca(ului* 37

+I+LIOGRA*IE

1* Constantin, 0*, <alade, 0* ? Mecanisme 1i or)ane de ma1ini, vol*+ 1i ++, Oala2i, 1!!"* 2* Crudu, +* ? 4r)ane de ma1ini* Asamblri demontabile 1i nedemontabile, vol*++, Oala2i, 1!%%* 3* >lticeanu, C*,1*a*' Elemente de in)inerie mecanic, Editura :Evrica; Erila, 1!!%* * Oafi2anu, M* ,1*a* ? 4r)ane de ma1ini, vol*+, Editura Te/nic, Eucure1ti, 1!%1* "* +vanov, M*.* ? 4r)ane de ma1ini* 9niv* Te/nic a Moldovei, Editura PTe/nica;, 1!!B* $* I81canu, M*' 4r)ane de ma1ini, vol*+, Editura 5idactic 1i <eda)o)ic, Eucure1ti, 2##3* B* <ai(i, O/*,1*a* ? 4r)ane de ma1ini1i mecanisme, Editura 5idactic s i <eda)o)ic, Eucure1ti, 1!BB* %* egea !"#K2##$ privind protectia si securitatea muncii

38