Sunteți pe pagina 1din 7

Fumatul este aciunea de a aspira i a trage fumul de tutun din igar sau din pip.

Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substane active, n special nicotina, care ajung astfel s fie absorbite de organismul uman prin intermediul organelor interne. Efectul sigur al fumatului este tabagismul. Deoarece fumatul creeaz dependen, ncercarea de a ntrerupe fumatul este dificil, ducnd, de regul, la sevraj tabagic

Fumatul provoaca boli pulmonare

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC). Tarul i cianidele sunt responsabile de producerea bronitei i emfizemului, n principal prin hipersecreia glandelor bronice i blocarea aciunii de epurare (curare) ciliar. Tusea i expectoraia, dispneea (dificultatea n respiraie), wheezing-ul (respiraie zgomotoas) i durerile toracice, constituie simptomele res-piratorii principale. Riscul de deces pentru fumtorii de peste 25 de igri pe zi este de 20 de ori mai mare dect al nefumtorilor. Din momentul stabilirii diagnosticului, durata supravieuirii pentru nc 5-10 ani a fost apreciat la 50%. n cazul persoanelor cu forme grave de BPOC (cu valorile VEMS sub 1 litru) ansele de supravieuire sunt de 1-3 ani. Fumatul de igar de foi (trabuc, havan) este un factor de risc cunoscut n apariia cert a BPOC. Un studiu realizat printre brbai cu vrsta cuprins ntre 30-85 de ani, fumtori i nefumtori de igri de foi, n perioada 1971-1985 n SUA, evideniaz c, independent de ali factori de risc, fumatul activ de igar de foi crete semnificativ riscul de mbolnvire prin BPOC (cu 45% mai mare). n cazul femeilor fumtoare, se pare c riscul de a suferi de BPOC este mai mare i c exist o vulnerabilitate mai mare la instalarea formelor severe de BPOC. n schimb rspunsul la medicaia bronhodilatatoare este mai bun. ncetarea fumatului n BPOC are un pronunat impact, scznd rata exacerbrilor severe i riscul complicaiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este benefic n orice moment al evoluiei bolii crescnd calitatea vieii pacienilor i reducnd mortalitatea datorat BPOC. Fumatul este recunoscut ca factor etiologic n dezvoltarea astmului n copilrie i, posibil, n debutul astmului la adult. Este tiut c fumatul crete numrul celulelor inflamatorii prin mecanisme distincte. Acestea includ recrutarea de celule inflamatorii, alterarea subtipurilor celulare, intensificarea anumitor funcii celulare, eliberarea de mediatori pro-inflamatori. Se consider c femeile fumtoare care sufer de astm bronic au un risc crescut al mortalitii prin aceast boal comparativ cu brbaii.

Fumatul este un factor de risc de mbolnvire pentru tuberculoz prin scderea capacitii de aprare mpotriva bacilului Koch i prin reactivarea unor leziuni latente ce dateaz uneori din copilrie. Marii fumtori au un risc de 2-3 ori mai mare de a face aceast boal dect nefumtorii, prin faptul c fumatul determin frecvent tuse cu expectoraie, ridicnd gradul de contagiozitate al bolnavilor baciliferi. Formele de tuberculoz activ grav extins precum i recidivele sunt mai frecvente la marii fumtori. Astfel, ar exista o relaie doz-rspuns ntre numrul de igri fumate zilnic i riscul de a face o tuberculoz activ (Alcaide J., 1996). Asocierea fumatului cu tuberculoza crete riscul apariiei unui cancer bronhopulmonar. Cancerul laringian se poate localiza n orice segment al acestui organ dar in majoritatea cazurilor, debutul leziunilor se face la nivelul glotei. Fumatul este incriminat drept cauz n circa 84% dintre cazurile de cancer laringian, la fumat adugndu-se frecvent i consumul de alcool, situaie cnd riscul este cumulativ. La femeile fumtoare riscul de a face cancer laringian este de 17,8 ori mai mare. n funcie de dimensiunile i locul unde se situeaz tumora, se descriu urmtoarele simptome:

schimbarea timbrului vocii, rgueal de diferite grade de intensitate; senzaia de uscciune n gt; tuse trenant; dificultate n respiraie permanent sau intermitent; senzaia de corp strin n gt; dureri la nivelul urechii; apariia unei tumefieri n regiunea gtului.

Fumatul afecteaza pielea si dintii


Fumatul este un duman redutabil al unui ten curat, luminos, frumos, i, n general, al pielii cu aspect sntos. Pentru c fumeaz din adolescen i datorit reclamelor care asociaz fumatul cu emanciparea, femeile nu-i dau seama ct de mult le este afectat aspectul pielii dect dup ce nu mai fumeaz. Nicotina produce constricia vaselor de snge, prin urmare tegumentul primete mai puin oxigen i mai puine substane nutritive. n plus, regenerarea celular este diminuat, ceea ce explic multe din caracteristicile feei de fumtor. n plus, prin piele se elimin i unele substane coninute n fumul de igar, ceea ce crete expunerea tegumentului la substane toxice i, n consecin, mbtrnirea prematur. La nivelul cavitii bucale principalele efecte negative ale tutunului sunt:

leucoplazia, definit ca o plac alb, limitat la mici zone circumscrise sau mai extensiv i avnd potenial malign; stomatita nicotinic care se prezint ca o keratoz palatin difuz cu inflamaia cronic a glandelor salivare palatine. boala periodontal (parodontoza) implic toate structurile de suport ale dinilor. Fumatul este factor de risc major risc de 4 ori mai mare la fumtori. Cariile dentare sunt de 3 ori mai frecvente la fumtori datorit plcii dentare care favorizeaz dezvoltarea bacteriilor. Modificrile salivare sunt frecvente: la marii fumtori, se observ scderea salivaiei datorit inhibrii receptorilor de tip nicotinic ai sistemului neurovegetativ. Rspunsul la detartraj este mai puin bun, fiind necesar a fi realizat mai des. Grossi, 1997 tulburrile de gust i miros au fost consemnate la fumtori ntr-o proporie mai mare. O consecin este lipsa de apetit alimentar, indiferena fa de alimentaie dar i faptul c nu percep mirosul neplcut al propriilor haine i al propriei persoane. Riscul de eec al implantului dentar este crescut la fumtori, att n prima etap, de osteointegrare, ct i dup punerea implantului:

fumatul favorizeaz apariia bolii peri-implantare datorit riscului crescut de complicaii infecioase cicatrizarea patului receptor, la nivelul interfaei os-implant, este diminuat De Bruyn i Collaert, 1994 igiena deficitar are impact mai important asupra pierderii osoase marginale

Boli ale sistemului circulator


Nicotina, dar i substane din gudronul rezultat prin arderea tutunului, favorizeaz apariia plcilor de aterom, practic ateroscleroza, vasele pierzndu-i elasticitatea i opunnd o mai mare rezisten la curgerea fluxului sanguin. Drept consecin, cnd sunt obstruate vasele sanghine pot apare hipertensiunea arterial i/sau deficiene circulatorii la nivelul membrelor (arteriopatii) care se pot solda cu amputarea acestora sau anevrisme ale arterelor mari. Dac obstrucia se localizeaz la nivelul arterelor coronare, exist riscul major de a se produce infarcte miocardice iar n cazul vascularizaiei creierului apariia accidentelor vasculare cerebrale. Durerea la nivelul picioarelor care apare la mers i dispare la repaus, senzaia de picioare reci ori de furnicturi, sunt semne ale arteriopatiei. Ele sunt de aproape 3 ori mai mare mai fecvente la fumtori. Fumatul este factorul predictiv cel mai important pentru evoluia bolii: la fumtori, simptomele apar aproximativ cu 10 ani mai devreme iar rata amputaiilor este dubl. Bendermacher et al. ATENIE! Rapid dup renunarea la fumat, durerea ncepe s se diminueze iar distana de mers fr durere crete semnificativ! Riscul unui anevrism abdominal este de 5,5 ori mai mare la cei care fumeaz mai mult de 25 igri/ zi i este mai frecvent la brbai.

Arteriopatiile sunt de multe asimptomatice, motiv pentru care se descoper atunci cnd vasele sunt foarte ngustate i este necesar amputaia. Durerea la nivelul picioarelor care apare la mers i dispare la repaus, senzaia de picioare reci ori de furnicturi, sunt semne ale arteriopatiei. Ele sunt de aproape 3 ori mai mare mai frecvente la fumtori. Fumatul este factorul predictiv cel mai important pentru evoluia bolii: la fumtori, simptomele apar aproximativ cu 10 ani mai devreme iar rata amputaiilor este dubl. Bendermacher et al. ATENIE! Rapid dup renunarea la fumat, durerea ncepe s se diminueze iar distana de mers fr durere crete semnificativ! Riscul unui anevrism abdominal este de 5,5 ori mai mare la cei care fumeaz mai mult de 25 igri/ zi i este mai frecvent la brbai.

Cum influenteaza fumatul viata adolescentului si a adultului?


Numarul persoanelor care practica fumatul este in continua crestere. In lume, exista 1.2 miliarde de fumatori si, paradoxal, mai bine de 70% dintre ei traiesc in tarile in curs de dezvoltare. Si in tara noastra situatia este similara, aproape o jumatate din populatie fiind constituita din fumatori. Este drept ca fumatorii din Romania anilor 2004-2005 au mult mai multe cunostinte teoretice despre bolile cauzate de tutun, componentele fumului de tigara si metodele prin care pot opri fumatul. Dar, in egala masura, ei gasesc si mult mai multe sortimente de tigari si alte produse din tutun pe piata, precum si conditii favorabile in societate de a initia si intretine fumatul. In ultimul deceniu s-a vorbit si s-a scris mult despre fumat, obicei adanc inradacinat in memoria umanitatii, de cateva secole bune. Tema a fost si este inca la moda, spre deosebire de epoca anterioara, cand informatiile despre tutun, tigari, fumat si tot ce inseamna acestea aveau un circuit accesibil mai mult specialistilor. In zilele noastre, fumatorii care doresc sa afle cat mai multe despre obiceiul lor, ce riscuri ii asteapta sau unde se pot adresa pentru a renunta la fumat au la dispozitie atat publicatii, cat si alte mijloace: cabinete de consiliere antifumat, brosuri, pliante, manifestari prilejuite de zilele dedicate tabagismului, emisiuni radio-TV, chiar si site-uri unde pot gasi toate datele necesare. Zilnic ne confruntam cu pacienti care ne solicita ajutor dupa doua-trei incercari esuate de a opri fumatul. Care sa fie explicatia? Mai intai sa ne intrebam de ce incep tinerii sa fumeze? Abordarea adolescentilor fumatori este o problema delicata, care trebuie sa tina cont de specificul transformarilor ce caracterizeaza aceasta varsta, dar si de structura personalitatii fiecarui tanar. Numeroase programe educationale de prevenire a fumatului la tineri au concluzionat ca varsta medie de incepere a fumatului a fost de 13,8 ani in anul 2003. Decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori ce includ atitudinea, normele sociale, presiunea sociala si propriile convingeri despre persoana lor. Influenta mass-media asupra traiectoriei de fumator a unui tanar poate fi, la randul ei, determinanta. Un studiu german, care a urmarit pe o perioada de cinci ani rolul publicitatii asupra initierii fumatului la tineri, a constatat cresterea fumatului indeosebi la fete, la sfarsitul acestui interval, cu 62%! Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabila indusa de reclamele la anumite marci de tigarete. Totodata, proportia de fumatori curenti a ajuns de la 21,3% la 28,3% printre tinerii de ambele sexe urmariti pe timpul celor cinci ani... O serie de alte obiceiuri nesanatoase sau comportamente negative care isi exercita influenta asupra adolescentilor pot precipita initierea fumatului. Aici se incadreaza consumul de alcool sau droguri, fumatul maternal, indeosebi in familiile monoparentale, unele tulburari psihice. Mai multi fumatori se intalnesc si printre cei care nu iau micul dejun regulat, nu fac sport si petrec mult timp in fata

computerului. Nu se poate incepe o discutie despre fumat cu tinerii, fara a le intelege motivele pentru care au decis sa apeleze la acest comportament. La acest subiect, atat specialistii, cat si tinerii raspund in consens: fumatul este initiat in relatie cu o serie de factori psihologici specifici varstei adolescentei. Tinerii doresc sa para mai maturi, sunt animati de sentimente de revolta fata de adulti. Alteori, ei aleg sa fumeze ca o reactie la tendintele din grupul lor de amici, in scopul de a-si castiga un statut "onorabil" printre acestia. O alta explicatie din punctul de vedere al adolescentilor este curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi la moda, de a face ceea ce fac si adultii. Reducerea tensiunii psihice in anumite stari conflictuale inerente aceleiasi varste, precum si modelul unui parinte, frate mai mare, profesor sau actor idolatrizat care este fumator sunt la fel de des invocate. Toate aceste motivatii converg spre semnificatia falica a tigarii, pipei sau trabucului, mijloace care confera statutul de "barbat sau femeie matura", siguranta de sine. Emotiile unei intalniri importante sau ale unei probe pe care o vor trece in fata adultilor pot fi mai usor mascate prin aprinderea unei tigari. La "adapostul" fumului scos pe nari, tanarul are impresia ca este mai convingator, mai puternic... Cel mai adesea, intre initierea fumatului si momentul in care fumatorul isi pune pentru prima oara problema renuntarii se scurg 10-20 de ani. Odata depasit momentul "primei tigari", in urmatoarele luni consumul nu depaseste 1-5 tigari/zi, fara a fi regulat, pentru ca ulterior, incet-incet, tutunul sa se insinueze printre preocuparile cotidiene, fumatul sa devina zilnic si sa se intensifice de la o luna la alta. Care este definitia corecta a obiceiului de a fuma? Raspunsul poate fi dat foarte usor, daca ii privim pe fumatori. La fel ca orice alta preocupare, si fumatul este un obicei. Prin "obicei" se intelege o deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuni sau un mod particular de a face ceva, de a se purta, imbraca, comun unei colectivitati sau categorii de persoane, obisnuinta, invat. A fuma inseamna a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse din tutun, sau chiar a bea tutun, conform definitiei date de Academia Romana (Institutul de Lingvistica, "Iorgu Iordan", in 1998). Prin ce se deosebeste obiceiul de a fuma de alte obiceiuri inofensive pentru sanatate? Chiar si la o trecere superficiala in revista a literaturii dedicate acestui subiect, se desprinde clar concluzia ca cei care fumeaza timp indelungat (mai bine de 10-20 de ani) si mult (macar un pachet de tigari, cinci trabucuri sau sase-sapte pipe, zi de zi), inhaland adanc fumul in plamani, vor trai mai putin fata de semenii lor de aceeasi varsta care nu au fumat niciodata.

In cele mai multe cazuri, ei se vor imbolnavi in a doua jumatate a vietii, de boli grave respiratorii, cardiovasculare sau au riscul de a dezvolta cancer la plamani, laringe, vezica urinara, pancreas etc. Aceste boli se vor instala treptat, dupa ani buni de practicare a fumatului si, de cele mai multe ori, in aceasta situatie, renuntarea la fumat devine realmente imposibila doar prin propria vointa. De ce este cu mult mai greu sa renunti la tigari decat sa incepi sa fumezi? Potrivit opiniei unanime, principalul motiv este dependenta care se instaleaza rapid, chiar in 6 luni, ca urmare a consumului de tutun, mai ales daca initierea fumatului are loc in adolescenta. Dependenta reprezinta o "stare psihica si/sau fizica cauzata de interactiunea intre o substanta ce intruneste caracterul unui drog si un organism viu". Aceasta stare se descrie prin "comportamente si reactii ce determina dorinta de a consuma permanent sau intermitent drogul, experimentand astfel efectele sale psihice si totodata evitand disconfortul resimtit in absenta sa". Nicotina continuta in tigari este cea care induce dependenta tabagica, caracterizata prin: toleranta a organismului la tutun, dorinta persistenta de a fuma, incercarile repetate de renuntare la fumat soldate cu esec si necesitatea obtinerii efectului pozitiv psihoactiv. Psihoactivitatea intretinuta de nicotina se datoreaza efectului pe care aceasta il exercita la nivelul sistemului nervos central. O data cu inhalarea fumului de tigara, fumatorul are impresia ca este mai energic, descrie o mai buna capacitate de concentrare, este mai atent si chiar mai binedispus, gratie efectului discret euforizant al nicotinei. Oricat de mare ar fi placerea provocata de o tigara sau efectul stimulativ al fumatului asupra activitatii intelectuale, merita oare sa va riscati sanatatea si sa va expuneti unei dependente fizice si psihocomportamentale la nicotina, care este comparata cu aceea cauzata de droguri de talia heroinei?... Sau sa introduceti in corpul dumneavoastra substante cunoscute ca detergenti, insecticide, otravuri mortale ori compusi chimici cancerigeni si toxici, ba chiar din categoria celor care erau folosite de nazisti in camerele de gazare?...