Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Proiect
Programul de valorificare a potentialului turistic al judetului Olt

Anul II Nae Andreea Carmen Grupa 8

Bucuresti 2012-2013

Page 1

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cuprins:
Introducere Cap 1 . Localizarea si caracterizarea judetului Olt
1.1 Scurt istoric 1.2 Asezare Geografica 1.3 Cai de acces 1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social a judetului Olt

Cap 2 . Prezentarea potentialului turistic a judetului Olt 2.1 Resursele naturale (relief,clima,flora,fauna,hidrografie,rezervatii si monumente ale naturii) 2.2 Resursele turistice antropice(monumente istorice,monumente de arta si arhitectura,muzee,case memoriale,constructii contemporane,etnografie,folclor) 2.3 Principalele trasee turistice din judetul Olt Cap 3 . Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii
3.1 Unitati de cazare 3.2 Alimentatie 3.3 Instalatii de agrement 3.4 Instalatii de tratament

Cap 4 . Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare


4.1 Numarul de turisti per total(din total cati sunt romani si cati sunt straini) 4.2 Numarul de innoptari 4.3 Sejurul mediu 4.4 Densitatea turistica

Cap 5 . Propuneri de valorificare a potentialului turistic a judetului Olt

Bucuresti 2012-2013

Page 2

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 6 . Evaluarea eforturilor investitionale


6.1 Posibilitati de realizare 6.2 Efecte scontate in plan economic

Cap 7 . Harta turistica a judetului Olt Cap 8 . Pliant publicitar al judetului Olt Concluzii Bibliografie

Bucuresti 2012-2013

Page 3

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Introducere

Turismul reprezint pentru Romnia sectorul economic care dispune de un valoros potenial de dezvoltare, neexploatat nc suficient si care poate deveni o surs de atracie att a investitorilor ct i a turitilor strini. Astfel, cu toate c ofer o mare varietate de atracii i puncte de interes de la vestigii istorice, monumente arhitectonice, la cunoterea artei populare i practicarea vntorii i pescuitului, Judeul Olt nu este considerat una din destinaiile turistice de prim mrime din Romnia. n plus, reedina administrativ a judeului, municipiul Slatina, se afl la doar 50 km distan de Craiova, 75 km de Piteti i 220 km de Aeroportul Internaional Otopeni-Bucureti.

Bucuresti 2012-2013

Page 4

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 1 . Localizarea si caracterizarea judetului Olt 1.1 Scurt istoric

Istoria judeului Olt se remarc prin continuitate i particularitate. Poziia geografic, varietatea formelor de relief, clima favorabil, resursele naturale au oferit condiii prielnice dezvoltrii societii omeneti. Descoperirile arheologice efectuate pe Vile Olteului, Oltului i Drjovului evideniaz primele forme de vieuire ale oamenilor pe teritoriul Romniei de astzi. Epocile ulterioare sunt mai bine reprezentate. Vestigii neolitice au fost identificate n zonele Vdastra, Frcaele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drgneti, Optai, Mogoeti. Cea mai important mrturie a preistoriei o constituie cultura Vdastra caracterizat printr-o ceramic decorat, apreciat drept cea mai nalt expresie a ceramicii neoliticului european. n epoca bronzului aezrile umane se nmulesc. Este perioada n care i fac prezena triburi rzboinice care vor determina o nou structurare etnic i lingvistic indo-europenizarea. Procesul a fost complex i ndelungat, avnd ca rezulat cristalizarea marelui areal tracic, din care, peste milenii se va desprinde neamul geto-dacilor. n judeul Olt sunt cunoscute peste 60 de aezri geto-dace, dava de la Sprncenata constituind un exemplu tipic pentru perioada clasic a civilizaiei geto-dace fiind un important centru economic, comercial, politic i religios al triburilor de pe valea Oltului Inferior. Dup primul rzboi dacoroman 101-102, Oltenia a fost inclus n Imperiul Roman. n urma reorganizrii administrative a Daciei de ctre mpratul Marcus Aurelius teritoriul Olteniei formeaz Dacia Malvensis cu capitala la Romula-Malva. n judeul Olt sunt cunoscute dou orae romane extrm de importante : Romula i Sucidava, castrele de la Slveni i Enoeti i aezri rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Frcaele, legtura ntre acestea fcndu-se prin drumuri de piatr folosite att n scopuri militare ct i comerciale. Retragerea aurelian anul 271 - nu a nsemnat ncetarea locuirii daco-romanilor, ci continuitatea lor n timpul marilor migraii din sec. IV VIII aspectul cultural daco-romanic este cunoscut n istoria noastr sub numele de Ipoteti-Cndeti zona fiind inserat n vatra etongenezei romneti. n cadrul organizrii administrative a rii Romneti, Slatina devine capitala judeului Olt, jude menionat documentar pentru ntia oar n hrisovul din 26 aprilie 1500 din vremea lui Radu cel Mare. Istoria judeului este racordat la marile evenimente ale devenirii i afirmrii noastre naionale. Locuitorii Oltului au luat parte la aciunea revoluionar de la 1821 condus de Tudor Vladimirescu, sprijinind programul acestuia prezentat la Slatina unde Tudor s-a oprit ntre 4 i 10 martie.

Bucuresti 2012-2013

Page 5

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Revoluia de la 1848 din ara Romneasc a izbucnit n fostul jude Romanai, unde, pe Cmpia Islazului s-a citit proclamaia i s-a format guvernul provizoriu. La evenimentele premergtoare Unirii Principatelor Romne, finalizat la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ. Judeele Olt i Romanai, dat fiind poziia lor strategic, au contribuit masiv la susinerea efortului uman i economic impus rii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Rzboiul pentru Independen s-au nrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobani, Escadroanele 3 Romanai i 4 Olt din Regimentul 1 Clrai i Batalionul de Miliie. O fil glorioas n cartea istoriei naionale au scris sltinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobani la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smrdan i Belogracic. Micarea memorandist a fost sprijinit cultural i politic de locuitorii Oltului, prin nfiinarea n ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Cultural a Tuturor Romnilor Secia Olt, prima filial provincial din ar cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu. n Marele Rzboi pentru ntregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbeti, n Dobrogea la Cernavod, pe Neajlov, la Panciu Mnstioara, dnd rii tributul de snge a 1200 de eroi pentru consfinirea marelui ideal naional. La 14 noiembrie 1916 armata romn distrugea podul de peste Olt n ncercarea de a stvili ofensiva inamic. Slatina a fost bombardat sistematic, lupte sngeroase avnd loc cu ocazia ncercrii trupelor germano austro-ungare de trecere a rului, n dreptul satelor Curtioara, Teslui, Colibai i Moteni. Dintre eroii neamului care au murit n btliile marelui rzboi al rentregirii l menionm pe cpitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat n cadrul Regimentului 43/59 Infanteria Slatina, pe cpitanul Ioan Clugarul. Marea Adunare Naional de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 a generat n o puternic solidaritate i o nestrmutat hotrre ntru desvrirea unitii statale. Ziarele timpului , "Opinia Oltului", "Voina Poporului" relateaz atmosfera de cald simire romneasc din judeul nostru, exprim adeziunea deplin a locuitorilor Oltului la actul unirii. Istoria judeului Olt a nscris pagini de esen n istoria naional a romnilor prin contribuii majore la cunoaterea i aprofundarea unor aspecte i evenimente, unele dintre ele rmnnd cu valoare de unicat.

Bucuresti 2012-2013

Page 6

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

1.2 Asezare Geografica

Situat n sudul Romniei, ntre Dunre i Podiul Getic, strbtut de de la nord la sud de valea larg a rului Olt, important arter de comunicaie ntre Dunre i interiorul arcului carpatic, Judeul Olt se ntinde pe o suprafa de 5507 km, msurnd 138 km de la nord la sud i 78 km pe direcia est-vest. Ca poziie istorico-geografic, judeul face trecerea ntre vechile provincii istorice Oltenia i Muntenia, avnd o legtur permanent cu restul rii, cu Banatul prin valea Dunrii, cu Transilvania prin valea Oltului, iar prin portul dunrean Corabia, are ieire la Marea Neagr. Judeul Olt are ca vecinti la nord-vest judeul Vlcea, n est Arge i Teleorman, iar ca jude vecin n vest Doljul, Dunrea reprezentnd att limita judeului nostru, ct i o poriune din hotarul rii cu Bulgaria pe o lungime de 47 km. De la limita de nord a judeului, pn n apropiere de Slatina, reedina acestuia, se ntinde zona de dealuri subcarpatice, iar la sud de aceasta, pn la Dunre, se desfoar Cmpia Boianului, subunitate a marii Cmpiei Romne, n partea stng oraul centru fiind mrginit de rul Olt a crui vale valea Oltului reprezint o adevrat ax a teritoriului judeului. Poziia geografic i relieful determin, n mare msur i manifestarea elementelor climatice, pe ntinderea judeului, clima, ca i n ntreaga ar fiind temperat continental, manifestndu-se prin ierni aspre i veri uscate.

1.3 Cai de acces


Principalele ci de acces n judeul Olt sunt cele rutiere: DN 65 (E574): Piteti - Slatina - Craiova; DN 64: Rmnicu Vlcea Drgani; DN6 (E70): Alexandria Caracal Craiova; Cu trenul, n judeul Olt se poate ajunge pe linia ferat Piteti Slatina Piatra Olt Craiova.

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social al judetului Olt


Economia Romniei i implicit a judeului Olt, economie total centralizat sub regimul comunist,a reuit s depeasc dificila perioad de tranziie, astfel dezvoltndu-se economia de pia prin ncurajarea privatizrilor i investiiilor strine, considerate nc insuficiente. Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt: - metalurgie - construcii maini - construcii civile i industriale

Bucuresti 2012-2013

Page 7

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

- industria energetic - petrol - industria alimentar - industria textil - agricultura. Sectorul primar este reprezentat de industria extractiv - Schela Ciureti, iar sectorul secundar este reprezentat de SC ALRO SA Slatina si SC ELECTROCARBON SA Slatina. Sectorul tertiar este reprezentat de SC ALPROM SA SLATINA, SC ARTROM SA SLATINA, PIRELLI SLATINA, SC ALTUR SA SLATINA, SMR BALS, ROMVAG CARACAL, TERMEX BAL. Industria judeului Olt reprezint principalul sector de activitate n care 20,9% din populaia judeului realizeaz peste 65% din volumul activitilor productive. Este reprezentat de toate ramurile industriale, ns ponderea este deinut de industria metalurgic, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului. S.C. ALRO S.A. are ca obiect de activitate producia i comercializarea aluminiului la intern si la extern, know-how, consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare; producerea i comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si srma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati de ambalare, transporturi si prestri servicii; colectarea, prelucrarea i livrarea deeurilor refolosibile. Pe plan intern, principalii parteneri sunt: Alprom Slatina, IPROEB Bistrita, Sidex Galati. S.C. ALTUR S.A., societate nfiinat n anul 1979 a fost transformat n anul 1991 n societate pe aciuni. n prezent ALTUR este o societate cu capital integral privat. Prin produsele pe care le realizeaz ALTUR SA Slatina este un furnizor important pentru multe sectoare industriale din care putem aminti: - industria de autoturisme de ora i de teren; - industria de tractoare i maini agricole; - industria de autovehicule pentru transport marf i pasageri; - industria electrotehnic i a sistemelor de nclzire cu gaze. n anul 2000 ALTUR avea o cifr de afaceri de 13,6 milioane de EURO, iar n anul 2005 cifra de afaceri realizat a ajuns la valoarea de 19,4 milioane de EURO. Datorit varietii i calitii produselor fabricate, firma este un furnizor important pentru industria european a sistemelor de frn i pentru industria centralelor termice producnd sisteme de evacuare gaze arse. ncepnd cu anul 1998 ALTUR este certificat ISO 9001 i recertificat n 2001 cu ISO 9001/2000.

Bucuresti 2012-2013

Page 8

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Potenialul rului Olt a fost pus n valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale care contribuie la producerea unei cantiti nsemnate de energie electric. Sucursala Hidrocentrale Slatina, una dintre cele 12 sucursale ale Societii Hidroelectrica, are in administrare opt hidrocentrale, insumand o putere instalata de 379 MW, respectiv o productie medie de energie de 890 GWh/an. Lungimea sectorului amenajat este de 116,7 km, iar cderea brut ntre prima si ultima centrala a cascadei este de 114 m. Volumul de apa total al celor opt lacuri de acumulare este de 692,6 milioane de metri cubi, acoperind o suprafata de 10.236 ha, la nivelul reteniei normale. Cel mai mare lac de acumulare al cascadei este lacul Strejeti cu un volum de 225 milioane de metri cubi si o suprafa a luciului de apa de 2378 ha. Primele trei hidrocentrale (Strejeti, Arceti si Slatina) din sectorul aferent Sucursalei Hidrocentrale Slatina sunt amplasate pe cursul mijlociu al rului Olt, iar urmatoarele cinci hidrocentrale (Ipotesti, Drgnesti, Frunzaru, Rusnesti si Izbiceni) sunt amplasate pe Oltul Inferior. Industria mic si medie este reprezentat de industria textil. S.C. MINATEX S.R.L., firm cu capital integral privat, este reprezentativ n industria confeciilor textile la nivelul judeului Olt. Cei 320 de angajai confecioneaz cu ajutorul mainilor de ultim or n cele dou hale industriale, mbrcminte dame i echipament militar, producnd lunar 50.000 articole. S.C. MINATEX SRL este certificat ISO 9001 SRAC/IQ NET. n domeniul industriei alimentare activeaz firme care produc si comercializeaz produse specifice, dintre acestea remarcndu-se SC Leader International SA, firm recunoscut ca fiind parte a unuia dintre cele mai puternice holding-uri din Romnia cu o larg arie de activitate: producerea fructelor, strugurilor i vinului, producerea legumelor de ser, a legumelor de cmp, conservarea legumelor i fructelor i activitate de import-export. n domeniul construciilor activeaz firme, familiale si persoane fizice independente, printre care S.C. SCADT S.A. Slatina, S.C. OLTDRUM S.A. Slatina, S.C. GRUPPRIMACONS S.R.L. Slatina, S.C. CONDOR PDURARU S.R.L. Slatina, S.C. VLAD CONSTRUCT S.A. Slatina. O important companie oltean n domeniul construciilor este S.C. RASUB SRL, firm care execut o ntreag gam de operaiuni n domeniul construciilor civile (clasice i uoare) i industriale (hale i drumuri), finisaje i amenajri interioare/exterioare, consolidri. Hidrocentrala Frunzaru Restructurarea economic a avut un impact major asupra forei de munc din judeul Olt. Dup restructurare, dou sectoare ni au aprut ca fiind n mod particular competitive i cu o notabil tendin de cretere pe piaa productivitii, i anume sectorul confeciilor si cel alimentar. "Sectoarele ni" promitoare, ca sectorul confeciilor si cel alimentar pot fi sprijinite in dezvoltarea lor deoarece apar ca fiind competitive pe pia si pot exploata avantajele naturale.

Bucuresti 2012-2013

Page 9

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Dezvoltarea procesrii produselor agricole (cereale, plante oleaginoase, plante tehnice, legume, fructe) constituie o ramur important a industriei alimentare prin realizarea unor investiii in crearea de ntreprinderi productoare de uleiuri comestibile, sucuri naturale de fructe si legume, conserve de legume, gemuri si dulceuri prin valorificarea potenialului agricol, pomicol i legumicol al judeului Olt.

Bucuresti 2012-2013

Page 10

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 2 . Prezentarea potentialului turistic a judetului Olt 2.1 Resursele naturale (relief,clima,flora,fauna,hidrografie,rezervatii si monumente ale naturii)
Cadrul natural Situat n sudul tarii si axat pe cursul inferior al rului cu acelasi nume, judetul Olt ocupa circa 2,3% din suprafata tarii, fiind ca marime al 24-lea judet al Romniei cu o suprafata totala de 5507 km. Masoara 138 km de la nord la sud si 78 km de la est la vest. Relieful si structura geologica Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari unitati situate la exteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica n nord si Platforma Moesica n sud. Sub aspect tectono-structural teritoriul judetului Olt se suprapune pe cele doua mari unitati situate la exteriorul Carpatilor, Depresiunea Getica n nord si Platforma Moesica n sud. Din punct de vedere geomorfologic, judetului Olt i apartine doua mari unitati: Podisul Getic, care ocupa o treime din ntinderea acestuia n partea nordica si Cmpia Romna n sud careia i revin 2/3 din suprafata. n cadrul acestor doua unitati, se gaseste o gama bogata de forme de relief, grupate n doua categorii mai importante: * mezorelief reprezentat printr-un sistem de vai (Valea Dunarii, Valea Oltului, Valea Oltetului, Valea Vedei, etc.) si interfluvii (de cmpie 100-180 m si de podis 180-400 m); * microrelief destul de variat si extins (dune de nisip, crovuri, grinduri, microdepresiuni lacustromlastinoase, microrelief de versanti - surpari, alunecari de teren, torenti, ogase). Clima Datorita pozitiei pe care o ocupa n sud-vestul tarii, clima judetului Olt apartine tipului temperatcontinental. Prin configuratia reliefului din partea nordica a judetului, clima are o nuanta mai umeda, n partea sudica fiind mai arida. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului dupa statiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3 C la Caracal si 10,9 C la Slatina, valori strns legate de conditiile generale ale acestei zone unde predomina climatul continental. Cantitatile medii de precipitatii variaza de la <500 mm n partea de sud-vest a judetului pana la peste 600 mm n localitatile din extremitatea nordica din cuprinsul Podisului Getic. Prin pozitia pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid si cel central, mai umed din cuprinsul Cmpiei Romne, judetul Olt nregistreaza o perturbare de la mersul normal al precipitatiilor medii anuale, cu scaderi de la nord la sud si aparitia unei portiuni centrale (axata pe rul Olt la confluenta cu rul Oltet), cu precipitatii sub 500 mm si chiar sub 300 mm n perioada de vara si conditionata de precipitatii medii n intervalul aprilie-septembrie. Vnturile scot n evidenta prezenta unei zone de interferenta ntre partea estica a Cmpiei Romne (cu vnturi dominante din sectorul estic) si partea vestica a aceleasi regiuni (cu vnturi dominante din sector estic), n primul caz fiind vorba de Crivat, iar n al doilea de Austru. Cele doua vai principale, valea Oltului si valea Dunarii prin particularitatile lor fizico-geografice, contribuie la formarea unor microclimate distincte.

Bucuresti 2012-2013

Page 11

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Hidrografie Din punct de vedere hidrografic judetul Olt este brazdat de la nord la sud de rurile Olt si Vedea cu afluentii lor (Oltet si Teslui), iar la sud de fluviul Dunarea. La acestea se mai adauga cursul superior al rului Calmatui. Toate acestea asigura drenajul ntregului teritoriu al judetului Olt. Hidrografia judetului se completeaza cu cteva lacuri naturale (de lunca, de crovuri si de liman-fluviativ) si cu un numar considerabil de iazuri a caror origine este predominant antropica. Sub raport hidrogeologic, judetul Olt dispune de importante rezerve ce apar sub forma de izvoare la baza versantilor de pe fruntea cmpurilor nalte, a teraselor, sau se gasesc la adncimi mai mari n depozitele fluvio-lacustre (orizonturi de adancime), uneori chiar cu caracter artezian. Adncimea orizonturilor acvifere si dinamica lor depinde de pozitia si grosimea rocilor magazin, predominanta fiind directia de scurgere de la N-NV spre S-SE, conform pantei morfologice si umplerii lacului villafranchian de la exteriorul Carpatilor cu depozite fluvio-lacustre. Solurile Geografic, solurile judetului Olt se mpart n mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si a culturilor agricole n raport cu conditiile de mediu. Din categoria solurilor zonale fac parte: cernoziomuri, soluri foarte fertile, specifice partii sudice si sud-vestice a judetului;

soluri brun-roscate, de asemenea fertile, au o raspndire mai redusa, ele fiind situate de o parte si de alta a luncilor Oltului si Oltetului; argiluvisoluri, n partea de nord a judetului si mai ales la est de Olt, n Piemontul Cotmenei.

Soluri intrazonale sunt: soluri litomorfe , soluri negre argiloase sau compacte, cu dezvoltare n partea de est a Oltului, ncepnd la nord de localitatea Optasi. soluri slab dezvoltate si de lunca : ce cuprind regosolurile nisipoase (n Cmpia Caracalului pe dune vechi si n Lunca Dunarii) si solurile aluviale. n legatura cu eroziunea solurilor, teritoriul judetului Olt ridica probleme importante numai n partea nordica, situata n cuprinsul Podisului Getic, respectiv eroziunea n suprafata. n cmpie, eroziunea se resimte numai pe fundul vailor si pe versantii abrupti, unde sunt prezente sufoziunea, eroziunea torentiala si procesele gravitationale. Eroziunea eoliana este slaba. Vegetatia naturala

Bucuresti 2012-2013

Page 12

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Vegetatia judetului Olt se ncadreaza n doua mari unitati vegetale: zona forestiera situata n nord si zona de stepa si de pasuni n sud, limita lor putndu-se urmari n general pe meridianul orasului Caracal. Prima fsie este reprezentata de subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete si grnitete), iar a doua de pajisti de silvostepa cu graminee si diverse ierburi care alterneaza cu paduri de stejari. Subzona padurilor de stejar si mixte de tip sud-european (cerete si grnitete) iese n evidenta prin diferite plcuri de paduri, cu cea mai mare raspndire n Piemontul Cotmenei. Subzona silvostepei reprezinta trecerea de la subzona padurilor la zona de stepa n continuarea sudica a formatiunii anterioare. Agricultura Beneficiind de soluri fertile, judetul Olt are un potential urias pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru ca aceasta ramura a economiei judetului sa se dezvolte, sunt necesare investitii mari n modernizarea si reorganizarea fermelor, precum si n reconversia anumitor suprafete, cu scopul de a produce alte culturi dect n prezent. Avnd n vedere perspectivele de aderare la Uniunea Europeana, fondurile substantiale pe care uniunea le va aloca agriculturii romnesti, speram ca aceasta ramura economica, vitala pentru judetul Olt, se va dezvolta n urmatorii ani. Politica locala prevede stimularea marilor exploatatii agricole si ncurajarea unei agriculturi performante. n abordarea problematicii pregatirii pentru aderare la structurile Uniunii Europene, trebuie sa plecam de la realitatea ca 40% din populatia tarii traieste n mediul rural, iar contributia agriculturii la Produsul Intern Brut reprezinta 13%, aceste elemente subliniind rolul deosebit al acestui domeniu n mbunatatirea functionarii economiei de piata.

2.2 Resursele turistice antropice(monumente istorice,monumente de arta si arhitectura,muzee,case memoriale,constructii contemporane,etnografie,folclor)

Situat in partea sudica a Romniei, judetul Olt are o suprafata de 5507 km2. Principala axa hidrografica este Rul Olt, care este n mare parte amenajat pentru producerea curentului electirc. Releiful are 3 parti principale: Platoul Cotmeana la nord, Cmpia Boianu n centru, Terasa Dunarii la sud. Climatul este temperat cu ierni reci si veri calde. Flora si fauna sunt specifice zonei de padure la nord, si zonei de stepa la sud. Populatia, la ultimul recensamnt, era de 520871 locuitori. n judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti). Vestigiile diferitelor culturi au o vechime de 1000000 de ani, ceea ce demonstreaza ca aceasta regiune se numara printre leaganele umanitatii. Vestigiile arheologice, datnd din paleoliticul inferior si de mijloc, demonstrnd ca acest pamnt a fost locuit de vnatori si culegatori de fructe. Neoliticul este reprezentat de culturile Vadastra si Cucuteni si de asemenea Salcuta. Antichitatea dacica si romana este reprezentata prin fortaretele Romula, Limes, Transalutacuus, Rusidava, Sucidava, care s-au dezvoltat pe ruinele cladirilor dacice. Punctele principale de interes turistic sunt: asezarea fortificata geto-gacica de la Sprincenata (sec. II . Hr.), zidurile cetatii bizantine (Celei - Corabia) cu Fntna Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine; biserica Manastirii Caluiu, avnd fresce originale reprezentnd pe sotia lui Mihai Viteazu si Fratii Buzesti; Manastirea Brncoveni, Turnul de Paza medieval de la Hotareni; fortareata de la Cmpul Mare; Casa Memoriala a haiducului Iancu Jianu, n Caracal; Centrul Memorial Nicolae Titulescu n satul cu acelasi nume; Manastirea Clocociov, construita pe o asezare a voievodului Mihai Viteazu, Biserica Sf. Treime din Corabia, impozant monument arhitectonic religios; Biserica de Lemn de la Parosi-Leleasca; Biserica din Stoicanesti, pictata de Gheorghe Tatarescu, s.a.

Bucuresti 2012-2013

Page 13

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

2.3 Principalele trasee turistice din judetul Olt

Trasee Turistice - judetul Olt

I. Slatina : -

Slatina Brncoveni Caracal Corabia Orlea Slatina

Mnstirea Clocociov, monument istoric 1645; Muzeul Judeean de Istorie Slatina; Centrul Vechi al oraului Slatina; Mnstirea Strehare monument istoric 1668.

Brncoveni Mnstirea Brncoveni, monument istoric 1699 i ruinele Curii Domneti sec. XVI, comuna Brncoveni; Caracal : Ruinele Curii Domneti ale lui Mihai Viteazul, monument istoric sec. XVI; Teatrul Naional din Caracal monument istoric 1905; Casa Memorial Iancu Jianu, monument istoric sec. XVIII; Muzeul Romanaiului din Caracal;

Corabia : Cetatea romano-bizantin Sucidava, monument-sit arheologic sec. II-III, cartier (sat) Celei; Muzeul de Arheologie i Etnografie Corabia; Biserica Sf. Treme catedral, monument istoric 1895

Orlea : Muzeul Stesc Orlea;

Bucuresti 2012-2013

Page 14

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

II.

Slatina Teslui Cungrea Oporelu Leleasca Fgeelu Poboru Ttuleti Slatina

Teslui Biserica Sf. Treime, monument istoric 1767 i Turnul Clopotni, satul Deleni, comuna Teslui; Cungrea Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, monument istoric 1785, sat Ibneti, comuna Cungrea; Oporelu Biserica de lemn Sf. Gheorghe, monument istoric sec. XVIII i satul Rdeti n ntregime ansamblu rural, sat Rdeti, comuna Oporelu; Leleasca Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, monument istoric 1766, sat tefneti-Proi, comuna Leleasca; Fgeelu Muzeul Chilia-Fgeelu, muzeu cu specific etnografic, sat Chilia, comuna Fgeelu;

Poboru Biserica de lemn Sf. Arhangheli, monument istoric 1812, sat Cornelu i Mnstirea Seaca Mueteti, monument istoric 1518, sat Seaca, comuna Poboru; Ttuleti Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, monument istoric sec. XVIII, sat Dopicea i Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, monument istoric sec. XVIII, sat Momaiu, comuna Ttuleti. III. Slatina Nicolae Titulescu Vleni Stoicneti Drgneti-Olt - Slatina

Nicolae Titulescu Casa Memorial Nicolae Titulescu, monument istoric 1910 i Biserica Sf. Gheorghe, monument istoric 1897, comuna Nicolae Titulescu; Vleni Biserica Sf. mprai- monument istoric 1895, comuna Vleni;

Stoicneti Biserica Sf. mprai monument istoric 1888 i complexul muzeal n aer liber, comuna Stoicneti; IV. Drgneti-Olt Muzeul Cmpia Boianului Drgneti-Olt. Slatina Prcoveni Bal Clui Iancu-Jianu Slatina Prcoveni conacul Neamu, sat Olari, comuna Prcoveni. Bal Mnstirea Mineti,(biserica SF. Voievozi), monument istoric 1805; Clui Mnstirea Clui, monument istoric 1588, comuna Clui; Iancu-Jianu, Biserica Cuvioasa Paraschiva, monument istoric sec. XVI;

Bucuresti 2012-2013

Page 15

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 3 . Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii


3.1 Unitati de cazare

Pensiunea SUCIDAVA
Servicii hoteliere: categoria 4 stele 4 camere duble, ,1 matrimonial, 1 apartament, dotate cu televizor, frigider, telefon, aer conditionat si grup sanitar individual. Restaurant capacitate 70 locuri Bar telefon/fax antena satelit reviste, ziare, materiale publicitare si de informare turistica nchrieri de paturi suplimentare acces la baza sportiva piscina special amenajata cu umbrele de soare si sezlonguri terenuri de tenis si baschet complet amenajate; nchriere echipamente sportive pentru practicarea tenisului si baschetului; organizarea de banchete, receptii, mese festive, mese oficiale. nchriere salupa - capacitate 12 persoane trasee turistice vizitarea vechii Cetati romane Sucidava: Fntna Secreta, Poarta de vest, Podul lui Constantin cel Mare, etc. partide de vnatoare n insulele Baloiu si Papadia, aflate n apropierea orasului Corabia pachete de servicii vnatoresti Hotelul Bulevard Prestige este situat in municipiul Slatina, in imediata vecinatate a Prefecturii Judetului Olt. Complet renovat, in 2007 a fost clasificat ca hotel de 3 stele. Situat in centrul orasului Slatina, renovat si redeschis de curand, hotelul Bulevard Prestige ofera cazare in 44 camere unde 3 si 2 stele. Toate camerele sunt dotate cu aer conditionat, uscator de par, televiune prin cablu, telefon si acces la internet. Camerele de 3 stele au, de asemenea, minibar.

Servicii auxiliare serviciilor de cazare:

Servicii turistice si de agrement:

Hotel Bulevard Prestige

Bucuresti 2012-2013

Page 16

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Doua dintre camere sunt adaptate persoanelor cu mobilitate redusa, iar doua etaje sunt rezervate pentrunefumatori.

Hotelul detine o garsoniera si 4 apartamente, dintre care unul a fost construit pentru fostul presedinte, Nicolae Ceausescu. Garsoniera si apartamentele sunt dotate cu jacuzzi sau cabina hidromasaj. Oferta contine camere single, duble, garsoniera, apartamente si camere accesibilizate pentru persoane cu mobilitate redusa. Camera simpla Camera dubla

Tarife incluzand TVA, taxa hoteliera si mic dejun (lei/ noapte)

Garsoniera

Apartament

Valoare mic dejun inclus = 20 lei


3 stele 2 stele

200 180

230 210

250 190

290 300

SPECIAL! Pachet servicii hoteliere de 3 stele - 250 lei (200 lei cazare, 50 lei bar & 220 restaurant).

235

190

245

3.2 Alimentatie
* ALUTA Productie paine si produse fainoase *DESPI CLUB Producator prajituri, produse zaharoase *MATRA Carne si preparate din carne *MONTE VERDE GROUP Distributie conserve de fructe si legume. *PANDIPO hotel,panificatie,patiserie *RESTAURANT BULEVARD PRESTIGE este un restaurant cu 240 locuri n Slatina.

Bucuresti 2012-2013

Page 17

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

*RESTAURANT EST este un restaurant cu 70 locuri n Slatina. *RESTAURANT P.S.G. este un restaurant cu 40 locuri n Slatina. *RESTAURANT PALACE este un restaurant cu 110 locuri n Slatina. *RESTAURANT PARADIS 2000 este un restaurant cu 148 locuri n Slatina. *RESTAURANT PARC este un restaurant cu 260 locuri n Slatina. *RESTAURANT ROMTIMEX este un restaurant cu 100 locuri n Slatina. *RESTAURANT - PENSIUNE VIENA este un restaurant cu 60 locuri n Slatina. *BAR DE NOAPTE CLUB VIENA este un bar de noapte cu 60 locuri n Slatina. *BAR DE ZI BULEVARD PRESTIGE este un bar de zi cu 20 locuri n Slatina. *BAR DE ZI PARADIS 2000 este un bar de zi cu 50 locuri n Slatina. *BAR DE ZI SENATOR este un bar de zi cu 30 locuri n Slatina. *BRASERIE PARC este o braserie cu 154 locuri n Slatina. *COFETARIA PARC este o cofetrie cu 40 locuri n Slatina. *RESTAURANT CENTRAL este un restaurant cu 200 locuri n Bals. *BAR DE ZI CENTRAL este un bar de zi cu 40 locuri n Bals. *RESTAURANT PADUREA SARULUI este un restaurant cu 520 locuri n Bobiceti. *RESTAURANT PRIMAVERA este un restaurant cu 180 locuri n Caracal. *RESTAURANT SUCIDAVA este un restaurant cu 40 locuri n Corabia. *RESTAURANT ZYTTO este un restaurant cu 200 locuri n Piatra Olt. *RESTAURANT VALENTINO este un restaurant cu 300 locuri n Piscani. *RESTAURANT VANATORUL este un restaurant cu 200 locuri n Scorniceti. *BAR DE ZI RUSCIOR este un bar de zi cu 60 locuri n Scorniceti.

Bucuresti 2012-2013

Page 18

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

3.3 Instalatii de agrement


In judetul Olt nu exista instalatii de agreement.

3.4 Instalatii de tratament

Starea de sntate a populaiei la nivelul judeului Olt se asigur printr-un sistem integrat de servicii medicale oferit de asistena medical primar, ambulatorie de specialitate i cele 5 spitale generale, unul de psihiatrie cronici i unul de pneumoftiziologie, care asigur servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgen, de recuperare i paliative, precum i pre, intra i postnatale. n conformitate cu prevederile Contractului cadru ntre Casa de Asigurri de Sntate i furnizorii de servicii medicale, medicii de familie n judeul Olt sunt organizai n cabinete medicale individuale i cabinete medicale private. n cabinetele medicale individuale existente pe raza judeului Olt i desfoar activitatea medici de familie care sunt n relaie contractual cu Casa Judeean de Asigurri de Sntate Olt Creterea calitii serviciilor medicale se face i prin acoperirea ntregului teritoriu al judeului Olt cu medici de familie, medici specialiti, medici stomatologi i alt personal medico-sanitar.

Bucuresti 2012-2013

Page 19

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 4 . Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare


4.1 Numarul de turisti per total(din total cati sunt romani si cati sunt straini), 4.2 Numarul de innoptari, 4.3 Sejurul mediu, 4.4 Densitatea turistica:

Pornind de la datele statistice furnizate de Institutul Naional de Statistic, privind cerereaturistic, putem analiza nivelul i dinamica urmtorilor indicatori: -nivelul sosirilor totale; -nivelul nnoptrilor totale; -durata medie a sejurului

Bucuresti 2012-2013

Page 20

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

-densitatea turistic

Bucuresti 2012-2013

Page 21

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 5 . Propuneri de valorificare a potentialului turistic a judetului Olt

In opinia mea pentru a valorifica mai bine potentialul turistic este necesar ca principaleletrasee turistice din acest judet sa fie mai bine cunoscute si anume: Slatina oras - Campia Boian - Lunca si terasele Oltului Dl. Gradistea, Caloianca,Viilor/raul Olt si Sopot - Slatina (lac) - Manastirea "Clocociov" sec.16 ctitor Neagoe Basarabhram "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1645 (cazare), muzeu, Schitul "Streharet" 1478 hram"Adormirea Maicii Domnului" 1668, Biserica "Sf. Treime" 1641, "Calusul" festival folcloric Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castruroman sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18; Brancoveni sat Brancoveni - Lunca Oltului - Terasele Oltului - Manastirea "Brancoveni" (F)1494 refacuta in 1634 de catre Matei Basarab - Izvor Tamaduitor, ruinele curtii domnesti, Obarsiafam. domnitorului Constantin Brancoveanu; Leleasca sat Leleasca - Podisul Cotmeana - Biserica din lemn "Adormirea MaiciiDomnului" 1766 si Biserica din zid "Adormirea Maicii Domnului" 1807 cu fresce originare; Nicolae Titulescu sat Nicolae Titulescu - Campia Boian/raul Vedea la confluenta cu raulDorofei - conac sec.19, Biserica "Sf. Gheorghe" 1897, ruine biserica 1826, Nicolae Titulescudiplomat (casa memoriala); Samburesti sat Samburesti - Podisul Cotmeana/raul Cungra - Biserica "Adormirea MaiciiDomnului" 1611, curtea boierului Marcu din 1611; Teslui sat Schitu Deleni - Piemontul Cotmeana - Terasele Oltului/raul Teslui - Biserica"Sfanta Troita" 1767; Vadastra sat Vadastra - Campia Romanati/raul Vadastra - Vadastra (lac)

Bucuresti 2012-2013

Page 22

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

muzeu, Biserica"Sf. Grigore" 1836, vestigii asezari mileniul 4 I.Hr cu inventor; Verguleasa sat Dumitresti - Terasele Oltului - Piemontul Cotmeana - Biserica "AdormireaMaicii Domnului" 1608; Corabia oras - Lunca Dunarii/Dunare - ruinele cetatii Sucidava/in Celei, Biserici "Sf.Spiridon" 1843, "Sf. Nicolae" 1844, "Sf. Treime" 1895 cu picturi originare, cladirea vamii-1870,Monumentul Independentei din 1922, bustul lui Popa Sapca-1973, Ostrovul Baloiu (insula) - portfluvial (portul Mircea); Draganesti Olt oras - Campia Boian-Terasele Oltului Muzeu istorie, vestigii asezareCultura Gumelnita, Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva" 1775, Biserici: "Sf.Arh. Mihail si Gavriil" 1830 si "Adormirea Maicii Domnului" 1864, Primaria din 1890,hidrocentrala, targuri Draganesti Olt sat Comani - Campia Boian-Terasele Oltului/raul Olt - Ruinele bisericiifostului schit din 1770, Biserici: "Cuvioasa Parascheva" 1832, "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1856,conacul "Leontopol" 1900; Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castruroman sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18; Scornicesti oras - Piemontul Cotmeana/raul Plapcea Mica - muzeu istorie, Biserica "CuvioasaParascheva" 1817 cu fresce originare, Nicolae Ceausescu (1918-1989) presedintele Romaniei intre1965 si 1989 (dictatura comunista) iazuri; Strejesti sat Strejestii de Sus - Lunca Oltului - Piemontul Oltetului/raul Mamu - Biserici"Sfanta Treime" 1733 si "Sf. Voievozi" 1821;Consider ca principalul punct de atractie al judetului Olt este manastirea Clocociov care dateaza din 1645 si este una din cele mai frumoase din tara.Acest monument ar trebuivalorificat,promovat mult mai mult deoarece aceasta nu este cunoscuta suficient pe plannational.Aceasta manastire ar putea atrage un numar mult mai mare de turisti in orasul Slatina,maiales deoarece aceasta manastire detine si spatii proprii de cazare si ar putea deveni unul dintre celemai frecventate locuri de pelerinaj din tara,insa din pacate acest moment nu este inclus in circuitul principalelor manastiri din tara in acest moment.De asemenea un potential ridicat de atragere a turistilor in opinia mea l-ar putea atrage siraul Olt.La intrarea in Slatina ar putea fi amenajat un parc de distractii pe malul Oltului care inacest moment se afla intr-o stare nu prea buna,insa in aceasta zona se construieste in prezent unhotel in care s-ar putea caza turistii si care consider ca este un prim pas facut pentru a amenajaaceasta zona si a adduce-o mai aproape de potentialul sau,in apropierea acestui hotel fiindconstruita si o baza sportiva.Tot in Slatina un alt punct de atractie ar putea fi padurea Strehareti in care ar putea fiamenajat un loc de agrement.In prezent in aceasta padure nu

Bucuresti 2012-2013

Page 23

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

se gaseste decat o gradina zoologicacare de asemenea se afla intr-o situatie deplorabila.Renovarea gradinii zoologice ar putea constituiun inceput ,apoi in aici ar putea fi construite cabane sau chiar un hotel sit erase unde oameni sa poata veni in week-enduri si in vacante pentru a se relaxa.

Cap 6 . Evaluarea eforturilor investitionale


6.1 Posibilitati de realizare

n formularea direciilor strategice se au n vedere prevederile Planul Naional de Dezvoltare Regional 2007-2013, Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia 2007-2013, Strategia de Dezvoltare Regional a Regiunii Sud-Vest, precum i prevederile Cadrului Strategic Naional de Referin, a Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a Romniei, Orizonturi 2013-2020-2030, a Programul Naional de Reform, Strategiei de Dezvoltare Economic pe Termen Mediu, Programului Naional de Dezvoltare Rural, Politicii Industriale a Romniei, Programului Naional de Reform, Programului Operaional Regional i Planurilor Operaionale Sectoriale. Metodologia de analiz a situaiei economice a judeului Olt cuprinde: descrierea resurselor naturale de care dispune judeul; analiza indicatorilor privind performana economic a judeului PIB, cifra de afaceri, ntreprinderi pe clase de mrimi, uniti locale active pe clase de mrimi, investiii brute, exerciiul bugetar judeean i a forei de munc existente prin indicatori privind salariaii per total i salariai din mediul economic privat, omaj, rata omajului. Indicatorii au fost analizai n evoluie pentru cea mai recent perioad identificat n surse de date publice i private; conturarea principalelor tendine de dezvoltare nregistrate pentru perioada de analiz; reliefarea opiunilor strategice.

Bucuresti 2012-2013

Page 24

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Sursele de date utilizate pentru identificarea indicatorilor sunt baza de date Tempo a Institutului Naional de Statistic, Direcia de Statistic Judeean Olt, baza de date BorgDesign a firmelor din Romnia colaionat dup date oficiale ale Registrului Comerului.

6.2 Efecte scontate in plan economic

n scopul caracterizrii performanei economice a judeului Olt considerm important evidenierea poziiei sale la nivel regional, dar i n context naional cu ajutorul unui indicator relevant i anume produsul intern brut (PIB). Acest indicator reprezint suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale unitilor instituionale rezidente (consum final efectiv, formare bruta de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri i servicii (definiie INS Institutul Naional de Statistic). PIB-ul reprezint de asemenea principalul agregat macroeconomic al sistemului contabil naional ce exprima valoarea adugata bruta a bunurilor i serviciilor ajunse n ultimul stadiu al circuitului economic.

Dei evoluia indicatorului PIB/locuitor a fost una pozitiv, valorile nregistrate au fost inferioare celor de la nivel de regiune care n anul 2008 erau de 18461,49 milioane Ron/locuitor, precum i n raport cu nivelul naional de 23907,70 milioane Ron/locuitor. n ceea ce privete evoluia n perioada urmtoare a indicatorului PIB, se prognozeaz valori de 14511,84 milioane Ron/locuitor n anul 2013, de 19692,9

Bucuresti 2012-2013

Page 25

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

milioane Ron/locuitor n anul 2015 i de 31130,8 milioane Ron/locuitor n anul 2020. Calculele s-au realizat prin utilizarea ritmului mediu anual de cretere ale crui valori au fost de 2,15 pentru anul 2013, 2,91 pentru anul 2015 i de 4,60 pentru anul 2020. Valorile identificate evideniaz o accelerare a ritmului de cretere a indicatorului PIB/locuitor dup anul 2015. La nivel naional este prognozat pentru anul 2013 un PIB de 34340 mil. Ron/locuitor, iar n anul 2020 o valoare de 59030 mil. Ron/locuitor. Interpretnd informaiile obinute n urma analizei pe baza indicatorului PIB, se constat o evoluie economic bun a judeului Olt n sensul c sunt nregistrate creteri constante ale valorilor PIB-ului i creteri i mai optimiste n ceea ce privete valoarea acestui indicator la nivel de locuitor pentru perioada analizat. Totui, este evident o participare economic mai puin important la nivel de regiune comparativ cu celelalte entiti teritoriale, nregistrndu-se chiar un mic regres. Pe de alt parte competitivitatea judeului Olt att la nivel regional ct i la nivel naional poate fi considerat ca fiind sczut, iar decalajul de dezvoltare poate fi dificil de recuperat pentru o perioad de timp medie. Accelerarea dezvoltrii economice a judeului Olt n sensul recuperrii decalajului existent, trebuie s implice o planificare strategic riguroas prin care s se urmreasc activ atragerea de investiii din bani publici, privai interni i externi, fonduri comunitare nerambursabile precum i aciuni de calificare i recalificare a forei de munc i promovare a avantajelor competitive ale judeului.

Bucuresti 2012-2013

Page 26

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 7 . Harta turistica a judetului Olt

Bucuresti 2012-2013

Page 27

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Cap 8 . Pliant publicitar al judetului Olt

Bucuresti 2012-2013

Page 28

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

Concluzii

Bucuresti 2012-2013

Page 29