Sunteți pe pagina 1din 70

SUMAR

CZU 070.422 (082) R46_- ---------- ------------

PREFATA
Nelly Harabara: In zona cetateanului.............................................

Proiectul Reportajul social, finantat de Fundatia Press Now (Olanda), are obiectivul de a le dezvolta tinerilor jurnalisti abilitati pentru a identifica si a aborda profesionist subiectele ce tin de tematica sociala.

I. MASS-MEDIA S1VIZIBIlITATEA SOCIALA Constantin Marin: Vocatia sociala a comunicarii mediatice ....................................................... 8 II.JURNALISMUL CIVIC IN CONTEXTUL DE AZI Nicolae Negru: altfel de revenire la social.................................................................... ---- 13 Petru Bogatu: De ce presei din RM putin ii pasa de problemele sociale ?...... 16 III. PRACTICI GAZETARESTI IN ABORDAREA TEMELOR SOCIALE Val Butnaru: Reportajul din noi ................................................................................. 19 Elena Zamura: Cum sa-ti faci un nume in reportajul social ................................... __ .......... 23 IV JURNALISTUL IN FAJA PROVOCARILOR SOCIALE Ludmila Malcoci: Problematica sociala i mass-media ..................................................... -----26 Angela Munteanu: Problemele protecgei sociale in presa .............................................. ---- 32 Tatiana Antonovici: Mass-media coaIa pentru consumator ______________________ 41 Irina Zatuevschi, Ecaterina Zatuevschi: Violen^a domesticiln presa scrisa.... 47 V INSTRUMENTARULJURNAUSTIC lulian Robu: Caracteristicile reportajului social, limbajul i sursele de informare. 66 Ludmila Barba: Reportajul social la tv ............................................. t ............ _________ 76 VI. SUPORTUL JURIDICAL REPORTAJULUI SOCIAL Olivia Piryaa Fundamenteaza- materialul jurnalistic pe informa$i veridice____________ 83 VII.ANEXE Carta Sociala European! Reyizurta Z'A^tu ................... 93

Coordonator si redactor: Nelly HARABARA Tehnoredactor: Elena ISTRATI Design si machetare: Colograf-com

Descricrea Cip a Camerei Nationale a Cartii Reportajul Social / Centrul Independent de Jurnalism. - Ch.: Colograf-Corn, 2002 (Tipar "Tipografia Academiei de Stiinte**). - 128p 200 ex ISBN 9975-9710-1-6
070.422(082)

ISBN 9975-9710-1-6

Centrul

Independent

de

Jurnalism

PREFATA

IN ZONA CETATEANULUI
Dupa deccnii de jurnalism de tip comunist, a carui practica era dictata de misiunca presci de "agitator i propagandist colcctiv", iata ca in ultimii ani mijloacele de informare au trcbuit sa vireze, destul de brusc, spre "zona ceta{eanului". Cum aa zona pina atunci nu cxistasc, aproape intreg spatiul presei fund populat de imperative ideologice sau de falsele asigurari a "grijii fa|a de omul sovietic", nici presa, i nici ceta|eanul nu au avut timp sa se acomodeze la acest teren viran, i nici sa se cunoasca bine reciproc. Sa nu uitam ca in jurnalismul occidental aceasta perioada de "acomodare reciproca' a durat cam un sccol, mobilul i protagonistul principal al articolelor de ziar fiind interesele omului, cetateanului, individului, persoanei. In felul acesta, in urma- transformarilor sociale de la noi din ultimul dcceniu, jurnalismul autohton s-a pomenit in fa$a necesitafii de a se schimba radical pe eel pu{in doua direcfii: -racordarea la standardele moderne ale profesiei; -reconsiderarea valorica a personajului care trebuie sa devina subiectul preocuparilor sale - imaginea gratuita a "poporutui" se cere a fi personalizata, facindu-i loc, in sfirit, celei a omului, a individului in dimensiunea sa sociala, i nu numai; Primul obiectiv presa noastra este nevoita sa-1 realizeze in condijiile lipsei tradijiilor consacrate de scriere pe teme sociale, dar i a reportajului profesionist in general. Lipsa experien^ei autohtone in domeniu nu inseamna insa preluarea mecanica a unor modele straiiie care, in sitiiafii i realitafi necorespunzatoare, ar fi contraproductiva. societate in post-tranzitie, aa cum este a noastra, ii are experienja sa unica in sfera relatiilor sociale i necesita procedee de abordare nu tocmai identice celor imprumutate, Aa ca orice tipar preluat, orice scheme jurnalis ce vizeaza fiinta sociala a omului, consacrate in alte parti, la noi necesita testare de "valabilitate". Cu acestea riscam sa-i decepjionam pe incepatorii care spcra sa-?i faca cariera de succes in jurnalism urmind nite rejete reportericeti. 2

Producjia jurnalistica de azi care are ca subiect probiematica sociala, abia incepe sa "paveze calea" in domeniu i se conformeaza deocamdatu destul de slab standardelorjurnalismului modern. Dovada e gradul scazut de solicitare printrc consumatorii mass-media a produsului jumalistiuc autohton, fie el din presa scrisa sau audiovizual. Mi-ar fi greu sa exemplific in acest context vreun produs mediatic cu feed-back rasunator.
A

In linii mari, jurnalismul social din RM mai continue sa poarte hainele vetuste de odinioara, elementele noi, aparute in garderoba mediatica din ultimii ani, nu au calitatea de a-i schimba aspectul anacronic, lucru firesc de altfel pentru societate bintuita i ea de anacronisme. Putinele incercari mai serioase de investigate jurnalistica sau de ancheta reportericeasca, daca e sa ne referim la diversitatea genurilor in presa, de abordare documentata a unei teme, cu verificarea faptelor i a cifrelor, cu prezentarea subiectului discutat de pe eel putin doua pozi^ii (nite abc-uri pentru jurnalitii din tarile cu democratic avansata), daca e sa vorbim despre procedeele uzuale profesionale in jurnalismul civic, la noi ramin a fi inca insulije singulare in oceanul presei tendenjioase, politizate i indiferente fata de persoana cetateanului, pus in situatia de a suporta mereu consecintele durcroase ale reformelor inconsecvente, proastei administrari locale i na(ionale, precum i teroarea monopolismului economic. In presa noastra nu se observa deocamdata interesul constant al jumalistului pentru anumita stringenja din societate, ambitie de a reflecta prpblema sociala in toata complexitatea sa. Ceea ce ar insemna, de altfel, probatiune de atitudine profesionista. E greu sa afirmam cu certitudine ca aceasta ambitie - de a raspunde provocarilor din realitatea sociala - ar fi dezideratul numurul unu al mijloacclor de informare de la noi, de multe ori scopuriie editoriale ale acestora cad sub inciden(a intereselpr de grup, de partid sau de alt ordin. Acolo insa unde existu p dprinta din partea jurnalitilpr de a ataca profesionist tema din cotidian, de a investiga prpblema cu mai multe necunoscute, sau care comporta chiar i anumite riscuri, elanul reportericesc este "obstructionat" de muljime de obstacole, eel mai serios dintre care e saracia redactor, de unde nmnarul redus de angajati % in consecin(&, munca scutiti de anumite rigori profesionale, f&cut& "in goana trenuluiu, de dragul operativit&tii*

altS piedica pentru munca normals a unui jurnalist constituie nefiincjionarea in practicS a Legii cu privire la accesul la informal Functional din RM mai continuS sS se creadS un centru gravitational, to jurul cSruia se invirt tofi muritorii i care, dacS nu refuza obstinat sS ofere informal solicitatS, atunci vinde ca la piaja, numai bani sa ai. Abuzurile de funcfie nu sint noutate pentru RM. Ne mirS doar tolerant pe care manifests nu numai cetSfeanul, dar i mass-media faja de aceastS sfidare feudalS a legilor societafii. Pe de alta parte, in noile realitSfi sociale au apSrut muljime de oportunitaji pentru jumalitii care semnaleazS sau cerceteazS problems ce tine fie de drepturile ceta{eneti, fie de interesele consumatorului, fie de situate concretS cu conotatfe socialS etc., oportunitSji generate, ironia soartei, de realitate vitregS personajului subiectului mediatic. RSmine doar ca in continuare presa noastrS sS nu le ignore, preocupatS fiind, ca i pinS acum, de reglSri de conturi politice (ca in media de partid i cele aflate sub controlul puterii) sau subiecte i abordSri puerile care nu au ansa sS ajungS vreodatS "la {intS". Cit privete reconsiderarea atitudinii fa$S de principalul personaj al jurnalismului social - omul, "cea mai prejioasa avujie a statului", ea necesitS un efort de duratS, nu numai din partea mass-media, dar i a societafii, a tuturor institufiilor sociale i administrative, a puterii i a clasei politice. Dei e un fapt contientizat de toata lumea (poate mai pufin de clasa politica), la noi continuS sS persiste un mare lapsus motenit din totalitarism: lipsa respectului fa|S de individ, de persoana. Frustrarea cea mai mare a omului nostru pornete de la desconsi-derarea calitSfii sale de cetafean, mai ales de la faptul ca ii sint incalcate drepturile, "in special cele sociale i economice", se semnaleazS in Raportul de activitate pentru 2001 al Centrului pentru Drepturile Omului. Mijloacele de informare au obligafia morals de a se exprima sensibil in sensul dobindirii demnitSfii umane i sociale a omului, alocindu-i acestui important aspect de culturS socialS spajiul cuvenit din preocupSrile lor, Un reper referential pentru practica jurnalismului social ar fi, in acest sens, prevederile Cartei Sociale Europene Revizuite (anexatS la aceastS culegere), ratificate acum un an de cStre Parlamentul RM, care garanteazS drepturile fimdamentale ale omului sub toate aspectele: economic, civic, politic, cultural.

Culegerea de fafS insumeaza opiniile unor reputa^i jurnaliti din presa noastra ce vizeazS contextul de exercitiu al jurnalismului civic i calitatea lui, practicile pozitive de abordare a subiectului social din experienta unor redacfii, identificarea cercului de problematic^ socialS, prezenfa sau absenfa unor teme in presa, sugestii privitoare la modul de docu-mentare i de scriere pe teme cum ar fi protecfia socialS a populatiei in contextul reformelor, protecfia drepturilor consumatorului, violenfa in familie, referinfe teoretice i practice la limbajul i stilul reportajului social. Pentru a evita anumite confuzii legate de continutul acestei publicafii, (inem sS subliniem cS titlul "Reportajul social'9 cuprinde totalitatea produselor mediatice pe teme sociale i nu se limiteaza la genul omonim de presS. Editarea acestei lucrSri, prima dintr-o serie de culegeri de texte menite sa-1 orienteze pe jurnalistul incepStor pe terenul, dupS cum spuneam, viran al jurnalismului social, sS-i formeze nite abilitSfi profesionale i sS-i cizeleze instrumentarul de organizare i de scriere a materialului, a fost posibilS datoritS unui proiect finanjat de Fundafia Press Now (Olanda) i mai ales contributiei fiecSruia dintre autorii cartii, carora le multumim pentru aceastS colaborare. Nelly Harabara, coordonatorul proiectului
L MASS-MEDIA 1VIZIBIUTATEA SOCIALA

Constantin MARIN, conf. w/i/u, dr.

VOCATIA SOCIALA A COMUNICARII MEDIATICE


Calitatea supreme a comunicarii mediatice rezida in promovarea valorilor societajii civile al carei protagonist este cetafeamil. Altfel spus, ea ii dobindete validare i viabilitate doar atunci cind este solicitata de catre cetacean. Faptul acesta este confirmat atit de itinerarul istoric parcurs, cit i de practica curenta a mediilor de comunicare din lumea cu democrat avansate. Comunicarea mediatica are la origine aparijia i dezvoltarea presei sense care s-a afirmat in epoca moderna in calitate de "intreprinderi artizanale" mici i, dei se numeau politice, au fost inscrise, in temei, in infonnarea

economica. "Ziarele din sec. al XVH-lea, estimeaza cunos-cutul savant german Jurgen Habermas, nu erau pentru comercianfi, ci comerciantii faceau ziarele" [1993:31]. Ulterior presa de informafie a evoluat in una de opinie. Ea a devenit astfel institute politica, care in sec. al XVII-lea i al XVHI-lea, sub flamurile libertajii presei, s-a transformat intr-un factor de afirmare a noilor forje sociale i a noilor rinduieli economice capitaliste. In sec. al XlX-lea presa de opinii a revenit in albia celei comerciale.
A A

cetajenilor prin furnizarea unei informajii exhaustive, in oferirea de pat-tern-uri sau modele de acjiune i gindire societala, (6) in dezvoltarea vizibilita^ii sociale i (7) a solidaritajii societale. Comunicarea mediatica, organizata in coordonatele expuse, ii dezvolta vocajia de element institujionalizat al societafii civile i ii
A

Insa de data aceasta ea nu a mai fost una artizanala, ci una industrials mare. Tot atunci presa a fost conectata la marele public, din care motiv ea a capatat calificativul "de masa" (primul ziar de acest fel, The New York Sun, a fost lansat in 1833 avind drept motto cuvintele "Stralucete pentru toti") [Cf.:De Fleur, Ball-Rokeach, 1999:62]. In sec. al XX-lea a fost imegistrata diversificarea comunicarii mediatice i evoluarea ei in "organism public" [Habermas, 1993:195]. Evolujiile semnalate marcheaza tendinfele generate care s-au developat in dezvoltarea sistemelor mediatice din orice fara. Ele, grosso modOy sint atestate i in istoria mijloacelor de comunicare din Moldova. Particularitatea lor rezida in faptul ca aici aparifia presei s-a produs cu intirziere (primul ziar - Courier de Moldavie este lansat la 1790 [Coval,1992:10]), iar caracterul ei de masa s-a profilat abia ID sec al XX-lea. Itinerarul istoric al comunicarii mediatice, conturat in cele mai semnificative i relevante aspecte, sugereaza citeva concluzii. Prima vizeaza statutul mass-media. Ele de-a lungul istoriei au fost concepute ca intreprindere economica, institute politica i structure publica. Evolufia data, insa, n-a avut un caracter consecutiv, ci unul cumulativ, astfel ca actualmente mass-media incorporeaza deopotriva substan^a economica (in acest sens ele se conformeaza legitajilor economiei de piafa), politica (aici ele reprezinta actori pe scena societala politica) i publica (din aceasta perspective ele sint parte a spafiului public comunicajional). Substanfa publica consemneaza vocajia sociala a comunicarii mediatice. Aceasta se articuleaza (1) in realizarea nestingherita a dreptului cetateanului la comunicare, (2) in diversitatea mediilor i a mesajelor difiizate, libere de imixtiunea autoritafii publice, (3) in afirmarea in calitate de agent de socializare, cultivind contiinJa politica, libera judecata i opfiune, (4) in valorificarea potenfialului de autoritate prin aplicarea controlului social asupra puterii i a frustrarii acesteia, (5) in contribu^iile la emanciparea 4

exercita acjiunea atit in spafiul socialului, cit i in eel al politicului. In primul caz, comunicarea mediatica fortifica prestanfa sociala a cetateanului, angrenarea lui in validarea deciziilor politice, repereaza culture civica etc. In eel de-al doilea, comunicarea mediatica induce momentul socialului in societatea politica, in particular, in sfera puterii, realizind ceea ce am defini drept lobbyism social. Vocafia sociala a comunicarii mediatice poate fi implinita doar atunci cind mijloacele de informare, libere de angajamente politice sau de imixtiuni din partea puterii, sint ghidate de intereselc supreme ale omului-cetacean. Or, comunicarea mediatica in dimensiunile ei validate de practica t&rilor cu democrat avansate constitute ochiul de veghe" al cetateanului asupra afacerilor publice. Optica lui, aadar, este cea satutari, durabilu productive pentru comunicarea mediatidL Anume din aceasta perspectivi com un i carca mediatica va aborda intregui set de probleme caruia ii confera vizibilitate. Acfiunea economics, bunaoara, va fi evaluata pe filiera utilitafii d publico i a impactului asupra viefii curente a omului; Doctnnele sau opfiunilepolitice, larindul lor, vor examinate astfelincitsa fie limpezit efectul lor societal, bcncficiilc pub 1 ice, lasind pe seama partidelor conta-bilizarea avantajelor pe care acestca i le aduc. Decizia autoritafilor legiferante va fi estimata de asemenea pe potriva interesului public, acordindu-i-se sau retragindu-i-se validarea societala. Adoptarea unei asemnea optici denota responsabilitatea sociala a presei sense i a celei electnmice, vadete distanfarea lorjudicioasa de sfera politica. Discursul lor general, prin urmare, exprima vocafia sociala a comunicarii mediatice. Acreditarea vocafiei sociale a comunicarii mediatice este realizata i intr-o maniera particulara i anume in preferinjele tematice pe care le demonstreaza zi cu zi. Din acest punct de vedere, voca^ia de referinja poate i trebuie alimentata copios de catre reportajul social. Reportajul social desemneaza intr-o maniera generica totalitatea mesajelor mediatice, axate pe problematica intereselor vitale ale omului* Acestea cuprind arie tematica extrem de vasta. Aici e suficient sa amintim doar de
5

Carta Sociala Europeans, deschisa pentru semnare la 3 mai 1996, care stipuleaza in total 31 de drepturi (nu le vom detaliza dat fiind faptul, cu in finalul acestei lucrari documentul de referinfa este anexat integral). In totalitate ele ar putea contura semnificatul tematic primar al reportajului social. Spectrul lui, insa, depaete considerabil dezideratele formulate de Carta respective. Reportajul social astfel mai integreaza mesaj ele ce abordeaza in mod indirect problemele sociale sau dispun de conota|ia respective. In contextul dat am putea vorbi, de exemplu, despre mesajele jurnafistice care au in vizor efectele sociale ale politicii extern sau, sa zicem, impactul societal al demonopolizarii economice etc. Astfel, urmindu-i vocajia, mass-media vor articula oricare discurs pe filiera socialului, adieu vor promova interesele vitale ale omului-cetatean. Perioada de tranzifie parcursa actualmente de Republica Moldova expune omul-cetafean acfiunii sale multiple i complexe. Acesta, neadaptat la noua ambian|a societala i nefiind deocamdata apt sa-i protejeze de unui singur drepturile i libert&{ile, urmind in com-portamentul sau schemele anterioare, Reproductive i ineficiente, solicita sprijinul social. Atare suspnere poate i, negreit, e datoare s-o ofere, dezinteresat i generos, comunicarea mediatica. Concursul respectiv de vine rezultativ in cazul unei informari multiaspectuale care sa-i permits omului sa adopte decizii adecvate, sa beneficieze din plin de avantajele pe care i le servete societatea, statul, numeroasele institufii noi, dar i sa finapiept pericolelor reale sau potentate pe care le comporta acfiunile acestor actori social i, voit sau nevoit. Asistenfa socialS acordata oamenilor prin intermediul ziarelor, revistelor, posturilor de radio sau de televiziune, new media, mai insemneaza supervizarea sirguincioasa, riguroasa i necontenita a respectSrii drepturilor lui sociale, reacfia prompts i explicita ori de cite ori acestea sint lezate. Comunicarea mediatica are misiunea de a exercita presiunile de rigoare prin crearea opiniei publice asupra cercurilor legiferante in acjiunile lor decizionale. Adoptind asemenea strategie comportamentalS, ea, cu siguranfa, se poate afirma in calitate de puterea a patra. Puterea cetSteanului. Putem oare astazi sa afirmam ca mediile de comunicare autohtone sint exponent activi i energici ai unei asemenea conduite? Desigur ca nu. Asta pentru cS ele sint inregimentate in sfera puterii sau ca practica mercenariatul politic. Beneficiul pe care-1 capatS din aceastS perspectiva mediile de comunicare, dei palpabil pentru moment, este, totui, efemer. Cel mai mare

beneficiu, constant i edificator, ele il pot obfine de la consumatorul ordinar de informafie, beneficiu exprimat in increderea acordata i audien^ele masive. In prezent buna parte dintre publicafiile tipSrite nafionale insereaza mesajele sale de factura socialS in pagini tematice intitulate, de regula, Societate. Denumirea in cauza pare pu|in fericitS. Asta din motivul ca alte pagini, specializate in economie, politics sau culturS, abordeaza probleme care de asemenea se inscriu in yiaja societala. Confuzia care se produce in acest caz poate fi eliminate u$or, utilizind generice de felul: Reportajsocial, Reportajpolitic, Reportaj economic etc. Op(iunea data ar putea fi in citig, caci reportajul, dacS luSm in calcul interpretarea clasicS a acestuia in calitate de gen jurnalistic, e ancorat in realitatea curentS pe care reprezinta, miziridu-se pe efectul prezenfei. Vocajia socialS a comunicarii mediatice, exprimata atit in discursul ei general, cit i in formula reportajului social, se realizeaza eficient i relevant in condifiile unei politici redac|ionale clare. Aceasta urmeaza

sS prescrie stratagemele distincte, matricea activity jumalistice. Politica respective ar putea fi comparatu cu urzeala pe care este fesut covorul. Daca urzeala respective lipseste, covorul se destrama. Acelasi efect il va avea si efortul redacfional de a aborda problematica sociala in lipsa unei politici constientizate si adoptate de catre fiecare jurnalist, indiferent de sectorul pe care-1 vegheaza. Acreditarea vocajiei sociale a comunicarii mediatice in condifiile actuale de refacere a societafii autohtone pe principiile democra{iei poate deveni eficienta si durabila doar atunci cind discursul ei general, precum si eel particular realizat in reportajul social, vor denota primatul si atasamentul cert si univoc fa{a de interesele omului-cetajean.

Referinje: 1. HABERMAS, Jurgen, L'espace public, Paris, Quardeni, 1993, p. 324 2. DE FLEUR, Melvin L., BALL-ROKEACH, Sandra J., Teorii ale comunicarii de masa, Iai, Poiirom, 1999, p. 368 3. COVAL, Dumitru, Din istoria jumalisticii romanesti, Chisinau, Stiinfa, 1992, p. 310
II. JURNAUSMUL CIVIC IN CONTEXTUL DE AZI

Nicolae NEGRU

0 ALTFEL DE REYENIRE LA SOCIAL


De ce presa noastra nu acorda atenfia cuvenita socialului, de ce ziaritii nu se mai considera obligaji sa scrie despre "condijiile de munca i de trai ale oamenilor"? Formularea unor asemenea intrebari releva tentafie (sau greeala) aproape inevitabila in aprecierile noastre asupra presei: comparafia cu ceea ce a fost in perioada cind toate publicapile aparfineau unui singur editor. Ca se scrie suficient sau insuficient, ca ziaritii abordeaza in mod contiincios i profesionist problemele sociale sau nu le pot face fa& trebuie sa raspundem folosind alte modele, apartinind zilei de azi. Sa nu uitam ca, chiar daca a fost obligatorie i systematica, implicarea presei sovietice in problemele sociale nu era "dezinteresata \ Se urmarea in primul rind protejarea reputajiei

unicului partid, ca nu cumva cititorul sa-i formeze impresie negativa despre capacitatea autoritajilor de a avea grija de oameni. Jurnalistul se vedea nevoit sa fie foarte prudent in a scrie despre "neajimsuri". Un simplu articol referitor, de exemplu, la calitatea piinii sau a serviciilor medicale, putea sa provoace, mai cu seama pe plan local, reacfii echivalente cu "ponegrirea" realitajilor sovietice, aa ca relafia jumalist-cititor nu era intotdeauna directa i sincera. Existau zone tabu, inaccesibile pentru presa, iar publicarea materialelor entice nu se ficea decit dupa riguroasa "filtrare" i era de multe ori problema mai complicata decit poate sa para astazi. De aceea, atunci cind s-a vazut "scutit" de obliga^ia pe care i-o stabilea, cu anumite limitari, unicul editor, jurnalistul i-a indreptat imediat privirea Spre alte domenii care pareau mai "prestigioasew, unde aveau loc evenimente mai "captivante". La rindul lor, ziarele partidelor, care via s& inlocuiasca ziarele unui singur partid, abordeazS problemele sociale m dependent de locul pe care il ocupa partidul finanjator pe treptele putetil Jurnalistul i se adreseazu cititorului in primul rind pentru calitatea de alegutor al acestuia, incercind atragi de partea partiduhii siu, imolice to bataliile politice. Unghiul de vedere, spectrul problemelor si atitudinea sint modificate de indatu ce partidul finantator ajunge la euvernare sau e nevoit si treaca in opozifie. Cititorul este mai curind "agitat" decit informat. In consecinfo reformele, oncit de bme sau prost gindite in domeniile protecjiei sociale, sanMtii, mva^amantului, culturii, fl gasesc nepregatit si, in mod firesc, opozant al unor schimbari inevitabile in fond. . , , , Majoritatea ziarelor din RM, chiar si cele declarate mdependente, sint antrenate in lupta politica, ceea ce le face mai pu{in atente la alte aspecte ale viefii cetateanului, tocmai atunci cind in cursul ei intervin schimbari radicale, cind condifiile materiale degradeaza pina la un nivel inimaginabil alta data, si cind el nu mai poate conta pe "grija partiduluf, care, prin obligativitatea ei falsu, ii crease unele reflexe pasive, unele asteptan nejustificate in noile realitafi politice si economice. Desi numarul ziarelor neangajate politic este in crestere, multe dintre ele mai sint marcate si azi de puternica "ineitie" tematica. Este evident cu simpla ieire de sub tutela partidelor, simpla eliminare a tabu-urilor si speculator conjuncturale, nu rezolva toate problemele ziaristului ce scrie despre social. El are nevoie de nite exemple de urmat, deoarece vechea experienfa ii servete pu{in, il trimite pe carare batatorita. De multe ori ceea ce se publica ilustreaza preocuparea

pentru tematica sociala, dar nu si injelegerea clara a ceea ce are de facut presa in acest sens. Din aceasta cauza, comparafia intre ceea ce a fost i ceea ce este ramine a fi cea mai la indemina "metoda" aplicata de unele publica|ii. Paradoxal, problema jurnalistului se complica astazi si prin insusi faptul "abundenjei de material", al acuitajii i complexitatii problemelor sociale. E nevoie de anumita pregatire pentru a te putea orienta in "haosul" reformelor si sclumbarilor ce au loc aproape zilnic. Nu po|i sa scrii despre ceea ce nu cunosti in amanunte, in profunzime. In al doilea rind, nu e suficient sa scrii pur si simplu despre ceea ce \i se pare important pentru sanStatea, mediul de trai, cultura si bunastarea omului, trebuie sa scrii intr-un fel in care ziarul sa fie cumparat. Ce mai potf spune "interesant" despre mizerie celui care traiete in mizerie, care nu isi poate permite nici macar sa cumpere ziarul in care se scrie despre mizeria vietii sale? E de pufin folos sa reflectezi, de exemplu, despre "necesitatea protecjiei consumatorului", fara a investiga si a analiza cum si cit de bine functioneaza mecanismul de protecfie, fara a descoperi si a-1 avertiza pe cititor asupra unor produse pe care ar trebui si le evite. Chiar daca printr-un miracol vei reusi sa trezeti constiinta vreunui funcfionar public sau politician, risti sa plictisesti cititorul si sa nu vinzi ziarul. Daca nu-i propui informa{ii de militate practica, de natura sa-i ajute la rezolvarea unor probleme concrete, daca nu incerci sa-i prezinfi niste aspecte nevazute i nebanuite ale fenomenului care il privete nemijlocit pe cetacean, riti sa nu-i captezi atenjia si sa nu fii citit. Pentru aceasta, iarusi e nevoie de anumite cunostinfe, de anumita pregatire si chiar specializare, ceea ce de multe ori le lipseste, din varii motive, obiective i subiective, jurnalistilor nostri. Cu toate acestea, aparijia, in ultimii ani, a unor publicafii cu strategii editoriale noi, chiar daca in mare parte intuitive, inca insuficient corelate cu evolufia tirajelor, cu studii de piaja i experiente economice moderne, ofera ansa unor abordari diferite, care iau in calcul i experien^a presei occidentale. Atitudinea si modul de reflectare a "grijilor i nevoilor" populafiei evolueaza odata cu evolufia presei concepute ca afacere, care poate supraviefui doar impreuna cu cititorii sai. E evorufie mult prea lenta, e adevarat, dar aceasta nu e numai problema presei.

PetruBOGATU

DE CE PRESEI DIN REPUBLICA MOLDOVA PUTIN II PASA DE GRIJILE COTITDIENE ALE CETATENILOR? '
Riscind si-mi aprind paie in cap, voi spune din capul locului ca mijloacele de informare in masa de la noi n-au ieit inca din comunism. Atunci cind afirm asta, nu ma refer, bineinteles, la pozijia lor politica. Din acest punct de vedere, mass-media din Republica Moldova, in marea lor majoritate, sint in regula: pledeaza pentru democratic, stat de drept, integrare europeana, libertate de expresie etc. Zicind ca presa ramine ostaticul trecutului sovietic, ma gindesc la tematica publicafiilor, a emisiunilor radiofonice i a celor televizate, la faptul ca producjia mijloacelor de informare in masa de cele mai multe ori nu este raportata la interesele vitale i grijile cotidiene ale cetafenilor. Orice s-ar spune, produsul presei tiparite sau al celei electronice este prin definite marfa. Pentru a fi bine vindutS pe pia{S, aceasta trebuie sS fie, desigur, pe placul clientului. Tocmai de aceea, calitatea mSrfii este preocupare majora pentru oriice producStor. Nu, insa, i pentru producatorul de mass-media din Republica Moldova. Acestuia, de obicei, nu-i pasa de gusturile i grijile consumatorului de informatii. Spre deosebire de alte domenii de activitate dintr-o economie de piaja, in presa noastra nu exists practic legatura temeinica intre cerere i oferta. lata de ce spun ca mass-media de la noi continua sa se balaceasca intr-un socialism anacronic de tip sovietic. Ziarele, revistele, posturile de radio i televiziune sint adesea foarte departe de nevoile marelui public. Nu in zadar, pina i cele mai bune publica|ii din Republica Moldova neglijeaza problematica sociala. Redacfiile dau predilecfie politicului, economicului, culturii, sportului, viefii mondene. i pe buna dreptate. Acestea sint, de altfel, i temele preferate ale presei occidentale. Atita doar ca acolo actualitatea politica sau cea economica este privita prin prisma nevoilor cotidiene ale cetatenilor. Mass-media din democrajiile avansate acorda atenjie deosebita dimensiunii sociale a realita^ii.

Deloc intimplator, reportajul social, de exemplu, este specie publicisticS cu prizS cu totul aparte la consumatorul de informatii din toate statele cu presa libera. i numai la noi lucrurile stau pe dos. Se creeaza impresia ca ziarele i revistele noastre nu au nici timp i nici eel mai mic interes sa coboare de la lnalfimca unor probleme politice, economice sau culturale de ordin general i sa intre in casele oamenilor pentru a zabovi asupra durerilor i framintarilor zilnice ale acestora. Oricit ar parea de paradoxal, intr-o {ara saraca i subdczvoltata, cum e Republica Moldova, tematica sociala este sau subestimata sau pur i simplu ignorata. De ce se intimla asta? Motive care genereaza aceastS stare de lucruri sint mai multe. Nu ne ingaduie nici timpul i nici spa^iul sa le analizam pe toate. Vom starui doar asupra unuia dintre ele care ni se pare esenfial. Cauza principals a des-considerarii problematicii sociale in Republica Moldova, consideram noi, stS in faptul ca presa autohtona nu reuete nicidecum sS devina afacere. E adevarat ca mass-media sint in primul rind, un serviciu public. Menirea lor e de a satisface dreptul cetS(eanului de a ti. Dar tot atit de adevarat este i faptul ca numai un ziar care time^ioneaza ca intreprindere rentabila poate fi un autentic trust public. Sa mS ISmuresc. Dupa cum am spus deja, producfia pe care mass-media vinde pe piafa este, farS doar i poate, marfa. Numai cS una specifics. marfa de calitate in presS nu inseamna nimic altceva decit informatii veridice, comentarii pertinente, reportaje, corespondenje, anchete, talk-show-uri profilate pe probleme de stringenta actualitate, capabile sa sensibilizeze marele public. Altfel spus, inima presei i cea a consumatorului de informatii trebuie sa bata in unison! Lucrul acesta e posibil doar in situa^ia in care ziarele, revistele, posturile de radio i televiziune urmaresc ob^inerea profitului. Normal. Ca sa citigi trebuie mai intii sa produci i apoi sa vinzi cu succes pe piaja marfa de calitate. lata de ce publicafiile efectiv independente din Romania i Rusia, ca sa nu mai vorbim de cele din vestul Europei i nordul continentului american, s-au constituit in intreprinderi profitable, Republica Moldova este unui din pujinele state de pe batrinul continent unde presa nuejn stare sa devinS afacere. La not ea traiete din mila puterii, a aomjjQis^ politice sau, i mai rau, a unor obscure grupuri de JAtjerese. Se cfreazS impresia cS dacS acestea intr-o buna zi n-ar mai avealievoie de li^t^posturi de radio sau de televiziune, gfesa nostra in cotpoKhi-*r da obtescul sfirit Nu e

de mirare, deci, ca redacjiilor, care nu urmaresc obfinerea profitului, nu le arde de grijile de zi cu zi ale oamenilor. Daca eel care investete intr-un ziar nu dorete sa se aleaga pina la urma cu un bcneficiu, asta inseamna ca el ii propune doar atingerea unor obiective politice. Nimic altceva. fn acest caz, redacjia nu se mai gindete la calitatea marfii, adica la prestafia, (inuta i reputafia publicafiei. Conteaza doar impactul politic al scriiturii. Exemplul Companiei de Stat Teleradio Moldova este cit se poate de concludent in acest sens. Autoritafile, care subvenjioneaza, nu sint nicidecum deranjate de alura ei jalnica. Ele par pe deplin mulfumite de faptul ca au reuit s-o transforme intr-o unealta docila de spalare a creierului. Concluzia nu e deloc optimista. Mijloacele noastre de informare nu se vor apropia de interesele vitale ale clienjilor sai atita timp cit se vor vedea silite de mizeria economica sa serveasca nu publicul, ci puterea, oligarhia financiara sau gruparile politice. atare presa nu poate fi cu adevarat independents. Or, un ziar, un post de radio sau de televiziune independent e intotdeauna afacere. Urmarirea profitului il face dependent de cititori, radioascultatori sau telespectatori. i anume acest fapt ii confera statut de presa efectiv independents. Situafia se va schimba in bine doar in momentul in care ziarele, revistele, posturile de radio i canalele de televiziune vor deveni intreprinderi lucrative. Cind se va intimpla asta? Nu vrem sa ghicim in palma. Oricum, inca e mult pina departe.
III. PRACTICI GAZETARETI?N ABORDAREATEMELOR SOCIALE

Pentru a-mi onora sarcina i a raspunde la intrebarea: De ce scriem reportajul social?", ma voi referi, in special, la experienja acumulata de reporterii de.ld'JJJRNAL'de Chi$inau. Ziaritii de la aceasta publica^ie i-au propus sa renunje la practica deja stabilita in mass-media de la Chiinau care, intr-un fel, obliga ziarele sa asculte cu gura cascata tot ce spun persoanele oficiale din stat i apoi sa reactionezc fiecare in felul lor, in funcfie de simpatii sau angajamente politice. Astfel, presa s-a pomenit atrasa intr-o cursa in care a i vrut sa fie atrasa. Paginile ziarelor s-au umplut de numele i pozele persoanelor de care cetateanul simplu s-a saturat ca de mere padure|e. In reportajele din JURNAL de Chifindu accentul s-a pus pe omul de rind, pe problemele cu care se confrunta, pe destinul i viaja lui cotidiana. Cum sa obtii consultafie jurudica gratuita? Despre ce discuta taranul in bucatarie? Cum poate fi solufionata problema invaziei muzicii indecente din transportul public? Sint oare aceste teme mai pu{in importante decit discursurile politicenilor sau ale funcjionarilor publici? Abordindu-le, reporterii de la JURNAL au constatat ca cititorul este cu mult mai domic sa citeasca despre oamenii simpli, cu care se poate identifica i despre problemele care-1 framinta, Anume astfel se explica succesul rubricii Polemici in buc&t&rie" Pornind de la situate concreta, cea a discufiilor aprinse din Parlament din preajma unor preconizate alegeri locale anticipate, ziarul a decis si schimbe optica asupra acestor dezbateri. Comentariile i punctele de

ValBUTNARU

REPORTAJUL DIN KOI


Nu noi scriem reportaje, ci reportajul ne scrie pe hoi. Afirm acest lucru nu de dragul unei simple butade. Sint convins de faptul ca un material bun de ziar poate modifica nu numai starea de lucruri sau de spirit din societate, dar i modul de a simfi i de a gindi al autorilor mii.

vcdcre ale politicienilor $i ale oficiaiit&tilor crau deja bine cuhoscute, ntmeni dintrc et nu mai spunea nimic nou. Astfel, reporteral JURNA-LVLUI a plccat in sate, pe la casclc oamenilor i a stat cu ei de vorba. Adunindu-sc in bueitAni, impirtindu-sc in labcrc de pro ?i anticomuniti, laranii au oferit tuturor cititorilor adevirate lecfii de intransigents, dar i de toieranfi; de angajarc politica, dar i de injelepciune. La un moment dat, foarte muita lumc a infeles ci discu(iiledin bucatariile {aranilorsirit mai intcrcsantc decit cele ale parlamentarilor. Omul simplu spune ceea ce gindete, el nu vincazi voturile electoratului, lui ii este strains! fanfaronada comici a politicenilor. Serialul Polemicilor~a deplasat accentul in zona de care este intcrcsat orice ziarist: cea a incditului situaftilor i a caracterelor. Uncori i un fapt banal poate deveni un tulburator subiect de reportaj social. Totul consta in facultatea noastra de a deosebi moftul de un principiu, poza de durcre. i mai presus de toate se plaseaza dorinfa rcporterului de a-1 ajuta pe omul de rind. Este oarc obligat jurnalistul sa-1 ia de minu^a pe autorul unei scrisori fi si piece cu el pe la lot felul de instance, in cautarea adevarului? Foarte putmc ziare de la noi raspund afirmativ la aceasta intrebare. Bineinjeles reportcrul nu este obligat sa faca aa ceva. Desigur, este cu mult mai comod si readresezi scrisoarea respectivei instance, scapind de batai inutile de cap. Dar ce sa faci daca real i tat a in care, sprc surprinderea generaia, mai cxistim, ne solicita si dam dovada, pe linga talent sau dexteritafi profesionale, f i de un dram de compasiune i angaj amcnt civic? Cum sa te faci a nu obscrva ci omul de rind este nedrepajit la tot pasul i, imeori, pie$te pragul rcdac{ici minat de deznadejde i de speranfa ca anume aici va fi auztt i va fi ajutat? Un t&ran din judeful Ungheni a trimis la JURNAL scrisoare in care {ft spunca durerea, trasa, parca, la indigo de doamna Tranzi|ie. Acum ceva timp. a arendat un taz, dar autoritifile au anulat contractul de arenda fara sa-i restituic invcsti^iile. Societea Piscicola", a carei propritate au devenit lazurilc, este condusa de un comunist. Nu in apartenenfa politica a fcfului consta drama, ci in faptul ci fratele acestuia, comunist i el, deputat in Par lament, a depus cforturi considcrabile pentru a scoate lege prin care iazurile tree la Piscicola". Jiranul a intrat, fara voia sa, intr-un conflict cu tenta politica. Asta a fost tema reportajului. Peste

saptamana, insa, eroul nostru este arcstat sub absurdul motiv ca ar fi plasat bomba in casa efului Piscicolei". Intriga devine tot mai incitanti. Ei, cum, in asemenea condi^ii, si abandonezi un om neputincios in fa(a puterii? Cine sa-1 ajute daca nu reporteral care se angajeaza activ in solufionarea a cestui caz? Exista cazuri cind comunitate se confranta, de ani de zile, cu problema gravi despre care se vorbete mult, dar nimeni nu poate (sau nu vrea) s-o rezolve. Pentru locuitorii Chiinaului invazia posturilor de radio ruseti in maxi-taxi a devenit un adevarat comar. Acest subiect a fost abordat in ziare, despre el se discuta acasa i in strada. Primaria a adoptat Dispoztye speciala prin care oferilor ii se interzice utilizarea radio-casetofoanelor in timpul calatoriei. Dar... carul nu se micase din loc. Decibelii continuau si cutremure perefii de tinichea ai microbuzelor. in aceste condifii, JURNAL de Chi?inau a hotarit sa se tmplice direct in solufionarea cazului, antrenind in ac^iunea Vrem linite!" cit mai mu\\\ membri ai comunitajii. Pentru a evita orice tenta politica, sloganul Vrem Iinite" insemna remmfarea difuzarii in maxi-taxi a oricaror posturi de radio, ruseti sau romaneti. Cele mai violente conflicte care se produceau in microbuize erau generate de altercafiile dintre cei care voiau sa auda posturile de limba romana ?i cei care aparau ca leii Russkoie radio", condifiile in care gradul de toleranfa, intr-un ora cum este Chiiniul, lasa mult de dorit, decizia ziarului pare a fi una echi 1 ibrata i indreptata spre eliminarea unui segment ce tensioneaza relajiile interetnice. Ac{iunea a solicitat timp i efort deosebit. Primele reportaje au trezit nemulfumirea autoritafilor municipale i a ziarelor raseti. Dupa care spiritele s-au calmat i multa lumc a infeles ci trebuie sa se conformeze unor standarde reciproc acceptabi le de comportament public Nu insa i oferii de maxi-taxi. Pe ei nu-i interesa ce spune Dispozijia Primariei, de ce pasagerii le fac reprouri i le inmineaza nite ;-,fhitura$i" ciudaji, decupafi din JURNAL^ pe care scria Vrem linite!'\ A fost nevoie de alta etapa a ac{iunii in care Directia Transport a Primariei si treaci, ?i ea, la acfiuni concrete. In cadrul unui reportaj ordinar, autorul serialului a facut public numarul unui telefon hot-line la care orice pasager putea semnala refuzul oferului de a inchide radioul.

20

21

11

La a doua admonestare, soferii urmau sa fie lipsiti de hcenti .~ P | public. |181 Spre deosebire de alte ziare care au semnalat existenta JURNAL deChnau si-a propus s-o rezolve. Se V imtiativa va fi sustinuta si de colegii lor de la alte publicatii. Nu s dar e posibil.

^Z'T^

Bine, bine, dar cum ramane cu reportajul care ne scrie pe noi!? In toate cazurile concrete la care m-am referit mai sus, am observat ca reporterii care au pus mina" pe un subiect, se pomeneau, la un moment dat, dominati si devoratf de tema reportajului, ei mi se asociau cu niste naufragiaji scrutind in disperare zarile. Ceea ce la inceput parea simplu de realizat, ceea ce era abordat cu oarecare usuries, se dovedea a fi peste un timp de investigatii serioase, mult mai grav, obsedant chiar, de care nu puteai scapa atit de usor. Reporterul care se implica, prin sens, dar si prin ac^iuni practice, in rezolvarea unei stari de lucruri, simte ca se schimba si el odata cu situatia. Succesul sau esecul unei ac|iuni gazetaresti il marcheaza profund pe reporter. Dar cu fiecare experienta noua, autorii de reportaje sociale simt ca devin unli nu numai cititorilor sai, dar si comunitatii intregi. i aceasta incredere le-au insuflat-o reportajele realizate de ei. Elena ZAMURA

CUM SA-TI FACI UN NUME IN REPORTAJUL SOCIAL


Reporterul tinar care abordeaza reportajul social se ciocneste de un paradox. Pe de parte, aceasta specializarc i se pare usoara: ea ii permite sa aleaga dintr-un spectru larg de teme, cunoscutc fiecarui ziarist din experienta. Exista insa si ccalalta fa(a a monedei: tocmai in aceasta sfera Mn$oar&M a jurnalisticii, mai mult ca oriunde, unui novice ii este greu sa gaseasca tema originala si ncccrcctata pina atunci. Daca doriji sa trece{i drept un bun ziarist, feriji-v& sa repetaji ceea ce au scris, de nenumarate ori, alfiil De regula, materiakle standardizate apar in ziare dupa ce grupuri sau persoanc mtcrcsatc "lanseaza" informatii in societatc. Cum sa procedezi in asemenea situatii, cum sa-|i gasesti propria viziune asupra temei? lntii de toate, trebuie sa-Ji propui, in mod imperios, sarcina de a nu scrie ca al{H. Experienta arata ca mul(i incepatori sint foartc receptivi fata de sabloancle gazetaresti. Uneori acestia, spre

marea mirare a rcdactorilor, in primele lor materiale demonstreaza ca au insusit de minune standardele gazetaresti ale unor timpuri, cind ei insist nu cunosteau alfabetull Sub aspect psihologic este de imjeles: mai intii omul invata sa faca ceva asa cum au facut-o altii pina la el, si abia mai tirziu incepe s-o faca in felul sau. Straduiji-va sa v& formati cit mai timpuriu scri itura proprie, distincta. Voi aducc un cxcmplu concret. Dupa crcarca, in ianuaric 2002, a Casei Najionale de Asigurari Sociale, conducatorii acestei structuri au dimzat in toate ziarele informatie-stercotip despre un experiment, care se rezuma la crearca unui cont individual de pensii, in care executantul si bencficiarul trcbuiau sa faca vaisaminte pentru "asigurarea batrmetii"> Cum trebuie sa procedati intr-o asemenea situatie, pentru ca articolul dumneavoastra despre acest experiment sa nu semene cu materialele altor ziaristi, sa nu fie "dictat" de initiatorii "lansarii" informationale? Intrati in rolul omului care, de-acum inainte, trebuie sa contribuie la acest cont Intrebati-va: oare nu v-ar ft mai convenabil sa depuneti, lunar, banii pe care trebuie sa-i transferal la Casa, pe un cont curent intr-o banca comerciala, cu dobinda anuala de 19,5%? Pentru cu banca va garanteaza un spor permanent la aceasta suma, precum i integritatea depozitului. Garanteaza oare Casa Najionala de Asigurari Sociale sporirea capitalului? 1 m ce volum? In ce fel va dispune Casa de capitalul depus de dumneavoastra pentru batrineje? Va investi banii in ac|iunile intreprinderilor rentabile? Daca da, atunci in care anume? Daca nu - in ce mod va fi asigurat sporul sumei? Nu vor fi oare folosite depunerile de pehsii pentru plajile curente ale pensiilor? Care sint garanfiilc integritajii i ale inmulfirii banilor dumneavoastra? Adresaji aceste intreburi persoanelor competente - fiti sigur, ras-punsurile lor vor fi interesante pentru tofi cititorii ziarului dumneavoastra. Un asemenea material va fi neaparat remarcat i de redactorul dumneavoastra. Inca un sfat. Reportajul social, mai mult ca oricare altul, se inscrie organic in cadrul unei campanii de presa. Propunefi in redacjie un proiect de campanic de presa! In mod garantat, redactorul va aprecia initiative dumneavoastra. actiune gazetareasca de acest tip ofera spafiu invenfiei i inge-niozitafii. Voi aduce un exemplu concret din practica ziarului Novoie Vremea. Dupa ce, la inceputul anului 2002, sindicatele invajatorilor au anunfat despre greva proiectata pentru 1 martie, redacjia a pus la punct actiune sociala, al carei scop era atragerea aten^iei asupra acelor oameni, care exista dintr-un dolar pe zi. Corespondenta ziarului, Tatiana Soloviova, trebuia sa traiasca timp de luna din salariul unui invajator - 332 lei - i sa publice rcportaje pe tema supraviejuirii

oamenilor care se afla sub limita saraciei, de asemenea, sa faca un interviu, in care problema era comentata de specialists Cititorilor li s-a propus sa participc la un "grup de susjinere", pentru a relata, in pagini le ziarului, propria lor experienta de planificare a bugetului familiei i de cautare a unui citig suplimentar. Un alt exemplu - acfiunea publtcajici Novoie Vremea desfaurata sub dcviza: "Slabim imprcuna cu Valeria Bobocel!" Campania avea scopul de a atrage atenfia cititorilor asupra urmatoarei probleme sociale: alimcntajia nerafionata i supraponderabilitatea. Jurnalista Valeria Bobocel, care a conceput aceasta actiune, a flaminzit timp de luna, povestind despre senzatiile sale, consultindu-i pe cititori i intervicvindu-i pe medicii-die-tologi. Doritorii de a se alatura aceastei campanii au putut sa-i stabi-leasca propria greutate in sediul redac{ici, la inceputul i la sfiritul experimentului. Cei care au slabit simtitor au primit premii "dietetice" (de exemplu, un ananas). In mod neateptat pentru redacjie, in actiune s-a inclus un locuitor al Telenetilor, care a anunfat greva foamei in semn de protest fata de neplata pensiei. Dupa interventia ziarului, lucratorii sociali au facut tot posibilul ca acestui pensionar sa i se plateasca datoria. Aadar, v-a{ i luat drept deviza alegerea temelor originale, a unor teme inovatoare i tratarea lor ampla in cadrul unor campanii de presa. Ce mai trebuie sa titi i sa pute{i face? lnvatati-va sa lucraji cu furnizorii de informa{ii, sa-i predispuneti fata de dumneavoastra pe oameni i, care detin faptele de care avefi nevoie. Cum s-o faceti? Fiji rabdatori atunci cihd ascultafi. Majoritatea oamenilor ii iubesc munca i va vor fi recunoscatori pentru oportunitatea de a-i impartai observable profesionale. Utilizafi "cuvintele magice" i oamenii va vor trata cu simpatie. lata un exemplu de "cuvmte magice": "V& rog, a putea sa primesc de la dumneavoastra un sfat?". De regula, asemenea adresare predispune mai mult decit cuvintele: "A vrea sa va iau un interviu." Auzind de "interviu", lucratoml din sfera sociala, de obicei, va expcdiaza la eful sau. Nu tindeti sa-i contactafi pe "oamenii suspui". Jineti minte: cu cit persoana se afla mai sus in ierarhia profesionala, cu atit mai mult este preocupat de organizarea procesului de lucru in structura sa i cu atit mai pu(in tie despre munca propriu-zisa. Daca doriji sa intrati in miezul ches-tiunii, cautaji sustinerea acelor lucratori care se ocupa nemijlocit de ea. Pastrati-va sursclc de informatie, e bine sa avep tending a le "cultiva" un timp indelungat, nu le abandonafi dupa publicarea mate-* rialului. Aduceji-i conlocutorului dumneavoastra ziarul cu articolul, multumiti-i. Suna|i-1 din cind

in cind sub diverse pretexte, pentru a-i aminti de dumneavoastra. Aceasta este rezerva dumneavoastra "de aur" Informatorii dumneavoastra Va vor ajuta intotdeauna. Ei le vor spune colegilor lor ca sinte(i un ziarist serios i chiar vor refuza sa fie inter-vievati de alfi ziari^ti, explicindu-le cu "lucreaza cu un alt ziar". Fiti punctual ?i riguros. Nu intirziati, fiti parolist, evitaji neglijenta in materiale, ca sa nu mai necesite a fi ingrijite de altii. Jineti minte ca reputatia dumneavoastra este un capital: intii lucraji pentru a-1 spori, apoi traifi din dobinda!
IV JURNAUSTUL IN FAJA PROVOCARILOR SOCIALE

Ludmila MALCOCI, dr. habilitat in sociologie

PROBLEMATIC* REPORTAJULUI SOCIAL


Rolul reportajului social ca forma i conjinut, consta in identificarea, puncrea in atenjia publicului larg prccum i explicarca, analiza din perspective sociala a celor mai importante probleme, evenimente i procese ale epocii i societafii in care traim. Pentru a in|elege mai bine care ar trebui sa fie problematica repor-tajului social, si incercam, mai intii de toate, sa definim nojiunea de problema sociala. Conform Dicfionarului de Sociologie, problema sociala este caracteristicd, situafie aparuta in dinamica unui sistem social, care afecteaza negativ Juncfionarea acestuia i necesita inter-venfiepentru corectarea (modificarea), eliminarea ei. Destul de apropriata acestui punct de vedere este i definitia data de R.K. Merton, care considera problema sociala drept discrepant semnificativa intre normele sociale i realitatea sociala. Ambele concepte abordeaza nofiunea din punct de vedere al dis-functi ilor sociale. In acelai timp, este cazul si men$ionim ci nu intot-deauna problemele sociale poarti un caracter negativ. Uneori ele reprezinti nite stari temporare in calea spre perfecjionarea i dezvoltarea unui sistem. Din aceste considerente, in cazul materialului de fa{a problemele sociale vor fi elucidate in plan multiaspectual, atit in calitate de caracteristici pozitive, cit i negative. [Conform literaturii de specialitate, problemele sociale, dupi tipologia lor, pot fi divizate in funcjie de localizare, de domeniul de manifestare, dar i in ftincfie de cauzcle aparifiei lor. Astfel, in funcfie de localizare, distingem probleme sociale globale, nafionale, locale. 13

In func{ie de domeniile de manifestare, putem deosebi urmatoarele tipuri de probleme: social-politice, social-economice, social-culturale, social-demografice, social-medicale, social-psihologice etc. In funcfie de cauzcle aparijiei problemelor, ele se impart in: probleme func(ionale (apar in urma funcjionarii sistcmului); structurale (apar in urma declinului unor structuri); accidentale (apar ca rezultat al unor dezastre economice, ecologice etc.). Problemele sociale parcurg urmatoarele etape de dezvoltare: apantia, manifestarea, atcnuarea. Majoritatea problemelor sociale, odata aparute, nu dispar, ci doar pot fi atenuate in anumite condifii. De exemplu, problema siriciei nu poate fi nicidecum eradicate, ci doar redusa. Gradul de importanfi a problemelor sociale derivi din contextul politic i social-economic al epocii i spcieta(ii in care traim. Astfel, exista probleme clasice, care nu-i pierd actuali tatea de-a lungul secolelor, cum ar fi: criminalitatea, prostitujia, tulburarile psihice, sinuciderile, drogurile, tulburarile sociale, dezastrele ecologice, naturale etc. Exista, insa probleme noi, specifice doar unor societal i unor perioade de timp. In cazul epocii noastre acestea sint: poluarea, SIDA, migrajiile Internationale, inegalitatea economica, energia etc. V Pornind de la conceptul teoretic al problemelor sociale, precum i de la considerentul ci mass-media sint oglinda veridici a transformarilor care au loc in societate, {inem si accentuam ca problematica reportajului social in presa scrisa, in emisiunile radio i televizate din Republica Moldova trebuie si fie foarte variata i si cuprindi toate aspectele: social, politic, economic, cultural, spiritual ale societ&tii noastre. Principiile de baza in selectarea temelor reflectate de catre mass-media sint, in primul rind, interesele i necesita$ile informationale ale publicului larg. Din aceste considerente, cercetarea i cunoaterea intereselor cititoiilor, radioascultatorilor, telespectatorilor devine una din problemele primordiale ale jumalistului-reporter. Dupa cum arata cercetarile sociologice efectuate in mass-media, metodele de studiere de catre jurnaliti a intereselor publicului sint diverse: pota redacfionala, mesele rotunde, conferinfele de presa, alte mijloace de informare. Cu regret, cercetarile sociologice 1, in particular, cele axate pe media, dei foarte eficiente, sint folosite destul de de catre presa, radio, televiziunea din Republica Moldova pentru promovarea tematicii solicitatc de public. In acest context, (inem si accentuam important utilizarii de catre jurnaliti a rezultatelor Barometralui de opinie publica, realizat de doua ori pe an de catre Institutul de Politici Publice cu suportui Fundafiei Soros. Avind drept obiectiv studierea cu anumita firecven(i a opiniilor

publicului din {ara refcritor la situafia econoinica, sociala, politica, calitatca viejii, Barometrul in cauza nu doar fixeaza atitudinile diferitelor grupuri social-demografice, dar, totodata i evidenjiaza cele mai strin-gente probleme cu care se confrunta populafia, precum i unele inodalitafi de solufionare a acestora. Astfel, de exemplu, conform rezultatelor Barometrului de opinie publica realizat la finele anului 2001, s-a constatat cu cele mai rnari probleme sociale de care se teme, in primul rind, populafia din Moldova sint saracia, viitorul copiilor, boala, un razboi in zona, omajul. Agravarea problemei saraciei in ultimii ani este inregistrata i de alte investigafii sociologice i statistice din (aru. Astfel, conform studiului bugetelor casnice din anul 1999, s-a constatat ca venitul global la circa 77% din gospodarii a fost mai mic decit minimul de existenfa lunar de 233 lei pe cap de locuitor, calculat conform normelor internafionale. Creterea saraciei se asociaza cu sporirea gradului de inegalitate sociala. In conformitate cu standardele internajionale, Republica Moldova a devenit fara cu inegalitate inalta a veniturilor. Celor mai instarite 20% ale populajiei le revin aproape jumatate din consumul total pe Jara, in timp ce celor mai sarace 20% le revin de 11 ori mai pu(in. Investigate sociologice ?i datele statistice denote cu saracia este caracteristica in special zonelor rurale. De problema saraciei este legata direct i cea a omajului, care continua sa progreseze in ultimii ani, mai ales in rindurile celor tineri. in consecin$a, conform datelor neoficiale, mai bine de 600.000 de cetafeni ai Republicii Moldova apfi de munca lucreaza in condifii iiegale peste hotarele furii noastre. Anume despre aceste probleme, precum i despre acfiunile intreprinse de Guvern i Parlament in direcfia sblufionarii lor ar fi dorit sa citeasca, sa vizioneze sau sa asculte publicul prin intermediul mass-media nafionale i locale. Conform rezultatelor Barometrului de opinie, un interes deosebit pentru publicul larg ar prezenta materialele ce tin de calitatea viefii populafiei, problemele sferei sociale: medicina, inv&t&mint, corupfie, participarea populafiei la luarea deciziilor etc. Astfel, 77% din populate este nemulfumita de felul in care traiete. Mai bine de 2/3 din cei chestionafi nu sint ^ de asistenja medicala, banii de care dispun, de salubrizarea i ingrijirea localitajii, viafa politick din JarS etc. Unele dintre problemele evidenfiate de public au fost luarea de mita in diferite institujii de stat: la spital, la vama, la coala etc., precum i posibilitatea redusa a popula|iei de a influenza deciziile importante atit la nivelul intregii tari (58%), cit i la nivel local (39%). Deosebit de interesante pentru jurnalitii practicieni sint i opiniile populafiei privind caile de depaire a crizei social-economice. 27% din

respondent consider^ pentru aceasta, mai intii, este nevoie de imbunatajit mecanismul de funcfionare a legilor, 16% - de combatut criminalitatea in economie, 12% - de marit rolul statului in economic. Problema ihtaririi statului i a ordinii este considerate de 34 % din populate drept cea mai stringenta i care trebuie solufionata in primul
A

rind. In acelai timp, 26% considera ca prioritara necesitatea focalizarii atenfiei asupra dezvoltarii economiei i imbunatajirii viejii oamenilor. De rind cu problemele sociale enunfate de public, jurnalitii-reporteri trebuie sa se orienteze spre promovarea proceselor sociale noi din republica, diseminarea experien$ei avansate in scopul preluarii acesteia. In acest sens, deosebit de importanta este cunoaterea de catre reporteri a situafiei reale in diferite domenii ale viefii sociale, politice, economice, spirituale la nivel national i local. Cu parere de rau, analiza confiimUihii mass-media din republics denota ca presa, radio, televiziunea de multe ori ramin in urma eveni-mentelor i proceselor actuate, trecindu-le cu vederea sau tratindu-le unilateral i fara cunotin|a de cauza. Drept exemplu in acest sens ne pot servi schimbarile care au loc in sfera rurala in rezultatul implemen-tarii de catre guvem i de catre administrajia publica locala, a proiectelor Bancii Mondiale, ale Agenfiei Guvemului Statelor Unite ale Americii, agenjiilor i reprezentan^ilor altor Guverne. Crearea Asociafilor {araneti de economii i imprumuturi, Punctelor de colectare a laptelui, agro-magazinelor pentru fermieri, implicarea popula{iei rurale prin intermediul Proiectului Fondul de Investi Jii Sociale din Moldova in renovarea obiecti-velor de infrastructure sociala de necesitate stringenta (numai contribufia colectata de comunitaji constituie mai bine de 30 mln. lei), dezvoltarea societajii civile i parteneriatiilui social la nivel local, implementarea proiectului Agenda 21 privind dezvoltarea durabi la a locality lor, crearea i dezvoltarea centrelor medicilor de familie, implementarea unor progra-me educajionale noi in colile sateti, cum ar fi Programul Pas cu Pas, i democratizarea in general a sistemului de i n vifimin t - lata doar citeva din tcmclc care ar trebui s& fie abordate in mod construct v periodic in toass-media na|iona!c i locale. temS apaite este protecfia socials a populafiei, in particular a grupurilor social-vulnerabile. $i in acest domeniu, presa, televiziunea, radioul trebuie si fie sustinatori ai ideilor noi i si pledeze pentru solu{ionarca problemelor intr-un mod calitativ nou. Reforma asistenfei sociale, elaborarea legislafiei in domeniu, crearea i funct ionarca Casei de Asigurari Na(iona le, pregatirea profesionali i reciclarea asistcn(ilor sociali, crearea unor servicii noi de alternativi pentru copiii in
15

situate de rise la nivel de comunitate 51 prevenirea am-plasarii lor in institufii rezidenfiale, cum ar fi case de copii, coli-intemat etc., organizarca unor centre comunitarc pentru persoanele de virsta a treia, implicarca sectorului nonguvemamental local ?i a societa}ii civile in prcstarea scrviciilor de asistenfa sociali piturilornevoia$e etc. Acestea i alte teme ar trebui si fie reflectate din perspective schimbirilor sociale, a tmpactului social pozitiv in rcportajclc difuzate in mass-media din republic^ Promovarea eficienti a ideilor noi, analiza experien Jclor pozitive pune in prim-plan problema instruirii continue a jurnali$tilor, care trebuie si tie cum si identifice cele mai actuale probleme sociale, si descric evenimentele ?i faptele intr-o ordinc cronologici, si fie maxim de exacfi in reflectarca faptelor, si le generalizeze, apreciindu-le la justa valoarc din punctul de vedere al costului i impactului lor social. Aici urmeazi sa-?i spuna cuvintul Facultatea de Jurnalism ?i $tiinje ale Comunicarii, Central Independent de Jurnalism, Uniunea Jurnali$tilor din Republica Moldova, care trebuie sa-i cumulczc eforturile in direcfia organizarii unor cursuri de reciclare a jurna!i$tilor pe difcrite domenii, a unor seminare tematice, mese rotunde, confcrin{c cu invitarea speciali$tilor din diverse sfere. De rtnd cu varictatca tematici, In funcfie de necesitityile publicului i promovarea nouiui in societate, rcportajclc sociale trebuie si se cvi-denjieze prin calitatea mesajelor, actualitatca 1 veridicitatea faptelor descrise, temcinicia argumentirii lor- Jurnalistubreporter trebuie si tini mime ci un reportaj social nu rispunde numai la intrebirile ce fel de eveniment s-a produs fi unde a avut loc, dar incearci si se clarifice i asupra faptului: ce a condus la aparijia acestui fenomen sau eveniment, care sint costurile sociale ale acestuia, care vor fi consecinjele lui sau impactul asupra persoanelor implicate 91 asupra t&rii In general? i totodati si fie foarte vigilent in expunerea propriului punct de vedere asupra evenimentului sau fenomenului. Fiind in central evenimentului produs, mult mai eficienti ar fi reproducerea opiniilor diverilor participant la eveniment sau ale experfilor in domeniu. Vorbind despre problematica reportajului social, a dori si inchei cu un extras din lucrarea lui Denis McQuail "Mass communication Theory" (1992) despre rolul social al mass-media. Aceste crimpeie, in viziunca mea, ilustreazi destul de bine i caracteristicile de care ar trebui si Jini cont un jurnalist in scrierea unui reportaj social. Astfel, mass-media sint: * fereastrd spre experienfe ce ne extind viziunca asupra lumii; un interpret ce explicd f i da sens evenimentelor disparate; platformd f i /sau purtdtor de informafii f i opinii; legaturd inieractiva; un John, un indicator care ne arata drumul, ghidindu-ne f i dindu-ne
16

instrucfiunL Dar, totodati, ea reprezinti i: un Jlltru care selecteazd anumite informafii, pe care le supune atenfiei noastre mai mult decit pe altele, in mod deliberat sau nu; oglindd ce reflecta imaginea societafii, uneori cu distorsiuni; barieru in calea punerii adevarului in serviciul intereselor propagandists. Angela MUNTEANU

PROBLEMELE PROTECTIEI SOCIALE IN PRESA 0


Protecjia sociala ne vizeaza in mod direct pe fiecare dintre noi. Nu in zadar anume pe promisiuni de ordin social se centreaza orice discurs politic in campaniile electorale. Cu atit mai important este sa li se cultive oamenilor de rind capacitatea de a discerne promisiunile de moment de proiecteie susfinute din punct de vedere economic. Ne putem imagina sistemul ca balanfa, comparajia fiind simplista, dar oferind totui idee clara despre insai esenfa protectiei sociale. La fiecare etapa a viefii ne aflam fie pe un taler, fie pe celalalt taler al acestei balanje. Pe unui dintre ele se afla verbul a plati" iar pe altul - a benefi-cia". Este cunoscut faptul ca in Moldova pentru moment exists aproximativ un mil ion i jumatate de persoane trecute de catre statisticieni in categoria popula{ie de virsta activa" i circa 600 mii de patroni. Acetia suit plSiitorii" sau contribuabilii la sistem. Ceilalji - circa 700 mii de pensionari, peste 30 mii de omeri, peste 100 mii de persoane cu handicap i alte categorii sint beneficiarii. Respectiv, cititorul jumalistului care scrie pe teme sociale, asumindu-i la etape diferite ale viejii ambele roluri, este interesat de ambele aspecte.
Extremismul opiniilor i uniformizarea tematica

Daca analizam articolele pubiicate in mass-media la tematica sociala din punct de vedere al apartenefei la un anumit gen al presei, vom vedea ca ele se impart in citeva man categorii. Reportajele inspirate de evoluarile politicienilor i interviurile domina paginile ziarelor, cu titluri gen JBuget social faru precedent", Provodim v jiyn' spravedlivuiu sojial'miiu politiku" sau Reforma sistemului de pensii - scopuri i probleme". Acestea spun prea purine atit celui care muncete i platete contribute in fondul social, cit i celui care beneficiaza de pensie, alocajie sau indemnizafie. tirea, in 29

general, are ansa de a atrage mai mult atenjia cititorilor (in special celor din categoria beneficiarilor), mai ales atunci cind vrea sa le comunice ca Pina la 1 iulie 2002 pensiile vor fi majorate cu 50 la suta" i ca 470 mii de pensionari vor primi in curind pensii recalculate". Schifele de actualitate, profdurile se remarca printr-o emotivitate sporita, avid titluri ca Batrinii notri, batrini...", BStaie de joc fa(a de pensionari", Batrinii saraci vor primi cite 30 de lei", Trei lei pentru virsta a treia", "Kto obijaet starikov?" " tarn u vas, v adu?" Cum arata deci problematica sociala pe paginile ziarelor autohtone pentru un cititor neinifiat? Vedem ca Guveraul implementeaza, reglementeaza, perfectioneaza, intensifica, elaboreaza, promoveassa, largete sau unifica ceva, eforturile acestuia soldindu-se, dupa cum spune un titlu de ziar, cu un buget social fara precedent", dar totodata, un alt titlu declara ca pensiile s -au majorat, dar problemele persista". Mai mult decit atit, un altul ne aduce la cunotin{a faptul ca oarecii huzuresc pe mincarea copiilor cu deficienje". asemenea prezenfa dominanta a opiniilor de extrema in paginile presei reflecta, in general, spectrul politic al societa{ii. Faptul se explica prin existenfa unei puternice afilieri politice a multor publicafii nafionale. Majoritatea absoluta a publicajiilor pierd contextul economic i juridic al protecfiei sociale, pastrind doar contextul politic. Respectiv, orice ar intreprinde Guvemul in acest domeniu, el este laudat de unele publicajii i criticat in acelai timp de altele, indiferent de implicative fmanciare i consecinfele sociale ale acfiunilor in cauza. Articolele despre protecfia sociala nu se deosebesc mult nici din punct de vedere al diversitajii tematice, dei se presupune ca subiectele unui ziar national ar trebui sa difere de cele ale unui ziar municipal, iar subiectele unui ziar pentru femei - de cele ale unui ziar pentru tineret. Or, orientarea majoritatii publicatiilor catre electoratul unui anumit partid i nu catre anumita patura sociala, are drept efect uniformizare tematica, majoritatea absoluta a articolelor fiind despre pensii i pensi-onarii pentru limita de virsta. Articolele analitice la tematica sociala reprezinta minoritatea absoluta". Regretabil este i faptul ca pujinele materiale analitice pe care am avut ocazia sa le citim ("Pensionnaia sistema trebuet unifikajii", "Kakoi budet pensia XXI veka", "Skritie rezervi sotfonda *) au fost pubiicate exclusiv in edi(iile de limba rusa.
Procese i impacturi, cauze i efecte

Sa examinam acest fenomen al cxtremismului opiniilor i uniformi-zarii tematice prin prisma scopului final al jurnalismului civic - de a forma opinia publica i de a incuraja in acest fel participarea societajii civile la procesul de luare a deciziilor. Caci nu ne putem plinge ca legile nu sint bune daca nu ne

implicam in dialog pe marginea lor. In aceeai ordine de idei - nu ne putem plinge ca pensiile, alocajiile sociale sau indemnizafiile sint mici daca nu participant la formarea lor. Daca examinam modalitajile de abordare a problemelor sociale in presa, vom vedea ca reportajele i tirile, in marea lor majoritate, vorbesc despre procesele care au loc in anumite institutii, nu i despre impacturile lor asupra societajii. De exemplu, intr-o relatare de la edinfa de lucru a Guvernului la care s-a discutat despre recalcularea pensiilor se spune ca vicepremierul a cerat sa se faca tot posibilul pentru menfinerea unui ritm energic, astfel incit saptamina viitoare sa inceapa acumularea resiirselor pentru defalcarile respective conform listelor recalculate, acestea fiind transmise serviciilor potale din toate primariile i judejele." Ca i in alineatul precedent, aceasta fraza rostita in cadrul unei edinj:e de lucru a Guvernului, a fost interesanta pentru factorii de decizie prezenji, dar cu siguranfa, nu este adecvata i pentru paginile unui ziar. Pensipnarul care va citi aceasta relatare va fi interesat doar de impactul acestor discufii asupra bunastarii sale. El va dori sa tie doar care va fi impactul - cind va putea primi pensia recalculate i care va fi marimea ei. Un eventual contribuabil ar dori sa tie daca nu cumva va fi marita cota contribujiei. Partea cu acumularea resurselor i transmirterea listelor este, deci, un proces absolut irelevant pentru publicul larg. Un alt exemplu de acest fel este tire despre aprobarea proiectului legii cu privire la Fondul de omaj. Din tire a flam ca, odata cu aprobarea acestei legi, in cadrul Departamentului menjionat va fi creata Direcfia executiva de gestionare a fohdului, banii fiind acumulafi din contribufiile agenjilor economici la Fondul Social in proporjie de aproximativ 1-1,5 la suta \ Accentul se pune deci pe un proces operational, i anume pe crearea unei noi direcfii intr-un departament existent deja, dar mai pujin pe faptul ca executivul a separat" banii destinaji pentru ajutoarele de ?omaj de cei destina|i celorlalte scopuri. In continuare se ofera statistic! referitoare la numarul pmerilor i situajia lor, dar nu se incearca analiza posibilelor impacturi ale evenimentului propriu-zis asupra acestora i asupra agenfilpr economici care platesc contribujia. Aceleagi accehte sint prezente i intr-un articol publicat cu ocazia zilei pamenilor in virsta, in care se spune ca,, ...50 de persoane au primit ajutpr material, iar 1000 - asistenfa umanitara, circa 2000 de pensionari pot apela la susjinerea celor 40 de intreprinderi unde anterior au acti vat, 21 pensionari au primit tichete pentru protezarea gratuita, iar aljii 50 -pentru servicii gratuite la frizerie." Din acest alineat cititorul ii poate da seama, in eel mai bun caz, despre cum decurge ziua de munca a unui functionar de la Fondul Municipal. Or, intr-un stil inspirat din eel al darilor de seama, asemena relatare tine de interesul efului ftmctio-narului in cauza, nu i de interesul cititorului.
17

Cititorul ar fi interesat sa tie, de exemplu, cine este/a fost eligibil pentru a primi un asemenea ajutor, cum pot pensionarii apela la fotii lor patroni i ce sint ei in drept sa ceara. Sau, care este cota celor care au primit ajutoare fata de cei care au nevoie de ele? Dar faja de cei care le-au solicitat? To\i cei care au soiicitat ajutoare le-au i primit? Daca da, este asemenea lipsa de discernamint justificata? Fara a raspimde la aceste intrebari nici macar nu putem aprecia la justa valoare efortul respectivilor funcjionari. 50, 1000, 2000 e mult sau e pujin? Mai mult sau mai putin decit anul trecut? De ce? La modul general, ce sume de bam au fost cheltuite pentru acfiunile in cauza i din care anume buget? lata doar citeva dintre intrebari le care pot aparea in contextul unui eveniment destul de banal. Intr-un alt articol despre activitafile aceluiai Fond Municipal de Sus-tinere Sociala a Popula{iei se vorbe$te despre categoriile de pensionari care beneficiaza de ajutoare, numarul lor i marimea sumelor transferate. Insui titlul articolului spune ck faptele caritabile(?) devm norma, titlu ce suna destul de bizar pentru un articol care descrie activitatea unei institutii publice. Este oare adecvat cuvintul caritate in contextul acti-vitafilor de baza ale unei institutii publice? Care este sau ar trebui sa fie rostul unei asemenea institutii oferirea de daruri sub forma de bani unor intregi paturi sociale cu fiecare ocazie (ziua oamenilor in virsta, ziua invalizilor, ajunul sarbatorilor de iarna i de Pate) sau oferirea unui suport individual persoanelor in situafii de rise? Este oare justificat accentul se punc partea financiara a ajutoarelor? In fine, dar nu $i in ultimul rind, de unde vin sumclc de bani care se ofcra acestor pensionari ca surplus la pensie (este tiut faptul ca nimic nu vine din nimic, repctatele eccuri ale diverselor piramidc financiarc confirma acest lucru). In schi^clc de in teres uman i in profiiuri se descriu de cele mai multe ori efectele, nu i cauzel unor situa|ii sau evenimcnte. Faptul c& fiecare septuagenar a primi t cu ocazia Zilei oamenilor in virsta doar 4 lei trezete cititorului cmo$ii puternice. Insa, pe de alta parte, care sint cauzele ce nu au permis de a se oferi batrinilor mai mult? De ce au ajuns aceti batrini intr-o asemenea situate? $i cind vom ajunge i noi la aceasta virsti, va fi la fel? Putcm face ceva sa nu se intimple acest lucru? Pot fi gasite i alte subiecte, mai pu{in tradi(ionale, pe care mul(i le-ar considera incomode\ Exista oare septuagenari care au rcfuzat acest ajutor? Care dintre ei, chiar i la aceasta virsta, muncesc? In familia mea exista doua asemenea persoane. Parerea lor este ca, atita timp cit pot munci, orice ajutor banesc din partea statului este umilinja. Cu siguranja, asemenea persoane exista in cercul de cunoscufi al oricaruia dintre noi, dar surprinzator, nu i in paginile ziarelor.
18

Prezente i absence in mass-media

A oferi cititorului informapa care il intereseaza este bineinfeles un pas inaintc, dar nici pe departe capatul drumului. A scrie pentru oameni nu inseamna a scrie doar ceea ce ar vrca ei sa auda. A scrie pentru oameni inseamna a spune i lucruri pe care acetia trebuie sa le cunoasca, a le arata problemele pe care ei trebuie sa le vada i a explica fenomene pe care trebuie sa le infeleaga. Crearea unei opinii publice i incurajarea activismului civic ar fi impactul social spre care ar trebui sa tinda mijloacele de informare in masa. Or, impactul ce vizeaza abordarea problematicii sociale la nivel de procese sau efecte este formarea unei percep|ii eronate asupra fenomcnelor care se intimpla i asupra rolului ceta|enilor in societate in general i in sistemul de protecjie sociala in special. Daca analizam subiectele discutatc i limbajul utilizat in articolele din presa, vedem ca tradifionala schema a Jurnalismului de sus in jos" nu face altceva decit sa incurajeze spiritul consumist, mo^tentre a regimului sovietic, Daca examinam din punct de vedere calitativ totalui articolelor pubiicate la tema asigurarilor i asistenfet sociale (tabel 1), vedem ca atenfia jurnalitilor se concentreaza mai intotdeauna pe ceea ce oferi (sau trebuie sa ofere) sistemul. Mai observam ca presa ^vede" doar doi participant la sistemul de protecfic sociala statu] fi benefit ciarul, pierzind" veriga foarte important! - patronul. Tabel 1 Subiecte prezente Pensia i marimea ei Pensionarul, beneficiile Pensiile membrilor Guvernuhii i Parlamentului Banii, ajutoarele materiale Guyemul, Parlamentul, Iegislafia
1

Subiecte absente Contribupa i marimea ei Angajatul, patronul, contnbupile Contribupile fermierilor, intreprin-zatorilor, depnatorilor de patente Serviciile, consultative Comunitatea, societatea civila, asistentul social, prim anil

Aadar, se vorbete despre pensii, dar aproape deloc despre contribu(ii. Se vorbete despre pensionari, despre govern, dar deloc sau aproape deloc despre angajaji i patroni. De exemplu, micorarea cotei contribu|iei platite de patroni - de la 31 la 29 la suta - a trecut aproape neobservata de catre mijloacele de informare i respectiv de catre opinia publica. Practic, doar 29

intr-un singur material (!) la tema asigurarilor sociale din totalui celor analizate a fost solicitata i opinia unui patron. Se compara pensiile membrilor Guvernului cu pensiile cetafenilor, dar nu se compara contribujiile pe care le platesc diferipi contribuabiIi, de exemplu, cele ale fermierilor i cele ale intreprinderilor din sectorul real. Ajutoarele sociale sint in(elese intotdeauna ca expresie baneasca. Cuvintele i expresiile utilizate de catre ziariti (tabel 2) influenfeaza i ele opinia publica. De ele depind, intre allele, ateptirile oamenilor de la stat i societate. Tabel2 Cuvinte prezente Categorii vulnerable Ei (pensionarii, omerii, b&trinii, invalizii, guvemanfii, politicienii) Cei mai triti ca noi Cuvinte absente Persoane in situafii de rise Noi (angajafii, patronii, tinerii, membrii comunit&tii) Cei care au luptat i au pierdut

a fost schimbat (radical sau partial), nu s-a produs totui solidarizare a societafii pentru acu-mulare sporita a mijloacelor necesare protectiei sociale i mai buna administrare a lor. Ceea ce a ramas in mintea oamenilor este tandemul reforma - marirea virstei de pensionare. Tabel 3 Cuno$tin Je prezente tiu cu sistemul de pensionare a fost modificat (63%) $tiu cu virsta de pensionare s-amSrit (80%) Tabel4 Percepfii prezente Asigurarea pensiei este numai grija statului (48%) Vechimea in munca Tnseamna num&rul anilor lucrati (53%) Un loc de munca este bun daca patronul platete bine (56%) sau in general orice loc de munca este bun (33%) La stabilirea pensiei trebuie sa se \m& cont de numarul de ani lucrati (57%), condifiile de munca (39%) i numarul de copii crescufi (26%) Cuno$tin(e absente Nu tiu daca patronul platete contribujia pentm viitoarea lor pensie (46%) Nu tiu cit platesc personal (51%), nici cit transfera patronul pentru viitoarea lor pensie (62 %) Percep fii absente Asigurarea pensiei este grija patronului (5%) Vechimea in munca Tnseamna numarul anilor lucrati i pe a caror parcurs s-au platit contributii (17%) Un loc de munca este bun daca patronul transfera bani pentru viitoarea pensie (7%) La stabilirea pensiei trebuie sa se tina cont de salariul (17%) i numarul de ani (16%) pe a caror parcurs s-a platit contribufia

Practic, terminologia prezenta nu susjine ideea care spune ca socie-tatea trebuie sa ii ajute pe cei care au luptat i au pierdut, nu pe cei care ceresc mereu. Multor ziariti le place expresia cei mai triti ca noi", cu accentul de cele mai multe ori pe triti" i nu pe noi". In eel mai bun caz accentul este pus pe ei", adica, politicienii, guvernantii. Se utilizeaza termenul categorii vulnerable" in loc de persoane in situafii de rise". S-ar parea, nu exista mare diferenja dintre aceste doua notiuni, dar daca e sa ne gindim mai bine, termenul categorie vulnerabila" presupune marginalizare continua, pe cind termenul situajie de rise" - stare temporara ce poate fi depaita. Primul termen implica un statut de ceretor etem", pe cind eel de-al doilea - doar incapacitate temporara". Ca rezultat, cititorul se autopercepe mai curind drept victima decit autor al mecanismelor sociale existente.
Prezente i absence in opinia publica

Dupa cum a aratat, in 2001, un sondaj care a testat opinia publica referitor la percepjia reformei sistemului de pensionare, presa scrisa, radioul i televisriunea au informat aproape 80 la suta din numarul celor care au auzit de reforma. Nu este de mirare nici faptul ca prezenja sau absenja subiectelor i termenilor in mass-media are ca impact prezenja sau absen^a cunotinJelor i percepjiilor in opinia publica. Chiar daca putem afirma ca reforma sistemului de pensii din Republica Moldova a beneficiat de mediatizare buna, daca avem in vedere procentul ridicat (63%) al celor care tiu ca sistemul de pensii

Este lesne de observat din tabele ca, dat fiind faptul ca in presa nu se scrie nimic despre contribute oamenii nu inteleg ce Tnseamna ele. Ideea de contribu(ie la fondul de pensii" este atit de vaga incit peste jumatate din persoanele intervievate nu platesc contribupa sau nu tiu daca platesc i cit platesc. Doar 5 la suta din respondent tiu ca pensia lor depinde i de patron. 40 la suta din cei intervievati cred ca eel mai bine ar fi daca contribujia ar fi facultative, ceea ce demonstreaza existenfa unor mituri despre pensie ca despre ceva" ce trebuie sa vina din partea statului, dupa anumita virsta. 48 la suta cred ca asigurarea unui trai decent pentru oamenii in etate este in exclusivitate problema statului.
19

Toate acestea arata ca societatea este inca departe de a infelege ca sistemul protecfiei sociale nu este altceva decit balanfa dintre ceea ce plateti azi i ceea ce primeti miine. Omul de rind mai crede inca in promisiunile de schimbare, prezentate drept chestiuni de optiune politica i platforma electorala. Aa cum acestea nu pot fi onorate, ele rezulta in atitudini defetiste i pasivitate civica. Aceleai sondaje de opinie arata ca oamenii ateapta ca anume mass-media sa le explice csenja reformelor initiate in domeniul protectiei sociale - 64 la suta ateapta informal de la televiziune, 25 - de la radio, iar 20 - prefera presa scrisa. Anume aceste mijloace de informare pot face ca mitul despre beneficiile sociale ca despre ,,ceva care create in copaci" i vine din partea statului, in anumite conditii sa dispara, contribuind la solidarizarea societafii pentru administrare mai buna a fondurilor publice, dar i pentru guvernare mai buna in general. TatianaANTONOVICI

MASS-MEDIA - 0 SCOALA PENTRU CONSUMATOR


In Uniunea Sovietica nu existau drepturi ale consumatorului. Cli$eul

Clientul are intotdeauna dreptate" raminea declarape goala, fara nici materializare in practica. De fapt, exista doar dictatul impertinent din partea celor care nici macar nu produceau, ci doar comercializau produsele, adica a persoanelor care, profitind de deficitul total, controlau repartizarea marfurilor. In virtutea acestei situafii, despre pretentii sau nemultumiri vizayi de calitatea unor sau altor marfuri nici nu putea fi vorba. Notiunea de consumator" era pusa in acelai rind cu notiunea de fllistin", atri-buindu-i-se conotatii prin excelenja negative. Interesele consumatorilor constituiau forta decisiva in America i Germania, Anglia i Franca. Acolo se injelegea cu de la virsta cea mai frageda, de cum a aflat ce inseamna a cum par a", omul nu inceteaza sa faca acest lucru pe parcursul intregii vieti, i anume acest proces deter-mina in mare masura insai calitatea vietii. In Moldova, notiunea ^interesul consumatorului" s-a incetatenit abia la inceputul anilor '90, cind diversificarea marfurilor, insofita, din pacate, de un deficit considerabil de mijloace baneti, ne-a facut sa fim mai exigenji fata de ceea ce doream sa cumparam. Tot in aceasta perioada agendele de reclamatii", create, dupa cum bine titi, pentru ca cumparatorul sa-i verse am anil" fara vreun rezultat palpabil, au fost inlocuite de structuri intregi, numite Inspectii pentru protectia drepturilor consumatorului". In anul 1993 a fost, in sfirit, adoptata lege care reglementeaza relatiile dintre cei care produc, cei care vind i cei care consuma. Rolul mijloacelor de informare se rezuma deocamdata la eel de bocitoare. Exista asemenea ,,functie" in ceremonialul de petrecere a omului spre locul de veci. Ziarele numai indicau bubele", revolfindu-se abstract la tema cauzelor aparipiei acestora. Abia mai
20

tirziu mass-media vor invata sa lucreze in tandem cu sctructurile guvemamentale de protectie a drepturilor consumatorilor, iar la inceputul anilor '90 activitii de pe acest tarim au incercat sa creeze nite organizatii obteti, care urmau sa lucreze dezinteresat i operativ pentru a-i apara de abuzuri (in special din partea structurilor de comert) pe toti consumatorii care aveau nevoie de ajutor. In schimb aceste organizajii obteti nu \ doreau decft pufin: laurii de luptatori i un pic de putere. Pe linga ziarul Vecernii Kiihev se creeaza Societatea Protec(iei Drepturilor Consumatorilor, apoi vor mai fi inregistrate citeva asociafii asemanatoare, dar cu alte denumiri: Uniune", OrganizaJ;ie" etc. Cu regret, soarta a vrut ca ele sa activeze eel mult 2-3 ani i sa dispara. Acest lucru are doua explica(ii- Prima: orice gen de proteose necesiti mijloace financiare, oricit de modeste. A doua: publicarea in presa a pretenfiilor fafa de autorii" marfurilor de proasta calitate era imediat sancfionata. Amplasarea in ziar a unui material, oricit de mic, de anti-reclama" contra unui anume produs provoca proteste pline de indignare din partea producatorilor. Se declanau telefoane cu ameninjari i insulte. Aceeai reacfie exista i in prezent, e drept ca ea a luat alte forme. Astazi cei nemulfumifi de aprecieiile producfiei lor, de regula, ii exprima supararea, uneori ameninja cu acfionarea in judecata sau acuza redactorii ca ar fi fost ". Unii agenfi economici nu vor si creadi nici in ruptul capului ca cineva ar putea scrie ca pantofii, salamul sau divanul produse de ei sint oribile, fara ca acest lucru si fie comandat" de concurenp. Dar pentru ca era practic imposibil ca un membru de rind al societi(ii si poata demonstra fara experfi specialiti i juried (serviciile acestora trebuie platite), nocivitatea i calitatea proasta a producjiei, jurnalitii incep si cola-boreze cu profesionitii - cu polijia economici, judecitoriile, inspecjia comer-(ului, serviciul veterinar i eel de control pentru respectarea standardelor. Ca rezultat, in presi au inceput si apara periodic articole pe care conventional learn putea imparl in trei categorii: unele relateazi cum structure anume nu apara consumatorul, allele - cum lupti guvernul cu producpa contrafacuta, a treia categorie urmarete numeroasele incalcari ale drepturilor consumatorului in pieje (inelari la cintar, la socoteali, escrocherii etc.). Nu exista nici producatori buni, nici producatori rai. Nu exista nume i denumiri de firme. Chiar i straduinfele vameilor i ale polijiei economice privind depistarea marfurilor con trafacute sau produse i legal sint descrise la modul ^impersonal1 \ Cui li aparjie marfa, incotro se indrepta ea, unde urma si fie pusi in vinzare? antireclami mai concrete pentru marfurile de proasta calitate incerca si pubice ziarul Kifinevskie Novosti. Moldova Suverana elucida problemele concurenjei neloiale dintre marfurile autohtone i cele importate 29

- in acei ani consumatorul prefera produsele de import. Delovaia Gazeta lauda productfa autohtoni. In republica practic nu exista nici publicajie dedicati drepturilor consumatorului - nu exista nici micar rubrica permanenta de ziar cu aceasta tematica. Abia in 1994, saptaminalul Economiceskoie obozrenie ^Logos-press " inaugureazi rubrica Drepturile consumatorului Marfuri i servicii". Ideea autorilor era si aduci la cimotinfa cititorului posibilitaple de a-i apara drepturile de consumator, si-i explice legile i hotaririle guyenmlui, indrep-tate spre ameliorarea protecpei drepturilor consumatorilor, sa-I informeze despre calitatea i inofensivitatea marfurilor i serviciilor, comercializate pe piafa interna. Infringerea rezistenjei, pe care intreprinderile de comerf opuneau ten-tativelor de a declara necalitative marfurile comercializate de ele, raminea in continuare problema actuala. Dar iati ci Departamentul Moldova-Standard incepe sa faci expertiza marfurilor la cererea consumatorilor. Rezultatele expertizelor erau pubiicate in ziare. Cele mai frecvente defecte, pe care le depistau specialitii erau aa-numitele defecte ascunse ale aspectului exterior al articolelor", pe care un consumator de rind nu era in stare si le scsizeze cu ochiul liber". De exemlu, cumparatorul N. a procurat nite pantofi, iar dupa ce i-a purtat doua siptimini, a infeles ca nu-i va mai putea incil(a. Agentul economic a refuzat categoric si-i schimbe cu alti pereche. Aflind din ziar despre existenfa inspec(iei pentru protecfia drepturilor consumatorilor, N. a apelat la ajutorul experjilor de acolo, care au stabilit, ci detaliile incaljamintei au fost cusute neingrijit i nici pozifia tocurilor nu corespunde standardului stabilit. Cumparatorul i-a prezentat vinzatorului rezultatele expertizei, promijindu-i ci le va publica in presi -ceea ce a fost suficient pentru ca sa-i fie restituiji imediat banii. In afara de Departamentul Standarde si Metrologie, au inceput sa efectueze expertize la solicitarea consumatorilor Camera de Comerf si Industrie, Centrul Republican de Medicina Preventive, organele de certificare si laboratoarele acreditate m sistemul national de certificare. Mass-media au inceput sa informeze publicul despre activitatea specialistilor acestor structuri, despre modul in care acestia protejeaza drepturile consumatorului. Infelegihd ca este mai mult sau mai pujin aparat de organele statului, consumatorul a devenit mai insistent in cautarea dreptajii" si mai curajos in relatiile cu opresorii": de acum incolo nu le-a mai iertat nici vestonul stricat la curafatoria ehimica, nici cutia de conserve umflata". !n torentul de plingeri si pretentii ale consumatorilor au inceput sa apara si nuanfe noi - grija fafa de aljii. De exemplu, unui din locuitorii sectorului Buiucani a trimis concomitent un demers pe adresa a trei instance (primaria Chi$inau,
A

Moldova-Standard i SA Lumina ), in care scna ca pe strada Paris, unde se afla casa lui, pe raza de citeva zeci de metri nu arde nici un felinar. Surprinzator, dar in decurs de doua saptamini iluminarea electrica a zonei in cauza a fost restabilita. Exista totui in practica protecjiei consumatorilor unele aspecte, pe care structurile de stat nu le pot deocamdata asigura, i atunci mass-media ramin a fi singura speranfa. Acum doi ani, opinia publica din SUA a urmarit unui din cele mai rasunatoare i scandaloase procesejudiciare. Pe banca acuzafilor s-a aflat un medic, care prin tratamentul sau a trimis pe lumea cealalta vreo zece pacienfi. Monstrul a fost condamnat la 15 deten^ii pe viaja. La noi se implementeaza activ practica medicala particular^, dar nimeni nu-i pune inca problema controlului asupra activitajii medicilor independen(i". Dar iata ca la redacfia ziaralui Logos-press a venit doamna care a descoperit ca medicul sau particular" ii prescrie preparate cu termen de valabilitate expirat care, dupa cum s-a mai dovedit, erau destinate pentru cu totul alta afecfiune decit cea de care suferea pacienta: Adunind fiolele dearte, aceasta a batut timp indelungat pragurile diferitelor instance, dar fara nici un rezultat... Pe medic insa nu 1-a speriat atit faptul ca va fijudecat, cit faptul ca numele sau i al firmei in care lucra vor deveni cunoscute publicului larg prin intermediul presei (binein^eles, dupa anunfarea verdictului judecajii). lata un caz, in care puterea cuvintului tiparit a avut nu numai funcfie de protecjie, ci de reprimare. Progresul civilizajiei este perceput de marea majoritate a populafiei drept un bine suprem, dar, absorbifi de culegerea roadelor lui, pujini ii dau seama de unele efecte secundare" ale acestui proces. Devin vizibile doar cele mai impresionante" dintre aceste efecte - de exemplu, carnea de gaina afectata de salmonela sau produsele alimentare cu componente ucigatoare". Despre alte lucruri care ii pericliteaza sanatatea, consuma-torul fie ca nu tie, fie ca le neglijeaza. De exemplu, ingrijindu-ne de confortul maxim din propria locuin^a, nu ne dam seama ca uneori lucrurile care creeaza acest confoit pot deveni surse de boli i de alte necazuri. Piesele de mobile, linoleumul, captueala pentru podea
A

adeseon degajeaza substance chimice nocive pentru sanatatea omului. In unele case se depisteaza surse de radioactivitate sporita; putep nici sa nu banuifi ca locuinfa sau oficiul dumneavoastra sint amplasate in zone de activitate a cimpurilor electromagnetics Toate acestea pot fi stabilite, insa cite din publicajiile periodice ne informeaza despre cine i cum poate face? Ziarul Logos-press publica un ir de discu^ii cu specialist! Centrului de Medicine Preventive care relateaza cu lux de amanunte despre posibilitaji le de care dispun. Acum sint in voga aa-numitele "geamuri termopan", dar c\\i dintre noi tiu ce ele pot fi montate doar intr-un anumittip de construcjii, pentru ce
21

accesul liber al aerului poate cauza tot felul de afec^iuni. In plus, produsele la care ne-am referit trebuie sa fie supuse in mod obligatoriu certificarii. Insa potrivit datelor Departamentului Moldova-Standard, doar a cincia parte din toate materialele de construcpe importate in republica au certificate de calitate. De regula, aceste marfuri sint comercializate in magazinele specializate. Marfa cumparata la piaja nu ofera nici garanjie. Ekonomiceskoie obozrenie "Logos-press " insista in a orienta consumatorul spre procurarea produced legale, insa aceste eforturi vor fi pufin eficiente atita timp, cit criteriul decisiv in alegerea produsului va continua sa ramina preful. Totui, in ultimul timp putem vorbi i despre unele mici victorii ale mass-media in domeniul protecfiei consumatorului. data cu instalarea masiva a contoafelor individuale pentru consumul de (in Chiinau - 75% din locuinte), consumatorul s-a pomenit in fafa altei probleme - necesitatea verificarii lor la fiecare 2 ani. Adica, dupa ce locatarii au instalat contoarele pe cont propriu, fara a mai atepta compensarea promise de Guvem, s-a dovedit ca in scurt timp tot pe ei ii ateapta noi cheltuieli i griji. Dupa ce presa a publicat numeroase scrisori ale locatarilor indignafi, dar i opinii ale specialitilor, termenul verificarii a fost majorat pine la 5 ani. Presa ar trebui si acorde atenfie deosebita luptei contra monopolitilor din domeniul prestarii serviciilor. Consumatorul continue se ramina absolut rieputincios in faja monopolitilor de genul "Telecom", "Termocom" sau chiar "Sun-TV". Cum putem controla calitatea serviciilor prestate? Pentru ape, gaz, energie electrica existe contoare. Dar convorbirile telefonice locale? Aici lipsa oricaror drepturi ale consumatorului este consfm^ita prin lege. Legea despre protecjia concurenfei permite monopolitilor naturali (,,Telecbm-ul" este unui dintre ei) se fixeze la dorinfa prejurile i modalita^ile de achitare a lor. Numai atunci cind consumatorul autohton va fi, prin intermediul organelor de presa, suficient de informat, incit sa poate lupta contra legilor care ii lezeaza drepturile, mass-media vor putea considera ce i-au atins obiectivul final in domeniul protecfiei consumatorului. Este imbucurator faptul, ce pe linga productia contrafacute, nocive i necalitativa, exista un sortiment considerabil de produc^ie legale, inofensive i de calitate. Cum poate fi ajutat consumatorul se se orienteze in mareade marfuri oferite? In anul 1998, Ekonomiceskoie obozrenie "Logos-press " a initial concursurile "100 dintre cele mai bune produse i bauturi autohtone". comisie de expert* a studiat timp de citeva luni marfurile producatorilor din Moldova - dupa indicii organoleptic! (calitajile gustative), exteriorul, marcarea, ambalajul. Au fost invitaji specialiti din diverse ramuri, reprezenta{ii organelor de control i celor sanitare. Saptaminalul nu acorda premii, publicind doar spre sfiritul anului lista celor mai bune produse, bauturi i producatori. Judecind dupa numarul de telefoane primite la redacfie, cititorii au considerat util concursul, rezultatele lui avind un rol important in alegerea marfii.
22

Ideea identificarii celui mai bun produs dintr-un grap a fost preluata i de ziaritii de la Komsomol skaia Pravda, care au inijiat un concurs, intitulat "Narodnaia marka", Concursul se desfaoara de cijiva ani i mizeaza pe participarea activa (inclusiv prin incurajare i stimulare) a cititorilor. Cu parere de rau, presa audiovizuala ramine cu mult in urma la acest capitol. singura emisiune pe saptamina despre calitatea marfurilor e pu{in efectiva, iar mesele rotunde, organizate pentru reprezentan^ii organelor de control, in cadrul carora acetia din urma povestesc despre propriile succese in domeniu, nu prezinta nici un interes pentru public. Informapa trebuie sa fie functional! Logos-press desfaoara data la doua luni degustare independent^, efectuata de consumatori, acordind produselor degustate un numar de puncte. Marfa supusa degustarii este achizijionata in rejeaua de corner^. Concursul a stirnit seama de suparari i pretentii din partea producatorilor - ba ca marfa nu a fost pastrata regulamentar, ba ca degustatorii nu sint profesioniti. Insa asta este - s-a cumparat produsul care se gasea pe rafturi. Este curios faptul ca i in acest mod s-a depistat productie falsificata. Sigur ca varianta ideala ar fi publicarea sau purierea pe post a unor comune ale consumatorilor i special iti lor, cu relatarea rezultatelor expertizarii i verificarii unor produse dupa modelul emisiunii ruseti "Vprok". Ar prezeta interes i materialele privind istoria crearii i producerii anumitor produse, care acum sint considerate "patrimoniu national", aa cum sint filmele regizate excelent de autorii emisiunii "Calatoria gurmanzilor", productie a unui studio de televiziune german. Un consumator exemplar i documentat, prin alegera sa, poate sa influenteze procesul de formare a piefei de desfacere i a economiei in general. Postulatul "eel care stapanete informa(ia, stapinete lumea" ramine valabil i in acest caz. Irina ZATU$EVSCHI, Ecaterina ZATU$EVSCHI

VIOLENTA DOMESTIC* IN PRESA SCRISA


9

Cu uile inchise...

Pentru inceput, vom prezenta citeva cifre din diverse surse de peste hotare: Cei pujin un caz de violenja are 16c pe durata vicpi in comun a doua din trei familii. Aproape 95% din victimele violenfei in familie sint femei. - Anual sint supuse batailor 21% din femeile gravide. Anual, aproxi-mativ 6 milioane de femei americane sint maltratate fizic de catre sop sau parteneri. 29

In fiecare an, mai bine de 1 milion de copii devin victime ale violenfei sau ramin fara ingrijire adecvata. Dintre acetia 100 000 200 000 sint supu?i violcntci fizice, 60 000 - 100 000 - violentei sexuale, restul ramin fara grija parinteasca; Anual mor peste 2000 copii, supui unor sau altor forme de violenja sau parasifi de membrii adulp ai familiei. 4% din oamenii in etate din SUA sint supui maltratarilor fizice. Daca aceste date sint veridice, rezulta ca 900 000 -1 milion de americani virstnici sint maltrata(i fizic. " Anual, in SUA, pentru as i stenta medicala acordata victime lor c larificarii relatiilor" in familie se cheltuiesc de la 3 pina la 5 miliarde dolari SUA. Impresionant, nu-i aa? Dar sa nu ne autoconsolam cu gindul ca toate acestea se intimpla acolo, peste ocean, iar la noi e cu totul altfel. Ba nu e deloc altfel, daca nu chiar mai rau. Pur i simplu la noi nu se prea publica date statistice din acest domeniu. Insa fenomenul violentei in familie exists, i, potrivit specialistilor, numarul manifestarilor lui create cu fiecare an. Aa, G.Moac in cartea Crimele in familie: cauze i profilaxie" 1 afirma ca, potrivit rezultatelor unor investigatii efectuate in Moldova, crimele conjugale constituie 64% din numarul total al crimelor in familie, iar 36% revin celor savirite de paring impotriva copiilor i de copii impotriva pirintttor. Num&rol nctnscmnat de crime comise hnpotriva rudelor de ah grad nu a fost luat in calcul de autorii invcstigatulor. lata ni$tc cifirt mai .jroaspete": In 6 turn ale auuhii 2001, in Moldova, 16 temei au tost omorttc iti cadrul conflictdor in fonulic, 20 s-au ales cu tariuni corporate grave; in 7 caruri de aja-numitc orooruh Mde familie" pSrinJit i-au omorit copiit, hi 10 - omorit pe pinnfi*1 La urma urmelon mi este atit de important^ statistics este important i exidcnt altceva: ck fonulia, cu care in mod traditional asociem noiiunilc de Um$te, pace, contort, fericire, grij;\ dm partea color apropiati, devtne un loc nu mai putin pcneulos decit stria le pustii ale unui ora$ ncctum. Casa este un loc foarte pcneulos, scrie soctologul american Nancy Signorelti incartea ,1? p tenxuva in nuss-inedia"*, tacit ne vedem nevoid si ne tcrttn mai mult de cei apropiafu decit de oamenii absolut necunoscu^ Mult timp ccca ce se ttitimpli in tamilie a fost constdcrat la noi ceva strict personal t lisat, vorbtnd la figxuat, dupa u$ile tnchtsc. Dar hi ultimul deccniu violcnta in familie (sau casntcU) a devenit problem^ de aetualitatc $j prcocupare a special i$tilor din cele mai diverse domenii - sociology juri^ti. mcdici, psihologi* Acest lucru se exptici nu doar prin faptul ci in ficcare caz de violcnta suferi una, doua sau mai multe petsoane, dc$i numai pentru asta problema ar mcrita atentie. Agresiunea hi familie se cxtindc u$or i repode
1

dincolo de perctii casci. Potrivtt psihologilor, fiecare al doilea copil, care a fost burnt de paring in oopilirie, la rindul lui li va bate propria copii. f i va fi foarte u$or si ridicc mina asupra sofici, pirintilor, nemaivorbind de oamenii striini* Oprind sau rcducind violcnta in tamilic, se poate opri intr-o misuri oarccare violenta tn societate. Aadar, atentia specialist! I or se indrcapta mi numai asupra proccsclor din cadrul acestei structun cit poate de inchisc a societifii, dar ?i asupra cauzeior care provoaca situafiilc de conflict ?i crimclc de diferitc grade dc gravitate, tn acest context, mass-media sint privite ca unui cele mai etkicnte mijloace de infiuenti asupra socicta{ii in ansamblu fi asupra faniiliei In particular. Pomind de la faptul ci situafia crtminogeni din Moldova nu poate fi considerate tatisfhcitoare, acum ct|iva ani, un grup dc student i profesort dc la Universitatea de Stat din Moldova au considerat intercsant i util si
* Vioienfa la familie - reaiitatc atarmantft, Moldova SuveranU. 20 sept 2001 1 Violence and Terror in the Matt Media, I9tt analireae modul tn care mass-media reflccti

accasti problem! social! atit de important! Nu nc-am propus si identifkim cau/clc vtoicn$ei familie $i societate, ne-a interesat maniera in care ziarele p revistele noastre tnfonuca/i cititorii despre faptelc cu camcter criminal, care este tolui mass-media tn formarea atitudinii socictSfii fati de fenomcnul violent i tn combatcrca accstui fenomcn, tn special tb cadrul families In acest scop, tn 1998, am efoctuat prima monitorizare $i aaaluti de conttnut a publtcattilor avind ca temi violcnta in familie. apirutc in perioada iunie 1997iunit 1998 hi 14 ziare populate, de limba ramina $i de limba rusa\ TVei ani mai tttriu, monttoriaarea ?i analixa de continut au fost repctate, pentru a se urmiri postbileb cvolutu*. tn paratel cu monitori/arca, a fost efoctuat un sondaj de opinio prin tie cttitoru care ne*a permis sit obtincm un tablou al impactului materialclor cu tematica respectivi asupra auditoriutui. De asemenea, au fost studtate mai multe articolc t monografii cu carecter ?tiintific4 care ne-au servit drept supott atit pentru analiza publia\tiilor selcctatc, cit ?i pentru elaborarea unor recomandAri, pe care am indnunit si le expunem tn fmalul lueririu lerif axi, miine... intotdeauna? Ce descmnam prin termenul ^violcnfi hi fomilie"?Existimai multe detuufii suficient de ample, Un timp oarecare prin termenul vioknfd fit tamilic se subit\telegeau doar actele de violcnfi fizicu (Mtaie, omor) intrt sofi. Mai tirziu cercul Mparttcipan{ilor*4 s-a ottms, cuprinzind i copiii. Dar cu timpul a devenit lar ci violent poate fi nu doar de naturu filiei, prccum $i faptul ei ca so extinde $ asupra alter membri ai familiei, care loeuiese sub acela$i acoperi?. Din aceste considcrente, studiul nostru am desemnat prin termenul de violent hi familie orice acfiunc din partea unor membri ai tamiliei, care soldeazS cu privarea altor
23

Chi?inSu, 1989

Saytranlw% ^Patria Ttniri*\ ^Tinerctul Mokk>vti**, ^^", JScutuI legit%\ HKi$inc\*skM Novost?\ MDa)ovaia Gartta ^Ki^mcN^sku % Obovevate)%M, ^Moktavskie NWomoati^ HNeavumaia MoMovm", J4olo^ MoMvf\
uSi\pu\mW\ HFlux'\ sVMoldova
M

- Usta publicatiilor pcriodicc a $u(brit uncle modtfldii dat Hind ftptul cA aatkck^dtait tticetat su sau au tncctat si publice nwtcrialc cu tctnatKa st\Kl*ati In Kvul lor au foet atwhrate tiarateuNovo* Vtrt^>cav\ 4,StoiaaMv^Q*taJa%\ ^11^ J^J*iCh^iniu"mcmbri ai familiei respective de drcpturi i libertaji egale sau

Trei ani mai tirziu, numarul total al articolelor dedicate violentei in familie s-a redus neinsemnat (unele ziare au incetat sa mai publ ice cronica politieneasca). S-a modificat i raportul materialelor informative, analitice i publicistice. Anul 2001 In total: 82 de materiale Cronica politieneasca -54 (66%) Studii, notife14(17%) Articole analitice - 12 (14%) Materiale care abordeaza indirect tema violentei - 2 (2%) Aadar, daca in prima perioada studiata se acorda atentie in special informarii despre cazurile de violenta, la etapa a doua observam cretere a numarului de materiale care permit abordare mai profunda a problemei. In continuare ne-am propus sa analizam modul in care se publica materialele despre violenta in familie. Informatiile, care dupa cum am mentionat, constituie marea majoritate a publicatiilor, sint plasate in numar mai mare sau mai mic de toate ziarele analizate. De regula, acest gen de materiale se publica intr-o rubrica permanenta de tipul Cronica evenimentelor", 902", ,JMoravuri" Amatorii de senzatii tari", Cronica politieneasca", Combaterea criminalitatii" etc. Uneori aceste informatii sint pubiicate cu titluri suplimentare, alteori ele suit separate prin asteriscuri sau alte mijloace netextuale. De regula, ele se plaseaza in paginile 2-4, in dependent^ de volum, fiind pubiicate la intervale mai mult sau mai pujin constante - data pe saptamina, mai rar, data la doua saptamini. Articolele de problema sau cele analitice, schitele, reportajele viand problemele violentei au titluri aparte, chiar i subtitluri, deseori fiind pubiicate la rubrici unice" de tipul: Infractiuni", Caz exceptional", ,Ancheta", ^Reporter special" etc. In general, insa, ele apar ocazional. (Exceptie face ziarul Moldavskie vedomosti, care are pagina tematica ,Jnfractiuni,>). Nu putem spune cu vreuna din edifii se evidentiaza prin modul de prezentare i selectare a materialelor, cu toate ca un sSptaminal ar trebui sa se deosebeasca de un cotidian, la fel i revistS pentru tineret de una destinata

limiteaza dezvoltarea lor plenara i libera alcgcre. In cadrul analizei de con|inut a fost calculat in primul rind numarul publicatiilor privind violenta in familie2. In perioada pranei monitorizari in paginile ziarelor selectate pentru analiza au aparut 96 de publicafii care au abordat la modul direct (86) sau indirect (8) tema studiata. Este mult sau pu|in? Daca e sa luam in calcul faptul ca pina la inceputul anilor '90 cenzura practic nu admitea publicatii de acest gen, pentru a nu pata chipul luminos al constructorului comunismului, atunci putem vorbi despre nite schimbari aproape revolutionary Dei cantitatea nu trece in calitate, iar dupa numarul publicatiilor nu putem judeca despre profunzimea abordarii problemei, trebuie sa ne bucure eel pujin faptul ca societatea a recunoscut deschis existen^a unui asemenea fenomen cum este violenta in familie. Anul 1998 Numarul total al publicatiilor - 96 Cronica politieneasca - 67 (70%) Studii, notije - 15 (16%) Articole analitice 4 (4%) Scrisorile cititorilor 2 (2%) Materiale care abordeaza indirect tema violentei 8 (8%) Majoritatea materialelor identificate 67 (70%) sint pubiicate in cadrul cronicilor polipeneti tradijionale, reprezentind informatii succinte de 5-15 rinduri. Dupa ele urmeaza schifele i eseurile pe teme etico-moraie (15-16%), in care, de regula, sint relatate istorii criminale, care, dintr-un motiv sau altul au trezit interesul ziaristului. Extrem de rar se intilnesc articole cu elemente de analiza a evenimentelor, legate de violenta in familie. Doar intr-un singur material redactia s-a hotarit s| dea unele sfaturi practice victimelor violentei sexuale. La fel de rar se dau publicitajii scrisorile, in care cititorii relateaza despre problemele lor (2 sau 2%). Materialele, legate indirect de tema violentei (8 sau 8%) prezinta fie articole ale psihologilor despre originile cruzimii copiiior, in care se abordeaza i tema violentei in familie, fie republican din edipile straine despre conflictele exotice" de familie.
2

Dat fiind spa(iul limitat al publica{iei prezentam numai acele direcjii ale analizei de continut a materialelor care, in opinia noastrS, sint mai important^ pentru ziari$ti. 24

29

fcmcilor. Deoscbirile (dacft exista) sint determinate mai dcgrabS de individualitatca ziariftilor, decit de politica redact ionala. Dacft s& judec&m dupft materialele analizate constatum eft unii ziarifti (Jana Mufat, Elena Rush, Lidia Bobinft - Luccafdru!, Nelly Tomea, Maia Ionco Kifinevskie Novosti)% mani&stfi prcferintft pentru expuncrea tnttmpi&rilor dramatice (schi(c pe teme morale). Acelafi procedeu este aplicat fi in relat&rile lor despre cazurile criminalc, singura deosebire constituind-o complotarilc i alternftrilecu comentariile spcciali$tilor, de rcgulft alepsihologilor. Aljii (Elena Koloman, tot ea Evghenia Kirillova, Ana Litvinenko de la Moldavskic Vedomosti) prefcra s& descrie cauzc penale concrete, pe care le completcazft cu comentariile juritilor sau interviurilor ample 91 detaliate despre proccsclc judiciare. a trcia categoric (Elena Ceaicovskaia -Nezavisimaia Moldova, Evghenii Marian Delovaia Gazeta folosesc cazurile de acest gen pentru a-i ilustra propriile cugct&ri asupra imperfec-tiunii socicta(ii. Aurelia Tcrgutft - Saptamina rccurge tn genera foarte rar la expuncrea unor cazuri rcale, preferind discutiile la temft cu psihologii. Aproape nici una dintre editiile monitoriazate (atit tn cadrul primei monitorizftri, cit i in cadrul cclci de-a doua) nu auplasat istorii criminalc (incJusiv despre violenta in familie) in prima paging sub titluri {ipfttoare, adica nu au incercat sa atrag& cititorul, profitlnd de acel interes ciudat al oamenilor pentru tot ce e mai oribil 92 infam. (Pentru prima datft la un asemenea procedeu au recurs ziarif tii de la cotidianul Vremea la inceputul anului 2002 deja dupa finalizarea investigate! noastre). Cu considcrabila doz& de sigurantft putem a firm a c& majoritatea redac(iilor apeleazft la acclcai sursc de informatic. Diferenfele tin numai de volum unele publics grupaje de ftiri sclectate din comunicatele MAI mai free vent fi mai amplu, allele - mai rar i mai succint, ba fi prelucrate literar" uneori aceste materiale sint ticluite atit de prost, incit se crccazu impresia eft de originale" nu s-a mai atins nimeni din rcdacfie, fiindu-le pusc doar titluri. Sint frccvcntc cazurile cind una fi acccaf i informatic este reluatft de mai multe ziare, uneori la intervale de timp destul de man, incit de operativitate sau noutate nu mai poate fi vorba. E de mcntionat eft in cadrul primei monitorizftri, majoritatea materialelor relatau despre cazuri produse in judctclc republicii, pe cind in timpul cclci de-a doua 52

monitorizftri - invcrs; in vizorul ziariftilor s-au aflat cu prcponderenfft evenimentele din capitals Nu s-au constatat deoscbiri esenfiale tntrc cdititle de limba romftnfi 9 i rusfi tn ceea ce privefte numarul publicatiilor sau diversitatea gcnurilor. Dar s& revenim la numarul publicatiilor ft periodicitatca lor. Este oare necesarft fi binevenitft aceasta stabilitate In plnsarca materialelor mfonnajiomilc, mai ales tn cazurile tn care materialele de analizfi apar doar ooazional? Pe de 0 parte, acest lucru pare sa demonstrczc c& ziarul "stft cu mtnn pe pulsul soeietafif \ vorba unorziarifti, informlndIn permanent cititorul despre tot ce se tntimplft tn societate. Se pare Insa eft nccastft regularitate are f i un revere. Gindifi-vft, pe ctt de binevenit e ca sftptftmlna s& tnccapft (din motive incxplicabilc, cronica inlrac|ionala sc publica, de rcgulft, tn primul numftr al ziarelor care apar zilnic sau de citeva ori pc eApt&minft) cu asemenea ftiri "optimist"? Crcdeti oft e bine ca un sftpt&minal, care, de regula, aparc pc la sfiif itul sfipt&miinii, sa aloce un spafiu considcrabil unor informatii "rftsuflate", cunoscute deja cititorului din alte publicatii sau emisiuni radio ft tv? i pe ctt de frecvent, tn compara(ie cu aceasta promptitudinc de tnvidiat in relatarea ftirilor ncpl&cute, ziarele informeazft cititorul fi despre pedcpscle aplicate delincvenjilor? Chiar dacft nu e vorba de un tiran sau luil igan '*casnic", care, con form Icgilor noastre, de cele mai multe ori ajunge sft fie iras la rftspundere abia dupft ce eurmft viata unei rude, ci despre un jefuitor, uciga?, hot, escroc? In anul 1998 nu am gftsit nici 0 ftire sau articol care sft ne informeze c& un criminal f i-a primit pedcapsa meritatft. in 2001 numai Elena Rusu, povestind In articolul sftu "Copii care fi-au ucis p&rintii" despre trei crime "de familie'-, a in format pe scurt fi despre pedepsele aplicate ucigafilor. Iar douft articole ample din Moldavskic Vedomosti despre faptul cum un poli(iet, cu ajutorul prictcnilor sfti, fi-a ucis sotia numai ca sft nu tmpartft cu ea apartamcntul dupft divert* *u fost pubiicate anume In lcg&turft cu elibcrarea f i achitarea lui. Sint cunoscute mai multe teorii prin care savan|ii tneeareft sft cxplicc natura violentei, motivele aparijiei fi persistftrii ei tn societate.
25

Una din acestea, teoria desensihilizarii (desenzitivity theory), spune eft 0 consecintft a abundentei violentei In mijloacele de informare tn masft este indiferenta fatfi de agrcsiune f i, deci, toleranfa fa(& de manifestftrile ci. D.upu pftrereapsihologilor, sociologilor f i altor ccrcctfttori ai pioblemei violentei tn societate, 0 astfel dc regularitate (tmprcunft cu tonalitatca materialelor, despre care vom vorbi in continuare) poate sa-i formeze cititorului convingerea cu violenfa este parte indispensabila a viefii noastre, ca amploarea ei create pe zi ce trece, ca raul poate rumine nepedepsit. Unora astfel de regularitate le provoaca stare de nesiguranfa, de lipsa de incredere in putere i in organele de drept, iar altora le intarete convingerea ca pina la urma pumnii sint argumentul hotaritor in rezolvarea multor probleme. E greu sa-fi pastrezi optimismul i echilibrul sufletesc, in condifiile in care zi de zi eti expus unui torent din zeci de tiri despre catastrofe, tragedii, omucideri, batai. E greu sa ramii om i sa nu apelezi la metoda cea mai primitive de rezolvare a diferitelor conflicte, atunci cind vezi, auzi i citeti astfel de fapte se intimpla la tot pasul, fara a trezi macar acuzare ferma din partea societajii, darmite riposta. Daca e sa ne referim la problema violentei in familie, aceasta regularitate le face pe victime sa nu mai scoata "gunoiul din casa" fiind absolut convinse de propria vulnerabilitate.
Femeia nebatuta...

In cadrul studiului efectuat ne-am mai propus, in baza materialelor selectate, sa aflam formele pe care le capata conflictele de familie i carora dintre acestea li se acorda mai multa atenjie in mijloacele de informare in masa. Aceasta chestiune prezinta interes din mai multe considerente. Pe de parte, numai tiind ce anume i din ce motive se intimpla "dupa uile inchise", putem judeca intr-o masura sau alta despre intensitatea conflic-telor in familie i elabora actiuni preventive, programe de asistenfa etc. Iar opinia publica se informeaza la acest subiect cu preponderenfa din mass-media. Pe de alta parte, mijloacele de informare in masa sint un fel de hirtie de turnesol, care scoate la iveala domeniile de interes ale societajii, atitudinea ei fata de problema sau alta. Mai exista 52

i un al treilea aspect - anume mass-media poate atenjiona societatea asupra unui fenomen sau, ignorindu-1 cu desavirire, s-o convinga ca acesta nu merita atenfie. Aadar, ziarele au relatat despre urmatoarele forme de violenja in familie (in %): Ieziuni ! uoare - 7,2 leziuni corporale grave - 16,8 omoruri - 52 violuri - 4,2 suparari, conflicte soldate cu sinucideri - 1,5 lipsa de atentie fa{a de copiii minori, soldata cu mutilarea sau moartea acestora - 5,6. Pe locul intii, dupa cum vedem, se afla omorurile. Acest lucru poate fi uor explicat. De regula, in vizorul jurnalitilor ajung cazurile de violent deosebit de grave, care nu pot fi trecute cu vederea. Datele prezentate insa nu inseamna ca orice conflict de familie finalizeaza cu un omor. in realitate prevaleaza cazurile mai putin grave. Anume acest lucru complica studierea fenomenului violen^ei in general, i a violentei in familie, in special. Formele uoare de violenfa sint rar date publicitatii. i mai rar sint informate organele oficiale, astfel incit cazurile respective ramin neinre-gistrate. De regula, certurile, scandalurile, in cursul carora par^ile nu intot-deauna sau nu imediat recurg la aplicarea de for|a, ramin in familie. De obicei, despre ele tiu doar vecinii, dar i asta in cazurile in care galagia provocate de scandal "strabate pere{ii"; in eel mai bun caz tiu prietenii sau colegii victimelor. De regula, cazurile de violenja in familie ramin ascunse timp indelungat, uneori prea indelungat, devenind cunoscute doar atunci, cind nu mai e nimic de facut. Sondajele efectuate demonstreaza cam realitate, numarul incidentelor, insotite de acte de violenfa, este foarte mare. Conflicte de acest fel au loc in jumatate din familii, i acest lucru este valabil pentru toate statele, aceleai date fiind atestate de catre cercetatorii din diferite tari. lata de ce in ultimul timp atenfie deosebita se acorda anume formelor uoare de teroare in familie, de conflicte in familie - dupa cum s-a constatat, anume de la ele pornete total, anume ele "pregatesc terenul" pentru crime mai grave, cum ar fi omorul. u Predilec{ia" ziaritilor notri pentru conflictele din cadrul familiei, soldate cu omoruri, vorbete i despre faptul ca societatea noastra este
26

destul de indiferenta fa{a de alte manifestari ale violentei in familie, considerindu-le ordinare (femeia nebatuta este ca i casa nematurata"). Mai mult decit atit, dupa cum afirma specialitii ce activeaza in putinele "centre de criza" care au aparut totui i la noi, multe din persoanele care au riscat sa apeleze la serviciile specialitilor nici nu considera insultele sau palmele primitc drept manifest&ri de violent impotriva Ion Face oare sa mai vorbim despre violen(a psihologicS, adica despre astfel de "fleacuri" cum ar fi gelozia, care de multe ori capala forma unor interogari ?i cicaleli umiiitoarc, sau intcrdic|iilc de tot fclul, inclusiv interdicfia de a se intilni cu rudclc apropiate sau restrictive fmanciare?! lata de ce ar fi cazul sa ne intreb&m: procedeazS. oare corect mass-media, focalizind atenjia societal asupra celor mai grave cazuri de violent familial^, deseori descriind cu lux de amununtc un omor, firi a rclata macar succint despre situajia prcmcrgStoare crimci? Nu creeazS oare acest lucru convingea ci omorul este unica metoda de solufionare a conflictului (i chiar nu cea mai rea, din punctul de vedere al agresorului, dat fiind faptul ca despre evcntualclc consecin(e nu se prea scrie)? Poate ar trebui sa ni sc explice mai bine cum sa ne abtincm, pentru a cvita izbucnirca unui conflict? Sau cum sa aplan&m situafiile de conflict deja aparute, fara a recurgc la pumni, cufitc sau tot felul de obiecte contondente", pe care le a flam la indemina la furie? Cu alte cuvintc, cum sa evitam situafiile, tn urma cirora unii ajung la pucaric 3 iar alfii, In eel mai bun caz, la spital?
Cuvintele atrag realitatea...

"Unde dragoste nu e...", "Cu dragostea nu-i de glumi", "Graba strica trcaba", "Nu-i bine su-fi ineli so(ul" - cum credefi, ce se publica sub astfel de titluri? Cu parcrc de riu, relatari despre lucruri pe care un om cu un psihic sinitos ?i un sim\ normal al realitafii nu le-ar considcra motive de haz: cazuri de viol, batai etc. Cineva ar putea riposta: "Ei i ce daca, nu putem face i noi pufin haz pe seama lor?". adevarat, satiricii afirma ca "omenirca trebuie si se despartu de viciile sale rizind". Dupa cum este adevarat fi faptul, in viafa de multe ori tragicul deseori e insotit de comic. Dar sint oare oricind i oriunde risul i ironia la locul lor? In special atunci cind nu e vorba de vicii, ci de soarta unui om, de viafa lui? tn 52

vara anului 2000, cunoscuta ziarista ruse, comentatorul ziarului Komsomol skaia Pravda Olga Kucikina, intr-un articol inspirat de nenum&ratele rcportajclc televizate care reflectau explozia tragici din subterana de pe piafa Pu?kin, scria, adresindu-sc colegilor de breaslS : "In ziaristicu, ca i pretutindeni, r&mine in vigoare lege foarte simple: procedeazu aa cum ai vrea sa se procedeze cu tine, Imagina^-vS, dragi colcgi, ci aceasti femeie, care a ti?ni t din metrou ftra urma de haina pe ea, este mama dumneavoastrS. Imaginati-va ci acea fata de pe targa sanitara, careia ziaritii ii solicitau cu atita insistent impresii despre cxplozie, este sora dumneavoastra! lnchipuiti-va pentru clipa ca dumneavoastra sintc{i eel disparut in timpul exploziei, i ca acum fiica dumneavoastra este terorizata" de vinatorii de tiri senzajionale, inctt amanuntclc din viaja dumneavoastra intimS devin cunoscute intrcgii lumi. Cum credefi, v-ar placea astfel de emisiune TV despre dumneavoastra personal?". Uneori i mie imi vine sa-i intreb pe ziaritii moldoveni: daca nenorocirea s-ar fi intimplat cu domniile voastrc sau cu cei apropiati, v-ar placea oare ca informafia respective sa apara cu vrcun titlu "ingenios" sau sa fie expusa cu ironie sinistra? (Merita sa menfionam ca in ziarele de limba romana articolele sau informajiile de acest gen sint in general mai fezervate, facindu-se resimtita i compasiunea pentru cei patimiji, eel putin in ziarele respective nu am depistat nici un titlu ironic). Spre deosebire de materialele informative, articolele analitice, de regula, sint patrunse de compasiune fata de victime. Dar insa autorii acestora de multe ori fac abuz de prea multe detalii, uneori naturaliste, in descrierea crimelor. Ei nu prea apeleaza la opinia publica, foarte rar invita cititorul sa reflecteze asupra motivelor violentei in familie sau asupra modalitajilor de prevenire a violentei >i de cele mai multe ori, direct sau indirect, ii sugereaza ideea ca violenja este un fenomen imbatabil. lata un exemplu mai proaspat: ... la 2 octombrie 2001 Ivan a venit din nou la Nimoreni. Tatal nu era acasa, iar mama i-a poyestit ca Fiodor (tatal - I.Z.) in ajun iarai s-a imbatat i a incercat s-o bata, se repezea spre ea cu toporul in mini, dar ea s-a incuiat ?i totul s-a terminat cu bine. Injurind in gind, Ivan s-a apucat de gospodarit: a hotarit sa repare ua beciului. (Fiodor, ocupat cu befiile, nu se prea osindea pe linga
27

casa, i gospodaria cerea mina de stapin). in toiul lucrului apara i Fiodor. Baut, prin urmare gata pentru fapte eroice". Schimbul de replici banale trecu in cearta, cearta - in bitaie. Fiodor Burea a inhafat un ciocan aflat prin preajma i a incercat si-1 loveasca pe fiu in cap. Ivan s-a ferit i ciocanul i-a atins numai mina. Fiul a smuls ciocanul din minile tatalui i 1-a aruncat cit colo. Tat&l nu s-a lasat, s-a repezit in opron i peste secunda a ieit de acolo cu un topor. Ivan Burea a smuls un ciot din stiva

52

28

de lemne i I-a mtirapinat pe atacator cu ploaie de lovituri, majoritatea fiind in cap. Fiodor a cazut In furia sa flul $i-a aruncat anna i a inceput sa-1 loveasca pe eel cazut cu picioarele, pina acesta a incetat sa mai tm$te... A doua zi, din cauza rani lor Fiodor urea a murit..."3. Oare era atit de necesara aceasta descriere in detalii a bataii dintre tata <>i fin, chiar daca autorul incearca sa prezinte decizia judecapi, prin care Ivan a fost condamnat pentru omor premeditat in circumstance agravante, savr?it cu cruzime deosebita, drept contestabila? Mai ales ci in rindurile urmeaza scrie: Cine tie ce a fost in realitate intre tata fi fiu. pentru ca, in afara de uciga fi mama lui, alp martori nu exista..." (sublinierea noastra - LZ.). Provoaca nedumerire i faptul ca autorul publica numele adevirate ale tuturor personajelor acestei istorii (ca i, de altfel, ale inci uneia din cele trei. folosite de autor la scrierea materialului). Deoarece autorul a numit fi localitatile in care au fost sivirfite crimele, adica eroii" puteau fi deja ufor identi ficaj ipoate ca era cazul si se gindeasca i la rudele fi prietenii acestora, la faptul ci peste un timp asasinii vor trebui sa se reincadreze hi viaja noraiala (cu atit mai mult cu cit autorul inclina in mod evident sa considere ci omorurile au fost saviritc de nevoie")? Este interesant ci eroina celei de-a treia istorii, care fi-a sugrumat copilul nou-nascut, deja este ascunsa in spatele inipalelor (numindu-se insa satul in care locuiefte). Dar cu ce scop, de fapt, ne relateaza autorul cele trei istorii criminale? lata cum suna sfirf itul materialului: Cazurile la care ne-am referit nu sint deloc nifte excepjii. Dimpotriva, sint atit de tipicc, incit \\ se face greu pe suflet. Asta este realitatea noastra, acestea sint relapile. i ar fi ridicol sa speram ci totul se va schimba ca prin miracol odata cu venirea la putere a nenilor celor buni, fie ei socialifti, comunifti sau pianiti. Cum spunea Winston Churchill: Partidul care lupta pentru putere se deosebef te de eel care se afla la putere numai prin faptul ci nu define puterea" Se indoiefte cumva cineva de accstc adevaruri? i a meritat oare aceasta constatarc a dczaadcjdii 0 pagini intreaga de ziar?

Chiar relatind despre cele mai oribile cazuri de violenta, autorii eseurilor sau articolelor analitice rar cxprima atitudine hotarit ncgativa fata de criminal. Dimpotrivi, obscrvam ci aproape intotdeauna incearci
LuccafiSruI,

22 iunje 2001

sa demonstreze ci acesta este fi el intr-o anumiti masura victima unor circumstante (a copilariei nefericite farajucarii, a psthicului dezechilibrat, a imbulzelii din troleibuz, a crizei economice etc.). Practic niminui nici nu-i trece prin cap si publice alaturi sau in postfafa materialului de baza nite sfaturi ale juriftilor, psihologilor, informatii despre putinele, dar totufi existentele servicii ale increderii sau de asistenfa psihologica etc. Efectuind prima monitorizare, am intilnit aa ceva singura data (!) in jumatate de an. In revista Saptamina, scrisoare in care cititoare, victima a unui viol, i-a descarcat sufletul", a fost insopta de nifte sfaturi privitoare la ce ar trebui si se intreprinda in asemenea cazuri, unde se poate obfine un ajutor. In procesul celei de-a doua monitorizari, de asemenea am descoperit un singur material privind violenta in familie, insotit de un comentariu. Este vorba de un articol din saptaminalul Stolifa, compietat cu explicatii amanun(ite ale notiumi de violenja in familie, pregitite de ziaristi9. Cu comentarii ale psihologilor f i medicilor au fost completate alte doua publicatii la tema violenfei in familie, dar in aceste comentarii s-a incercat si se identifice cauzele violentei, adici iara?i este vorba nu despre victime, ci despre faptafi: ...Atunci cind simte ci nu este iubit de paring, la copii se poate dezvolta un retard psiho-sociomoral, care creeazi premise pentru agresivitate fi yiolenja "10; Republica noastra se afla intr-o tranzipe interminabila. Ne aflam intr-un vacuum existential in care potentialul statului este non-profit In aceasti situate, omul ii cauta domeniul de afirmare f i se regisef te intr-un grup care-1 apreciazi i care, de obicei, il predispune la violenta"; Oamenii sint stresap de problemele cotidiene f i tot din cauza lor devin violenji, De cele mai dese ori, violenta este indreptata asupra celor apropiafi din comoditatea abuzatorului fi din neputinta de a riposta a celor care il iubesc"4. Insa chiar i articolele scrise de pe pozitiile compasiunii fa(i de victima, de reguli, abordeaza problema violentei in familie numai din punctul de
4

10

Stolita, IS septcmbrie 2001 Luceaftrul, 22 iunie 2001


29

Luceaftrul, 14 deccmbrie 2001

39

vedere juridic sau etico-moral. Nu am reuit si depistam nici un material, in care jumalistul cu ajutorul medicuhii (sau medicul cu

30

39

sipsuucea mai multe ori al aaton ar fi fcmctk)r((farfibarin|flof) Q poate provocate sau ^ en care borabe in sutul Oklahoma (SUA) a viataaI68depei5oaiie AcestevtmmieMtreggacoBsuuiaia^ aue (fi nu numai) pe panLauuri oa si a determmat opinra publica dm America sa abordeze ca si mai msistea|i problema combaterii vbleafei m societate. Co toate ca in reflectarea acest or evenimente nimeni mi si-a percnis mci umbra de ironie sau bucune rautacioasa in raport cu fi membra familiilor acestora, presedintele Clinton, intr-un discurs televizai. a supus una cntici dure mijloacele de informare in masa faptul ca, in opinia sa, acestea nu si-au exprimat destul de explicit atitudinea lata de tragedie, si pentru ^frazele iasunatoare si bombasoce" care s-au Scut auzite in cadrul unor talk show-uri, fraze care, potrrrit dumneahe, gcceeaza impresia ca vioienta poate fi acceptaia". La prima vedere, ne referim la niste mcruri incomparabik: putem oare compara moartea a zeci de oameni moartea unei femei oarccarc, snoprte m batai de sot. sau cu moartea unui bettV in rezultatul mcaierara cu un ah betiv. Dar sa recunoastetn: vioienta in paginile ziarelor de multe ori (in pofida detaliilor natural iste) se prezinta extrem de atractiv, in cd maj bun caz - banal. Uneori putem sesiza in otluri, in tonul pubucabilor nuante daca nu de simpatie iafa de vino vat, atunci de nook in raport ce victima Or, m opinia autorilor teonei desensibilizani, b care ne-am referit anterior, in acest mod mass-media, involunter, ifi asuma runcna de transformare a unor delincvenn ordinan in cu nimb de vedete. wCmar fi mformind despre pedepsde nespus de usoare peitfuornor-viol sau agresmne fizica, presa poate si sugereze au&toriului ideea ca, in ultima instanui, crima a meritat si fie savusita", scrie sociolog Otto Larsen in cartea ^Violenja fi mass-media .
Nb-0

neasca. arte materiaie ca tematica

Daca da, atunci ch de des? Intotdeauna 50 Uneori40 Rar-10


?

Este curios si aflu ce si unde s-a intimplat - 60 Citesc tot la rind 30 Imi plac istoriile de groan" - 5 Doresc sa sou de ce trebuie sa ma pazesc - 5 Ce simpti in timpal saa dupa lectura aaar asemenea amateriale? Frica-20 : Oroare-20 Indignare 5 Nimic 35 Cu mine nu se va intimpla asa ceva 10 Rid - 10 (in unele anchete este adaugat - uneori) Chiar daca vom admite ca oroarea si indigrvareasmt nodum caafmitan sernantice, oricum din ancheta rezulta ci mdiferenpi, usuraticm (sa vitejii?) si nemilosii smt in absoluta majoritate - 55%. Nu fi oare rezultatul .,stradaniilor" jurnalistilor? Nu cumva la asemenea rezultate
au nvnit?

31

61

Cine e vinovat fi ce-i de facut? Ce poate provoca sau opri violenta, oriunde ar aparea - acasa, la serviciu, in timpul unei demonstratii politice sau pe cimpul de lupta? Cuvintele. Cuvintele instiga, incita, conduc la intelegere sau, dimpotriva, unpiedica intelegerea. Cuvintele rostite sau nerostite sint capabile de orice, ca fi oricare actiune fizica, care poate fi perceputa ca manifestare de atitudine, exact ca ?i cuvintele", scrie Daniel Glaser in articolul Violenta in so cietate"5. (Sa ne amintim de biblicul La inceput a fost cuvintul..."). Cum adieu?", ve{i reprof a. Iarai de vina sint jurnali? tii?" Bineinte-les ca nu. Sau eel pujin nu numai jumaliftii. La urma urmelor, sarcina principals a mass-media, in special a programelor informative ale posturilor de televiziune i radio, a ziarelor fi revistelor este sa aduca in casele noastre ftiri. Bune sau proaste. Sa informeze despre tot ce se intimpla in societate, inclusiv despre violenta. C\\\ oameni aud, vad i citesc despre agresivitatea altor oameni, despre criminalitatea din societate, dar nu se fac ei infifi banditf, violatori, ucigafi. Nu-fi bat apropiafii, nu-i terorizeaza moral. Totufi exista un numir de oameni pe care cele vazute sau auzite ii inspira la ispravi". Sociologii i juriftii citeaza tot mai frecvent asemenea fapte in lucrarile lor. La ele se refera fi jumaliftii, in incercarile de a elucida cauzele crimelor casnice'\ Prin urmare, mass-media if i aduce totuf i contributia la proliferarea violentei in societate. Cum poate fi evitat acest lucru i totodata ridicat gradul de informare a societafii asupra problemelor legate de violenta? Latura proasta a lucrurilor este ca violenta se prezinta foarte atractiva in mass-media. i cu toate presa scrisa pacatuiete" mai pu{in in acest sens, decit televiziunea f i cinematografia, nu putem sa nu recunoaftem ca fi prin ziare gasim destule descrieri pitorefti ale ispravilor cavalerilor cujitului f i toporului" sau ale epigonilor lui Ostap Bender, fata de care, de altfel, Ostap, cu principiile lui de viata, este pur fi simplu moralitatea intruchipata. Este adevarat cu la acest capitol publicajiile periodice moldovenefti sint departe nu numai de cele occidental^ dar i de multe din cele rusefti, care parca se intrec in a ingrozi publicul cu descrieri copioase ale scenelor de violenta fi moarte. (Nu ne referim acum la extremele in care cad unele ziare din Federatia Rusa,
5

cultivind fatif ideea ca for{a este unica solufie pentru absolut toate problemele, inclusiv cele de familie fi considerind-i profti pe toti acei care, mi se tie de ce, prefera totui metodele convingerii verbale.). Dei nu publica grozavii" indreptate in mod evident spre delectarea" cititorului, in schimb, dupa cum s-a spus mai sus, ziarele noastre publica altceva - materiale care denota indiferenta, iar uneori chiar ridiculizeaza victimele neroade. Din pacate nu am reufit sa ne realizam planurile de a afla atitudinea ziarif tilor care scriu despre violenta, a redactorilor publicatiilor periodice fata de materialele de acest fel, fata de tema ca atare (Se pare ca nu e nimic mai complicat decit si-i faci sa cugete asupra rezultatelor fi motivelor activitatii lor pe ziariftii mereu ocupati fi grabip). Oricum, la intrebarea pusa in timpul unor discutii particulare, de ce scriep (publicap) materiale despre violenta?" am putut auzi raspunsuri cuprinse, dupa parerea noastra, intre cinism: Oamenilor le plac asemenea lucruri, iar eu am nevoie de cititori" - fi banalitate: Face parte din viaja noastra, aa cum esteea!". Cu ultima afirmatie nu putem sa nu fim de acord. ^| e viata fi nu putem ignora nici unui din aspectele ei. Dar asta nu inseamna ci trebuie sa ne lasam purtati de valurile vietii incotro ne-ar duce ele. , viata intotdeauna exista loc pentru sacrificiu" - aa se obifnuia si se spuna pe la noi intr-un timp nu chiar atit de indepartat Parafiazind aceasta afirmatie in contextul temei investigatiei noastre, am putea spune ci in viata intotdeauna exista loc pentru bine i rau, pentru alb fi negru fi e dreptul fiecaruia sa aleaga. Lucrul acesta s-ar referi i la ziarif ti, daca nu ar fi un daci". Jumaliftii scriu nu doar (sau nu atit) pentru propria placere citig), ci f i - mai intii de toate - pentru cititor. Ceea ce inseamna ca trebuie si aiba mereu in vedere impactul materialelor scrise asupra cititorului, gindurile, sentimentele pe care le vor pune ele in mifcare. Magia cuvintului tipirit este extraordinar de puternici (in pofida diminuarii aparente a interesului fata de presa scrisi, inclusiv din cauza saraciei cronice a majorititti cititorilor) a nimeni nu are dreptul si profite de acest fenomen in detrimentul societitii. Fiind perfect conftienfi de caracterul problematic i contestabil al tentativei pe care vom intreprinde in cele ce urmeazi, vom risca totufi si expunem unele recomandari, unele idei obtinute din diverse surse,

Glaser, D., Violence in the Society, Violence in die Home: Interdisciplinary Perspectives, 1986
32

sau aparute in procesul studierii unui ir de acte - legi, coduri, regula-mente adoptate in multe fari ale lumii cu scopul reglementarii abordarii violenjei in mass-media.

Consideram important sa se respecte proporjiile sanatoase la selec-tarea pentru publicare a materialelor reprezentind manifestari de vioienta tn general i vioienta in familie in special. Vioienta nu trebuie sa devina tema principals a numarului (paginii), sa predomine in grupajele informative de tiri6. Cronica poli^ieneasca nu trebuie sa apara frecvent i sistematic, in grupaje man, incit sa se creeze impresia ca crimele ar fi unicele evenimente i noutafi in lume, cu in afara de violenfa nu exista metode de rezolvare a problemelor de orice ordin. Relatind despre crimele comise, ziarele ar trebui sa informeze eel putin periodic despre cazurile elucidate sau preintimpinate. Publicarea materialelor despre vioienta nu trebuie sa constituie un scop in sine, tot aa cum descrierea violentei nu trebuie sa fie scopul materialului. Articolele i alte materiale trebuie sa-i insufle cititorului atitudine negativa fafa de cazurile de vioienta expuse, orice forma ar imbraca aceasta i impotriva oricui ar fi ea indreptata. In materialele analitice i de problema urmeaza nu numai sa se constate pur i simplii situafia, dar sa se propuna i posibilele sohifii privind combaterea violentei i profilaxia crimelor7. Vioienta nu trebuie pusa in legatura cu succesele de orice natura, reflectata sub aspecte atragatoare, cu atit mai mult susjinuta i elogiata in mod direct sau indirect. Este absolut necesar sa se respecte valoarea viefi i omeneti, indiferent de persoana, sa se manifeste compasiune fata de durerea
6

oricui, sa nu se admits ironizari, ridiculizari i cu atit mai mult manifestari de bucurie rautacioasa in raport cu victimele, orcit de stupida ar putea parea intimplare sau alta. A venit timpul sa se depaeasca limitele tradi^ionale de reflectare a violentei in familie numai sub aspect juridic i etico-moral. Ceea ce mi trebuie sa se reduca numai la publicarea cronicilor poliJieneti sau a traditionalelor articole pe teme morale, sense in urma vreunei istorii care a produs impresie deosebit de puternica asupra ziaristului. In paginile ziarelor i revistelor trebuie sa-i gaseasca locul binemeritat sfaturile medicilor, psihologilor, pedagogilor, juritilor fi ale alto specialist, articolele i informafiile care ar demonstra, ca pina i cele mai usoare forme de vioienta afecteaza sanatatea tuturor membrilor familiei, ar arata cum pot fi depaite situatiile de conflict in interiorul familiilor, unde se poate apela la ajutor in momentele grele, cui se pot adresa persoanele agresate etc. Bibliografie
, ., : , , 1989 , ., , -.,1992 Borland, Marie, edM Violence in the Family, Atlantic Highlands, Manchester University Press, 1976 4. Burnet, Mary, The Mass Media in a Violent Word, Paris, UNESCO, 1971 5. Clutterbuck, Richard, The Media and Political Violence, London, The Macmillan Press, 1981 6. Eysenclc, H J. and Nias, D.K.B., Sex, Violence, and the Media, London, Maurice Temple Smith, 1978 7. Howitt, Dennis and Cumberbatch, Guy, Mass Media, Violence and Society, New York, Wiley, 1975 8. Lystad, Mary, ed., Violence in the Home: Interdisciplinary Perspectives, New York, Brunner/Mazel, 1986 9. Newton, David E., Violence and the Media, Oxford, ABC-CUO, 19% 10.Pagelow, Mildred D., Family Violence, New York, Praega; 1984

Ziaristul din California Jane Stevens, inifiatorul investigafiei ..Reporting on Violence", autor al brourii cu acela^i nume destinata ziaritilor (1997), propune schema de pagina de ziar, focalizata asupra problemelor reflectarii problemelor criminalitityii, le recomanda redactorilor sa nu publice cronici infracfionale pur i simplu, ci si explice cititorilor de ce anume aceste informafii au atras aten(ia redac{iei, a fost oare posibila preintfmpinarea acestor crime. 7 Steevens, 1. Suggestion to Change How Newspapers Report Violence: a Project of the Public Health Institute, 1997
33

11.Rivers, William L., and Schramm, Wilbur, Responsibility in Mass Communication, New York, Harper & Row, 1980 12.Signoreelli, Nancy, and Gerbner, George, Violence and Terror in the Mass Media, New York, Greenwood Press, 1988 13.Stevens, Jane, Reporting on Violence: a Handbook for Journalists, Berkeley Media Studies Group, 1997 14.Stevens, Jane, Suggestions to Change How Newspapers Report Violence: a Project of the Public Health Institute, 1997

34

V INSTRUMENTARUL JURNALISTIC

Julian ROBU

CARACTERISTICILE REPORTAJULUI SOCIAL, LIMBAJUL SI SURSELE DE INFORMARE


Tematica sociala poate fi realizata in mai multe genuri jumalistice. Totul depinde de subiectul concret. Unele subiecte pot fi relatate mai efectiv prezentind doar faptele i legaturile dintre ele (in relatari), pe cind altele sint desfSurate mai bine daca se utilizeaza un stil mai relaxat, mai literar, poate chiar artistic. Jurnalitii trebuie astfel sa-i foloseasca cunotinJele i intuifia (simful reportericesc), bazate pe experienja, pentru a determina forma care prinde mai bine subiectul ce urmeaza a fi consemnat. Cu toate acestea, chiar i in cazul materialelor sense intr-un stil mai literar, trebuie sa se $ina cont de rigorile jurnalismului corectitudinea faptelor, exactitatea, numeroasele puncte de vedere asupra unei probleme, evitarea subiectivitajii. De aceea, in acest capitol vor fi prezentate nite norme de care trebuie sa se conduca jurnalitii la realizarea reportajelor (in cazul dat a reportajelor sociale), cit i nite latitudini in largul carora jurnalitii pot gasi forma cea mai potrivita pentru subiectele la care lucreaza.
Reportajul

Reportajul social ofera mare libertate de expresie i de structurare a informajiei. In contrast, reportajul economic sau eel juridic, de exemplu, |ine de nite domenii mai detaate de factorul uman, mai exacte in esenja lor. Reportajul social permite astfel atit flexibilitate stilistica, cit i includerea factorului uman, folosindu-se exemple concrete; aceasta va conferi reportajului forma mai estetica i un conlinut mai profund i mai complex. Sa examinam unele caracteristici i exigenfe ale reportajului in general, ca gen jurnalistic, i in paralel vom discuta posibilitafile pe care ni le
66

oferu reportajul social in sine. Lumini^a Roca definete reportajul ca: "Specie publicistica avind drept scop informarea asupra unor fapte de actualitate, din realitatea imediata, de interes pentru un public larg, in urma investigarii la fa{a locului, apelind adesea la modalita{i literare de expresie."8 Aceasta definite generala se completeaza foarte bine prin spusele unui jurnalist de la Associated Press, in care se pune accentul mai mult pe modul in care sint sense reportajele, pe flexibilitatea stilistica pe care ofera astfel de subiecte "umane" abordate in reportajul social. Inainte sa fie dus la capat, un text reuit intotdeauna implica doza de discipline, insa un text bun incepe cu recunoaterea libertafii, a existenjei unui spa^iu in care ne putem mica mai mult sau mai pufin nestingherit; un astfel de text incepe de la dificultatea cautarii i apoi a gasirii miezului problemei examinate... Un text bun incepe de la imboldul unei singure persoane, eel al autorului.9 Insa nu trebuie sa ne lasam sedui de aceasta libertate i sa pierdem din vedere cititorul. Totui nu este vorba despre un gen literar, ci despre unui publicistic, in care cititorul este pus in centrul atenfiei. Libertatea ne este recomandata pentru ca, dindu-ne friu liber imagina(iei in timpul organizarii informafiei i scrierii propriu-zise a textului, sa ajungem la un text care sa captiveze cititorul prin originalitatea sa. Acelai Saul Pett scrie: "Arata-mi extraordinarul i arata-mi ordinarul... Povestete-mi despre problema in ansamblu printr-o descriere a unui detaliu. Arata-mi detaliile povestindu-mi despre problema in ansamblu... Nu-mi vorbi despre ajutorul extern prin abstracjiuni pompoase... Nu imi spune ca se crease 0 situate dramatica, crezind ca sa te cred. Demonstreaza-mi cum se crease acea situajip dramatica, iar adjectivul potrivit il voi gasi ettu"10

Coman, Mihai, Manual de jurnalism, Tehnici fundamental de redactare, Ia$i, Polirom, 1997, p. 56 9 Izard, Ralph, S., Hugh, M, Culbertson, Donald, A, Lambert, Fundamentals of News Reporting, (6th ed.), Dubuque, Iowa, Kendall/Hunt Publishing Company, 1994, p. 251 10 Ibidem, p. 252 35

tema sociala poate fi reflectata printr-un ir intreg de genuri jumalistice, de la relatarea directa cu doua sau trei surse la reportajul complex cu uneori zeci de surse, multiple citate, folosindu-se chiar i secvenje de dialog. Pentru relatarea directa, forma cea mai raspindita este "piramida inversata" (sau structurarea informatiei incascada), unde informafia este organizata in ordinea descrefterii importanfei sale. Cititorului ii este astfel uor sa prinda esenfa informa{iei din primele citeva alineate i sa treaca mai departe daca subiectul nu-1 intereseaza in profunzime sau daca nu are timp si citeasca toata relatarea. Piramida inversata creeaza anumite comoditap i pentru redactori, care, in situapa crizei de spapu intr-un numir dat al ziarului, pot tiia relatarea de la coadi fara ca narafiunea si se intrerupi brusc fi fara ca aceasta si se destrame. Reportajul, spre deosebire de relatare, are structuri mai complexa i este compus din mai multe elemente. La scrierea reportajului, jurnalistul poate face uz de toate posibilitaple oferite de acest gen: exemple cu situafii concrete i persoane concrete, citate, informapa confinuta in datele statistice fi in aprecierile pe care le fac specialif tii asupra situapei date. Toate aceste elemente sint combinate in af a fel ca textul final si fie bogat in informape, atragator din punct de vedere al organizarii f i stilului. Daci textului ii lipsefte informapa, atunci jurnalistul nu if i justifica funcpa profesionala de a informa, iar daci textului ii lipsefte atractivitatea jurnalistul ifi va pierde cititorul. De multe ori in ziaristica practicata din Republica Moldova vedem texte ce se aseamana mai mult cu eseuri decit cu reportaje. Sau dupi cum scrie Constantin Cheianu: "Presa din Moldova tinde mai ales sa influenjeze fi si manipuleze, decit si informeze, ea militeazi pentru diverse cauze in loc sa prezinte obiectiv cauzele tuturar, ea bate alarma in loc si investigheze, ea interpreteazi faptele in loc si le dezvaluie".11 Jumaliftii find si se bazeze pe informatii generate, de multe ori neverificate, care "plutesc in aer" dar a caror sursa nu ftie nimeni. Aceasta se intimpla, de exemplu, in cazul corupjiei, existenja cireia nimeni nu pune la indoiala, dar, in acelaf i timp, nimeni nu poate indica persoane corupte concrete sau cazuri concrete de coruppe
11

suspnute de dovezi. Cu siguranfi, depistarea unor asemenea cazuri f i documentarea asupra lor cere mult timp f i efort din partea jurnalistului, dar un reportaj bine documentat are valoare jurnalistici mult mai mare decit inf iruirea pe hirtie a meditatiilor proprii in confortul biroului. Astfel de meditapi (in de editoriale f i nu de reportaje. Jurnalistul trebuie si se afle la fa{a locului, fie ci este vorba despre intimplare concreti care trebuie reflectati, fie de un fenomen social care trebuie explicat. In orice caz jurnalistul trebuie si identifice surse pentru alimentarea reportajului fi trebuie sa se documenteze din acele surse. in cazul reportajului social i in deosebi in acest caz este nevoie de a identifica cit mai multe surse independente pentru a reflecta cit mai multe laturi ale unui eveniment sau ale unui fenomen. In acest domeniu rareori pot fi gisite teme care si corespundi simplei scheme "alb sau negru".
Sursele

Constantin Cheianu, Presa scrisa din Repub]ica Moldova intre presiunea ideologicului ?i imperativul profesionalismului, Mass-Media In Republica Moldova, Buletin analitic al Centrului Independent de Jurnalism, decembrie 2001, p. 10 66

Daci jurnalistului, care f i-a asumat tema, nu-i este bine cunoscuti tema data, procedeul eel mai sigur de abordare este si inceapi cautarile informafiei in presa. Fiecare redacjie poseda probabil dosare de presi, iar unele poate i baze de date electronice ale presei din ultimii ani. In caz contrar, in Internet se pot gisi variantele electronice ale multor publicapi importante (i publicajiile din Republica Moldova au ajuns deja la aceasta performan|i), cu numerele lor din ultimii ani arhivate f i cu un instrument de cautare. Astfel, jurnalistul poate relativ repede gisi materialele relevante asupra temei date din ultimii ani. In practica jurnalistici din SUA exista regula, care spune ca in presa din ultimii trei ani neaparat se poate gisi cite ceva util la orice subiect. Astfel, jurnalistul va gisi nifte repere care ii vor indica posibile direcpi de cautare a informapei fi posibile surse; in acelaf i timp jurnalistul ifi va crea idee, mai vagi sau mai clari, in funcpe de ceea ce va gisi in dosarele presei, despre problema pe care intenponeaza si-o abordeze fi despre diferitele ei aspecte. Dupi care ifi poate incepe documentarea direct la sursele identificate. aiti categorie de surse utile la faza inijiala a procesului de documentare pot fi alp jumaliftii. In virtutea profesiei lor, cit f i in virtutea personality, jumaliftii comunica cu foarte multa lume i viziteaza multe
36

locuri, iar starea lor permanenti de vigilenja involuntara (o deformare profesionala, in sensul bun al cuvintului) le permite si observe mult mai multe lucruri decit observi muritorii de rind, i astfel si traseze legituri intre oameni, evenimente, fenomene sociale. Cind avefi tema care va intereseaza, dar nu fti|i de la ce capit si lua$i, discutafi cu alji jumalifti, intrebaji-i i vefi vedea ci neaparat vor apirea nifte repere, nifte sforicare va vor ajuta sa va incepeti documentarca i v& vor indica dircctfe in acest sens. Sursele pot fi de mai multe feluri i pot avea diferite grade de relevant de la subiect la subiect. De exemplu, tematica omajului sau a colarizarii copiilor nu poate fi acoperita satisfacator de complet fara aspectul in care se reflecta efortuhle i aprecierile guvernamentale in acest sens. Insa un reportaj despre starea artei vizualc in Republica Moldova va picrdc putin din confinut daca nu va include i parerea ministerului culturii. Astfel, categorie de surse cuprinde sursele guvernamentale ?i alte surse institu^ionale cu un grad inalt de competent a asupra problemei date in virtutca activitajii lor. Acest fel de surse pot furniza date statist ice i puncte de vedere compctcnte. Tot In aceasta categorie se contin i documentele tiparite, definute de sursele institutional. alta sursa de informa{ii sint persoanele direct implicate in domeniul cercetat: parinjii, profesorii, chiar i elcvii in cazul colarizarii3 pictorii, criticii de arta, institu^iile finanfatoare din domeniu in cazul artei vizuale. Aceste surse pot oferi atit informatii interesante i revelatoare, cit i citate. Un citat reuit adauga dimensiune suplimentara reportajului, relevind atit inform afii, cit i stari spirituale, emo^ionale sau laturi ale personality vorbitorului. Uneori un citat poate dezvalui chiar i falsitatea unei afirmafii, ceea ce va constitui in reportaj un element puternic ?i convingator, mai convingator decit explicatia jurnalistului data aceleia?i situafii sau parafrazarea de catre acesta a celor spusc. Citatul in toate cazurile, nu numai in acest caz con ere t atit diversified stilul tcxtului, intrcrupind monotonia narafiunii, cit i imbogaje^te textul aducind in prim-plan un personaj real i nu doar vocea lui infundata ce razbate cu greu din culisele parafrazelor. Insa jurnalistul trebuie sa fie atent atunci cind folosete citate care de fapt dezvaluie altceva decit ceea ce se confine in cuvintele promulgate. Acest lucru trebuie sa fie atit de evident inch sa mi ramina nici indoiala ca utilizarea citatului dat va atinge
66

efectul scontat. Daca exista indoieli in aceasta privinfa, e mai bine ca jurnalistul sa "testeze" cele sense rugindu-i colegii sa citeasca i sa-i expuna parerea. Daca rezultatul "testarii" este ambiguu, informatia data trebuie parafrazata sau explicate prin alte metode. Citate de acest fel nu vor fi gasite des i s-ar putea nici sa nu fie identificate ca atare in timpul conversafiei cu sursa. Insa mai tirziu, jurnalistul s-ar putea sa-i amintcasca de expresie rostita sau informajie oferita de sursa, fara a le fi notat sau inregistrat intr-un alt fel. De aceea este foarte bine ca fiecarejurnalist sa aiba un sistem bun i exact de notare rapida (stenografiere) sau sa inregistreze intcrviurile pe banda. Acest lucru este in deosebi de important i util in cazul interviurilor lungi, care acopera probleme complexe i controversate, astfel ca jurnalistul sa aiba mai tirziu cuvintele exacte ale sursei, dar i contextul in care au fost pronun^ate ele. Acest lucru nu va permite distorsionarea neintenfionata a spuselor sursei, fie printr-un citat rcconstituit greit sau scos din contextul care ii da anumita semnificafie sau inteles. Sursele examinate mai sus sint cele mai evidente intr-o documentare jurnalistica. Pe linga acestea, exista multiple alte surse. In funcfie de tema, jurnalistul poate identifica un ir intreg de contacte, locuri, surse sense pe care sa le examineze. Dar i jurnalistul insui este sursa atunci cind se afla la faja locului sau chiar in interacjiunea sa cu oamenii vizaji. Observatia directa este importanta pentru a descrie atmosfera de la fafa locului, conferind astfel reportajului noua dimensiune, ajutindu-I pe cititor sa "yada" i sa "simta' cele intimplate. In legatura cu aceasta, Michel ^>irol scrie ca "regula de aur in reportaj este rigoarea informaiilor; scopul redactarii unui reportaj este acela de a-i face pe cititori sa vada, sa auda i sa simta ceea ce jurnalistul insui a vazut, a auzit i a simfit".12 Jurnalistul. ca observatqr, trebuie de asemenea sa fie atent la comportamentul i modul in care raspund la intrebari persoanele intervievate, deoarece aceste lucruri pot fie si dezvaluie latura a personality ceea ce confera reportajului anumita profunzime psihologica fie sa denote incongruence intre cele afirmate de sursa i cele observate de jumalist in mod ideal jurnalistul trebuie sa cerceteze toate sursele posibile care promit informa(ii asupra unui subiect In viata reala, jurnalistul este
Voirol, Michel, Guide de la redaction, Paris, CFPJ, 1992, citat in Mihai Coman 1997 p. 56-57 37
12

constrins de limitele temporale pe care le impune activitatea in cadrul unei redacfii. Insa jurnalistul trebuie totui sa examineze cit mai multe surse posibile pentru a cuprinde cit mai multe laturi ale subiectului cercetat. Sarcina jurnalistului este de a-i informa publicul asupra realitafii inconjuratoare, iar realitatea reprezinta un sistem foarte complex, ce confine infinitate de nuanfe ale adevarului. Cu cit mai multe nuance ale subiectului vor fi reflectate intr-un reportajprin informatii generate, statistice, citate expuse de cei implicate, observapi personale ale jurnalistului, concluzii trase de experfii i de subiecfii unui eveniment sau fenomen cu atit mai autentic va fi reportajul. Un reportaj despre practicile ilicite ale anchetatorilor de la Inspectorate de Polifie din municipiul Chiinau (IPC), publicat intr-un ziar national in vara anului 2001, ne prezintaun tablou foarte detaliat i multilateral asupra temei. Fiind privite prin prisma unui caz de ancheta care s-a soldat cu moartea anchetatului, practicile ilicite suspectate la IPC sint prezentate prin intermediul unei multitudini de surse relevante, de la colegii victimei pina la vinzatoare de seminte de floarea soarelui din fata geamurilor IPC, care a vazut ca se "intimplase ceva grav" in una din zile i la pre-edintele Comitetuhii Helsinki tefan Uritu, care explica situapa salariatilor de la un organ de ancheta i posibila influenza a ei asupra utilizirii torturii ca metoda de ancheta. Se simte ci reporterul a depus un efort considerabil, aplicind multa ingeniozitate i spirit reportericesc pentru a prezenta cititorului un tablou cit mai complet al situapei. Unele citate au fost bine alese, prezentind anumite trasaturi de caracter ale victimei i ac{iunile sale, insa altele foarte lungi de altfel sint afirmatii informative oficiale, care pot fi parafrazate de catre autor fara a se recurge la citarea lor exacta. Citatele au mai curind un rol estetic, de tua bine plasata care sa acorde tabloului un ritm i caracter singular, original, decit de suport al credibilitafii. In articolul in cauza era citata intre ghilimele declaratie oficiala a unui anchetator, pur informative, care ocupa doua alineate. Aceeai informatie putea fi redata cu aceeai credibilitate prin cuvintele reporterului, facindu-se referinja de rigoare. Un bun exemplu de utilizare adec vata a citatelor gasim intr-im reportaj scris de un alt autor care descrie viata tiganilor din Soroca. Autorul descrie cu mult efect ceea ce vede opulenfa gospodariilor din Dealul Jiganilor i include in reportaj citate pitoreti care creeaza
66

portrete reliefate ale intervievafilor sii. Povestindu-i reporterului "de unde iau Jiganii banii", unui din ei spune: "Bucval, vreo trei ani m-am ocupat cu speculafia". Reporterul nu trebuie sa se teama sa utilizeze chiar i nite devieri lingvistice pentru a descrie astfel pcrsonajul. Acestea fac parte din viaja noastra i utilizarea lor confera reportajului autenticitate. Dar aceasta depinde de intenjia reportajului. De exemplu, intr-un articol despre programul economic al guveraului nu ne intereseaza limbajul pitoresc al primului ministru, ci informatiape care prezinta. De aceea, pentru a scoate in evidenja esenfa celor spuse e mai bine sa ignoram stilul prezentirii i sa corectam micile pacate lingvistice atunci cind citam direct, sau si parafrazam atunci cind pacatele lingvistice inabu$i mesajul. lata inci citeva exemple de citate din reportajul din Dealul Jiganilor. Reporterul il intreabi pe un barbat cum si gaseasci casa bulibaei i acesta folosete drept reper antena parabolica de linga casa ciutata: "Mergefi inainte pina vedeji linga casi farfurie zburatoare pe care e sens Rom Ceran , Inci un reper care caracterizeaza spiritul din Dealul Tiganilor: "Vizavi de casa baronului se afli "Boloi Teatr", adica casi neterminati cu trei cai man "cocojati" pe virful ei. Cind reporterul intreabi cum a ajuns acest element exotic in arhitectura casei in cauza, un tigan explica: "Pai, aa e la "Boloi Teatr" din Moscova". Din multitudinea informapilor acumulate jurnalistul trebuie si le selecteze i si le rinduiascabazindu-se pe competenta sa de observator i pe cunotintele saleconform importantei lor, gradului de credibihtate (al surselor), puterii revelatoare a informatiilor, proftinzimii lor psihologice. De exemplu, cifra oficiala a ratei omajului pentru anul 2001 este 6,8%, ceea ce este greu de crezut in cazul unei economii agonizante cum este cea a Moldovei. Aceasta cifra reprezinta doar omerii inregistrati la oficiile de omaj, insa ciji locuitori rurali traiesc in condi{iile unei economii natu-rale, nefiind angaja{i nicaieri i nici inregistrati ca omeri. Ca si nu mai vorbim de cele peste 600 de mii de persoane care i-au gasit munca la negru in Europa Occidentala aceasta reprezinta aproximativ 15% din intreaga populate a Moldovei, toate aceste persoane sint omeri din punct de vedere formal. discujie cu astfel de persoani, care s-a despartit de familia sa i care muncete in Vest ca sa poati intretine,

38

poate rezulta in citate de revelatoare profunzime umani, care va pune cifra statistica de 6,8%, cu mult diminuata, in contextul situatiei reale.
Stilul

Textul fiecarui reportaj ii poate gisi locul eel mai potrivit, in funcfie de tema i de timpul de care dispune jurnalistul pentru a se documenta, de-a lungul unei sciri stilistice, care incepe cu tirea pura, bazata numaipe fapte, trecind treptat spre forma stilistica ce se apropie de genurile literare i care folosete citate, dialog, observarea directa, etc. Decizia de a scrie reportajul intr-un stil sau altul depinde in intregime de judecata autorului $i de elementele de care dispune. Jurnalistul poate fi de parerea ca evidenperea elementului uman meriti toata atentia sau, dimpotriva, poate folosi doza mai mica de element uman intr-un reportaj bazat mai mult pe fapte, daca nu dorete decit sa "inmoaie" pupn ariditatea unei iniruiri a faptelor. Ideea care trebuie retinuta este ca jurnalistul poate face uz de orice combinatie de elemente faptice i umane pentru a reda cit mai convingator i mai atragator tema data.13 In sfirit, ideea principals este ca in jurnalism, i mai ales in reportajul social, jurnalistul poate face orice, atita timp cit respecta normele jurnalistice: corectitudinea faptelor, imparfialitatea, claritatea celor relatate. Izard incurajeaza in acest sens jumaliftii sa se simta absolut liberi, pentru a putea produce texte cu adevarat atragatoare i interesante, oferind astfel publicului cu mult mai mult decit doar nite informatii: La scrierea reportajelor regulile pot fi inculcate in mod contient, sau noi reguli pot fi create daca situatia data cere acest lucru. insa atunci cind sint inculcate regulile, astfel de abatere trebuie sa serveasca functie concreta trebuie sa adauge im element necesar reportajului dat. Or, ca i clovnul care balanseaza pe funie, reporterii trebuie sa inte-leaga foarte bine regulile inainte sa le poata incalca pentru un efect
A

Insa daca reporterii cunosc regulile i au motive pentru a le incalca, ei pot face, de exemplu, urmatoarele: sa scrie reportaje la persoana intii, a doua sau a treia in locul formei-standard a persoanei a treia; sa folo-seasca argoul; sa faca un rezumat al articolului la sf!ritul lui; sa folo-seasca orice forma de structurare a reportajului care pare mai potrivita, evitind de obicei piramida inversata, sau sa foloseasca aproape orice tehnica a scrisului.14 Oricare ar fi avintul creator al jurnalistului, el trebuie sa tina cont de elementele definitorii ale textului jurnalistic scris. Luminita Roca citeaza ase funcfii ale limbajului jurnalistic, definite de Roman Jakobson, dintre care trei sint relevante pentru reportajul scris: Funcfia referenfiala prezentarea realitajii obiective i desemnarea constituentilor evenimentului (nume proprii, circumstante de loc, timp, fapte). Funcfiafatica respectarea particularitaplor mijlocului de informare (textul scris, in cazul nostru); aceasta functie permite utilizarea unui limbaj mai complex i mai estetic decit, de exemplu, in cazul audiovizualului; de asemenea, aceasta functie permite utilizarea materialelor grafice (de exemplu, scheme, grafice etc.) i tipografice concrete. Funcfiapoeticasecundara celorlalte doua, dar, dupa cum am vazut mai sus, poate reprezenta \m instrument foarte eficace atunci cmd este folosita la locul potrivit i in modul potrivit; aceasta functie include "utilizarea figurilor de limbaj, paralelismul, metafora, hiperbola, cu scopul de a atrage atenfia asupra mesajului".8 Anume functiile referential^ i cea fatica plaseaza reportajul printre genurile publicistice, separindu-1 de genurile literare.9 In concluzie, jurnalistul are sarcina importanta, dar i interesanta; el trebuie sa informeze, dar i sa suscite interesul cititorului pentru informatia pe care i-o ofera. Un text jurnalistic bun este ca tesatura formata din fapte, atmosfera i proftmzime psihologica; aceasta cere munca migaloasa i dedicare din partea jurnalistului, putin noroc care
14

justificat. In cazul textelor gazetaresti, creativitatea doar de dragul creativitapi i nu intru folosul cititorului de obicei rezultu in texte proaste.

13

Izard, Culbertson, Lambert, 1994, p. 257


66

Ibidem, p. 258-259

39

sa-1 ajute sa gaseasca faptele relevante i citatele revelatoare i putin talent cu care sa poata combina toate elementele genului intr-un text solid i irezistibil de captivant.

66

40

Jakobson, Roman, 1963, Essais de linguistique generale, Ed. de Minuit, Paris, citat in Coman, 1997, p. 50-51 9Coman, 1997, p. 55

74

41

Ludmila A R B A

NECESITATEA REPORTAJULUI SOCIAL LA TV


Acum citiva ani, Compania NTT a organizat un sondaj interactiv privind popularitatea temelor. Marea majoritate a telespectatorilor a dat preferinfa politicii. Economia, problematica sociala, cultura i sportul ramineau pe planul doi sau trei. Explicable erau mai multe: lipsa unei deprinderi de a lucra cu un sistem computenzat interactiv (unii telefonau din curiozitate i la primul ton puneau receptorul in furca, iar sistemul mregistra sunetul drept vot pentru N 1-politica). La mijloc erau i nite premii i cei ce-i dadeau seama de avantajul situa^iei votau la fel cu politica. alta explicable ar putea fi i faptul cu in 1997, dei situafia economica era la fel de precara, se considera ca prin schimbarea preedintelui vor fi solufionate multe probleme. Alegerile din februarie 2001 au demonstrat ca oamenii s-au saturat de revendicari politice care nu au un impact social pozitiv. Ei au votat pentru piinea fi salamul ieftin de cindva - aceasta situafie, dupa mine denota importanfa pe care au problemele sociale. Nesolufionarea lor poate pune sub semnul intrebarii chiar i evolufia de mai departe a germenilor democratiei in statul nostru. D intr-un anume punct de vedere, acest lucru e de injeles. Cam 70 la suta din cetatenii republicii (conform unui sondaj realizat la comanda Lnstitutului de Politici Publice) traiesc la limita saraciei. Conteaza oare pentru omul simplu anumite valori, nesesizabile atunci cind nu are bucata de piine sa puna pe masa copiilor? Se poate el bucura de libertate atunci cind salariul mediu ajunge la circa 30-40 dolari, iar coful minim de consum - mai mult de 100? Noi, jurnaliftii tv din Moldova, meigind deseori pe la diverse work-shop-uri fi train ing-uri organ izate peste ho tare, ajungem sa-i invidiem pe colegii noftri de breasla din Jarile vecine pentru condifiile incomparabil mai bune de lucru, pentru echipamentul tehnic performant pe care-1 au la dispozifie etc. Iar atunci cind vin jurnalitii straini la noi - e rindul lor sa ne invidieze. Pentru ce ? Pentru multitudinca de teme majore, unde poti "sapa i sapa"fund
42

la un training la BBC, eful grupului nostru ne demonstra cu mare mindrie un subiect de problema pe care a reuit sa-1 descopere - era vorba de comercializarea in luna mai a unor figurine Merry Christmas, produse din ciocolata. In ce masura zi aritii notri pun in discufie multiplele probleme sociale care ne inconjoara, putem observa din emisiunile televizate fi in primul rind, din cele de actuaiitafi. Cu regret, aici, de cele mai multe ori, ftinle se realizeaza dupa principiul piramidei. La fel ca pe timpurile sovietice, partea leului din timp (virful piramidei) "devoreaza" a$a numitele "ftiri de parchet" - reflectarea intilnirilor, vizitelor oficioase, edm$ele tuturor ramunlor puterii. Piramida ftirilor se construiete astfel, iiK^tti se creeaza impresia ca "puterea a patra" exista pentru a le deservi pe primele trei, iar intreaga societate - pentru a asigura activitatea guvemanplon Banuiesc ca cineva ar putea sa-mi reproeze ca astazi nu exista tiri care nu ar avea tenta sociala. Problema bugetulin, impozitelOT, legilor noi fi reformelor - toate intr-un fel sau altul au un impact asupra omului de rind Sint de acord cu aceasta opinie, dar numai parfiaL In ultimii ani situajia e de aa natura, incit orice decizie luata fie la nivel de stat, fie la nivel de agent economic marcheaza intr-un fel sau altul via$a oamenilor. De s-au marit prefurile la benzina, motorina are de suferit fi matua Maria sau mo Ion care nu au fi poate ca nici nu au avut vreodata un autovehicul. Majorarea prejurilor la carburanji, de exemplu, sau energie electrica se rasfringe imediat asupra costului tuturor produselor, inclusiv de prima necesitate, cum ar fi piinea, lactatele. Dar studentul care mergea la sfirit de saptamina la paring sa-i mai ia de-ale gurii? Mai poate el pleca la fel de des ca pina la scumpirea benzinei? i atunci cum se descurca? Dar un orfelinat sau ^coala-internat care are nevoie sa asigure zilnic cu cele necesare pentru copiii, iar in zilele de odihna sa le mai organizeze vreo excursie? Le va mai permite bugetul fi aa mizer al institufiei de stat sa faca? Atunci cind se adopta noua lege sau se ia noua decizie, este suficient sa proiectam pe viaja diverselor paturi sociale. i mai bine - pe soarta unor reprezentan^i concrefi ai acestor segmente sociale $i atunci indata se va vedea pe cit de reuita este legea sau decizia in cauza, iar
77

cetafeanul va putea ti ce-1 ateapta. Cu regret insa, constatam cu to{ii ca subiectele televizate de la tiri se limiteaza doar la trecerea in revista a <^>iniilor Preedintelui, minitrilor, deputajilor- la numarul de voturi pro sau contra. Uneori se creeaza impresia ca aceste tiri sint realizate despre i pentru reprezentanjii puterii. Din practica personala am reuit sa observ cu unor colegi de breasla chiar le place sa se asocieze cu cei de la putere. Omul de rind practic lipsete din emisiunile de ftiri fi din cele de gen publicistic. "Ora Guvernului", "Ora Preedintelui", "Ora Parlamentului" Fiecare dintre ramurile puterii, pe lihga microfoanele din salile de edin{a le au i pe cele ale televiziuniL Insa, "Ora poporului" sau "Vocea poporului", sau emisiune cu un alt titlu, dar cu scopul de a se face auzita opinia i problemele cetateanului nu veji intilni la nici un post autohton de televiziune. Ziaritii uita probabil ca au nevoie de stabilirea unei relajii de incre-dere, de parteneriat daca dorifi, cu telespectatorul, cu omul care sta de cealalta parte a ecranului tv. Telespectatorul dorete sa vada la ecran oameni ca el, persoane concrete f i nu "mase". Un student de la Facultatea de Jurnalism a menfionat intr-o discufie, ca posturile noastre de televiziune, atunci cind nu dispun de imaginile video necesare sau nu cunosc care ar putea fi ele pentru informare sau alta, monteaza cadre cu oameni in strada. Mai ca nu am avut ce-i raspun-de, fiindca a spus un adevar. Chiar i in momentul cind sint realizate nite sondaje televizate in strada, la ecran nu vefi vedea indicate numele persoanelor care raspund la intrebarile ziari^tilor. E i aceasta atitudine fa$a de cetajeanul acestei Jari.
Personalizarea informa$iei, metoda deductiva i inductiva

acesta lucreaza demult colegii notri de la televiziunile de peste hotare. Atunci cind ii veji auzi numind un subiect televizat "story", sa ti|i se refera anume la un caz concret De exemplu, la cursurile BBC rie-a fost exemplificata tire televizata despre creterea gradului de poluare a aerului intr-o zona a oraului Birmingham. Autorul subietului nu s-a limitat la cifre i informare seaca, ci a proiectat situafia ecologica pe soarta unei femei bolnave de astm. Starea sanatafii ei se agravase. Impactul tirii realizat in aceasta forma, va da^i bine seama, a fost mult mai mare decit atunci, cind ar fi fost facut, cum consideram noi, in mod traditional. Calea aleasa de colegul de la BBC, de a prezenta anume in a$a fel subiectul are i un suport tiinjific. In anii' 50 un grup de savanfi americani au constatat ca, indiferent de psihologia etnica i limba pe care vorbete, de nivelul de dezvoltare a comumtajii, omul, consent i incontient, recepponeaza tirile la fel cum faceau stramoii lui trecindu-le prin filiera "ofensiv" i "inofen-siv". i astazi cetajeanul, consumind informatia, ii pune intrebarea: e bine sau e rau pentru mine? Ziaristul este eel care trebuie sa-1 ajute pe telespectator sa gaseasca raspuns la aceasta chestiune vitala pentru el. Un exemplu chiar din practica noastra moldoveneasca in campania electorala din 2001 reprezentanfii blocului" Alian^a Braghif" se laudau la stinga i la dreapta ca au majorat pensiile cu 10 la suta. Daca ziaritii ar fi apelat la cazuri concrete, s-ar fi interesat cit a primit pina la majorare un pensionar anume i ce pensie are acum, ar fi observat ca nu s-a produs nici schimbare. Problema e ca anterior pensionarii mai aveau i nite indemnizajii lunare care alcatuiau cam aceleafi 10 la suta. Guvcrnul Braghi pe de parte, le-a anulat, iar pe de alta, le-a inclus oficial in pensie. Astfel "bugetul" respecti vului pensionar nu a crescut deloc, in schimb Alianfa s-a ales cu voturi in plus.
Cifrele in reportajul social

Consider ca unui din obiectivele principale ale jurnalismului televizat de la noi, in special in programele de actualitaji, ar trebui sa fie personalizarea informapei. Ceea ce inseamna ca rolul principal in cadrul tiri!or in general i a subiectelor televizate in special, trebuie sa-i fie rezervat omului de rind. Reflectarea unei sau altei probleme poate fi realizata utilizind modalitatea deductiva sau inductiva. Aadar, ori porniji de la un caz concret, prin prisma unui om sau a unei familii i apoi ajungefi sa generalizafi problema; sau pornifi de la decizie guvernamentala ori de alt ordin i proiectati asupra unui caz concret din societate. Nu este propna mea invenfie desigur. In felul
43

Apropo de cifre. Utilizarea lor in reportajele sociale tv este inevitabila. Regulile sint aceleai ca fi in reportajul economic: a. Utiliza^i nu mai mult de 2-4 cifre (telespectatorul nu reuete sa le memorizeze la auz); b. Daca totufi trebuie sa folosi^i mai multe cifre - utilizafi grafica, astfel incit telespectatorul sa-i poata "include'' atit memoria auditiva,
77

cit f i cea viznala; c. Rotunj i{i cifrele folosind expresii de genul: injur de; mai mult de; maipufin de;jumatate; un sfert; a treia parte etc; d. Da[i cifrc tn report CU ceva. Mi voi rcferi doar la ultima regula, ca s& i se sesizeze important Pc parcursul ultimului an au fost facute majorari de prefuri la ptine 91 produscle lactate (de altfel, acestea sint ali men tele de baza ale pensio-nariior 91 copiilor) !n citeva rinduri. Cretcrea cu 15 la suta e mult sau puftn? Pentru a infelegc, sa facem 0 mica analiza, ptine costa in medic cam 2,5 lei. 15% vor constitui 37,5 bani. Cu accti bani nu achifi nici mScar costul unui bilct tn transportul public. Dar daca inmutyim aceasta sum& la 30 de zile ale lunii (37,5 X 30 = 11,25 lei) i rezultatul il raportSm la pensia de 60 -70 lei a lui mo Ion, vom vedea ca majorarea cu 15% la ptine inseamna a asea parte din pensia medic. Comentariile privind impactul acestei decizii asupra persoanelor de virstS inaintat&, asupra familiilor cu mulfi copii, asupra persoanelor cu handicap de gradul I sau II, care la fel au pensii mizcre de invaliditate, sint in plus. Desigur, nu este cazul s& include^ in subject toate calculele pe care le-am facut -rezultatul este important. Rcfcrindu-vS la un caz concret, vet* objine un subiect: a. Bogat in imagini (ve(i arSta nu doar rafturi cu franzele fi cumpSratori la tejghea); b. Obiectiv i realizat cu seriozitatc (fSra a vS da cu pSrerea); c. Important pentru telespectator (el va va ft recunoscator pentru faptul ca va gtnditi la el); d. Important poate pentru demnitarii de stat, care, opereazS statistici fi nu vad, dincolo de cifre, cum 0 duce omul de rind (cine ftie, poate material ul realizat de dvs. le va sugcra ideea unor compensate nominate); e. Un subiect interesant sub toate aspectele. Reportajul social f I imagined Atunci cind e vorba de emisiunile tv, este necesar sa ne rcferim in primul rind la imagine, deoarece in acest gen de presS ea define primatul. Daca ve(i face un experiment in care sS tcstafi care subiecte televizate s-au intip&rit mai bine in memoria telespectatorului, veti observa ca sint remarcate cele cu imagine mai bogata, mai vie, mai sugestivS. $tirile "de parchet" care fac un
44

raport de doua treimi in emisiunile de actualit&ti, sint preparate din abunden(& cu imagini ale persoanelor af ezate la mese i cu, dupa cum se spune In slang-ul tv, "capuri vorbitoarc , PtnS la sfirfitul edijiei teleepectatorul nu mai face deosebirea Intre fedinfa Guvemului 91 cea a Prim&riei municipiului. Poate exagerez putin, dar In linii mari, cam afa stau lucrurile. Imaginea care "acompaniaza" textul dvs. nu este necesar sa corespunda suta la suta conjinutului textului - ea poate fi ulilizala in contrapunct, De exemplu, persoana oficiala a spus la 0 f edinfS sau conferinfa de presa cS situafia batrinilor sau a copiilor din orfelinate s-a imbunata{it In ultima jumatate de an. Nu e neaparat in televiziune sa comentafi verbal aceastS opinie. Este suficicnt sa punep' pe aceste cuvinte imaginea unui ccr^ctor batrln sau a copiilor care pescuiese din farfiiria cu supa doi-trei fulgi de varzS sau citeva macaroane. Le-af sugcra jurnalifti lor incepatori, care doresc sa lucreze in televiziune, sa inve(e a glndi in imagini. Acest lucru poate fi fScut 91 fara camera de luat vedcri. Inccrcap sa vS imaginati ce cadre ar putea exprima notiunile "sSrScia", "disperarea", "anxietatea", "frica" etc. Aflindu-va in tercn, la filmari - observafi dctaliilc care completcaza sau amplifies mai mult decit cuvintul sensul celor relatate. De exemplu, in unui din rcportajclc realizate despre femeie ramasa invalid de gradul I in urma unui accident rutier, careia parcul de troleibuze (vinovat de accident era 9oferui trolcibuzuIui) ii reftiza plata compensapci, am montat alaturi urmutoarele doua cadre: imaginea eroinei care plingea fi picSturile de ploaie care se prelingeau pe sticla geamului. FarS a face uz de cuvinte, picaturile de ploaie s-au asociat cu lacrimile, subliniind durcrea femeii rSmase fara nici un sprijin cu doi copii - in urma accidentului ea picrdusc nouuzeci la suta din capacitatea de munca. In alt caz, realizam un reportaj despre 0 mama cu trei copii, care, in urma decesuiui sotului fi intrigilor rudelor acestuia, au ramas "fSra casa f i fara masa". Pentru a arata starea lor materials grea, am rugat camcramanul sa faca 0 panorama - de la posterul de pe perete cu imaginea unei mese copioase spre copiii care beau ceva ce abia de amintea ceaiul, cu bucaji mici de ptine goala. Crcdcti ca mai era loc pentru cuvinte? Rcalizind mai multe reportaje pe teme sociale, filmind mai multe persoane ?i familii care due greu sau care s-au pomenit in alte situafii dificile, adeseori mS Intrebam daca trebuie sS arSt totul $i s& spun totul
77

despre acefti oameni. MS refer la momente ce tin de ctica jurnalisticS. Nu cred ca exists recomandSri elaborate pentru fiecare caz in parte, de aceea nu vi le pot da nici eu. Pot sa spun doar ca, nimerind intr-o atare situafie, incercam sa-i pun in locul celor filma{i pe rudele i apropiajii mei: mi-ar fi placut sa-i vad prezentaji aa la ecran? Aceasta metoda va va da raspunsul eel mai potrivit cum sa actional cu eroii subiectelor. Selectarea unei imagini sugestive i montajul asociativ pot da in suma un rezultat cu efecte greu de otyinut in cazul altor mijloace de informare, "Mariajul" bine calculat dintre text i imagine sporete gradul de pene-trare a informatiei, de intiparire in memoria telespectatorului.
Selectarea temelor pentru reportajele sociale

Morala acestei parabole imi servete ca motto in munca mea de ziarist. Dacu cineva dorete sa-1 preia - nu va avea in nici un caz dezacordul meu. Dimpotriva.
VI. SUPORTUL JURIDICAL REPORTAJULUI SOCIAL

Olivia PtRTAC

FUNDAMENTEAZA-TI MATERIALUL JURNALISTIC PE INFORMATIIVERIDICE


Reportajul social, reflectind problemele sociale in complexitatea acestora, are un cimp de ac^iune foarte larg. De aici difera i suportul juridic al fiecarui articol in parte, avind particularita{ile specifice subiec-tului. In momentul in care jurnalistul are inten^ia de a reflecta incalcarea drepturilor salariaplor dintr-o anumita intreprindere, el trebuie sa fie sigur de prescrip^iile legii (ale Codului Muncii, de exemplu), indicind in ce fel anume acestea sint violate. Pentru a fi convingator, nu este suficient sa spui ca drepturile muncitorilor sint ignorate, vei indica i anume in ce fel: "acetia sint impui de administrate sa munceasca pina la 12 ore pe zi, fara zile de odihna, in timp ce Codul muncii stabilete un maxim imperativ de 8 ore de lucru pe zi i 40 ore de lucru pe saptamina." Pentru ca la acest nivel suportul juridic al reportajului social confine un numar infinit de norme, care se concretizeaza in fiecare caz in parte, ne limitam in a sugera jurnalitilor sa verifice de fiecare data norma juridica relevanta temei relatate. Acest lucru este necesar atit pentru a avea un articol bun, care sa aiba efectul scontat, fiind receptat cores-punzator de catre publicul larg, cit i pentru a evita eventuale probleme juridice. De fapt tocmai la inadvertentele care de obicei creeaza conflicte de ordin juridic i ne vom referi in continuare. Reportajul social, atunci cind nu se respecta toate exigenfele necesare elaborarii unei informatii obiective, deseori aduce la a$a-numitul litigiu de defaimare sau aa cum e mai exact sa-1 definim in virtutea legislapei noastre, de aparare a onoarei ?i demnitafii. Verificarea necorespunzatoare a informatiei sau difuzarea acesteia fara existenfa probelor necesare confirmarii celor comunicate sint cele mai frecvente surse generatoare de
77

Situafia de criza se men{ine in republica pe parcursul mai multor ani la rind. In linii man, i problemele sociale ramin a fi cam aceleai din an in an. Uneori se considera ca nu mai po# da la nesfirit materiale despre pensiile neachitate la timp sau despre traficul cu femei, sau despre starea proasta din spitale. Daca faci zi la zi in aceeai maniera, riti sa oboseti lumea.
A

Incercafi sa gasi de fiecare data detalii i subtilitu|i noi. Observaji tendinfe i exemple noi. Nu-1 voi uita, probabil, niciodata pe dl Mihai (fara acordul dlui nu-i pot menfiona numele complet). Acesta, fost ofer, actualmente pensionar, a studiat de sinestatator Consti tujia i toata legislajia privind proprietatea privata, s-a adresat la toate instance de judecata, incercind sa-i restituie depunerile baneti. Atunci cind in republica nu i s-a facut dreptate, a adresat un apel la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Oare un asemenea caz nu merita atenfia jurnalistului? Voibifi despre oameni concreji i viaja lor. Sa ma credeji, fiecare familie care traiete sub limita saraciei e istorie i tragedie aparte. In asemenea cazuri imi amintesc de parabola cititS undeva. Pe un literal se plimba un bunic cu nepotul sau. Bunicul mergea, intorcind uneori marii cite un pete aruncat de furtuna pe mai. Nepotul 1-a intrebat pe bunic: de ce faci asta, oricum nu-i salvezi pe to\i - sint prea ? La care bunicul i-a raspuns: pentru fiecare pete in parte conteaza viaja lui. Conteaza fiece via$ salvata.

45

chin i necaz cujustifia. Situafia actuala ne face sa apreciem procesele de defaimare i ca un rise al profesiei de jurnalist. Asemenea procese sint intentate foarte des ziaritilor, de multe ori neintemeiat, creind stres
nejuMtitcat 91 ftirftul limp prctiot, iar Alteon totufi pc bun! drcptntc. In cele ce urmeaz! vom tncerci si stiblUm ctteva constituent specifies aeestui domeniu vast f i complex. Pentru ca si vorbim, tn baza legislate! civile tn vigours, despre tncllcarea drept ului la onoire fi delimitate a unei persoane avem nevoie de tnthmirea cumulative a uimitoarclor 3 elemente: 1. Sft kc rlsptndeascl anumite informatii. 2. Infarmafiile rlsptndite si lezeze onoarea fi demnitatea unei persoane concrete sau identiflcabile. 3. Informafiile rlsptndite si nu corespundl rcalitA^it. In cazul tn care jurnalistul sau redacfia (tn dependent! de cine este rcclamat tn respectivul caz) nu stnt tn stare su dovedeasc! cl eel putin una dintre cele trei cendifii invocnto nu stnt tntrunite, ei vor fi tn mod oidinar obligafi si publice/difttzcze dezminfire pentru afirmatiiie litigioase, iar descori vor fi supufi unor oompeni&iii- pentru daunelor morale fi, eventual, materiale cauznte reclamanilor. Conform legislntiei tn vigoare,1 compensable maxime pentru prejudtciul moral causat nu pot depftfi pentru reclamat - persoanl fizic! 100 de salarii minime, iar pentru reclamat? persoanl juridiol 200 de salarii mini inc. Cele materiale vor fi calculate tn ftme[i d@ paguhcle efectiv cauzate. In afar! de Codul Civil, materia tn cauzl tfi glsefte anumit! rcglcmentare fi mai ales interpretatc, prin intermediul hotlrtrilor Gurfii Buropene a Drepturilor Omului, etnise tn baza articolului 1 0 (libertatea de exprimare) din Conven|ia European! a Drepturilor Omului. Este bine f tiut c! libertatea de exprimarc nu este un drept absolut Statul a decis s! limiteze libertatea de exprimare, atunci ctnd s-a considcrat c! aceasta poate aduce mai multe prejudicii dectt bendieii, Limitelo libertltii nu sint tns! Intotdeauna evidente, gencrtnd tn undo cazuri litigii judiciarc. SI lulm spre exemplu, urmltorul caz. In unui din ziarele locale din Moldova apare pe prima pagini urmfttonrea infomuijte; "De la un timp incoace tn oraful (denumtrea orafului) s-au tnmul(it lurturilo de antene (elevizate, Numai tntro singur! noapte din slptlmtna trecut! de pe acopcn$ul unei case de pe str.... au fost sustrase 3 antene particulars, l!o(ii n*au fost depistafi Zilele trecute tnsl, a fost tnrcgistrat un caz care

Art, 7/tGodu) Civil din 26 decembrle 1964 s-ar putea su-i puna pc gtndun pe unii orlf cni. Vorba cu dc pc acoperif ul unei case a c!zut cetft(canul... (numclc, prenumele), tn virst! de... ani, a lunecat tn timp ce... se porlia pe ling! antcn! TV. Intr-o stare grav! tinurul a fost internal la spital. Attta vrcme ctt n-a fost prins "cu mita-n sac", e grou de afirmat c! tin&rul tn cauz! avea intcntii ilcgale. Dar ce al cauji noaptca pe acoperif?" Foarte curind tns! s-a constatat c! tinurul nu putea avea nimic cu fUrturile, eel putin pentru c! a cizut de pe acoperif ul casei unde locuia imprcun! cu pftrintii s!i. Intr-unul din numerele urmltoare ziarul a ftcut prccizarca de rigoare (nu ins! pe prima pagin!), dar tinurul a intcntat totuf i un proces judiciar. Cum ar trebui s&aprcciem acest caz? Jurnalistul a r&spindit anumit! informatic: el a comunicat despre furturile din oraf ft despre un caz concret care ar putea su aibl, dar ar putea i si nu aib! atributie la furturi. Pe dc tilt! parte, jurnalistul, Indeplinmdu-fi poate datoria civicii, a fost foarte insistent printr-o aluzie: "Dar ce si cauji noaptea pe acoperif?19, De fapt nici unui dintre faptele rlspindite nu satisface una dintre condifiiie esentiale ale ruspunderii pentru Icznrca onoarei fi demnitujii: necorcspwndcrea realittlfii. Deflimarca se poate totuf i produce prin aluzia extrem de scsizabili tntlrit! de contextul nefavorabil al cazurilor relatatc. tn opinia mea, este foarte putin probabil ca articolul tn cauz! si nu fi oauzat emo$ii negative sau, in termeni juridici, prejudiciu moral adus tinlrului invocat attt do necrut!tor tn respectivul context: i s-a prezentat numele, prenumele f i anul nafterii (ignorindu-se faptul ci tinlrul ajunsese deja din cauza accidcntului tn sala de rcanimarc a unui spital). i totufi, din punct de vedere juridic, redacjia ziarului (informatia a apftrut fir! a indica autorul) are toate argumentele pentru a ciftiga procesul: faptele au fost prezentate corect, iar elementele care ar putea dcranja nu constituie afirmatii, ei eel mult judec!|i de valoare2. La acest subiect, mention&m c! Curtca European! a afirmat: "Trebuie flcutl distinctie Iar! Intre fapte fi judecifi de valoare. Existcnta faptelor poate fi demonstrate, tn timp ce adevlrul unor judedfi de valoare
3

Prostata aproeiere tmi apartine, ea nu coincide cu cea a judecltoroltti care a solutions! tn prim! instant* aoeit cas prin a clrut hotlrtre redacts a fost impusi al repare prejudiciul moral cauxat $i cheltuielile de representing ale rcchwmmtului. Hotirtre* a fost Jns8 iipelatft ?i cazul este pt roK nu este susceptibil dc a fi dovedit (.,,), In ceea ce privefte judccltfle de valoare, eerinfa de a le dovedi adcvArul to impoiibil de tndeplinit yi constitute tnollcare libertlfii de exprimare."3 Eeonta aeeitei prevederi a foat introdusl de citre Plenul Gurjit Supreme de Justice din 77

46

Moldova tn Hotftrirea aa din 27.03,97 MCu privire la aplicarca legislate! despre npArtrea onoarei, demnitlfii, roputafiei profesionale ale cct&fenilor fi oiganlzntiilor".4 Astfel Plenul CSJ atentfoneazl tn pet. 17 eft "instantele judlciare nccesitlatineeontde notiunea de "judecatlde valoare", eare tnscnmnl ol persoana nu poartl rlspundere pentru plrereai avizul ex pus tn privinfa unor evenimente, ciroumstflnfo etc., a clror veridioitate eate imponibil de domonstra." Prezenta decizie (cazul Ungens) a l o s t dczvoltat! de Curtca European^ tn 6 cazurile Obtnvhtick c. Austria5 |i Schwabs c, Austria . Curtca a hotlrtt ei acolo unde judeoatft de valoarc se ba/cazl pe fapte - Oberachlick comparatio tntre declarable unui politician fi scopurile Pari idului National Socialist, fi Schwa be ~ comparable tntre doul condamnlri pentru delicto rutlere, ea nu trebuie considerate dcflimltoare attta timp cit fnptcle stnt rczonabil de exacte fi comunioate ou bun! crcdinfl fi ctt judecata de valoare nu are intentia de a conduoe la concluzie lain!, chiar dacl aceasta este posibilfi. Jinem si specificlm totufi principiul invocat nu oslo inelus tn legile interne ale R. Moldova $1 respectiv nu este suflolent cunoscut fi aplicat (cloyi ar trebui). De obicei, tn instantele nationale ptrtjilor se cere si dovedoasol ulnar fi adev&rul judocAtilor de valoare. Tbtuf 1 tn cazul conscmnat, putin probabil ol jurnalistul ar putea fi privit oa victim! a exercitftrii conforme a profesioi, \ cum se mai tnttmpll uneori tn cazurile de acest tip. Mai curfnd e vorba de aplicarea principiului machiavelic "scopul scuz! mijloacele"; tn griba de a aerie 0 ftire "bunl", autorul a ignorat oonseoinlele pe care le poato avea aceasta asupra destinului unei pcrsoane nevinovalo, iar din punct de vedere juridic, asupra ziarului. Totufi dacl sub aspect juridic* exist! motive pentru
' Ungona o. Austrid, hot. 08.07,86, soria A 103, pur. 46 tn Hotlrfri sle CiU'jll Buropena 1 Drepturilor Omului. togtl, 2000, p 164 4 PubltcatA ou modlfldrilo survanita tn Buletinul CSJ nr. 11-12,2000 1 Cazul obemi'hiicke, Austria; hot. din 23/05/1991, A 204, par, 63, wvwdhoour.eoc.fr/hudt>e * Cazul Schwaba, Austria, hot din 28/08/1992, A 242-B, par.34, www,dhoeur.eot,fMiudoo a nu aplica rlspundcrca, din punct de vedere moral, nu exists juatificln. Informafia operativl a polifiei, din care ia inapirat jurnalistul, ar fi putut fi verificatA ulterior, iar publicarea acestoia nu "ardea". In principiu, am atins elemental juridic csenfial al reportajului so* cial; ftindanicntarca pe informare vcridicl, Atit timp ctt reportajul se bnzcazl pe fapte adcvlratc, care pot fi 47

dovedi le f i tn instantl, este pu(in probabil el autorul f i persoana juridic! care difuzcazl materialul vor avea confrunt&ri nefavorabile cu justitta. adcvlrat c! tn practice se tnttmpll foarte des (tn special tn cazurile reflcctind eorupjia) ca jumaliftii s! fie siguri de vcridicitatca anumitor informafii, tnsl si fie in impo-sibilitatc de dovedi tn instanfl. In aceste cazuri, autorii trebuie si fie eonftienfi de riscul pe care fi-1 asuml. aclcvSrat cl, deft Curtca European! ia in considerate, dacl al maliilc jignitoare au baz! factologicl sau stnt exprimate f&rft vreun oarecare fundament, tn cazul Torgeirson, Curtca a hotlrtt cl baza factologicl a afirmatiilor poate fi fi relativl: afirmatiile jignitoare pot fi ba/ate chiar pe "istorioare" sau "zvonuri", dacl izvoarele acestora stnt auficient de numeroase, iar ele insele stnt tntr-attt de identice, tnett li se poate credo.7 Atunoi cind se decide corespunderea informatiilor def&tmltoare real it A(it. judecfttorii ar trebui a! ia tn considerate cscn(a informatiilor fi nu uncle elemente particularc, Astfel dacl despre cincva se spune cl f 1-a bltut membrii familiei, dar tn rcalitate el nu i-a bltut pe ei, ci pe vecini, atunci csenja ca/ului nu se va schimba, clci ac|iunile sale tn ambele cazuri vor fi condamnate de societate9, Alt element semnificativ este cl dovedirea corespunderii realitltii trebuie si se faci tn raport cu momentul rlsptndirii informatiilor f i nu in report cu momentul cind s-a intentat actiunea sau s-a cmia hotlrirca judecltoreascl, Respectiv, dacl pcrsoanft a fost condamnatl $i scntin(a a intrat In vigoare, iar ulterior persoana a lost achitatfl, ziarul care a scrie un articol tn penoada cind scntinta era tn vigoare nu poart! rlspundere conform art. 7 Cod Civil Ace!a$i lucru este valabil fi tn privinfa altor acte oficialc. Astfel, un caz relevant tn acest sens s- produs tn Bllti, judccltorul argumenttnd in felul , 10,/ " (tn continual , prcKcurtat, ""), 6, 1996 1 . ., , I I , " , , -
7

, 1978, , 30*32

77

urmator rcspingerca acpunii: "DlM. in publicajie face trimitere la hotaririlc pnmarici mun. Baltf din 1993 i 1995. Aceste hotariri la ziua publicajiei -06.11996 erau m vigoare i M. ca primar era dator sa le execute. Deci el In acea publicajie a incercat sa dea lamuriri referitor la cazul V.G, reieind din zhia de 061.%. Hotarirea primariei din 20.07.95 a fost recunoscuta nula numai prin decizia Curpi Supreme de Justice din 06.05.1998. Alte hotariri judeca torc$ti la ziua de 06.11.1996 referitor la autoparcarea definuta anterior de cooperativa "B" nu existau. Deci in publicajie este aratata situapa cu parcarca in litigiu la ziua de 06.11996. Aceasta situate in articol era redata cored i prin nimic nu se injosea demnitatea dlui V.G. Anume din aceste considerente dlui V.G. nu i s-a cauzat dauna morala."15 tn opinia noastra, in acest caz, judecatoml a respins corect acfiunea, insa concluzia sa ca reclamantului "nu i s-a cauzat dauna morala" este criticabila, pentru ca de obicei, in astfel de cazuri sint cauzate fi suferinfe psihice. Consideiim ca in situapile similare, cind nici autorul, nici mijlocul de informare in masa nu poate fi Unas la raspundere pentru lezarea onoarei i demnitapi, totui, in interesele persoanei afectate, trebuie prevazuta obligativitatea publicariiunei dezmintiri in mass-media. In unele cazuri, stabilirea corespunderii realitaf ii informapilor difuzate constituie obiectul expertizelor judiciare: astfel Judecatoria din Bal(i a folosit 2 expertize (a Centrului National de Terminologie i a unui doctor in filologie) pentru a aprecia, studiind articolele reclamantului, daca acesta este "agramat", aa cum a scris piritul16. Este de menjionat ca pentru publicarea unor informal false i lezante poate purta raspundere atit redactia, at fi autorul. In acelai timp, reclamantul este in drept sa aleaga doar un raspunzator. Aceasta raspundere dubla este tradiponala in litigiile privind apararea onoarei i demnitajii, dar in general contravine spiritului legislajiei civile, a carei regula generala este ci organizapa raspunde pentru dauna cauzata de lucratorul sau in timpul exercitarii obligator de servient. Totufi daca autorul nu este indicat sau articolul apare sub pseudonim fi autorul mi-i va da acordul pentru a i se dezvalui numele adevarat, va raspunde exclusiv redacjia. Remarcam in acest context ca preiuarea informapei neveridice nu scutete de raspundere. Dei pare nedrept, hi baza legislafiei actuate, pentru informapa preluata de la aJte
15

mijloace mass-media, se raspunde ca i pentru propria informare. Exceppe constituie doar cazul cind informapa este cuprinsa in documentele fi comunicatele oficiale ale autoritajilor publice sau reproduce textual discursurile publice sau rezumatul lor adecvat (art 27 Legea presei). Revenind la cazul tinarului electrocutat, jurnalistul ar fi putut sa evite problemele de ordin juridic fi pe alta cale: sa mi identifice completamente persoana. Oare informapa fi-ar fi pierdut din sugestivitate ?i din valoare. daca in loc de numele complet al persoanei s-ar fi prezentat nifte impale arbitrare? Mai ales ca doar judecata poate stabili vinovafia unei persoane Sigur, jurnalistul are dreptul sa se tntrebe despre vinovapa unei persoane. dar uite ci in acest caz concret s-a produs lezare oejustificata a senti-mentelor unui om. In acest context, specificam ca in doctrina fi in jurisprudent art 7 Cod Civil este inteipretat ca fiind aplicabil doar in cazurile cind informapile defaimatoare se refera la persoane concrete sau identificabile i nu la un grup care este determinat doar prin anumite trasaturi generate. Deci identificabilitatea este i ea condifie a apararii dreptului la onoare fi demnitate. Pentru a vorbi despre "persoana concreta" nu este necesar ca acesteia sa i se spuna pe mime, e suficient ca ea sa poata fi identificata fara gre, reieind din contextul comunicarii. Astfel nu se pot in tenta procese pentru apararea onoarei fi denmitapi poporului, judefuhii i populapei sale, grupului religios sau social. Daca de exemplu, se face afirmape neplacuta despre femei, mi poate orice femeie sa intenteze proces, si obpna dezmintirea acestor informal i sa prime a sea compensate pentru prejudiciul moral. Dreptul la onoare fi demnitate se apara in online individuals fi nu col ecu va.11 Argumentind ca ponegritoare pot fi considerate numai informapile care lezeaza onoarea i demnitatea unei persoane concrete, Judecatoria sect Centni a respins acpunea unui reclamant care "in calitate de cetacean al RM fi student al Facultapi de Drept a UUM* s-a considerat lezat prin informapa: "foarte mulp studenp ai Facultapi de Drept a ULIM folosesc preparate narcorice fi psihotrope**12.
" , IU: / ", Jfel 1997, I: Caz desens de Susarcnco Gib, Mass-media ATACALE INJUSTICE: LEGTSLAPA 51 practica judicuri in RM, // "Libertafile mass-media In Republica Moldova, Qu^iniu, 2000 p, 9

16

Dosarul nr. 2-1751/99, Judecatoria municipiului , hot din 07.09.1998 Dosarul nr. 2-59/99, Judecatoria municipiului Balji, hot din 11.02.1999

til ceea ce privefte identificabilitatea persoanei, aceasta difera de la caz la caz: de exemplu, raspindirea informapei despre persoana cu un anumit defect

48

fizic poate contribui la identificarea persoanei intr-un sat, dar pu{in probabil ca aceasta se va intimpla i intr-un ora mare. Un caz curios a avut loc in Rusia: intr-o emisiune despre avorturi au fost intervievate nifte doamne, fefele acestora fi alte elemente identificatoare fiind acoperite. Totufi doamna i-a observat alunica intr-un loc "pe care orice femeie cumsecade 1-ar ascunde de privirile celorlalfi"17 fi a intentat proces, motivind ca astfel top pot recunoafte fi in ora vor fi zvonuri compromitatoare la adresa ei. Judecatorul i-a respins acpunea pe motivul ca alunica intr-un loc atit de intim nu este un mod accesibil de identificare a acestei persoane. Ca sa poata surveni responsabilitatea juridica, informatiile trebuie sa defaimeze persoana. La aprecierea defaimarii se fine cont de diferite criterii: de statutul social, de situapa i caracterul informapei raspindite etc. De exemplu, informafie fafa de care un ateu are atitudine indiferenta, poate fi perceputa de un credincios ca defaimatoare. La general vorbind, defaimarea este are loc atunci cind persoana este prezentata ca incalcind legile sau normele morale ale societajii. Este foarte greu sa stabilefti limita de la care incepe defaimarea: principiile morale nu sint ceva cu adevarat obiectiv fi pot fi percepute de oameni in mod diferit De ne permit sa delimitam categorie de informapi incontestabil defaimatoare, dar mare parte ramin sub marja discutabilului. Astfel de exemplu, in opinia unor autori, informape care n- trebui considerate defaimatoare este cea care se refera la anumite imprumuturi baneti de catre persoane, caci "relapile creditor-debitor patrund in viafa de toate zilele fi prin sine (eel pufin din punct de vedere juridic) nu ar trebui sa se considere de faimatoare nici in raport cu eel care este dator, nici in raport cu eel ce a dat in imprumut" 18. Deci, aici pe de parte se patrunde pe un teren riscant, pentru ca jurnalistul ar putea sa difuzeze informajie in opinia lui "nevinovata" i nici sa mi-fi dea seama cu cineva poate considera "defaimatoare". Pe de alta parte, toe mai criteriul subiectivitajii in apreciere ar putea fi un argument pentru a se apara in instanfi. Apreciaji fi dumneavoastra, poate sau mi sa fie considerate defaimatoare urmatoarea informare: "Comunistul... (numele, prenumele), destituit din funcpa de vicepref edinte al Consiliului judejean Ungheni, pentru a- i incununa opera, a intrat cu tot cu maina de serviciu intr-un accident i-o fi zis i el: dupa mine - macar potopul. maniera, de altfel
17 18

comunista de a se retrage". Ei bine, respectivul comunist, devenit foarte curind deputat in Parlament, a pretins ca in accident a intrat cu maina lui nu el, ci foferul lui (fara prezenja lui in maina) fiacerat dezminjirea informafiei. In pofida faptului ca aceasta a avut loc, el a intentat acpune judiciara. Pare incredibil in opinia mea, dar ziarul local care a saris aceasta informape a pierdut procesul in toate cele 3 instance posibile. i aici ar fi cazul sa amintim ca Curtea de la Strasbourg a stabilit ca limitele criticii acceptabile in adresa personalita|ilor politice sau a organis-melor guvemamentale sint mai largi decit pentru persoanele particulare fi in general sint mai largi atunci cind nu sint criticate persoane anume. Persoanele pubbce, primul rind politicienii, au fost recunoscuji ca persoane care au acceptat implicit im nivel sporitde atenpe fi de critica fa|a de persoana lor, in schimbul posibilitajii de a juca un rol proieminent in viaja fi dirijarea societafii. Req>ectiv, ei trebuie sa dea dovada de un nivel sporit de toleranta fafa de expresii defaimatoare, iar instanfele judiciare trebuie sa confinne aceasta prin deciziile lor, in care calitatea de politician este un impediment major pentru a citiga un proces de defaimare. Se pare ca nici aceasta regula a Curtii Europene nu este suficient implementata in IL Moldova. La aceeai tema se cere sa mai amintim despre categorie de rise in activitatea jurnalistului i anume reportajele care atenteaza la dreptul omului la respectul fi ocrotirea viepi private. Faptul ca viaja privata trebuie respectata se cunoate foarte bine, nu totdeauna insa se respecta acest drept fundamental. E adevarat ca deocamdata nici legislatorul nu s-a ingrijit prea mult de cetatenii sai fi nu a prevazut inca sanc|iuni pentru incalcarea aeestui drept exceppe facind "divulgarea secretului mfierii", care constituie traditional infracfiune. Respectiv, jumaliftii nu se pling de procese intentate pe aceasta baza. Insistam totufi asupra aeestui drept, chiar fi daca violarea lui pne astazi mai mult de domeniul condamnarilor morale, pentru dk situapa actuala nu va dura la nesfirit, proiectc de legiferare in domeniu exista deja, iar pe de alta parte jumaliftii depaesc in unele cazuri limitele admisibile. Spre deosebire de cazul defaimarii, aici interzicerea publicarii nu tine de imposibilitatea de a dovedi justejea anumitor informapi, ci de caracterul particular al acestora. Dcci, este vorba
de informatii adevarate care nu pot fi pubiicate. In virtutea aeestui drept, a dreptului persoanei la propria imagine, nu pofi filma sau fotografia persoana fara consimfamintul acesteia, in nici un caz nu pofi publica aceste imagini. Nu po{i face publice numarul de operajii suferite de persoana, chiar i daca nu ai facut nimic ilegal pentru a afla acest lucru, cu atit mai mult nu pofi filma procesul de desfaurare a unei operafii fara acordul persoanei.

A se vedea reflcctarea cazului in . Op. cit, www.medialaw.nl " **, , // "", 10,2000 49

Dezvaluirea unor fapte private senzafionale despre viafa sexuala, starea sanatapi, starea materiala .a. constituie violare a dreptului persoanei la viafa privata, familiala i intima. Fotografierea, filmarile pot fi realizate in locuri i la evenimente publice. Pentru ca in mod normal nu te pofi atepta la apararea intimitafii aflindu-te intr-un public, chiar daca fotografie surprinde un moment mai intim intre sofi intr-un loc public, ea poate fi in principiu difiizata, daca nu sint motive intemeiate de a considera ca aceasta fotografie are un caracter strict personal. Violarea dreptului la via{a pri vata se produce atunci cind persoana, in mod rezonabil, in condijiile respective, se putea atepta la intimitate. i mai este un moment: la televiziune se utilizeaza foarte des imagini filmate spontan in diferite locuri publice: oameni care merg pe strada, care se plimba prin pare, care ateapta microbuzul... i daca aceste imagini se utilizeaza intr-un context neutru, vorbind despre timp sau cladirile Chiinaului - e O.K., insa deseori reporterii vorbesc despre trafic de femei i prostituate i arata imagini ale femei lor care merg pe strazile oraului, vorbesc despre infracfiuni, iar in imagine apar barbae surprini in ateptare sau odihnindu-se. Este amoral, dar $i riscant din punct de vedere juridic, pentru c& oricare dintre aceste persoane este in drept sa se considere lezata de contextul in care a fost prezentata $i sa aprecieze aceasta situate ca defaimare. In concluzie, observam ca domeniu 1 de actiune al moralei i al dreptului sint aproape coincidente: ceea ce este ilegal este aproape intotdeauna i amoral, in acelai timp, morala acopera un domeniu mai vast decit dreptul. Sigur in materialismul care predomina, sancfiunile juridice sint considerate mult mai usturatoare decit cele morale, insa jurnalistul nu trebuie su uite niciodata ca are functie socialS foarte important^, informativa ?i educativa i ca prin activitatea sa trebuie su contribuie la fortificarea valorilor, fi nu la distrugerea lor. Libcrtatea de exprimare este un bun prefips, el insa nu trebuie utilizat impotriva fiinfei umane, indifcrent de faptul daca vorbim de acfiuni ilegale sau doar amorale. VII. ANEXE

Considerind ci prin Convenjia europeana pentru protecfia drepturilor omului ;i a libertatilor fundamentale, semnata la Roma la 4 noiembrie 1950, i prin Protocoalele sale, statele-membre ale Consiliului Europei au convenit si asigure populafiilor lor drepturile civile i politice i liberta|ile specificate in aceste instrumente; Considerind ci prin Carta sociala europeana, deschisa in vederea semnarii la Toronto, la 18 octombrie 1961, $i prin Protocoalele sale adif ionale, statele-membre ale Consiliului Europei au convenit sa asigure populafiilor lor drepturile sociale specificate in aceste instrumente pentru a ameliora nivelul lor de trai i a promova bunastarea lor sociali; Reamintind ci in cursul Conferinfei ministeriale a drepturilor omului, desfaurata la Roma, la 5 noiembrie 1990, a fost subliniati necesitatea, pe de parte, de a prezerva caracterul indivizibil al tuturor drepturilor omului, fie ci sint civile, politice, economice, sociale sau culturale i, pe de alta parte, de a conferi Cartel sociale europene un nou impuls; Hotarite, aa cum s-a decis pe parcursul Conferinfei ministeriale desfaurate la Toronto pe data de 21-22 octombrie 1992, si actualizeze i sa adapteze conpnutul material al Cartei, pentru a fine cont in special de schimbarile sociale fundamentale intervenite dupi adoptarea sa; Recunoscind avantajul de a inscrie intr-o Carta revizuiti, destinata si se substituie treptat Cartei sociale europene, drepturile garantate de Carta astfel cum au fost amendate, drepturile garantate de Protocolul adifional din 1988 i si adauge noi drepturi; Au convenit asupra celor ce urmeaza:

PARTEA I
PArJtte contractante recunoso ca obioctiv al politicii lor, i clnii realisare vor urmlri, prin toate mijloacele utile, po plan national $i international, atingcroa condifiilor specifics asigurlrii exorcit&rii elective a urmitoarclor drepturi i principii: 1 * Orice persoanft trebuie si aibl posibilitatoa de a?i ct$tiga existent a printivo muncl liber tntreprinsi; 2. Toti lucritorii au dreptul la condtfit de munci echitabile; 3. To|i lucrfttorii au dreptul la securitate ?i igienft in muncl; 4. Toti lucritorii au dreptul la salarizaro echitabil! oare tl le asigure lor, precum fi fainilitlor lor, un nivel de trai satisfftcfttor} 5. Toti lucritorii ?i patronii au dreptul de a se asocia liber tn organizatii nafionale sau internafionale pentru protecjia intereselor lor economice sociale; 6. To|i lucritorii fi patronii au dreptul de a negocia tn colectiv; 7. Copiii ?i tineretul au dreptul la protectie speciall tmpotriva perioolelor fizice fi morale la care stnt expufi; 8. Lueritoarcle, tn caz de matcrnitate, au dreptul la proteose special!; 9. Orice persoanft are dreptul la mijloace corespunzAtoare de orientate profesionall tn vederea sprijinirii sale tnilegcrea unei profesii adecvate intereselor fi aptitudinilor sale profesionale; 10. Orice persoanft are dreptul la mijloace corespunzAtoare de fonnare profesionalft;

CARTA SOCIALA EUROPEANA REVIZUITA


STRASBOURG, 3 MAI 1996

PREAMBUL
Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei, Considerind ch obiectivul Consiliului Europei este de a realiza uniune mai strinsa intre membrii sai cu scopul de a proteja i promova idealurile i principiile care sint patrimoniul lor comun i de a favoriza progresul lor economic i social, in special prin apararea i dezvoltarea drepturilor omului i libertafitor fundamentale; 50

11.Orice persoanft are dreptul de a beneficie de toate misurile oare siW permit! si se bucure de cea mai buni stare de sinitate pe poate avea; 12.Tofi lucritorii fi persoanele aflato tn tntre|inerea acestora iu dreptul la securitate social!; 13 Orice persoanft lipsit! de resurse suflciente are dreptul la asistont! soeiill f i medical!; 14. Orice persoanft are dreptul de a beneflcit de servicii sociale oalificate; 15. Orice persoanft handicapati are dreptul la autonomic, la integrare sooiell fi la participate tn viaja eonumitftjii; 16. Familia, tn calitate de celull fundamental! a societitii, arc dreptul la protectie social!, juridic! fi economic! corespun/itoare tn vederea asigurlrii deplinei sale dezvoltlri; 17. Copiii fi tinerii au dreptul la protectie social A, juridic A fi economic! corespunzAtoare; 18. CetltenU uneia dintre PArtilo contractante au dreptul de a oxorcita orice activitate lucrativ! pe teritoriul unei alte Plrti contractante; pe pioior de egalitate cu cetitenii aoesteia din urmi, sub rczerva restrictiilor motivate de ratiuni serioase cu caracter economic sau social; 19. Lucritorii migrant!, cctl|cni ai uneia dintre Plrtile contractante fi familiile lor au dreptul la protectie fi asistenjft pe teritoriul oriclrei alte Plrti contractante; 20. Lucritorii au dreptul la egalitate de fanse fi de tratament tn materia de angajare fi de profesie fti ft discriminare tn Ainctie dc sex; 21. Luorltorii au dreptul de a fi informal fi consultatl tn cadrul tntreprinderii; 22. Lucritorii au dreptul de a part icipa la detorminarea ft amoliorarea condi|itlor de munc! fi a mediului de munoi din cadrul tntreprinderii; 23. Orice persoanft vtrstnic! are dreptul la proteose social!; 24. Totl lucritorii au dreptul la protectie tn oaz de concediero; 23. Toti lucritorii au dreptul la protoctia propriilor creante tn cat de insolvabilitate a patronului lor; 26. Toti luorltorii au dreptul la demnitate tn muncl; 27. Toate persoanele ou responsabilitlti famillale oare stnt angqate sau dorosc sA so angajeze tn muno! au dreptul s! faoi Rivft a fl supuse disorimlnlrilor f i, pe cit posibit, filrft s! existe un conflict tntre rosponsabilitltile lor profesionale fi familiale; 28. Repre/entantti lucritorilordintntreprindere au dreptul la protectie tmpotriva actelor susceptibile si le produc! prejudioli fi trebuie s! Ii se aoorde faci lit ft (i corespunzltoare pentru a-fi tndeplini proprille atributii; 29. Toti lucritorii au dreptul de a fl informal! fi ooniultati tn procedurile de concediere colectiv!; 30. Orice pei soanft are dreptul la protectie tmpotriva sirftciei f i a excluderil sociale; 31. Orice pei soanft are dreptul la locuintl. PARTEA A Il-A Plrtile se angajca/A si se considere legate, conform dispoiitiilor Plrtii a -, de obligatiile oe result! din artioolele fi paragrafele urmltoare: 51

Aiil col 11 Dreptul la muncl In vederea exeroitlrii elective a dreptului la munoli Plrtile se angajeazl: 1, SA recunoasol drept unui dintre principalele loi objective fi responsabilitlti reali/area fi mentinerea oelui mai ridicat f i stabil posibil nivel de ocupare a forfei de muno! tn vederea realizlrii oouplrii depline; 2, SI protejeze de manitrl efloientl dreptul luorltorului de afi off tigs existenta prlntr-o munc! liber tntreprinsl; 3. SI stabileasc! sau s! mentin! servicii gratuite de angajare pentru toti lucritorii; 4. SA asigure sau si favorixeze oriental , fornmre f i readaptare profesionalft corespunzAtoare*

Articolul 2
Dreptul to condifii de muncu echitabile tn vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului la condifii de munca echitabile, Parfile se angajeaza: 1. Sa fixeze durata rezonabila a muncii zilnice ?i saptaminale, saptamina de lucru trebuind sa fie redusa treptat in masura in care crefterea productivity i ceilalti factori relevanji permit; 2. Sa prevada zile de sarbatoare platite; 3. Sa asigure acordarea unui concediu anual platit de minimum patru saptamini; 4. Saelimineriscurile inerente ocupajiilor periculoase sau insalubre i, atunci cind aceste riscuri nu au putut fi inca eliminate sau suficient reduse, si asigure lucratorilor angajafi in astfel de ocupafii fie reducerea duratei muncii, fie concedii platite suplimentare; 5. Sa asigure un repaus suplimentar care sa coincida, in masura in care este posibil, cu ziua saptaminii recunoscuta ca zi de repaus prin tradipa sau obiceiurile (arii sau regiunii; 6. Si asigure ca lucratorii si fie informal in scris, cit mai cuiind posibil, i In nici un caz mai tirziu de doua luni dupi angajare, asupra aspectelor esenfiale ale contractului de munca; 7. Si asigure ca lucratorii ce desfaoara munca de noapte sa beneficieze de masuri care {in cont de natura speciala a acestei munci.

Articolul 3
Dreptul to securitate fi igiena in muncu In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului la securitate i igiena in munci, Parfile se angajeaza, in consultare cu organizafiile patronilor i lucratori lor: 1. Si defineasca, si puna in practici ?i sa reexamineze periodic politica nafionala coerenta in materie de securitate, de sanitate a lucratorilor i de mediu de munci. Aceasta politica va avea drept obiect primordial ameliorarea securities i igienii profesionale i prevenirea accidentelor i lezarii sinatatii care rezulta din munci, sint legate de munci sau survin in cursul muncii, in special prin reducerea la minim a cauzelor riscurilor inerente mediului de munci; 2. Si emiti regulamente de securitate ?i igiena; 3. Si asigure punerea in practici a masuri lor de control al aplicarii acestor regulamente;

4. Si promoveze instruirea progresiva a serviciilor de sanatate in munca pentru to{i lucratorii, cu funcfii em in amen te preventive i de consiliere.

Articolul 4
Dreptul la salarizare echitabila In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului la salarizare echitabila, Parjile se angajeaza: 1. Si recunoasci dreptul lucritorilor la salarizare suficienti care si le asigure acestora, precum fi familiilor lor, un nivel de trai decent; 2. Si recunoasci dreptul lucritorilor la rati majorati a salarizirii pentru orele suplimentare de munca, cu excepfia unor cazuri particulare; 3. Si recunoasci dreptul lucritorilor ?i lucritoarelor la salarizare egali pentru munci de valoare egali; 4. Si recunoasci dreptul tuturor lucritorilor la perioadi de preaviz rezonabila in cazul incetirii angajSrii; 5. Si nu autorizeze refineri din salarii decit in condifiile fi limitele prescrise de Iegislafia sau reglementarea nationals ori fixate prin convenjii colective ori sentinfe de arbitraj. Exercitarea acestor drepturi trebuie si fie asigurata fie prin intermediul conventiilor colective incheiate Tn mod liber, fie prin metodele legale de fixare a salariilor, fie prin orice alta modalitate adecvati condijiilor nationale.

3. Si favorizeze instituirea fi utilizarea procedurilor adecvate de conciliere fi arbitraj voluntar pentru reglementarea conflictelor de munci; fi recunosc: 4. Dreptul lucritorilor f i patronilor to actiuni colective in caz de conflicte de interese, inclusiv dreptul la greva sub rezerva obligator cart ar putea rezulta din conventiile colective in vigoare.

Articolul 7
Dreptul copiilor fi adolcsccnjilor la protecfk In vederea asiguririi exercitirii efective a dreptului copiilor fi tinerilor la proteose, P&rttie se angajeaza: 1. SS fixeze la IS ani virsta minimi de angajare, derogiri fiind totuf i admise pentru copiii angajati In munci determinate drept u?oare care nu risci si aduci atingere sinitifii, moralitStii sau cducajici acestora; 2. Si fixeze la 18 ani virsta minimi de angajare pentru anumite ocupa(ii determinate, considerate ca periculoasc sau insalubrc; 3. Si interzici angajarea copiilor care stnt Inci supufi instruc^iei obligatorii In munci care fi priveazi de beneficiu! deplin al acestei instrucjii; 4. Si limiteze durata muncii lucritorilor sub 18 ani pentru ca aceasta si corespundi exigen|elor dezvoltirii lor fi, mai ales, nevoilor lor de pregitire profesionali; 5. Si recunoasci dreptul tinerilor lucratori f i ucenici la salarizare echitabili sau la alocafie corespunzitoare; 6. Siprevadi ci orele pe care tinerii le consacri formirii profesionale In durata timpului normal de munci, cu consimtimintul patronului, si fie considerate ca fund incluse in ziua de munci; 7. Si fixeze eel putin patru siptimlni durata concediilor anuale plitite ale lucritorilor sub 18 ani; 8. Si interzici angajarea lucritorilor sub 18 ani In munci de noapte, cu excepjia anumitor locuri de munci determinate prin legislafia sau reglementarea nationals; 9. SS prevadi ca lucratorii sub 18 ani angajati in locuri de munci determinate prin legislafia sau reglementarea nationals trebuie si fie supui unui control medical periodic; 10. Si asigure proteose speciali Impotriva riscurilor fizice fi morale la care copiii fi tinerii stnt expufi fi in special Impotriva celor care rezulta de manieri directs sau indirect^ din munca lor.

Articolul 5 Dreptul
sindical In vederea garantirii sau promovarii libertafii lucritorilor fi patronilor de a constitui organiza{ii locale, nationale sau Internationale, pentru protecfia intereselor lor economice fi sociale fi de a adera la aceste organizafii, Pirfile se angajeaza ca legislafia nationals si nu aduci atingere sau si fie aplicati de maniera care si aduci atingere acestei libertati. Masura in care garanfiile previzute in prezentul articol se vor aplica polijiei va fi determinate prin legislajia sau de reglementarea nationals. Principiul aplicarii acestor garanfii membrilor forjelor annate fi masura in care ele se vor aplica acestei categorii de persoane sint, de asemenea, determinate de legislafia sau de reglementarea nationals.

Articolul 6
Dreptul la negociere colectiva In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului de negociere colectivi, Parfile se angajeaza: 1. Si favorizeze consultarea paritari intre lucratori fi patroni; 2. Si promoveze, atunci cind este necesar fi util, instituirea procedurilor de negociere voluntara intre patroni sau organizafiile patronale, pe de parte, fi organizafiile lucritorilor, pe de alta parte, in vederea reglementirii condi(iilor de angajare prin intermediul conventiilor colective; 52

Articolul 8
Dreptul lucritoarclor la protecfia maternit&tii In vederea asiguririi exercitirii efective a dreptului lucritorilor la proteose, Pirtile se angajeazi: 1. Si asigure lucritoarelor, inainte fi dupi naftere, un repaus cu durati totals de eel putin 14 siptimlni fie prin concediu plitit, fie prin prestafii adecvate de securitate sociali sau prin prestafii din fonduri publice; 2. Si considere ilegal ca un patron si anunte conccdierea unei femei fn perioada cuprinsi Intre momentul fn care aceasta a notificat starea sa de graviditate fi Incheierea concediului

siu de maternitate sau la astfel de dati incit termenul de preavtz si expire fn cursul acestei perioade; 3. Si asigure mamelor care ffi alipteazi copiii pauze suficiente fn acest scop; 4. Si reglementeze munca de noapte a femei lor insarcinate, a femei lor care au nascut recent sau a celor care ifi alipteazi copiii; 5. Si interzici angajarea femeilor Insarcinate, a femeilor care au nascut recent sau a celor care i?i alipteazi copiii fn munci subterane in mine i orice alte munci cu caracter periculos, insalubru sau penibil f i si ia masuri corespunzitoare pentru protejarea drepturilor acestor femei in materie de angajare.

Articolul 9
Dreptul la orientare profesionali In vederea asiguririi exercitirii efective a dreptului la orientare profesionala, Pirtile contractante se angajeaza sa creeze sau si promoveze, dupi necesititi, un servient care si ajute toate persoanele, inclusiv pe cele handicapate, sa-fi rezolve problemele legate de alegerea unei profesii sau de promovare profesionala, {mind cont de caracteristicile celui interesat fi de relatia dintre acesta fi posibilita^ile pietei muncii; acest ajutor va trebui si fie acordat gratuit, atit tinerilor, inclusiv copiilor de virsta 5colari, cit f i adul{ilor.

Articolul 10
Dreptul la pregitirea profesionali In vederea exercitirii efective a dreptului la formare profesionali, Pirtile se angajeazi: 1. SS asigure sau si favorizeze, in functie de necesititi, formarea tehnici fi profesionali a tuturor persoanelor, inclusiv a celor handicapate, in consul tare cu organizatiile profesionale patronale 5i cu cele ale lucritorilor i sa acorde mijloacele care si permits accesul la invitimintul tehnic superior ft in invatamintul universitar numai in conformitate cu criteriul aptitudinii individuate; 2. Si asigure sau si favorizeze un sistem de ucenicie fi alte sisteme de formare a tinerilor la locuri le de munci; 3. Si asigure sau si favorizeze, in functie de necesititi: a) masuri corespunzitoare fi ufor accesibile in vederea formirii lucritorilor adulfi; b) masuri speciale in vederea recalificarii profesionale a lucritorilor adulji, necesare ca urmare a evolutiei tehnice sau a unci not orientiri a pietei muncii; 4. Si asigure sau si favorizeze, in functie de necesititi, misuri speciale de recalificare 5i de reintegrare a omerilor de lungi durati; 5. Si tncurajeze deplina utilizare a mijloacelor previzute prin misuri corespunzitoare, cum ar fi: a) reducerea sau desfiintarea tuturor taxelor fi cheltuielilor; b) acordarea unei asistenfe financiare in cazurile adecvate; c) includerea tn programul normal de lucru a timpului consacrat cursurilor suplimentare de formare urmate de un lucritor pe durata angajirii la cererea patronului siu; 53

d) garantarea printr-un control corespunzator, in consultare cu organizajiile profesionale ale lucratorilor 51 patronilor, eficienjei sistemului de ucenicie i a oricarui alt sistem de formare pentru tinerii lucratori i, la modul general, a unei protecfii adecvate a tinerilor lucratori.

Articolul 11
Dreptul la protecfia sin&tifii in vederea exercitarii efective a dreptului la protectia sanatatii, Partile se angajeaza si ia, fie direct, fie in cooperare cu organizafiile publice i private, masuri corespunzatoare, care vizeaza in special: 1. Si elimine, in masura in care este posibil, cauzele unei sanataji deficiente; 2. Si prevadi servicii de consultare i de educare tn ceea ce privete ameliorarea sanatajii ?i dezvoltarea simtului responsabilitafii individuale in materie de sanatate; 3. Si previna, in masura in care este posibil, bolile epidemice, endemice i alte boli, precum i accidentele.

sursa, in special prin prestafii rezultate dintr-un regim de securitate sociali, si poati beneficia de asistenfa corespunzatoare, $i in caz de boala, de ingrijirile impuse de starea sa; 2. Si vegheze ca persoanele care beneficiaza de astfel de asistemja sa nu sufere, din acest motiv, reducere a drepturilor lor politice sau sociale; 3. Sa prevada ca fiecare sa poata obtine, prin servicii competente cu caracter public sau privat, orice sfat i orice ajutor personal necesare pentru a preveni, indeparta sau atenua starea de nevoie de ordin personal i de ordin familial; 4. Si aplice dispozi{iile paragrafelor 1,2 $i 3 ale prezentului articol, pe picior de egalitate cu proprii ceta{eni, cetatenilor celorlalte Parti care se afla in mod legal pe teritoriul lor, in conformitate cu obligafiile pe care 1 i le asuma in virtutea Conventiei europene de asistenti sociali i medicala, semnata la Paris, la 11 decembrie 1953.

Articolul 14
Dreptul de a beneficia de servicii sociale In vederea exercitarii efective a dreptului de a beneficia de servicii sociale, Partile se angajeazi: 1. Si incurajeze sau si organizeze serviciile folosind metodele specifice serviciului social, care si contribute la bunastarea i dezvoltarea indivizilor i grupurilor in cadrul comunitajii, precum i la adaptarea lor la mediul social; 2. Si incurajeze participarea indivizilor i organizatiilor benevole sau a altor organizatii la crearea sau la mentinerea acestor servicii.

Articolul 12
Dreptul la securitate sociali In vederea exercitarii efective a dreptului la securitate sociala, Partile se angajeazi: 1. Si stabileasca sau si mentina un regim de securitate sociala; 2. Si men{ina regimul de securitate sociala la un nivel satisfacator, eel putin egal cu eel necesar pentru ratiflcarea Codului european de securitate sociala; 3. Si depuni eforturi pentru a aduce treptat regimul de securitate sociali la un nivel mai ridicat; 5. Si ia masuri, prin Tncheierea de acorduri bilaterale sau multilaterale corespunzatoare sau prin alte mijloace i sub rezerva condi{iilor stabilite de aceste acorduri, pentru a asigura: a) egalitatea de tratament intre ceta{enii fiecarei Pirfi i cetatenii celorlalte PSrJi in ceea ce privete drepturile de securitate sociala, inclusiv pastrarea avantajelor acordate de legislative de securitate sociali, indiferent de deplasarile pe care persoanele protejate le-ar putea efectua intre teritoriile Parjilor Contractante; b) acordarea, mentinerea i restabilirea drepturilor de securitate sociali prin mijloacele precum totalizarea perioadelor de asigurare indeplinite conform iegislatiei fiecireia dintre Parti.

Articolul I S
Dreptul persoanelor handicapate la autonomic, la integrare sociali $i la participare fn viaja comunitifii In vederea garantarii exercitarii efective de catre persoanele handicapate, indiferent de virsta, de natura i de originea handicapului lor, a dreptului la autonomie, la integrare sociali i la participare in viafa comunitatii Partile se angajeazi, in special: 1. Si ia masurile necesare pentru a furniza persoanelor handicapate orientare, educate ?i 0 formare profesionali in cadrul schemelor generate ori de cite ori este posibil sau, daci nu este posibil, prin intermediul, institutiei specializate publice sau private; 2. Si favorizeze accesul la angajare al acestor persoane, prin orice misura susceptibili si incurajeze patronii i si mentina tn activitate persoane handicapate bk mediul obinuit de munci i sa adapteze conditiile de munci la nevoile acestor persoane sau, atunci cind din cauza handicapului acest lucru nu este posibil, prin organizarea sau crearea de locuri de munci protejate In functie de gradul de invaliditate. Aceste masuri pot justifica, daca este cazul, recurgerea la servicii specializate fide insofire; 3. S& favorizeze deplina lor integrare i participare la viafa sociali, in special prin masuri, inclusiv ajutoare, care vizeaza depairea dificultafilor lor de comunicare i 101

Articolul 13
Dreptul la asistenfa sociali i medicalS In vederea exercitarii efective a dreptului la asistenja sociala i medicala, Partile se angajeaza: 1. Sa vegheze ca orice persoana care nu dispune de resurse suficiente i care nu este in masura sa i le procure prin propriile mijloace sau sa le primeasca dintr-o alta 54

mobilitate i care si le permits accesul la mijloace de transport, la locuinja, la activitafi culturale i la petrecerea timpului liber.

4. Dreptul de iefire al cetatenilor lor care doresc si exercite activitate lucrative pe teritoriul celorlalte Parti.

Articolul 16
Dreptul famiiici la protectie sociala, juridici i economica In vederea realizirii condifiilor de viafa indispensabile dezvoltarii familiei, celula fundamentals a societa^ii, Partile se angajeaza sa promoveze protecfia economica, juridici i sociala a viefii de familie, in special prin intermediul prestafiilor sociale i familiale, al dispozitiilor fiscale, al incurajarii constructor de locuinte adaptate nevoilor familiale, al ajutoarelor pentru tinerele familii, sau orice alte masuri corespunzatoare.

Articolul 19
Dreptul lucritorilor migrant! fi al familiilor lor la protectie fi asistenfi In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului lucritorilor migrant fi al familiilor lor la protectie i asistenta pe teritoriul oricirei Parti, acestea se angajeaza: 1. Si mentina sau sa asigure ca exista servicii gratuite corespunzatoare, care si-i sprijine pe acefti lucratori i, in special, sa le furnizeze informatii exacte fi sa ia toate masurile utile, pe care le permit legisla(ia fi reglementari le nationaie, impotriva oricirei propagande infelitoare privind emigrarea sau imigrarea; 2. Si adopte, in limitele jurisdic{iei lor, masuri corespunzatoare pentru a facilita plecarea, transportul fi primirea acestor lucratori fi a familiilor lor fi pentru a le asigura, in limitele jurisdic{iei lor, in timpul calatoriei, serviciile sanitare ft medicale necesare, precum fi condijii bune de igiena; 3. Si promoveze colaborarea, dupi caz, intre serviciile sociale, publice sau private, dintre firile de emigrare i cele de imigrare; 4. Si garanteze lucritorilor care se gasesc in mod legal pe teritoriul lor, in masura in care aceste chestiuni sint reglementate de legislate sau de alte prevederi ori sint supuse controlului autoritijilor administrative, un tratament care sa nu fie mai putin favorabil decit eel acordat cetatenilor lor in ceea ce privefte urmatoarele aspecte: a) salarizarea fi alte condifii de angajare i de munci; b) afilierea la organizatiile sindicale fi beneficiul avantajelor oferite de conventiile colective; c) locuinta; 5. Si asigure lucritorilor, care se gasesc in mod legal pe teritoriul lor, un tratament, nu mai putin favorabil decit eel acordat cetatenilor lor, in ceea ce privef te impozitele, taxele i contribute aferente muncii, incasate in privinfa lucratorului; 6. Si faciliteze, pe cit posibil, reintregirea familiei lucratorului migrant autorizat si se stabileasca pe teritoriul siu; 7. Si asigure lucritorilor, care se gasesc in mod legal pe teritoriul lor, un tratament nu mai putin favorabil decit eel acordat cetatenilor lor pentru acfiunile in justice referitoare la chestiuni le mentionate in prezentul articol; 8. Si garanteze lucritorilor care loeuiese legal pe teritoriul lor, ci nu vor putea fi expulzati decit daci ameninfi securitatea statului sau contravin ordinii publice sau bunelor moravuri; 9. Si permiti, in cadrul limitelor fixate de legislate, transferal tuturor cif tigurilor f i economilor lucritorilor migrant, pe care acetia doresc si le transfere;

Articolul 17
Dreptul copiilor i tinerilor la protectie sociali, juridici i economici In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului copiilor i tinerilor de a create intr-un mediu favorabil dezvoltarii personalita|ii lor i a aptitudinilor lor fizice i men tale, Partile se angajeazi: 1. Si ia fie direct, fie in cooperare cu organizatiile publice sau private toate masurile necesare fi corespunzatoare care: a) si asigure copiilor ft tinerilor, tinind cont de drepturile i de obligajiile pirinfilor, ingrijirile, asistenfa, educatia i pregatirea de care au nevoie, to special prin crearea sau mentinerea unor institutii sau servicii adecvate i suficiente in acest scop; b) si protejeze copiii ft tinerii tmpotriva neglijenjei, violentei sau exploatirii; c) si asigure protectie fi un ajutor special din partea statului pentru copilul sau tfnirul privat temporar sau definitiv de sprijinul familiei; 2. Si asigure copiilor fi tinerilor invatamirit primar fi secundar gratuit, precum fi si favorizeze regularitatea frecventei fcolare.

Articolul 18
Dreptul la exercitarea unei activit&fi lucrative pe teritoriul celorlalte Pirji In vederea exercitarii efective a dreptului la exercitarea unei activitifi lucrative pe teritoriul oricirei Pirfi, acestea se angajeazi: 1. Si aplice rcgulamentele existente intr-un spirit liberal; 2. Si simplifice formalitatile In vigoare fi si reduci sau si desfiin(eze taxele consulare fi alte taxe plitibile de catre lucritorii striini sau de catre patronii lor; 3. Si flexibilizeze tn mod individual sau colectiv reglementarile care guvemeazi angajarea lucratori lor striini; i recunosc: 55

101

10.Si extindi protecfia i asistenta previzutc de prezentul articol


asupra lucritorilor migrant), care lucreaza pe cont propriu, daci misurile respective sint aplicabile acestei categorii; 11.Si favorizeze i si faciliteze invafarea limbii naponale a statului de primire sau, daci sint mai multe limbi, a unei dintre ele, de catre lucratorii migrant! i membrii familiilor lor; 12. Sa favorizeze ?i sa faciliteze, in masura in care este posibil, invatarea limbii materne a lucratorului migrant de catre copii acestuia. Articolul 20 Dreptul la egalitate de $ansc i de tratament fn materie de angajare i profesic, fara discriminare in functie de sex in vederea exercitirii efective a dreptului la egalitate de anse i de tratament in materie de angajare ?i de profesie fara discriminare in functie de sex, Pirtile se angajeaza sa recunoasci acest drept i sa ia misurile adecvate pentru a asigura i a promova aplicarea sa in urmatoarele domenii: a) accesul la angajare, protecfia impotriva concedierii i reintegrarea profesionala; b) orientarea i formarea profesionali, recalificarea i readaptarea profesionali; c) condijiile de angajare i de munca, inclusiv salarizarea; d) evolujia carierei, inclusiv promovarea. Articolul 21 Dreptul Ia informare i consultare In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului lucratorilor la informare i consultare in cadrul intreprinderii, Pirtile se angajeazi sa ia sau sa promoveze masuri care sa permita lucritorilor sau reprezentantilor acestora, in conformitate cu legislafia i practica naponala: a) Safie informal periodic sau la momentul oportun i intr-o modalitate clara asupra situatiei economice i financiare a intreprinderii in care sint incadrati, fiind inteles ca divulgarea anumitor informatii care pot prejudicia intreprinderea va putea fi refuzata sau ca se va putea solicita ca acestea sa fie confedentiale; b) Sa fie consultaji in timp util asupra deciziilor propuse care sint susceptibile de a afecta substantial interesele lucritorilor fi in special asupra celor care ar putea avea consecinte importante fn privinja angajarii in intreprindere.
56

Articolul 22 Dreptul dealua parte la determinerca fi ameliorarea conditiilor dc munci fi a mediului de munci In vederea asiguririi exercitarii efective a dreptului lucritorilor de a lua parte la determinarea fi ameliorarea conditiilor de munci si a mediului de munci in intreprindere, Pirtile se angajeazi si ia sau si promoveze misuri care si
permits lucritorilor sau reprezentantilor acestora, In conformitate cu legislafia sau practica na{ionala, si contribuie: a) la determinarea i ameliorarea conditiilor de munci, de organizare a muncii f i a mediului de munci; b) la protectia sinitifii fi a securitifii in cadrul intreprinderii; c) la organizarea serviciilor fi facilitator sociale ft socio-culturale ale intreprinderii; d) la controlul respectarii reglementarilor in acest domeniu.

Articolul 23
Dreptul persoanelor vfrstnice la pro tec tie social i
A

In vederea exercitirii efective a dreptului persoanelor virstinice la protecpe sociali, Pirtile se angajeazi si ia sau si promoveze fie direct, fie in cooperare cu organizatiile publice sau private misuri adecvate destinate, in special: - Si permiti persoanelor virstnice si rimini membri deplini ai societapi cit mai mult timp posibil prin intermediul: a) unor resurse suficiente care si le permiti si duci existenti decenta i si participe activ la viata publica, sociali f i culturala; b) difuzarea informatiilor privind serviciile fi facilitate disponibile pentru persoanele virstnice f i posibilitafile lor de a recurge la acestea; - Si permiti persoanelor virstnice si aleaga liber propriul stil de via|5 ft ai duci existenti independents in mediul lor obif nuit atit cit doresc fi dt acest lueni este posibil, prin: a) punerea la dispozitie a unor locuinfe corespunzitoare nevoilor acestora fi starii lor de sinitate sau sprijin adecvat in vederea amenajirii locuinfet; b) ingrijirea sinitifii fi servicii pe care starea acestora le tmpune; - Si garanteze persoanelor virstnice care loeuiese in institufii asistenta corespunzitoare in privinfa vieji i private i participarea la determinarea condipilor de viata in institujia respectiva.

Articolul 24
101

Dreptul la protccfie tn caz de conccdicre In vederea asiguririi exercitirii efective a dreptului la protecpe caz de concediere, Parjile se angajeazi si recunoasci: a) dreptul lucritorilor de a nu fi cpneediafi firi un mottv intemeiat legat de aptitudinea sau conduita acestora sau de cerinfele de funcfionare a intreprinderii, a institufiei sau a serviciului; b) dreptul lucritorilor concedtafi firi motiv intemeiat la indemnizape adecvati sau la alti reparafie corespunzitoare. In acest scop, Pirtile se angajeazi si asigure ca un lucritor care consideri ci a facut obiectul unei masuri de concediere fara un motiv intemeiat su aiba drept de apel impotriva acestei masuri in fata unui organ impartial.

a) pentru a permite lucritorilor avind responsabilititi familiale sa intre fi si ramina in viata activi sau si revini la aceasta dupi absenfa datorati acestor responsabilititi, inclusiv misuri in domeniul orientirii fi formirii profesionale; b) pentru a fine cont de nevoile acestora in ceea ce privefte condifiile de angajare fi securitate sociala; c) pentru dezvoltarea sau promovarea serviciilor publice sau private, in special a serviciilor prefcolare de zi i a altor modalitifi de ingrijire; 2. Si prevadi posibilitatea pentru fiecare pirinte, in cursul unei perioade dupi concediul de maternitate, de a obtine un concediu parental pentru ingrijirea copilului, ale cirui durati i conditii vor fi fixate prin legislatia nationals, conventiile colective sau practici; 3. Si asigure ca responsabilitatile familiale sinu poata, ca atare, si constituie un motiv intemeiat de concediere.

Articolul 25
Dreptul lucritorilor la protecfia propriilor creanfe fn caz de insolvabilitate a patronului In vederea asigurarii exercitirii efective a dreptului lucratorilor la protecjia propriilor creante in caz de insolvabilitate a patronului lor, Pirtile se angajeazi si prevadi garantarea creanfelor lucritorilor, care rezulta din contracte de munci sau din raportul de munci, de catre institute de asigurare sau prin orice alta forma efectiva de protectie.

Articolul 28
Dreptul reprezentantilor lucritorilor la protectie fn intreprindere fi facilititile acordate acestora In scopul asiguririi exercitarii efective a dreptului reprezentantilor lucritorilor de a?i indeplini atributiile de reprezentanfi, Pirtile se angajeazi si asigure ca in intreprindere: a) aceftia si beneficieze de proteose efectiva Impotriva actelor care ar putea si le aduci un prejudiciu, inclusiv a concedierii, i care ar fi motivate de calitatea sau de activitatile acestora ca reprezentanti ai lucritorilor din intreprindere; b) aceftia si beneficieze de facilita{i adecvate care si le permiti si ifi indeplineasca rapid i eficient propriile atributii, tinind cont de sistemul de relatii profesionale care prevaleaza in tara precum i de necesitatile, de importanta i de posibilititile intreprinderii respective.

Articolul 26
Dreptul la demnitate fn munci In vederea asiguririi exercitirii efective a dreptului tuturor lucritorilor la protecjia demnititii lor in munci, Pirtile se angajeazi, in consultare cu organizatiile patronilor i lucritorilor: 1. Sa promoveze sensibi 1 izarea, informarea i prevenirea in materie de harfuire sexuali la locul de munca sau in legituri cu munca i si ia orice masura adecvati pentru protejarea lucritorilor importiva unor astfel de comportamente; 2. Si promoveze sensibilizarea, informarea i prevenirea in materie de acte condamnabile sau explicit ostile fi ofensatoare dirijate de manieri repetata impotriva oricirui salariat la locul de munca sau in legitura cu munca i si ia orice misuri adecvati pentru protejarea lucratorilor impotriva unor astfel de comportamente.

Articolul 29
Dreptul la informare f i consultare fn procedurile de concediere colectivi In scopul asiguririi exercitirii efective a dreptului reprezentantilor lucritorilor de a fi informal fi consultati in cazul concedierilor colective, Pirtile se angajeazi si asigure ca patronii si informeze i sa consulte reprezentantii lucritorilor in timp util, inaintea acestor concedieri colective, asupra posibilitatilor de a evita con-cedierile colective sau de a limita numarul fi de a atenua consecintele acestora, recurgind, de exemplu, la misuri sociale insotitoare care vizeazi in special ajutorul pentru redistribuirea sau recalificarea lucritorilor respectivi.

Articolul 27
Dreptul lucritorilor avind responsabilititi familiale la egalitate de %anse fi de tratament In vederea asiguririi exercitirii efective a dreptului la egalitate de anse i de tratament intre lucratorii de cele doui sexe avind responsabilititi familiale ?i intre acefti lucratori i ceilal{i lucratori, Pirtile se angajeazi: 1. Si ia masuri adecvate: 57

Articolul 30
Dreptul la protectie Impotriva siriciei fi a excluderii sociale 101

In scopul asiguririi exercitarii efective a dreptului la protectie impotriva siriciei i a excluderii sociale, Pirtile se angajeazi: a) si ia misuri in cadrul unei abordiri globale i coordonate pentru promovarea accesului efectiv in special la angajare, locuinti, formare, invatamint, culture, asistenta sociali i medicali al persoanelor care se gisesc sau risci si se gaseasca intr-o situate de excludere sociali sau de saracie i al familiei acestora; b) daci este necesar, si reexamineze aceste misuri in vederea adaptirii lor. Articolul 31 Dreptul la locuinji In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului la locuinta, Partile se angajeazi sa ia masuri destinate: 1. Sa favorizeze accesul la locuinta la un nivel adecvat; 2. Si previni i si atenueze lipsa locuinfelor in vederea eliminarii progresive a acestei situafii; 3. Si faci accesibil costul Iocuinfei pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente.

angajamente ulterioare vor fi considerate parte integranti a ratificarii, acceptarii sau aprobirii i vor produce aceleai efecte incepind din prima zi a lunii urmitoare expirarii unei perioade de luni dupi data notiflcarii. 4. Fiecare Parte contractanti va dispune de un sistem de inspectie a muncii adecvat condijiilor sale nafionale.

Articolul
Rclatia cu Carta sociali europcani i Protocolul aditional din 1988 L Nici Parte contractanti la Carta sociali europeani sau Parte la Protocolul aditional din 5 mai 1988 nu poate ratifica, accepta sau aproba prezenta Carta fara a se considera legati eel putin de prevederile corespunzatoare prevederilor Cartei sociale europene i, daca este cazul, ale Protocolului aditional de care era legata. 2. Acceptarea obligafiilor oricirei prevederi din prezenta Carta va avea ca efect faptul ca, de la data intririi in vigoare a acelor obligajii pentru Partea contractanti respectiva, prevederile corespunzatoare din Carta sociali europeani i, daci este cazul, din Protocolul aditional din 1988 nu se vor mai aplica Partii respective in cazul in care acea Parte era legati de primul dintre cele doua instrumente citate anterior sau de ambele instrumente.

PARTEA A HI-A

Articolul A
Angajamente 1. Sub rezerva dispozijiilor articolului de mai jos, fiecare Parte contractanti se angajeazi: a) Si considere partea I din prezenta Carta ca declarajie determinind obiectivele a ciror realizare va urmiri prin toate mijloacele posibile, conform paragraful ui introductiv din partea respectiva; b) Si se considere legata de eel putin 6 din urmatoarele 9 articole ale Parjii -a a Cartei: articolele I, 5,6,7, 12,13,16, 19 i 20; c) Si se considere legata de un numir suplimentar de articole sau de paragrafe numerotate ale Parti i a Q-a a Cartei pe care le va alege, astfel incit numarul total de articole i paragrafe numerotate care leagi si nu fie mai mic de 16 articole sau de 63 de paragrafe numerotate. 2. Articolele sau paragrafele alese conform prevederilor alineatelor b i ale paragrafului 1 din prezentului articol vor fi notificate Secretarului General al Consiliului Europei in momentul depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare. 3. Fiecare Parte contractanti va putea, in orice moment ulterior, si declare, printr-o notificare adresata Secretarului General, ci se consideri legata prin oricare alt articol sau paragraf numerotat care figureaza in partea a II- a Cartei i pe care nu il acceptase inci in con form itate cu paragraful I din prezentului articol. Aceste 58

Articolul
Controlul aplicirii angajamentelor confinute in prezenta Carti Aplicarea angajamentelor juridice commute in prezenta Carti va fi supusi aceluiaji control ca in cazul Cartei sociale europene. Sistemul de control reglementat in partea a IV-a a Cartei, este prezentat mai jos. Amendamentele introduse prin Protocolul de la Torino din 1991 sint prezentate in coloana din dreapta cu caractere ingroate.

PARTEA A IV-A

Articolul 21
Rapoarte referitoare la dispozifiile acceptate Partile contractante vor prezenta Secretarului General al Consiliului Europei, intr-o forma care va fi stabiliti de Comitetul de Minitri, un raport bienal referitor la aplicarea dispozitiilor Partii a II- a Cartei pe le-au acceptat.

Articolul 22
Rapoarte referitoare la dispozifiile care nu au fost acceptate , Partile contractante vor prezenta Secretarului General al Consiliului Europei, la intervale corespunzatoare i la solicitarea Comitetului de Miniftri, rapoarte referitoare la dispozifiile Partii a II- a Cartei pe care nu le-au acceptat in momentul ratificarii sau 101

aprobirii sau prinr-o notificare ulterioara. Comitetul de Mmitri va stabili, la intervale regulate, dispozi{iile cu privire la care vor fi solicitate aceste rapoarte i care va fi forma lor.

59

101

Artkotml23 Transmlterea copiilor


I, Fuxa/c Vatic mn\> tmu va aulreM copii ale ra-p<,4rte\or previzute la arti*

paragrafiilui 2 din articolul 23,

Articolul 23 Cotnuntcweu copiilor ate


rapoarU'lor ft obietvaflilor 1, Atunci cfod prezmt* Secretarului General r^porttoapcaraarticolelor21 fi 22, fiecare dim/* Partite contractante va adreeao copie a aceetui ranr*t acelora dinlre organizatiile Mle naf male care im afiliate to organizatiile inlcmationale ale patronik* f i lucritorilor invitate, conform articolului 27 paragraful 2, si fie reprezentate la reuniunile Comitetului fitvernamcntal, Aceste organize^ vor i timfe Secretarului General eventualefe lor ob-serva(tf asupra rapoartelor Pirtilor conu&unu, Secretarul General va trimite cite copie aceu>r <>\ P&tilor confractante respective, em putea %k formuleze mri&rel 1. Secretarul General va adresa copie a ra* poartelor Pirtilor contractante organiza|iilor Internationale neguvemamentale cu UAut consul* tativ pe Itngi Consiliul Europei fi care au competent! specials tn materia guvernati de Carti, 3, Rapoartele fi observable prevlzute la articolele 21, 22 fi In prezentul articol vor fi di*ponibile la cerere,

Examinarea rapoartetor
1, Rapoartele prezentate Secretarului General In aplicarea articolclor 21 fi 22 vor fi exanimate de un Comitet de experfi independent! constitutt to conformitate cu art, 25, Comitetul va fi, de ase-, tn posesto tuturor obscrvatiilor transmise Secretarului General conform paragrafiilui 1 al art 23, Lafncheierea examinirii, Comitetul de expert independent! va redacta un raport cuprinzfnd concluziite sale 2, fn ceea ce privefte rapoartele previzute to art, 21, Comitetul de expert! independent! va aprecia, din punct de vedere juridic, conformitatea lcgi*la|iilor, reglemeritlrilor f i practicilOTnaJ^al^ cu continutul obliptiiler care decurg din Carti

$221 ' file nationalc care flirt 1 la organi* /|

Internationale ale paironi Jorff fuoftoHlor care vor fi invitate, conform articolul 27, paragra&l 2, s* fie reptezenUAe la reuniunile

Subcomitctolui Cofflitetolui

social guvemamentaJ, 2,Plrfile contractante vor tramffllte Secretarului Genial orice observant cu prtoke It rapoartele men-jtorutfe primlte din partea acestor organizatii nationals dzci acestea solicit!.

Articolul 24 Examinarea rapoartelor


Rapoartele prezenta te Secretarului General tn aplicarea articolefor 21 fi 22 vor fi examinate de un Comifet de expert* care va fi, de asemenea, In posesfa tuturor obscrvetiilor trtnf-mm Secretarului General conform 60

Articolul 24
Ill

Articolul 23 Comitetul de experfi


Comitetul de experfi va ft * dineclmultiple membri desemnafi de Comitetul de Miffifbi, de pe (toti de expert! independent* de cea mai fnalti integritate fi de competent recunoscutl fn domeniul problemelor sociale Internationale, care vor fi propuf i de cltre Plrtile contractante 2. Membrii Comitetuhti vor fi numi(i pentru opcrioarlA dc 6 ani, Mandatul lor va putea fi rcinnoit, Totufi, mandatul a dot membri dcsemnati la prima numire va lua * to capital unei perioade de patm ant, 3, Membri i al clrormandat va expira la *fir*i tul perioadei mi^ale de patru ani vor fi desemnati prin tragere to sorti de cltre Comitetul Miniftrilor, imediat dupi prima numire. pentns Partile contractante respective, 3. ComHetuI de expert! independent* putea 1 se

adreneze direct tmd 1 con* tractante pentru a cere informal ii fi predzSri complementary Cu accarti ocazie, va putea, In phis, ii aibft, daci e necesar, reuniune cu reprezentaofii unei Pirfi contractante, Organizatiile menfionaie la paragraful 1 al art 23 vor fi mformate obligatomt 4 Concluziile Comitetului de experti in-dependent! vor fi (Scute publico fi trantmfce de Secretarul General Comitetuhti guvemamentaJ, Adunirii Partamentare, ca fi organ i-zaf Hlor men{ ionatc In paragrafete 1 al art, 23 f i 2 al art, 27,

Articolul 26 Participarea Organizafiei Internationale a Muncii Organ izafia International a Muncii vafi invitata sa desemneze un repre-zentant in vederea participarii, cu titlu consul tativ, ia deliberarile Comitetului de experfi. Articolul 27 Subcomitetul Comitetului Social guvernamental 1. Rapoartele Parfilor contractante ca i concluziile Comitetului de experfi vor fi supuse examinarii unui Subcomitet al Comitetului social guvernamental al Consiliului Europei. 2. Acest Subcomitet va fi compus din cite un reprezentant al fiecarei Parti contractante. El va invita eel mult doua organizatii Internationale ale patronilor fi doua organizatii international ale lucritorilor care si participe cu titlu consultativ la reuniunile sale, in plus, acesta va putea si consul te eel mult doi reprezentanti ai unor organizatii

Articolul 25 Comitetul de experfi Independent!


1, Comitetul de expert! independent! va * din eel putin noui membri, akfi de adunarca parlamcntari cu majoritate de voturi, vor fi fclcc^onati de pe list! de expertf de cea mai Inaltiprobitate^deocompctentlrecU' noscuti fn problemele sociale nationale fi internationale, fiind propufi de Plrfile contractante, Numirul exact de membri va fi fixat de Comitetul de Mtniftri

international neguvernamentale care au statut consultativ pe lingi Consiliul Europei, in privi nfa problemelor pentru care acestea sint special calificate, cum ar fi, de exemplu, bunastarea sociali fi protecfia economici fi sociali a familiei. 4. Membrii comitetului ifi vor ocu-pa locurile cu titlu individual. Pe durata intregului exercifiu al mandatului lor, ei nu vor putea si-f i asume funcfii in-compatibile cu exigence de independents, impar(ialitate f i de disponibilitate inerente aeestui mandat Articolul 26 Participarea Organizafiei Internationale a Muncii Organizajia Internationale a Muncii va fi invitata si desemneze un reprezentant in vederea participarii, cu titlu consultativ, la deliberarile Comitetului de experfi. Articolul 27 Subcomitetul Comitetului Social guvernamental 1. Rapoartele Parfilor contractante, observatiile fi informatiile transmise conform paragrafelor 1 al art 23 i 3 al art 24, ca fi rapoartele Comitetului de experfi independent vor fi comunicate unui Comitet guvernamental. 2. Acest Comitet va fi compus dintr-un reprezentant al fiecarei Parti contractante. El va putea invita eel mult doua organizatii internationale de patroni i doua organizatii international de lucratori, si trimiti observatori, cu titlu consultativ, la reuniunile sale, in plus, el va putea chema pentru consultari reprezentanti ai organiza{iilor intemationale neguvernamentale care au

2. Membrii comitetului vor fi alefi pentru perioadi de fase ani; ei vor fi realefi singurl dati.

3, Un membru al Comitetului de experts independent! ales fn locul unui membru al cirui mandat nu a cxpirat va incheia mandatul predecesorutui siu. 4. Un membru al Comitetului de expert, numit in locul unui membru al carui mandat nu a expirat, ifi va incheia activitatea la terminarea man-datului predecesorului siu.

61

Ill

statut consultativ pe lingi Consiliul Europei f i care sint specializate indeosebi in materia gu vernata de prezenta Carta. 3. Subcomitetul va prezenta Comitetului de Miniftri un raport con(inind concluziile sale, la care va anexa i raportul Comitetului de expert!.

Articolul 28 Adunarea Consultative. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite Adu-narii Consultative concluziile Comitetului de experfi. Adunarea Consultative va comunica Comitetului Miniftrilor avizul siu asupra acestei concluzii.

Cu majoritate de doua treimi dintre membrii avind dreptul de a face parte din acesta, Comitetul de Miniftri va putea, pe baza raportului Subcomitetului f i dupi ce a consul-tat Adunarea Consul tat iva, si adre-seze orice recomandari necesare fiecareia dintre Parfile Contractante. 3. Comitetul guvernamental va pregati de-ciziile Comitetul de Miniftri. In special, in lumina rapoartelor Comitetului de experfi independent f i ale Paifilor contractante, va selecpona, in mod motivat, pe baza consideratiilor de politica sociala i economici, situafiile care ar trebui, in opinia sa, sa faca obiectul recomandarilor la adresa fiecarei Parfi contractante, conform ait 28 al Cartei. Acesta va prezenta Comitetul Miniftrilor un raport care va fi facut public. 4. Pe baza constatarilor sale, referiloare la aplicarea Cartei in general, Comitetul guvernamental va putea si prezinte Comitetului de Miniftri propuneri ce au in vedere efectuarea unor studii cu privire la problemele sociale i la articolele Cartei care ar putea fi eventual aduse lazL Articolul 28 Comitetul de Miniftri Cu majoritatea a doua treimi din votanfi, doar Parfile contractante avind drept de vot, Comitetul de Miniftri va adopta, pe baza raportului Comitetului guvernamental, rezolufie avind drept obiect intregul ciclu de control fi cuprinzind recomandari individual la adresa fiecarei Parfi contractante. 2. Jinind cont de propunerile facute de Comitetul guvernamental conform parag-rafului 4 al art 27, Comitetul de Miniftri va lua deciziile care se par potrivite. Articolul 29 62

Adunarea Parlamentara Secretarul General al Consiliului Europei va transmite Adunirii Parlamentare, tn vederea organizirii de dezbateri periodice in jedinfa plenari, rapoartele Comitetului de experfi independent! f i al Comitetului guvernamental, ca fi rezolufiile Comitetului de Miniftri.

Articolul 29 Comitetul de Miniftri

Ill

Articolul D Reclamatii colective 1. Prevederile Protocolului adifional la Carta sociali europeani prev&zmd un sistem de reclamatii colective se vor aplica angajamentelor tnscrise tn prezenta Cart3 pentru Statele care au ratificat Protocolul sus-mcn(ionat. 2. Orice Stat care nu este legat de Protocolul adifionel la Carta sociali europeana previzfnd un sistem de reclamatii colective va putea, tn momcntul depunerii instrumcntului de ratiflcare, acceptare sau aprobare a prezentei Carte sau In orice alt moment ulterior, Si declare prin notificarea adresati Secretarului General al Consiliului Europei ci accepts controlul obligatiilor inscrise tn prezenta Carti conform procedurii previzute tn Protocolul menfionet. Sistemul reciamatiilor colective, creat prin Protocolul Adifionel la Carta Sociali Europeana din 1995, este inci us In textul de mai jos;

prezenta reclamatii Tn conformitate cu procedure previzuti la articolele menfionate decit tn domeniile tn care acestea sint recunoscute ca avind components speciali.

Articolul 4
Reclamafia trebuie si fie prezentati In formi scrisi, si vizeze dispozifie a Cartei acceptati de citre Partea contractante pusi in cauzi $i si indice In ce misuri aceasta din urmi nu a asigurat in mod satisficitor aplicarea acestei dispozifii.

Articolul 5
Fiecare reclamafie este adresati Secretarului General care confirms primirea acesteia, informeazi in aceasti privinfi Partea contractante pusi te cauzi fi transmite imediat Comitetului de experfi independent!.

Articolul I
Pir{ile contractante la prezentul Protocol recunosc urmitoarelor organizatii dreptul de a formula reclamatii acuzlnd aplicare nesatisf&citoare a Cartei: a) organizajiilor interna(ionale ale patronilor fi ale lucritorilor, previzute la articolul 27, paragraful 2, al Cartei; b) aitor organizatii Internationale neguvernamentale avind statut consultativ pe lingi Consiliul Europei i tnscrise pe lista stabiliti In acest scop de Comitetul guvernamental; c) organizafiilor nafionele representative ale patronilor i lucritorilor aflate sub jurisdicfie Pirfii contractante puSi in cauza prin reclamatie.

Articolul 6
Comitetul de experfi independent poate solicita Pirfii contractante puse fn cauzi fi organizafiei care a formulat reclamafia si ii transmits fn scris, intr-un interval pe care il va determine, informatii f i observafii cu privire la admisibilitatea reclamafiei.

Articolul 7
1. Daci decide ci reclamafie este admisibili, Comitetul de experfi independent! informeazi in aceasti privinfi, prin intermediul Secretarului General, Pirfile contractante la Carti. Acesta solicits Pirfii contractante pusi In cauzi f i organizafiei care a formulat reclamafia de a-i transmite in scris, intr-un interval pe care II va determine, toate explicable sau informative relevante, iar altor Pirfi contractante la prezentul Protocol observafiile pe care ar dori si i le transmits in acelaf i interval de timp. 2. tn cazul in care reclamafia este prezentati de citre organizafie nationals a patronilor sau a lucritorilor, sau de citre alti orgenizefie neguvernamentali, nationals sau internationals, Comitetul de experfi independent informeazi in aceastS privinfi, prin intermediul Secretarului General, organizatiile Internationale ale patronilor sau ale lucritorilor, previzute ia articolul 27, paragraful 2, el Cartei, invittndu-le si formuleze observafii intr-un interval de timp pe care il va determine. 3. Pe baze acestor explicafii, informatii sau observafii transmise in aplicarea paragrafelor 1 f i 2 de mai sus, Partea contractantS pusi in cauzi fi organizafie care a formulat reclamafia pot transmite fn scris orice informatii sau observafii suplimentare Intr-un interval de timp determinat de Comitetul de experfi independent!, 4. fn cursul examinSrii reclamafiei, Comitetul de exptrft independent! poate organize audiere cu reprezentenfii pirfi lor.

Articolul 2
1. Fiecare Stat contractant poate, de asemenea, atunci cind ii exprimi consimjamintul de a ft legat de prezentul Protocol, fn conformitate cu dispozifiile art. 13 sau In orice alt moment ulterior, si declare ci recunoagte dreptul altor organizatii nafionale neguvernamentale, aflate sub jurisdicfia sa fi care au competent speciali in materiile guvernate de Carti, de a formula reclamafii impotriva sa. 2. Aceste declarafii pot fi ficute pentru durati determinate. 3. Declarable vor fi remise Secretarului General al Consiliului Europei care transmite copii ale acestora Pirfilor contractante $i care asiguri publicarea acestora.

Articolul 3
Organizatiile internationale neguvernamentale fi organizatiile nafionale neguvernamentale, menfionate la articolul 1 .b fi respectiv la articolul 2, nu pot prezenta reclamafii fn conformitate cu procedure previzuti la articolele 2, nu pot 63

115

Articolul 8
1. Comitetul de experfi independent* redacteaza un raport in care descrie masurile pe care le-a luat pentru examinarea reclamajiei i prezinta concluznle sale cdprivire la asigurarea sau neasigurarea de catre respectiva Parte contractanti, intr-un mod satisfacator. a aplicarii dispozijiei Cartei menfionate m reclamatie. 2. Raportul este trans mis Comitetului de Miniftri. De asemenea, aces ta este comunicat organizapei care a introdus reclamafia i Parti lor contractante la Carta, care nu vor avea dreptul de a-l publica. , Acesta este transmis Adunarii Parlamentare i facut public in acela$i timp ca rezolutia prevazuta $i articolul 9 sau eel mai tirziu intr-un interval de 4 him dupa transmiterea sa Comitetului de Minitri.

Statele-pirfi la prezentul Protocol consider^ ca primul paragraf al Anexei la Carti, referitor la Partea a III-a, se citete astfel: "Se xnjelege ci prezenta Carti cuprinde angajamente juridice cu caracter international a caror aplicare este supusi doar contrplului previzut in partea a IV-a a Cartei fi fa dispozifiile prezentului Protocol".
PARTEA A V-A

Articolul E
Nedlscrimmarea Pespectarea drepturilor recunoscute in prezenta Carta trebuie asigurata fara deosebire de rasa, sex, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine national! sau sociala, sanitate, apartenenfa la minoritate nationals, natere sau orice alta situape.

Articolul 9
1. Pe baza raportului Comitetului de experfi independent Comitetul de Mmi$fri adopta rezolujie cu majontate de voturi. In cazul in care se constata, de catre Comitetul deexpeifi independent, aplicare nesatisfacatoare a Cartei, Comitetul de Minitri adopia, cu majontate de doua treimi, recomandare la adresa Partiicontractante pusemcauza. In cele doua cazuri, doar Panfiile contractante la Carta pot tua parte la vot 2. La sol i itarea Partii contractante pusa In cauza, Comitetul de Miniftri poate, atunci cind raportul Comitetului de experfi independent! ridica problemele noi, si decida cu majontate de doua treimi a Pirfilor contractante la Carta si consults Comitetul guvernamental.

Articolul F
Derogari in caz de razboi sau de pericol public 1. in caz de razboi sau in cazul altui pericol public care amenin{a viafa napunii, oricare Parte contractanti poate lua masuri care deroga de la obligaptle prevazute de prezenta Carta, strict in masura in care situapa reclamai cu condipa ca aceste masuri sa nu fie in contradictie cu celelalte obligapi care decurg din dreptul international. 3. Oricare Parte contractanti care fi-a exercitat acest drept de derogate il va informa, intru-un interval de timp rezonabil, Secretarul General al Consiliului Europei despre toate masurile luate i motivele care le-au inspirat. De asemenea, aceasta trebuie si informeze pe Secretarul General asupra datei la care aceste masuri au incetat si fie in vigoare fi la care dispozifiile Cartei pe care le-a acceptat sint din nou aplicabile iu intregime.

Articolul 10
Partea con tract an ta pusa in cauza va furniza informajii asupra misurilor pe care le-a luat pentru a face efectiva recomandarea Comitetului de Minitri in urmatorul raport pe care acesta II va adresa Secretarului General in aplicarea articolului 21 al Cartei.

Articolul G
Restricfii 1. Drepturile fi principiile enunfate in Partea I, atunci, cind vor fi efectiv aplicate f i exercitarea efectiva a acestor drepturi fi principii, a$a cum este previzut in Partea -, nu vor putea face obiectul unor restrict sau Iimitari nespecificate in Parple I fi - a, cu exceppa celor prescrise de lege fi care sint necesare, intr-o societate democratica, pentru a garanta respectarea drepturilor fi libertaplor altera sau pentru a proteja ordinea publica, securitatea nafionala, sanatatea publica sau bunele mora vuri. 4. Restrictiile introduse in virtutea prezentei Carte fi obligafiile recunoscute in aceasta, nu pot fi aplicate decit in scopul pentru care au fost prevazute.

Articolul 11
Articolele 110 ale prezentului Protocol se aplica fi articole lor Pirpi a II- a primului Protocol aditional la Carta, in privinfa Statelor-paifi la acest Protocol, In masura in care aceste articole au fost acceptate.

Articolul 12
64

115

Articolul H
Relafffle dintre Carti fi dreptul intern sau acordurfle internafionale Prevederile prezentei Carte nu vor aduce attngere dispozifiilor dreptului intern fi ale tratatelor, conventiilor sau acordurilor bilaterale sau multilaterale care sint sau vor intra in vigoare fi care acorda un tratament mai favorabil persoanelor protejate.

expiririi unei per ioadc de luni de la data la care trei Pirfi contractante tl vor fi informat pe Secretarul General ci l-au acceptat. Pentru orice Parte contractanti care il va accepta ulterior, amendamentul va intra In vigoare fn prima zi din luna urmitoare expiririi unei perioade de luni de la data la care Partea respectiv! i I va in forma pe Secretarul General despre acceptarea
4. Orice amendament la Pirtile III fi VI ale prezentei Carte vor intra in vigoare tn prima zi din luna urmitoare expiririi unei perioade de luni de la data la care toate Pirtile contractante ft vor fi informat pe Secretarul General ci l-au accentat.

Articolul I
Puncrca fn aplicarc a angajamcntclor asumatc 1. FSra a aduce atingere mijloacclor de punere in aplicarc previzute fn aceste articole, dispozifiile relevante ale articolelor articolelor 1-31 ale Pirfii a H-a din prezenta Carti sint puse tn aplicare prin: a) legislatie sau acte normative; b) convenei incheiate intre partroni sau organizatii patronale i organizatii ale lucritorilor; c) combinape a acestor doui metode; d) alte mijloace corespunzitoare. 2. Angajameniclc dccurgind din paragrafele 1,2,3,4, 5 i 7 ale articolului 2, dm paragrafele 4,6 f i 7 ale articolului 7, din paragrafele 1,2,3 i 5 ale articoluli 10 fi ale articolelor 21 ft 22 ale Pirfii a II- din prezenta Carti vor fi considerate ca fiind respectate de indati ce aceste dispozifii vor fi aplicate, conform paragrafului I din prezentul articol, marii majoritifi a lucritorilor respectivi.

Articolul
Semnarca, ratificarea i intrarea in vigoare 1. Prezenta Carti este deschisi semnirii statelor-membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusa ratificarii, acceptirii sau aprobirii. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse Secretarului General al Consiliului Europei. 3. Prezenta Carti va intra fn vigoare in prima zi a limit urmitoare expiririi unei perioade de luna de la data la care trei state ale Consiliului Europei ifi vor fi exprimat consimfimintul de a fi legate de prezenta Carti, conform prevederelor paragrafului precedent 4. Pentru orice stat-membru care ifi va exprima ulterior consimfimintul de a fi legat de prezenta Carti, aceasta va intra in vigoare in prima zi a lunii urmitoare expiririi unei perioade de luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare.

Articolul J
Amcndamente 1. Orice amendament la Pirfile I fi II din prezenta Carti destinat si extindi drepturile garantate prin Carti fi orice amendament la Pirtile 01 ft VI, propus de Parte contractanti sau de Comitetul guvernamental, este comunicat Secretarului General al Consiliului Europei fi transmis de Secretarul General Pirfilor contractante la prezenta Carti. 2. Orice amendament propus conform prevederelor paragrafului precedent este examinat de Comitetul guvernamental care inainteazi textul adoptat Comitetului de Miniftri dupi consultarea Adunarii Parlamentare. Dupi aprobarea sa de citre Comitetul de Miniftri, acest text este comunicat Pirfilor contractante in vederea acceptirii sale. 3. Orice amendament la Partea I sau a I I-a din prezenta Carti va intra fn vigoare, pentru Pirfile contractante care l-au acceptat, tn prima zi din tuna urmitoare 65

Articolul L Aplicare
tcritoriali 1. Prezenta Carti se aplici pe teritoriul metropolitan al fiecarei Pirfi contractante. Orice semnatar poate, fn momentul semnirii sau in momentul depunerii instrumentului siu de ratificare, acceptare sau de aprobare, sa precizeze, printr-o declarafie adresati Secretarului General al Consiliului Europei, teritoriul care este considerat in acest scop drept teritoriul siu metropolitan. 2. Orice semnatar poate, in momentul semnirii sau in momentul depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare, sau in orice alt moment ulterior, si declare, prin notificarea adresati Secretarului General al Consiliului Europei ci prezenta Carti se va aplica, fn intregime sau in parte, asupra acelui sau acelor teritorii metropolitan specificate in respectiva declarafie fi ale cirora relafiile international sau pentru care ifi asuma responsabilitatea international!. Acesta va specifica, fn

115

declarafia respectiva, articolele sau paragrafele Pirfii a II- a Cartel pe care le accepta ca obligatorii fn privinfa fieciruia dintre teritoriile desemnate in declarafie. 3. Carta se va aplica pe teritoriul sau teritoriile desemnate in declarafia menfionati in paragraful precedent incepind din prima zi a lunii urmitoare expiririi unei perioade de luni de la data primirii notificarii acestei declarafn de catre Secretarul General. 4. Orice Parte contractanti va putea, fn orice moment ulterior, si declare, prin notificarea adresati Secretarului General al Consiliului Europei, ci, in ceea privefte unui sau mai multe dintre teritoriile la care Carta se aplici in virtutea paragrafului 2 al prezentului articol, aceasta accepti ca obligatoriu orice articol sau paragraf numerotat pe care nu il acceptase inci in privinfa aeestui sau acestor teritorii. Aeeste angajamente ulterioare vor fi considerate parte integrant! a declara(iei originate in ceea ce prive?te teritoriul respectiv i vor produce aceleaji efecte fnceplnd din din prima zi a lunii urm&toare expir&rii unei perioade de luni de la data primirii notificarii de c&tre Secretarul General.

Articolul
NotificSri Secretarul General al Consiliul Europei va notifica statelor-membre ale Consiliului Europei ssi Directorului General al Biroului International al Muncii: a) orice semnare; b) depunerea oricirui instrument de ratificare, acceptare sau aprobare; c) orice dati de intrare in vigoare a prezentei Carte fn conformitate cu articolul K; d) orice doclarajie ficuti fn aplicarea articolelor A paragrafelor 2 $i 3, D paragrafele I ?i 2, F paragraful 2, ?i L paragrafele 1, 2, 3 i 4; e) orice amendament fn conformitate cu articolul J; 0 orice denunfare fn conformitate cu articolul M; g) orice alt act, notificare sau comunicare fn legituri cu prezenta Carti. in virtutea celor expuse mai sus, subsemnafii, avfnd depline puteri fn acest scop, am semnat prezenta Carti revizuiti. Incheiata la Strasbourg la 3 mai 1996, in limbile francezi i engleza, ambele texte fiind egal autentice, intr-un singur exemplar care va fi depus in arhivele Consiliului Europei. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite copii certificate conforme fiecirui stat-membru al Consiliului Europei i Directorului General al Biroului International al Muncii.

Articolul M
Dcnunfarca 1. Nici Parte contractanti nu poate denunfa prezenta Carti inainte de cxpirarea unei perioade de 5 ani de la data la care Carta a intrat fn vigoare tn ceea ce privctc sau inainte de expirarea oricirei alte perioade ulterioare de 2 ani ?i, tn toate cazurile, un preaviz de luni va fi not i ficat Secretarului General al Consiliului Europei care va informa despre acest fapt celelalte Purfi contractante. 2, Orice Parte contractanti poate, conform dispozijiilor enuntate fn paragraful precedent, si dcnunjc orice articol sau paragraf din Partea a I I-a a Cartei pe care 1a acceptat, sub rezerva ca numirul articole lor sau paragrafelor prin care este angajati aceasti Parte si nu fie niciodati mai mic de 16 fn primul caz i de 63 in al doilea caz, $i ca acest numir de articole sau paragrafe si continue si cuprindi articolele selectate de aceasti Parte contractanti dintre cele la care se face referire speciali tn articolul A, paragraful I, alineatul b. 3. Orice Parte contractanti poate dcnunfa prezenta Carti sau oricare articol sau paragraf din Partea a I I-a a Cartei fn condifiile prevazute in paragraful I din respective articol, in privinfa oricarui teritoriu la care prezenta Carti se aplici in virtutea unei cleclarajii formulate In conformitate cu paragraful 2 din articolul L.

ANEXA LA CARTA SOCIALA EUROPEANA REVIZUITA Cimpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite in privin{a persoanelor protejate. 1. Sub rezerva prevederelor articolului 12, paragraful 4, i a articolului 13, paragraful 4, persoanele vizate in articolele de la 1 - 17 nu includ strainii decit fn masura in care ei sint cetafeni ai celorlalte Parji contractante care locuiesc sau muncesc legal pe teritoriul Partii contractante interesate, intelegindu-se ci articolele vizate mai sus vor fi interpretate fn lumina dispozifiilor articolelor 18 i 19. Prezenta interpretare nu exclude extinderea drepturilor analoge i altor persoane de catre una dintre Pir|i. 2. Fiecare parte contractanti va acorda refugiatilor ce corespund definijiei de Convenpei de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiatilor i Protocolul din 31 ianuarie 1967, care locuiesc legal pe teritoriul siu, un tratament eft mai favorabil posibil in orice caz nu mai putin favorabil decft eel la care aceasta s-a angajat in virtutea Conventiei din 1951, precum i a celorlalte acorduri Internationale existente i aplicabile refugiatilor mentionati mai sus.

Articolul N
Anexii

Anexa la prezenta Carti este parte integranti din aceasta. 66

115

PARTEA I, paragraful 18 $i Partea a 11-a, articolul 18, paragraful I Se fntelege ci aceste


prevederi nu vizeazi intrarea pe teritoriul Pirtilor contractante i nu aduc atingere prevederelor Convent iei Europene de stabilire semnati la Paris la 13 decembrie 1955.

Articolul 7, paragraful 2
Prezenta prevedere nu itnpiedici Parfile si prevadi in lege posibilitatea ca tinerii care nu au implinit virsta minimi previzuti si realizeze munci strict necesare pregatirii profesionale proprii atunci cind munca se realizeazi sub controlul personalului competent autorizat fi cu condifia ca securitatea i protecfia sinitifii tinerilor in munci si fie garantate.

PARTEA AII-A Articolul 1, paragraful 2


Aceasti prevedere nu va putea fi interpretati nici ca autonzind clauzele sau practicile de securitate sindicali.

Articolul 7, paragraful 8
Se infelege ci Parte va indeplini angajamentul luat in acest paragraf daci ea se conformeazi spiritului aeestui angajament prevazind in legislafia proprie ca marea majoritate a minorilor sub 18 ani si nu fie angajati la munci de noapte.

Articolul 2, paragraful 6
Pirfile vor putea dispune ca aceasti prevedere si nu se aplice: a) lucritorilor avind un contract sau un raport de munci a cirui durati totala nu depaete luni i/sau a cirui durati siptaminali de lucru nu depiete 8 ore. b) Atunci cind contractul sau raportul de munci au un caracter ocazional $i/ sau specific, cu condifia, fn acest caz, ca motive objective sa justifice neaplicarea.

Articolul 8, paragraful 2
Aceasti dispozifie nu va fi interpretati ca fi cum ar consacra interdicfie cu caracter absolut. Pot intervini excepfii, de exemplu, in cazurile urmitoare: a) daci lucritoarea a comis grefali ce justifies incetarea raportului de munci; b) daci intreprinderea respectiva ifi inceteaza activitatea; c) daci termenul prevazut de contractul de munci a incetat.

Articolul 3, paragraful 4
In scopul aplicarii acestei prevederi, atribufiile, organizarea fi condifiile de funcfionare ale acestor servicii trebuie si fie determinate de legislate sau reglementiri international, de convenfii colective sau orice alt mijloc adecvat conditiilor nafionale.

Articolul 12, paragraful 4


Cuvintele "f i sub rezerva conditiilor stipulate in aceste acorduri" care figureazi in introducerea la acest paragraf se consider! ca insemnind ci, in ceea ce privef te prestafiile, care exist! independent de un sistem contributiv, Parte poate cere realizarea unei perioade de edere prescrisa inainte de acordarea acestor prestapi cetifenilor altor Pirfi,

Articolul 4, paragraful 4
Aceasti prevedere va fi interpretati in aa fel incit si nu interzici concediere imediata in caz de abatere gravi.

Articolul 13, paragraful 4


Guvernele care nu sint Pirti in Convenfia europeana de asistenfi sociali fi medical! pot ratifica Carta Sociali in ceea ce privef te acest paragraf, sub rezerva acordirii pentru cetifenii altor Pirti a unui tratament conform prevederelor convenfiei menfionate.

Articolul 4, paragraful 5
Se infelege ci Parte ifi poate lua angajamentul cerut in acest paragraf daci refinerile din salarii sint interzise pentru marea majoritate a lucritorilor, fie prin lege, fie prin convenfii colective sau sentinfe de arbitraje, singurele excepfii fiind persoanele care nu sint vizate de aceste instrumente.

Articolul 16
Se infelege ci protecfia acordati de aceasti prevedere acoperi familiile monoparentale.

Articolul 6, paragraful 4
Se infelege ci fiecare Parte poate, in ceea privefte, si reglementeze prin lege exercitarea dreptului la greva, cu condifia ca orice alta restricfie eventual! a aeestui drept si poata fi justificata in conformitate articolului G. 67

Articolul 17 115

Se infelege ci aceasti prevedere acoperi toate persoanele in virsta de mai pufin de 18 ani, cu excepfia situafiei in care majoratul este atins mai devreme, in virtutea legislafiei aplicabile, fir! prejudicierea altor dispozifii previzute de Carti fi anume de articolul 7. Aceasta nu aplici obligafia de a asigura invifimintul obligatoriu pin! la virsta menfionati.

Articolul 19, paragraful 6


in scopul aplicarii prezentei dispozifii, prin "familie a lucratorului migrant" se infelege eel pufin soful/sofia lucratorului fi copiii sai necisatorifi, atita vreme cit ei sint considerafi minori de legislafia pertinent! a statului primitor fi sint intrefinufi de citre lucritor.

4. Se tntelege ci pot fi excluse de la aplicarea acestor articole comunitltile religioa.sc fi institujiile lor, chiar atunci cind aceste institutii stnt 'Intreprinderf fn aenaul paragraful ui 3. Institu(iile ce desfi$oari activitifi inspirate de anumite idealuh aau care ae ghideazi dupl anumite concepte morale, idealuri fi concepte protejate de legeslafia national! pot fi excluse de aplicarea acestor articole tn misura tn care este neceaar pentru protejarea orientirii tntreprinderii, 5. Se tntelege ci, atunci cind tntr-un stat drepturile enuntate tn prezentele articole stnt exercitate tn cadrul diveraelor filiate ale Tntreprinderii, Partea reapecttvl trebuie ai fie considerate ca tndeplinind obiigajiile ce decurg din aceste prcvedcri, 6. Pirtile vor putea exclude din ctmpul de aplicare a prezentelor articole Intreprindcrile ale ciror efective nu ating un prag stipulat de legislate sau practica najionalft,

Articolul 20
1. Se infelege ci materiile ce aparfin domeniului securitifii sociale, precum fi prevederile referitoare la prestafiile de omaj, la prestafiile pentru persoanele virstnice 5 i la prestafiile de urma? pot fi excluse din cimpul de aplicare al aeestui articol. 2. Nu vor fi considerate ca discriminiri in sensul prezentului articol prevederele referitoare la protecfia femeii, mai ales in ceea ce privefte sarcina, nafterea fi perioada postnatal!. 3. Prezentul articol nu fmpiedicft adopterea de mleuri specifice viztod rcmcdicrca inegali(i(ilor de fapt. 4 Pot fi excluse din ctmpul de aplicare a prezentului articol iau din a unor* dintre dhspozifiile sale activ1111 le profesionale care, tn func|ie de nature lor saude conditiile de exercitare, nu pot fi tncredintste decit perioanelor de un anumit sex, Aceasti dispozipe nu va fi interpretatl ca obligtnd Pfirjile fl decidi pe cale legislative sau normative liata activitfijilor profesionale care, in fiinc(ie de natura lor; pot fl rczervate lucritorilor de un anumit aex.

Articolul 22
1, Aceasti prevedere nu afecteazi atribujjile fi obligatiile atatelor In materia

de aduptarea reglementirilor referitoare la igiena f i aecuritatea la locul de muncl sau competen|ele fi reaponaabiliti(ile organelor tnaarcinate cu supravegherea reepectirii aplieirii aceatora. 2. Termenii "servicii f i facilitifii sociale f i social-culturalc" vizeazi serviciile fi facilitijile de naturi aociali fi/aau cultural! pe care le ofer! anumite tntreprinderi lucritorilor, cum ar fi asistenta social!, terenurilc de spot, sllile pentru hrinirea suganlor, bibliotccilc, taberele de vacant! etc.

Articolul 23, paragraful /


In scopul aplieirii acestui paragraf, expresie **ctt mai mult timp posibil" se refer! la capacititile fizice, paihologice fi intelectuale ale persoanei to vlrstl.

Articolul 24
Binefteles c! fn scopul aplieirii acestui articol termenul "concediere" somnific! fncetarea raportului de munci la initiative patronutui, 2 , Se tntelege c! acest articol acoperl toti lucritorii, dar ! Parte poate lustrage fn fntrcgime sau partial de sub protcetia aa urmitoarele categorii de salaried a) lucritorii angajafi fn baza unui contract de munc! tncheiat pe perioadi determinate sau care prevede muncl determinate; b) lucritorii ce efecteazl perioadi de fncercare sau care nu realizeaz! perioada de vechime cerutl, cu conditia ca durata acesteis el fie stabiliti dinainte %i ca ea si fie rezonabill; c) lucritorii angaja(i cu titlu ocazional pe perioadi scurtl, 3, tn scopul aplieirii acestui articol, urmitoarele situatii mi constituie motive fntemeiate de concediere: a) afilierea sindicall sau participarea la activititi aindicale tn afare orelor de program sau, cu conaimtimtntul patronului, tn timpul orelor de program;
1,

Articolele 21 f t 22
1. In scopul aplieirii acestor articole, termenii "reprezcntanfi ai lucritorilor'*

desemneazi persoanele recunoscute ca a tare de legislate aau de practica nationally 2. Termenii "legislajia ft practica national!" vizeazi, dupl caz, tn afori de legi ft acte normative, conventiile colective, alte acorduri tntre patron fi reprezentan|ti lucritorilor, uzanfele fi hotlrfrile judecitorefti pertinents 3. In scopul aplieirii acestor articole, termenul "fntreprindere" este interprets! ca vizind un ansamblu de elemente materiale f i nemateriale, avfnd aau nu personalitate juridici, destinat produced de bunuri aau prcstirii de servicii, fn scop economic, fi dispunind de putcre de decizie fn privinfa comportamentului alu pe pia|i. 68

115

b) faptul de a solicits, de a exercita aau de a avea mandat de reprezentant al lucritorilor; c) faptul de fi depus pllngere sau de a fi participat la proceduri angajate tmpotriva unui patron pe motivul unor pretinse fncllciri ale legislatiei sau de a fi prezentat un recurs fn fa|a autorititilor administrative competcnte; d) raaa, culoarea, aexul, starea civil!, responsabilititile familiale, aarcina, religia, opinia politic!, originea national! aau social!; e) concediul de matemitate aau concediul parental; 0 absen(a temporar! din munc! pe moti v de boali sau accident, 4, Se tntelege ci indemnizatia sau orice alt! reparatie adecvat! tn caz de concediere fir! motiv valabil trebuie si fie determinati de legislate aau regiementarea national!, prin conven|ii colective sau prin orice alt! modalitate adecvat! conditiilor nationals

Articolul 27
Se infelege ca acest articol se aplica lucratorilor de ambele sexe care au responsabilitafi familiale fafa de copiii aflafi in intrefinerea lor, precum i fafa de alfi membri ai familiei lor directe care au nevoie, in mod evident, de ingrijirea sau de sprijinul lor, atunci cind aceste responsabilitafi limiteazaposibilitafile lucritorilor de a se pregati, a intra, a participa sau a progresa intr-o activitate economici. Termenii "copii aflafi in intrefinere" ?i "alt membru al familiei directe care are nevoie, in mod evident, de ingrijire i de sprijin" sint infelefi in sensul definit de legislafia nafionali a Pirfilor.

Articolele 28 f i 29
In sensul aplicarii acestor articole, termenul "reprezentahfi ai lucritorilor" desemneaza persoanele recunoscute ca atare de legislafia sau de practica nafionala. PARTEA -A Se infelege ca prezenta Carta confine angajamente juridice cu caracter international a caror aplicare este supusa numai controlului prevazut in Partea a IV-a.

Articolul 25
1. A utoritatea competent! poate, tn mod exceptional fi dupl coneultarea organizatiilor patronilor fi lucritorilor, a! excludi categorii detcrmitMc de hicritori de la protec|ia previzut! tn aceasti diepozijic, pe motivul naturii speciale a raporturilor de munci, 2. Se tn|elege ci termenul "tneolvabilitate" va fi atribuit de iegistatic fi de practica national!* 3. Creanfele lucratorilor care fac obiectul acestei dispozifii vor trebui si cuprindi eel pufin: a) creanfele lucratorilor cu titlu de salarii aferente unei perioade determinate, care nu trebuie si fie mai mica de 3 luni intr-un sistem de privi legii i de 8 saptamini intr-un sistem de garanfii, care precede insolvabilitatea sau incetarea raportului de munca; b) creanfele lucratorilor platite cu titlu de concediu, datorate ca urmare a muncii efectuate in cursul anului in care a survenit insolvabilitatea sau incetarea raportului de munca; c) creanfele lucratorilor cu titlu de sume datorate pentru alte absenfe remunerate aferente unei perioade determinate, care nu trebuie sa fie mai mica de 3 luni intr-un sistem de privilegii i de 8 saptamini intr-un sistem de garanfii i care precede insolvabilitatea sau incetarea raportului de munca. 4. Legislafiile i reglementarile nafionale pot limita protecfia creanfelor lucratorilor la suma determinate care va trebui sa fie de un nivel social acceptabil.

Articolul A, paragraful 1
Se infelege ci paragrafele numerotate pot cuprinde articole care nu confin decit un singur paragraf.

Articolul B, paragraful 2
In sensul paragrafului 2 al articolului B, prevedenle Cartel revizuite corespund prevederilor Cartei care au acelaf i numir de articol sau de paragraf, cu excepfia: a) articolul 3, paragraful 2, al Cartei revizuite care corespunde articolului 3, paragrafele 1 i 3, al Cartei; b) articolul 3, paragraful 3, al Cartei revizuite care corespunde articolului 3, paragrafele 2 i 3, al Cartei; c) articolului 10, paragraful S, al Cartei revizuite care corespunde articolului 10, paragraful 4, al Cartei; d) articolului 17, paragraful 1, al Cartei revizuite care corespunde articolului 17, al Cartei; PARTEA A V-A

Articolul 26
Se infelege ca acest articol nu obliga Parfile sa adopte un act normativ. Se infelege ca paragraful 2 nu acopera harfuirea sexuala. 69

Articolul E
diferenfi de tratament fondati pe un motiv obiectiv i rezonabil nu este

115

considerate ca discriminatoare.

Articolul F
Termenii "in caz de rizboi sau in cazul altui pericol public" vor fi interpretati astfel incit si acopere i ameninfarea de rizboi.

Articolul I
Se infelege ci lucratorii exclufi in conformitate cu anexa la articolele 21 f i 22 nu vor fi luafi in considerare la stabilirea numarului lucritorilor respectivi.

Articolul J
Termenul "amendament" va fi infeles astfel incit si acopere fi includerea de noi articole in Carti.

70

115