Sunteți pe pagina 1din 3

Opera eminesciana isi atinge apogeul in cea de a3a etapa a creatiei poetului numita si perioada capodoperelor.

Cea mai importanta opera din aceasta etapa este poezia Luceafarul care pana sa fie publicata a cunoscut un timp indelungat de creare. Ea a fost publicata intai in Almanahul Societatii Academice Social-Literare Romania una! in luna aprilie a anului "##3. Luceafarul are la origine basmul $ata din gradina de aur!% cules de calatorul german Richard &unisch.'n basm finalul este brutal insa Eminescu il modifica incheind poemul cu un blestem( $iti fericiti%atat de fericiti cat )iata toata un chin s-a)eti de-a nu muri impreuna!. *n alt basm care a ser)it ca sursa de inspiratie a fost +iron si frumoasa fara cap! in care apare ideea idealului intangibil.,e asemenea +itul +esterului +anole reprezinta si el un iz)or mitologic unde apare ideea de sacrificiului pentru creatie. Alaturi de sursele folclorice ale poemului% poetul si iz)oare filozofice 'nfluenta schopenhauriana isi face aparitia in conturarea opozitiei dintre geniu si omul comun. -oemul reprezinta o alegorie despre geniu% dar si o meditatie asupra conditiei umane duale. .ot de la schopenhaeur este luata si ideea originii lumii ( /u e nimic si totusi e o sete care-l soarbe!%idee despre care au )orbit de asemenea si -laton si Aristotel. Asadar poezia Luceafarul! este una comple0a si reprezinta o sinteza de teme si moti)e.Cea mai importanta tema este conditia omului geniului %geniul reprezentand o obsesie a poetului.El este )azut in sens schopenhaeurian adica solitar%dornic de cunoastere%izolat de semeni%rece in plan afecti)%asadar in antiteza cu omul comun care este contemplati).O alta tema importanta o reprezinta si tema iubirii %una des intalnita in operele eminesciene.Aici%iubirea este )azuta ca o aspiratie spre alte lumi si ca o modalitate de cunoastere a sinelui prin reflectarea in celalt.Apare de asemenea iubirea a doi e0ponenti din aceeasi lumi. O a treia tema este tema timluil care la Eminescu reprezinta o supratema..impul este )azut cu cele doua )alente ale sale ( timpul cosmic asimilat )esniciei si timpul terestru cel masurabil cu ceasornicul care simbolizeaza efemeritatea umana.'n poezie apare de asemenea si tema naturii./atura terestra%unde au loc intalnirile de dragoste este feerica iar natura cosmica apare ca cea de inceput de lumie si este prezenta in tabloul al3-lea%une apare calatoria catre demiurg. .emele poeziei se imbina cu multiplele moti)e. *nul dintre ele este fortuna labilis adica soarta schimbatoare a fiintelor umane C1ci toi se nasc spre a muri2 i mor spre a se nate!. Apare de asemenea moti)ul )isului%al ingerului si al demonului.*n alt moti) principal este cel al oglinzii%adica luna care reprezinta un spatiu de reflecate.'n partea a3a a poeziei apare si moti)ul )anitas )nitatuum prin care poetul sublineaza caracteerul trecator al )ietii omenesti. -oezia Luceafarul reuneste si o sinteza de teme si specii.Se regaseste asadar o sinteza de liric%epic% si dramatic.Apar astfel elemente de basm cum ar fi introducerea specifica basmului a fost o data ca-n po)esti!.-oezia are de asemenea persona3e%care incadreaza poezia in lirica mastilor de catre .udor 4ianu.-oetul recurge la persoan3e simbolice precum Catalin% Catalina% Luceafarul care nu sunt decat )oci lirice ale poetului. *n alt element de basm este e0istenta unor taramuri diferite unde se intalnesc realul su fantasticul.Relatarea se face la persoana a3a si apar modalitati de e0punere specifice genului epic precum dialogul si monologul. Cu toate ca apar elemente epice%cele lirice sunt cele mai importante.Epicul este doar un scenariu%un prete0t pentru a se dez)alui trairile profunde ale poetului.

-oezia Luceafarul este formata din patru tablouri. -rimul tablou cuprinde interferenta planurilor uman-terestru si uni)ersal-cosmic.-lanul uman este simbolizat de catre fata de imparat care se alfa intr-un spatiu ingust! castelul singuratic! anticipand prin aceasta ingustimea )iziunii ei. Atunci cand ea il cheama pe Luceafar foloseste sintagma )iata-mi lumineaza! care arata faptul ca doreste sa faca parte din )iata ei.La incepul poeziei fata este unicizata datorita aspiratiilor ei de a-si depasi conditia si era una la parinti si mandra-n toate cele cum e fecioara intre sfinti si luna intre stele!. Luceafarul%apare in primul tablou in chipul unui inger -area un tanar )oieod cu par de aur moale! % 'ar umbra fetei stra)ezii e alba ca de ceara un mort frumos cu ochii )ii ce scanteie-n afara!.El este nascut din principii opuse! 'ar cerul este tatal meu si muma-mea e marea!.'dila dintre cei doi este una imposibila%limita dintre cele doua lumi fiind oglinda )isului! si din oglinda luminis pe trupu-i se re)arsa!% ea il pri)ea cu un suras%el tremura-n glinda% caci o urma adunc in )is de suflet sa se prina!. Singura cale de intelegere intre cei doi este cantonarea in planul omenesc! $ii muritor ca mine! deoarece trecerea in celalt plan ar insemna pentru ambii e0ponenti%moarte. Al doilea tablou este al unei lumi efemere unde traiesc cei sub zodia norocului. Catalin este )iclean! cu obra3ei ca doi bu3ori! si cu ochi indrazneti!.,iferenta fata de infatisarea Luceafarului este una ma3ora.,escrierea copilasului! nu presupune ironie ci doar sublineaza diferenta dintre cele doua lumi.$ata de imparat%de)inde in acest tablou%Catalina care este un deri)at de la numele Catalin%pentru a arata apartenenta la aceeasi lume%la un destin comun Si gurali) si de nimic%-teai potri)i cu mine!. Catalina isi da astfel seama de imposibilitatea atingeri idealului% se inalta tot mai sus%ca sa nu-l pot a3unge%in )eci il )oi iubi si-n )eci )a ramane departe!.'n tabloul al doilea apare de asemenea si limba3ul popular acu-i acu!%!sa-ti incercei norocu!% arz-ofocu!% sa-mi dai o gura numai una!% ti-as arata din bob in bob! care e0prima accesibilitatea po)estii de iubire si de asemena limba3ul comun%cel a-l lumii terestre. 'n ce-l de-al 3-lea tablou apare doar planul cosmic si este redata calatoria interstelara a lui 56perion spre demiurg.Asadar Luceafarul ia in acest tablou numele de 56perion%asta insemnand o fiinta care este deasupra oamenilor obisnuiti.Luceafarul porneste intr-un zbor titanic spre inceputuri%intr-o incercare dramatica de a-si schimba destinul.'n plan alegoric idee semnifica faptul ca geniul este gata sa renunte la creatie pentru implinirea in plan afecti).Acum este momentul cand%prin )ocea ,emiurgului%constatam diferenta dintre dintre cele doua lumi care%pentru o clipa parusera a comunica.Oamenii nu-si pot controla destinul%ei au doar stele cu noroc si prigoniri de soarta! si sunt pieritori asemeni )alurilor Cand )aluri afla un mormant%rasar in urma )aluri! pe cand noi nu a)em nici timp nici loc si nu cunoastem moarte!. 56perion este obosit de )esnicie ,e greul negrei )ecnici%mi-e sete de repaos!.-rin calatoria sa catre ,emiurg reiese statutul sau de rebel 7 etimologic%numele lui inseamnand purtator de lumina care s-a re)oltat impotri)a ordinii lumii si s-a transformat in ingerul intunericului8.Libertatea insa nu ii este oferita! insa murirea nu se poate! deoarece disparitia Luceafarului ar insemna anularea echilibrului cosmic.Asadar conditia lui de geniu%este tragica%el trebuind sa sustina lumea cu gandirea lui. .abloul urmator%al 9-lea prezinta interferenta celor : planuri uman-terestru si uni)ersal-cosmic. Luceafarul si Catalina se mai intalnesc o data pentru a obse)a ca e0ista o incompatibilitate intre cele doua lumi. Cand fata il in)oca din nou pe Luceafar% chemarea s-a se schimba din )iata-mi lumineaza! in norocu-mi lumineaza!.Acest fapt

intareste ideea ca cele doua lumi sunt mult prea diferite.,e data aceasta Catalina isi da seama ca cei doi sunt incompatibili si ii cere Luceafarul sa ii lumineze doar norocul%acesta fiind un element tipic muritorilor. Acum se produce si despartirea definiti)a a celor doua lumi( omul comun%!chip de lut!%traieste in cerul stramt al clipei%incapabil de a-si controla norocul%destinul in timp ce geniul isi este suficient siesi% nici;...< capabil de a ferici pe cine)a%nici capabil de a fi fericit.El n-are moarte dar n-are nici noroc.! 'n cocluzie%putem afirma ca sub aspiratia unei po)esti de dragoste% Luceafarul reprezinta defapt o sinteza a liricii lui Eminescu si de asemenea o putem numi cheia de bolta a intregii creatii eminesciene.