Sunteți pe pagina 1din 6

UNELE CONSIDERATII PRIVIND INCIDENTA DEMENTELOR

Cornelia-Eugenia Munteanu* Lucretia-Anina Moraru** Importanta studierii involutiei senile consta nu numai ? n interesul ei teoretic, de cercetare, ci si ? n aspectul ei pragmatic, datorita sporirii numarului de deteriorari mentale. Lucrarea ? si propune sa aduca ? n atentie un fenomen din ce ? n ce mai des ? nt? lnit la nivelul populatiei nationale, dar la fel de prezent si la dimensiune mondiala. Diagnosticarea precoce a deficitului cognitiv si initierea imediata a tratamentului medicamentos pot sa mentina la nivel adaptativ independenta si autonomia celor afectati. De asemenea scad costurile necesare ? ngrijirilor medicale si sociale, ale spitalizarilor ? n cazul ? n care depistarea declinului mental s-ar produce mult mai t? rziu, ? ntr-un stadiu sever. 1. Definitie Procesul de ? mbat? nire al fiintelor vii, ? n special a omului, se realizeaza pe doua planuri: cel al biostructurilor (sistemul nervos, endocrin), al suportului material al vietii psihice si cel al desfasurarii propriu-zise a functiilor psihice. Toate evenimentele, fenomenele, situatiile care se petrec ? n aceste planuri determina forma si viteza de desfasurare a ? mbatr? nirii sau involutiei psihice. Cunoasterea corecta a starii psihice a subiectului si stabilirea corecta a stadiului de declin cognitiv impun luarea ? n considerare a urmatoarelor dimensiuni: v? rsta (dimensiunea timp calendaristic); mediul socio-cultural ? n care a evoluat si a ? mbatr? nit subiectul si generatia ? n care el este inclus. ementa reprezinta o scadere, o diminuare, o degradare, un declin al capacitatilor cognitive, raportate la nivelul anterior, optim, al psihismului unei persoane si care afecteaza nivelul randamentului intelectual, adaptativ, personalitatea ? n ansamblu. eclinul functiilor cognitive asociat cu modificarile importante ? n sfera comportamentala se reflecta ? n mod evident ? n e!ecutarea activitatilor cotidiene ale subiectului afectat. "heorghe si #arinescu sunt de parere ca toate dementele sunt sindroame psihiatrice cu substrat organic, accelerari ale procesului normal de ? mbatr? nire a creierului ($%%&, p.'). (lterarea intelectuala este profunda, progresiva si globala. (cestor trei caracteristici li se adauga ireversibilitatea activitatilor psihice: ce s-a produs evolueaza numai ? ntr-un singur sens, spre )cronicizare si e!itus) (*? rbu, +,',, p. +-,). ? n istoria definirii sale, conceptul de dementa a suferit multiple interpretari teoretice, ? n functie de achizitiile stiintifice si de diversele curente biomedicale. P.P. .eveanu propune urmatoarea definitie a dementei: )este fenomenul de dezorganizare a e!perientei, de alterare a vigilentei, pierdere a autocriticii, disparitia perceptiilor, automatismelor, deprinderilor si a amintirilor) (+,'/, p. +/&). ? n +,%0, (. (lzheimer descrie pentru prima data dementa presenila. (utorul considera ca boala debuteaza ? n 1urul v? rstei de && ani, manifest? ndu-se print-o deteriorare intelectuala progresiva si globala. 2ste produsa de o atrofie cerebrala difuza av? nd doua caracteristici pe plan histopatologic: cromatoliza totala a celulelor nervoase si frecventa placilor speciale argirofile ()senile)). )3a persoanele cu tulburari cerebrale organice (de e!. 4oala (lzheimer), deficientele de memorie privesc perioada recenta, ? n timp ce evenimentele intense si fericite 5de demult6 sunt conservate (3egea lui 7ibot sau regula lui 8ac9son)) (4enesch, +,,&, p. +:,). 2. Caracteristicile dementei Clinic, debutul este lent, insidios, progresiv, adesea dificil de precizat cronologic. 2ste marcat de un deficit mnezic global care se agraveaza ? n timp, fara fabulatie sau false recunoasteri (? n acest stadiu). (pare destul de intens dezorientarea spatiala. ? n acest stadiu se ? nregistreza un deficit mental global. (ctivitatea psihomotorie este ? ncetinita, ? nsotita de apatie progresiva si indiferenta, alteori de furie si an!ietate. ? n anumite

cazuri tabloul este deschis de o depresie cronica. 2ste afectata g? ndirea simbolica. (cest pre1udiciu este responsabil de tulburarile de pra!ie, de scriere, de lectura si chiar de limba1. .u este vorba de o veritabila apra!ie sau afazie ci de dificultati ? n activitatea operatorie si ? n? ntelegerea simbolica a consemnelor. ? n acest stadiu se situeaza deficitul ? n g? ndirea reprezentativa, operatorie sau instrumentala. ? n faza evolutiva, care survine dupa c? tiva ani, dementa este profunda, masiva, resimtindu-se at? t la nivelul functiilor intelectuale superioare: 1udecata, abstractizare, sinteza, c? t si la nivelul functiilor elementare. #emoria este considerabil afectata cu deficit global al functiilor de fi!are si de rememorare. (tentia spontana si provocata este semnificativ atinsa. Tulburarile de orientare temporo-spatiala sunt foarte intense si realizeaza un simptom dominant. Cea mai perturbata este orientarea ? n spatiul imediat: pacientii se pierd ? n mod repetat ? n propriul apartament sau ? n spitalul ? n care au trebuit sa fie internati. isparitia completa a activitatii operatorii si simbolice este ? nsotita de un pre1udiciu al g? ndirii reprezentative formale, antren? nd un adevarat sindrom afazo-apra!o-agnozic. (fazia, de tip senzorial, este caracterizata de o pierdere completa a ? ntelegerii simbolice. *e ? nt? lneste ecolalia, care nu este dec? t raspunsul formal, ? n ecou, al ? ntrebarii puse si palilalia, repetitia iterativa de silabe, de cuvinte sau fraze scurte alcatuite din asociatii pur formale, emisia unui cuv? nt antren? nd imediat ecoul lui. (ceste tulburari sunt ? nsotite de 1argonofazie incomprehensibila. Cititul si scrisul ram? n adesea posibile, dar pe plan pur formal si automat. 3ectura silabisita si scrierea prin copiere fara ? ntelegerea sensului nu sunt altceva dec? t )pseudo-afazie) si )pseudoagrafie). isparitia functiilor operatorii antreneaza tulburari pra!ice foarte importante. (pra!ia ideatorie este manifesta cu conservarea anumitor gesturi automate (gamalia chibritului este trecuta pe partea cartonata a cutiei, si nu de latura care sa determine aprinderea). 3a testul de copiere a desenului rezultatele sunt foarte modeste. (desea se ? nt? lneste fenomenul de closing-in. Tulburarile gnozice sunt foarte marcate: recunoasterea imperfecta a culorilor, agnozie pentru forme si fizionomii, agnozie spatiala care coe!ista adesea cu o apra!ie geometrica si cu tulburari de schema corporala. Pe plan comportamental, ? ncetinirea psihomotorie atinge apragmatismul din ce ? n ce mai comple! cu aparitia, cel mai adesea ? n timpul noptii a crizelor de agitatie intensa. *unt semnalate adesea tulburari psihotice, idei delirante, av? nd ca teme pre1udiciul, gelozia, persecutia, ? nsotite sau nu de fenomene halucinatorii. (gresivitatea fata de antura1 sau fata de propria imagine se datoreaza falselor recunoasteri sau nerecunoasterii fizionomiilor familiale, subiectul av? nd impresia ca a plon1at ? ntr-un mediu strain si ostil. #anifestarile neurologice sunt reprezentate de hipertonie cu a9inezie, realiz? nd un aspect pseudo-par9insonian care se accentueaza progresiv. Crizele comitiale sunt la fel de frecvente. ? n perioada terminala, boala evolueaza catre o stare dementiala profunda cu apragmatism si gatism complete, aparitia comportamentelor arhaice, diminuarea 1argonofaziei si virarea catre un mutism total. ;ipertonia poate sa devina ? n anumite cazuri o adevarata rigiditate de decerebrare. 2volutia totala dureaza ? ntre doi si patru ani, ? n cazuri e!trem de rare mai mult de zece ani. 3. Evaluarea functiilor cognitive < simpla evaluare a functiilor cognitive se poate realiza ? n cadrul consultatiei initiale. 2ste necesar ca ? n evaluare sa se tina cont de nivelul intelectual si scolar al individului.

? n egala masura trebuie sa apreciem o oboseala e!cesiva, posibilele critici ale subiectului vis-=-vis de performantele sale. 2valuarea elementara a functiilor cognitive include: > <rientarea temporo-spatiala (nul, anotimpul, luna, ziua din saptam? na, data, ora, locul unde are loc consultatia, orasul, regiunea, tara. > ?mportanta si tipul de tulburare de memorie (mintirea imediata a unei serii de cifre pentru a aprecia memoria imediata. (mintirea prin evocare (fara a1utor) a trei obiecte apoi recunoasterea lor printre altele. (ntrenament cu serii de cuvinte enuntate de e!aminator. (mintirea imediata si dupa un anumit timp a unei scurte istorioare pentru a aprecia memoria logica. 2nuntarea c? torva date biografice pentru a e!plora memoria retrograda. > Prezenta unei tulburari de limba1 2valuarea rapida a limba1ului conversational din timpul anamnezei. .umirea c? torva obiecte simple, de e!emplu ceasul e!aminatorului (cer? ndu-i pacientului sa detalieze diferitele lui parti componente: bratara, remontoar, secundar, limbi), o pereche de ochelari. 3imba1ul )automat): enumerarea zilelor saptam? nii, a lunilor anului. @erificarea nivelului de ? ntelegere prin: comenzi simple ()? nchideti ochii), )*coateti limba)); sarcini mai comple!e (proba celor trei bucati de h? rtie Pierre #arie: sunt prezentate pacientului trei bucati de h? rtie de dimensiuni diferite, trebuie sa o aseze pe cea mai mica pe sol, pe cea mi1locie sa o introduca ? n buzunar si pe cea mai mare sa o dea e!aminatorului). 7epetarea () rum), )*urpriza), )3ocomotiva), )?nstructor)). Citirea si scrierea unei scurte fraze. 2valuarea fluentei verbale cer? ndu-i pacientului sa enunte ma!imum de cuvinte corespunzatoare unui criteriu dat ? ntr-un timp limita (nume de animale ? ntr-un minut de e!emplu). > Prezenta unei modificari la nivelul g? ndirii abstracte efinirea conceptelor (Ce reprezinta ? n zilele noastre )drepturile omuluiA)). ?nterpretarea proverbelor ().u serveste la nimic sa alergi, trebuie sa pleci la timp)). 2valuarea similitudinilor () e ce strugurele si marul apartin aceleiasi categoriiA)). 2valuarea rezolvarii de probleme ()Pe doua eta1ere se gasesc +/ carti, pe o eta1era sunt de doua ori mai multe carti dec? t pe cealalta. C? te carti sunt pe fiecare eta1eraA)) > Prezenta unei modificari de 1udecata Critica unei povesti absurde ()Bn mecanic spunea ca, cu c? t un tren are mai multe vagoane cu at? t trenul merge mai repede)). > @erificarea e!istentei unei apra!ii (pra!ia de constructie: realizarea unor desene de comple!itate cresc? nda dupa o comanda verbala si copierea dupa model. (pra!ia refle!iva: dificultati ? n a imita gesturile arbitrare ale e!aminatorului: cercuri ? ntrepatrunse, fluture. (pra!ie ideomotrica: gesturi simbolice (salutul militar, semnul crucii); gesturi de utilizare a obiectelor (ciocan, periuta de dinti). (pra!ie ideatorie: manipularea obiectelor reale. (pra!ia ? mbracarii: ? nchiderea nasturilor la camasa, legarea sireturilor la pantofi. > Prezenta unei agnozii Testarea recunoasterii c? torva obiecte sau culori. Tendinta actuala este de a utiliza )teste standardizate) (#agni? , Thomas, +,,', p. -,) care se pot e!ecuta rapid. Bn astfel de instrument este ##*2 (#ini-#ental *tate al lui Colstein), realizarea lui practica necesit? nd apro!imativ +% minute. (ceasta proba nu trebuie sa e!cluda e!amenul clinic complet al pacientului. ##*2 este alcatuit din :% itemi grupati ? n cinci categorii: +. <rientarea temporo-spatiala; $. ? nregistrarea datelor; :. (tentia si calculul mental; -. #emoria de scurta durata; &. 3imba1ul si pra!ia vizuo-constructiva (Colstein, +,'&, p. +/,-+,/). 4. Evaluarea practica a incapacitatii functionale Pentru a aprecia severitatea bolii au fost create mai multe scale de evaluare a

deficitului care permit stabilirea stadiului maladiei. > Scala de evaluare a dementei (C 7: Clinical ementia 7ating) distinge cinci stadii de severitate a bolii. ?nformatiile sunt obtinute printr-un interviu semistructurat cu pacientul si un apartinator. *unt evaluate sase arii: memoria; orientarea; 1udecata si rezolvarea de probleme; comportamentul social; comportamentul acasa; ? ngri1irea personala. *cala de evaluare a dementei (;ughes, 4erg, &'$): +.#emorie $.<rientare temporospatiala :.8udecata si rezolvare de probleme -.Comportamentul socioprofesional &.Comportamentul acasa 0.? ngri1irea personala anziger, Coben, #artin, +,/$, p.&00-

CDR 0: su iect sanatos +.(bsenta tulburarilor de memorie sau uitari ocazionale usoare. $.<rientare corecta. :.7ezolva problemele cotidiene de viata, 1udecata ? n acord cu functionarea din trecut. -.(bsenta repercusiunilor asupra vietii socioprofesionale. &.3ocuieste la domiciliu, sunt mentinute activitatile domestice si de petrecere a timpului liber. 0.?ndependenta totala. CDR 0,!: Dementa incerta +.C? teva uitari ocazionale usoare, relatarea partiala a evenimentelor, )uitare benigna). $.<rientare corecta, uneori de dificultate usoara ? n ceea ce priveste relatiile temporale. :.? ndoiala relativ la capacitatea de rezolvare de probleme, de a gasi similitudini si diferente. -.7epercusiuni ambigue sau usoare asupra vietii profesionale. &.Traieste la domiciliu, activitatile usor diminuate. 0.?ndependenta totala. CDR ": Dementa usoara +.Tulburare de memorie moderata, marcanta pentru fapte recente, repercusiuni asupra vietii cotidiene. $.Bsoara dezorientare ? n timp, orientare corecta ? n spatiu, uneori dezorientare geografica. :. ificultate moderata de a rezolva probleme comple!e, 1udecata sociala prote1ata. -. ificultate moderata pentru realizarea anumitor activitati socioprofesionale, poate parea normal ? n cadrul unui e!amen rapid. &. ificultate usoara, uneori cu abandon al activitatilor mai comple!e. 0..ecesita un a1utor minim pentru ? ngri1irile personale, mai ales la initiere. CDR #: Dementa moderata +.Tulburare severa de memorie, este reprodus doar materialul supra? nvatat, meterialul recent este rapid uitat. $. ezorientare frecventa ? n timp, adesea ? n spatiu. :. ificultate severa ? n a rezolva probleme, ? n a gasi similitudini si diferente, 1udecata sociala alterata. -. (bsenta activitatii din afara casei, totusi nu este necesara internarea ? ntr-o institutie medicala. &.#entinerea celor mai simple activitati, interes limitat si putin sustinut. 0..ecesita a1utor pentru ? mbracare, toaleta si organizarea bunurilor personale. CDR $: Dementa severa

+.Tulburare severa de memorie, sunt pastrate doar c? teva fragmente. $.<rientare limitata, uneori nu reactioneaza dec? t la numele lui. :.?ncapacitatea de a rezolva problemele. -.(bsenta activitatii independente, mentinerea la domiciliu este imposibila. &..ici o activitate ? n afara camerei sale. 0..ecesita a1utor important pentru ? ngri1iri personale, adesea incontinenta. % Scala glo ala de deteriorare &'DS: 'lo al Deterioration Scale( claseaza deteriorarea ? n sapte stadii de gravitate cresc? nda av? nd la baza criterii clinice. 2ste acoperita o arie vasta de etape de dezintegrare cognitiva, permit? nd evaluarea usoara a pacientilor. *cala globala de deteriorare (7eisberg, Cerris, e 3eon, +,/&, p.+/-:'):

Stadiul " (nici o slabire intelectuala) corespunde stadiului clinic de normalitate: nu e!ista pl? ngeri subiective, e!amenul clinic nu evidentiaza deficit mnezic. Stadiul # (afectare intelectuala foarte usoara) marcheaza debutul alterarii mnezice: subiectul prezinta o neliniste 1ustificata pentru ca uita unde a pus obiectele familiare si numele vechilor cunostinte. 2!aminarea nu gaseste semne obiective. 7epercusiunea socioprofesionala este nula. (cest stadiu este bine corelat cu )uitarea benigna a senescentei). Stadiul $ (afectare intelectuala usoara) corespunde unui debut al deteriorarii. *unt prezente doua semne din sapte: Pacientul s-a pierdut ? ntr-un mediu non familiar. 7andamentul la munca este diminuat. (re dificultati ? n a gasi un cuv? nt sau un nume propriu. (re dificultati ? n a retine numele unei persoane care ? i este prezentata pentru prima data. ( citit un te!t dintr-o carte si nu a retinut dec? t putine lucruri. ( putut sa piarda sau sa rataceasca un obiect de valoare. ificultatile de concentrare sunt evidente ? n timpul evaluarii clinice. <biectivarea afectarii functiilor cognitive superioare nu poate fi pusa ? n evidenta dec? t cu a1utorul testelor neuropsihologice. Performantele socioprofesionale sunt alterate mai cu seama ? n situatii dificile. Pacientul prezinta o an!ietate moderata, dar rationalizeaza dificultatile sale. Stadiul ) (afectare intelectuala moderata) indica o deteriorare care poate fi dovedita. eficitul intelectual este evident ? n timpul unui e!amen riguros: Pacientul este mai putin la curent cu actualitatea. .u-si mai aminteste dec? t anumite evenimente din viata sa. Concentrarea este alterata ? n timpul testelor de scadere ? n serie. Pacientul are dificultati ? n a calatori singur, ? n a-si administra bugetulD Totusi, nu sunt perturbate: <rientarea ? n timp. 7ecunoasterea persoanelor si evenimentelor familiare. Capacitatea de a merge ? n locuri cunoscute. Pacientul este incapabil sa e!ecute lucruri comple!e. ? ncepe sa-si restr? nga activitatile si evita situatiile de competitie. *egarea afectiunii devine norma. Stadiul ! (afectare intelectuala destul de grava) corespunde unei demente de debut. *ubiectul nu poate sa traiasca fara a1utor. 2ste incapabil sa-si aminteasca aspecte importante din viata sa cum ar fi adresa, numarul de telefon, numele nepotilor. 2ste frecventa dezorientarea temporo-spatiala. Bn subiect cu studii superioare are dificultati

mari ? n a numara de la -% ? napoi din - ? n - sau de la $% ? napoi din $ ? n $. Pacientii ? si pot aminti ? nca numele propriu, al partenerului de viata sau al copiilor. .u au nevoie de a1utor pentru toaleta sau alimentatie, dar pot avea dificultati ? n a-si gasi hainele. Stadiul + (afectare intelectuala grava) corespunde unei demente dovedite. *ubiectul poate sa uite numele sotului (sotiei), de care este dependent pentru a supravietui. .u are constiinta mediului ? ncon1urator. (re dificultati ? n a numara de la +% la %, adesea de la % la +%. 2ste dependent de altii pentru activitatile de zi cu zi. Poate deveni incontinent. (re nevoie de a1utor pentru a se deplasa dar poate sa parcurga un traseu familial. ? si cunoaste numele si poate sa-i distinga pe apropiati de persoanele straine. Poate sa prezinte modificari ? n structura de personalitate sau episoade psihiatrice: halucinatii (? si poate acuza partenerul ca este un impostor si poate sa vorbeasca de persona1e imaginare sau propria imagine ? n oglinda), stereotipii psihomotorii, an!ietate cu agitatie si agresivitate, apragmatism cu abulie. Stadiul , (afectare intelectuala foarte grava) corespunde unei demente severe, cu pierderea capacitatii de comunicare, de deplasare si de control sfincterian. *ubiectul este total dependent, tintuit la pat, incontinent si nu emite dec? t niste mormaituri. 5. Concluzie 4oala (lzheimer, prin leziunile sale difuze, reprezinta cazul tipic de deteriorare progresiva si globala a functiilor activitatii nervoase superioare. 2tiologia dementelor degenerative primare ram? ne ? nca prea putin cunoscuta: predispozitie ereditara, factori congenitali, tulburari metabolice diverse, into!icatii, infectii cu virus lent, etc. Toate cauzele ram? n? nca ipoteze de cercetare. ? mbatr? nirea progresiva a populatiei occidentale a facut din ce ? n ce mai frecventa aceasta afectiune, pentru care nu e!ista preventie posibila. oar ? ngri1irea medicopsihologica intensiva poate sa-l mentina pe pacient ? n cadrul sau de viata c? t mai mult posibil. e asemenea, a1utorul din partea familiei, o organizatie de asistenta medicosociala foarte diversificata permit ? nt? rzierea unei evolutii din nefericire inevitabila. Bibliografie +. 4e1at #., Psihologie clinica, 4ucuresti, 2d. (cademiei 7om? ne, +,/%; $. 4enesch ;., (tlas de psEchologie, Paris, 3a PochothFGue, +,,&; :. 4rouillet ., *Essau (., 3a maladie dH(lzheimer, Paris, PBC, +,,'; -. Colstein #.C., Colstein *.2., #c;ugh P.7., #ini-#ental *tate, ( practical method for grading the cognitive state of patients for the clinician, 8. PsEchiatr. 7es., +,'&, +$, +/,-+,/. &. "heorghe .#., #arinescu ., 4oala (lzheimer, 4ucuresti, Cartea Bniversitara, $%%&; 0. "orgos C., ictionar enciclopedic de psihiatrie, 4ucuresti, 2ditura #edicala, +,/'; '. "rand dictionnaire de la psEchologie 3arrousse, Paris, +,,+; /. ;ughes C.P., 4erg 3., anziger I.3., Coben 3.(., #artin 3.(., ( neJ clinical scale for the staging of dementia, 4rit. 8. PsEchiatr., +,/$, +-%, &00-&'$; ,. #agni? ..#., Thomas P., #aladie dH(lzheimer, Paris, #asson, +,,'; +%. .eveanu P. P., ictionarul de psihologie, 4ucuresti, 2d., (lbatros, +,'/; ++. 7eisberg 4., Cerris *.;., e 3eon #.8., *enile dementia of the (lzheimer tEpe: iagnostic and differential diagnosis features Jith special reference to functional assessment staging. ?n: 8. Traber, I.;. "isper (eds.) *enile dementia of the (lzheimer tEpe. *pringer, 4erlin, +,/&, p. +/-:'. +$. *? rbu (., Psihiatrie clinica, Clu1-.apoca, acia, +,',. K Psiholog drd., C# T 7oman KK Psiholog principal, *CB#C )Carol avila) 4ucuresti