Sunteți pe pagina 1din 220

-11-

1. Concepte de baz în utilizarea tehnologiilor


informa ionale

1.1. Generalit i
Capitolul 1 prezint concepte fundamentale pentru în elegerea i
utilizarea tehnologiilor informa ionale în orice domeniu de activitate.
Subiectele care fac obiectul acestui capitol sunt:
- vocabularul de baz al celui care folose te tehnologiile
informa ionale;
- no iuni esen iale asupra structurii hard a unui sistem de calcul;
- concepte cheie privind aspectele soft ale unui sistem de calcul;
- securitate;
- legisla ie în domeniu IT.

Informa ia este o no iune primar . Tot ceea ce poate omul s fac


în leg tur cu informa ia este efortul permanent de a imagina modele de
reprezentare a informa iei cu scopul de a transmite, prelucra, analiza,
consulta aceste reprezent ri. Astfel, orice activitate desf urat de om
presupune, într-o form sau alta, existen a unor fluxuri informa ionale.
Pentru o mai bun utilizare a acestor fluxuri informa ionale, acestea se
organizeaz în sisteme informa ionale. Sistemul informa ional func ioneaz
ca intermediar între sistemul de management (conduc tor) i sistemul
operativ (condus).
Odat cu apari ia calculatoarelor, dinamica sistemelor
informa ionale a fost mult optimizat prin apari ia i dezvoltarea sistemelor
informatice ca i componente ale sistemelor informa ionale, a c ror
func ionare se bazeaz esen ial pe utilizarea echipamentelor electronice de
calcul. Dintre aceste echipamente - extrem de diversificate – un loc aparte
îl ocup calculatorul electronic (CE) sau sistemul de calcul.
Structura unui sistem informa ional:
- calculatoarele electronice;
- echipamentele utilizate la culegerea, stocarea, transmiterea,
listarea, etc., a datelor;
-12-

- resursa uman implicat în utilizarea i între inerea sistemului


informatic (operatori, programatori, anali ti, etc.);
- sistemul de programe utilizat pentru realizarea obiectivelor i
utilizarea eficient i corect a echipamentelor;
- cadrul organizatoric al sistemului pe care sistemul informa ional îl
deserve te.

1.2. Structura de principiu al unui calculator


Calculatorul personal (PC) se mai g se te în literatura de
specialitate i sub denumirea de microcalculator. Au dimensiuni reduse,
fiind chiar portabile (Laptop-ul). Pot fi utilizate în cele mai variate
domenii, pre urile lor fiind relativ accesibile.
Indiferent de tipul calculatorului, structura de principiu este
urm toarea:
1. Unitatea de comand i control (UCC)
2. Componenta de prelucrare sau Unitatea Aritmetico - Logic (UAL)
Cele dou componente formeaz procesorul.
3. Memoria operativ , sau memoria intern
4. Echipamentele periferice
5. Magistralele de comunica ie

În figura 1.1 se prezint structura de principiu a unui CE care se


bazeaz pe componentele specificate mai sus. Schema indic i rela iile
func ionale de baz care exist între componentele unui CE.

Fig.1.1 Structura unui calculator electronic


-13-

1 Unitatea de comand i control (UCC) – componenta cea mai


important , deoarece supravegheaz activitatea CE, asigurând:
- stabilirea ordinii de execu ie a instruc iunilor;
- controlul memoriei principale în timpul memor rii datelor i
instruc iunilor;
- activitatea tuturor unit ilor i subunit ilor sistemului de calcul.
Aceste func ii sunt realizate citind succesiv instruc iunile în
unit ile de memorare ultrarapide, numite regi trii, unde le interpreteaz .
În urma acestor interpret ri se emit semnale care reprezint comenzi
adresate diferitelor dispozitive hard.

2 Unitatea Aritmetico-Logic (UAL) – manipuleaz un num r


finit de tipuri de date (bit, octet, întreg, natural...)
Manipularea datelor se face cu ajutorul unor opera ii primare,
numite instruc iuni ale ma inii.
Opera iile executate sunt:
- aritmetice (+, -, x, :)
- logice

3 Unitatea de memorie intern – locul în care se p streaz datele


i instruc iunile în vederea execut rii programelor sub coordonarea UCC
Memoria este format din entit ile elementare capabile s re in
un bit (valoarea 0 sau 1).
O succesiune de 8 bi i = 1 byte (octet)
Octetul = cea mai mic unitate de memorie adresabil
Clasificarea memorie din punct de vedere al accesului:
I. ROM
II. RAM

I. Memoria ROM (Read Only Memory) are urm toarele dezavantaje:


- dimensiuni mai mici
- din ea se poate doar s citim date
Avantaje: informa ia din ea r mâne memorat i dup întreruperea
aliment rii. Din aceste motive aici g sim stocat nucleul sistemului de
operare.
Alte tipuri de memorii ROM:
PROM (Programable ROM) – se poate înc rca informa ie dar doar de c tre
firma produc toare
EPROM (Erasable PROM) – pot fi terse sau reprogramate cu ajutorul
unor dispozitive speciale
-14-

II. Memoria RAM (Random Access Memory) – se pot scrie i din care se
pot citi date, aleator.
Dezavantaje: nu este o memorie permanent .

4 Echipamente periferice – dispozitive care asigur extinderea


capacit ilor sistemului de calcul. Fac parte din Sistemul de intrare - ie ire
(sistemul I/E), respectiv interfa a cu utilizatorul.
Clasificare dispozitivelor periferice:
a) dispozitive periferice de interfa cu utilizatorul – totalitatea
dispozitivelor cu ajutorul c rora este posibil introducerea datelor
în sistemul de calcul, precum i extragerea rezultatelor ob inute în
urma prelucr rii datelor. Acestea sunt:
- dispozitive periferice de intrare – tastatura, mouse-ul, joystick-
ul, scanner-ul, microfonul, camera video, aparatul foto digital
- dispozitive periferice de ie ire – monitor, imprimant , boxe
audio
b) dispozitive periferice pentru accesarea mediilor de stocare –
totalitatea dispozitivelor cu ajutorul c rora este posibil stocarea
datelor sau a programelor în vederea utiliz rii lor ulterioare.
Acestea sunt: unitatea de dischet , unitatea de CD sau DVD, etc.
În func ie de pozi ia lor în raport cu celelalte componente ale
calculatorului aceste dispozitive pot fi:
- interne
- externe
Cele externe au carcas proprie i sunt alimentate independent i se
conecteaz la unitatea central prin intermediul diferitelor tipuri de
interfe e.
Aceste dispozitive periferice sunt strâns legate de mediile de
stocare.
Mediile de stocare – suportul fizic pe care se stocheaz datele:
- hard disk (intern sau extern, capacitate si vitez mare)
- discheta
- cd
- dvd, etc.
Interfa a – componenta ce asigur o conexiune între dou elemente pentru
ca acestea s poat lucra împreun . Clasificarea interfe elor:
- paralele – permit transmiterea simultan a 8 bi i (1 octet). Folosite
în special, mai ales în trecut, la conectarea imprimantei la CE
- seriale – interfe e universale care permit transmiterea datelor bit cu
bit. Se poate conecta modem-ul sau un alt calculator
-15-

- USB (Universal Serial Bus) – permit conectarea oric ror periferice,


folosit pe scar foarte larg ast zi

5 Magistrale de comunica ie – transmit comenzi i date în cadrul


leg turilor func ionale dintre diferitele componente ale unui CE. Ele sunt
sisteme de conductori de semnal, iar cantitatea de date care o transport
este mai rapid sau nu, func ie de l imea magistralei.

1.3. Performan ele unui calculator


Cunoa terea indicatorilor de performan este atât în interesul celui
care achizi ioneaz un calculator cât i în interesul celui care dore te un
anumit tip de calculator pentru execu ia unei aplica ii anume.
Astfel aprecierea performan elor unui CE, în procesul de utilizare
depinde de indicatorii de performan ai componentelor. Ace ti indicatori
de performan sunt:
- viteza de lucru a procesorului (frecven a)
- dimensiunea memoriei interne
- dimensiunea hard disk-ului
- viteza de transmitere a comenzilor i datelor pe magistrala de
comunica ie

1.4. Hardware
Prin hardware în elegem ansamblul componentelor fizice i tehnice cu
ajutorul c rora datele despre sistemul informatizat se pot culege, verifica,
transmite, stoca i prelucra, dispozitivele de memorare a datelor i
echipamentelor folosite pentru vizualizarea rezultatelor, echipamentele
utilizate pentru a asigura func ionarea re elelor de calculatoare, etc.

1.4.1. Unitatea centrala de prelucrare


Elementele cele mai importante ale unit ii centrale de prelucrare
sunt:

1 Placa de baz (mainboard-ul) – componentele principale ale


pl cii de baz :
- soclul pentru microprocesor
- controlerul de intrare-ie ire
- soclurile pentru memorie
-16-

- sloturile pentru extensie (conectori ai pl cii de baz care permit


legarea unor dispozitive pe magistrala sistemului)
- chipset-ul (set de circuite adi ionale care permit func ionarea
corect a microprocesorului)
- BIOS-ul
- memoria cache
- ceasul, etc.
Exista diferite dimensiuni fizice ale pl cii de baz . De exemplu
placa ATX, una dintre cele mai r spândite tipuri de plac de baz din zilele
noastre, impus de c tre compania INTEL, este de 12x13,5”.

2 Microprocesorul – unitatea central de prelucrare (CPU,


Central Processing Unit) sau creierul calculatorului unde sunt prelucrate
datele. Este un circuit integrat care execut comenzile unui program
împreun cu datele corespunz toare instruc iunilor. Execut atât opera ii
matematice cât i opera ii logice. Opera iile aritmetice sunt executate în
binar (0, 1), iar cele logice sunt executate în logic binar .
Este alc tuit din mai multe micromodule interconectate prin
intermediul unor c i de comunica ie numite magistrale interne (BUS).
Viteza de deplasare a datelor, comenzilor sau instruc iunilor depinde de:
- l imea magistralei (8, 16, 32, 64 sau 128 bi i)
- frecven a de tact – num rul de pa i de lucru pe care îi face
procesorul într-o secund , sau ritmul în care bate ”inima
calculatorului”. Frecven a de lucru (tactul) este m surat in MHz /
GHz i este un indicator extrem de important când achizi ion m un
calculator

1.4.2. Memoria
1 Memoria intern – utilizat pentru stocarea temporar a datelor
i programelor pe timpul execu iei lor. Include componente constructive
(chip-uri) capabile s p streze date în format binar (1, 0).
Categoriile de memorie intern :
- RAM (Random Access Memory)
- ROM (Read Only Memory), PROM i EPROM

2 Memoria cache – mediu de stocare de mare vitez .


Poate fi:
- cache intern – încorporat în microprocesor sau o parte din memoria
principal
-17-

- cache extern – montat pe placa de baz

3 Memoria extern (suplimentar ) – dispozitive de stocare a


datelor
Poate fi:
- hard disk-ul
- discheta
- CD-ul
- benzi magnetice
- memorii Flash pe USB (Flash Pen Drive)

1.4.3. Dispozitive de intrare


Cu ajutorul dispozitivelor de intrare, utilizatorul introduce date în
calculator. Printre cele mai r spândite dispozitive de intrare amintim:

Tastatura – este cel mai important dispozitiv de intrare prin care


se transmit calculatorului comenzi date de utilizator i datele care se vor
prelucra. O tastatur standard cuprinde mai multe grupe de taste:
- taste pentru introducerea textelor;
- taste dedicate introducerii datelor numerice;
- taste func ionale;
- taste dedicate deplas rii cursorului;
- taste speciale.
Ultimele genera ii de tastaturi (tastaturile multimedia) con in i
taste care simplific protocolul de utilizare a aplica iilor internet sau
multimedia.

Mouse-ul – dispozitiv de intrare care controleaz deplasarea


cursorului pe ecranul monitorului i selecteaz comenzi în programele
conduse prin meniuri.

Trackball-ul – bil rulant care seam n cu un mouse r sturnat.


Se folose te la notebook sau laptop.

Touchpad-ul – mic suprafa sensibil la atingere li care


determin mi carea cursorului pe ecran.
-18-

Scanner-ul – dispozitiv periferic care poate prelua textele sau


imaginile tip rite pe hârtie. Prin scanare, imaginile ob inute se salveaz pe
discul calculatorului în format: BMP, JPG, GIF, TIF, PCS, etc.

Joistick-ul – manet care se mi c în toate direc iile, controlând


deplasarea cursorului. Se folose te la jocurile pe calculator.

Light pen (creion luminos) – selecteaz obiectele de pe ecranul


calculatorului prin indicarea direct a obiectelor.
Camera digital
Microfonul

1.4.4. Dispozitive de ie ire


Sunt dispozitivele care pun la dispozi ia utilizatorului rezultatele
prelucr rii efectuate de calculator. Acestea sunt:

Monitorul (Video Display Unit- VDU) – dispozitiv standard de


ie ire. Principalele caracteristici ale unui monitor sunt:
- Dimensiunea ecranului – este dat de diagonala ecranului
exprimat în unit i de inch (1 inch = 2,54 cm).
- Rezolu ia – fine ea de afi are a monitorului. Se exprim ca produs
al num rului de puncte de imagine (pixeli) afi abile pe orizontal
i a celor de pe vertical .
Exemplu: monitoarele de 15`` au rezolu ia de 800x600 pixeli, iar la cele de
17`` rezolu ia este 1024x768, 1280x1024, 1600x1200 pixeli.
- Frecven a de reîmprosp tare – num rul de regener ri a imaginii
ecranului, astfel, cu cât frecven a este mai mare cu atât calitatea
imaginii este mai bun .
- Nivelul de radia ie emis – monitoarele moderne emit o radia ie
redus (Low Radiation), având un efect sc zut asupra organismului
uman.

Ecranul monitorului (Display screen) – ecranul pe care se face


afi area datelor în timpul utiliz rii monitorului.

Imprimanta – dispozitiv periferic care este folosit pentru afi area


pe hârtie a unor texte sau imagini.
-19-

Boxele (difuzoarele) – dispozitive de ie ire folosite pentru redarea


sunetului, fiind legate ca i microfonul la placa de sunet. Aceste
echipamente sunt importante în cazul aplica iilor multimedia.

1.4.5. Dispozitive de intrare/ie ire


În aceast categorie de dispozitive se reg sesc:

Modemul – permite calculatorului s transmit informa ii pe


liniile de comunica ie. Rolul lui este s moduleze semnalul digital în
semnal analogic, respectiv s demoduleze semnalul analogic sosit pe linia
telefonic , transformându-l în semnal digital utilizabil de calculator. Viteza
de transmisie a semnalului este de 33,6 KB/s sau 56KB/s.

Touch screen-ul – ecran acoperit cu o folie transparent rezistent


i sensibil la atingere. Are multiple aplica ii (medicale, financiare, jocuri).

Echipamente multifunc ionale – înglobeaz imprimanta, scanner-


ul, copiatorul, fax-modemul. Fiind un singur aparat, ocup loc mai pu in i
pre ul de cost este diminuat fa de costul total al aparatelor. De obicei nu
are performan ele echipamentelor înglobate.

1.4.6 Dispozitive de stocare


Hard disk-ul – suport magnetic de stocare a diverselor tipuri de
date, superior ca vitez i capacitate fa de alte dispozitive de acest tip. A
ajuns la capacitatea de gigabytes (GB). Stocarea datelor se face pe zone
circulare concentrice numite piste i fiecare pist are 12 sectoare.
Caracteristicile tehnice care ne intereseaz în cazul unui hard disk sunt:

- Capacitatea de stocare – cantitatea maxim de date, m surat în


GB, care poate fi stocat pe hard disk. Capacit ile uzuale sunt de
minim 40 GB.
- Timpul de acces la date – timpul necesar capului de citire pentru a
accesa un sector ( 9,6ms sau 8,9ms).
- Viteza de transmitere a datelor – cantitatea de date citite într-o
secund . Valoarea maxim este de 55MB/s.
Discheta – suport magnetic portabil de capacitate 1,44MB. Poate
fi rescris prin formatare, când datele existente pe ea se vor terge.
-20-

CD-ROM-ul (Compact Disk Read Only Memory) – mediu optic


de stocare care permite memorarea unei mari cantit i de date (650MB;
700MB), la viteze apreciabile. Datele se pot scrie cu ajutorul CD-Writer i
nu mai pot fi terse sau modificate.

CD-RW-ul – dispozitiv optic de stocare a datelor care poate fi


rescris de mai multe ori. Pe termen lung, acest tip de suport va înlocui CD-
ROM-ul, diferen ele de pre fiind nesemnificative. Pe de alt parte,
tendin a natural este ca CD-urile s înlocuiasc , treptat, dischetele, care s-
au dovedit inutile în procesul de distribu ie a soft-ului sau în aplica iile
multimedia, cel pu in.

Data cartrige – benzi magnetice folosite pentru realizarea unor


copii de rezerv . Este o stocare profesional , costisitoare, folosit pentru
salvarea informa iilor de pe server. Capacitatea lor este de 2Gb-36Gb.

Memorii flash – memorii speciale portabile de 32MB-1GB.


Memoreaz i transport imaginile în cazul camerelor digitale. Se mai
numesc memorii stick, compact flash, smart media, (în func ie de
produc torul camerei digitale).

1.5. Software
Prin soft desemn m ansamblul programelor, procedurilor,
rutinelor, modulelor, care dirijeaz func ionarea componentelor hard cu
scopul de a rezolva diverse probleme concrete. Tipuri de soft (programe):

- Software de baz (programe de sistem) – programe care


coordoneaz modul în care lucreaz componentele hard ale
sistemului i ofer asisten în realizarea i func ionarea
programelor de aplica ii.
- Software de aplica ii (programe de aplica ii)- programe destinate
rezolv rii unor probleme specifice dintr-un domeniu de activitate.
Sunt realizate de firme specializate în producerea de soft.

1 Software de baz

Ansamblul programelor care deservesc sistemul este desemnat în


practic , dar i în literatura de specialitate prin sintagma sistem de operare.
-21-

Astfel, sistemul de operare este o colec ie de rutine soft cu ajutorul c rora


se administreaz procesoarele, memoria intern , echipamentele periferice,
datele stocate pe suporturile de memorie extern , etc, i se rezolv
problemele de comunicare cu utilizatorul. Prin urmare, sistemul de operare
este o interfa între utilizator i ma ina fizic , organizat pe dou nivele:

- Nivelul fizic – apropiat de hard, cu care sistemul de operare


interac ioneaz prin intermediul unui sistem de întreruperi,
specifice ma inii fizice. Acest nivel este controlat de rutine de
comand i control, responsabile de coordonarea i controlul
tuturor componentelor ma inii fizice.
- Nivelul logic – apropiat de utilizator, cu care sistemul de operare
interac ioneaz prin intermediul comenzilor sau prin mijlocirea
unei interfe e grafice (GUI). Acest nivel este controlat de rutine de
servicii, utilizate pentru dezvoltarea i execu ia programelor de
aplica ie.
În figura 1.2 se red schema unui sistem de operare ca interfa
între ma ina fizic i utilizator.

Fig.1.2. Sistemul de operare ca interfa între ma ina fizic i utilizator

Func iile sistemului de operare

Utilizatorul solicit din partea sistemului de operare asisten în


rezolvarea ur toarelor probleme:
- lansarea în execu ie a unui program existent pe suportul de
memorie extern în format executabil, recunoscut de sistemul de
operare.
-22-

- copierea con inutului unui document de pe un suport de memorie


pe altul.
- modificarea aspectului interfe ei grafice cu utilizatorul.
- modificarea atributelor unui fi ier.
- instalarea unui mediu de programare.
- formatarea hard disk-ului.
- parti ionarea hard disk-ului. Etc

Pentru îndeplinirea rolului de interfa între ma ina fizic i


utilizator, sistemul de operare îndepline te urm toarele func ii:
- Gestioneaz resursele sistemului de calcul (timpul UC, memoria
RAM, perifericele) – aplica iile utilizator solicit utilizarea acestor
resurse pentru a putea îndeplini obiectivele prestabilite iar sistemul
de operare r spunde acestor solicit ri, având grij s nu creeze
discrimin ri între deferitele aplica ii.
- Gestioneaz fi ierele – sistemul de operare are propria strategie de
organizare a datelor pe suporturile de memorie, datele fiind
p strate în fi iere care se pot grupa în directoare (folder)
- Gestioneaz interfa a cu utilizatorul – func ie din ce în ce mai
important , pe m sur ce se accentueaz preocup rile de realizare
a unor interfe e grafice cât mai ergonomice.
- Asigur suportul pentru realizarea aplica iilor – sistemul de
operare pune la dispozi ia utilizatorului sau creeaz condi ii pentru
utilizarea unor aplica ii de sistem precum: editoare de text,
compilatoare, utilitare de gestiunea fi ierelor, etc.

Exemple de sisteme de operare:


- de tip DOS: MS-DOS, DR-DOS, PC-DOS.
- de tip Windows: Windows’95, Windows’98, Windows NT,
Windows Millenium, Windows 2000, Windows XP.
- Altele: OS, Linux, Novell, Unix, etc.

2 Software de aplica ii

Pe lâng alegerea sistemului de operare, exist posibilitatea


alegerii unui soft care s realizeze rezolvarea unor probleme concrete de
c tre utilizator. Aceste soft-uri se numesc aplicative i sunt de o mare
varietate. Astfel exist :
-23-

Aplica ii la cererea utilizatorului – realizate cu scopul de a


optimiza fluxurile informa ionale particulare ale unei afaceri sau
organiza ii oarecare. Exemple:
- Eviden a datelor personale ale angaja ilor;
- Eviden a activit ii financiar-contabile;
- Asistarea deciziei în domeniul financiar-bancar, etc.

Aplica ii pentru procesarea textelor – destinate realiz rii, în


condi ii de calitate i cu o productivitate sporit a unor lucr ri precum:
articole, c r i de specialitate, coresponden , etc. Exemple de astfel de
procesoare de texte:
- MS-Word (Microsoft);
- WordPerfect(Corel);
- AmiPro(Lotus),
- Latex, etc.

Aplica ii pentru comunica ia prin e-mail – exemple de astfel de


aplica ii:
- Outlook Express (Microsoft);
- Messenger (Netscape);
- Eudora, etc.

Aplica ii pentru facilitatea navig rii pe Internet - exemple de


astfel de aplica ii:
- Internet Exporer (Microsoft);
- Navigator (Netscape), etc.

Aplica ii pentru calcul tabelar - exemple de astfel de aplica ii:


- MS Excel;
- Lotus;
- Quatro, etc.

Aplica ii pentru realizarea de prezent ri profesionale - exemple


de astfel de aplica ii:
- MS Power Point;
- Corel Presentation, etc.

Sisteme pentru gestiunea bazelor de date - exemple de astfel de


aplica ii:
- Oracle;
-24-

- Acces;
- FoxPro;
- Paradox, etc.

1.5.1. Etapele realiz rii aplica iilor soft


De acest domeniu se ocup o ramur important a tiin ei
calculatoarelor i anume Software Engineering (Ingineria Softului).
Etapele parcurse pentru realizarea sistemelor soft:
- identificarea problemelor de rezolvat
- elaborarea studiului de fezabilitate
- specificarea cerin elor
- analiza
- proiectarea
- implementarea – transformarea solu iei tehnice in cod surs
- testarea sistemului software
- exploatare i între inere

1.5.2. Interfa a grafic cu utilizatorul


Numit i GUI (Graphical User Interface) = ansamblu de
componente grafice standard sau improvizate, cu ajutorul c rora se
realizeaz comunicarea eficient i comod cu utilizatorul sistemului de
calcul.
De regul , conven iile în materie de GUI ale unui sistem de
operare sunt utilizate i pentru realizarea interfe elor grafice ale aplica iilor
utilizator.
Piesele de baz ale unei interfe e sunt:
- cursorul grafic – de diferite forme (s geat , clepsidr , ...)
- dispozitivul de deplasare a cursorului - poate fi mouse-ul sau
trackball-ul i selecteaz obiectele grafice de pe ecran
- pictogramele (icons) – mici desene care reprezint sugestiv
comenzi, fi iere, aplica ii, activate cu mouse-ul
- desktop-ul – por iunea de ecran pe care sunt rezidente icons-urile i
meniul sistemului de oprerare
- ferestrele (windows) – zonele ecranului în care se pot desf ura
activit i legate de introducerea datelor i afi area rezultatelor
pentru aplica iile utilizator
- meniurile – con in comenzile pe care le pot executa aplica iile
sistem sau utilizator
-25-

1.6. Securitate

1.6.1. Securitatea informa iei


Securitatea informa iei este necesar atunci când se lucreaz cu
date confiden iale sau secrete.
Modalit i de protejare a datelor de pe calculator:
- restric ionarea accesului fizic la calculator
- restric ionarea accesului logica la date prin parole specifice
fiec rui utilizator
- protejarea serverelor i sta iilor prin firewall pentru lucrul în re ea
- copierea sistematica a datelor
- criptarea fi ierelor importante
- utilizarea programelor anti-virus
În cazul întreruperii aliment rii cu energie electric datele
prelucrate si nesalvate se pierd. Pentru a preîntâmpina aceste evenimente
se recomand efectuarea de copii (back-ups) ale datelor importante pe unul
din mediile de stocare men ionate. Se recomand efectuarea de back-up-uri
ale sistemului, în ideea de a avea copii în caz de defectare a acestuia.

1.6.2. Viru ii calculatoarelor


Reprezint programe create de oameni cu scopul de a provoca
disfunc ii în procesul de utilizare a calculatoarelor. Pot provoca:
- anomalii în func ionarea programelor utilizator
- anomalii în func ionarea sistemului de operare
- distrugere de fi iere, documente sau baze de data, etc.
Pot ajunge în calculator de pe dischete, CD-uri care con in deja
viru i. La ora actual cel mai mare pericol este infestarea cu viru ii de pe
Internet. În toate cazurile este recomandat ca sistemul s fie prev zut cu
programe antivirus care trebuiesc periodic actualizate. Cu programul
antivirus se execut doi pa i importan i: detectarea viru ilor i apoi, dac
este posibil, eliminarea lor.

1.7. Legila ie în domeniul IT


Copyright-ul (dreptul de autor) reprezint modalitatea legal prin
care se protejeaz lucr rile literare, tiin ifice, artistice sau de orice alt
natur (software, fi iere de tip text, audio sau video), publicate sau nu cu
-26-

condi ia ca aceste lucr ri s aib o form tangibil (se v d, se aud, se pot


atinge).
În informatic , un exemplu clasic îl constituie kit-urile de instalare
a softurilor realizate de marile firme prev zute cu un serial number,
modalitate prin care se acord licen a de utilizare a softului respectiv,
contra unei sume de bani.
Modalit i de distribuire a soft-ului:
1. Produse freeware – sunt protejate de dreptul de autor, dar sunt
distribuite gratuit. Aceste produse nu pot fi vândute f r acordul
autorului
2. Produse shareware – sunt produse distribuite de produc tor contra
unei sume modice i care pot fi încercate înainte de cump rarea
efectiv a produsului
3. Produse licen iate – aceste produse se g sesc sub inciden a licen ei
i se distribuie contra unei sume de bani. Acest drept este valabil
doar pentru un singur calculator. Pentru instalarea pe mai multe
calculatoare trebuie s se cumpere o licen special , iar aceast
licen acord dreptul de utilizare a produsului nu i dreptul de
comercializare sau distribuire a acestuia.
Organiza ia care se ocup de aceste probleme se nume te Business
Software Alliance (BSA).
2. Utilizarea calculatoarelor i gestiunea fi ierelor

2.1. Fundamente ale utiliz rii calculatoarelor

2.1.1. Primii pa i în utilizarea calculatoarelor


1 Pornirea calculatorului
Atât butonul de pornire, cât i cel de repornire se g sesc pe
unitatea central a calculatorului. Acestea sunt inscrip ionate de obicei cu
textul Power sau On i respectiv Reset. Pentru ca pornirea s se fac
complet se apas butonul de pornire i de pe unitatea central i de pe
monitor (în general prev zut cu un led). Odat efectuate aceste opera ii,
dup pornirea complet a sistemului pe ecranul monitorului apare Desktop-
ul (”masa de lucru”) sistemului de operare.

2 Oprirea calculatorului Fig. 2.1


Cu mouse-ul se efectueaz un clic pe butonul de comanda Start. În
acest meniu se face apoi clic pe comanda Turn Off Computer. Apare o
fereastr de dialog iar de aici se efectueaz un clic pe butonul de comand
Turn Off. Astfel se termin execu ia sistemului de operare (Windows XP).

Fig.2.1 Oprirea, repornirea calculatorului

3 Repornirea calculatorului
Dac în sistem intervin probleme se reporne te calculatorul în felul
urm tor:
-28-

- clic pe butonul Start, apoi clic pe butonul de comand Restart. În


urma acestei comenzi se salveaz configur rile recente ale
sistemului de operare, informa iile din memorie sunt salvate pe
hard disk i apoi se reporne te calculatorul
- o alta metod de repornire se face (dar nu este recomandat decât
in situa ii extreme când metoda anterioar nu poate fi aplicat )
ac ionând butonul Reset existent pe unitatea central

4 Oprirea unui program ”înghe at” (care nu mai reac ioneaz


la comenzi)
Este situa ia în care un program sau întreg calculatorul nu mai
reac ioneaz la nici un fel de comand . Metode de oprire în aceast
situa ie:
1. Task Manager: Fig.2.2, se apas simultan tastele CTRL-ALT-DEL
i se porne te aplica ia Task Manager. În coloana Status (stare)
programul care nu mai r spunde apare cu marcajul Not
Responding, se d un clic pe el i apoi se ac ioneaz butonul de
comand End Task. Apare apoi o fereastr în care:
- Cancel – reîntoarcere în programul Windows
- End Now – terminarea programului înghe at
Observa ie: datele nesalvate se vor pierde.

Fig.2.2 Oprirea unui program înghe at

2. Pornire la rece – ac ionând butonul Power. Se opre te


calculatorul, se a teapt câteva secunde dup care se reporne te
-29-

calculatorul. În aceast situa ie se lanseaz automat în execu ie


programul ScanDisk, care verific starea hard disk-ului.

2.1.2. Informa iile i opera iile de baz , Fig. 2.3


1 Vizualizarea informa iilor de baz referitoare la calculatorul
utilizat se ob in prin afi area ferestrei panoului de control – clic pe Start
Settings apoi pe Control Panel System i se alege fila General. Fereastra
afi eaz :
- numele sistemului de operare i versiunea lui
- informa ii de înregistrare
- date tehnice despre calculator: tipul procesorului, viteza
(frecven a) lui, cantitatea de memorie RAM

Fig.2.3 Vizualizarea informa iilor de baz

2 Modificarea configur rii desktop-ului


a) Modificarea datei i orei, Fig. 2.4:
Calea este: Start Settings Control Panel Date and
Time
b) Modificarea volumului sunetului Fig. 2.4
Calea este: Start Settings Control Panel Sounds
and Audio Devices Volume
-30-

Fig.4.2 Modificarea datei i orei/modificarea volumului sunetului

c) Configurarea ecranului, Fig.2.5:


Calea este: Start Settings Control Panel Display
i se aleg urm toarele file:
- Appearance (aspect exterior mas de lucru – modifica
culorile ata ate ecranului prin comanda Color Scheme
- Settings (configur ri) – selecteaz rezolu ia ecranului
(num rul de pixeli afi a i pe ecran) ex. 800x600,
1024x768, 1152x864, 1280x1024
- Screen Saver (protec ia ecranului) – program rezident de
protec ie a ecranului dac un anumit timp nu se folose te
mouse-ul sau tastatura

Fig.2.5 Configurarea ecranului

3 Stabilirea i modificarea tastaturii geografice, Fig. 2.6.1:


Se face în func ie de regiune.
-31-

Calea este: Start Settings Control Panel Regional and


Language Options Languages Details Settings

Fig.2.6.1 Stabilirea/modificarea tastaturii

În subfereastra Installed Services (servicii instalate) se g se te lista cu


limbile instalate anterior i care devin active în momentul când se introduc
textele. Se folosesc butoanele:
- Add – instaleaz o limb plus serviciile de text ata ate
- Remove – terge limba selectata plus serviciile text ata ate
- Language Bar – modific aspectul comportamental al barei de
instrumente referitoare la gestiunea limbilor de introducere
- Key Settings – se define te combina ia de taste pentru a se putea
trece de la o limb la alta Fig. 2.6.2

Fig.2.6.2 Setarea combina iei de taste


-32-

4 Formatarea dischetelor (floppy disk) Fig. 2.7


Formatarea – opera ia prin care discheta este preg tit pentru
lucrul cu calculatorul. Orice dischet nou trebuie mai întâi formatat
înainte de a putea fi folosit , iar la una folosit prin reformatare se pot
depista zonele defecte care, ulterior format rii, nu mai sunt folosite. Prin
reformatare se pierde informa ia existent pe dischet .
Etape pentru formatarea unei dischete:
- se introduce discheta in unitatea de disc (de obicei unitatea A)
- se deschide programul My Computer prin dublu clic pe icoana lui
- se selecteaz 3½ Floppy (A:)
- din meniul File Format se ajunge în fereastra de dialog din care
se aleg op iunile de formatare dup care formatarea propriu zis se
porne te cu Start OK iar la final Close
În Fig. 2.7 putem observa op iunile:
- Quick Format – formatare rapid a dischetei f r s caute
defec iunile
- Create an MS-DOS startup disk – se creeaz o discheta de lansare
a sistemului de operare MS-DOS

Fig.2.7 Formatarea dischetei

5 Instalarea i îndep rtarea unei aplica ii software Fig. 2.8


Comercializarea softului se face pe dischet sau CD iar mai nou,
din cauza dimensiunilor tot mai mari a programelor, chiar pe DVD.
O aplica ie soft se instaleaz astfel:
a)
- se introduce discheta sau CD-ul în unitatea respectiv
-33-

Fig.2.8 Instalarea/îndep rtarea unui aplica ii software

- se lanseaz programul de instalare, de obicei denumit Setup.exe


sau Install.exe
- se r spunde la întreb rile de pe ecran iar in cazul în care nu se
cunosc r spunsurile este preferabil s se aleag op iunile implicite
b)
- alta metoda de instalare a unui program este folosind calea Start
Settings Control Panel Add or Remove Programs Add New
Program se introduce discul sau CD-ul si se va lansa automat
programul de instalare con inut pe acesta, urm rind instruc iunile
afi ate pe ecran
Pentru dezinstalarea unei aplica ii se poate folosi una dintre
urm toarele metode
a) se apeleaz programul de dezinstalare al programului aflat in
meniu aplica iei
b) se folose te cale Start Settings Control Panel Add or
Remove Programs Change or Remove Programs prin
intermediul c ruia se pot modifica sau terge programele deja
instalate

6 Utilizarea taste Print Screen i inserarea imaginii ecranului într-


un document
Exista dou moduri de folosire a tastei Print Screen:
a) prin ap sarea tastei Print Screen întreaga imagine a ecranului se
introduce în Clipboard
b) prin ac ionarea combina iei de taste Alt+Print Screen în Clipboard
va ajunge doar imaginea ferestrei active
-34-

Daca vrem sa inser m imaginea capturat într-un document Word


de exemplu, deschidem aplica ia asociata documentului i urm m calea
Edit Paste

7 Utilizarea sistemului Help (de ajutor) Fig. 2.9

Fig.2.9 Utilizarea sistemului Help

Se folose te calea: Start Help and Support Search i se


tasteaz no iunea c utat dup care se apas tasta Enter

2.1.3 Editarea textelor


1 Lansarea în execu ie a unei aplica ii de editare a textelor
Windows XP este prev zut cu un editor simplu de text, numit
Notepad. Este considerat simplu deoarece el nu fomateaz textele (de
exemplu întreg textul este scris cu acela i tip de caracter). Pentru lansarea
programului în execu ie se folose te Start Programs Accessories
Notepad. Fereastra afi at de program are urm toarea structur , Fig. 2.10:
- bara de titlu – Untitled
- bara meniului principal
- rama de editare destinata introducerii textului de c tre utilizator
Editorul permite efectuarea opera iilor fundamentale: mutare,
copiere, tergere a întregului text sau buc i din text.
2 Salvarea unui fi ier
Dup introducerea textului, care se g se te în memoria intern ,
volatil , a calculatorului, acesta trebuie salvat pe o memorie extern (hard
disk, dischet ), nevolatil .
-35-

Fig.2.10 Fereastr program Notepad

Calea: File Save As i se va deschide o fereastr de dialog


Fig.2.11. Aici trebuiesc men ionate: unitatea i directorul, numele
fi ierului, tipul fi ierului (extensia TXT) dup care se d comanda Save i
se efectueaz memorarea fi ierului.

Fig.2.11 Salvare fi ier în Notepad

3 Deschiderea unui nou fi ier (crearea) i a unui fi ier existent


Pentru crearea unui fi ier nou: File New i se creeaz un
document gol
Pentru deschiderea unui fi ier existent: File Open apare o
fereastr de dialog de unde se caut unitatea, directorul i numele fi ierului
dup care se d Open.

4 Închiderea aplica iei Notepad


Calea: File Exit
-36-

2.2. Desktop-ul (masa de lucru)

2.2.1 Gestiunea simbolurilor grafice


1 Simboluri grafice obi nuite
Fi ier – o colec ie organizat de date în care pot fi memorate
informa ii de diferite tipuri: documente, imagini grafice, muzic , programe.
Dosar (folder sau directory) – o structura arborescent în care sunt
memorate fi iere i/sau alte subdirectoare
Pictograme (icons) – simboluri grafice sugestive reprezentând pe
desktop fi iere, directoare, aplica ii

2 Deschiderea unui fi ier, director sau aplica ie de pe desktop


a) dublu clic pe simbolul grafic
b) clic dreapta pe simbolul grafic i apoi se alege comanda Open din
meniul afi at

3 Crearea unei prescurt ri / scurt turi (shortcut)


În momentul în care utilizatorul lucreaz frecvent cu un document,
director sau aplica ie se recomanda plasarea pe Desktop a unui shortcut la
respectivul document, director sau aplica ie pentru a avea acces cât mai
rapid la el printr-un simplu dublu clic pe icon-ul asociat.

Fig.2.12.1 Secven a unu Fig.2.12.2 Secven a doi

Realizarea pe desktop a unui shortcut: clic dreapta pe Desktop


New Shortcut iar în fereastra de dialog deschis Fig.2.12.1 (secven a
unu) se specific aplica ia / documentul / directorul (se trece calea unde se
afl ) Next Fig.2.12.2 (secven a doi), se completeaz aplica ia (f r cale)
Finish i pe Dektop va ap rea o noua icoan asociat shortcut-ului nou
creat.
-37-

2.2.2. Gestiunea ferestrelor


1 Componentele unei ferestre
Fereastr – zona dreptunghiular a ecranului care con ine fi iere
(texte, imagini grafice), simboluri grafice, directoare i diferite controale
(butoane de comand , cutii de text, casete de selectare etc.).
Con inutul unei ferestre tip: Fig. 2.13 ex. Control Panel
- bara de titlu – con ine numele ferestrei
- butoanele – minimizare, maximizare, închidere
- bara meniului principal
- bare de instrumente
- bare de defilare vertical i/sau orizontal
- chenarul ferestrei
- spa iul de lucru
- bara de stare

Fig.2.13 Componentele ferestrei Control Panel

2 Opera ii cu ferestre
a) Deplasarea – cu ajutorul mouse-ului: se ine ap sat butonul stânga al
mouse-ulului pe bara de titlu i se deplaseaz mouse-ul
b) Redimensionarea – prin pozi ionarea mouse-ului pe chenarul ferestrei in
momentul in care cursorul se transform in s geat vertical , orizontal sau
-38-

oblic se apas butonul mouse-ului i se redimensioneaz fereastra la


dimensiunea dorit
c) Defilarea – prin bara de defilare care se g se te pe marginea din dreapta
i/sau inferioar a ferestrei

3 Grupul de butoane

- comenzi de minimizare, maximizare i închidere a


ferestrei

- comenzi de minimizare, restabilire si închidere a


ferestrei

4 Comutarea între ferestre


Aceast comutare este posibil dac , în acela i timp sunt deschise
dou sau mai multe ferestre dar doar una dintre ele este activ i anume cea
plasat în fa .
Trecerea dintr-o fereastr in alta este posibila:
- se aplica un clic pe fereastra dorit (dac este vizibil )
- se ac ioneaz de mai multe ori combina ia de taste ALT+TAB pân
când fereastra dorit va fi activat (parcurgere ciclic a
ferestrelor).

2.3. Gestiunea fi ierelor

2.3.1. Concepte
Sistemul de operare afi eaz unit ile, directoarele i fi ierele într-
o structur ierarhic .
Unit ile de discuri existente pe calculator sunt desemnate prin
litere. De exemplu, dac un calculator este prev zut cu o unitate de
dischet , trei hard disk-uri i o unitate de CD, atunci alocarea literelor se
face astfel:
- A, B – unitatea de dischete;
- C,D,E – cele trei hard disk-uri;
- F – unitatea de CD.
Datorit capacit ii mari de memorare a discurilor este necesar
organizarea i gruparea fi ierelor pe baza unor criterii stabilite de utilizator.
-39-

Directorul (folder-ul) este o structur arborescent în care sunt


memorate un num r de fi iere. În afar de fi iere, un director poate con ine
i alte directoare (subdirectoare).

Dup formatarea discului, Windows creeaz pe discul respectiv un


director r d cin , exemplu: A:\. Utilizatorul creeaz în directorul r d cin
o structur de arbore. Con inutul depinde doare de spa iu fizic disponibil
pe disc.
Observa ie: - într-un director nu pot exista dou sau mai multe
subdirectoare sau fi iere cu acela i nume.

Calea unui fi ier – drumul de la directorul r d cin pân la


directorul în care se g se te fi ierul respectiv.

Exemplu: Avem o structur arborescent pe discul A: i fi ierul


Popescu.doc. Astfel structura este:
A:\Angaja i\Muncitori\Popescu.doc

Fig.2.14 Structura arborescent

2.3.2 Directoare (folder)


Pentru a naviga spre un fi ier sau spre un director al unei unit i de
disc se va folosi programul Windows Explorer.
Calea: Start Programs Accessories Windows Explorer.
Sau combina ia de taste Windows+E.
Pentru a afi a con inutul unui director, în semifereastra stâng se
afl denumirea lui, iar în semifereastra dreapt con inutul lui.
-40-

1 Crearea unui director


Calea: Windows Explorer meniul File submeniul New se
d comanda Folder. Se afi eaz simbolul unui dosar nou cu nume
predefinit New Folder, care poate fi modificat de utilizator. La final se
ac ioneaz tasta Enter. Sau se efectueaz un clic în afara simbolului grafic.
Dac numele predefinit al directorului nu este selectat, acest nume poate fi
modificat ulterior prin comanda Rename (meniul File).
Crearea unui subdirector se realizeaz asem n tor cre rii unui
director, cu deosebirea c în primul pas al algoritmului anterior se deschide
directorul p rinte în care se creeaz noul subdirector.

2 Aflarea numelui, dimensiunii i loca iei unui director,


Fig.2.15
- În programul My Computer sau în programul Windows Explorer,
printr-un clic se selecteaz numele directorului analizat.
- Calea: meniul File se d comanda Properties se afi eaz o
fereastr de dialog în care se activeaz fila General. În aceast fil
sunt afi ate date despre loca ia (Location) i m rimea (Size)
fi ierului.

Fig.2.15 Numele, dimensiunea i loca ia unui director

2.3.3. Lucrul cu fi iere


Fi ierele, directoarele, programele, unit ile i alte obiecte sunt
reprezentate în interfa a grafic a sistemului de operare cu ajutorul
simbolurilor grafice numite pictograme (icons).
-41-

1 C utarea fi ierelor de un anumit tip (extensie), Fig.2.16


- Calea: Start Search fereastra Search Results se efectueaz
un clic pe comanda All files and folders.
- În cutia All or part of the
file name se introduce
caracterul *, urmat de un
punct i de extensia
analizat .
- În cutia Look in se
introduce numele
directorului analizat.
- Se efectueaz un clic pe
butonul de comand
Search.
În semifereastra din dreapta sunt
afi ate rezultatele c ut rii. Fig.2.16 C utare fi iere/directoare

2 Modificarea st rii unui fi ier


- În programul My Computer sau în programul Windows Explorer,
printr-un clic se selecteaz numele fi ierului analizat.
- Calea: meniul File se d comanda Properties se afi eaz o
fereastr de dialog în care se activeaz fila General. În aceast fil
exist o caset de selectare etichetat cu Read-only (numai citire).
Dac aceast cutie este selectat , atunci fi ierul analizat nu poate fi
modificat sau ters. Orice modificare a lui va duce la existen a unui
alt fi ier, cu alt denumire.

3 Sortarea fi ierelor (nume, dimensiune, extensie, dat


calendaristic ), Fig.2.17
- Calea: Programul My Computer sau în programul Windows
Explorer meniul View comanda Delails. Criterii de sortare:
a. Name – sortare dup numele fi ierelor clic pe Name
b. Size – sortare dup dimensiunea fi ierelor clic pe Size
c. Type – sortare dup extensie clic pe Type
d. Modified – sortare dup data calendaristic clic pe Data

4 Redenumirea fi ierelor (directoarelor)


În procesul de redenumire a fi ierelor, modificarea extensiei poate
avea consecin e grave, imposibilitatea deschiderii fi ierului redenumit.
-42-

Fig.2.17 Sortare fi iere/directoare

De aceea, dac se face o tentativ de modificare a extensiei, atunci sistemul


de operare ne va întreba explicit dac dorim acest lucru.
- Calea: În programul My Computer sau Windows Explorer se
selecteaz fi ierul (dosarul) al c rui nume se modific .
- Meniul File Rename se tasteaz noul nume Enter

2.3.4. Copierea i mutarea


1 Metode de selectare
a. Se efectueaz un clic pe ceea ce dorim selectat
b. Selectarea mai multor fi iere(directoare) se face inând
ap sat tasta CTRL, apoi se efectueaz clic pe fiecare
element
c. Selectarea tuturor fi ierelor (directoarelor): meniul
Edit Select All
d. Deselectarea fi ierelor (directoarelor): meniul Edit
Invert Selection

2 Metode de copiere, mutare, metode:


a)
- Din Windows Explorer se selecteaz elementul dorit
- Calea: meniul Edit Cut (decupare, mutare), fie Copy (copiere).
Elementul selectat va fi depus pe Clipboard
- Deschidem loca ia unde vrem s -l mut m Edit Paste
b) Metoda tragerii cu mouse-ul
- Din Windows Explorer, cu mouse-ul se ine ap sat butonul din
dreapta i se trage pân la în loca ia unde dorim s -l mut m i apoi
se elibereaz mouse-ul.
c) Folosind comenzile Copy To Folder sau Move To Folder
- Din Windows Explorer se selecteaz elementul dorit
-43-

- Meniul Edit Copy To Folder (Move To Folder) se deschide o


fereastr de dialog de unde se alege loca ia dorit Copy (Move)

3 Salvarea de siguran (backup)


Aceasta este o salvare de siguran pus la dispozi ia utilizatorului
de c tre sistemul de operare Windows XP, deoarece practica a demonstrat
c de multe ori, din motive obiective sau subiective pot fi pierdute diverse
fi iere: calculatorul nu mai încarc sistemul de operare i atunci hard disk-
ul trebuie formatat i sistemul de operare trebuie reinstalat, pierzându-se
astfel toate datele memorate.
Exist dou tipuri de salv ri de siguran :
1 Tip fi ier (File)
Obiectele salvate sunt p strate în fi iere pe discuri
compacte, pe hard disk-uri, pe dischete, pe discuri ZIP, sau în directoarele
partajate din re eaua utilizat .

2 Tip band ( Tape)


Obiectele salvate sunt p strate pe benzi magnetice (aceast
op iune este accesibil doar dac calculatorul este echipat cu o unitate de
band ).
Lansarea în execu ie a programului Backup:, Fig.2.18
- Calea: Start Programs Accessories System Tools clic
pe comanda BackUp fereastr introductiv , primul pas al
expertului

Fig.2.18 Salvare de siguran


-44-

2.3.5. tergerea i restabilirea


Comenzile de tergere i restabilire sunt valabile atât pentru fi iere
cât i pentru directoare.

1 tergerea, Fig. 2.19


- În programul My Computer sau în programul Windows Explorer se
selecteaz elementul care urmeaz a fi ters
- Meniul File Delete se ac ioneaz butonul de comand Yes

Fig.2.19 tergere fi iere/directoare

În aceste condi ii de tergere, fi ierul (directorul) nu s-au


îndep rtat de pe hard disk, ci este memorat în directorul Recycle Bin (co
de reciclare). Aici nu vom reg si fi iere (directoare) terse de pe dischet .

2 Recuperarea
- De pe Desktop-ul sistemului de operare se face un dublu clic pe
simbolul directorului Recycle Bin se deschide fereastra Recycle
Bin i se selecteaz ceea ce dorim s recuper m
- File Restore (se reîntorc în loca ia ini ial )

3 Golirea directorului Recycle Bin


- De pe Desktop-ul sistemului de operare se face un dublu clic pe
simbolul directorului Recycle Bin se deschide fereastra Recycle
Bin i se selecteaz ceea ce dorim s tergem
- File Empty Recycle Bin din fereastra de dialog, Yes – se
gole te directorul, sau
- File Delete din fereastra de dialog, Yes – terge doar
ceea ce am selectat
-45-

2.3.6. C utarea
Sistemul de operare permite localizarea u oar i rapid a
fi ierelor, directoarelor, adrese e-mail, etc. Procedura prin care se lanseaz
programul de c utare este:
- Calea: Start Search fereastra principal Search Results
subfereastra Search Companion comanda Search. Se pot stabili
una sau mai multe criterii de c utare.

În specificarea numelui pot fi utilizate i urm toarele dou


caractere universale:
- * - înlocuie te un num r arbitrar de caractere al numelui c utat.
- ? – înlocuie te un singur caracter al numelui c utat

2.3.7. Arhivarea fi ierelor i a directoarelor


Programele de arhivare (cel inclus în sistemul de operare sau
aplica ii separate precum WinZip, WinRar, PowerArchiver) reduc
substan ial dimensiunea unor fi iere, între 20% i 85% din dimensiunea
original . Se recomand utilizarea unor astfel de programe pentru fi ierele
existente pe hard disk, dar care sunt rar utilizate deoarece procesul de
decompresie dureaz , astfel se câ tig un spa iu semnificativ.
Arhivarea i dezarhivarea sub sistemul de operare Windows XP:
- Arhivarea – calea: Windows Explorer select m elementul (unul
sau mai multe fi iere sau directoare) pe care vrem s -l arhiv m
apoi clic dreapta mouse submeniul Send To Compressed
(zipped) Folder Fig. 2.20

Fig.2.20 Arhivare
-46-

- Dezarhivarea – calea: Windows Explorer select m fi ierul cu


extensia ZIP clic dreapta mouse Extract All fereastra de
dialog, Fig.2.21 Next fereastra de dialog Finish

Fig.2.21. Dezarhivare

Prin fi ier zip autodespachetabil se în elege un fi ier executabil


(deci cu extensia EXE) cu dou componente: un fi ier arhivat i un
software prin care fi ierul arhivat poate fi dezarhivat (chiar i în absen a
programelor de arhivare).

2.4. Gestiunea imprim rii


Înainte de a lansa în execu ie imprimarea propriu zis utilizatorul
poate alege din lista imprimantelor instalate la un calculator imprimanta
dorit . Dac se d doar comanda Print va fi folosit una din multele
imprimante existente in lista i anume cea care are atributul de imprimant
implicit (cea care o utiliz m cel mai des).

Schimbarea imprimantei implicite


- Calea: Start Control Panel Printers and Faxes se
selecteaz imprimanta meniul File Set as Default Printer

Instalarea unei noi imprimante


În procesul de instalare a sistemului de operare se cer informa ii
referitoare la imprimantele folosite. Se instaleaz astfel driver-ele
imprimantelor. Dar aceste drivere se pot instala i ulterior astfel:
-47-

Fig.2.22. Formatarea paginii

- Calea: Start Control Panel Printer and Faxes meniul


File Add Printer fereastra expertului (wizard) de instalare
Next o serie de ferestre dialog (tipul imprimantei, portul
utilizat, exist sau nu disc de instalare, numele imprimantei, etc.)
Finish

Imprimarea unui document dintr-o aplica ie de editare de text


Presupunem c utiliz m editorul de text Notepad. Din meniul File
folosim comenzile:
- Page Setup – set m parametrii pentru aspectul exterior al paginii
Fig. 2.22
- Print – lanseaz în execu ie procesul de tip rire Fig. 2.23

Fig.2.23. Lansarea în execu ie a tip ririi


-48-

Vizualizarea procesului imprim rii


Orice utilizator are dreptul s gestioneze ”coada de imprimare”
(pot vedea progresul de imprimare a documentelor sau pot efectua anumite
interven ii). În fereastra Printers and Faxes se efectueaz un dublu clic pe
simbolul imprimantei utilizate i apar informa ii despre: numele
documentului, starea imprim rii, num rul de pagini, dimensiune, data i
ora comenzii de imprimare, portul etc.

Întreruperea temporar i reluarea imprim rii


În fereastra Printers and Faxes se d dublu clic pe simbolul
imprimantei utilizate fereastra de a teptare clic dreapta pe
documentul care se dore te sa fie întrerupt temporar iar din meniul local
afi at Pause Fig. 2.24.

Fig.2.24. Întreruperea temporar a tip ririi

Pentru reluarea imprim rii se urmeaz aceea i procedur dar se


alege op iunea Resume din meniul local, Fig.2.25.

Fig.2.25. Reluarea procesului de tip rire

Anularea imprim rii unui document


În fereastra principal Printers and Faxes dublu clic pe simbolul
imprimantei utilizate clic dreapta pe documentul ce se dore te a fi
anulat iar din meniul local afi at se d comanda Cancel, Fig.2.26.
-49-

Fig.2.26. Anularea procesului de tip rire


3. Editarea textelor

3.1. Generalit i
Office XP nu mai este doar o aplica ie, ci a devenit un sistem
integrat de furnizare de date în întregul sistem de lucru. Componenta cea
mai utilizat a pachetului Microsoft Office XP - Word este un program de
prelucrare de texte evoluat, pe care-l pute i utiliza pentru a crea o mul ime
de tipuri de documente.
Aceast sec iune cuprinde strictul necesar pentru a putea începe s
lucra i cu Microsoft Word XP sub Windows (denumit Word în continuare),
incluzând modul de lansare al programului, modul de utilizare al ecranului
i modul de ob inere a asisten ei interactive. De asemenea, pune la
dispozi ie o privire de ansamblu asupra caracteristicilor programului Word
i informa ii referitoare la modul de utilizare a acestora.
Obiective:
La sfâr itul acestui capitol ve i înv a urm toarele:
- S lansa i Word.
- S identifica i diferitele elemente ale ecranului Word.
- S utiliza i meniuri, bare cu instrumente de lucru i casete de
dialog.
- S ob ine i asisten .
- S vizualiza i un document în mai multe moduri.
- S p r si i aplica ia.
- S descoperi i c Word este mai mult decât o foaie de hârtie
electronic .

Word este un program de prelucrare de texte pe care-l pute i utiliza


pentru a crea mai multe tipuri diferite de documente. În Microsoft Word
XP pute i u or îmbun t i calitativ aspectul unui text prin utilizarea de
caractere subliniate, aldine sau cursive i prin verificarea gre elilor de
ortografie din document. Pute i crea, de asemenea, documente mai
complexe, prin utilizarea unor caracteristici mai sofisticate, cum ar fi
crearea de rezumate, adnot ri, grafice, tabele i integrarea în text a
elementelor grafice. De i unele dintre caracteristicile mai complicate ale
programului Microsoft Word dep esc preten iile acestui capitol, pe
-51-

parcursul lui ve i g si informa ii despre utilizarea majorit ii


instrumentelor de lucru disponibile în Microsoft Word XP.

Urm toarea list explic doar câteva dintre caracteristicile


programului Word:
- Word este un program de prelucrare de texte de tip WYSIWYG
(What You See Is What You Get), acest lucru însemnând c el
afi eaz documentele pe ecran în forma în care le va tip ri pe
hârtie. Microsoft Word este echipat cu abloane pe care le pute i
utiliza pentru a crea documente.
- Activit ile repetitive pot fi automatizate prin folosirea
macrocomenzilor sau a facilita ilor AutoCorec ie, AutoFormatare
i abloane.
- Toate instrumentele de lucru necesare pentru crearea i stabilirea
formatului oric rui tip de document pot fi afi ate pe ecran în timp
ce lucra i sau pot r mâne ascunse pân în momentul în care ave i
nevoie de ele. Pute i da rapid comenzi utilizând selectarea
meniurilor sau butoanele de pe barele cu instrumente de lucru.
- Asisten a în context este disponibil oriunde sunte i în program.
- Pute i stabili formatul caracterelor folosind stiluri i dimensiuni
diferite de corpuri de liter . Pute i, de asemenea, s eviden ia ii
caracterele prin subliniere i prin utilizarea stilurilor aldin sau
cursiv.
- Microsoft Word cuprinde un program de verificare a corectitudinii
ortografice (Corectare ortografic i gramatical), un program de
verificare a corectitudinii gramaticale, un dic ionar de sinonime i
antonime (Lexicon în limba român , limba englez etc.),
corectarea automat , astfel încât s pute i fi sigur c documentul
atinge cele mai înalte standarde de calitate.
- Pute i ad uga legende de ilustra ii, note explicative, note de subsol
i note de final documentului.
- Pute i genera cuprinsuri, indexuri i rezumate.
- Pute i crea formulare pentru a fi tip rite sau pentru a fi completate
pe ecran.
- Pute i adapta cerin elor dumneavoastr modul în care apar
documentele pe ecran.
- Pute i utiliza fuzionarea datelor pentru administrarea
coresponden ei (îmbinare coresponden , scrisori tipizate, plicuri i
etichete).
-52-

- Pute i crea documente având un aspect profesional, care includ


coloane de tip ziar, tabele, grafice, imagini i ilustra ii.
- Pute i integra date din Word cu date din alte aplica ii Windows.
- Pute i folosi po ta electronic pentru colaborarea pe documente i
partajarea informa iilor.
- Pute i transforma documente rapid i u or în pagini Web.

3.2. Utilizarea aplica iei Word


1 Lansarea programului
Exist mai multe modalit i de lansare a aplica iei Word. Cele mai
utilizate sunt prin meniul Start i icoana corespunz toare aplica iei de pe
desktop.
Pentru a lansa Word XP urma i unul din pa ii:
- Executa i clic pe butonul Start-Programs i alege i op iunea
Microsoft Word.
- Executa i dublu clic pe pictograma programului Microsoft Word.
Indiferent de modul de lansare în execu ie a aplica iei ecranul de început
arat astfel:

2 Ecranul Word
Elementele principale de pe ecranul Word sunt bara de meniuri,
barele de instrumente, bara de stare, barele de defilare, suprafa a de lucru,
riglele, punctul de inserare i panoul de activit i.
Task Pane apare chiar de la pornirea aplica iei Word. Dac la început în
acest meniu sunt disponibile ac iuni cum ar fi deschiderea unui document
sau crearea unui document nou pornind de la un ablon, vom observa cu
u urin c Task Pane î i modific op iunile afi ate în func ie de contextul
în care lucr m, afi ând în fiecare moment ac iunile cele mai potrivite.
Astfel, în loc s ne pierdem vremea c utând prin meniuri o anumit
facilitate des folosit , o putem g si rapid în Task Pane. Putem activa în
orice moment Task Pane din meniul View Toolbars.

3 Barele de instrumente. Utilizarea butoanelor


Barele de instrumente con in butoane scurt tur pentru op iunile
din meniurile aplica iei Word. Fiecare bar are un nume. Exist bare
predefinite ale sistemului, dar utilizatorul î i poate crea propriile sale bare
cu unelte. Prima dat când lansa ii în execu ie Word i deschide i un
document, barele de instrumente Standard i Formatting (Stabilire
formate) sunt afi ate sub bara de meniu.
-53-

În Word, multe comenzi pot fi executate rapid prin alegerea


butoanelor care apar pe ecran. Marea majoritate a butoanelor apar în barele
cu instrumente de lucru Standard i Formatting, dar câteva apar i în alte
pozi ii pe ecran, inclusiv în linia de stare i în barele de derulare. Pentru a
afla numele unui buton, indica i-l cu mouse-ul. În linia de stare apare o
descriere a func iei butonului respectiv iar în dreapta butonului eticheta cu
denumirea sa.

4 Afi area sau ascunderea barelor de instrumente.


Pute i afi a sau ascunde barele de instrumente în timpul lucrului.
Dac cel pu in o bar de instrumente este vizibil , pute i utiliza un meniu
de comenzi rapide pentru a afi a sau pentru a ascunde barele de
instrumente incluse. Pentru aceasta, executa i clic pe o bar de instrumente
(de exemplu Standard) utilizând butonul drept al mouse-ului. Un marcaj de
selectare înseamn c bara de instrumente este afi at .
Dac nici o bar de instrumente nu este afi at , alege i din:
- Meniul View Toolbars se afi eaz un meniu cu numele
barelor de instrumente accesibile editorului.

5 Riglele
Word pune la dispozi ie dou rigle: orizontal (ancorat sub bara
de instrumente Formatting) i vertical (în partea stâng a ecranului).
Pute i utiliza rigla orizontal pentru a stabili tabulatorii i indent-urile
pentru paragrafele selectate i pentru a ajusta l imea coloanelor de text de
tip ziar. În vizualizarea paginat sau vizualizarea înaintea imprim rii pute i
utiliza rigla orizontal i vertical pentru a schimba marginile paginii i
locul elementelor de pe pagin .
- Calea: View Ruler

6 Bara de meniu
Meniurile aplica iei Word sunt:
- File: con ine op iuni pentru lucrul cu fi iere document pe care le
creeaz i actualizeaz Word. Acestea pot fi în format Microsoft
Word (.doc), Rich Text Format (.rtf), fi iere text (.txt), fi iere
ablon document (.dot), fi iere create cu alte aplica ii (Word
Perfect, Works) etc.
- Edit: con ine op iuni pentru opera ii de editare (de modificare a
documentelor).
- View: con ine op iuni pentru stabilirea modului în care se face
afi area în fereastra aplica iei.
-54-

- Insert: con ine op iuni pentru inserarea în documentul activ la


pozi ia punctului de inserare a diferite entit i (sec iuni, note de
subsol, antete, grafice, comentarii etc.).
- Format: con ine op iuni pentru formatarea textelor i a obiectelor
inserate în texte.
- Tools: con ine op iuni pentru între inerea documentului.
- Table: con ine op iuni pentru administrarea tabelelor inserate într-
un document.
- Window: con ine op iuni pentru organizarea ferestrelor document
ale aplica iei.
- Help: ofer asisten interactiv utilizatorului.

7 Utilizarea tastelor pentru comenzi rapide


Pute i alege i câteva comenzi prin ap sarea tastelor pentru comenzi
rapide afi ate în meniurile de pe bara de meniu, aflate la dreapta comenzii.
De exemplu CTRL+S pentru a salva un document. Word furnizeaz , de
asemenea, mai multe taste pentru comenzi rapide cât timp lucra i, chiar
dac nu se reg sesc în meniuri. De exemplu, pute i ap sa CTRL+B pentru a
aplica formatul aldin textului selectat.
Tastele pentru comenzi rapide se pot ob ine din Help introducând textul
shortcut keys (taste de comenzi rapide) în caseta Search.

8 Anularea i Repetarea comenzilor


Word înregistreaz modific rile de editare sau stabilire formate pe
care le face i. Dac v r zgândi i sau face i o gre eal , de obicei pute i
anula ultimele ac iuni realizate. De asemenea, pute i „reface” o ac iune pe
care a i anulat-o. Pentru aceasta utiliza i butoanele Undo i Redo de pe
bara de instrumente Standard.
O alt metod este:
- Cale : Edit Undo/Redo

9 Tastare unit i de m sur în cutii de dialog


Când tasta i numere într-o caset de dialog, Word-ul utilizeaz
unit ile de m sur specificate în cutia de dialog Options General a
meniului Tools.
Dac dori i s specifica i o unitate diferit pentru o anumit
op iune, nu terge i unitatea de m sur . Doar introduce i una din
urm toarele abrevieri dup num r. Nu trebuie s l sa i un spa iu între
num r i m sur .
-55-

Pentru a Introduce i Exemplu Conversie


specifica
Centimetrii cm 3 cm 2,54 cm=1 in
Inch in 24 in 1 in=72pt=6pi
Linii li 2 li 1li=1/6in=12pt
Picas (Cicero) pi 1.2 pi 1pi=12pt=1/6in
Puncte pt 6 pt 1li=1/6in=12pt

10 Vizualizarea unui document în diferite moduri


Word ofer câteva moduri de vizualizare a unui document:
vizualizare normal , vizualizare
ierarhizat , vizualizare paginat , vizualizare înaintea imprim rii,
vizualizare ecran complet, vizualizare aspect pagin web etc.
Suplimentar, pute i m ri o parte a unui document pentru a ob ine o
vizualizare m rit . Dac dori i s vede i numai documentul pe ecran (f r
rigle, bare de instrumente sau alte elemente) folosi i facilitatea de „ecran
complet”. Dac vre i s vede i anumite p r i ale aceluia i document
„împ r i i” fereastra.

- Vizualizare normal : pentru tastare i editare


Vizualizarea normal (implicit în Word) prezint o versiune
simplificat a documentului. Aceasta este cea mai bun vizualizare pentru
tastare, editare, stabilire format text i pentru deplasare în document.

- Vizualizarea electronic
Permite vizualizarea unui document în varianta de pagin Web.
Acest mod îl pute i utiliza atunci când, de exemplu, trebuie s ine i un
discurs în fa a unei audien e, v prezenta i
informa iile prin intermediul unui proiector (retro, video) sau dori i s
pune i documentul pe un site Web. Programul Word înf oar textul astfel
încât s încap în fereastr , prezint fundalurile i plaseaz graficele pe
ecran în acela i mod în care vor ap rea într-un browser.
Pentru a trece la vizualizarea electronic ,
- Cale: View Web Layout
- executa i clic pe butonul Web Layout View de pe bara de defilare
pe orizontal

- Vizualizare paginat : pentru stabilirea paginii „imprimabile”


Vizualizarea paginat este de tip WYSIWYG (What You See Is
What You Get – Ceea ce vezi este ceea ce ob ii) cu care pute i vedea
-56-

modul în care elemente, cum ar fi ilustra iile, vor fi pozi ionate pe pagina
imprimat .
Aceast vizualizare este, de obicei, util pentru verificarea
aspectului final al documentului, dar poate încetini editarea i defilarea.
Pentru a trece la vizualizarea paginat ,
- Cale: View Print Layout
- executa i clic pe butonul Print Layout View de pe bara de defilare
pe orizontal
- Vizualizare schi at : pentru ierarhizarea i organizarea unui
document.
În vizualizarea ierarhizat pute i restrânge un document pentru a
vedea numai titlurile de paragraf sau îl pute i extinde pentru a vedea
întregul document. Aceast vizualizare u ureaz defilarea sau deplasarea
textului pe o distan mare sau schimbarea ierarhiei termenilor.
Pentru a trece la vizualizarea ierarhizat :
- Cale: View Outline, sau
- executa i clic pe butonul Outline View de pe bara de defilare pe
orizontal .

- Vizualizarea ecran complet: pentru maximizarea spa iului ecran.


Pentru a vedea numai un document pe ecran f r rigle, bare de
instrumente i alte elemente:
- Cale: View Full Screen

- Vizualizarea înaintea imprim rii: pentru ajustarea documentului


înainte de imprimare.
Aceast arat pagini întregi la o m rime redus , în a a fel încât
pute i ajusta macheta documentului înainte de imprimare. Pute i vedea una
sau mai multe pagini la un moment dat, mic ora sau m ri, ajusta margini i
pute i edita i stabili formatul textului.
Pentru a trece la vizualizarea înaintea imprim rii,
- Cale: View Print Preview, sau
- executa i clic pe butonul Print Preview de pe bara de instrumente
Standard.
- Mic orarea/m rirea por iunilor dintr-un document
Pentru a m ri sau mic ora o parte a unui document,
- Cale: View Zoom, sau
- executa i clic pe s geata de pe bara de instrumente Standard.
-57-

11 Lucrul cu mai multe ferestre de document, deschise


simultan
În Word pute i deschide mai multe documente simultan, fiecare
dintre ele în propria Iui fereastr . Deschiderea simultan a mai multor
documente faciliteaz copierea i mutarea textului dintr-un document în
altul sau consultarea informa iilor dintr-un document în timp ce lucra i la
altul. Câteva dintre modurile în care pute i lucra cu mai multe ferestre de
document deschise simultan sunt urm toarele:
- Pute i lucra cu documente diferite, plasate în ferestre diferite, de
dimensiuni maxime.
- Pute i lucra cu copii ale aceluia i document, plasate în ferestre
diferite, de dimensiuni maxime.
- Pute i împ r i o fereastr în p r i mai mici - numite panouri care
pot fi afi ate simultan pe ecran.
- Pute i muta sau copia un text dintr-o fereastr sau panou în altele.

Pentru a deschide mai multe ferestre de document simultan,


parcurge i urm toarele etape:
- Selecta i File Open, pentru a deschide primul document.
- F r a închide primul document, selecta i din nou File Open,
pentru a deschide un alt document sau File New pentru a crea un
nou document. Word deschide a doua fereastr de document
deasupra primei.
- Continua i s deschide i sau s crea i documente pân când ave i
deschise pe ecran toate documentele de care ave i nevoie.

Pentru a închide o fereastr ,


- Cale: File Close, sau
- executa i dublu clic pe c su a meniului de control

Nu conteaz câte ferestre sunt deschise, pute i lucra doar într-una


la un moment dat, i anume în fereastra activ . În mod prestabilit, fereastra
activ este maximizat pentru a umple tot ecranul; toate celelalte ferestre
deschise sunt ascunse în spatele ei.
Pentru a aranja ferestrele deschise pe ecran astfel încât s nu fie
toate ascunse în spatele ferestrei,
- Cale: Windows Arrange All. Word aranjeaz fiecare fereastr
deschis pentru a ap rea toate pe ecran.
-58-

12 Lucrul cu un document în dou panouri


De i nu pute i lucra decât cu un document la un moment dat, pute i
împ r i documentul activ în dou panouri. Având documentul activ
împ r it, pute i lucra simultan în zone diferite ale aceluia i document.
Acest lucru este util atunci când sunte i nevoit s v muta i sau s copia i
un text dintr-un loc în altul în cadrul unui document de mari dimensiuni.
Pentru a împ r i documentul activ în dou panouri, parcurge i
urm toarele etape:
- Cale: Windows Split . Va ap rea o bar vertical în fereastra
documentului.
- Trage i bara în sus sau în jos pân când panourile au dimensiunile
dorite.
- Executa i clic.
Pentru a reveni la fereastra cu un singur panou, executa i din nou
dublu clic pe c su a de delimitare.

13 Lucrul cu un document în mai multe ferestre


Dac ave i nevoie s vede i dou p r i diferite ale aceluia i
document, dar por iunea de text pe care dori i s o vede i nu încape într-un
panou, pute i afi a documentul activ în dou ferestre. Modific rile pe care
le opera i într-una dintre ferestre sunt reflectate i în cealalt , dar
deplasarea în cadrul fiec rei ferestre este independent .
Pentru a v întoarce la lucrul într-o singur fereastr închide i una
din ele.
Pentru a deschide un document în mai multe ferestre parcurge i
aceste etape:
- Deschide i documentul. Dac acesta nu este activ, executa i clic pe
el sau selecta i-l din meniul Windows pentru a-l activa.
- Calea : Windows New Windows.
- Word deschide documentul în alt fereastr . Pentru a face diferen a
între cele dou ferestre, Word adaug un num r la numele
documentului din bara de titlu. În primul document se adaug dou
puncte (:) i cifra 1. În al doilea document, se adaug dou puncte
(:) i cifra 2 .a.m.d.

14 Ie irea din Word


Pentru a ie i din Word XP
- Calea: File Exit.
-59-

Dac a i f cut modific ri într-un document va ap rea o caset


con inând un mesaj prin care sunte i întrebat dac dori i s salva i
modific rile efectuate. Alege i:
- Yes pentru a salva modific rile i ie i i din program,
- No pentru a ie i din program f r a salva, sau
- Esc pentru a continua s lucra i în Word.

Iat alte câteva modalit i de a p r si aplica ia:


- Clic pe butonul Close de pe bara de titlu a aplica iei Microsoft
Word.
- Ap sa i Alt, apoi F i, în final, I.
- Executa i dublu clic pe pictograma meniului de control – adic pe
W-ul de la cap tul din stânga al barei de titlu a ferestrei aplica iei,
etc.

3.3. Lucrul cu documente


În Word pute i crea mai multe tipuri diferite de documente, de la
simple scrisori, referate, proiecte i pân la rapoarte complexe. În acest
subcapitol ve i înv a:
- s crea i un document prin alegerea unui ablon, un stil de scriere
i tastarea textului.
- cum s modifica i modul în care apare documentul dvs. pe ecran.
- cum s -l salva i pentru a-l utiliza ulterior.
- cum s -l tip ri i.
- cum s -l închide i.

3.3.1.Folosirea abloanelor, (Template)


Un ablon este un model care include informa iile, formatarea i
alte elemente folosite într-un anumit tip de document. Dac nu specifica i
nimic altceva, toate noile documente din Word se bazeaz pe ablonul
Document necompletat. Word mai include îns câteva abloane pe care le
pute i folosi ca atare sau într-o form modificat ; în plus, v pute i crea
propriile abloane.
În cadrul procesului de instalare a pachetului Microsoft Office, o
serie de abloane au fost copiate în Program Files/Microsoft
Office/Templates de pe CD-ROM-ul de instalare pe hard-disc.

Pentru a previzualiza aceste abloane, urma i pa ii de mai jos:


-60-

1. La intrarea în Word verifica i dac sunt afi ate rigla orizontal


i caracterele neimprimabile (executa i clic pe butonul
Show/Hide ) de pe bara de unelte Standard.
2. Alege i File – New.
3. Alege i abloane generale din sec iunea New din ablon.
Word împarte abloanele pe categorii, reprezentate în sec iunea prin
etichetele din partea superioar a casetei de dialog abloane (New From
Template). Selec ia implicit este Blank Document (Document
necompletat) din cadrul etichetei General.

Fig.3.1. abloane

- Exist abloane predefinite, Fig.3.1 pentru:


- Birotic : scrisori (Contemporary Letter, Elegant Letter
etc.) i faxuri (Elegant Fax, Professional Fax) în sec iunea
Letters&Faxes, circulare (Elegant Memo, Professional
Memo etc.) în Memorii i rapoarte (Contemporary Report,
Elegant Report, Professional Report) în Rapoarte;
- Publica ii: bro uri, comunicate de pres , ziare;
- Alte activit i: curriculum vitae, planificarea activit ilor,
afaceri – garan ie (Alte
- documente);
- Îmbinare coresponden pentru coresponden a
personalizat ;
- Publica ii pe Web: abloane pentru construirea de Pagini
Web.
-61-

4. Executa i clic pe eticheta Letters&Faxes i apoi pe op iunea


Fax Wizard. Uita i-v în caseta Examinare pentru a vedea o
previzualizare a articolului selectat.
5. Alege i diferite abloane din sec iunea Letters&Faxes i apoi
trece i la alte etichete. abloanele pe care le trece i în revist
stau la baza majorit ii documentelor uzuale de afaceri.
6. Când a i terminat din etichetele de selec ie pentru abloane
(General, Letters&Faxes, Memos, Other Documents, etc.)
executa i clic pe Memos, apoi clic pe Professional Memo
(Raport profesional). Asigura i-v c op iunea Document din
zona Creare este activ i ap sa i tasta Enter sau selecta i OK
pentru a deschide un nou document bazat pe ablonul pus în
eviden . Documentul se va deschide pe ecran.

Dup cum vede i, toate elementele comune oric rui raport apar sub
form de câmpuri incluse între paranteze drepte iar aplica ia Word a
introdus data curent (folosind data memorat în calculator). Documentul
se poate completa cu propriile informa ii, salva i tip ri.

3.3.2.Introducerea textului în document


Atunci când introduce i text, caracterele apar la stânga unei liniu e
pâlpâitoare, numit punct de inserare sau cursor. Aceste caractere apar într-
un format corespunz tor stilurilor asociate ablonului documentului. Pentru
a vedea numele stilului curent, privi i caseta Styles and Formatting de pe
bara cu instrumente Formatting.
Pute i deplasa punctul de inserare în cadrul documentului prin
utilizarea tastaturii sau a mouse-ului.

Cu un caracter la stânga La începutul paragrafului anterior


CTRL+ de dou ori
Cu un caracter la dreapta Cu un ecran în sus PgDown
Cu o linie în sus Cu un ecran în jos PgUp
Cu o linie în jos La începutul paginii precedente
CTRL+PgUp
Cu un cuvânt la stânga CTRL+ La începutul paginii urm toare
CTRL+PgDown
Cu un cuvânt la dreapta Pe ultima linie a ecranului
CTRL+ ALT+CTRL+PgDown
La sfâr itul unei linii END Pe prima linie a ecranului
-62-

ALT+CTRL+PgUp
La începutul unei linii HOME La sfâr itul documentului
CTRL+End
La începutul paragrafului curent La începutul documentului
CTRL+ CTRL+Home

Word memoreaz ultimele loca ii în care s-a tastat sau editat un


text. Combina ia de taste SHIFT+F5 readuce punctul de inserare în fiecare
din loca iile precedente la rând, apoi pozi ioneaz punctul de inserare în
pozi ia curent .

3.3.3 Corectarea gre elilor


To i facem gre eli. În Word îns este u or s le repar m. Acest
program pune la dispozi ie mai multe metode de revenire asupra ac iunilor
incorecte i de reluare a lor în mod corect. Word v ofer i posibilitatea
corect rii gre elilor de ortografie, înainte ca acestea s apar .

1 tergerea textului
O metod simpl de corectare a gre elilor este s le terge i. Astfel:
- ap sa i tasta Backspace pentru a terge caracterele aflate la stânga
punctului de inserare.

Word, îns pune la dispozi ie multe alte modalit i de tergere a


textului.
În cele ce urmeaz sunt prezentate câteva metode obi nuite de îndep rtare
a textului nedorit:
- Pentru a terge caracterul din dreapta punctului de inserare, ap sa i
tasta Delete.
- Pentru a terge un text selectat, dup ce l-a i selectat, ap sa i tasta
Delete sau alege i Edit Clear
- Pentru a înlocui un text cu altul selecta i textul i apoi tasta i noul
text.

2 Modificarea literelor mari i mici dintr-un text


- Selecta i textul pe care vre i s -l modifica i.
- Din meniul Format Change Case.
- Selecta i op iunea dorit i apoi clic pe OK.
-63-

Fig.3.2. Modificarea literelor

3 Anularea gre elilor


Word v ofer posibilitatea de a v r zgândi. Acest program ine
minte cele mai recente ac iuni pe care le-a i efectuat i, în cazul în care nu
v convin rezultatele, le pute i anula, una dup alta. Pentru a anula cea mai
recent ac iune alege i Edit Undo sau executa i clic pe butonul Undo de
pe bara de unelte Standard. Pentru a anula o serie de ac iuni selecta i Edit
Undo de câteva ori pân când anula i toate ac iunile, în ordinea invers
efectu rii lor.
Mai pute i proceda astfel:
- Executa i clic pe s geata de derulare plasat lâng butonul Undo
pe bara de instrumente Standard. Word afi eaz o lista a celor mai
recente ac iuni care pot fi anulate, dispuse în ordinea invers
efectu rii lor.
- Trage i mouse-ul de-a lungul listei pân când pune i în eviden
toate ac iunile pe care dori i s le anula i.
- Elibera i butonul mouse-ului. Word anuleaz ac iunile selectate, în
ordinea invers efectu rii lor.

4 Refacerea gre elilor anulate


Dac , imediat dup ce a i anulat o ac iune, v da i seama c aceasta
era de fapt corect , pute i reface ac iunea pe care tocmai a i anulat-o.
Pentru a reface ac iunea cea mai recent anulat
- Edit Redo, sau
- executa i clic pe butonul Redo de pe bara de unelte Standard.
-64-

3.3.4.Deplasarea i copierea textului i a ilustra iilor


Pute i muta sau copia orice element dintr-un document, indiferent
dac acesta este text, ilustra ie sau o component inserat dintr-o alt
aplica ie.
- Cut (Mutare) înseamn a elimina (a decupa) textul sau ilustra ia
selectat dintr-o loca ie i de a îl (o) insera în alta.
- Copy (Copiere) înseamn a face o copie a textului sau ilustra iei
selectate i de a-l (o) insera într-o alt loca ie, l sând originalul
neschimbat.

1 Mutarea textului prin utilizarea comenzilor meniului


Editare, a butoanelor sau a tastaturii
Pentru a muta textul folosind comenzile din meniul Edit parcurge i
urm toarele etape:
- Selecta i textul pe care dori i s -l muta i.
- Selecta i Edit Cut (sau executa i clic pe butonul Cut sau ap sa i
CTRL+X). Word va decupa textul selectat din document i-l va
plasa în Clipboard.
- Pozi iona i punctul de inserare în locul în care dori i s fie plasat
textul. Nu uita i s executa i clic cu butonul stâng al mouse-ului
pentru a deplasa punctul de inserare în noua pozi ie.
- Selecta i Edit Paste (sau executa i clic pe butonul Paste, sau
ap sa i CTRL+V). Word insereaz textul în noua pozi ie.

2 Copierea textului
În Word pute i copia un text dintr-o pozi ie în alta, utilizând
comenzile din meniul Editare sau cele ale meniului de comenzi rapide,
butoanele de pe bara de unelte Standard sau mouse-ul.
Copierea textului prin utilizarea comenzilor meniului Edit
Pentru a copia textul folosind comenzile din meniul Edit, parcurge i
urm toarele etape:
- Selecta i textul pe care dori i s -l copia i.
- Selecta i Edit Copy. Word va copia textul selectat din document
în Clipboard.
- Pozi iona i punctul de inserare acolo unde dori i s fie plasat textul
copiat. Nu uita i s executa i clic cu butonul stâng al mouse-ului
pentru a deplasa punctul de inserare din pozi ia
anterioar .
- Selecta i Edit Paste. Word copiaz textul în noua pozi ie.
-65-

3.3.5 Stilurile
În general, se poate vorbi de dou tipuri de stiluri:
- stiluri de paragraf, care au efect asupra unui paragraf. Stilurile de
paragraf iau în considerare i elementele referitoare la formatarea
paragrafelor, cum ar fi spa ierea rândurilor sau indentarea. În lista
de stiluri, stilurile de paragraf sunt scrise cu aldine.
- stiluri de caracter, care au efect doar asupra unui text selectat.
A adar, stilurile se utilizeaz pentru a realiza rapid aranjarea în
pagin a textului i paragrafelor. Fiecare ablon este înso it de o foaie de
stil care include stilurile tipic utilizate la crearea tipului de document
asociat cu ablonul.

1 Pentru a selecta un stil parcurge i etapele:


- Plasa i punctul de inserare în locul în care dori i s înceap textul
scris în noul stil.
- Executa i clic pe s geata de derulare aflat lâng caseta Styles and
Formatting de pe bara de instrumente de Formatare pentru a afi a
lista Stil, Fig.3.3.1.
- Executa i clic pe numele stilului dorit din list .

Fig.3.3.1. Lista Stiluri Fig.3.3.2. Formatare stil nou

2 Pentru a crea propriul stil de scriere, Fig.3.3.2. proceda i


astfel:
-66-

- Alege i op iunea Styles and Formatting din meniul Format. Din


caseta de dialog care se deschide alege i op iunea New Style.
- În caseta Nume introduce i numele noului stil pe care îl
defini i.
- Executa i clic pe butonul Format i alege i op iunea Font.
- Selecta i fontul dorit, dimensiunea, culoarea, apoi executa i
clic pe butonul OK.
- Executa i clic pe butonul Format i alege i op iunea Paragraph
– dac este cazul.
- Alege i op iunea dorit , apoi executa i clic pe butonul OK.
- Executa i clic pe butonul OK (Aplic ) i stilul este creat.

3 Modificarea stilului existent, Fig.3.3.3.


Stilurile nou create pot fi folosite în orice document. De asemenea,
exist posibilitatea modific rii lor. Modificarea stilului va duce la
modificarea tuturor por iunilor de text scrise cu acest stil. Pentru
modificarea unui stil, în caseta de dialog Styles and Formatting alege i
stilul pe care dori i s -l modifica i, dup care executa i clic pe butonul
Modify. Va ap rea caseta de dialog Style Modify, care v permite s
efectua i modific rile dorite.

4 Aplicarea unui stil ablon

Pentru a aplica într-un


ablon stiluri care exist deja în
abloanele Word, pute i alege i
din colec ia de stiluri All styles
(clic pe Avaible formatting)
ablonul care con ine stilurile
c utate

Fig.3.3.3. Modificare stil


-67-

3.3.6. Salvarea documentelor


Când deschide i un document, Word îl copiaz de pe disc i îl
afi eaz pe ecran. Modific rile pe care le face i sunt memorate temporar în
memoria calculatorului. Pentru a le face permanente trebuie s salva i
documentul pe disc. Trebuie, de asemenea, s face i copii de rezerv pentru
documentele importante.
Word dispune de mai multe modalit i de salvare a unui document.
Iat câteva dintre ele:
- File Save As ca pentru a salva un document pentru prima oar
sau sub o nou denumire.
- File Save pentru a salva orice document creat în cadrul unei
sesiuni de lucru anterioare.
- File Save As Web Page ca pagin Web pentru a salva starea
curent a documentului sub form de pagin Web.
- Butonul Save de pe bara de unelte Standard.
- Combina ia de taste CTRL+S.

1 Salvarea unui document nou sau a unui document sub un alt


nume
File Save As salva i documentul pe disc sub o denumire aleas
de dvs. i specifica i prin unitatea de disc i folder-ul din caseta Save în,
calea de acces spre locul unde dori i s stoca i documentul. Aceast
comand este folosit pentru a salva un document nou sau pentru a salva o
copie a unui document existent, atribuindu-i un nume sau o cale nou .

2 Salvarea repetat a unui document


Dup ce a i salvat un document o dat , pute i salva rapid acest
document p strându-i numele, folder-ul corespunz tor unde e p strat,
formatul i alte atribute, f r a mai fi nevoie s trece i de fiecare dat prin
caseta de dialog Save As
Pentru a salva în mod repetat un document
- File Save, sau executa i clic pe butonul Save de pe bara de
unelte Standard.
Fi ierul pe care îl salva i se suprascrie peste versiunea anterioar a
aceluia i document de pe disc, astfel încât orice modific ri efectuate dup
ultima salvare înlocuiesc la noua salvare versiunea precedent a fi ierului
stocat. Documentul se p streaz pe ecran pentru a permite s continua i
lucrul.
-68-

3 Salvarea unui document în alt format de fi ier


Dac schimba i fi iere cu utilizatori ai altor programe de procesare
de texte cum ar fi Microsoft Works sau pur i simplu au o alt versiune de
Word decât a dvs., pute i salva documentul în alt format de fi ier.
Pentru a schimba formatul de fi ier pentru un document,
- File Save As i apoi selecta i un format în cutia Tip document
(Rich Text Format pentru portabilitate sau ablon document pentru
crearea unui ablon etc.).

3.3.7.Tip rirea documentului


Dup ce a i creat un document, îl pute i tip ri. Înaintea tip ririi,
asigura i-v c imprimanta este conectat la calculator, este pus în
func iune i are hârtie. Este indicat s previzualiza i documentul înainte de
a-l tip ri. În cazul în care nu are aspectul dorit sau a i uitat s insera i ceva
în document ve i putea face modific rile înainte de a-l imprima. În acest
mod ve i tip ri o singur dat documentul i ve i economisi timp, hârtie,
cartu de imprimant sau toner etc.

1.Vizualizarea unui document înainte de tip rirea lui


Vizualizarea un document înaintea tip ririi lui
- Calea: File Print Preview, sau cu ajutorul butonului de pe bara
de unelte Standard.
- În acest mod de vizualizare, Word ajusteaz imaginea astfel încât
pe ecran pot înc pea pagini întregi. Nu ve i putea vedea caracterele
individuale, dar ve i putea vedea a ezarea general în pagin i
pozi ionarea componentelor documentului. În spa iul util al
ferestrei Word pot fi astfel afi ate dou sau mai multe pagini din
document, precum i o bar cu butoane care con ine scurt turi
pentru opera iile care pot fi executate.
În modul Print Preview ve i putea:
- s stabili i câte pagini previzualiza i la un moment dat (una sau mai
multe);
- s corecta i documentul dac nu v place aspectul lui;
- s controla i dimensiunea afi rii;
- s comprima i documentul, dac este cazul.

2. Tip rire document


Pentru a tip ri documentul afi at pe ecran folosind meniul urma i
aceste etape:
-69-

- File Print. Va ap rea caseta de dialog Print, Fig.3.4.


- Efectua i modific rile necesare pentru tip rire conform cerin elor

Fig.3.4. Caseta de dialog Print

3.3.8.Închiderea documentului
Închiderea unui document îl terge pe acesta atât de pe ecran, cât i
din memoria de lucru a calculatorului. Dac ave i prea multe documente
deschise simultan ve i observa c Word func ioneaz mai încet. Prea multe
fi iere deschise simultan v poate aduce în situa ia de a nu mai avea
suficient memorie pentru a deschide un alt document, astfel încât ar fi
bine s efectua i salvarea i închiderea fi ierelor la care nu lucra i.
Pentru a închide documentul curent alege i File Close. Dac nu
a i salvat documentul sau dac a i efectuat modific ri de la ultima salvare a
documentului, Word afi eaz o caset cu un mesaj prin care sunte i întrebat
dac dori i s salva i modific rile.
Ave i la dispozi ie mai multe alternative de a ac iona. Astfel:
- Yes pentru a salva documentul i a-l îndep rta de pe ecran. Dac
este un document nou, va ap rea caseta de dialog Save As
- No pentru a terge documentul de pe ecran f r a salva
modific rile.
- Esc pentru a continua s lucra i la document.
Atunci când Word închide documentul curent, el afi eaz un alt
document deschis. Dac nu exist alte documente deschise, Word afi eaz
un ecran de aplica ie vid. Pentru a închide toate documentele deschise ie i i
-70-

din Word. Pentru fiecare document pe care nu l-a i salvat înc va ap rea o
caset con inând un mesaj care v invit s salva i modific rile.

3.4. Modificarea aspectului unui document


A formata un document înseamn a atribui anumite caracteristici
(font, corp, stil, culoarea de afi are, spa iu etc.) entit ilor din care este
alc tuit documentul, pentru a-l face mai estetic i mai u or de citit. Pute i
formata caractere, paragrafe, pagini i sec iuni. O formatare furnizeaz
indica ii vizuale referitoare la structura sa. În general formatarea unui
document se face prin intermediul casetelor de dialog din meniul Format,
cu butoanele de pe bara de instrumente Formatting sau cu combina ii de
taste.
Aspectul general al unui document depinde, în mare, de modul în
care aranja i textul i grafica în fiecare pagin . Utilizând facilit ile de
configurare a paginii din Word pute i realiza aranjarea în pagin dup
dorin , pentru a se potrivi unui anumit document.
Componentele unei a ez ri în pagin includ dimensiunea hârtiei,
orientarea paginii, margini, antete i subsoluri de pagin , numerotarea
liniilor, coloane stil ziar, note de subsol i note de final. Pute i alege i, de
asemenea, dimensiunile i orientarea paginii, num rul de pagini i pute i
împ r i documentul în sec iuni.

3.4.1. Formatarea caracterelor


Caracterele sunt reprezentate de litere, numere, simboluri (cum ar
fi @, *, &), semne de punctua ie, spa ii etc.
Pute i selecta tipuri i dimensiuni de caractere prin utilizarea barei
de instrumente Formatting sau a comenzilor din meniul Format. Pute i
alege i un tip de caracter înainte de a începe s tasta i un text sau pute i
schimba tipul de caracter al unui text existent.
Un font este o colec ie de litere, numere, simboluri i semne de
punctua ie care au un design particular. Fonturile i dimensiunile acestora
pe care le pute i folosi într-un document depind de imprimanta instalat pe
sistemul pe care lucra i i de fonturile instalate pe calculator.
Pentru a aplica un font cu ajutorul barei de instrumente Formatting
parcurge i urm toarele etape:
- Pozi iona i punctul de inserare acolo unde dori i s înceap textul
cu noul tip de caractere sau selecta i caracterele care dori i s apar
scrise cu acest tip.
-71-

- Selecta i s geata de derulare aflat la dreapta casetei de text Font.


Word afi eaz lista Font.
- Selecta i tipul de caracter din lista Font.
Pentru a selecta un tip i o dimensiune de caractere utilizând
comenzile meniului Format parcurge i urm toarele etape:
- Pozi iona i punctul de inserare în locul în care vre i s începe i s
tasta i textul cu noul tip sau noua dimensiune de caractere sau
selecta i caracterele pe care dori i s le modifica i.

Fig.3.5. Formatarea caracterelor

- Alege i Format Font, Fig.3.5.


- Selecta i un tip de caractere din lista Font aflat în caseta de dialog
Font.
- Selecta i o dimensiune de caractere din lista Size, aflat în caseta
de dialog Font.
- Clic pe OK.

1 Copierea formatului unui text


Se folose te butonul Format Painter ( Descriptor de formate) de pe
bara de unelte Standard. Proceda i astfel:
- Selecta i textul a c rei formatare dori i s o copia i.
- Pe bara de unelte indica i butonul Format Painter. Dac vre i s
copia i formatarea într-un singur loc executa i un clic iar dac vre i
în mai multe locuri executa i dublu-clic.
-72-

- Cursorul mouse-ului ia forma unei pensule. Glisa i mouse-ul peste


textul c ruia dori i s îi atribui i formatarea. Dac vre i s atribui i
aceea i formatare i unui alt text, elibera i butonul mouse-ului i
apoi glisa i peste cel lalt text.
- Dup ce a i terminat de copiat formatarea peste zonele de text din
document, termina i opera ia ap sând tasta ESC sau executând clic
din nou pe butonul Format Painter.

2 Decorarea textului cu letrine con inute în text


O modalitate de a distinge un paragraf important de restul
documentului este s începe i cu o letrin con inut în text. Letrinele pot
face mai atractiv aspectul documentului, conferindu-i o imagine
profesional .
Atunci când stabili i formatul unui paragraf astfel încât el s
înceap cu o majuscul încorporat Word plaseaz prima liter a
paragrafului (sau a textului pe care l-a i selectat) într-un cadru.
Pentru a transforma prima liter a unui paragraf într-o letrin
con inut în text proceda i astfel:
- Pozi iona i punctul de inserare în cadrul paragrafului care vre i s
înceap cu o majuscul încorporat . Dac a i selectat întreg
cuvântul cu care începe paragraful sau doar o parte a lui întregul
cuvânt va avea forma unei majuscule.
- Cale: Format Drop Cap, Fig.3.6.

Fig.3.6. Letrine
-73-

3 Utilizarea programului WordArt


Atunci când dori i într-adev r s înfrumuse a i un text aplicându-i
efecte speciale pute i utiliza WordArt. Acesta este un program suplimentar
în Word care v permite s transforma i textul întreg sau caractere separate
în mici „opere de art ”.
Pentru a lansa WordArt parcurge i urm toarele etape:
- Pozi iona i punctul de inserare în document, în locul în care dori i
s apar textul creat cu WordArt.
- Cale: Insert Picture WordArt. caseta WordArt Gallery
pentru alegerea modului de scriere, Fig.3.7.
- Dup ce a i stabilit preferin a alege i OK. Se deschide caseta de
dialog care v permite introducerea textului de o anumit
dimensiune i tip caracter, precum i un cadru de examinare a
acestuia. Sau:
- Afi a i bara de unelte Draw. Executa i clic pe butonul Insert
WordArt.

Fig.3.7. Word Art

Pentru a prelucra textul WordArt executa i dublu clic oriunde în


cadrul textului.
Pentru a terge titlul scris cu WordArt executa i clic pe el, pentru a
afi a cadrul, dup care ap sa i tasta Delete.

Observa ii:
- Efectele sunt ideale pentru scrierea titlurilor sau pentru
eviden ierea numelui unui produs.
- De obicei, este suficient s aplica i un singur efect într-o pagin .
-74-

- Nu folosi i prea multe efecte într-un obiect WordArt, pentru a nu îl


face neinteligibil.
- Anumite efecte pot îngreuna citirea unui obiect WordArt.
- WordArt lucreaz numai cu fonturi TrueType.

3.4.2. Formatarea paragrafelor, Fig.3.8


Marcajele de paragraf sunt caractere de control în general
invizibile pentru utilizator.
Dac terge i un marcaj de paragraf terge i toate informa iile de aranjare
în pagin a paragrafului respectiv.
Pentru un paragraf pute i modifica urm toarele caracteristici:
alinierea i indentarea textului, pozi iile tabulatorilor, dimensiunea
spa iului dintre linii i paragrafe, bordurile i umbrele, marcajele i
numerot rile.
Pentru a afi a marcajele
de paragraf pe ecran pute i s
face i clic pe butonul Show/Hide
de pe bara de instrumente
Standard sau s parcurge i
urm toarele etape:
- Selecta i Tools
Options.
- Executa i clic pe eticheta
View.
- În zona Formatting
marks alege i Paragraph
marks.
- Alege i OK.
Fig. 3.8. Formatarea paragrafelor
1 Alinierea paragrafelor
Unul dintre modurile în care pute i schimba aranjarea în pagin a
paragrafelor este modificarea alinierii. Word e predefinit s alinieze textul
în raport cu marginea stâng , punând la dispozi ia utilizatorilor patru tipuri
de aliniere.
Pentru a alinia un paragraf parcurge i urm toarele etape:
- Pozi iona i punctul de inserare acolo unde dori i s înceap
paragraful sau în cadrul paragrafului curent.
-75-

- Selecta i Format Paragraph. Va ap rea caseta de dialog


Paragraph. Din Alignment se poate opta pentru una din cele patru
forme de aliniere a paragrafelor.
Pentru indentarea unui text pute i folosi butoanele de pe bara de
instrumente Formatting

2 Indentarea textului
În Word pute i indenta paragrafe, adic pute i schimba pozi ia
paragrafelor în pagin fa de marginile din stânga i din dreapta.
- Selecta i Format Paragraph. Din Indentation Word furnizeaz
trei op iuni privind indent rile.
Pentru indentarea unui text pute i folosi, de asemenea, butoanele
de pe bara de instrumente Formatting.

3 Stabilirea i eliminarea tabulatorilor


Tabulatorii sunt folosi i pentru alinierea pe vertical a textului. Ei
sunt automat fixa i la intervale de 0,5 inch (sau 1,27 cm) de la marginea
stâng . Este suficient s ap sa i tasta TAB pentru a muta punctul de
inserare la urm torul tabulator din paragraful curent.
Prin folosirea riglei orizontal putem stabili un tabulator într-o
anumit pozi ie sau putem schimba modul în care liniile textului se aliniaz
la un tabulator.
Pentru stabilirea tabulatorilor cu ajutorul riglei proceda i astfel:
- Selecta i paragrafele în care vre i s stabili i sau s modifica i
tabulatorii.
- Pentru a stabili sau modifica alinierea tabulatorului executa i clic
pe butonul Aliniere tabulatori aflat în cap tul din stânga al riglei
orizontale pân când alinierea tabulatorului este a a cum dori i.
- Pe rigl executa i clic unde vre i s pune i un tabulator.

Word permite patru tipuri de tabulatori:


- Tabulatori pentru aliniere la stânga. Textul introdus se va alinia la
stânga fa de pozi ia tabulatorului.
- Tabulatori pentru aliniere centrat . Textul introdus va fi centrat
fa de pozi ia tabulatorului.
- Tabulatori pentru aliniere la dreapta. Textul introdus se va alinia la
dreapta fa de pozi ia tabulatorului.
- Tabulatori zecimali. Se recomand pentru alinierea coloanelor de
cifre fa de punctul zecimal. Caracterele introduse vor fi aliniate
-76-

la dreapta fa de pozi ia tabulatorului pân la introducerea


punctului zecimal, dup care ele vor fi aliniate la stânga.

Pentru a stabili m rimi precise pentru tabulatori folosi i:


- Format Tabs, sau
- Format Paragraph Tabs
Pentru a elimina sau a muta un tabulator:
- Selecta i paragrafele în care vre i s terge i sau s muta i un
tabulator.
- Executa i una din opera iile urm toare:
- Pentru a elimina un tabulator glisa i marcatorul în afara riglei.
- Pentru a muta un tabulator glisa i marcatorul la dreapta sau la
stânga pe rigl .

4 Stabilirea spa ierii rândurilor i paragrafelor într-un text


În Word pute i controla distan a dintre rânduri i paragrafe
modificând spa ierea rândurilor. Word folose te implicit o singur linie de
spa iere între liniile textului.

Pentru a stabili spa ierea rândurilor în cadrul unui paragraf


parcurge i urm toarele etape:
- Pozi iona i punctul de inserare în locul în care dori i s înceap
paragraful sau în cadrul paragrafului existent pe care dori i s -l
modifica i.
- Alege i Format Paragraph.
- Executa i clic pe s geata de derulare plasat la dreapta casetei de
text Line Spacing pentru a afi a lista de op iuni pentru spa ierea
rândurilor.

Stabilirea spa ierii paragrafelor


În loc s ap sa i ENTER pentru a ad uga linii libere înainte sau
dup un paragraf folosii comanda Paragraf.
Pentru a stabili spa ierea paragrafelor proceda i astfel:
- Pozi iona i punctul de inserare în locul în care dori i s înceap
paragraful sau în cadrul paragrafului pe care dori i s -l modifica i.
- Alege i: Format Paragraph. În caseta de text:
- Before introduce i dimensiunea spa iului care trebuie l sat
înaintea unui paragraf.
- After introduce i dimensiunea spa iului care trebuie l sat
dup un paragraf.
-77-

- Alege i OK.

3.4.3. Ad ugarea de chenare i ha uri


Pute i conferi paragrafelor o not original ad ugându-le chenare
i ha uri. Pute i ad uga borduri i umbre unui text obi nuit, precum i
paragrafelor din celulele tabelelor i din cadre. Bordura este un chenar
care delimiteaz paragraful. Ea este caracterizat de tip, stil i culoarea
liniei, de distan a la care va fi trasat fa de text. Fundalul este hârtia pe
care se va scrie textul; în mod prestabilit acesta este alb. Chenarele pot fi
desenate din linii de stiluri, grosimi i culori diferite i pot fi înso ite de
umbre.
Ha urile sunt stabilite de modelul de umplere sau de procentul de
culoare pe care îl alege i.
Dac dori i s ata a i chenare simple i ha uri unui paragraf pute i
utiliza:
- Cale: View Toolbars Tables and Borders.
- Cale : Format Borders and Shadind, Fig.3.9.

Fig.3.9. Borduri i umbre

3.4.4. Crearea listelor


Atunci când un grup de paragrafe dintr-un document este folosit
pentru o enumerare, paragrafele vor fi formatate sub form de liste. Acest
mod de a le pune în eviden va facilita citirea i în elegerea lor.
Word permite crearea urm toarelor tipuri de liste:
-78-

- Liste marcate. Paragrafele sunt eviden iate prin inserarea la


începutul lor a unor caractere speciale (asterisc, romb, punct,
s geat etc.).
- Liste numerotate. Paragrafele sunt eviden iate prin inserarea la
începutul lor a unor numere. Numerotarea paragrafelor se face în
ordinea în care sunt scrise în document.
- Liste multinivel. Paragrafele sunt eviden iate prin caractere
speciale sau numere.
Între paragrafe se stabilesc diferen e prin indentarea lor spre dreapta,
fiecare pozi ie de indentare reprezentând un nivel din list .
Pute i stabili formatul unei liste astfel
- Format Bullets and Numbering

Pentru a ad uga sau a elimina marcatori sau numere în/dintr-o


list :
- Selecta i elementele la care dori i s ad uga i sau din care dori i s
elimina i marcatori sau numere (când selecta i o list cu marcatori
sau numerotat nu pute i selecta marcatorii sau numerele).
- Pe bara de instrumente Formatare executa i una din opera iile
urm toare:
- pentru a ad uga sau elimina marcatori executa i clic pe butonul
Bullets.
- pentru a ad uga sau a elimina numere executa i clic pe butonul
Numbering.

1 Crearea list multinivel


Pute i crea mai multe tipuri de documente, cum ar fi planuri sau
documente legale sau tehnice care con in liste cu mai mult de un nivel. În
Word, listele multinivel pot avea pân la nou nivele i pot avea marcatori
sau numere pe orice nivel.
Pentru a crea o list multinivel:
- Format Bullets and Numbering.
- Selecta i Outline Numbered i apoi formatul listei pe care o dori i.
Word dispune de apte formate multinivel predefinite, Fig.3.10.
- Selecta i OK i tasta i lista.
- Pentru a reordona elementele selectate, folosi i butonul Increase
Indent de pe bara de instrumente Formatare.
-79-

Fig.3.10. Creare list multinivel

2 Sortare liste.
Pute i aranja rapid un text sortându-l alfabetic, numeric sau dup
dat . Pute i, de asemenea, sorta paragrafe, liste create cu caractere tab sau
virgule sau linii în tabele. Opera ia de sortare poate s ac ioneze asupra
întregului document activ sau numai asupra unei zone selectate din
document.

Pentru a sorta o lis :


- Selecta i textul pe care dori i s -l sorta i.
- Cale: Table Sort, Fig.3.11.
Pute i sorta dup trei criterii simultan. De asemenea, pute i sorta o
list înainte sau dup ad ugarea de numere la ea. Word renumeroteaz
automat lista dup ce ea este sortat .

Word sorteaz listele alfanumeric, în ordine ascendent , conform


urm toarelor reguli:
- Elementele care încep cu semne de punctua ie sau simboluri (cum
ar fi !, %) sunt primele listate.
- Urmeaz elementele care încep cu numere i la sfâr it acelea ce
încep cu litere.
- Majusculele precede literele mici (A precede a etc.).
- Dac elementele încep cu acela i caracter, Word evalueaz
urm toarele caractere pentru a stabili ordinea apari iei elementelor.
-80-

- Dac un câmp întreg coincide pentru dou elemente, Word


evalueaz câmpurile urm toare specificate în op iunile Sort
by/Then by din cutia de dialog Sort.

Fig.3.11. Sortarea

3.4 5 Formatarea paginii


Parametrii ce caracterizeaz formatarea documentului la nivel de
pagin sunt:
- dimensiunea paginii fizice (reprezint întreaga suprafa de hârtie).
- marginile paginii (dimensiunea paginii fizice i marginile paginii
determin dimensiunea paginii utile - suprafa de hârtie pe care se
va scrie textul documentului).
- orientarea paginii la tip rire;
- alinierea vertical a textului în cadrul paginii;
- antete i subsoluri.

1 Dimensiunile sau orientarea paginii


- Selecta i textul care dori i s aib o anumit dimensiune a hârtiei i
orientare a paginii sau pozi iona i punctul de inserare în sec iunea
pe care dori i s o schimba i.
- Cale: File Page Setup.
- În caseta de dialog Page Setup executa i clic pe eticheta Paper
pentru a afi a dimensiunile paginii i op iunile de orientare.
- În caseta de dialog Margins în zona Orientation alege i sau
Portrait (pe vertical ) sau Landscape (pe orizontal ).
-81-

2 Stabilirea marginilor
Marginile determin distan a dintre text i muchia hârtiei spre
interiorul ei. Fiecare pagin dintr-un document Word are patru margini:
Sus, Jos, Stânga i Dreapta. În mod normal, Word imprim textul i
ilustra ia între margini, în timp ce antetele, subsolurile de pagin i
numerele de pagin sunt imprimate pe margini.

3 Crearea antetelor i subsolurilor de pagin


În Word pute i plasa un antet sau un subsol pe fiecare pagin a
documentului. În cadrul antetului i subsolului pute i introduce i aranja în
pagin text i elemente grafice.
Antetele i subsolurile sunt utile pentru plasarea unor informa ii
cum ar fi numere de pagin , date calendaristice, numele autorului într-o
pozi ie eviden iat în document etc.
Pute i crea antete i subsoluri care s apar pe fiecare pagin sau
pute i alterna paginile: un antet i un subsol pe paginile impare i un alt
antet i alt subsol pe paginile pare.

Pentru a crea un antet sau un subsol parcurge i urm toarele etape:


- Cale: View Header and Footer. Word afi eaz pe ecran zona de
antet, înconjurat de o linie întrerupt i bara cu instrumente
Header and Footer.
- Tasta i textul care dori i s apar în antet. Utiliza i pozi iile fixe
pentru a alinia textul.
- Pentru a des vâr i antetul pute i executa clic pe butoanele barei cu
instrumente Header and Footer,
- Introduce i i aranja i textul din subsol utilizând acelea i metode ca
i pentru antet.
- Selecta i Close pentru a reveni în modul de vizualizare a
documentului.
4 Numerotarea paginilor
Word înregistreaz automat num rul de pagini dintr-un document.
Pe linia de stare pute i vedea num rul paginii curente. Totu i, pentru a
tip ri numerele paginilor, trebuie s le insera i în document. Pute i plasa
numerele de pagin în partea de sus sau de jos a paginii i le pute i alinia la
dreapta, la stânga sau centrat.

Exist dou moduri de a ad uga numere de pagin documentului:


- Cale: Insert Page Numbers, Fig.3.12.
-82-

- Cale: View – Header and Footer i executa i clic pe butonul Insert


Numbers.

Fig.3.12. Numerotarea paginilor

5 Împ r irea unei pagini în coloane


Unele documente arat mai bine i sunt mai u or de citit atunci
când sunt împ r ite în coloane. Aranjarea în pagin a unui prospect sau a
unei bro uri, de exemplu, include, de obicei, dou sau mai multe coloane.
Câteodat pute i încadra un text în mai pu ine pagini, dac îl „aranja i” în
coloane.

1) Crearea de dou , trei sau patru coloane de aceea i l ime


- Pozi iona i punctul de inserare în cadrul sec iunii pe care dori i s
împ r i i în coloane.
- Executa i clic pe butonul Columns de pe bara cu instrumente
Standard. O caset cu patru coloane de text apare sub bara cu
instrumente de lucru.
- Trage i mouse-ul peste coloanele de text pentru a pune în eviden
num rul de coloane pe care dori i s le crea i.

2) Crearea coloanelor de l imi inegale


Pentru a crea pân la 13 coloane de l imi egale sau inegale
parcurge i urm toarele etape:
- Pozi iona i punctul de inserare în cadrul sec iunii pe care dori i s-o
împ r i i.
- Cale: Format Columns, Fig.3.13.
- În zona Preset alege i unul dintre formatele de coloan .
- Pentru a modifica dimensiunile acestor coloane efectua i una dintre
urm toarele ac iuni.
-83-

- Selecta i OK.

Fig.3.13. Coloane de l imi egale Fig 3.14. Întrerupere de coloan

3) Pentru a insera o întrerupere de coloan proceda i astfel:


- Pozi iona i punctul de inserare acolo unde dori i s se termine
coloana.
- Cale : Insert Break, Fig.3.14.
- În caseta de dialog Tipuri de întrerupere selecta i Column break.
- Selecta i OK. Word deplaseaz la începutul coloanei urm toare
textul situat dup punctul de inserare.

6 Introducerea notelor de subsol i finale, Fig. 15


Notele de subsol i de final sunt dou seturi separate pe care le
pute i folosi în explicarea textului dintr-un document. Notele de subsol
apar în mod normal în partea inferioar a paginii iar notele de final la
încheierea documentului, dar pute i schimba amplasarea pentru oricare
dintre tipurile de note.

Pentru a insera note de subsol i de final proceda i astfel:


- Cale: Insert Reference Footnote se deschide caseta de
dialog Footnote and Endnote
- În caseta de dialog Footnote and Endnote se complecteaz una din
cutiile Location sau Format
- Alege i butonul OK. Word insereaz marcajul de referin al notei
iar punctul de inserare se mut în panoul notei.
- Introduce i textul notei i apoi executa i una din opera iile
urm toare:
-84-

- dac sunte i în vizualizarea normal alege i butonul Close


pentru a v reîntoarce în document;
- dac sunte i în vizualizarea paginat folosi i tastele de
deplasare Page Up/Page Down sau bara de defilare vertical
pentru a v reîntoarce în loca ia dorit din document.

Pute i vizualiza sau edita notele existente în vizualizarea normal


sau paginat . În vizualizarea normal textul notei apare într-un panou
separat pe când în vizualizarea paginat textul notei apare a a cum va fi pe
pagina imprimat .

Fig.3.15. Note de subsol/finale

3.5 C utare i înlocuire. Automatizarea scrierii


Într-un document pute i s c uta i texte, imagini, format ri,
câmpuri, note de subsol, note de sfâr it sau marcaje de adnot ri. De
asemenea, pute i s c uta i i caractere speciale cum sunt marcajele de
paragraf, caracterele tabulator, întreruperile de pagin , întreruperile de
coloan , de sec iune etc. Opera ia de c utare se poate executa în tot
documentul activ sau numai în zona selectat .

3.5.1 C utarea, înlocuirea i stabilirea formatelor de text


1.) Pentru a g si text i tipuri de format:
- Cale: Edit Find.
- Pentru a abandona o c utare în execu ie sau pentru a închide cutia
de dialog, alege i butonul Cancel sau ap sa i ESC.
-85-

2.) Pentru a înlocui text i tipuri de format proceda i astfel:


- Cale: Edit Replace.
- Pentru a abandona o c utare în execu ie sau pentru a închide cutia
de dialog, alege i butonul Cancel sau ap sa i ESC.

3.) Pentru a g si i înlocui ilustra ii, câmpuri, adnot ri i alte


caractere speciale:
- Cale: Edit Replace, Fig.3.16.
- Pozi iona i punctul de inserare în cutia Find i apoi alege i butonul
Special.
- Selecta i caracterul special sau elementul pe care dori i s -l g si i.
Dac este necesar tasta i i textul adi ional pe care vrei s -l c uta i.
- Pozi iona i punctul de inserare în cutia Replace with i apoi alege i
butonul Special.
- Selecta i caracterul special sau elementul pe care dori i s -l g si i.
Dac este necesar tasta i i textul adi ional pe care vre i s -l
c uta i.
- Selecta i oricare dintre op iunile pe care dori i s le folosi i pentru
a controla c utarea.
- Alege i butonul Find Next.

Fig.3.16. C utare/înlocuire

4.) Refolosirea textului i a ilustra iilor


Pentru o inserare rapid se folosesc AutoCorec ie i AutoText (de
exemplu numele i sigla unei companii, texte cu tipuri neobi nuite de
formate, o formul de încheiere a unei scrisori, formule chimice sau
termeni medicali, cuvinte pe care le scriem deseori gre it etc.).
-86-

Cu AutoCorec ie Word insereaz automat intr rile pe m sur ce


tasta i. De exemplu, pute i crea abrevieri pentru cuvinte sau fraze dificil de
tastat. Dac nu dori i inserarea automat atunci folosi i AutoText. Pute i,
de asemenea, corecta automat cuvintele scrise gre it i erorile de
punctua ie. De exemplu pute i înlocui automat si cu i sau dou cratime (--)
cu linie de dialog (—).

a) AutoCorec ie
Pentru a crea o intrare AutoCorec ie proceda i astfel:
- Cale: Tools AutoCorect Options..
- În cutia Replace tasta i un nume pentru intrarea AutoCorect - un
nume de intrare poate avea maxim 31 de caractere i nu trebuie s
con in spa ii.
- În cutia With tasta i textul ce va înlocui automat textul din cutia
Replace
- Alege i butonul Add i apoi OK.

b) AutoText.
Instrumentul de editare AutoText poate fi folosit pentru a construi
documente standard, cum ar fi memorii, contracte ce folosesc des anumite
cli ee stereotip. Intr rile AutoText pot fi adrese frecvent utilizate, motto-ul
i sigla unei companii, formule de încheiere scrisori etc.

1.)Pentru a crea o intrare AutoText proceda i astfel:


- Selecta i textul sau desenul pe care dori i s -l memora i ca intrare
AutoText.
- Cale: Insert Auto Text Auto Text
- În cutia Enter Auto Text entries here tasta i numele intr rii.
- Clic pe Add.

2.) Pentru a insera o intrare AutoText proceda i astfel:


- Cale: Insert Auto Text. C uta i în lista afi at intrarea i
executa i clic pe ea.

3.) Pentru a terge o intrare AutoText proceda i astfel:


- Cale: Insert Auto Text. C uta i în lista afi at intrarea i ap sa i
pe Delete.
-87-

3.5.2.Verificarea ortografic i gramatical


Instrumentele de verificare ortografic i gramatical se folosesc
pentru a îmbun t i scrisul i u urin a de citire a textului. Ele pot:
- s identifice i s corecteze erorile de ortografie;
- s corecteze automat erorile de tastare i ortografie pe care le
specifici;
- s localizeze posibilele erori gramaticale sau stilistice, sugerând
îmbun t iri;
- s caute sinonime, antonime i cuvinte înrudite;
- s fac automat desp r irea în silabe a textului la cap t de rând;
- s verifice textul în alte limbi;
- s afi eze statistici referitoare la document cum ar fi contor de
cuvinte sau paragrafe.

Când func iile de verificare ortografic i gramatical sunt activate


acestea ac ioneaz în fundal în timp ce tasta i textul i subliniaz expresiile
suspecte ortografic cu o linie ro ie, respectiv verde dac exist un dezacord
gramatical.

1. Verificarea gramatical i corectarea ortografiei


Executa i una din opera iile urm toare:
- Pe bara de unelte Standard executa i clic pe butonul Spelling and
Grammar.
- Cale: Tools Spelling and Grammar.
- Ap sa i tasta F7.
- Dac Word g se te o propozi ie chestionabil din punct de vedere
gramatical sau stilistic o va afi a, cerându-v s executa i o
opera ie

2 Pentru a verifica un text scris în alt limb


- Selecta i textul.
- Cale: Tools Language Set Language.
- Din Mark selected text as selecta i limba în care este scris textul
- alege i butonul OK.

3 C utarea cuvintelor în lexicon Aceast facilitate se


utilizeaz pentru a îmbun t i precizia i varietatea scrisului, pentru a g si
rapid sinonime pentru un cuvânt sau fraz selectat sau chiar antonime i
cuvinte înrudite.
-88-

Pentru a c uta cuvinte în lexicon:


- Selecta i sau tasta i cuvântul pentru care vre i s g si i un sinonim
sau cuvânt înrudit.
- Cale: Tools Language Thesaurus, sau ap sa i Shift +F7,
Fig.3.17.

Fig.3.17. C utarea cuvintelor în lexicon

3.6. Utilizarea reprezent rilor grafice


Word accept cele mai cunoscute formate de fi iere grafic în uz
ast zi i are o colec ie mare de grafic gata preg tit . Se pot importa fi iere
grafice proprii de la aproape orice fel de surs , incluzând majoritatea
scanerelor i a camerelor digitale.
Se poate crea chiar grafic utilizând instrumentele de desenare din
Word, oferind posibilitatea de a crea imagini grafice similar pachetelor de
programe specializate. Pute i utiliza bara de instrumente atât pentru a crea
forme, obiecte i desene cât i pentru a integra text i desene în acela i
document.

Obiective
Ve i înv a s efectua i urm toarele opera ii:
- S ad uga i imagini.
- S utiliza i bara de instrumente pentru desenare.
- S crea i obiecte. S selecta i obiecte. S pozi iona i obiecte. S
modifica i i s îmbun t i i aspectul unor obiecte.
- S crea i diagrame: grafice i nomograme.
- S selecta i un tip de diagram . S modifica i o diagram . S
îmbun t i i aspectul unei diagrame.
-89-

3.6.1 Ad ugarea de imagini


Documentelor Word li se pot ad uga imagini având o multitudine
de formate de fi ier. Odat ce o reprezentare grafic a fost inserat , ea
poate fi pozi ionat oriunde în pagin , este posibil m rirea, mic orarea sau
trunchierea i i se pot aplica o mare varietate de procedee de editare
grafic .
Pentru a ad uga o imagine într-un document:
- Cale: Insert Picture

Importarea de ilustra ie m re te dimensiunea fi ierului Word


deoarece ilustra ia este stocat în document. Dimensiunea fi ierului se
poate reduce prin crearea unei leg turi între acesta i fi ierul imagine (se
marcheaz cutia de selectare Insert Insert and Link).

3.6.2. Crearea unui desen


În Word crea i desene utilizând butoanele de pe bara cu
instrumente de desen Desenare pentru a desena obiecte. Obiectul este o
imagine, form sau text creat ca parte a unui desen.
Pentru a afi a bara cu instrumente de desen proceda i astfel:
- Cale : View Toolbars Drawing Fig.3.18, sau ap sa i pe
butonul Desenare de pe bara de unelte Standard În ambele cazuri
bara cu instrumente de desen apare la baza ecranului, deasupra
liniei de stare.

Fig.3.18. Drawing

A) 1 Selectarea obiectelor
Pentru a prelucra sau a manevra obiectele dintr-un desen, trebuie
mai întâi s selecta i acele obiecte.
1.) Selectarea mai multor obiecte
Pentru a selecta mai multe obiecte ap sa i i men ine i ap sat tasta
SHIFT în timp ce indica i i efectua i clic pe fiecare obiect. Similar se
poate selecta o zon a desenului ce con ine unul sau mai multe obiecte.
2.) Pentru a selecta o zon cu obiecte proceda i astfel:
- Executa i clic pe butonul Select Objects de pe bara cu instrumente
de desen.
-90-

2 Desenarea liniilor
Cu ajutorul butoanelor de pe bara cu instrumente de desen pute i
crea dou tipuri diferite de linii:
- linii drepte, arce, linii frânte, curbe.
a) Pentru a desena linii drepte, proceda i astfel:
- Executa i clic pe butonul Line de pe bara cu instrumente de
desen.
b) Pentru a desena linii curbe proceda i astfel:
- Executa i clic pe butonul Auto Shapes

3 Desenarea dreptunghiurilor:
Pentru a crea un obiect rectangular, urma i pa ii:
- Executa i clic pe butonul Rectangle de pe bara cu instrumente de
desen.

4 Desenarea cercurilor i elipselor


Pentru a crea un obiect rotund parcurge i pa ii:
- Executa i clic pe butonul Oval de pe bara cu instrumente de desen.

5 Desenarea poligoanelor i a figurilor de form neregulat


Pentru a desena o figur de form neregulat sau un poligon
proceda i astfel:
- Executa i clic pe butonul AutoShapes de pe bara cu instrumente de
desen, sau
- Insert Picture AutoShapes

6 Includerea unui text într-un desen


Se poate încorpora text într-un desen creând astfel o caset de text
sau ad ugând explica ii. Fiecare caset de text sau explica ii poate con ine
mai multe paragrafe de text.
Pentru a ad uga o caset de text la un desen proceda i astfel:
- Executa i clic pe butonul Text Box din bara cu instrumente de
desen.

7 Crearea unei explica ii


Pute i folosi comanda Callouts a butonului Forme automate de pe
bara de unelte de desenare
pentru a crea rapid i u or explica ii într-o ilustra ie.
-91-

B) Gruparea obiectelor
Pute i grupa mai multe obiecte astfel încât ele s fie manevrate ca
unul singur. Orice ac iune pe care o efectua i asupra unui obiect din grup
este aplicat tuturor obiectelor din grup.
Pentru a grupa obiecte proceda i astfel:
- Selecta i obiectele pe care dori i s le grupa i.
- Executa i clic pe butonul Draw Group de pe bara cu
instrumente de desen. Un singur set de puncte de control apare în
jurul obiectelor grupate.

Pentru a degrupa/regrupa obiectele proceda i astfel:


- Selecta i grupul de obiecte.
- Executa i clic pe butonul Draw Ungroup de pe bara cu
instrumente de desen, sau
- meniul de comenzi rapide asociat grupului: executa i clic dreapta i
alege i comanda Group.

1 Stratificarea obiectelor
a)Pentru a plasa un obiect în fa a altui obiect în acela i strat
proceda i astfel:
- Selecta i obiectul pe care dori i s -l plasa i în fa a altor obiecte.
- Clic pe Draw Order Bring to Front

b)Pentru a plasa un obiect în spatele altui obiect urma i pa ii:


- Selecta i obiectul pe care dori i s -l plasa i în spatele altor obiecte.
- Clic pe Draw Order Send to Back

C) Copierea i tergerea obiectelor


Pentru a copia un obiect proceda i astfel:
- Selecta i obiectul.
- Ap sa i i men ine i ap sat tasta CTRL.
- Trage i obiectul în noua pozi ie. Obiectul original va r mâne pe loc
în noua pozi ie. Va ap rea o copie a obiectului.
Pentru a terge un obiect proceda i astfel:
- Selecta i obiectul.
- Ap sa i tasta Delete.

D) Prelucrarea i îmbun t irea aspectului desenelor


1 Schimbarea dimensiunilor obiectelor
- Selecta i obiectul. Clic dreapta.
-92-

- Selecta i Format AutoShape Size. Introduce i valorile exacte


pentru în l ime i l ime.
- Selecta i OK.

2 Schimbarea stilului i a culorii pentru linii


Pentru a selecta op iuni suplimentare legate de stilul i de culoarea
liniei proceda i astfel:
- Clic dreapta i selecta i Format AutoShape Colors and Lines. În
aceast zon alege i op iunile de stil, culoare i grosime a liniei
pentru conturarea i desenarea obiectelor.
- Obiectele din zona Arrows sunt folosite pentru a stabili
caracteristicile vârfului s ge ii care poate fi ata at la unul sau la
ambele capete ale liniei. Sunt disponibile numai pentru linie,
casete explicative i forme libere.
- Selecta i OK.

3 Umplerea interiorului obiectelor cu culori


În Word se poate umple interiorul obiectelor cu culori. Pentru a
selecta rapid o culoare de umplere proceda i astfel:
- Executa i clic pe butonul Fill Color de pe bara cu instrumente de
desen.
- Selecta i culoarea de umplere.

4 Efecte de umbr
Unui obiect grafic i se pot aplica efecte de umbre cu ajutorul
butonului Shadow Style i efecte tridimensionale , butonul 3-D Style.

3.6.3.Crearea diagramelor
Diagramele sunt reprezent ri grafice ale informa iilor numerice. În
trecut, diagramele erau numite „grafice”. Acum, termenul desemneaz
orice imagine, inclusiv un grafic. Diagramele sintetizeaz datele dintr-un
anumit domeniu într-o singur imagine.
Word este înso it de o aplica ie încorporat pentru crearea
graficelor, numit Microsoft Graph integrat în pachetul Microsoft Office.
Se poate utiliza aceast aplica ie pornind de la date existente sau pute i
introduce noi date. Pute i modifica graficele, le pute i îmbun t i aspectul,
pute i copia i lipi grafice în alte aplica ii.

Exist trei modalit i pentru a se crea diagrame (grafice):


-93-

- Crearea direct a unei diagrame se realizeaz prin inserarea unei


diagrame Microsoft Graph direct în document i apoi prin
introducerea de date pentru diagrame utilizând foaia de date
încorporat . Odat ce o diagram a fost creat , i se poate modifica
u or tipul i i se pot edita datele.
- Crearea unei diagrame dintr-un tabel Word se realizeaz atunci
când într-un tabel exist informa ie care se dore te s fie afi at
sub forma unei diagrame. Datelor dintr-un tabel Word li se face cu
u urin conversia într-o diagram , eviden iind datele din tabel i
inserând o imagine Microsoft Graph. Va ap rea o nou diagram
bazat pe datele selectate.
- Crearea unei diagrame utilizând date importate se face dintr-un alt
program (de exemplu Excel). Este posibil, de asemenea, s se
copieze o foaie de lucru Excel care s fie lipit apoi într-un
document Word.

1 Pentru construirea unei diagrame se folosesc urm toarele


entit i:
- Seria de valori (Data series) este un grup de valori care vor fi
folosite pentru reprezentarea dup o ax . O serie de valori poate fi
luat dintr-un rând sau dintr-o coloan a unui tabel sau a unei foi
de calcul. În unele diagrame se pot face compara ii între mai multe
serii de valori. În func ie de tipul diagramei pentru reprezentarea
valorilor dintr-o serie se pot folosi dreptunghiuri, arce de cerc,
puncte etc.
- Axele x i y (Axes) sunt luate ca puncte de referin pentru
reprezentarea diagramei sau a graficului. Ele corespund axelor de
coordonate pentru abscis Ox i respectiv Oy. Dac diagrama este
tridimensional va exista i axa z. Axele sunt formatate conform
valorilor din serii dar dvs. pute i stabili i alte valori pentru
minimul i maximul de pe axe i intervalul dintre marcaje. În
general, pe axa Ox se reprezint categoriile de date iar pe axa Oy
valorile datelor. Excep ie fac diagramele de tip circular care nu au
axe, cele de tip bare care inverseaz axele i de tip puncte care
folosesc ambele axe pentru reprezentarea valorilor.
- Etichetele axelor (Axes title) sunt nume care se ata eaz axelor. Ele
se folosesc pentru a identifica seriile de valori ce se reprezint pe o
ax .
-94-

- Marcajele de pe ax (Tick-mark) sunt linii mici care intersecteaz


axa ca diviziunile unei rigle i care sunt folosite pentru a pune în
eviden modul de împ r ire a axei.
- Etichetele de marcaje de pe ax (Tick-mark labels) sunt nume sau
valori ata ate marcajelor de pe ax pentru a ar ta coresponden a
dintre reprezentare i datele din seriile de date corespunz toare
axei.
- Marcajele de date (Data marker) sunt reprezent rile în diagram
ale datelor din seria de date (puncte, linii, dreptunghiuri etc.).
- Etichetele datei (Data labels) sunt valori ce se ata eaz
elementelor cu care este construit diagrama (bare, felii, puncte)
pentru a ti exact ce valoare reprezint .
- Legenda este plasat în afara zonei graficului i este folosit pentru
identificarea p r ilor diagramei, explicând ce reprezint marcajele
de date. Ea arat coresponden a dintre culoarea sau modelul de
umplere i numele datei, ajutându-l pe cel care cite te diagrama s
identifice informa ia.
- Titlu (Chart title) este afi at de obicei în partea superioar a
diagramei i este numele care se d diagramei. El poate fi formatat
i încadrat în chenar.
- Caroiajul (Gridlines) este o re ea de linii trasate pe vertical i/sau
orizontal care împarte suprafa a de reprezentare a graficului în
mai multe zone pentru a-l ajuta pe cel care cite te diagrama s
identifice mai u or plaja de valori la care apar ine o reprezentare
(bar , coloan ) din diagram .
- Linia de tendin e (Trendlines) este o reprezentare grafic a
tendin ei de evolu ie a datelor. Ea este o linie desenat peste
obiectele folosite ca reprezent ri în grafic, ce calculeaz dup un
algoritm ales de utilizator fluctua ia datelor. Nu poate fi folosit la
diagramele tridimensionale i nici în diagramele de tip circular.
- Barele de erori (Error Bars) sunt bare grafice incluse în diagram
pentru a exprima erorile care apar în reprezentarea datelor (ele
arat intervalul de toleran a erorilor din reprezentarea grafic ).

2 Pentru crearea unei diagrame ve i proceda astfel:


- Cale: Insert Object Microsoft Graph i ac iona i OK
- Se deschide fereastra aplica iei Microsoft Graph, Fig.3.19.
-95-

Fig.3.19. Fereastra aplica iei Microsoft Graph

Dup lansarea în execu ie a aplica iei Microsoft Graph se modific


aspectul ferestrei procesorului de text Word:
- pe bara de meniu apar dou op iuni: Data i Chart iar celelalte
meniuri (cu excep ia lui File) con in i alte op iuni;
- apare o caset în care vede i o foaie de calcul în format Excel cu
date predefinite (dac prelua i date dintr-un tabel atunci acestea
vor apare în aceast caset );
- un cadru în care apare o diagram pe baza datelor implicite din
caset .

Fig.3.20. Tipuri i formate de grafice


-96-

3 Pentru a alege un tip i un format de grafic proceda i astfel


- Cale: Chart Chart Type. Alege i tipul i formatul de grafic dorit
- Selecta i OK. Fig.3.20.

Fiecare op iune are i un buton pe bara cu instrumente


corespunz toare Microsoft Graph sau are ata at o combina ie de taste. De
asemenea pute i modifica oricare dintre elementele graficului printr-un
simplu clic dreapta pe entitatea dorit i alegerea comenzii rapide
corespunz toare opera iei.

4. Pentru crearea unei diagrame XY (Scatter) ve i proceda


astfel:
- Select m tabelul pentru care se dore te realizarea diagramei,
- Cale: Insert Object Microsoft Graph,
- Cale: Chart Chart Type XY (Scatter) OK,
- Cale: Data Series in Columns
- Select m prima coloan din tabel,
- Cale: Data Plot on x Axis,
- Se complecteaz axele din Chart Chart Options OK i apoi
se modific aspectul exterior al diagramei.

5 Scheme organiza ionale


Office v permite s ad uga i scheme organiza ionale. Astfel:
- Cale: Insert Picture Organization Chart,. Fig.3.21.

Fig.3.21. Scheme organiza ionale

De asemenea, se pot ad uga i un mare num r de diagrame


documentelor Excel, PowerPoint i Word. Versiunile anterioare de Office
– înaintea XP – veneau i ele cu un applet pentru schemele organiza ionale
despre a c ror existen pu ini utilizatori aveau cuno tin . În Office XP
-97-

caracteristica este u or de g sit i este mult îmbun t it cu op iuni pentru


diagrame radiale, piramidale, de tip int , ciclice i Venn.

Pentru a insera o schem organiza ional sau o diagram ve i


proceda astfel:
- Cale: Insert Diagram. Se deschide caseta Diagram Gallery,
Fig.3.22, care v arat o versiune simplificat a fiec rei op iuni.
Executa i clic o dat pe oricare dintre op iuni pentru a vedea
numele diagramei i o scurt descriere.

Cu dublu-clic pe tipul diagramei se insereaz versiunea implicit a


diagramei ca obiect în document.

Pentru a ob ine diagrama


de care ave i nevoie, ad uga i
text, ad uga i sau terge i noduri
i ajusta i formatarea.
Schemele organiza ionale
(organigramele) v permit s
construi i ramuri pornind de la
oricare dintre noduri i s
controla i aranjarea nodurilor.

Fig.3.22. Organigrame

Pentru a construi o ramur nou de la un anumit nod:


- executa i clic pe nodul respectiv,
- alege i Insert Shape din bara de instrumente i apoi alege i tipul
nodului:
- Subordinate (Subordonat),
- Coworker (Coechipier)
- Asistent (Asistent).
Pentru a aranja nodurile de pe un anumit nivel vertical sau
orizontal, selecta i nodul i alege i butonul Layout.

3.7. Lucrul cu tabelele


Pentru a organiza informa iile care utilizeaz grile se recomand
utilizarea de tabele, de la o simpl list de informa ii, pân la efecte de
-98-

tehnoredactare complexe. Toate tabelele Word sunt complet compatibile


HTML, ceea ce înseamn c ele arat la fel de bine pe Web ca în Word.

Obiective
În acest capitol ve i înv a diferite moduri de creare, prelucrare i
aranjare în pagin a tabelelor utilizând programul Word:
- S crea i tabele. S introduce i date într-un tabel.
- S modifica i un tabel. S modifica i aspectul unui tabel.
- S efectua i calcule simple într-un tabel.

3.7.1. Crearea tabelelor


Un tabel con ine rânduri i coloane de spa ii numite celule, care
pot fi umplute cu text sau ilustra ii. În interiorul fiec rei celule textul se
întinde doar pe spa iul existent între marginile ei. Celula se extinde vertical
pentru a cuprinde tot textul pe care îl tasta i.

Pentru a crea un tabel trebuie s defini i dou elemente:


- structura tabelului: dimensiunea tabelului dat de num rul de
linii i coloane;
- con inutul celulelor.

1 Crearea rapid a unui tabel


Pentru a crea rapid un tabel proceda i astfel:
- Pozi iona i punctul de inserare în document acolo unde dori i s
plasa i tabelul.
- Executa i clic pe butonul Insert Table de pe bara cu instrumente de
lucru Standard. Va apare o gril sub acest buton.
- Indica i celula din col ul din stânga sus al tabelului.
- Executa i clic i trage i spre dreapta pentru a selecta coloanele i în
jos pentru a selecta liniile.
- Când num rul de coloane i linii este cel dorit elibera i butonul
mouse-ului.

2 Crearea unui tabel de dimensiuni specificate


Pentru a crea un tabel de dimensiuni specificate proceda i astfel:
- Pozi iona i punctul de inserare în document acolo unde dori i s
plasa i tabelul.
- Cale: Table Insert Table, Fig.3.23.
-99-

- În caseta de text Number of columns introduce i num rul de


coloane al tabelului.
- În caseta de text Number of rows introduce i num rul de linii.
- În zona Fixed column width introduce i o valoare numeric pe
care dori i s o aib l imea tuturor coloanelor.
- Alege i OK pentru a crea tabelul.

Fig.3.23. Crearea unui tabel

3 Crearea unui tabel pornind de la un text existent


Pentru a crea un tabel pornind de la un text existent trebuie s v
asigura i mai întâi c textul este astfel alc tuit încât s poat fii transformat
în coloane i linii, adic con ine marcaje de sfâr it de paragraf, virgule sau
caractere tab. Cea mai simpl metod de dispunere a textului este aceea în
care fiecare paragraf constituie o linie separat .

Pentru a crea rapid un tabel pe baza unui text:


- Dac textul nu con ine separatori trebuie s -i ad uga i (de exemplu
pentru a separa con inutul celulelor în cadrul unui rând ad uga i
virgule sau caractere tab iar pentru a marca sfâr iturile rândurilor
ad uga i marcaje de sfâr it de paragraf).
- Selecta i textul.
- Executa i clic pe butonul Insert Table de pe bara cu instrumente de
lucru Standard sau alege i comanda Table Insert Table.

Pentru a controla modul în care Word converte te textul:


- Selecta i textul.
- Cale: Table Convert Text to Table
-100-

- În aceast caset de dialog Word sugereaz un format pentru


tabel pe baza celui în care este organizat textul.
- Alege i OK.

Word asigur i opera ia invers , de transformare a unui tabel în


text. Pentru a converti un tabel în paragrafe text proceda i astfel:
- Selecta i rândurile tabelului pe care dori i s le converti i în
paragrafe.
- Cale: Table Convert Table to Text
- Alege i OK.

4 Introducerea datelor într-un tabel


Într-un tabel datele se introduc în celule. Celulele pot con ine text,
numere sau grafic . Pute i introduce date prin tastare, prin import ri din
alte aplica ii sau prin crearea unor desene sau grafice în cadrul celulelor.

3.7.2. Modificarea aspectului unui tabel


Se poate modifica aspectul unui tabel prin schimbarea
dimensiunilor celulelor, prin deplasarea liniilor, coloanelor i celulelor,
prin inserarea sau tergerea liniilor, coloanelor i celulelor. De asemenea,
pentru a aranja manual textul unui tabel se pot folosi comenzile de aranjare
în pagin pentru caractere i paragrafe: se poate schimba tipul de caracter,
stilul de caractere i efecte, se poate modifica alinierea etc.

1 Modificarea l imii coloanelor


a) Pentru a modifica rapid l imea coloanelor proceda i manual:
- Indica i o linie vertical a grilei sau un marcaj de coloan .
Indicatorul mouse-ului se transform într-o s geat cu dou capete.
- Executa i clic i trage i spre stânga sau spre dreapta pân la noua
pozi ie.

b) Pentru a modifica l imea unei coloane cu precizie se parcurg


urm toarele etape:
- Pozi iona i punctul de inserare în orice celul din coloana pe care
dori i s o modifica i.
- Cale: Table Table Properties, Fig.3.24.
- În caseta de text Column introduce i l imea coloanei.
- Pentru a modifica l imea coloanei anterioare selecta i
Previous Column
-101-

- Pentru a modifica l imea coloanei urm toare selecta i Next


Column.
- Alege i OK.

Fig.3.24. Formatare coloane

2 Modificarea în l imii liniilor


a) Pentru a modifica rapid în l imea liniilor proceda i manual:
- Indica i o linie orizontal a grilei sau un marcaj de rând.
Indicatorul mouse-ului se transform într-o s geat cu dou capete.
- Executa i clic i trage i în sus sau jos pân la noua pozi ie.
b) Pentru a modifica în l imea unei linii cu precizie proceda i
astfel:
- Pozi iona i punctul de inserare în orice celul din linia pe care
dori i s o modifica i.
- Cale: Table Table Properties Row, Fig.3.25.
- Pentru a modifica în l imea liniei anterioare alege i Previous
Row.
- Pentru a modifica în l imea liniei urm toare alege i Next Row.
- Selecta i OK.

3 Inserarea liniilor, coloanelor i celulelor


Înainte de a insera o nou celul , coloan sau un nou rând trebuie
s selecta i o celul , o coloan sau un rând existent( ). Word insereaz un
nou rând deasupra rândului selectat, o nou coloana la stânga coloanei
-102-

selectate sau o nou celul în loca ia specificat i deplaseaz celulele


existente în jos sau la dreapta atunci când se insereaz noi celule.

Fig.3.25. Formatare rânduri

a) Pentru a insera linii într-un tabel existent proceda i în modul


urm tor:
- Se pozi ioneaz punctul de inserare imediat sub locul unde dori i
s insera i o linie sau mai multe linii.
- Cale : Table Insert Rows Above/Below

b) Pentru a insera coloane într-un tabel existent proceda i în modul


urm tor:
- Selecta i o coloan sau un grup de coloane la dreapta locului unde
dori i s insera i una sau mai multe coloane.
- Cale : Table Insert Columns to the Left/Right

Fig.3.26. Inserare celule


-103-

c) Pentru a insera celule într-un tabel existent proceda i în modul


urm tor:
- Selecta i una sau mai multe celule lâng locul în care dori i s
insera i noile celule.
- Cale : Table Insert Cells.
- În caseta de dialog Insert Cells se selecteaz una dintre op iuni,
Fig.3.26.
- Alege i OK.

4 tergerea unei linii, coloane sau celule


Pentru a se terge o linie, coloan sau celul se selecteaz aceasta
mai întâi apoi se ac ioneaz tasta Delete de pe tastatur .

5 Unirea i scindarea celulelor. Scindarea unui tabel.


Pute i uni celule adiacente pentru a avea mai mult spa iu pentru
date sau pentru titluri sau pute i scinda celule, în mai multe celule.
a) Pentru a uni celule se procedeaz astfel:
- Se selecteaz celulele pe care dori i s le uni i. Ele trebuie s fie
adiacente.
- Cale : Table Merge Cells
Word va converti con inutul fiec rei celule ob inându-se astfel
paragrafe în cadrul celulei rezultate prin unire.

b) Pentru a scinda o celul parcurge i urm toarele etape:


- Selecta i celulele.
- Cale : Table Split Cells. Se introduce num rul de coloane i linii
în care dori i s diviza i celula respectiv .
- Alege i OK.

c) Scindarea unui tabel


Dac dori i s insera i un text obi nuit între dou rânduri pute i
scinda tabelul:
- Pozi iona i punctul de inserare în rândul unde dori i s înceap
noul tabel
- Cale : Table Split Table. Word insereaz între cele dou p r i
ale tabelului un marcaj de sfâr it de paragraf.

6 Repetarea titlului de tabel pe fiecare pagin


Dac tabelul ocup mai multe pagini Word repet automat titlurile
de tabel dac a fost formatat astfel. Pentru aceasta:
-104-

- Selecta i rândul sau rândurile din text pe care dori i s -l folosi i ca


titlu de tabel începând cu primul rând din tabel.
- Cale : Table Heading Rows Repeat. Textul se va actualiza
automat în titlul de tabel i se va repeta pe fiecare pagin .

7 Alinierea textului în cadrul celulelor


Pute i combina ac iunile de aliniere pe orizontal i vertical într-
un singur pas: selecta i celulele pe care dori i s le alinia i, efectua i clic
dreapta i selecta i op iunea din meniul de context. Vor ap rea toate cele
nou combina ii, gata de a fi aplicate (acela i efect se ob ine i prin
activarea butonului de pe bara de unelte Tables and Borders).

8 Sortarea datelor într-un tabel


Se poate schimba ordinea liniilor dintr-un tabel prin sortarea
datelor de pe coloan . Aceste date pot fi sortate în ordine alfabetic sau
numeric , în sens cresc tor sau descresc tor.
Pentru a sorta datele dintr-un tabel se parcurg etapele:
- Selecta i partea de tabel care trebuie sortat .
- Cale : Table Sort, Fig. 3 27.

Fig.3.27. Sortarea datelor în tabel

- În caseta de listare Sort by selecta i coloana dup care se


dore te s se fac sortarea.
- În caseta de listare Type selecta i tipul articolelor care trebuie
sortate: text, numere sau date calendaristice.
-105-

- Alege i Ascendent sau Descendent pentru ordonare


alfabetic /numeric de la A la Z sau invers respectiv
cresc tor/descresc tor.
- Alege i OK când sunte i gata.

9 Rotirea textului în tabele


Pentru rotirea textului în tabele trebuie s parcurge i pa ii:
- Selecta i textul care urmeaz a fi rotit.
- Cale : Format Text Direction.
- Din caseta de dialog care se deschide alege i orientarea dorit
pentru text.

3.7.3.Opera ii speciale cu tabele


Pute i folosi tabelele pentru a face calcule, a importa date din
Microsoft Excel, a crea un grafic sau a crea o baz de date.

1 Calcule în tabele
Pute i utiliza programul Word pentru a calcula valorile dintr-un
tabel. Word utilizeaz formule pentru a aduna, înmul i, sc dea sau împ r i.
Poate calcula, de asemenea, medii i procente i poate g si valorile minime
sau maxime.
Atunci când se fac calcule într-un tabel trebuie s existe o celul
liber pentru a se insera în ea rezultatul. Dac calculul se efectueaz pe
linii se las o celul liber la sfâr itul liniei iar dac calculul se efectueaz
pe coloane se las o celul liber la sfâr itul coloanei.
În cadrul unei formule dintr-un tabel se pot utiliza urm torii
operatori:
+ Adunare
- Sc dere
* Înmul ire
/ Împ r ire
% Procent
() Pentru a specifica ordinea opera iilor
.., : Pentru a specifica un domeniu

a) Adunarea numerelor
În mod prestabilit Word consider c opera ia pe care dori i s o
efectua i într-un tabel este cea de adunare. Pentru a aduna numerele
con inute în toate celulele dintr-o linie sau o coloan proceda i astfel:
-106-

- Pozi iona i punctul de inserare în celula liber în care dori i s


apar rezultatul.
- Cale : Table Formula, Fig.3.28. Word analizeaz tabelul i
propune =SUM(ABOVE)
- Selecta i OK pentru a aduna numerele. Rezultatul va apare în
celula liber .

Fig.3.28. Adunarea numerelor

b) Alte calcule într-un tabel


Pentru a executa alte calcule trebuie s preciza i celulele care vor
participa la acestea. Celulele sunt referite astfel: A1, A2, …, B1, B2,
.a.m.d.; literele reprezint o coloan iar numerele un rând.
Pentru a desemna:
- un bloc de celule specifica i adresa primei i ultimei celule
(A1:C2);
- toate celulele de pe o linie specifica i identificatorul liniei (3:3);
- toate celulele de pe o coloan specifica i identificatorul coloanei
(C:C);
- celulele dintr-un alt tabel specifica i identificatorul tabelului
(Tabel1 A1; D2).

Pentru a efectua calcule proceda i astfel:


- Pozi iona i punctul de inserare în celula în care dori i s apar
rezultatul.
- Cale : Table Formula.
1. Dac Word propune o formul pe care nu dori i s o utiliza i,
terge i-o din cutia de dialog Formula.
2. Pute i executa calcule simple care s implice dou sau mai
multe celule diferite tastând referin ele celulelor împreun cu
semnul aritmetic de adunare, sc dere, înmul ire sau împ r ire.
-107-

De exemplu, tasta i:
=a1+b4 pentru a aduna aceste dou celule sau
=a1/b4 pentru a împ r i celula A1 la B4.
3. Dac dori i media aritmetic a dou sau mai multe celule sau
dori i un calcul mai complicat pute i selecta o func ie în cutia
Paste function. O func ie se identific printr-un nume i
con ine între paranteze o list de argumente, care pot fi
numere, formule, adrese de celule sau marcaje de tabel.

Exemple de func ii:


AVERAGE() pentru media aritmetic ,
COUNT() pentru a num r obiecte,
MAX() pentru a returna argumentul cu valoarea cea mai mare,
MIN() pentru a returna cea mai mic valoare,
PRODUCT() pentru a înmul i numere etc.
4. În cutia Formula tasta i între paranteze referin ele celulelor pe
care dori i s le folosi i în calcule.
5. Folosi i virgule pentru a separa referin ele individuale ale
celulelor i dou puncte (:) pentru a separa prima celul de
ultima din zon .
6. Sub Number format Word sugereaz un format. Dac dori i s -
l schimba i tasta i sau selecta i unul. De exemplu pentru a afi a
numere cum ar fi procentele zecimale alege i 0,00%.
7. Alege i butonul OK. Word insereaz rezultatul opera iei alese.

c) Actualizarea rezultatului
Dac a i modificat valorile numerice din unele celule la care se fac
referiri în formule de calcul pute i s actualiza i rezultatul câmpului de tip
formul astfel:
- Selecta i celula în care a i inserat câmpul de tip formul de calcul.
- Actualiza i rezultatele câmpului prin clic dreapta i Update Field.

Dac dori i s modifica i rapid formula de calcul proceda i astfel:


- Selecta i câmpul.
- Indica i câmpul i executa i clic dreapta.
- Alege i Toggle Field Codes. În loc de rezultat va apare formula.
Efectua i modific rile.
- Alege i din nou Toggle Field Codes pentru a reveni la afi area
rezultatului.
-108-

2 Schimbul de date cu Microsoft Excel


Când insera i o foaie de calul Microsoft Excel într-un document,
Word va converti foaia de calcul într-un tabel. Pute i folosi apoi comenzi
Word pentru lucrul cu datele din tabel. Este adev rata i reciproca: pute i
insera un tabel Word într-o foaie de calcul Excel i pute i lucra cu el ca i
cu orice date ale unei foi de calcul.
Pute i deschide rapid o nou foaie de calcul Microsoft Excel:
- clic pe butonul Insert Microsoft Excel Worksheet de pe bara de
unelte Standard.
- când închide i fereastra foii de calcul, aceasta va fi încorporat în
documentul Word.

3 Utilizarea unui tabel ca baz de date


Pute i folosi un tabel Word ca baz de date simpl pentru a
memora informa ii pe care le pute i edita ulterior sau gestiona în moduri
mai complexe.
Pentru a folosi un tabel ca baz de date, proceda i astfel:
- punctul de inserare pozi ionat în tabel
- de pe bara de unelte Database s face i clic pe butonul Data Form.
Word va afi a cutia de dialog Data Form. Tasta i informa iile în
câmpurile afi ate.

3.8. Editarea expresiilor matematice


În domeniul tiin elor suntem nevoi i de multe ori s scriem i s
rezolv m probleme folosind formule matematice. Editorul Word permite
prin intermediul aplica iei Equation Editor inserarea în documentele
proprii a ecua iilor sub forma unor obiecte încapsulate.
Lansarea aplica iei Equation Editor:
- Cale : Insert Object Microsoft Equation, Fig.3.29.

Fig.3.29. Aplica ia Equation

Editorul matematic este destul de puternic oferind utilizatorului


posibilitatea de a crea cele mai uzuale caractere matematice i tipuri de
-109-

nota ii, punând la dispozi ie opera ii precum construirea unei expresii


matematice, aplicarea unui anumit stil, modificarea dimensiunii entit ilor
din expresia matematic , modificarea spa iului dintre entit ile expresiei
matematice, stabilirea tipului de aliniere etc.
Butoanele editorului de ecua ii se refer la: simboluri rela ionale,
spa ii i puncte, operatori speciali, operatori uzuali, operatori logici,
operatori de teoria mul imilor, simboluri, caractere grece ti, paranteze,
frac ii i radicali, puteri i indici, simboluri sume, integrale, sublinieri i
supralinieri, s ge i cu etichete, simboluri produse i teoria seturilor,
matrici, etc.
În fereastra aplica iei Equation Editor poate fi introdus , prin
intermediul tastaturii i a butoanelor specifice aplica iei, orice expresie
uzual de tip matematic.
Pentru trecerea între diferite câmpuri ale unor expresii matematice
ce reprezint mai multe câmpuri, poate fi utilizat tasta TAB sau tastele
s ge i. Spa iile necesare între diferitele câmpuri i elemente ale unei
expresii matematice sunt inserate automat de c tre editorul de ecua ii.
Distan ele dintre elemente pot fi configurate de c tre utilizator prin
intermediul ferestrei de dialog Spacing deschis prin meniul Format.
Caracterele utilizate în mod implicit de c tre editorul de ecua ii
sunt memorate în a a-numite stiluri de editare matematic , dar pot fi
modificate i de c tre utilizator.
Aplica ia Equation Editor se închide prin simpla executare a unui
clic în fereastra documentului. Oricând mai târziu obiectul matematic poate
fi redeschis i actualizat printr-un dublu clic pe el.

3.9. Organizarea unui document mare


Atunci când se lucreaz cu documente mari; Word pune la
dispozi ie câteva instrumente performante. Pentru a face structura
documentului mai u or de în eles pentru cititori, se poate crea un cuprins,
un tabel de figuri i un index.

3.9.1.Stabilirea marcajelor document


Un marcaj într-un document poate marca un text selectat, o
ilustra ie, tabele sau rânduri din cadrul unui tabel, loca ia punctului de
inserare i alte elemente. Când marcajele în document sunt vizibile, apar
paranteze drepte la începutul i sfâr itul fiec ruia.
Pute i folosi un marcaj în document pentru:
-110-

- localizarea rapid a elementelor;


- crearea de referin e încruci ate pentru elementele pe care le
marca i;
- marcarea unui num r de pagini pentru o intrare index;
- realizarea de calcule cu numere aflate în loca ii diferite i inserarea
rezultatului în document;
- saltul rapid la o anumit pagin .

Când defini i un marcaj în document, ave i grij ca numele acordat


s fie unic pentru loca ia specificat sau elementul selectat. Dup aceea
pute i folosi acest nume de fiecare dat când dori i s localiza i elementul
pe care l-a i marcat.

a) Pentru a defini un marcaj în document proceda i astfel:


- Selecta i textul, elementul sau loca ia pe care dori i s o marca i.
- Cale: Insert Bookmark
o În cutia Bookmark name în document introduce i un nume
pentru marcajul în document. Acesta trebuie s înceap cu
o liter . Numele poate fi format doar din litere, cifre i
caracterul (_) i nu poate include spa ii.
- Alege i butonul Add.

b) Pentru a vedea sau ascunde marcaje în document urma i pa ii:


- Cale : Tools Options View. Marca i sau goli i cutia de
selectare Bookmarks.
- Alege i OK.

c) Pentru a localiza un marcaj în document urma i pa ii:


- Cale: Edit Go to.
- Selecta i numele marcajului în document pe care dori i s -l
localiza i i apoi alege i Go to. Word se deplaseaz la marcajul în
document i îi marcheaz luminos con inutul.

d) Pentru a terge un marcaj din caseta de dialog Bookmark


selecta i marcajul dorit i apoi executa i clic pe Delete.
-111-

3.9.2 Index, cuprins i alte tabele


Aplica ia Word v permite s construi i publica ii. Ea v pune la
dispozi ie instrumentul necesar pentru localizarea rapid a unor entit i din
publica ie (capitole, paragrafe, tabele, grafice, diagrame, termeni, citate,
referiri la autori etc.) prin construirea unor liste (tabele care s permit
rapid reg sirea lor).

Pute i construi urm toarele tipuri de liste:


- tabele de index (list de termeni);
- tabele de cuprins (lista titlurilor de capitole i subcapitole);
- tabele cu obiecte din document (liste de figuri, ecua ii, tabele);
- tabele de autorit i sau cita ii (list de referiri).

Oricare ar fi tipul de list pentru crearea ei trebuie parcur i doi


pa i:
- Se definesc intr rile în list . Acestea sunt entit ile care vor fi
localizate rapid prin intermediul listei (termeni, capitole,
subcapitole, autori etc.). Definirea lor se face prin selectarea în
document a entit ii i marcarea ei ca intrare în list .
- Se alege i tipul i formatul listei i se genereaz lista:
- Cale: Insert Reference Index and Tables, Fig.3.30.
Caseta de dialog con ine patru sec iuni - câte una pentru
fiecare tip de tabel :

Fig.3.30. Index, cuprins i alte tabele


-112-

- sec iunea Index - pentru tabela de index;


- sec iunea Table of Contents- pentru tabela de cuprins;
- sec iunea Table of Figures- pentru tabela cu obiecte;
- sec iunea Table of Authorities - pentru tabela de autorit i.

1 Lucrul cu tabelele de index


O tabel de index este o list ordonat alfabetic cu termeni defini i
sau folosi i în document. Fiec rui termen din list i se asociaz num rul
paginilor din document în care se fac referiri la el. Aceast list este
ad ugat , de regul , la sfâr itul unei publica ii.

a) Definirea intr rilor în tabele de index


Intr rile în tabela de index sunt termenii defini i sau folosi i în
document. Exist dou tipuri de intr ri: intr ri principale i intr ri
secundare. Intrarea principal este un termen ce se refer la o no iune mai
general , folosit în document iar intrarea secundar se asociaz unei
intr ri principale i corespunde unui termen legat de no iunea general
(subtermen). Unei intr ri principale i se pot asocia mai multe intr ri
secundare. La rândul ei, intr rii secundare i se pot asocia alte intr ri
secundare, realizându-se astfel o structur arborescent de intr ri.
Pentru a defini intr rile în tabela de index trebuie s alege i
intr rile în tabela de index i s stabili i pagina sau grupul de pagini care
con in informa ii despre termenul definit ca intrare în tabela de index.
Astfel:
- Alege i intrarea de index fie selectând textul care vre i s fie o
intrare de index, fie pozi ionând punctul de inserare în locul în care
vre i s insera i o intrare de index.
- Ap sa i tastele ALT+SHIFT+X.
- Se deschide caseta de dialog Mark Index Entry prin intermediul
c reia defini i intrarea de index, Fig.3.31, astfel:
- Main entry – dedicat intr rii principale;
- Subentry – dedicat intr rii secundare;
- Current page – localizarea intr rii de index se face dup
num rul paginii curente;
- Mark - marcheaz textul selectat ca intrare de index;
- Mark All - marcheaz ca intr ri, toate apari iile termenului
selectat pentru intrarea de index. În acest caz, în tabela de
index, în dreptul termenului marcat va ap rea o list de pagini
din document care corespund tuturor apari iilor termenului în
document
-113-

Fig.3.31. Intrare index

- Dup ac ionarea declan atorului Mark sau Mark All, caseta de


dialog Mark Index Entry r mâne deschis i pute i s defini i i
alte intr ri de index comutând între caseta de dialog i document,
cu un simplu clic executat în zona dorit . Ve i defini i alte intr ri
de index reluând pentru fiecare dintre ele opera iile descrise în
punctele anterioare.
- Închide i caseta de dialog Mark Index Entry i termina i opera ia
de definire a intr rilor ac ionând declan atorul Close.

b) Generarea tabelei de index, Fig.3.30.


Dup ce a i marcat în document to i termenii care vre i s apar în
lista de index, genera i tabela de index executând urm toarele opera ii:
- Pozi iona i cursorul de inserare în locul în care vre i s apar lista
de index.
- Deschide i caseta de dialog Index and Table la sec iunea Index.
- Din grupul de butoane radio Type activa i-l pe cel corespunz tor
tipului de aliniere dorit pentru subtermenii asocia i unui termen.
- Din lista Formats alege i stilul de formatare al listei. Dac vre i s
personalizezi stilul, alege i din lista Formats formatul ablon i
ac iona i declan atorul Modify. Se deschide caseta de dialog Stil
prin intermediul c reia executa i modific rile.
- Dac vre i ca numerele de pagin asociate termenilor s fie aliniate
la dreapta alege i Right align page numbers.
- În zona de editare Columns introduce i sau alege i num rul de
coloane în care vre i s fie scris lista.
- Închide i caseta de dialog prin OK.
-114-

2 Lucrul cu tablele de materii (cuprins)


Tabela de cuprins este lista entit ilor din care este alc tuit
documentul: capitole, subcapitole, paragrafe, subparagrafe i sec iuni. Lista
se construie te în ordinea în care apar entit ile în document. Fiec rei
entit i i se asociaz num rul paginii la care începe.
a) Pentru a defini intr ri de cuprins pute i folosi una din cele dou
metode:
- Automat (recomandabil). Formateaz fiecare titlu de parte, de
capitol, de subcapitol, de paragraf sau de subparagraf cu un anumit
stil, folosind acela i stil pentru titlurile de acela i nivel i în
exclusivitate pentru aceste titluri.

- Manual. Precizeaz fiecare titlu prin intermediul casetei de dialog


Mark Table of Contents Entry, Fig.3.31.1.

Fig.3.31.1 Intr ri de cuprins

Pentru a marca manual ve i proceda astfel:


- pozi iona i punctul de inserare în pozi ia în care se g se te
titlul sau selecta i textul titlului;
- ap sa i tastele ALT+SHIFT+O. Se deschide caseta de dialog
Mark Table of Contents Entry;
- în zona de editare Entry va fi scris textul selectat (dac nu
a i selectat unul atunci tasta i-l);
- din lista ascuns Table identifier alege i identificatorul C
care corespunde tabelei de cuprins;
- în zona de editare Level scrie i nivelul la care vre i s
apar stilul selectat;
- ac iona i declan atorul Mark.

b) Generarea tabelei de cuprins


Dup ce a i marcat în document titlurile de capitole genera i tabela
de cuprins executând urm toarele opera ii:
-115-

- Pozi iona i punctul de inserare în locul în care vre i s apar tabela


de cuprins.
- Cale: Insert Reference Index and Tables Table of
Contents, Fig.3.32.1.

Fig.3.32.1. Tabela de cuprins

- Dac a i folosit pentru titluri stiluri proprii, va trebui s preciza i


stilul care corespunde fiec rui nivel din tabel . Pentru aceasta
executa i clic pe butonul Options. Acest buton se activeaz i în
cazul definirilor manuale de intr ri. Se va deschide caseta de
dialog Table of Contents Options, Fig.3.32.2.

Fig.3.32.2. Op iuni pentru cuprins

- Dac a i folosit stiluri proprii pentru definirea intr rilor în tabel


ac iona i comutatorul Styles. Lista Available styles con ine toate
-116-

stilurile predefinite i toate stilurile definite în documentul curent.


Scrie i în dreptul fiec rui stil folosit pentru titlu nivelul la care va
fi scris titlul respectiv în tabela de cuprins.
- Dac în document a i definit stiluri i manual marca i Table entry
fields.
- Închide i caseta de op iuni cu OK.
- Închide i caseta de dialog Index and Tables prin OK.

3 Lucrul cu tabelele cu obiecte din document


Tabela cu obiecte con ine asocieri între obiectele inserate în
document (ilustra ii, figuri, diagrame, fotografii, tabele, formule
matematice) i etichete asociate acestor obiecte. Eticheta se va afi a
împreun cu obiectul i va putea fi folosit pentru a se face referiri la
obiect în textul documentului.

a) Definirea intr rilor în tabela cu obiecte


În cazul acestei tabele entit ile sunt obiecte din document iar
definirea intr rilor se face prin atribuirea de etichete acestor obiecte.
Etichetele pot fi atribuite:
- manual, de c tre utilizator, asociind etichetei un anumit stil, sau
- de c tre Word: fie la cererea utilizatorului, fie automat în timpul
inser rii obiectului în document.

Eticheta atribuit de Word este format din dou p r i:


- Tipul etichetei: este un text care arat apartenen a obiectului la o
clas de obiecte (de exemplu Figura, Tabelul etc.);
- Num rul etichetei: este un num r unic, ce se atribuie unei etichete
pentru a se deosebi de alte etichete de acela i tip.

Dac se schimb locul unui obiect în document sau dac se atribuie


unui obiect o etichet , are loc o renumerotare a etichetelor.

b) Word asociaz o etichet unui obiect din document prin


atribuirea unor legende. Legenda con ine eticheta (atribuit automat de
Word) i, op ional, un text explicativ care va fi ad ugat de utilizator. De
exemplu în legenda Figura nr.1 Diagrama cercului, Figura nr.1 este
eticheta, iar Diagrama cercului este textul explicativ.
Pentru administrarea legendelor proceda i astfel:
- Pozi iona i punctul de inserare dedesubtul sau deasupra obiectului
pe care vre i s -l eticheta i.
-117-

- Cale : Insert Reference Caption, Fig.3.33.

Fig.3.33. Etichete

În caseta de dialog Caption pute i s executa i urm toarele


opera ii:
- s atribui i o etichet obiectului selectat;
- s modifica i lista de tipuri de etichete ad ugând noi tipuri sau
tergând din tipurile existente;
- s modifica i formatarea num rului etichetei;
- s activa i facilitatea de etichetare automat a unui tip de
obiecte.

Fig.3.34. Etichetare automat

Etichetare automat a unui tip de obiecte, Fig.3 34


Pute i s cere i procesorului de texte Word s fac o etichetare
automat a unui anumit tip de obiecte, în momentul inser rii lor.
-118-

Dac vre i s activa i facilitatea de etichetare automat executa i clic pe


AutoCaption:
- În lista Add caption when inserting activa i comutatorul
corespunz tor tipului de obiecte care vre i s fie etichetate
automat.
- Din lista ascuns Use label alege i tipul etichetei care va fi ata at
automat obiectelor. Cu ajutorul butonului New Label pute i s
ad uga i la list noi tipuri de etichete.
- Dac vre i s modifica i formatarea numerelor din etichet clic pe
Numbering.
- Din lista ascuns Position alege i pozi ia în care vre i s fie
inserat eticheta.
- Închide i opera ia de etichetare cu OK

c) Generarea tabelei de obiecte


Dup ce a i asociat etichete diferitelor tipuri de obiecte din
document, pute i s redacta i tabela de obiecte astfel:
- Pozi iona i punctul de inserare în locul în care vre i s fie inserat
tabela de obiecte.
- Cale: Insert Reference Index and Table Table of Figures,
Fig.3.35.1.

Fig.3.35.1 Tabela de obiecte

Dac a i etichetat manual obiectele va trebui s ac iona i


declan atorul Op iuni. Se deschide caseta de dialog Table of Figures
Options, Fig.3.35.2. Prin intermediul ei stabili i o asociere între stilul
etichetelor introduse manual i tabela de obiecte:
-119-

Fig.3.35.2 Caset de dialog

- Dac vre i ca în tabela de obiecte s fie incluse numai obiectele


etichetate cu un anumit stil, activa i Style (devine disponibil lista
de stiluri folosite în document).
- Este posibil ca unele obiecte s fie marcate cu etichete care nu
corespund stilului ales. Dac vre i ca marcarea intr rilor pentru
obiecte s se fac prin câmpuri, activa i Table entry fields. Din
lista Table identifier alege i F care corespunde tabelei de obiecte.
- Se închide cu OK.

4 Referin e încruci ate


Referin ele încruci ate sunt texte care apar în document i care fac
trimiteri la anumite entit i din document (capitole, paragrafe, obiecte,
termeni) precizându-se, eventual, i num rul paginii la care se g se te
entitatea (de exemplu, textul Vezi Fig. nr.1 de la pagina 10 este o referin
încruci at ).
Avantajul folosirii unei referin e încruci ate este acela c , atunci
când se modific pozi ia entit ii în document sau numele etichetei,
referin a se va putea reactualiza automat f r s fie rescris .

Referin a încruci at poate s fac leg tura cu urm toarele entit i


din document:
- un titlu de capitol, de subcapitol, un paragraf sau subparagraf;
- un „semn de carte”;
- o not de subsol sau de sfâr it;
- un obiect (ecua ie, tabel, figur ).

Referin a încruci at este format din dou p r i:


- o parte fix – textul explicativ - care nu se modific (în exemplu
Vezi fig. nr., i de la pagina);
-120-

- o parte variabil – prin aceasta se identific entitatea la care se face


referire i care se va reactualiza atunci când se modific pozi ia
entit ii în document (în exemplu num rul figurii i num rul
paginii la care se reg se te figura).

Pentru a crea o referin încruci at proceda i astfel:


- Pozi iona i cursorul de inserare în document în pozi ia în care vre i
s apar referin a încruci at i scrie i textul explicativ din partea
fix a referin ei (de exemplu Vezi fig. nr.).
- Cale: Insert Reference Cross-reference. Se deschide caseta
de dialog Cross-reference, Fig.3.36, prin intermediul c reia alege i
entitatea cu care se face leg tura.

Fig.3.36. Referin e încruci ate

- Din lista Reference type se alege tipul entit ii cu care se face


leg tura (titlu capitol sau subcapitol, paragraf sau subparagraf,
obiect tip ecua ie sau desen, diagram , etc)
- Din lista Insert reference to – sunt afi ate toate entit ile din
document care corespund tipului selectat
- Ac iona i declan atorul Inserare. În pozi ia cursorului va fi inserat
referin a selectat . Caseta de dialog Cross-reference va r mâne
deschis i ve i putea continua dialogul. Pozi iona i cursorul de
inserare în document i scrie i textul explicativ.
- Dup ce a i terminat de definit toate referin ele din document,
închide i caseta de dialog.
4. Calcul tabelar

4.1. Generalit i
Programul de calcul tabelar Microsoft Excel, component a
pachetului Microsoft Office, a fost conceput special în vederea efectu rii
de calcule, fiind destinat tuturor celor care lucreaz cu multe date numerice
i care trebuie s ia decizii bazându-se pe acestea.
Dac vre i s face i analiza vânz rilor, s calcula i bugetul de
venituri i cheltuieli, s estima i valoarea unor împrumuturi sau ac iuni ori
s compara i dou situa ii financiare, Excel este instrumentul perfect care
face s dispar dificultatea din calculele obositoare.
Excel const dintr-o gril de linii i coloane care p streaz datele
într-o ordine perfect . Aceast gril se utilizeaz pentru a forma liste
simple. În ele datele se introduc direct prin tastare sau se import din baze
de date rela ionale, din site-uri Web sau din uria e depozite de date ale
marilor companii. Datele introduse se utilizeaz fie pentru generarea unor
noi date prin calcule simple sau complexe, fie se pot modifica i apoi se
reiau calculele. Rapoartele se pot ilustra cu diagrame i h r i
impresionante, generate din datele introduse în gril .
Cu Microsoft Excel XP este posibil colaborarea în grup iar foile
de lucru, diagramele i h r ile pot fi publicate pe Web.

Cu Microsoft Excel XP sunt posibile urm toarele activit i:


- Utilizarea foilor de lucru reprezint primul lucru care trebuie
înv at despre programul de calcul tabelar Excel. Grila de linii i
coloane a foii de lucru reprezint baza manipul rii datelor.
- Introducerea datelor reprezint urm torul pas în lucrul cu Excel.
- Modificarea aspectului datelor ajut la eviden ierea i afi area
rezultatelor întregii activit i de introducere a datelor.
- Utilizarea formulelor i func iilor permite manipularea numerelor
pentru a le face s aib semnifica ie. Excel ajut la scrierea de
formule complexe i pune la dispozi ie func ii gata scrise.
- Ad ugarea de reprezent ri grafice cu diagrame i h r i asigur
posibilitatea de a prezenta grafic calculele numerice.
-122-

- Analizarea datelor este posibil cu instrumentul de vizualizare


dinamic PivotTable. Se pot crea vizualiz ri noi care s pun în
lumin date vechi.
- Utilizarea datelor externe permite conectarea la alte baze de date.
- Pentru Excel XP utilizarea Web constituie o a doua natur . Se pot
pune datele pe Web, se poate lucra cu Hypertext Markup Language
(HTML) i chiar se pot ob ine date din Web.

1 Lansarea în execu ie a programului Excel


- Calea: Start Programs Microsoft Excel. Programul va fi
lansat i pe ecran va ap rea o foaie de lucru goal . Aceasta este
reprezentat printr-o fereastr document intitulat Microsoft Excel
Book 1.

Structura ferestrei Excel:


- Bara de titlu reg sim denumirea programului, dar i numele
ini ial al registrului de lucru, Book 1. Acest nume se va modifica
ulterior prin salvarea registrului.
- butoanele standard ale sistemului de operare.
- Bara de meniuri meniurile specifice programului Excel.
- Bara cu instrumente con ine bara de instrumente standard i
bara de instrumente de formatare.
- Bara formulelor permit denumirea celulelor i editarea
comod a formulelor plasate în celule.
- Spa iul de lucru sunt afi ate celulele foii actuale (active).
Deasupra celulelor este zona rezervat titlurilor de coloane (litere)
i zona rezervat titlurilor de line (numere). Ex: celula A1 (stânga
sus) indic faptul c aceast celul este cea activ
- Bara cu denumirile foilor de calcul se g sesc sub zona
spa iului de lucru i permite selectarea foii de calcul active. Ini ial
sunt puse la dispozi ia utilizatorului trei foi de calcul: Sheet1,
Sheet2, Sheet3.
- Bara de stare se g se te în partea de jos a mesei de lucru i
con ine informa ii despre actuala stare de lucru (Ready, Enter,…).
- Barele de derulare vertical i orizontal .

2 Crearea unui registru de lucru nou


La începutul lans rii, Programul Excel creeaz automat un registru
nou de lucru. Numele implicit este Book 1 i se bazeaz pe un model
-123-

predefinit cu numele Blank Workbook (registru de lucru necomplectat).


Dac vrem s cre m un registru nou proced m astfel:
- Cale: File New Blank Workbook

3 Salvarea unui registru


- 1.Cale: File Save As
- 2. Pe ecran apare cutia de dialog Save As. Programul stabile te în
mod automat numele de fi ier BOOK 1. Dvs pute i tasta numele
dorit în caseta de editare File Name.
- 3. Efectua i clic pe butonul Save.

Dac deja a i dat un nume fi ierului registrului dvs, nu mai este


nevoia s utiliza i comanda File Save As. Pute i salva fi ierul printr-un
singur pas: efectua i clic pe butonul Save din bara de instrumente.

4 Redeschiderea unui registru.


- În partea de jos a meniului File întâlnim o list a celor mai recente
fi iere cu care a i lucrat. Efectua i clic pe fi ierul dorit pentru al
redeschide.
Dac acest fi ier nu apare în lista respectiv ,
- selecta i Open din meniul File. Din cutia de dialog Open pute i
selecta numele de fi ier dorit.

5 Închiderea uni registru de lucru


Registru de lucru poate fi închis astfel:
- Cale: File Close. Programul Excel nu este p r sit

6 P r sirea programului
- Cale: File Exit.

4.2. Celule
O foaie de calcul este alc tuit din mici zone dreptunghiulare
numite celule. Celulele sunt dispuse pe rânduri i coloane. Coloanele sunt
etichetate de la stânga la dreapta cu literele începând de la A, iar rândurile
sunt numerotate, de sus pân jos, începând cu numerele de la 1. Fiecare
celul din foaie este unic determinat de litera coloanei i num rul rândului
pe care se g se te de exemplu: A1. Acest indicator se nume te adresa
celulei.
-124-

Celula în care sunte i pozi ionat la un moment dat poart numele


de celul activ i este înconjurat de un contur.

Excel accept urm toarele tipuri de date:


- text – o combina ie de litere, cifre i caractere care pot fi tip rite;
- numere – sunt alc tuite din cifre i caractere speciale:
- + sau – pentru semnul num rului;
- () pentru a indica un num r negativ;
- . este separatorul implicit pentru desp r irea în clase;
- , este marca zecimal implicit ;
- / ca simbol pentru frac ie;
- lei ca simbol monetar;
- % ca simbol procentual.
- dat calendaristic i marc de timp. Datele calendaristice i orele
pot fi introduse într-o serie de formate (01/01/2004, ianuarie-2004,
16:50, 7:45 AM etc.).
- tipul logic are valorile adev rat (TRUE) i fals (FALSE) i rezult
din formulele care con in func ii logice sau inecua ii.
- tipul eroare apare în cazul imposibilit ii Excel-ului de a evalua o
formul :
- ######## - afi are imposibil ;
- #DIV/0 – împ r ire la 0;
- #N/A – valoare lips ;
- #REF! – valoare invalid ;
- #VALUE – valoare incorect etc.

1 Introducerea datelor
Asigura i-v c ave i marcat celula dorit i tasta i în ea numerele
necesare. Cifrele sau datele numerice au ap rut i în bara de formule
situat imediat deasupra foii de calcul. La cap tul din stânga al acesteia
sunt plasate 2 butoane,

- - are semnifica ia Cancel (=Esc)


- - are semnifica ia Enter sau "confirm".

2 Selectarea unei celule/regiuni de celule / rând / coloan / foaie


Opera ia de selectare este necesar înaintea opera iilor de: mutare,
copiere, tergere, inserare, formatare, etc. Prin selectare toate celulele
respective se acoper cu un fond negru mai pu in celula activ , care r mâne
pe fond alb.
-125-

Definim regiune compact , zona cu celulele selectate care


formeaz un dreptunghi, iar regiune necompact , zona format din mai
multe regiuni compacte.
Selec ia realizat cu mouse-ul:
- celula – clic pe ea;
- regiune compact de celule – clic pe celula dintr-un vârf al
dreptunghiului i cu mouse-ul ap sat se trage spre pozi ia dorit ,
apoi se elibereaz butonul.
- regiune necompact – se selecteaz prima regiune, se apas i se
ine ap sat tasta CTRL, apoi se selecteaz o alt regiune.
- linia – clic pe identificator (num rul)
- coloana – clic pe identificator (litera)
- linii/coloane adiacente – se selecteaz prima linie/coloan , se
apas i se ine tasta SHIFT, apoi se selecteaz ultima linie/coloan
- linii/coloane neadiacente - se selecteaz prima linie/coloan , se
apas i se ine tasta CTRL, apoi se selecteaz celelalte
linii/coloane.
- toate celulele unei foi de calcul – din col ul stânga-sus se apas
butonul Select All

3 Ad ugarea unei linii/mai multe, la o foaie de calcul


Ad ugarea se poate face prin dou metode:
- a) se selecteaz linia/liniile deasupra c reia se va insera noua linie.
Selectarea se face printr-un clic pe identificator. Selectarea mai
multor linii se face prin deplasarea mouse-ului cu butonul stâng
ap sat, peste câte linii vrem s inser m. Astfel num rul liniilor
selectate va fi egal cu num rul liniilor inserate.
- b) Calea: Insert Rows

4 Ad ugarea unei coloane/mai multe, la o foaie de calcul


i în acest caz exist dou metode de inserare:
- a) Se procedeaz ca la linie cu observa ia c selec ia unei coloane
se face printr-un clic pe identificatorul de coloan , iar inserarea se
face la stânga zonei selectate.
- b) Cale: Insert Columns

5 Eliminarea liniilor/coloanelor
- se selecteaz liniile/coloanele care vrem s le elimin m
- Cale: Edit Delete
-126-

6 Modificarea l imii coloanelor


a) Cu ajutorul meniului de formatare
- select m coloanele pentru care se modific l imea
- Cale: Format Columns se d comanda Width. În fereastra de
dialog se introduce noua dimensiune, Fig.4.1.
- se d comanda OK.

Fig.4.1 Formatarea coloanelor

b) Cu ajutorul mouse-ului
- select m coloanele pentru care se modific l imea
- se mut cursorul de mouse pe linia vertical din dreapta coloanelor
selectate
- se ine ap sat butonul i se trage chenarul în direc ie orizontal . În
timpul tragerii este afi at l imea.
- se elibereaz butonul.
7 Modificarea în l imii liniilor
a) Cu ajutorul meniului de formatare
- select m liniile pentru care se modific în l imea
- Cale: Format Row se d comanda Height. În fereastra de
dialog se introduce noua dimensiune, Fig.4.2.
- se d comanda OK.

Fig.4.2 Formatarea liniilor

b) Cu ajutorul mouse-ului
- select m liniile pentru care se modific în l imea
-127-

- se mut cursorul de mouse pe linia orizontal de baz a chenarului


liniei
- se ine ap sat butonul i se trage chenarul în direc ie vertical . În
timpul tragerii este afi at în l imea.
- se elibereaz butonul.

8 Editarea datelor con inute în celule


a) tergerea con inutului celulei
- select m celula i ac ion m tasta Delete.
b) Modificarea con inutului unei celule
- select m celula care se va edita i efectu m un clic pe bara de
formule. În acest moment pe bara de stare se afi eaz textul Edit.
- se fac modific rile care apar i în celula activ
- se valideaz prin ac ionarea butonului Enter, sau prin ac ionarea
tastei Enter.
- Dac dorim s abandon m editarea se ac ioneaz butonul Cancel,
sau tasta ESC.

9 Utilizarea comenzilor Undo/Redo


În procesul de editare, o gre eal poate fi anulat astfel:
- Cale: Edit Undo (Ctrl-Z), iar opusa este:
- Cale: Edit Redo (Ctrl-Y)

10 Mutarea/copierea datelor con inute într-o celul /regiune de


celule
- Select m celula/regiunea de celule care urmeaz s fie
mutat /copiat
- Cale: Edit Cut/Copy, sau prin ac ionarea tastelor Ctrl-X/Ctrl-C
- se pozi ioneaz indicatorul de celule pe celula din col ul stânga sus
al regiunii de destina ie
- Cale: Edit Paste,( Ctrl-V).

11 Copierea automat a con inutului unei celule într-un num r


de celule vecine
- select m celula al c rui con inut se va copia
- se a eaz cursorul mouse-ului pe p tr elul negru situat în col ul
din dreapta jos al selec iei
- se trage p tr elul cu ajutorul mouse-ului, fie orizontal, fie vertical
- se elibereaz cursorul mouse-ului
Observa ie: con inutul celulei selectate poate fi i o formul .
-128-

12 Introducerea automat a unor serii de date care sunt în


progresie aritmetic
- în dou celule al turate se introduc doi termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice
- se selecteaz cele dou celule
- se a eaz cursorul mouse-ului pe p tr elul negru situat în col ul
din dreapta jos al selec iei
- se trage p tr elul cu ajutorul mouse-ului, fie orizontal, fie vertical
- se elibereaz cursorul mouse-ului

13 tergerea datelor con inute într-o celul /regiune de celule


- select m celula/regiunea de celule
- Cale: Edit Clear. Se deschide meniul cu urm toarele comenzi:
- All – terge con inutul, format rile i comentariile
- Formats – terge format rile
- Contents – terge con inutul, sau prin ac ionarea tastei Delete.
- Comments – terge comentariile

14 C utarea/Înlocuirea datelor
- Cale: Edit Replace. Se deschide fereastra Find and Replace
- se fac înlocuirile necesare opera iei de c utare/înlocuire
- se ac ioneaz butonul Find All/Replace All.
- aceste procese se termin prin comanda Close sau prin ac ionarea
tastei ESC.

15 Sortarea datelor
Programul Excel pune la dispozi ia utilizatorului comenzi prin care
se poate efectua sortarea (ordonarea) articolelor existente într-un tabel.

Fig.4.3 Sortarea articolelor


-129-

- Cale: Data Sort. Se deschide o fereastr de dialog Sort, Fig.4.3


care permite stabilirea criteriilor de sortare:
- Header row – prin selectare, capul de tabel nu intr în procesul
de sortare
- No header row – prin selectare, tabelul nu are cap de tabel

4.3. Foaia de calcul


O foaie de calcul este alc tuit din mici zone dreptunghiulare
numite celule. Celulele sunt dispuse pe rânduri i coloane. Coloanele sunt
etichetate de la stânga la dreapta cu literele începând de la A, iar rândurile
sunt numerotate, de sus pân jos, începând cu numerele de la 1. Fiecare
celul din foaie este unic determinat de litera coloanei i num rul rândului
pe care se g se te de exemplu: A1. Acest indicator se nume te adresa
celulei.
O foaie de calcul poate con ine 256 coloane i 65536 linii, deci, în
total 16777216 celule. Dar, se pot folosi mai multe foi de calcul i atunci
organizarea lor se va face într-un registru de lucru

1 Inserarea unui noi foi de calcul


Pentru a insera o nou foaie de calcul proceda i astfel:
- Clic dreapta pe mouse i se deschide meniul local
- Din meniul local se d comanda Insert.
O alt metod :
- Cale: Insert Worksheet Insert OK.

2 Redenumirea unei noi foi de calcul


Etichetele implicite sunt Sheet (Sheet1, Sheet2, Sheet3) i se pot
redenumi pentru a avea un nume sugestiv. Proced m astfel:
- Clic dreapta pe mouse, pe etichet i se afi eaz meniul local
- Se d comanda Rename
O alt metod :
- Activ m foaia respectiv
- Cale: Format Sheet Rename

3 tergerea foii de calcul


- Clic dreapta pe mouse, pe eticheta foii respective
- Se afi eaz meniul local i se d comanda Delete
O alt metod :
- Cale: Edit Delete Sheet OK
-130-

4 Mutarea/copierea foii de calcul dintr-un director în altul


- Clic dreapta pe mouse, pe eticheta foii respective i se afi eaz
meniul local
- Se d comanda Move or Copy . Se deschide o fereastr de dialog,
Fig.4.4:
- To book – numele noului directore în care mut m/copiem
foaia.
- New book – - OK.
programul Excel
creeaz un nou
director
- Before sheet – se d
clic pe numele foii
înaintea c reia se va
muta/copia foaia
noastr
- Create a copy –
opera ia de
copiere/mutare (dac
nu este selectat
caseta) Fig.4.4 Mutarea/copierea

4.4. Formule i func ii


Odat ce s-au introdus date în celulele unei foi de lucru este
probabil c se dore te s se fac ceva cu aceste date. Foarte mul i dintre noi
utilizeaz programul Excel ca un mijloc de a stoca informa ii, ca i cum ar
fi o baz de date tabelar . Totu i, puterea Excel provine din capacitatea sa
de a efectua calcule cu aceste date prin utilizarea de formule. Formulele
pot fi simple ecua ii care adun împreun dou valori sau pot fi tot atât de
complexe pe cât le concepe imagina ia.

4.4.1. Utilizarea formulelor


1 Concepte de baz ale formulelor
O formul este un enun la fel ca orice expresie dintr-un limbaj de
programare. La fel ca valorile numerice, formulele sunt memorate în celule
individuale. Orice formul Excel începe cu semnul egal (=), care indic
programului c trebuie s urmeze o opera ie matematic . De exemplu, dac
-131-

se introduce formula =5+3+2 în orice celul liber din foaia de calcul,


Excel afi eaz rezultatul 10.
Formulele sunt compuse din operatori i operanzi.
- a) Operatorii sunt simbolurile care precizeaz opera ia/ac iunea
pe care Excel o va efectua asupra operanzilor. Unii operatori ac ioneaz
asupra unui singur operand (operatori unari) iar al ii asupra a doi
operanzi (operatori binari).

Excel reune te patru categorii de operatori:


- operatori aritmetici: + (adunare), - (sc dere), / (împ r ire), *
(înmul ire), % (transformarea în procent), ^ (ridicare la putere)
care ac ioneaz asupra valorilor numerice i au ca rezultat tot
valori numerice (pute i introduce paranteze pentru a stabili ordinea
în care se vor efectua opera iile matematice);
- operatori pentru texte: & care combin prin concatenare dou
sau mai multe valori de tip text într-o singur valoare de tip text;
- operatori rela ionali: = (egal), > (mai mare), < (mai mic), <>
(diferit), >= (mai mare sau egal), <= (mai mic sau egal) care
compar dou valori de acela i tip i au ca rezultat o valoare
logic : TRUE (adev rat) sau FALSE (fals);
- operatori pentru referin e la celule sau domenii de celule: :
(dou puncte), , (virgul ), ; (punct i virgul ) care combin dou
referin e la celule într-o referin compus (exemple: B5:B15,
SUM(B5:B15, D5:D15) sau SUM(B1:B15; D5:D15) etc.).
- b) Operanzii accepta i de Excel sunt valori constante (tipurile de
valori constante, referin e la celule sau domenii de celule, nume, func ii
nedefinite sau definite de utilizator.

2 Ordinea în care Excel efectueaz opera iile matematice


Programul Excel folose te regulile matematice standard în privin a
ordinii de efectuare a opera iilor:
- Paranteze. Toate opera iile din paranteze sunt efectuate primele.
Dac mai multe opera ii sunt închise în mai multe seturi de
paranteze, ele vor fi efectuate din interior spre exterior, apoi
respectând ordinea opera iilor i apoi de la stânga la dreapta. Nu
uita i c în orice formul trebuie s ave i parantezele în pereche.
- Valori negative. Ob inerea unui num r negativ (de exemplu -2)
precede orice alte opera ii astfel încât în restul calculelor s se
utilizeze valoarea negativ .
-132-

- Procent. Procentajele (de exemplu 12%) vor fi calculate imediat


dup numerele negative, astfel încât valoarea real (în acest caz
0,12) s fie utilizat în restul calculelor.
- Ridicare la putere (de exemplu 10^3) va fi calculat imediat dup
procentaje, astfel încât valoarea real (1000) s fie utilizat în
restul calculelor.
- Înmul irea. Este efectuat dup opera iile din paranteze i înaintea
tuturor celorlalte calcule.
- Împ r irea. Urmeaz înmul irii i se g se te pe acela i nivel de
preceden cu aceasta.
- Adunarea. Este efectuat dup executarea tuturor împ r irilor.
- Sc derea. Urmeaz adun rilor i se g se te pe acela i nivel de
preceden cu opera ia de adunare.

3 Introducerea manual a formulelor


Pute i folosi aceast tehnic pentru a crea orice formul simpl .
Începe i prin introducerea semnului egal, apoi introduce i o valoare sau
executa i clic pe celula care con ine valoarea, introduce i operatorul
aritmetic corespunz tor, apoi valoarea urm toare .a.m.d.
În lipsa unei recomand ri explicite, Excel efectueaz înmul irea i
împ r irea înaintea adun rii i sc derii. Dac dori i ca unele p r i ale
formulei s fie calculate în alt ordine, folosi i parantezele pentru a
modifica ordinea de calcul implicit.
De exemplu „=A1+A2” este formula care va aduna dou celule
adiacente. Dac aceast formul a fost introdus în celula A3, suma dintre
A1 i A2 va fi afi at în celula A3. Excel genereaz în celul un mesaj de
eroare dac formula nu respect regulile matematice pentru formule.

4 Editarea formulelor, Fig.4.5


Dac trebuie s modifica i o formul , adic opera ia efectuat sau
celulele referite, pute i alege dintre mai multe tehnici: pute i edita formula
fie în bara de formule, fie direct în celul .
- a) Pentru editarea în bara de formule executa i clic în celula care
con ine formula i apoi clic în bara de formule. Folosi i tehnicile
obi nuite de editare a textului – selecta i prin tragere caracterele pe care
vre i s le modifica i, apoi terge i-le sau scrie i peste ele. Ap sa i Enter
pentru a termina formula.
- b) Pentru a edita formula în celul , executa i dublu clic în celul
sau ap sa i tasta F2. Celula trece în modul de editare i întreaga formul
devine vizibil . Pute i selecta i edita formula la fel ca în bara de formule.
-133-

Fig.4.5 Editarea formulelor

Indiferent dac edita i o formul în bara de formul sau în celul ,


referin ele la celulele din formul sunt eviden iate cu o culoare, iar
domeniile respective de celule din foaia de calcul sunt înconjurate cu o
bordur de aceia i culoare.
Ca s p r si i o celul f r a efectua nici o modificare sau ca s
anula i modific rile efectuate, înainte de a le confirma, ap sa i tasta ESC
sau executa i clic pe butonul Esc (butonul ro u din stânga barei de
formule).

5 Ascunderea/Reafi area formulelor


Se utilizeaz pentru a face o formul invizibil sau pentru a ar ta
formula care fusese ascuns . Pentru a ascunde o formul trebuie formatate
ca ascunse celulele care con in formula i apoi foaia de lucru trebuie
protejat . Pentru a reafi a o formul ascuns se deprotejeaz foaia de lucru
care con ine formula.

6 Copierea formulelor
În loc de introducerea individual a fiec rei formule exist câteva
modalit i de a crea rapid copii ale formulei. O metod utilizeaz
caracteristica Umplere automat pentru a copia formula în alte câteva
celule. Cealalt metod creeaz mai multe copii atunci când introduce i
formule.
Pentru a copia cu umplere automat o formul , parcurge i pa ii:
- Introduce i formula în prima celul .
- Selecta i celula cu formula. Celula (sau domeniul) activ are în
col ul din dreapta jos o caset mic i neagr denumit ghidaj de
umplere.
-134-

- Plasa i indicatorul mouse-ului pe ghidajul de umplere. Atunci când


acesta devine o cruce neagr executa i clic i trage i în jos pentru a
umple celulele cu copii ale formulei.
- La sfâr itul domeniului, elibera i butonul mouse-ului. Celulele
peste care a i tras vor fi umplute cu copii ale formulei.
Introducerea simultan a mai multor formule
Dac a i introdus deja o formul i trebuie s o copia i într-o linie
sau pe o coloan simultan, parcurge i urm torii pa i:
- Selecta i toate celulele în care vre i s introduce i formula. Acestea
se pot g si pe o singur linie, o singur coloan sau în domenii
nediacente (în acest caz ine i ap sat tasta CTRL).
- Construi i formula prin orice mijloace dori i, dar NU ap sa i tasta
Enter când a i terminat.
- Când formula este complet , ap sa i combina ia de taste
CTRL+Enter. Formula va fi introdus simultan în toate celulele
selectate, Fig.4.6.

Fig.4.6 Copierea formulelor

7 Verificarea unei foi de lucru


Instrumentele de audit din Excel ajut la urm rirea problemelor
pe foile de lucru. De exemplu, valoarea care se vede într-o celul ar putea
fi rezultatul unei formule sau ar putea fi utilizat de o formul care s
produc un rezultat nea teptat. Comenzile de audit permit urm rirea
rela iilor dintre celule i formule.
-135-

Trasarea erorilor permite localizarea tuturor celulelor care


furnizeaz date unei formule afi ând o valoare de eroare (ca de exemplu
#DIV/0!). Din celula care cauzeaz eroarea se îndreapt s ge i ro ii spre
celula care de ine eroarea i s ge i albastre se îndreapt spre celulele
precedente celulei care cauzeaz eroarea. În tabelul urm tor sunt prezentate
mesajele de eroare i cauzele lor probabile.

Trasarea preceden elor permite localizarea tuturor celulelor care


furnizeaz date unei formule.

Trasarea dependen elor permite s se arate care celule sau


formule de pe foaia de lucru activ depind de o celul anume.

Tip eroare Semnifica ie


##### Coloana nu este suficient de lat pentru a afi a
valoarea
#VALUE! Tip gre it de argument sau operand
#DIV/0! Formula încearc împ r irea la 0
#NUME? Formula se refer la un nume invalid sau care nu
exist
#N/A Cel mai adesea înseamn c nu este disponibil
nici o valoare sau au fost utilizate argumente
necorespunz toare
#REF! Excel nu poate localiza celulele referite (de
exemplu au fost terse)
#NUM! Folosirea incorect a unui num r sau rezultatul
formulei este un num r prea mare sau prea mic
pentru a fi afi at
#NULL! Referin la o intersec ie a dou zone care nu se
intersecteaz
Referin O formul care se refer la ea îns i, direct sau
circular indirect. Executa i clic pe OK i apoi privi i bara
de stare pentru a vedea care celul con ine
referin a circular . Folosi i butoanele Trasare
dependen e i Trasare preceden e din bara de
instrumente Cross References sau Formula
Auditing pentru a descoperi referin ele cu
probleme.
-136-

Pentru a depista sursa unei erori dintr-o formul , începe i prin a


verifica formula c utând eventuale gre eli de introducere i scriere.
Eroarea poate fi în formul sau în celula surs referit de formul .
Pentru a localiza sursa unei erori parcurge i urm torii pa i:
- Cale: Tools Formula Auditing Show Formula Auditing
Toolbar
- Executa i clic pe celula care con ine eroarea.
- În bara de instrumente Formula Auditing executa i clic pe butonul
Trace Error.

Dac eroarea provine dintr-o celul surs i nu din celula activ ,


vor ap rea s ge i indicatoare care v ghideaz vizual spre posibilele surse
de eroare. Liniile albastre indic celulele referite, iar liniile ro ii v conduc
la celula care a provocat eroarea. Dac nu apar s ge i de indicare a erorii,
sursa acesteia se g se te în formul .
Chiar dac nu exist erori, pute i trasa celulele dependente i
precedente dintr-o formul executând clic pe butoanele Trace Precedents
i Trace Dependents. De fiecare dat când executa i clic pe un buton Trace
vor ap rea s ge i indicatoare pentru urm torul nivel de preceden sau
dependen . Butoanele Remove Precedent Arrows elimin s ge ile
indicatoare, câte un nivel o dat .

4.4.2.Utilizarea numelor de domenii


Numele permit identificarea mai u oar a celulelor sau domeniilor
de celule. Programul Excel v ofer posibilitatea de a denumi celule
individuale sau domenii astfel încât s pute i g si datele dup un nume
logic i s v referi i la domeniile de celule din formule.

1 Reguli de atribuire a numelor de domenii


- Pute i s folosi i cel mult 255 de caractere, dar este indicat s v
opri i la nume mai simple.
- Primul caracter trebuie s fie o liter sau o liniu de subliniere.
Celelalte caractere pot fi litere, cifre, punct sau liniu de
subliniere (nu se folose te nici un alt semn de punctua ie).
- Folosirea spa iilor este interzis .

2 Atribuirea de nume celulelor sau domeniilor


a) Cea mai simpl cale pentru a denumi o celul sau un domeniu
este s folosi i Name Box, aflat în partea stâng a barei de formule.
-137-

- Se selecteaz celula sau


domeniul dorit.
- Se execut clic în Name
Box de pe bara de
formule.
- În caseta de dialog se
introduce noul nume,
Fig.4.7 Denumirea celulelor/domeniilor
Fig.4.7.
- Se tasteaz Enter.

b) O alt modalitate este folosirea comenzii Name din meniul


Insert, Fig.4.8.
- Se selecteaz celula sau domeniul dorit.
- Cale: Insert . Nume. Se activeaz subcomanda Define.
- În caseta de dialog Define Name se tasteaz noul nume.
- Se ac ioneaz butonul Add.

Fig.4.8 Denumirea celulelor/domeniilor

c) Pentru a înlocui adresele de celul cu nume într-o formul


existent , Fig.4.9
- Selecta i formula ce con ine adresele de celul pe care dori i s le
înlocui i cu domenii denumite.
- Cale: Insert Nume. Se activeaz subcomanda Apply.
- În caseta de dialog Apply executa i clic pe numele pe care
dori i s le actualiza i în formul .
- Executa i OK pentru a introduce numele în formul .
-138-

Fig.4.9 Redenumirea adreselor de celule

3 tergerea numelor de domeniu


- Cale: Insert . Nume. Se activeaz subcomanda Define.
- În caseta de dialog Define Name executa i clic pe numele de
domeniu pe care vre i s -l elimina i.
- Executa i clic pe butonul Delete. Numele va disp rea din list .
- Executa i clic pe OK pentru a închide caseta de dialog.

4.4.3. Utilizarea referin elor


Referin ele sunt construc ii care permit identificarea celulelor
individuale sau a grupurilor de celule. Ele sunt de fapt adresele celulelor în
care Excel caut valori. A a cum am mai amintit, referin a la o celul sau
adresa celulei este format din antetul coloanei i antetul rândului (de
exemplu A1).

1 În Excel sunt acceptate urm toarele tipuri de referin e:


- Referin ele la celul (adrese relative) permit referirea la zone de
celule. De exemplu, se face referire la toate celulele de la A1 la A7
tastând A1:A7. De exemplu, dac a i introdus valoarea 1 în celula A1 i
valoarea 2 în celula B1, pute i scrie formula =A1+B1 în orice alt celul
i rezultatul este 3. Dac ve i modifica valorile din celulele A1 i B1,
formula va continua s le adune i s ofere rezultatul corect.

- Referin ele absolute permit copierea de formule în celule noi i


ajustarea referin elor pentru a corespunde cu mutarea în noua celul . De
exemplu, dac formula „=A1+A2” a fost în celula A3 i aceast formul
a fost mutat în B3, atunci Excel rescrie formula astfel încât s se
citeasc „=B1+B2”. Dac nu se dore te ca Excel s modifice formulele
atunci când sunt copiate, se va pune semnul dolarului ($) înaintea oric rei
-139-

referin e care se dore te s nu fie modificat . De exemplu, dac formula


de mai sus ar fi fost „=$A$1+$A$2” i formula ar fi fost copiat din A3
în B3 f r a modifica valoarea din A1, atunci noua formul ar fi fost
„$A$1+B2”. Practic o referin absolut este fix i nu se modific chiar
dac muta i sau copia i formula.
Pute i combina într-o formul adresele absolute cu cele relative. De
exemplu, $A4 specific
programului Excel s p streze fix coloana A, dar s adapteze adresa
rândului la noua pozi ie.

- Referin mixt . Ocazional ve i avea nevoie de o referin mixt


(formate din adrese absolute i relative).
Pute i parcurge rapid tipurile de referin ap sând tasta F4 de la
tastatur . De exemplu, dac o formul utilizeaz referin a C11, la fiecare
ap sare a tastei F4 (selecta i celula i lucra i în bara de formule) aceast
referin se va modifica în ordine astfel: $C$11, C$1, $C11 i C11.

- Referin ele nominale permit referirea la celule, zone de celule,


nume de coloane sau formule utilizând nume descriptive.

- Referin ele externe se refer la formule care au date din alt


registru sau foaie de calcul decât cel/cea curent( ). O referin la o foaie
de calcul extern este compus din numele registrului de calcul inclus
între paranteze drepte, urmat de numele foii de calcul separat de referin a
la celul (care poate fi relativ sau absolut ) printr-un semn de
exclamare:

[nume_registru]nume_foaie!referin _celul .

De exemplu „[Registrul1]Foaia1!A1” se va referi la celula A1 din


foaia de lucru Foaia1 din registrul de lucru Registrul1.

- Referin ele 3D. Dac dori i s v referi i la acela i domeniu de pe


mai multe foi de calcul ale registrului, pute i utiliza o referin 3D. Acest
lucru func ioneaz doar atunci când în toate foile de calcul este folosit
aceea i adres de celul . Exemplu: Foaie1:Foaie5!A1:B10.

2 Transformarea rezultatelor formulelor în valori


Dac scrie i o formul i apoi terge i celulele referite de care nu
mai ave i nevoie în foaia de calcul, formula nu va mai func iona. Totu i,
-140-

pute i transforma rezultatele formulei în valori astfel încât s pute i terge


celulele surs care nu mai sunt necesare, f r a modifica rezultatele
produse de formul . O alt situa ie care necesit aceast transformare este
întreruperea unei leg turi între registre sau foi de calcul.

Transformarea rezultatelor formulelor în valori se face astfel:


- Selecta i formulele.
- Executa i clic pe butonul Copy(sau utiliza i metoda dvs. favorit de
copiere).
- Cale: Edit Paste Special.
- În caseta de dialog Paste Special executa i clic pe op iunea
Values
- Executa i clic pe OK.
- Formulele sunt înlocuite de valorile lor rezultate i pute i terge
celulele surs .
- Dac bordura de mutare v deranjeaz o pute i elimina ap sând
tasta ESC.

4.4.4. Utilizarea func iilor


Func iile oferite de Excel acoper domeniile statisticii, finan elor,
ingineriei i matematicii. Func iile trebuie privite drept formule predefinite
care preiau informa iile introduse i ofer un rezultat. Deci, ele reprezint o
metod rapid de a introduce formule complexe.
Ca i în cazul formulelor, func iile încep cu semnul ( ). Urmeaz
apoi numele func iei, de obicei un cuvânt scurt, o abreviere care indic ce
face func ia respectiv . Dup numele func iei urmeaz un set de paranteze
i în interiorul parantezelor se observ argumentele:

Nume_func ie(list _argumente)

Argumentele pot fi numere, adrese, texte, valori logice, matrice,


valori de eroare sau referin e de celule. Valorile folosite în cadrul
argumentelor pot fi: o singur valoare, o referin la o singur celul , o
serie de referin e la celule, o serie de valori sau un domeniu. Între
argumente pot fi incluse valori constante sau formule. În cazul unei
formule, aceasta poate con ine alte func ii. Dac argumentul unei func ii
con ine alt func ie, el se nume te imbricat. Separatorul de argumente este
în general virgula, dar el poate fi diferit în func ie de particulariz rile de
ar ale sistemului de operare.
-141-

Exist îns i func ii care nu au nevoie de argumente (de exemplu


func ia NOW(), care returneaz data i ora curente). Func ii diferite
necesit argumente diferite. Unele argumente sunt obligatorii, altele sunt
op ionale.

Pentru introducerea func iilor în foaia de lucru Excel se pot folosi


urm toarele metode:
- Se tasteaz semnul (=) în bara de formule dup care se scrie
acronimul func iei, Fig.4.10.1 În momentul scrierii dup prima parantez
vor ap rea în fereastra paletei argumentele func iei respective. În acest
caz trebuie s fi i familiariza i cu sintaxa func iilor Excel.

Fig.4.10.1 Introducerea func iilor

- Se utilizeaz butonul Insert function de pe bara de formule,


Fig.4.10.2
- Se folose te comanda More Functions care se ob ine prin derularea
meniului butonului AutoSum de pe bara de instrumente Standard.

Fig.4.10.2 Introducerea func iilor

- Se alege din meniul Insert Function. Se deschide fereastra


Insert Function
- Selecta i func ia dorit i ap sa i butonul OK. Va ap rea paleta
de formule Function Arguments care ofer o metod facil de
completare a func iilor prin specificarea argumentelor.
- Executa i clic pe OK.
-142-

Categorii de func ii care se g sesc în fereastra de dialog Insert Function


(meniul Insert).

Numele categoriei Descrierea func iilor


Most Recently Used Ultimele 10 func ii folosite
All Dac alege i aceast categorie vor fi afi ate
toate func iile Excel. Se folose te în cazul în
care se tie numele func iei, dar nu se tie în ce
categorie este cuprins .
Financial Func iile din aceast categorie sunt legate de
domeniul financiar fiind utilizate pentru a
calcula amortizarea mijloacelor fixe, valoarea
viitoare, ratele dobânzilor, veniturile din
investi ii i alte formule privind finan ele.
Exemple: DB, FV, NPER, NPV, PMT, PV,
RATE
Date&Time Func iile de dat i timp ofer un mod de a
introduce i manipula date i timpi. Sunt
posibile inserarea datelor, calcularea num rului
de zile între dou date i multe altele. Exemple:
DATE, DAY, MONTH, NOW, TODAY,
YEAR
Mat&Trig Func iile matematice i trigonometrice sunt
utile pentru calcule matematice standard, cum
ar fi valoarea absolut , sinus i cosinus, p,
r d cin p trat .a.m.d. Exemple: ABS, EXP,
FACT, INT, LOG, MOD, PI, PRODUCT,
ROUND, SQRT, SUM
Statistical Func iile statistice acoper func iile statistice
cele mai întâlnite, incluzând minimumul,
maximul, devia ia standard, media, mediana,
modul i altele. Exemple: MIN, MAX,
AVERAGE, CORREL, FREQUENCY,
COVAR,STDEV
Lookup&Reference Func iile de c utare i referin e caut informa ii
într-un domeniu definit de utilizator, utilizând
reguli de c utare stabilite de acesta. Permit
g sirea de valori în liste, tabele i referin e la
celule. Exemple: COLUMN, INDEX, MECI,
ROW, VLOOKUP
-143-

Numele categoriei Descrierea func iilor


Database Func iile baz de date sunt legate de gestiunea
datelor. Ele lucreaz u or cu o serie de celule.
De exemplu, pentru a ob ine suma numerelor
din celulele care îndeplinesc un criteriu specific
tip baz de date, se utilizeaz func ia DSUM.
Exemple: DAVERAGE, DCOUNT, DMAX,
DMIN
Text Func iile text ac ioneaz în diferite moduri
asupra informa iilor de tip text. Exemple:
CONCATENATE, LEFT, RIGHT, LEN,
LOWER, TRIM, UPPER
Logical Func iile logice pun logica boolean la
dispozi ie pentru formule, întorcând un rezultat
de tip TRUE sau FALSE bazat pe diferite texte
logice. Exemple: AND, IF, NOT, OR
Information Func iile de informare returneaz informa ii
pentru diferite aspecte ale unui registru de
calcul. Exemple: COUNTBLANK, ISERROR,
ISNUMBER, ISTEXT

Însumare automat
Deoarece cea mai comun opera ie dintr-o foaie de calcul este
însumarea valorilor dintr-o list sau un tabel, Microsoft a creat butonul
AutoSum. Acesta scrie cu rapiditate o formul care utilizeaz func ia SUM
pentru a însuma valorile din toate celulele referite în formul .

Fig.4.11 Însumare automat

- Se selecteaz celula în care va ap rea totalul.


- Se ac ioneaz butonul AutoSum de pe bara de unelte Standard.
Apare SUM(zona încadrat cu linie punctat ), Fig.4.11. Se
introduc adresele celulelor pe care dori i s le însuma i.
- Clic pe butonul Enter.
- Apare suma.
-144-

AutoCalculare
Zona AutoCalculare se g se te la cap tul din dreapta al barei de
stare i aici se vede imediat rezultatele anumitor func ii. AutoCalculare
p streaz func ia stabilit pân la urm toarea schimbare Executa i clic
dreapta în zona de calcul automat pentru a afi a un meniu al func iilor i
alege i func ia pe care o dori i.
Func iile puse la dispozi ie de Excel sunt:
Medie: face media valorilor numerice din celulele selectate; ignor celulele
goale i valorile non-numerice.
- Count: num r toate intr rile, indiferent dac sunt numerice, text
sau logice; ignor celulele goale.
- Count Nums: num r doar valorile numerice; ignor celulele goale
i valorile non-numerice.
- Max i Min: arat valoarea numeric maxim , respectiv minim ,
din celulele selectate.
- Sum: însumeaz valorile numerice din celulele selectate; ignor
celulele goale i valorile non-numerice.

4.5. Formatare
Opera ia de formatare a celulelor se face astfel:
- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
- Cale: Format Cells se deschide fereastra cu numele Format
Cells. Din aceast fereastr vom face urm toarele format rii:

1 Formatarea numerelor, Fig.4.12


- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
- Cale: Format Cells se activeaz pagina Number. Astfel vom
avea:
- Category Number. Se stabile te num rul pozi iilor zecimale
(Decimal places), formatul numerelor negative (Negative
numbers).
- OK.

2 Formatarea datelor calendaristice, Fig.4.13


- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
-145-

- Cale: Format Cells se activeaz pagina Number. Astfel vom


avea:
- Category Date. Se alege tipul de afi are a datei
calendaristice (Type)
- OK.

Fig.4.12 Formatarea numerelor Fig.4.13 Formatarea datelor calendaristice

3 Formatarea valorii monetare, Fig.4.14


- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
- Cale: Format Cells se activeaz pagina Number. Astfel vom
avea:
- Category Currency. Se stabile te num rul de zecimale
(Decimal places), tipul de afi are a datei monetare (Symbol).
- OK.

4 Formatarea valorilor tip procent, Fig.4.15


- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
- Cale: Format Cells se activeaz pagina Number. Astfel vom
avea:
- Category Percentage. Se stabile te num rul cifrelor
zecimale (Decimal places),
- OK.
-146-

Fig.4.14 Formatarea valorilor monetare Fig.4.15 Formatarea valorilor tip procent

5 Formatarea aspectului exterior al con inutului unei


celule/regiuni de celule
- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
- Cale: Format Cells se activeaz pagina Font, Fig.4.16
- OK.

Fig.4.16 Formatarea con inutului celulelor

6 Aplicarea unei culori de fundal pentru celule/regiuni de


celule
- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
- Cale: Format Cells se activeaz pagina Patterns.
- OK.
-147-

7 Încadrarea textului într-o celul


Uneori, se dore te ca textele lungi, introduse într-o celul , s fie
afi ate în interiorul celulei în mai multe rânduri, f r ca l imea coloanei în
care se afl celula s fie modificat . Astfel:
- Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica
o formatare
- Cale: Format Cells se activeaz pagina Alignment, Fig.4.16.
Se alege caseta de selectare Wrap Text.
- OK.

Fig.4.16 Încadrarea textului

Alte format ri care se pot face unei celule/regiuni de celule


Se selecteaz celula sau regiunea de celule pentru care se va aplica o
formatare.
- Cale: Format Cells. Se activeaz pagina:
- Alignment – alinierea con inutului unei celule/regiuni de celule
Merge cells – îmbinarea de celule
Orientation – modificarea orient rii con inutului
unei celule/regiuni de celule
- Border – ad ugarea bordurilor unei celule/regiuni de celule.
- Se d comanda OK.
-148-

4.6. Diagrame
Scopul diagramelor este reprezentarea grafic a datelor numerice.
Programul Excel pune la dispozi ia utilizatorului un num r mare de
tipuri de diagrame, iar în cadrul fiec rui tip exist un num r însemnat de
subtipuri.

1 Crearea diagramelor de diferite tipuri


Reprezentarea datelor sub form grafic se poate face fie pe o foaie
de calcul (ca obiect încorporat într-o foaie de calcul), fie pe o foaie
distinct (foaia de grafic).
Un grafic încorporat este un obiect dintr-o foaie de lucru, care se
salveaz împreun cu respectiva foaie, atunci când este salvat registrul.
O foaie de grafic este o foaie dintr-un registru de lucru care con ine
doar un grafic, care se salveaz de asemenea atunci când este salvat
registrul. Acest tip de foaie se comport ca orice foaie de calcul (are
etichet în partea inferioar , poate fi redenumit , mutat , copiat etc.) cu
diferen a c ea con ine numai graficul.
Atât graficele încorporate cât i foile de calcul sunt legate la datele
foii de lucru i sunt actualizate atunci când datele se modific .
Avantajul amplas rii într-o foaie de grafic este c m rimea lui poate fi
ajustat la dimensiunile ferestrei. Pentru aceasta:
- se afi eaz foaia de grafic vizat ;
- se selecteaz graficul;
- Cale: View Chart Window.
Înainte de a începe propriu-zis crearea unui grafic, trebuie
introduse în foaia de calcul datele care se doresc a fi reprezentate. Aceste
date pot fi valori numerice introduse direct sau pot constitui rezultatul unor
formule.

Fig.4.17 Chart Wizard

Pentru a crea un grafic trebuie parcur i mai mul i pa i:


- Se selecteaz celulele care con in datele i textul care trebuie s
apar în grafic.
- Se execut clic pe butonul Chart Wizard de pe bara de instrumente
Standard, Fig.4.17 sau, din meniul Insert Chart, Fig.4.18
-149-

Din acest moment se lanseaz în execu ie programul de realizare a


graficelor care v va ghida pas cu pas, cerând treptat informa iile de care
este nevoie pentru a crea graficul. La fiecare pas, pe bara de titlu a ferestrei
aplica iei Chart Wizard se poate observa pasul la care s-a ajuns i numele
lui (sau opera iile ce se pot realiza în cadrul lui).

- În primul pas (Selectarea tipului de diagram ) se poate alege un


tip de grafic (se selecteaz din caseta derulant Chart type),
Fig.4.18.
- În pasul doi (Selectarea sursei de date pentru diagram ) trebuie
furnizate informa ii suplimentare referitoare la datele de
reprezentat (Data Range, Series in, etc.), Fig.4.19.

Fig.4.18 Pasul 1 Fig.4.19 Pasul 2

- La pasul al treilea (Alegerea op iunilor de diagram ) se poate


realiza „finisarea” aspectului graficului. În paginile acestei casete
de dialog sunt grupate în acest sens controalele pentru introducerea
sau selectarea op iunilor privind titlurile (Titles), axele (Axes),
liniile de gril (Gridlines), legende (Legend), etichetele de date
(Data Label), vizualizarea datelor alese într-un tabel ata at
graficului (Data Tabel), Fig.4.20.
- La pasul al patrulea se selecteaz loca ia diagramei. Astfel, dac
se alege:
- As new sheet – diagrama generat va fi plasat pe o foaie
separat de calcul
- As object in – diagrama va fi înl n uit la foaia de calcul care
con ine datele diagramei.
-150-

- Pentru generarea diagramei se va ac iona butonul de comand


Finish,Fig.4.21.

Fig4.20 Pasul 3

Fig4.21 Pasul 4

2 Modificarea valorilor
Valorile dintr-un grafic sunt legate la foaia de lucru în care au fost
introduse datele. Graficul este actualizat când modifica i datele în foaia de
lucru, trebuind doar s :
- deschide i foaia de lucru care con ine datele reprezentate grafic;
- în celula care con ine valoarea ce dori i s o modifica i tasta i noua
valoarea;
- ap sa i Enter.

3 Redimensionarea, mutarea/copierea i tergerea unei


diagrame
a)Dimensionarea graficelor
Pentru a redimensiona o diagram , selecta i-o prin plasarea mouse-
ului peste ea i executarea unui clic. De-a lungul perimetrului diagramei
apar mici p trate negre denumite ghidaje de dimensionare. Plasa i
-151-

indicatorul mouse-ului peste unul din aceste ghidaje. În clipa în care


indicatorul mouse-ului se transform într-o s geat dubl de culoare
neagr , trage i spre exterior pentru a m ri diagrama sau spre interior pentru
a o mic ora.
În timpul redimension rii, programul Excel afi eaz un chenar
punctat ca indica ie a dimensiunii finale a diagramei. Tragerea unui ghidaj
de col duce la dimensionarea simultan a în l imii i l imii.

b)Copierea i mutarea diagramelor


Pute i deplasa o diagram în cadrul foii în care se afl sau o pute i
muta sau copia între foaie de calcul sau registrele de calcul.
Se pot folosi mai multe metode, astfel:
- 1. Muta i diagrama dintr-un loc în altul cu o opera ie rapid de
t iere (Cut) i lipire (Paste). Selecta i diagrama i plasa i-o în
Office Clipboard, pozi iona i indicatorul de celul în noua loca ie
din foaia de calcul i lipi i diagrama în acel loc.
- 2. Pentru a trage altundeva diagrama pe foaia curent , selecta i-o
astfel încât s devin vizibile ghidajele. Apoi executa i clic undeva
în zona diagramei (nu executa i clic pe titluri, axe .a.m.d.) i
a tepta i ca indicatorul mouse-ului s se transforme în s geat
tipic de selec ie. Trage i i plasa i diagrama în noua pozi ie.
- 3. Pentru a muta diagrama pe o alt foaie de calcul sau pe o foaie
de diagram separat , selecta i-o i alege i Chart Location
pentru a deschide caseta de dialog Chart Location. Stabili i dac
vre i s plasa i diagrama pe o foaie separat , (As new sheet) sau, ca
un obiect în alt foaie de calcul din registrul curent, (As object in),
Fig.4.22.

Fig.4.22 Copierea/mutarea diagramelor

Bineîn eles c în loc de comenzile meniului Edit pute i folosi


butoanele din bara de instrumente Standard.
-152-

c) tergerea
Eliminarea unui grafic se poate face prin mai multe metode, astfel:
- 1. Se va selecta graficul care se dore te ters
- Se ac ioneaz tasta Delete.
- 2. Se ac ioneaz tasta Clear din meniul contextual (clic dreapta pe
mouse).
- 3. Cale: Edit Clear All.

4.7. Tip rirea în Excel


Spre deosebire de documentele Word care, de regul , sunt
concepute pentru a înc pea pe hârtii de diferite dimensiuni, foile de lucru
din programul Excel reprezint medii cu limite variabile, care se întind în
orice direc ie. De aceea înaintea începerii tip ririi trebuie analizat ceea ce
se dore te a se tip ri i cum s apar , ca i aspect. Excel ofer posibilitatea
tip ririi unei anumite foi de calcul, a tuturor celor existente într-un fi ier
sau doar a unei zone de celule. De asemenea, se poate opta pentru
afi area/ascunderea anumitor elemente, cum ar fi liniile de gril , etichetele
de foi, antete/subsoluri (ce pot include sau nu numere de pagin ), repetarea
anumitor linii/coloane pe mai multe pagini etc.

4.7.1. Tip rirea unei foi de calcul


Tip rirea unei foi de calcul poate fi la fel de simpl ca ap sarea pe
un buton sau mult mai complex , în func ie de ceea ce dori i s tip ri i i
de gradul de control pe care dori i s -l ave i asupra con inutului i
aspectului foii tip rite. Programul Excel v pune la dispozi ie instrumente
pentru ambele metode, pe care le ve i apela, în principal, din caseta de
dialog Print.

Pentru tip rirea propriu-zis (dup ce a i configurat diferite


elemente ale foii de calcul) folosi i una din urm toarele variante:
- Cale: File Print.
- Page Setup Print
- În modul de vizualizare Print Preview se ac ioneaz butonul Print.
- Tasta i concomitent CTRL+P.
Indiferent de varianta aleas pe ecran apare caseta de dialog
Imprimare, vezi figura...
-153-

4.7.2. Ajust ri preliminare tip ririi


Pentru a vedea ce ar urma s se tip reasc pân în acest moment,
alege i:
- Cale: File Print Preview, sau
- executa i clic pe butonul Print Preview de pe bara de instrumente
Standard, Fig.4.23.
- se poate observa c locul barei de meniu i a barelor de
instrumente este luat de o bar ce con ine butoane specifice
acestui mod de vizualizare.

Fig.4.23 Bara de instrumente

Buton Efect
Next/Previous Vizualizeaz pagina urm toare/precedent
Zoom M re te/mic oreaz pagina
Print Afi eaz caseta de dialog Print
Setup Afi eaz caseta de dialog Page Setup
Margins Afi eaz /ascunde ghidajele l imii marginilor i
coloanelor. Pe foaia de calcul exist dou seturi de
margini – setul interior este pentru con inutul foii de
calcul, iar setul exterior stabile te distan a între antet
sau subsol i marginea hârtiei.
Page Break Trece în modul de vizualizare Print Preview,
Preview respectiv comut în modul de vizualizare Normal.
Aceste butoane sunt afi ate alternativ dac au fost
ac ionate. Ele sunt active numai pentru foi de calcul
(diagramele nu pot fi vizualizate astfel).
Close Revine în modul de vizualizare anterior trecerii în
Print Preview
Help Apeleaz programul de ajutor al aplica iei Excel

4.7.3. Utilizarea modului Page Break Preview (vizualizare Sfâr it


de pagin )
Pe m sur ce se acumuleaz date în foaia de calcul, acestea pot
dep i dimensiunea unei singure pagini. Spa iul disponibil pe o pagin este
determinat de dimensiunile foii de hârtie i marginile stabilite pentru
-154-

respectiva pagin . Dac se dore te imprimarea unei zone care dep e te o


pagin , este bine ca înainte de a trece la tip rire s se verifice modul în
care este împ r it zona de tip rit.

Trecerea în acest mod de vizualizare se poate face astfel:


- Cale: View Page Break Preview
- Cale: Print Preview se ac ioneaz butonul Page Break Preview
În ambele cazuri apare o caset de dialog de informare.
Întreruperile de pagin vor ap rea pe ecran ca linii albastre, orizontale i
verticale.
Inserarea sfâr iturilor de pagin , Fig.4.24, se face astfel:
- a) sfâr it de pagin vertical:
- se selecteaz coloana înaintea c reia se dore te întreruperea
paginii;
- Cale: Insert Page Break

- b) sfâr it de pagin
orizontal:
- se selecteaz rândul
deasupra c ruia se
dore te întreruperea
paginii;
- Cale: Insert Page
Break

Fig.4.24 Marcarea sfâr itului de pagin

4.7.4. Configurarea paginii


Pentru ca ceea ce se tip re te s fie ceea ce se dore te, este
important ca suportul de tip rire (hârtie, plicuri, folii transparente etc.) s
fie stabilit corespunz tor.
Aceste set ri sunt cuprinse în:
- Cale: File Page Setup
- Cale: Print Preview Setup

1 Introducerea Header/Footer, Fig.4.25


Pentru a defini un antet/subsol pentru o foaie de calcul se
procedeaz astfel:
-155-

- Cale: File Header/Footer se execut clic pe butonul Custom


Header/Custom Footer
- Ap sa i butonul OK

Fig.4.25 Header/Footer

2 În fila Foaie se pot configura, Fig.4.26:


- Tip rirea unei anumite zone, Print area.
- Repetarea unor rânduri i coloane, Print titles
- Tip rirea liniilor de gril , a etichetelor i a comentariilor Print
- Ordinea tip ririi paginilor, Page order atunci când nu încap pe o
pagin :
- de sus în jos i continu spre dreapta
- de la stânga la dreapta, apoi în jos

Fig.4.26 Fila Sheet


-156-

4.7.5. Specificarea unei anumite zone de tip rit


Pentru tip rirea doar a unei anumite zone a foii de calcul exist
dou posibilit i:
- Cale: File Print Area Set Print Area, Fig.4.27.
- Fixarea zonei de imprimat din fereastra de dialog Page Setup
descris anterior, (în figur , zona selectat cu chenar va fi tip rit )
Ori de câte ori reproiecta i o foaie de lucru (prin ad ugarea sau
eliminarea de date) nu uita i s verifica i din nou zona de tip rire.

Fig.4.27 Zona marcat pentru tip rire

4.7.6.Configurarea tip ririi graficelor


Asemenea foilor de calcul i graficele necesit câteva ajust ri
preliminare tip rii lor. De altfel, multe dintre acestea se reg sesc printre
cele deja prezentate, doar c înainte trebuie selectat graficul respectiv.
1. Graficul nu este plasat într-o foaie de grafic proprie
Indiferent de varianta de redimensionare aleas , el trebuie selectat
în prealabil.

Pentru dimensionarea graficelor se procedeaz astfel:


- Se activeaz foaia de grafic sau se selecteaz graficul dorit.
- Cale: File Page Setup. Caseta de dialog se modific pu in fa
de cea care apare atunci când este selectat o foaie de calcul. Una
din modific ri este aceea c în loc de pagina Sheet apare pagina
Chart, Fig.4.28.1.
- Din pagina Chart se alege varianta potrivit
-157-

Fig.4.28.1 Tip rirea graficelor

2 Graficul de listat este unul încorporat pe o foaie (nu este pe o


foaie special destinat lui), dimensionarea lui poate fi f cut asemenea
oric rui obiect inserat într-o foaie de calcul

RE INE I! Pe o aceea i pagin nu pot fi tip rite mai multe foi de


grafic. Dac se dore te totu i tip rirea mai multor grafice pe o singur
pagin , este necesar ca ele s fie create ca i obiecte încorporate în foaie.
Înainte de tip rire, ele se vor redimensiona pe foaia din care fac parte.
Dac foaia de calcul de tip rit con ine i date i grafic, se poate
opta pentru:

Fig.4.28.2 Tip rirea graficelor

- a) tip rirea foii de calcul i a graficului încorporat – se procedeaz


ca i pentru tip rirea unei foi de calcul.
- b) tip rirea doar a datelor din foaie f r grafic. Se urmeaz pa ii:
-158-

- Se selecteaz caseta de dialog Format Chart Area aferent


graficului care nu se dore te a fi imprimat împreun cu datele,
fie prin clic dreapta i alegerea comenzii din meniul contextual
fie prin intermediul meniului Format.
- Se afi eaz pagina Properties a casetei de dialog, Fig.4.28.2.
- Se invalideaz caseta Print object i se ac ioneaz butonul
OK.
- c) tip rirea doar a graficului încorporat. Se selecteaz graficul de
tip rit, apoi se fac ajust rile prezentate în paragraful Configurarea
tip ririi graficelor anterior în acest capitol.
5. Prezent ri

5.1. Utilizarea aplica iei PowerPoint

Programul PowerPoint este un editor prin care se pot crea


prezent ri. O prezentare este compus dintr-un ir de slide-uri (folii sau
diapozitive). Ele pot con ine texte, imagini, diagrame i alte obiecte. Pe
baza acestui ir de slide-uri prezentatorul poate sus ine o prelegere pentru
un auditoriu, expunerea f cându-se de obicei pe monitorul calculatorului,
dar este posibil transformarea prezent rii i în folii transparente pentru
retroproiector. Este posibil i imprimarea prezent rii, crearea paginilor de
note pentru prezentator precum i a copiilor pentru auditoriu. Slide-urile
pot fi înso ite i de efecte speciale (de tranzi ie, de anima ie).

5.1.1. Lansarea în execu ie a programului


Pentru a lansa în execu ie programul se parcurg urm torii pa i:
- Cale: Start Programs Microsoft PowerPoint.
- Se afi eaz desktop-ul programului PowerPoint.

Fereastra PowerPoint, Fig.5.1.


1. Tabul Outline (schi a) – da i clic pe acest tab pentru a comuta la
vizualizarea textului prezent rii în forma schi at în acest panou
2. Tabul Slides (diapozitive) – da i clic pe acest tab pentru a comuta
la vizualizarea pictogramelor diapozitivelor în acest panou
3. Bara de titlu - aceasta afi eaz numele prezent rii; trage i bara de
titlu pentru a muta fereastra
4. Bara de meniuri – da i clic pe orice denumire din bara de
meniuri pentru a derula meniul respectiv
5. Bara de instrumente Standard – aceast bar de instrumente
con ine butoanele pentru comenzi de administrare a fi ierelor,
editare si verificare ortografic
6. Bara de instrumente Formatting – aceast bar de instrumente
con ine butoanele pentru formatarea textului
-160-

7. Marcajul de rezervare – da i clic sau dublu clic pe un marcaj de


rezervare pentru a ad uga un element la un diapozitiv
8. Butonul Normal View (vizualizare normala) – da i clic pe acest
buton pentru a comuta la vizualizarea normal
9. Butonul Slide Sorter View (vizualizare sortare diapozitive) –
da i clic pe acest buton pentru a comuta la vizualizarea Slide
Sorter, care prezint imaginile miniaturale ale diapozitivelor
dispuse într-o gril
10. Butonul Slide Show – da i clic pe acest buton pentru a vedea
diapozitivele prezent rii succesiv, ca într-o diaporam
11. Bara de instrumente Drawing – aceast bar de instrumente
con ine butoanele pentru ad ugarea de obiecte grafice la
diapozitive
12. Bara de stare – Aceast bar prezint num rul diapozitivului
curent
13. Panoul de sarcini – ofer acces rapid la alte prezent ri, design-
uri, machete i tranzi ii, la clipboard, la op iuni de c utare si de
inserare a clip art-urilor
14. Asistentul Office – da i clic pe asistentul Office pentru a ob ine
asisten online sau offline

Fig.5.1 Fereastra PowerPoint


-161-

5.1.2. Opera ii cu prezent ri

1 Deschiderea unei prezent ri salvate anterior


Pentru a deschide o prezentare salvat anterior:
- Cale: File Open
- OK

2 Salvarea unei prezent ri


Pentru a salva o prezentare:
- Cale: File Save As (la prima salvare)
- Se va specifica unitatea, numele prezent rii i tipul de salvare
(extensia implicit va fi .ppt)
- Se va ac iona butonul Save

Prezent rile pot fi salvate i în alte formate:


- Design Template ( ablon de prezentare) – .POT
- Power Point Show (expunere) – .PPS
- Outline/RFT – .RFT
- TIFF Tage Image File Format – TIF
- Pagin Web.

3 Comutarea între prezent rile deschise simultan


Programul PowerPoint permite deschiderea simultan a mai multor
prezent ri. În acest caz, în memorie sunt înc rcate informa iile
corespunz toare mai multor prezent ri, iar pe bara de task-uri vor ap rea
mai multe simboluri grafice aferente prezent rilor respective. Simbolul
grafic al prezent rii active este în stare ap sat . Trecerea de la o prezentare
la alta se realizeaz prin efectuarea unui clic pe simbolul grafic al
prezent rii dorite.

4 Închiderea unei prezent ri/p r sirea programului


Prezentarea activ poate fi închis astfel:
- Cale: File Close. Dac în prezentare exist modific ri nesalvate,
atunci se afi eaz o fereastr de informa ii i se poate cere salvarea
lor.
Programul PowerPoint poate fi închis astfel:
- Cale: File Exit
- Sau printr-un clic pe butonul din dreapta sus al ecranului.
-162-

5.2. Crearea unei noi prezent ri


În panoul de sarcini New Presentation, aplica ia PowerPoint ofer
câteva op iuni pe care le pute i utiliza pentru a începe crearea unei
prezent ri.
Pentru a crea o noua prezentare goal , Fig.5.2:
- Da i clic pe butonul New aflat pe butonul de instrumente Standard,
sau
- Cale: File New se d clic pe comanda Blank Prezentation.

Pentru a crea o
prezentare nou , bazat pe una
existent :
- În panoul de sarcini New
Presentation, da i clic pe
From Existing
Presentation
- Da i clic pe New From
Existing Presentation,
g si i prezentarea
- Da i clic pe Create New.

Fig.5.2 O nou prezentare

5.2.1. Utilizarea ablonului pentru design


abloanele pot oferi designul grafic i schema de culori a unei
prezent ri ( ablon pentru design) sau poate sugera un con inut i o
structur , utilizând un set de slide-uri al c ror text îl edita i.
Pentru a crea o prezentare cu un ablon pentru design:
- Cale: File New sau ap sa i Ctrl+N
- În panoul de sarcini New Presentation, da i clic pe From Design
Template pentru a alege din panoul de sarcini Slide Design
- Selecta i un ablon i alege i o op iune din lista autoderulant de
abloane pentru design. Se deschide o prezentare nou în
vizualizarea Normal în designul selectat; ea con ine un slide.
-163-

- Alege i o machet din panoul de sarcini Slide Layout.

abloanele pentru design nu ofer sugestii asupra con inutului sau


organiz rii; pute i ad uga oricâte slide-uri dori i, con inând orice
combina ii de elemente.
Pute i modifica aspectul unei prezent ri în orice moment, alegând
pentru design din panoul de sarcini Slide Design.

5.2.2. Folosirea de asisten AutoContent


Utilitarul de asisten AutoContent ofer posibilitatea de alegere
între diverse mostre de structuri de prezentare, apoi va readuce în
vizualizarea Normal, unde pute i înlocui testul mostr pus la dispozi ie de
aplica ie cu propriul dumneavoastr text.

Pentru a crea o prezentare folosind utilitarul de asisten


AutoContent, Fig.5.3:

Fig. 5.3 Asistentul AutoContent

- Cale: File New


- În panoul de sarcini New Presentation, selecta i From AutoContent
Wizard
- În prima pagina a utilitarului de asisten AutoContent, da i clic pe
butonul Next
- În pagina tipului de prezentare, da i clic pe un buton pentru tip,
derula i pentru a selecta un tip de prezentare, apoi da i clic pe
butonul Next
-164-

- În pagina de ie ire, da i clic pe tipul de ie ire pe care-l ve i crea,


apoi da i clic pe butonul Next
- În pagina pentru titlu i nota de subsol, introduce i informa ii
pentru slide-ul titlu, apoi da i clic pe butonul Next
- Da i clic pe butonul Finish.

Fiecare structur de prezentare AutoContent genereaz o


prezentare cu aspect predefinit. Pute i modifica ulterior aspectul, alegând
un alt ablon pentru design.

5.2.3.Utilizarea ablonului pentru prezentare


Dac dori i sugestii referitoare la con inutul prezent rii
dumneavoastr i la felul în care ar putea fi organizat , aplica ia
PowerPoint v pune la dispozi ie o serie de abloane pentru con inut, care
ofer mostre de slide-uri cu text i diagrame.

Fig.5.4 Prezentare ablon

Pentru a crea o prezentare cu un ablon pentru prezentare, Fig.5.4:


- Cale: File New
- În panoul de sarcini New Presentation, da i clic pe General
Templates, pentru a alege din caseta de dialog Templates
- Din tabul Presentation al casetei de dialog Templates selecta i o
prezentare
- Da i clic pe OK.
Inspira i-v din con inutul propus.
Este mai simplu s modifica i con inutul i s rearanja i slide-urile
folosind panoul Outline.
-165-

5.2.4. Crearea unui album foto


Pentru a va grupa fotografiile favorite în scopul vizion rii, crea i
un album foto. Pentru a crea un album foto, Fig.5.5:
- Cale: Insert Picture New Photo Album
- În caseta de dialog Photo Album, insera i imagini, dând clic pe
butonul File/Desk sau Scanner/Camera în func ie de surs
- În zona Album Layout a casetei de dialog, selecta i o machet
pentru imagine i o form de cadru
- Pute i ad uga text la orice diapozitiv, dând clic pe New Text
Box din caseta de dialog Photo Album i apoi introducând
textul, dup ce albumul este complet.
- Pentru a rearanja ordinea imaginilor în albumul foto, selecta i
o imagine în caseta de dialog Photo Album i da i clic pe
butoanele cu s geat ascendent sau descendent de sub lista
Pictures in Album.
- Da i clic pe butonul Create.

Fig. 5.5 Creare album foto

5.3. Schimbarea vizualiz rilor unei prezent ri


Fiecare prezentare nou se deschide în vizualizarea Normal, care
combin structura sau pictogramele slide-urilor prezent rii cu imaginea
slide-ului curent i ofer în acela i timp acces rapid la notele de text,
Fig.5.6.
-166-

PowerPoint v pune la dispozi ie patru ecrane pentru a v putea


construi prezentarea. Pute i s selecta i tipul de vizualizare prin ap sarea
butoanelor din col ul din stânga jos:

Fig. 5.6 Vizualiz ri

- Normal View ( vedere normal ): Acest ecran este împ r it în trei


sec iuni i anume în stânga este rezumatul prezent rii, în dreapta
filmul prezent rii i jos nota ii.
- Slide View: Aceast vedere dispune toate imaginile pe ecran i este
folositoare pentru c permite ad ugarea de imagini, tipuri de
format i stiluri de background (fundal).
- Outline View: Dispune ferestrele mici în stânga i este
recomandat pentru editarea textelor.
- Slide Sorter View: afi eaz imagini miniaturale ale diapozitivelor,
astfel încât s le pute i reorganiza i s modifica i aspectul general
al prezent rii. În aceast vizualizare pute i ad uga i edita efectele
de tranzi ie pentru prezentarea de diapozitive.
Pentru a vedea toat prezentarea de la un cap t la altul ap sa i pe butonul
Slide Show.

5.3.1. Ad ugarea de slide-uri


Pute i ad uga un slide oricând în decursul cre rii unei prezent ri.
Pentru a ad uga un diapozitiv:
- 1. Da i clic pe butonul New Slide (slide nou) aflat pe bara de
instrumente Formatting
- Pentru a modifica macheta slide-ului, selecta i o machet de slide
în panoul de sarcini Slide Layout
- 2. De asemenea, din meniul Insert pute i alege comanda New Slide.
-167-

5.3.2. Comutarea la panoul Outline


Chiar dac a i creat deja o prezentare complet în vizualizarea
Slides, pute i comuta temporar panoul Outline, pentru a v concentra
asupra textului.
Pentru a comuta la panoul Outline da i clic în tabul Outline în
vizualizarea Normal.
Dac taburile nu sunt vizibile în vizualizarea Normal, alege i:
- Cale: View Normal, pentru a le vedea din nou.

1 Introducerea textului
În panoul Outline, pute i introduce text cu mare u urin . Pentru a
introduce text:
- Scrie i titlul unui slide lâng pictograma slide-ului i ap sa i tasta
Enter
- Scrie i titlul urm torului slide i ap sa i tasta Enter
- Scrie i alte elemente de text cu marcaje de list , ap sând dup
fiecare tasta Enter
- Continua i ca mai sus pentru a crea diapozitive noi sau pentru a
ad uga elemente de text cu marcaje de list la slide-ul curent.

Alte metode de ad ugare de text puse la dispozi ie de aplica ia


PowerPoint
- folosind zonele din slide în care apare inscrip ia Click to add text
sau Click to add title
- folosind casetele text. Prin caset text se în elege o zon , în care
poate fi tastat un text.

Pentru a crea o caset text se va proceda astfel:


- Cale: Insert Text Box
- Se efectueaz un clic pe loca ia din slide în care se va depune un
vârf al casetei text; cu butonul stânga ap sat, se deplaseaz mouse-
ul pentru a desemna l imea casetei. În momentul eliber rii
butonului, în slide-ul actual se va insera o caset text cu în l imea
de un rând.
- Se tasteaz textul, iar dac acesta va ajunge la marginea din
dreapta a casetei, acesta va trece automat pe rândul urm tor. Pentru
a începe un nou paragraf se va tasta Enter.
- Dup ce s-a tastat textul dorit, se va efectua un clic în exteriorul
casetei, sau se va ap sa tasta Esc (pentru a deselecta cutia de text).
-168-

a) Antet i subsol
Slide-urile pot include regiuni în care se pot afi a urm toarele
informa ii: data calendaristic , num rul ata at slide-ului actual i zona
rezervat subsolului. De asemenea, slide-urile pot include i o zon
rezervat antetului.
Pentru specificarea acestor informa ii parcurgem:
- Cale: View Header and Footer. Fereastra afi at se compune
din dou file, Fig.5.7:
- Zona pentru slide-uri
Date and time – slide-ul va con ine data
calendaristic ;
Slide number – slide-ul va con ine un num r curent
Footer – zona rezervat subsolului
Don’t show on title slide – subsolul nu este afi at
pe slide-ul tip titlu
- Apply to All – configur rile vor fi aplicate întregii reprezent ri, sau
doar slide-ului curent (Apply)
- Zona pentru slide-urile imprimate
Fereastra de dialog referitoare la gestiunea antetelor i subsolurilor
poate fi afi at :
- Cale: Insert Slide Number/Date and Time

Fig. 5.7 Antete/subsoluri

b) Formatarea textului
Pute i modifica formatarea textului, utilizând instrumentele aflate
pe bara de instrumente Formatting. Pentru a afi a modific rile în panoul
-169-

Outline, da i clic pe butonul Show Formatting (afi area format rii) aflat pe
bara de instrumente Standard sau pe Outlining.

1. Pentru realizarea format rii:


- Se selecteaz textul care va fi formatat
- Cale: Format Font. Se afi eaz fereastra de dialog. Se
selecteaz op iunile de formatare dorite
- Se d comanda OK.

2. Modificarea alinierii liniilor unui paragraf, Fig.5.8


- Se selecteaz paragraful
- Cale:Format Alignment
- Se alege comanda dorit .

Fig. 5.8 Alinierea paragrafului


3. Modificarea spa ierii între liniile unui paragraf, Fig.5.9:
- Se selecteaz paragraful
- Cale: Format Line
Spacing
- Se introduce
dimensiunile dorite.

Fig.5.9 Spa ierea


c) În scopul de a utiliza o schi pentru slide-uri creat în aplica ia
Microsoft Word,
- Cale: Insert Slides form Outline i r sfoi i pân ajunge i la
documentul Word.

Orice modific ri de formatare a textului pe care le efectua i sunt


p strate dac schimba i designul general al unei prezent ri, prin alegerea
altui ablon.
Pentru a modifica uniform textul din toate diapozitivele, trage i cu
mouse-ul pentru a selecta textul în panoul Outline. Pute i utiliza
instrumentul Format Painter, pentru a copia formatarea textului din alte
diapozitive.
-170-

2 Înlocuirea textului existent


Dac dori i s crea i o prezentare folosind utilitarul de asisten
AutoContent sau o prezentare mostr , va trebui s înlocui i textul mostr cu
textul dumneavoastr .
- Pentru a înlocui textul da i clic pe un marcaj de list pentru a
selecta un rând cu marcaj de list sau da i triplu-clic oriunde pe un
rând de text cu marcaj de list . Apoi introduce i textul înlocuitor.
- Da i clic pe pictograma unui diapozitiv pentru a selecta tot textul
din diapozitiv. Dup aceea, introduce i textul înlocuitor i titlul
diapozitivului.

3 Reorganizarea diapozitivelor
Pute i reorganiza diapozitivele în panoul Outline, tr gându-le cu
mouse-ul i utilizând butoanele aflate pe bara de instrumente Outlining.
Pentru a muta un diapozitiv:
- Da i clic pe pictograma unui diapozitiv
- Trage i pictograma în sus sau în jos, sau da i clic pe butoanele
Move Up i Move Down (mutare în sus i mutare în jos) aflate pe
bara de instrumente Outlining
- Elibera i butonul mouse-ului pentru a plasa slide-ul în noua sa
loca ie

Puteti da clic pe marcajul de list de la începutul unui element de


text i apoi s da i clic pe butoanele Move Up sau Move Down, pentru a
deplasa un singur rând sau un singur slide.

4 Afi area exclusiv a titlului


Temporar, pute i afi a numai titlurile slide-urilor, pentru a lucra cu
structura de ansamblu a prezent rii, ignorând detaliile.
Pentru a afi a numai titlurile slide-urilor:
- Selecta i slide-urile ale c ror detalii dori i s le ascunde i
- Da i clic pe butonul Collapse, aflat pe bara de instrumente
Outlining

5 Inserarea i tergerea slide-urilor


Pe m sur ce crea i schi area unei prezent ri, pute i insera i terge
slide-uri, dup necesitate. Pentru a insera un slide:
- Da i clic la sfâr itul ultimului rând dintr-un slide
- Alege i butonul New Slide aflat pe bara de instrumente Formatting
-171-

Pentru a terge un slide:


- Da i clic pe pictograma unui slide pentru a-l selecta
- Ap sa i tasta Delete pentru a terge slide-ul.

6 Crearea unui slide text


În loc s utiliza i panoul Outline în vizualizarea Normal pentru a
introduce text slide-urilor, pute i folosi panoul Slides, care m re te singurul
panou cu slide-uri din vizualizarea Normal.
Pentru a crea un diapozitiv text din bara de instrumente
Formatting, alege i butonul New Slide. Slide-ul apare în singurul panou de
slide, ca i în panoul Slides. Este inserat în fa a slide-ului pe care l-a i
selectat.
Dac este necesar, utiliza i panoul de sarcini Slide Layout pentru a
modifica macheta noului diapozitiv.

a) Completarea marcajelor de rezervare pentru text


Aplica ia PowerPoint v reaminte te s completa i marcajele de
rezervare, cerându-v textul înlocuitor.
Pentru a completa marcajele de rezervare pentru text:
- Da i clic pe un marcaj de rezervare Click to add title sau Click to
add Text
- Scrie i textul înlocuitor
- Da i clic pe urm torul marcaj de rezervare i scrie i textul
înlocuitor.
- Dup ce a i terminat de scris textul într-un marcaj de rezervare,
ap sa i Ctrl+Enter pentru a trece la urm torul marcaj.
- Dup ce a i terminat de scris textul în ultimul marcaj de rezervare
aflat în pagin , pute i ap sa Ctrl+ Enter pentru a ad uga un slide
nou cu macheta curent .

b) Selectarea blocurilor de text


Selectarea caracterelor, cuvintelor sau paragrafelor dintr-un bloc
de text în vederea mut rii sau format rii este similar cu selectarea lor intr-
un document Word.
Dac îns dori i s muta i sau s formata i un întreg bloc de text,
aplica ia PowerPoint v u ureaz sarcina select rii întregului bloc.

Pentru a selecta un bloc de text:


- da i clic oriunde într-un bloc de text i apoi apar reperele de
manevrare.
-172-

- Da i clic în interiorul unui bloc de text selectat pentru a selecta


textul din interiorul blocurilor.
Pentru a selecta un element cu marcaj de list dintr-un bloc de text:
- da i clic pe marcajul de list .

c) Mutare i redimensionarea blocurilor de text


Pute i utiliza bordurile unui bloc de text pentru a-l muta sau
redimensiona.
Pentru a muta un bloc de text:
- Pozi iona i cursorul mouse-ului pe bordura din jurul unui bloc de
text selectat
- Men ine i ap sat butonul mouse-ului i trage i mouse-ul
- Elibera i butonul mouse-ului când blocul de text ajunge în pozi ia
dorit

Pentru a redimensiona un bloc de text:


- Pozi iona i cursorul mouse-ului pe un reper de manevrare
- Men ine i ap sat butonul mouse-ului i trage i cursorul
- Elibera i butonul mouse-ului când blocul de text este
redimensionat.

Textul din interiorul unui bloc de text se reîncadreaz pentru a se


potrivi în interiorul noii dimensiuni a blocului. Men ine i ap sat tasta Ctrl
în timp ce redimensiona i un bloc de text in jurul centrului s u.

d) Formatarea textului
Pute i formata cuvinte selectate sau tot textul dintr-un bloc de text.
Pentru a formata un text dorit ve i proceda ca în cazul introducerii textului,
parte prezentat mai sus.

e) Rearanjarea textului dintr-un bloc


Pute i muta elementele în interiorul unui bloc de text, avansându-le
sau retrogradându-le în ierarhie.
Pentru a rearanja textul dintr-un bloc:
- Da i clic pe un element de text cu marcaj de list
- Da i clic pe butoanele Move Up, Move Down, Promote sau Demote
aflate pe bara de instrumente Outlining, pentru a deplasa elementul de
text în sus, în jos, la stânga sau la dreapta
-173-

Atunci când deplasa i un element de text spre stânga sau dreapta, îl


muta i la alt nivel. Fiecare nivel poate s aib alt format prestabilit de text
i alt stil de marcaje de list .
Atunci când muta i un element de text spre dreapta cu un nivel,
acesta apare cu indentare, retras sub elementul anterior de text.
Pute i pur i simplu s trage i un element în sus ori în jos, pentru a-
i schimba pozi ia.

f) Mutarea i copierea textului


Pute i muta i copia elementele dintr-un diapozitiv în altul,
utilizând clipboardul. Pentru a muta sau a copia textul:
- Selecta i textul
- Ap sa i Ctrl+X (Cut) pentru a terge textul i a-l plasa în clipboard
sau ap sa i Ctrl+C (Copy) pentru a copia textul i a-l plasa în
clipboard
- Da i clic pe destina ie i apoi, din panoul de sarcini Clipboard,
alege i op iunea Paste
- Alege i ceea ce dori i din lista Formatting Options.

Ap sa i Ctrl+C de doua ori pentru a afi a clipboardul sau selecta i


Clipboard din lista autoderulant Task Panel.
Dac nu da i clic într-un diapozitiv înainte de a selecta Paste,
aplica ia PowerPoint lipe te textul ca AutoShape.

7 Crearea unei diagrame


Pute i începe un diapozitiv nou sau pute i insera o diagram într-un
diapozitiv existent. Pentru a crea o diagram exist urm toarele metode,
Fig.5.10:

Fig. 5.10 Crearea de diagrame

- 1. Din bara de instrumente Formatting, alege i butonul New Slide,


- Cale: Format Slide Layout. Din bara de activitate se alege
ablonul cu simbolul grafic dorit.
- Da i clic pe pictograma Insert Chart (inserare diagram ), aflat
în marcajul de rezervare pentru con inut.
-174-

- 2. Cale: Insert Chart

a) Înlocuirea datelor mostr într-o foaie de date


Fiecare diagram începe cu acelea i marcaje de rezervare pentru
datele mostr . În func ie de necesit i, pute i extinde rândurile i coloanele.

Pentru a înlocui datele mostr , Fig.5.11:


- Da i clic pe orice celul din grila de tip Excel i scrie i peste
con inutul ei
- Ap sa i tasta Enter dup ce a i scris fiecare titlu sau num r nou.
Dac selecta i un domeniu, când celula-cursor ajunge la ultima
celula a unei coloane va s ri automat la prima celul a urm toarei
coloane.

Fig. 5.11 Diagram

- Pentru a copia date într-o foaie de calcul tabelar Excel, copia i pur
i simplu, domeniul de date i lipi i-l în foaia de date.

Vizualizarea foii de date:


- Da i clic pe butonul View Datasheet (vizualizarea foii de date)
aflat pe bara de instrumente Graph Standard, pentru a comuta
afi area foii de date.

- Pentru a exclude un rând sau o coloan de date din diagram , da i


dublu-clic pe butonul rândului sau al coloanei.

b) Modificarea tipului diagramei


- Se efectueaz un clic pe diagram
-175-

- Cale: Chart Chart Type. Se afi eaz fereastra de dialog


specializat în selectarea tipului diagramei. Se alege diagrama
dorit .
- Se d comanda OK. Se actualizeaz diagrama cu noul tip ales.

8 Crearea unei organigrame


Aplica ia PowerPoint include un utilitar special, numit Microsoft
Organization Chart, care va ajuta s crea i organigrame. Pentru a crea o
organigram exist mai multe metode, Fig.5.12:
- 1. Alege i butonul New Slide, aflat pe bara de instrumente
Formatting
- In panoul de sarcini Slide Layout, alege i macheta Diagram
- În noul diapozitiv, da i dublu-clic pe marcajul de rezervare
Diagram
- În caseta de dialog Diagram Gallery, alege i pictograma
Organization Chart
- Da i clic pe OK

Fig. 5.12 Crearea organigramei

- 2. Din meniul Insert, alege i comanda Diagram pentru a plasa o


organigram într-un diapozitiv existent.
Bara de instrumente Organization Chart apare automat atunci când
selecta i o organigram pentru editare.

a) Introducerea numelor i titlurilor


Setul prestabilit de patru casete con ine marcaje de rezervare. Pe
m sur ce ad uga i informa ii, marcajele de rezervare dispar.
-176-

Pentru a introduce nume i titluri:


- În caseta din partea de sus a ierarhiei, scrie i numele efului
ierarhiei
- Ap sa i tasta Enter pentru a trece la urm torul rând din aceia i
caset i introduce i alte informa ii, cum ar fi, de exemplu,
denumirea titlului.

b) Ad ugarea de membrii, Fig.5.13


Structura ini ial a organigramei con ine doar patru membrii: un
manager i trei subordona i. Pentru a construi o structura mai complet , va
trebui s ad uga i al i membrii.
Pentru a ad uga un subordonat:

Fig. 5.13 Ad ugarea unui subordonat

- Selecta i o caset care necesit un subordonat


- În bara de instrumente Organization Chart, da i clic pe lista
autoderulant Insert Shape i alege i op iunea Subordinate

Pentru a ad uga un colaborator sau asistent:


- Selecta i o caset care necesit un colaborator sau asistent
- În bara de instrumente Orgranization Chart, da i clic pe lista
autoderulant Insert Shape i alege i op iunea Coworker sau
Assistant
Pentru a ad uga rapid subordona i, da i clic pe butonul Insert
Shape f r s selecta i din list .

c) Formatarea casetelor, textului i liniilor


-177-

Pute i formata casetele, textul din interiorul lor i liniile ce le


leag . Pentru a formata una sau mai multe casete:
- Da i clic pe o singur caset sau trasa i un dreptunghi de selectare
care cuprinde mai multe casete
- Utiliza i bara de instrumente Formatting pentru a aduce modific ri
textului din casetele selectate
- Din meniul Format, alege i comanda AutoShape pentru a aduce
modific ri casetelor selectate în caseta de dialog Format
AutoShape
- Da i clic pe OK când a i terminat.

Pentru a modifica formatul:


- În bara de instrumente Organization Chart, da i clic pe butonul
AutoFormat
- În caseta de dialog Organization Chart Style Gallery, alege i o
op iune
- Da i clic pe OK când a i terminat.

9 Crearea unui tabel


Pentru a ad uga un tabel unei prezent ri îl pute i insera într-un
slide existent sau pute i crea un slide nou, utilizând o machet de tabel.

Pentru a crea un slide nou, utilizând o machet de tabel:


- Alege i butonul New Slide, aflat pe bara de instrumente Formatting
- În panoul de sarcini Slide Layout, alege i macheta tabelului
- Da i dublu-clic pe marcajul de rezervare table din noul slide
- În caseta de dialog Insert Table, stabili i num rul de coloane i
de rânduri
- Da i clic pe OK.
Pentru a insera un tabel într-un diapozitiv existent din bara de
instrumente Standard, da i clic pe butonul Insert Table (inserare tabel) i
trage i peste num rul de coloane i rânduri pe care le dori i în noul tabel.
Tabelele le pute i formata i edita ca în Microsoft Word.

10 Inserare elemente audio/video


a) Elemente Video
Pentru a ad uga un film în prezentare selecta i:
- Cale: Insert Mouvies and Sounds Movie from File sau,
pentru a ata a o anima ie din galeria Microsoft alege i:
-178-

- Insert/Movies and Sounds/Movie from Gallery. Selecta i fi ierul


video
- Da i clic pe OK.

b) Elemente Audio
Pentru a ad uga sunete în prezentare selecta i
- Cale: Insert Mouvies and Sounds Sound from File, sau
- Insert/Movies and Sounds/Sound from Gallery
- Ap sa i tasta OK.

Pute i apela i la abloanele predefinite de slide-uri care au alocat


spa iu special pentru fi iere multimedia. Acestea vor fi introduse pe slide
fie din ClipArt, fie dintr-un director de pe disc.

11 Selectarea unui design nou


Modificarea ablonului unei prezent ri îi poate conferi acesteia un
aspect complet nou, eventual pentru alt public.

Un ablon con ine o schem de culori (o combina ie de culori


utilizate pentru text i alte elemente de prim-plan ale prezent rii) i un
design master de diapozitiv (o culoare de fundal, o selec ie de fonturi i
format ri de text i un design grafic pentru fundal).

Pentru a selecta un design nou, Fig.5.14:


- În bara de instrumente Formatting, da i clic pe butonul Design, sau
- Din meniul Format, alege i
comanda Slide Design
- În panoul de sarcini
Slide Design, derula i
în jos pentru a selecta
un design
- Din lista
autoderulant ,
alege i op iunea
Apply to All Slides
sau Apply to
Selected Slides

Fig.5.14 Alegere design nou


-179-

Numele ablonului curent pentru design apare în bara de stare din


partea inferioar a ferestrei prezent rii. O modificare în ablonul pentru
design are prioritate asupra modific rilor pe care le-a i adus schemei de
culori sau fundalului.

12 Modificarea schemei de culori


Cele opt culori ale unei scheme de culori sunt utilizate de toate
elementele din slide dac nu modifica i culoarea unui element. Schema de
culori este stocat într-un ablon, astfel încât, atunci când comuta i
abloanele, ve i comuta i schemele de culori.

Pute i s selecta i scheme de culori predefinite sau s v crea i


propriile scheme. Pentru a modifica schema de culori, Fig.5.15:

- În bara de instrumente Formatting, da i clic pe butonul Design


- În panoul de sarcini Slide Design, da i clic pe Color Schemes i
apoi alege i o schem de culori. Pentru a modifica o culoare
din schema de culori da i clic pe Edit Color Scheme, din partea
inferioara a panoului de sarcini Slide Design.
- Da i clic pe
Apply to All
Slides sau Apply
to Selected
Slides din lista
autoderulant .
Schema de culori
pe care a i ales-o
este aplicat
diapozitivelor.

Fig.5.15 Scheme de culori

5.3.3. Comutarea între vizualiz rile Master


O vizualizare Master,Fig.5.16, afi eaz elementele comune tuturor
slide-urilor cu un anumit design i un slide titlu de tip Master pentru
designul respectiv. În vizualizarea Master pute i stabili fundalul i
-180-

elementele de text i pute i ad uga elemente grafice, pentru a formata cu


designul respectiv toate tipurile de slide-uri.
Vizualiz rile Master afi eaz marcajele de rezervare pentru text.
Pute i modifica formatarea textului pentru titlurile slide-urilor i pentru
elementele principale de text i designul pentru fundal.

Fig.5.16 Vizualizare Master

Pentru a comuta la vizualizarea Slide Master:


- Cale: View Master Slide Master
- În fereastra stânga a vizualiz rii Slide Master, da i clic pe
ceea ce dori i s edita i
- Da i clic pe Close Master View pentru a reveni la prezentare
Pentru a ad uga un slide Master, da i clic pe butonul Insert New
Slide Master, aflat pe bara de instrumente Slide Master View.

1 Modificarea culorii de fundal i a umbririi


Pute i s modifica i culoarea de fundal i umbrirea pentru slide-ul
curent sau pentru toate slide-urile. Modificarea poate fi operat în
vizualizarea Slide Master sau în orice alt vizualizare.

Pentru a modifica umbrirea i culoarea de fundal, Fig.5.17:


- Cale: Format Background.
- În caseta de dialog Background, derula i meniul Background
Fill i alege i o culoare uniform sau Fill Effects
- În caseta de dialog Fill Effects, da i clic în taburi i selecta i
caracteristicile dorite
-181-

- Da i clic pe OK

- În caseta de dialog
Background, da i click
pe butonul
- Apply to All, ca s
modifica i fundalul
pentru toate
diapozitivele,
- Apply, ca s -l
modifica i pentru un
singur diapozitiv.
- Este aplicat noul fundal.
Fig.5.17 Culoarea de fundal

• Butonul Gradient
- Selecta i, Fig.5.18:
- One color, dac
ve i folosi o singur
culoare
- Two colors, dac
folosi i dou culori
- Preset v ofer o
sec iune pentru
combina ii de culori
- Shading styles,
alegeti una din cele
4 variante din
tipurile de stil.

Fig.5.18 Butonul Gradient

• Butonul Texture
De la fereastra Texture selecta i un fundal repetitiv prin clic pe
Other Texture … pentru a alege o imagine dintr-un fi ier.

• Butonul Pattern
Cu aceast op iune pute i utiliza doua tipuri de tipar.
-182-

Pentru a vedea noua umbrire a fundalului în timp ce caseta de


dialog Background este înc deschis , da i clic pe butonul Preview i apoi
deplasa i caseta de dialog în lateral.
- Dac aplica i modificarea în vizualizarea Slide Master, sunt
modificate toate tipurile de slide-uri pentru designul respectiv, cu
excep ia tipului de titlu.
- Dac aplica i modificarea la titlul Master, este modificat numai
tipul de titlu pentru designul respectiv.

2 Modificarea fonturilor textului


Modificând fonturile din slide-ul Master, pute i modifica fonturile
în toat prezentarea.

Pentru a modifica fonturile textului:


- Cale: View Master Slide Master
- Selecta i textul în Title Area sau în oricare dintre nivelurile
text de tip Object Area din slide-ul Master
- Cale: Format, Font
- În caseta de dialog Font, efectua i modific rile de formatare
- Da i clic pe OK

Pentru a comuta la alt vizualizare, da i clic pe Close Master View


sau da i clic pe oricare buton pentru vizualizare
Culoarea textului este determinat de schema de culori, dar
modificarea culorii textului în vizualizarea Slide Master are prioritate
asupra schemei de culori.

3 Modificarea informa iilor din anteturi i notele de subsol


Pute i modifica oricând detalii din anteturile i notele de subsol ale
designului prezent rii.

Pentru a modifica informa iile din anteturi i notele de subsol,


Fig.5.19:
- Cale: View Header and Footer
- În caseta de dialog Header and Footer,
- da i clic pentru activarea/dezactivarea datei i orei, precum
i a num rului slide-ului,
- în caseta de text Footer introduce i orice text care dori i s
apar în partea inferioar a slide-urilor.
-183-

- Da i clic pe butonul Apply to All, pentru a aplica modific rile la


toate diapozitivele, sau da i clic pe butonul Apply, pentru a le
aplica unui singur diapozitiv.

Fig.5.19 Modificare antet/subsol

4 Ad ugarea unei sigle la fundal


O sigl poate s ofere atuul decisiv într-o prezentare standard. Ea
poate fi desenat cu instrumentele pentru desenare PowerPoint, aflate pe
bara de instrumente Drawing, sau poate fi inserat dintr-un fi ier grafic.

1.Pentru a ad uga o sigl la fundal:


- În vizualizarea Slide Master, din meniul Insert Picture From
File
- În caseta de dialog Insert Picture, localiza i fi ierul pentru inserare
i da i clic pe butonul Insert

2.Pentru a ad uga o sigla din ClipArt la fundal:


- În vizualizarea Slide Master, din meniul Insert Picture Clip
Art
- În panoul de sarcini ClipArt, c uta i o imagine adecvat , apoi
alege i comanda Insert din meniu
- Pozi iona i sigla în slide-ul Master

Pentru a comuta la alt vizualizare da i clic pe Close Master View


sau da i clic pe orice alt buton pentru vizualizare.
-184-

În slide-ul Master pute i copia i lipi o imagine grafic din alt


program sau imagini din slide-ul Master al altei prezent ri.

5 Ad ugarea imaginilor
Pentru a va crea propriile imagini, pute i utiliza instrumentele
pentru desenare din aplica ia PowerPoint.
Ad ugarea WordArt-ului i a imaginilor se face exact ca în
Microsoft Word.

5.3.4. Salvarea unui design personalizat


Pute i s deschide i un ablon, s face i oricare dintre modific rile
care au fost detaliate în acest capitol sau pe toate i apoi s salva i ablonul
personalizat pentru a fi utilizat în alte prezent ri.

Pentru a salva un design personalizat:


- Efectua i modific rile de formatare la slide-ul Master al unei
prezent ri sau al unui ablon.
- Cale: File Save As
- În caseta de dialog Save As, derula i meniul Save as Type i alege i
comanda Design Template
o Scrie i numele ablonului i alege i locul unde dori i s -l
salva i
- Da i clic pe butonul Save

5.3.5. Lucrul în vizualizarea Slide Sorter


Vizualizarea Slide Sorter (sortare slide-uri) afi eaz rânduri de
miniaturi ale slide-urilor, similar felului în care a i înc rca diapozitive de
35 mm pe un suport iluminat pentru a trece în revist con inutul unei
prezent ri.
În vizualizarea Slide Sorter, pute i s rearanja i slide-urile, s le
terge i sau s le duplica i i s modifica ia ablonul pentru a schimba
aspectul general al prezent rii.
Pentru a comuta la vizualizarea Slide Sorter:
- Cale: View Slide Sorter

1 Reordonarea slide-urilor
Pute i modifica ordinea diapozitivelor în orice moment din crearea
prezent rii.
-185-

Pentru a reordona slide-urile:


- Plasa i cursorul mouse-ului pe slide-ul pe care dori i s -l
repozi iona i în prezentare
- Men ine i ap sat butonul mouse-ului i trage i diapozitivul în alt
pozi ie.
- Elibera i butonul mouse-ului

2 Modificarea designului în vizualizarea Slide Sorter


Atunci când aplica i un ablon nou pentru design în vizualizarea
Slide Sorter, pute i vedea imediat felul în care sunt afectate diverse
machete. De asemenea, pute i modifica fundalul sau schema de culori
pentru toate slide-urile sau numai pentru cele selectate.

1. Pentru a aplica un ablon nou pentru design:


- În bara de instrumente Formatting, da i clic pe butonul Design
- În panoul de sarcini Slide Design, derula i pentru a selecta un
design
- Din lista autoderulant alege i op iunea Apply to All Sides sau
Apply to Selected Slides.
- Este aplicat noul design.

2. Pentru a modifica fundalul:


- Selecta i slide-ul sau slide-urile pe care dori i s le modifica i
- Cale: Format Background
- În caseta de dialog Background, efectua i modificarea
- Da i click pe butonul Apply pentru a modifica doar diapozitivul
ori diapozitivele selectate, sau da i clic pe butonul Apply to All
pentru a modifica toate diapozitivele

3. Pentru a modifica schema de culori:


- În bara de instrumente Formatting, da i clic pe butonul Design
- În panoul de sarcini Slide Design, da i clic pe Color Schemes, apoi
alege i o schema de culori
- Din lista autoderulant , alege i op iunea Apply to All Slides sau
Apply to Selected.

3 Duplicarea i tergerea slide-urilor


Pute i duplica i terge slide-urile selectate în vizualizarea Slide
Sorter, v zând imediat efectul ac iunii în derularea slide-urilor. De
asemenea, pute i plasa slide-urile în clipboard pentru a fi lipite altundeva.
-186-

1. Pentru a duplica unul sau mai multe diapozitive:


- Selecta i slide-ul sau slide-urile pe care dori i s le duplica i
- Ap sa i Ctrl+D pentru a duplica diapozitivul

2. Pentru a terge unul sau mai multe diapozitive:


- Selecta i slide-ul sau slide-urile pe care dori i s le terge i
- Ap sa i tasta Delete pentru a le terge

3. Pentru a lipi un diapozitiv din clipboard:


- Dac panoul de sarcini nu este deja vizibil, alege i comanda Task
Pane din meniul View
- Da i clic pe s geata pentru alte panouri de sarcini i selecta i
Clipboard din list
- În panoul de sarcini Clipboard, da i clic pe destina ie i alege i
op iunea Paste
- Alege i o op iune de formatare pentru selec ia lipit .

De asemenea, din meniul Edit pute i alege comenzile Duplicate


sau Delete Slide.

5.3.6. Asocierea de efecte pentru slide-uri


• Action buttons
Folosi i acest buton i ad uga i butoane func ionabile în slide-uri,
Fig.5.20.

Fig. 5.20 Butoane Action

- Cale: Slide Show Action Buttons


- Face i clic pe unul din butoane i trage i butonul în slide cu
ajutorul mouse-ului. Dup ce face i acest lucru, va ap rea o
fereastra numit Action Setings, Fig.5.21.
- Seta i ac iunea pe butoanele Mouse Click sau pe Mouse Over.
- Ac iunile specifice pentru Mouse Click se vor executa când
butonul acestei ferestre este selectat ( în locul unde scrie
-187-

Mouse Click). La fel se procedeaz dac se dore te selectarea


ac iunii Mouse Over.
- Selecta i o ac iune pentru butoane prin alegerea unei destina ii
Hyperlink to.
- Dac dori i s se aud un sunet când face i clic pe buton utiliza i
fereastra Play sound i alege i un tip de sunet din meniu.
- Ap sa i OK când termina i.

Butonul din slide poate fi modificat folosind p tr elele din jurul


lui iar adâncimea se poate seta de la butonul galben.

Fig. 5.21 Set ri efecte

• Slide Animation
Câteva anima ii pentru slide-uri le pute i ob ine din meniurile barei
pentru meniuri.
- Selecta i textul sau graficul care va fi animat.
- Cale: Slide Show Animation Scheme i alege i una din op iuni

Pentru mai multe op iuni urm ri i pa ii, Fig.5.22:


- Cale: Slide Show Custom Animation
- Selecta i un obiect din slide-ul pe care dori i s -l anima i (din lista
Check to animate slide objects list)
- Sub butonul Effect tab selecta i tipul de anima ie ( sau selecta i No
effect dac nu dori i anima ie).
-188-

- Selecta i un efect de dup anima ie cu After animation dac textul


trebuie s - i schimbe culoarea dup anima ie.

Fig. 5.22 Op iuni anima ie

- Color palette- selecta i una din culori sau selecta i More colors
pentru a vedea mai multe nuan e.
- Don’t Dim- aceasta op iune terge efectele de dup
anima ie.
- Hide after animation- textul va fi imediat ters dup ce
anima ia este complet .
- Hide on Next Mouse click-textul va fi ters când mouse-ul
este ac ionat.
- Alege i un tip de text în sec iunea introduce text. Meniul care
rezult ofer op iuni pentru fiecare caracter din fiecare listare.
- Selecta i All at once pentru ca textul s apar imediat
- By Letter pentru un efect care face ca literele s apar pe
rând.
- Selecta i butonul Order & Timing tab pentru a schimba ordinea în
care apar obiectele în slide. Selecta i obiectele în caseta Animation
order i face i clic pe s ge ile Move pentru a schimba pozi ia
obiectelor. Sub Start animation selecta i on Mouse click pentru a
activa anima ia prin clic cu mouse-ul, sau automat dup un anumit
num r de secunde, selecta i Automatically.
- Face i clic pe butonul AutoPreview pentru a vedea cum arat
prezentarea
- OK când termina i.
-189-

• Slide Transition
Ad uga i efecte de tranzi ii când schimba i slide-urile cu
urm toarele instruc iuni:
- Cale: Slide Show Slide Transition
- Din sec iunea Allpy to selected slides selecta i o tranzi ie din
meniul ce apare i observa i dup ce a i ales tranzi ia cum ar
ap rea aceasta cu AutoPreview. Selecta i o vitez pentru
tranzi ie.
- Sub Advance slide alege i
- On Mouse Click - pentru ca tranzi ia slide-ului s aib loc
prin ap sarea mouse.
- Automatically after - tranzi ia are loc automat un num r de
secunde.
- Loop until the next sound - pute i selecta un sunet dac dori i
s se repete pân la urm torul sunet.
- Face i clic pe Apply to All dac efectul tranzi iei va fi ad ugat la
toate slide-urile sau Apply dac efectul va fi ad ugat doar la slide-
ul curent.

• Slide Show Options


- Cale: Tools Options View. Pute i alege din mai multe op iuni
pentru tranzi iile slide-urilor. Astfel:
- Popup menu on right Mouse click – pute i accesa meniul
shortcut în timpul prezent rii.
- Show popup menu button – pute i activa butonul meniului care
apare în col ul din stânga jos pe ecran, în timpul prezent rii.
- End with black slide – insera i un slide gol i negru la sfâr itul
prezent rii.

5.4. Preg tirea final a unei prezent ri


Prin preg tirea final a unei prezent ri se în elege efectuarea
urm toarelor activit i: alegerea tipului diapozitivelor din prezentare,
crearea/editarea notelor asociate unui slide, verificarea ortografic a
textelor existente în prezentare, mutarea/ tergerea/copierea slide-urilor în
cadrul unei prezent ri sau între prezent ri deschise (opera ii descrise în
capitolele anterioare, dar care au un rol important în examinarea final a
prezent rii), examinarea diagramelor înaintea prezent rii, ascunderea sau
reafi area unor diapozitive i vizualizarea (lansarea în execu ie) a
prezent rii.
-190-

1 Alegerea tipului diapozitivelor din prezentare


Alegerea tipului diapozitivelor din prezentare, adic dimensionarea
diapozitivelor pentru un anumit suport, se realizeaz prin comanda Page
Setup (ini ializare pagin ) a meniului File. În urma acestei comenzi se
afi eaz urm toarea fereastr de dialog, Fig.5.23:

Fig.5.23 Tipul de slide

Alegerea tipului slide-urilor se stabile te cu ajutorul listei


combinate etichetate cu Slides sized for. Suportul slide-urilor poate fi, de
exemplu, hârtie A4 sau A3, prezentare pe ecran (On-screen Show),
diapozitive de 35mm (35mm Slides), folii pentru retroproiector
(Overhead), suport tip utilizator (Custom) i altele. Dac se alege varianta
Custom, atunci programul PowerPoint va modifica valorile con inute în
cutiile text Width (l ime) i Height (în l ime) la dimensiunile zonei de
imprimare a imprimantei active.
Butoanele de op iune situate în subfereastra Orientation definesc
orientarea slide-urilor precum i a notelor, a rezumatelor i a schi elor.
Variantele posibile sunt Portrait (portret, se afi eaz sau se imprim
paralel cu latura mai îngust a suportului) i Landscape (se afi eaz sau se
imprim paralel cu latura mai lat a suportului).
Cutia text Number slides from specific num rul de la care va
începe numerotarea obiectelor care se vor imprima (în cazul în care se cere
aceast numerotare prin intermediul comenzii Header and Footer, antet i
subsol).

2 Crearea/editarea notelor asociate unui slide


Notele asociate unui slide se pot edita sau crea în doua moduri:
- în modul normal de vizualizare se efectueaz un clic pe regiunea
rezervat notelor
- se trece în modul de vizualizare tip Notes Page.
-191-

3 Verificarea ortografic a textelor din prezentare


Func ia de verificare ortografic a textului introdus se bazeaz pe
dic ionarul unei limbi. Limba utilizat pentru realizarea verific rii
ortografice se stabile te din meniul Tools, comanda Set Language. Evident,
dic ionarul limbii selectate trebuie instalat pe calculatorul utilizat.
În programul PowerPoint func ia de verificare ortografic a
textului tastat este activat implicit. Dac se tasteaz un cuvânt ortografic
gre it, atunci cuvântul respectiv va fi subliniat cu ro u.
Activarea sau dezactivarea func iei de verificare ortografic poate
fi realizat prin meniul Tools, comanda Options. În urma acestei comenzi
se afi eaz o fereastr de dialog format din mai multe file, din care se va
alege fila Spelling and Style. Prin selectarea sau deselectarea casetei de
selectare Check spelling as you type se poate activa sau dezactiva func ia
de verificare ortografic în timpul introducerii textului.
Dac un cuvânt este subliniat cu ro u, cuvântul respectiv este fie
incorect, fie nu se g se te în dic ionarul limbii utilizate din diverse motive
(de exemplu este un neologism sau un cuvânt neluat în considerare de cei
care au realizat dic ionarul).
Pentru a lansa în execu ie procesul de corectare automat a erorilor
ortografice din meniul Tools se va da comanda Spelling (tasta de comenzi
rapide F7), Fig.5.24.

Fig.5.24 Spelling

Cuvântul eronat (neg sit în dic ionar) este afi at în cutia text Not in
Dictionary. Cuvântul corect se introduce în cutia text Change to (cuvântul
poate fi selectat i din lista Suggestions). Gre eala poate fi corectat (prin
butonul de comand Change) sau ignorat (Ignore). Procesul de corectare
ortografic poate fi întrerupt prin butonul de comand Close.
-192-

4 Examinarea (vizualizarea) prezent rii înainte de imprimare


Fereastra care afi eaz obiectele existente într-un diapozitiv exact
în modul în care ele se vor imprima se poate afi a prin meniul File,
comanda Print Preview (examinarea înaintea imprim rii ), Fig.5.25. În
acest mod de vizualizare a slide-ului curent forma cursorului se transform
într-o lentil , care con ine semnele + sau -. Prin clicuri succesive se poate
cere majorarea respectiv mic orarea zonei analizate. Fereastra este
prev zut cu o bar de unelte special .

Fig. 25 Fereastra obiectelor din slide

Semnifica ia butoanelor:
1. trecere la pagina anterioara
2. trecere la pagina urm toare
3. afi are fereastr Print pentru imprimarea propriu zis
4. list combinat prin care se poate stabili obiectul care
urmeaz s fie imprimat:
- Slides se vor imprima diapozitive
- Handouts (n slides per page) se vor imprima copii
create pentru auditoriu, unde n reprezint num rul de
slide-uri care se vor imprima pe o pagin
- Notes Pages se vor imprima pagini cu notele
prezentatorului (pe fiecare pagina se va imprima un
slide urmat de notele de prezentare aferente lui)
- Outline View se vor imprima pagini care con in
informa ii tip schi aferente prezent rii
5. se selecteaz procentajul de m rire utilizat la vizualizarea
paginii ( i nu la imprimare)
6. orientare tip Landscape (vedere) a paginilor
7. orientare tip Portrait (portret) a paginilor
8. afi eaz lista de comenzi prin care se pot configura
op iunile de imprimare
9. închide fereastra de examinare i revine la modul de
vizualizare utilizat anterior
10. ob inere ajutor
-193-

5 Lansare în execu ie a imprim rii propriu zise


Opera ia de imprimare poate fi configurat i lansat în execu ie
prin comanda Print (meniul File). Fereastra afi at de aceast comand are
aspectul urm tor, Fig.5.26:
- Subfereastra etichetat Printer este specializat în alegerea unei
imprimante care a fost instalat ulterior.
- Dac este selectat caseta de selectare Print to file atunci
prezentarea va fi imprimat într-un fi ier pe disc specificat de utilizator
cu extensia PRN care poate fi imprimat fizic ulterior chiar dac la
calculatorul utilizat nu este instalat PowerPoint.

Fig.5.26 Fereastra Print

- Subfereastra Print range stabile te zona de imprimare. Implicit


este selectata op iunea All (toate slide-urile) mai existând i op iunile
Current slide (slide-ul curent) sau Slides (se vor indica care slide-uri vor
fi imprimate într-o cutie text).
- Number of copies stabile te num rul de copii care vor fi
imprimate.
- Lista Print what stabileste obiectul imprim rii:
- Slides se vor imprima slide-uri
- Handouts se vor imprima copii create pentru auditoriu iar cu
ajutorul listei Slides per page (care devine activ ) se stabile te
num rul de slide-uri imprimate pe aceea i pagin i ordinea lor
(Horizontal/Vertical)
- Notes Page se vor imprima slide-urile plus notele aferente lor
-194-

- Outline View se vor imprima paginile care con in informa ii tip


schi aferente prezent rii
- Lista Color/grayscale stabile te culoare de imprimare: Color (în
culori), Grayscale (nuan e de gri) sau Pure Black and White (se utilizeaz
numai culorile alb i negru).
- Dac caseta Scale to fit paper (scalare pentru potrivire în pagin )
este selectat atunci dimensiunea slide-urilor imprimate se va m ri sau
mic ora automat în a a fel încât s se încadreze exact cu suportul utilizat.
- Dac este selectat caseta Frame slides (cadru diapozitiv) atunci
slide-urile vor fi prev zute cu borduri dreptunghiulare.
- Dac este selectat op iunea Include comment pages (includere
pagini cu comentarii) atunci se vor imprima i paginile cu comentarii
pentru slide-urile care con in a a ceva.

6 Ascunderea/reafi area unor diapozitive


Înainte de a vizualiza o prezentare, este posibil ascunderea unui
slide, opera ie prin care ele nu vor mai fi afi ate în timpul derul rii
prezent rii. Pentru a realiza acest lucru se trece în modul normal de
vizualizare (View Normal) i în panoul Slides se selecteaz slide-ul care
se vrea sa se ascund , dup care din meniul Slide Show se d comanda
Hide Slide (ascundere slide).
Un slide ascuns r mâne în fi ierul de prezentare chiar dac nu este
vizibil i poate fi reafi at oricând dac se d din nou comanda pe el Hide
Slide.

7 Vizualizarea (lansarea în execu ie) a prezent rii


Pentru a lansa în execu ie o prezentare (pe monitorul calculatorului
sau folosind un proiector) se folosesc urm toarele metode:
- 1. Cale: Slide Show View Show,
- 2. Prin intermediul tastei de comand rapid F5. În urma acestei
ac iuni se va afi a prezentarea de la primul slide al prezent rii.
- 3. Se poate utiliza butonul de comand Slide Show (afi at în col ul
stânga jos al ferestrei PowerPoint), caz în care prezentarea va
porni de la slide-ul curent.
Avansarea de la un slide la altul se poate realiza printr-un clic sau
prin ac ionarea tastei Space sau Enter sau automat dup un anumit timp
dac s-a setat acest lucru în op iunea:
- Cale: Slide Show Slide Transition.
Pentru a reveni la un slide anterior se poate ac iona tasta
Backspace.
6. Informa ie i Comunicare

6.1. Internet-ul

6.1.1 Concepte generale


1 No iunile de Internet i World Wide Web (WWW)

Internet-ul este o colec ie întins de re ele de calculatoare care


cuprinde întregul glob, conectând la un larg sistem electronic de servicii,
resurse i informa ii atât institu ii guvernamentale, militare, educa ionale i
comerciale cât i persoane fizice. Sunt utilizate o serie de conven ii i
instrumente pentru a crea imaginea unei singure re ele, cu toate c
sistemele de calcul din re ea se bazeaz pe platforme hardware i software
foarte diferite.
Se poate afirma c Internet-ul este una dintre cele mai importante
descoperiri ale secolului. Reprezint o surs inepuizabil de informa ii, dar
i un nou mod de comunicare între oameni, gra ie unor servicii precum
po ta electronic (e-mail) i grupurilor de informare (Usenet-ul.
Calculatoarele conectate direct la Internet sunt denumite
calculatoare server (host, gazd ). La un calculator server se pot conecta
mai multe calculatoare locale (client). Calculatoarele locale nu au acces
direct la Internet, ci prin intermediul calculatoarelor server, care asigur
calculatoarelor client intrarea în Internet i le livreaz informa ii.
Re eaua Internet pune la dispozi ia utilizatorului urm toarele tipuri
de servicii:
- serviciul de po t electronic (mesaje e-mail): trimiterea i
primirea de scrisori
- serviciul de grupuri de informare (Usenet): recep ionarea i
trimiterea mesajelor referitoare la subiecte din grupuri de
informare
- serviciul de transfer ri de fi iere (FTP, File Transfer Protocol):
schimb de fi iere între calculatoare server i calculatoare locale
- serviciul de acces la calculatoare server (Telnet): permite
utilizatorului s se conecteze la un calculator aflat la distan ,
-196-

propriul calculator fiind un terminal obi nuit al calculatorului


îndep rtat
- serviciul de conversa ii cu suport Internet (IRC, Internet Relay
Chat): conversa ie între mai mul i utilizatori în timp real
- serviciul WWW (World Wide Web) sau WEB: este sec iunea
multimedia a re elei. Aceste pagini care se pot afi a pe ecranul
utilizatorului, numite pagini Web pot con ine texte, imagini
grafice, anima ii, fi iere audio i video precum i hyperlink-uri.
Paginile Web sunt scrise în limbajul HTML (Hypertext Markup
Language) iar serviciul WWW este cel mai des utilizat.

2 No iunile de URL, HTTP, FTP, hyperlink, ISP i site Web

URL-ul (Uniform Resource Locator) este adresa unui obiect din


Internet prin care se identific o resurs (fi ier) din re ea i se specific
modul de acces la fi ierul respectiv. Prin URL se pot identifica pagini Web,
tiri Usenet, fi iere, mesaje e-mail etc. Un URL con ine 4 elemente i are
urm toarea form :

Serviciu://NumeServer/Cale/Fi ier
i nu toate aceste elemente trebuie s apar în fiecare URL.

HTTP (Hypertext Transfer Protocol): este numele serviciului


Internet prin care paginile Web sunt transferate prin Internet. Prin HTTP se
precizeaz programului de navigare faptul c se va conecta la o pagin
Web.

FTP (File Transfer Protocol): este numele serviciului prin care se


asigura transferul fi ierelor între dou calculatoare (server i client).

Hyperlink: este adresa unei pagini Web care este inclus în


interiorul unei alte pagini Web. Conceptul de hyperlink este esen ial pentru
navigarea rapid între paginile Web.

ISP (Internet Service Provider): este firma care ofer accesul la


Internet, precum i alte servicii: spa iu pentru propria pagin Web,
software de acces la Internet, accesul la serviciile proprii de informa ii etc.
-197-

Site Web: este mul imea paginilor Web memorate pe un calculator


server i care este identificabil printr-o anumit adres
(www.company.com).

3 Structura adresei unei pagini Web

De obicei adresa unei pagini Web este compus din urm toarele 4
p r i:
HTTP://CalculatorSever/Cale/Pagina

HTTP este numele serviciului prin care paginile Web sunt


transferate prin Internet
CalculatorServer este numele calculatorului server utilizat format
de obicei din urm toarele 3 elemente desp r ite prin caracterul ‘.’:
- loca ia calculatorului respectiv, de obicei www
- nume ales sugestiv (de ex. numele firmei)
- sufix prin care se indic fie profilul (com=comercial,
edu=educa ional...) fie ara de domiciliu (ro=romania)
Cale este calea spre pagina Web, rezident pe un anumit calculator
server. Directoarele specificate în cale sunt desp r ite prin caracterul ‘/’
(slash). Dac cale nu este specificat , atunci pagina Web se afl în dosarul
r d cin al serverului.
Pagina este numele paginii Web utilizate, de obicei extensie HTM
sau HTML. Dac pagina nu este specificat , atunci se utilizeaz o pagin
implicit având numele index.htm, index.html, default.htm, default.html.

4 No iunea de program de navigare Web i utilizarea lui

Prin program de navigare Web (browser) se în elege o aplica ie


memorat pe calculatorul client capabil s afi eze pe ecranul
calculatorului a paginilor Web.
Func ionând în calitate de client ia leg tura cu calculatorul server
de pe care se dore te înc rcarea paginii Web i îi transmite adresa paginii
dorite de utilizator. În continuare preia de la calculatorul server pagina
Web cerut i o afi eaz pe ecranul calculatorului propriu. De asemenea
programul de navigare pune la dispozi ia utilizatorului mijloace simple
pentru desc rcarea pe calculatorul propriu a diferitelor fi iere existente în
Internet. Exist un num r mare de programe de navigare Web, de exemplu
-198-

Internet Explorer, Mozilla, Opera, Netscape Navigator. În continuare ne


vom referi la programul Internet Explorer, inclus în majoritatea versiunilor
sistemului de operare Windows.

5 No iunea de motor de c utare i utilizarea lui

Prin motor de c utare se în elege un program (accesibil tot printr-o


pagin Web) cu ajutorul c ruia se pot c uta paginile Web referitoare la o
informa ie specificat de utilizator. Aceast informa ie se introduce într-o
cutie text dup care se lanseaz în execu ie procesul de c utare. Rezultatul
c ut rii este o pagin Web în care sunt specificate rezultatele g site (adic
adresele paginilor Web în care apar informa ii despre subiectul c utat).
Exist un num r mare de motoare de c utare, cele mai cunoscute fiind
Google, Yahoo, AltaVista ect.

6 No iunea de cache

Când utilizatorul afi eaz pagini Web, browser-ul monitorizeaz


activitatea de afi are a paginilor. Aceast urm rire înseamn c prima dat
când se deschide o pagin , ea este salvat pe harddisk-ul calculatorului
utilizat într-o zon numit cache. În afar de paginile Web, aceast zon
con ine i imaginile grafice afi ate pe paginile Web, precum i fi iere tip
cookie. Fiecare utilizator al calculatorului are o zon cache proprie.
Aceast zon se g se te în directorul:

C://Documents and Settings\NumeUtilizator\Local Settings\Temporary


Internet Files

Dac ulterior se revine la o pagin Web care a fost vizitat


anterior, atunci, folosind informa iile memorate în zona cache, reafi area
paginii respective va fi mult mai rapid , deoarece navigatorul o va înc rca
direct de pe harddisk, în loc s o încarce din Web. În acest fel se va
economisi din timpul necesar afi rii paginii respective, deoarece
înc rcarea de pe disc este mult mai rapid . Actualizarea fi ierelor
memorate în zona cache este realizeaz de obicei automat, îns navigatorul
poate s reconfigureze parametrii zonei.
-199-

7 No iunea de cookie

Prin cookie se în elege un mic fi ier text creat de unele site-uri


Web i memorate pe calculatorul utilizatorului de site. Acest tip de fi ier
con ine anumite informa ii despre calculator: preferin e utilizate în
vizionarea paginilor Web, lista paginilor Web vizitate, timpul utilizat
pentru vizitarea paginilor, informa ii referitoare la persoana vizitatoare.
Astfel, fi ierele cookie sunt considerate ca fiind un atac dur la
confiden ialitate. Au îns i un avantaj, i anume c la vizitarea ulterioar a
site-ului care a creat fi ierul cookie, schimbul de informa ii între utilizator
i site vor fi mai rapide. Aceste fi iere se pot terge deoarece, ele nu vor
influen a buna func ionare a sistemului de operare.

6.1.2 Securitatea
1 No iunea de site Web protejat

Exist site-uri care permit p strarea confiden ialit ii datelor


utilizatorilor. La aceste site-uri, utilizatorii trebuie s solicite un nume de
utilizator i o parol de la administratorul site-ului. Dup ce s-au ob inut
aceste informa ii, în momentul apel rii site-ului respectiv se va complecta
un “formular” în care se vor introduce numele utilizatorului (User Name) i
parola lui (Password). Accesul la site va fi permis doar dac ambele
informa ii sunt corecte.

2 No iunea de certificat digital

Certificatele digitale sunt fi iere folosite pentru identificarea în


mod unic a resurselor pe re ele cum este Internet-ul. Aceste certificate dau
posibilitatea comunica iei sigure i confiden iale între dou p r i. Ele sunt
alocate de c tre o autoritate numit Certification Authority. Rolul acestei
autorit i este s valideze identitatea posesorului certificatului i “s
semneze” certificatul astfel încât acesta s nu poat fi falsificat de c tre o
alt persoan . Certificatele digitale garanteaz o comunica ie criptat , de
mare securitate între navigator i server Web.
-200-

3 No iunea de criptare

Prin criptare se în elege procesul prin care se face imposibil


citirea datelor proprii de c tre persoane str ine. Aceste date personale pot
fi fi iere p strate pe suport magnetic sau mesaje e-mail.
Sistemul criptografic utilizat de sistemul de operare Windows XP
folose te o tehnic numeric de criptare extrem de complex , numit EFS
(Encryption File System). Pe volume disc tip NTFS criptarea unui fi ier
sau director este extrem de simpl :
- se selecteaz fi ierul sau directorul
- se afi eaz fereastra de dialog referitoare la propriet ile avansate
ale fi ierului sau directorului
- se selecteaz caseta Encrypt contents to secure data

Criptarea este transparent pentru utilizatorul care a criptat, ceilal i


utilizatori vor primi mesajul Access denied (acces interzis), în momentul în
care doresc s deschid un obiect criptat.

4 Pericolul infect rii calculatorului cu viru i

Produsele software desc rcate de la site-uri specializate prezint un


mare pericol, deoarece ele pot con ine viru i. În aceste condi ii, se
recomand ca un program desc rcat de pe Internet, înainte s fie instalat, s
fie verificat cu un program antivirus.

5 Pericolul utiliz rii c r ilor de credit pe Internet

Prin utilizarea c r ilor de credit pentru a cump ra produse de pe


Internet, contul utilizat poate s devin public, deci banii din cont s fie
sustra i de str ini.

6 No iunea de firewall

Prin firewall se în elege o combina ie de hardware i software care


formeaz un sistem de securitate, prin care se interzic accese neautorizate
din exterior în interiorul re elei proprii de tip LAN. Astfel de interzice
comunicarea direct între re eaua proprie i calculatoarele din exteriorul
-201-

re elei. În loc de comunicare direct , toate informa iile sunt dirijate spre un
calculator server, numit proxy server, situat în exteriorul re elei proprii.
Calculatorul proxy server stabile te dac este periculos sau nu transferul
unui fi ier în re eaua intern , de asemenea, el înregistreaz volumul de
informa ii schimbat cu calculatoarele din exterior, precum i „atacurile”
din exterior de a ajunge la datele proprii.
Se recomand ca firmele care au re ele proprii s - i construiasc
un firewall.

6.1.3 Navigarea pe Web cu Internet Explorer


1 Deschiderea i închiderea programului Internet Explorer

Pentru a deschide programul Internet Explorer, Fig 6.1:


- Cale: Start All Programs Internet Explorer, sau, se
efectueaz un dublu clic pe simbolul grafic care de obicei este
afi at pe desktop.
- Se afi eaz pagina de start care depinde ca i con inut de modul de
configurare a navigatorului.

Fig. 6.1 Desktop Internet Explorer

Desktop-ul programului Internet Explorer con ine urm toarele


elemente:
- Bara de titlu – con ine titlul paginii Web afi ate i numele
navigatorului
-202-

- Bara meniului principal


- Bara de adres – etichetat cu Address în care se va tasta adresa
(URL-ul) paginii care se va vizualiza
- Barele de instrumente – opera iile utilizate cu mare frecven
sunt accesibile printr-un clic pe un simbol grafic, f r a fi necesar
parcurgerea barei de meniuri
- Zona de lucru – spa iul rezervat afi rii con inutului paginii Web,
cerut prin bara de adres
- Bara de stare – con ine informa ii sumare despre meniuri,
comenzi i pagini afi ate
- Aceast bar poate fi afi at :
- Cale: View Status Bar

Pentru a închide programul Internet Explorer:


- Cale: File Close, sau, clic pe butonul Close din col ul dreapta
sus al ferestrei programului de navigare.

2 Modificarea paginii de pornire a unui program de navigare


în Web

Exist posibilitatea ca utilizatorul s decid care pagin Web s fie


afi at ini ial de navigator. Pentru a stabilii pagina de pornire a
navigatorului, Fig. 6.2:
- Se navigheaz la pagina Web care urmeaz s fie pagina de pornire
- Cale: Tools Internet Option, se afi eaz o fereastr de dialog cu
apte file i se selecteaz fila General
Cutia text Address este completat automat de navigator cu
adresa paginii curente
Se ac ioneaz butonul de comand Use Current

Fig. 6.2 Modificarea paginii de pornire


-203-

Dac se ac ioneaz butonul Use Blank pagina de pornire va fi o


pagin necomletat
Dac se ac ioneaz butonul Use Default pagina de pornire va fi
pagina utilizat în momentul instal rii navigatorului, pagina
firmei Microsoft
- Se execut clic pe butonul OK.

La proxima lansare în execu ie a navigatorului, pagina astfel


selectat va fi pagina de pornire a programului de navigare.

3 Afi area unei pagini Web într-o fereastr nou

Uneori se dore te vizualizarea simultan pe ecran a mai multor


pagini Web. Num rul paginilor vizualizate depinde doar de capacitatea
memoriei interne a calculatorului utilizat. Astfel, dac într-o fereastr a
navigatorului se indic un hyperlink sau o imagine c reia i s-a asociat o
pagin Web,
- se efectueaz un clic dreapta pe elementul indicat,
- se deschide meniul local i se d comanda Open in New Window
- se deschide pagina aferent elementului indicat

Comut rile între ferestrele deschise ale navigatorului se realizeaz


astfel:
- se efectueaz un clic pe simbolul grafic afi at pe bara de task-uri.
- se deschide o list cu paginile Web deschise
- se efectueaz un clic pe elementul din list care dore te a fi
vizualizat

4 Oprirea desc rc rii unei pagini Web

Utilizatorul poate opri navigatorul s încarce restul unei pagini,


dac cele afi ate deja con in informa ii suficiente i nu se dore te
a teptarea desc rc rii unor imagini i a unor fragmente de text.
În acest scop se va efectua un clic pe butonul Stop al barei de
instrumente.
-204-

5 Reîmprosp tarea (actualizarea) unei pagini Web

Dac înc rcarea unei pagini Web a fost oprit cu ajutorul butonului
Stop, reluarea înc rc rii paginii Web se poate face prin
- ac ionarea butonului de comand Refresh de pe bara de
instrumente, sau
- Cale: View Refresh
- Prin tasta de comenzi rapide F5.

6.1.4 Modificarea configur rii navigatorului Internet Explorer


1 Afi area i ascunderea barelor de instrumente

Programul de navigare Internet Explorer folose te urm toarele bare


de instrumente:
- Standard Buttons – bara de butoane standard: prin butoanele sale
se pot lansa rapid în execu ie comenzi des utilizate.
- Address Bar – bara de adrese: se introduce adresa unei surse
Internet (URL), se tasteaz Enter i se a teapt afi area
con inutului sursei.
- Links – bara de leg turi: con ine butoane a unor adrese de pagini
Web, vizitate des.
Afi area/ascunderea acestor bare:
- Cale: View Toolbars Standard Buttons, Address Bar, Links.

De asemenea, exist cinci bare de instrumente din categoria


explorator (explorer): Search, Favorites, Media, History i Folders.
Aceste bare sunt accesibile din:
- Cale: View Explorer bar
- Sunt afi ate lâng marginea din stânga a ferestrei navigatorului.
Ascunderea lor se face dând un clic pe butonul Close
corespunz tor barei.

2 Afi area i ascunderea imaginilor grafice existente într-o


pagin Web

Dac se dore te economisirea de timp în procesul de desc rcare a


paginilor Web, atunci se recomand interzicerea desc rc rii paginilor
grafice, Fig. 6.3. Astfel:
-205-

- Cale: Tools Internet Option se deschide o fereastr de


dialog în care se va activa fila Advanced (complex). Se vor face
modific rile dorite astfel:
o Selectarea casetei Show pictures va permite desc rcarea
imaginilor grafice de pe paginile Web desc rcate
o Dac nu permitem desc rcarea imaginilor grafice, caseta
Show pictures nu va fi selectat , iar în locul imaginilor
grafice va ap rea un chenar care poate fi oricând apelat
prin clic dreapta pe mouse, selectându-se astfel din meniul
local caseta Show pictures.

Fig. 6.3 Afi area/ascunderea imaginilor grafice

3 tergerea istoricului de navigare în Web

Programul Internet Explorer creeaz i memoreaz un articol


referitor la adresa fiec rei pagini Web vizualizat de utilizator, în sesiunea
actual sau în sesiunile anterioare. Aceste informa ii sunt depuse în
directorul:

C://Documents and Settings\NumeUtilizator\Local Settings\History

Configurarea modului de utilizare a acestui director, Fig. 6.4:


- Tools Internet Options se afi eaz fereastra navigatorului
- Se selecteaz fila General
o Din lista Day to keep pages in history se stabile te durata
pentru care adresele paginilor vizualizate sunt p strate în
directorul History.
-206-

o Prin ac ionarea butonului de comand Clear History se va


terge con inutul directorului History, opera ie care trebuie
validat de utilizator.

Fig. 6.4 tergerea istoricului de navigare

6.2 Navigarea în Web

6.2.1 Accesarea paginilor Web


1 Afi area unei pagini Web de adres special

Pentru a afi a o pagin Web, în fereastra programului de navigare


se va ac iona astfel:
- Se execut clic în cutia Address a navigatorului utilizat
- Se tasteaz adresa paginii Web sau URL-ul paginii
- Se efectueaz un clic pe butonul de comand Go sau se ac ioneaz
tasta Enter
- In fereastra programului de navigare se va afi a con inutul paginii
Web solicitate.

Trecerea la o alt pagin se va face respectând algoritmul anterior.


Paginile Web pot con ine i hyperlink-uri, adic adresele altor
pagini Web. Ele permit navigarea rapid intre paginile Web. Dac se
efectueaz un clic pe un hyperlink în fereastra navigatorului, dup o
perioad de a teptare se va afi a pagina indicat de hyperlink-ul respectiv.
Hyperlink-urile sunt subliniate i sunt colorate.
Exist posibilitatea ca unei imagini s -i corespund mai multe
hyperlink-uri. Singurul mod de a afla acest lucru este examinarea liniei de
stare a navigatorului în timp ce se deplaseaz cursorul de mouse deasupra
imaginii.

2 Navigarea înapoi i înainte între paginile Web vizualizate


anterior
-207-

Navigând în Internet, în aceea i sesiune se vizualizeaz mai multe


pagini Web. Uneori se dore te revenirea la o pagin vizualizat anterior.
Astfel se efectueaz un clic pe butonul Back. Prin ac ionarea repetat pe
acest buton se poate ajunge pân la prima pagin vizualizat în sesiunea
actual .
Dac se execut clic succesiv pe butonul Forward se poate ajunge
din nou la ultima pagin vizualizat în sesiunea actual , iar apoi acest
buton va fi inhibat.

6.2.2 Utilizarea atributului „preferat” asociat unei pagini Web


Unele pagini Web sunt vizitate frecvent de utilizator. Pentru a
accelera procesul de afi are a paginilor Web, sistemul de operare Windows
XP pune la dispozi ia utilizatorului un atribut special care are numele
“preferat”. Astfel, adresele paginilor Web prev zute cu acest atribut sunt
memorate într-un director numit Favorites care se g se te în loca ia

C://Documents and Settings\NumeUtilizator\Favorites

În acest dosar se pot insera adrese de pagini Web (URL), nume de


programe ale calculatorului utilizat, nume de unit i, directoare ale
calculatorului utilizat.
Con inutul directorului Favorites poate fi vizualizat dup ce s-a
lansat în execu ie navigatorul Internet Explorer, efectuând un clic pe
meniul Favorites.

Ad ugarea adresei unei pagini Web în directorul Favorites,


Fig.6.5:
- Se lanseaz în execu ie programul Internet Explorer
- Cale: Favorites Add to Favorites se deschide fereastra de
dialog Add Favorites
o În cutia text Name se introduce numele propus pentru
pagina Web
o Se efectueaz un clic pe butonul de comanda Create in
o Se afi eaz structura actual a directorului Favorites
o Se va desemna directorul în care se va depune adresa
paginii Web
-208-

Fig. 6.5 Ad ugare adres pagin Web

Exist posibilitatea ca s vizualiz m con inutul unei pagini Web,


chiar dac leg tura este offline. În aceast situa ie pagina Web se va
memora în zona cache a calculatorului, care ulterior va putea fi vizualizat .
Dac se efectueaz un clic pe butonul de comand Customize, atunci se
lanseaz în execu ie un expert prin care se configureaz op iunile de
vizualizare în modul neconectat ale paginii Web analizate.

6.2.3 Organizarea directorului Favorites


Organizarea directorului Favorites se realizeaz cu ajutorul
comenzii Organize Favorites, Fig. 6.6. Aceast comand afi eaz o
fereastr de dialog în care se g se te structura curent a directorului
Favorites i este prev zut cu ase butoane de comand :

Fig. 6.6 Organizarea directorului Favorites


-209-

- Create Folder creeaz un subdirector în directorul Favorites


- Move to Folder elementul selectat se poate muta într-un alt
director, prin afi area unei ferestre de dialog
- Rename redenume te elementul selectat.
- Delete terge elementul selectat
- Properties afi eaz propriet ile paginii Web selectate din lista
directorului Favorites. Propriet ile paginii Web pot fi afi ate i în
regim de offline prin selectarea casetei Make available offline
- Close închide fereastra de dialog Organize Favorites

6.3 C utare în Web

6.3.1 Utilizarea unui motor de c utare


Prin motor de c utare se în elege un program, accesibil în Internet,
prin care se pot c uta pagini Web care con in informa ii referitoare la un
subiect specificat de utilizator. Exist un num r mare de motoare de
c utare. La ora actual , se pare c cele mai populare motoare de c utare
sunt Google, Yahoo i Altavista. Adresele lor sunt:

http://www.google.com
http://www.yahoo.com
http://altavista.digital.com

1 Realizarea unei c ut ri folosind cuvinte cheie sau fraze

Pagina Web corespunz toare motoarelor de c utare, con in o cutie


text în care se tasteaz un cuvânt cheie sau o fraz care caracterizeaz
subiectul c utat. Dup tastare se d comanda Search i astfel se lanseaz în
execu ie procesul de c utare a paginilor Web în care apare subiectul
specificat. Rezultatul c ut rii este o list care con ine adresele paginilor
Web în care apar informa ii despre subiectul c utat.

2 Copiere de texte, URL-uri i imagini dintr-o pagin Web


într-un document

Por iuni de text, hyperlink-uri i imagini con inute în pagina Web


curent pot fi copiate într-un document (Word), al calculatorului propriu.
Pentru a potea efectua aceste copieri sunt necesare urm toarele etape:
-210-

- Se navigheaz la pagina Web din care se va copia o informa ie


- Se selecteaz blocul care urmeaz a fi copiat. Pentru copierea
întregii pagini se va da comanda:
o Cale: Edit Select All
- Din meniul Edit Copy
- Se deschide documentul destina ie i pentru inserarea informa iei
se utilizeaz comanda:
- Cale: Edit Paste

3 Salvarea unei pagini Web pe calculatorul propriu

Pagina Web curent poate fi salvat într-un fi ier al calculatorului


utilizat, în vederea analiz rii ei ulterioare, adic , în regim offline –
calculatorul nu mai este conectat la Internet.

Fig. 6.7 Salvare pagin Web pe calculator

Pentru salvarea paginilor Web se va utiliza urm torul algoritm,


Fig. 6.7:
- Pe desktop-ul calculatorului este deschis pagina Web care
urmeaz a fi salvat
- Cale: File Save As se afi eaz fereastra de dialog cu numele
Save Web Page
o Din lista combinat Save in se stabile te unitatea i
directorul în care se va salva pagina curent
o În cutia de text File name se introduce numele cu care se
salveaz pagina Web
-211-

o Din lista combinat Save as type se stabile te tipul


fi ierului de salvare (htm, html, txt)
o Din lista combinat Encoding se selecteaz tipul de
caractere utilizat în procesul de salvare
- Se ac ioneaz butonul Save

Desc rcarea unui fi ier/imagini/produs software dintr-o


pagin Web pe calculatorul propriu

1 Dac pagina Web deschis con ine un hyperlink, prin activarea


meniului local (clic dreapta pe mouse), se d comanda Save Target As.
Aceast comand va afi a trei ferestre de dialog:
- File Download – programul de navigare determin informa ii de
baz despre fi ierul care se va desc rca (dimensiunea fi ierului,
rata de transfer, timpul de desc rcare estimat)
- Save As – utilizatorul va specifica informa ii referitoare la locul de
salvare al fi ierului care se va desc rca (unitatea i calea utilizat ,
numele fi ierului) se va demara procesul de salvare prin
ac ionarea butonului de comand Save
- Fereastra de dialog care indic evolu ia procesului de desc rcare

2 Dac pagina Web deschis con ine o imagine care nu este


asociat unui hyperlink, prin activarea meniului local se va da comanda
Save Picture As. Aceast comand afi eaz fereastra de dialog Save
Picture, care con ine:
- În cutia de text File name se încarc automat numele imaginii
indicate, nume care poate fi modificat de utilizator
- Lista Save as type con ine tipul imaginii indicate
- Lista Save in permite stabilirea unit ii i c ii care se vor utiliza în
procesul de salvare a imaginii
- Se va demara procesul de salvare prin comanda Save.

3 De pe Internet se pot desc rca pe calculatorul propriu produse


software. Prima dat se localizeaz programul care se va desc rca, dup
care se efectueaz clic pe hyperlink-ul etichetat cu Download. Se afi eaz
fereastra de dialog în care utilizatorul poate opta pentru deschiderea sau
salvarea fi ierului. În procesul de salvare se vor respecta pa ii de mai sus.
Pentru a începe procesul de instalare a programului desc rcat se va
executa un dublu clic pe fi ierul cu numele Install.exe sau Setup.exe.
-212-

6.3.2 Imprimarea paginii Web


1 Preg tirea imprim rii paginii Web actuale

Înainte de imprimarea propriu-zis se recomand , Fig.6.8:


- Configurarea paginilor
de hârtie pe care se va
imprima
o Cale: File
Page Setup
- Vizualizarea paginii
înaintea imprim rii
o Cale: File
Print Preview

Fig. 6.8 Preg tirea imprim rii

2 Imprimarea paginii Web actuale

Dup ce au fost stabilite op iunile referitoare la pagina utilizat în


imprimare i s-a dat comanda de examinare a paginii înainte de imprimare,
se poate demara procesul de imprimare propriu-zis a paginii Web, Fig. 6.9:
- Cale: File Print se afi eaz fereastra de dialog cu numele
Print în care se configureaz op iunile de imprimare
- Pentru lansarea în execu ie a procesului de imprimare se
ac ioneaz butonul de comand Print.

Observa ie:
Înainte de lansarea opera iei de imprimare se recomand
dezactivarea func iei de imprimare a culorilor i a imaginilor de fundal. În
cazul imprim rii acestora textul va fi probabil mai lixibil dar, în acela i
timp, consumul de consumabile este mai mare.
Dezactivarea func iei de imprimare a culorilor i imaginilor de
fundal:
- Cale: Tools Internet Options
- Se deschide fereastra de dialog în care se selecteaz fila Advanced
o În sec iunea Printing se deselecteaz caseta Print
background colors and images
-213-

Fig. 6.9 Imprimarea paginii Web

6.4 Po ta electronic
Unul dintre cele mai complexe sisteme care in Internet-ul în via
este po ta electronic . Email-ul (engl. electronic mail), cum este
cunoscut în mod curent, reprezint cel mai popular serviciu Internet. El
presteaz servicii de curier i factor po tal, permi ând comunicarea i
transmiterea de informa ii între utilizatori indiferent de localizarea
geografic i de fusul orar la o vitez remarcabil .

6.4.1 Bazele utiliz rii email-ului


Po ta electronic reprezint modalitatea electronic de
coresponden prin care una sau mai multe persoane schimb mesaje în
format text, eventual cu ata are de fi iere (grafice, audio/video etc.).
Adesea termenul de email este confundat cu cel de mesagerie electronic .
Cel din urm furnizeaz o gam variat de servicii prin aplica ii legate de
circuitul informa ional sub forma formularelor electronice, a fax-urilor, a
convoc rilor, a planific rilor etc. Astfel, în mod evident, po ta electronic
este una dintre aplica iile serviciului de mesagerie electronic .
O adres de e-mail va ar ta întotdeauna de forma:

nume_utilizator@adres _calculator

Prima parte con ine identificatorul utilizatorului dup cum este el


înregistrat pe calculatorul unde este creat c su a po tal , iar a doua parte
(cea de dup @) reprezint informa iile de identificare în Internet a
-214-

calculatorului unde se afl c su a po tal (mail-server), organiza ia de care


apar ine sau ara unde este situat. Cele dou p r i ale adresei sunt desp r ite
prin simbolul @ (se cite te at). Numele poate fi orice combina ie de litere
i cifre, f r diferen ieri între literele mari i mici.

6.4.2 Scrisoarea electronic


Email-ul este un mesaj format din trei zone distincte: antetul,
corpul i semn tura.
Antetul (header) este o secven standard de informa ii cu care
începe mesajul po tal: autor (From), destinatar (To), data i ora transmisiei
(Sent/Date), subiect (Subject). Acesta este echivalentul electronic al
plicului, con inând informa iile „ publice" de care întregul sistem de
mesagerie electronic are nevoie pentru a manevra scrisoarea, Fig.6.10:
- From: define te expeditorul i va con ine cu siguran o adres
email ce trebuie folosit dac se dore te trimiterea unui r spuns la
mesaj.
- To: define te destinatarul mesajului prin adresa email (din fericire,
programele actuale ne permit s exprim m adresa i sub o form
mai inteligibil , adic scriind în clar numele persoanei dac
aceasta exist în agenda de adrese). De remarcat c aici pot fi
trecute mai multe adrese email separate prin virgul , efectul fiind
acela c mesajul este transmis tuturor celor din list .
- Cc: Este prescurtarea de la Carbon copy (copie la indigo). Aici
putem scrie adresele persoanelor care vrem s primeasc o copie a
scrisorii. De obicei este vorba de persoane care sunt vizate de
con inutul mesajului, care ar putea fi interesate de informa iile din
mesaj, care monitorizeaz un proiect sau oricine altcineva care
consider m c trebuie s afle con inutul mesajului. Persoanele ale
c ror adrese sunt trecute în câmpul Cc: se mai numesc destinatari
secundari.
- Bcc: Este prescurtarea de la Blind carbon copy (copie
confiden ial ). Ca i în cazul precedent, câmpul poate cuprinde
adresele unor destinatari secundari. Diferen a fa de copia simpl
const în faptul c destinatarii primari i secundari ai mesajului nu
vor ti c mesajul este recep ionat de ace ti coresponden i.
- Sent: afi eaz data i ora transmisiei mesajului.
- Subject: în care este descris pe scurt con inutul mesajului. Apoi
dup o linie liber urmeaz a doua zon care con ine mesajul
email.
-215-

Fig. 6.10 “Plicul” electronic

Corpul (body) este mesajul propriu-zis. Marea majoritate a


aplica iilor de po t electronic au propriul editor de texte cu care poate fi
scris mesajul, iar ultimele versiuni de programe permit inserarea în mesaje
a informa iilor reprezentate în format multimedia i a secven elor HTML,
la fel ca în orice pagin Web.
Semn tura (signature) este o secven standard de informa ii
(autor, domeniile sale de interes, afilieri) care se adaug la sfâr itului
mesajului po tal. Toate aceste informa ii pot fi înregistrate într-un fi ier i
ad ugate automat la sfâr itul mesajului.

6.4.3 Folosirea serviciului email


În multe privin e func ionarea po tei electronice se aseam n cu
serviciile po tale obi nuite. Rolul oficiului po tal este jucat de un
calculator numit server de email. Suntem clien ii acestui server dac
dispunem de un cont pe el. Aceasta implic faptul c avem o adres email
prin care putem fi identifica i i un spa iu de stocare unde sunt memorate
mesajele.
Pentru a trimite i primi mesaje electronice sunt folosite mai multe
protocoale: SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) pentru transferul
mesajelor de la expeditor la server i între servere, respectiv POP3 (Post
Office Protocol) pentru primirea po tei. Un alt protocol care se folose te
pentru email este IMAP (Internet Message Access Protocol), o variant
îmbun t it a POP3.
-216-

În general, furnizorul de servicii de re ea este responsabil pentru


crearea cutiilor po tale. O cutie po tal nu este decât un fi ier pe un server
de email, unde sunt colectate mesajele primite c tre adresele asociate.
Atunci când clientul se conecteaz la server, el transfer mesajele din
aceste fi iere pe calculatorul propriu, fie p strând o copie a lor pe server,
fie tergându-le de pe server

6.4.4 Facilit i email


Exist dou posibilit i de trimitere i primire a mesajelor email pe
Internet:
- 1. folosind un client po tal (mailer). Poate cel mai utilizat client
este Outlook Express al firmei Microsoft, Fig.6.11. Alte aplica ii
populare utilizate pentru a prelua i transmite mesaje sunt
Netscape Messenger, Eudora i Pegasus Mail.

Fig. 6.11 Outlook Express

- 2. prin intermediul unui serviciu de po t prin interfa Web.

1 Func iile clien ilor de email


În linii mari, un client de email trebuie s ne permit s comunic m
cu serverul, s vizualiz m mesajele pe care le primim, s compunem
mesajele pe care le expediem i s ne organiz m într-un mod cât mai
convenabil c su a po tal . Toate aceste func ii sunt îns strâns împletite.
S trecem în continuare în revist cele mai importante:
-217-

Comunicarea. În principiu, aceast func ie se realizeaz automat.


Trebuie totu i s tim c leg tura cu serverul nu este permanent , chiar
dac suntem conecta i cu acesta printr-o re ea. De cele mai multe ori,
conectarea la server se face la anumite intervale de timp, ocazie cu care se
transfer mesajele trimise i se aduc mesajele primite, dup care programul
elibereaz leg tura. Stabilirea acestui interval este l sat la latitudinea
utilizatorului (depinde de num rul mesajelor vehiculate i de calitatea
re elei).
Pentru utilizatorii care sunt conecta i la server prin linie telefonic
închiriat (marea majoritate a celor care utilizeaz calculatorul acas i
sunt conecta i la Internet printr-un furnizor comercial), varianta optim este
conectarea explicit , pentru a minimiza utilizarea liniei telefonice. Este de
amintit c în acest caz, momentul expedierii mesajului nu coincide cu
transmiterea lui efectiv (avem posibilitatea s ne r zgândim).

Vizualizarea. Este o func ie simpl , prin care putem s citim


mesajele. Majoritatea mailere-lor actuale au posibilitatea s afi eze i text
formatat (în principal HTML). Standardele nu sunt înc foarte stabile i se
întâmpl adesea ca viewer-ul clientului nostru de email s nu în eleag
perfect formatarea realizat de mailer-ul corespondentului nostru. i
viceversa.
Singurul aspect mai complex al func iei de afi are este cel legat de
fi ierele ata ate mesajelor. În cazul celor mai multe programe Windows
sau Macintosh, lucrurile se desf oar simplu: în mesaj vor ap rea
simboluri grafice corespunz toare tipurilor de fi iere ata ate. De regul , un
dublu-clic pe acestea lanseaz aplica ia potrivit .

Compunerea. Aceast func ie este realizat cu ajutorul unui editor


specializat, care cuprinde o parte de procesare de text i o parte de comenzi
specifice. Unele programe (de pild Microsoft Exchange) permit utilizarea
unui alt procesor de text (cum ar fi Word for Windows) dar, în general, cel
înglobat este suficient.

R spunsul la mesajele primite. Aceast comand este disponibil


când citim un mesaj sau când am selectat un mesaj dintr-unul dintre
dosarele tematice (vezi mai jos), mesaj pe care-l vom numi în continuare „
original” . Rezultatul comenzii este c se lanseaz compunerea unui nou
mesaj, completându-se îns automat anumite câmpuri ale antetului. În
primul rând, câmpul To: va fi completat (de obicei) cu adresa expeditorului
mesajului c ruia îi r spundem. Dac originalul con ine o adres în câmpul
-218-

Reply-To din antet, atunci aceasta va fi adresa la care va fi trimis mesajul.


În câmpul Subject va fi copiat subiectul mesajului original, dar se va
ad uga în fa „Re:” . În fine, corpul mesajului va fi „ citat” în întregime,
adic va r mâne în editor, dar fiecare linie va fi prefixat de caracterul „ >"
(cazul cel mai comun, dar exist i alte conven ii pentru citare). În felul
acesta putem s r spundem „ punct-cu-punct” , p strând citatele relevante
din mesajul original, putem s scriem o scrisoare compact , l sând la
sfâr it textul original citat integral (astfel încât corespondentul nostru s
poat s - i aminteasc cât mai exact contextul mesajului pe care l-a trimis),
putem s tergem (par ial sau integral) partea citat din mesajul original
etc.

Trimiterea aceluia i mesaj mai multor destinatari simultan.


Spre deosebire de func ia simpl de r spuns unui expeditor, se genereaz
un r spuns adresat tuturor destinatarilor mesajului original ( i, desigur,
expeditorului). Se folose te de obicei atunci când un grup de persoane
dezbat prin email un subiect i fiecare trebuie s afle ce spun ceilal i.
Aceast facilitate permite i crearea a a-numitelor „ liste de discu ii".

Retransmiterea coresponden ei („ cite te i d mai departe"). Se


genereaz un mesaj în corpul c ruia este citat întregul mesaj original, iar
subiectul este prefixat cu „ FW:". Ne r mâne sarcina s complet m
câmpurile rezervate destinatarilor (To, Cc, Bcc). Putem s edit m mesajul
original, s -l coment m etc. Se folose te atunci când vrem s aducem i la
cuno tin a altor persoane con inutul (integral sau par ial) al unui mesaj pe
care l-am primit.

Ata area fi ierelor. Posibilitatea de a ata a unui mesaj fi iere de


orice fel (pagini web, imagini, text, video etc.), f r ca num rul de fi iere
ata ate s fie limitat, este extrem de valoroas . Modalitatea practic de
ata are a unui fi ier la un mesaj se face printr-un dialog de selectare a
fi ierului identic cu cel obi nuit prin care programele ne cer s specific m
fi ierul pe care s -l încarce. Trebuie îns s inem seama i de anumite
aspecte mai delicate, cum sunt codificarea sau dimensiunea fi ierelor
ata ate.
Fi ierele ata ate pot s creasc foarte mult dimensiunea mesajelor
(teoretic nu exist limit superioar ). Este îns posibil ca destinatarul
mesajului, dac acesta este conectat printr-o linie telefonic de slab
calitate (cazul cel mai comun) s stea ore întregi pe linie pentru a desc rca
fi ierele, cu consecin ele de rigoare asupra facturii telefonice. Pe de alt
-219-

parte este posibil ca administratorul serverului de la destina ie s fie în


criz de spa iu de stocare i, în consecin , s limiteze dimensiunea
mesajelor acceptate.

2 Serviciul de po t prin interfa Web


Programul client email este un applet Java, care poate fi rulat de
orice browser Web care „ tie” Java. Acestea ofer oricui, gratuit,
posibilitatea de a- i deschide o c su po tal , oferind în acest scop spa iu
i servicii de administrare. Mai mult, din aceste c su e po tale se pot
accesa i eventualele alte c su e po tale de care utilizatorul dispune.
Avantajul const în faptul c oriunde în lume avem posibilitatea s ne
între inem coresponden a, cu singura condi ie de a avea acces la WWW.
Pe Internet exist multe site-uri care accept g zduirea de conturi
gratuite de email. La alegerea unui astfel de site trebuie avut în vedere
viteza de accesare a site-ului i durata de înc rcare, m rimea c su ei i a
ata amentelor la email acceptate, oferta prezentat în limba român ,
informa iile obligatorii care trebuie furnizate la subscriere, existen a unei
pagini de start sau a informa iilor necesare utiliz rii c su ei po tale etc.
Servicii Web de mail foarte populare sunt Yahoo Mail, Fig.6.12. i
MSN Hotmail, primul oferind utilizatorilor c su e po tale de 100 MB.

Fig. 6.12 Yahoo Mail

Indiferent de modalitatea de accesare a coresponden ei, serviciul


de po t electronic ofer suplimentar urm toarele facilit i:
Destinatar inexistent sau indisponibil. Ce se întâmpl dac ,
dintr-un motiv sau altul (de pild , destinatarul i-a schimbat adresa)
-220-

scrisoarea nu poate ajunge la destina ie? În mod normal, ea este trimis


înapoi. Un mesaj poate la rândul lui s întâmpine anumite dificult i. De
exemplu, unul dintre serverele intermediare este indisponibil, caz în care se
recurge la trasee ocolitoare. Dac serverul destina ie este indisponibil,
expeditorul prime te un mesaj de avertisment de la ultimul server
intermediar, care îns va mai insista un timp (de obicei câteva zile) s intre
în leg tur cu serverul destina ie. Dac adresa este gre it (de pild
destinatarul nu mai are cont pe serverul men ionat), expeditorul prime te
un mesaj prin care este în tiin at de acest lucru.

„Mesaje recomandate” , caz în care expeditorul prime te un


mesaj prin care i se confirm în mod explicit livrarea mesajului c tre
destinatar. Mai mult, unele programe pot solicita destinatarului s confirme
citirea mesajului, dar func ionarea acestei facilit i depinde de programul
client folosit de destinatar.

Mesaje în mod anonim. Pentru aceasta, autorul trebuie s trimit


mesajul c tre o adres anonim , de unde poate s -l retransmit , devenind
astfel liber de sarcini (f r responsabilit i).

Agenda cu adrese. Majoritatea mailer-elor ofer facilitatea de a


stoca adresele coresponden ilor, de cele mai multe ori împreun i cu alte
informa ii (porecle, adresa po tal , numere de telefon i fax de la locul de
munc sau de la domiciliu, data de na tere, observa ii etc.). Facilit ile de
grupare a adreselor (tot un fel de foldere), de sortare i de c utare sunt
comune. Unele programe ofer chiar posibilitatea de a crea i adrese
colective numite i liste de distribu ie.

Folosirea fi ierului cu semn turi. Acesta con ine o semn tur


care va fi ad ugat la sfâr itul mesajului.

Filtrarea mesajelor în func ie de diferite criterii (combinat


uneori cu r spunsuri automate). Posibilitatea de a filtra automat mesajele
este adesea de mare valoare, mai ales atunci când volumul coresponden ei
este mare. Filtrarea se face pe baza unor condi ii specificate de utilizator,
cum ar fi prezen a unui anumit ir de caractere într-unul din câmpurile
antetului sau în corpul mesajului, precum i condi iile în care se aplic (de
pild mesajelor primite sau mesajelor trimise). Dac condi iile sunt
îndeplinite, atunci se execut anumite ac iuni specificate de utilizator (de
exemplu se transfer mesajul într-un anumit folder, i se atribuie o anumit
-221-

prioritate, este redirectat la o anumit adres , se r spunde cu un text


standard etc.).

Notificarea recept rii i a citirii. Înseamn trimiterea automat a


unui mesaj c tre expeditor atunci când mesajul trimis a fost plasat în cutia
po tal a destinatarului, respectiv trimiterea automat a unui mesaj
expeditorului atunci când mesajul original a fost afi at (deci citit) de c tre
destinatar.

Diverse. Imagina ia proiectan ilor a dus la o adev rat infla ie de


facilit i (multe dintre ele complet inutile) oferite de produsele software
actuale. Mai des folosite sunt posibilitatea de a eticheta mesajele pe baza
unor categorii prestabilite, posibilitatea de a le atribui anumite priorit i
(ignorate la transferul de mesaje prin Internet dar poate relevante pentru
destinatar, daca mailer-ul s u le recunoa te), posibilitatea de a programa
printr-un limbaj propriu (de regula scripting) anumite ac iuni, posibilitatea
de a utiliza abloane i „ personalit i multiple" (de exemplu configurarea a
dou sau mai multe stiluri de coresponden : unul pentru mesajele oficiale,
unul pentru coresponden privat etc.), folosirea poreclelor (nicknames) în
locul adreselor po tale (sunt mai u or de memorat) etc.

6.4.5 Gestionarea contului


Dup o perioad de folosire intensiv a po tei electronice, num rul
mesajelor primite i trimise (o copie a fiec rui mesaj trimis se p streaz
local) cre te i ne vine din ce în ce mai greu s ne descurc m printre ele.
Acest aspect este bine cunoscut de produc torii de programe client de
email, a a c din fericire avem la dispozi ie variate posibilit i de
organizare cât mai eficient . Solu ia de baz o reprezint crearea unor
foldere în care putem plasa aceste mesaje. Con inutul unui folder este
vizualizat sub form de tabel, cu un mesaj pe fiecare rând. Plasarea unui
mesaj într-un folder se face fie prin drag-and-drop, fie prin comenzi simple,
specifice programului.
Cele mai multe programe dispun de câteva foldere predefinite.
Astfel, exist întotdeauna un director unde sunt automat plasate noile
mesaje sosite (numit de regula Inbox), un director unde sunt plasate copii
ale mesajelor trimise (numit adesea Outbox) i un director pentru „ ciorne”
, cu mesaje neterminate care vor fi trimise mai târziu (Drafts). În fine, un
alt director predefinit este cel în care se p streaz mesajele pe care le-am
ters (numit Deleted items sau Trash sau altfel). Este bine de tiut c
-222-

mesajele pe care le tergem mai sunt disponibile pân când le tergem


definitiv (cu o comand de genul Empty trash).
În afar de folderele predefinite, avem posibilitatea de a ne crea
propriile foldere, specifice activit ilor pe care le desf ur m. Unele
programe ne permit structurarea ierarhic a directoarelor, astfel încât
acestea ajung s se asemene foarte mult cu structura de directoare a
discurilor, cu diferen a c în locul fi ierelor aici vom g si mesaje.
În cadrul unui folder, avem posibilitatea s sort m mesajele dup
criterii diverse (dup dat , dup numele expeditorului sau al destinatarului,
dup subiect, dup dimensiune etc.). Anumite marcaje ne permit s
identific m cu u urin mesajele care nu au fost înc deschise, cele care
con in fi iere ata ate, cele la care am r spuns, cele pe care le-am trimis mai
departe, cele pe care le-am redirectat etc.
Important este i faptul c orice mesaj poate fi tip rit, salvat în alt
format sau alt loca ie, sau chiar trimis prin fax, f r s conteze dac
destinatarul nu este disponibil în momentul trimiterii mesajului (acesta îl
va primi în momentul conect rii la serverul de mail i recep ion rii tuturor
mesajelor).

6.4.6 Eticheta email


Internet-ul nu este doar o re ea interna ional de calculatoare. El
reprezint , totodat , o comunitate a celor ce schimb informa ii prin
intermediul noilor tehnologii. Rela iile create în cadrul acestei comunit i
pretind o anumit reglementare, instituirea anumitor reguli de conduit la
care cet enii spa iului cibernetic în eleg, de cele mai multe ori, s adere de
bun voie.
Ansamblul de norme i reguli care compune eticheta email se
refer la identitatea utilizatorului, atitudinea sa, scrierea unui mesaj
(con inutul acestuia, formatul, ata amentele etc.) i nu în ultimul rând
eticheta din cadrul listelor de discu ii.
În cele ce urmeaz se prezint cele mai generale „ norme” de
conduit on-line în utilizarea email-ului:
- Verifica i-v email-ul zilnic i r mâne i în limita de stocare a cotei
stabilit de furnizorul de servicii Internet la care a i apelat.
- terge i mesajelor nedorite imediat de vreme ce ele ocup spa iu
de stocare.
- Men ine i num rul mesajelor p strate în cutia de po t electronic
la minim. Mesajele „ excedentare" pot fi transferate în fi iere pe
-223-

discuri sau pe orice suport de stocare i p strate pentru referiri


viitoare.
- Niciodat s nu pleca i de la premiza c email-ul nu este citit de
nimeni în afar de dvs.; exist persoane care au posibilitatea s
citeasc i s v acceseze po ta electronic .
- Scana i-v sistematic sistemul în c utare de viru i, în mod special
atunci când se primesc sau se aduc fi iere de pe alte sisteme,
pentru a preveni r spândirea viru ilor.
- Nu da i niciodat identificatorul i parola de utilizator altei
persoane, exceptând administratorul de re ea.
- Pentru coresponden a cu superiorii este bine s urma i traseele de
procedur normal . De exemplu, nu trimite i o plângere via email
direct c tre vârful organiza iei ( ef de departament), doar pentru c
pute i face lucrul acesta.
- P stra i un comportament profesional i ave i grij ce spune i
despre alte persoane. Email-ul este foarte u or de transmis mai
departe.
- Respecta i intimitatea celorlal i. Este considerat a fi deosebit de
primitiv trimiterea email-urilor personale c tre liste de discu ii sau
în grupuri de tiri f r a avea permisiunea autorului.
- Nu trimite i mesaje înfl c rate (flaming). Mesajele de acest gen
implic folosirea în cadrul comunic rii electronice a criticilor sau
remarcilor insult toare, menite a provoca furie destinatarilor.
- Evita i s trimite i email-uri blocante de band , adic mesaje care
necesit un timp de înc rcare sau de desc rcare foarte mare
datorit ata amentelor de dimensiuni apreciabile.
- Proteja i datele cu caracter personal. Dac trimite i un mesaj mai
multor persoane, este politicos s nu prezenta i fiec reia adresele
de email ale celorlal i destinatari (folosi i câmpurile Cc sau Bcc).
- R spunde i în timp util la mesaje.

Pentru conceperea mesajului trebuie avute în vedere urm toarele


aspecte:
- Nu uita i s începe i fiecare mesaj cu o formul de salut.
- Men ine i paragrafelor i mesajele scurte i la obiect, respectând
ortografia i gramatica limbii în care scrie i.
- Nu folosi i format ri excesive în mesaje de email, cum ar fi
combina ii de fonturi diferite în diverse stiluri de formatare.
Dimensiunea mesajului i timpul de desc rcare vor cre te. Pe de
alt parte, clientul de email al destinatarului s-ar putea s nu
-224-

afi eze corect toate op iunile de formatare. De aceea este bine s


v scrie i mesajele în mod text, evitând pe cât posibil formatul
HTML.
- Scrie i un singur subiect într-un mesaj. Pentru mesajele lungi
folosi i la început un cuprins al con inutului i marca i începutul
fiec rei sec iuni printr-un titlu.
- Include i o semn tur la sfâr itul mesajelor email, deoarece
destinatarul s-ar putea s nu v cunoasc personal. Semn tura este
bine s includ numele, func ia i afilierea, precum i adresele de
email sau Web (dac exist ), dar nu trebuie s dep easc 6 linii.
Informa ii op ionale pot s cuprind adresa i num rul personal de
telefon sau mobil.
- Nu scrie i corpul mesajului cu litere mari decât pentru a scoate în
eviden un punct important sau pentru a face distinc ia de un titlu.
A scrie cu litere mari cuvinte întregi este considerat în general ca
fiind vorba de o ofens (se ridic vocea la interlocutor!).
- Se pot utiliza * astericsurile * în jurul unui cuvânt pentru a sublinia
o anumit idee.
- Se poate folosi simbolul underscore (_) înainte i dup titlul unei
c r i.
- Lungimea unei linii de mesaj este bine s se limiteze la circa 65-70
de caractere (o linie ecran) i în general s se evite caracterele de
control.
- Când cita i o alt persoan elimina i tot ceea ce nu are leg tur
direct cu r spunsul. Nu l sa i programul de po t electronic s
citeze în mod automat întregul corp al mesajului la care se
r spunde dac nu este necesar. Nim nui nu-i convine s citeasc
un mesaj citat lung pentru a treia sau a patra oar , pentru a fi urmat
de un r spuns de doar o linie.
- Toate referirile i sursele trebuie citate i respectate acordurile de
licen iere i copyright.
- Pentru fi ierele ata ate preciza i numele, dimensiunea i aplica ia
în care a fost creat.
- Folosi i umorul sau sarcasmul cu m sur ! F r o comunicare fa -
în-fa glumele pot fi luate drept critici.
- Adopta i un ton pozitiv i evita i cuvintele negative (anti,
împotriva, contra etc.).
- Ve tile proaste se transmit la începutul mesajului, în mod clar, f r
ambiguit i, sus inând o atitudine pozitiv fa de problema în
cauz .
-225-

- i nu uita i! Ceea ce este scris - scris r mâne.

6.4.7 Avantaje i limite


Email-ul are reputa ia celei mai îndr gite aplica ii în contextul
Internet-ului. Red m în continuare cele mai importante elemente care au
f cut din acest sistem de mesagerie standardul comunic rii on-line:
- Email-ul este cel mai simplu, mai rapid i mai r spândit instrument
de comunicare al Internet-ului fa de celelalte medii tradi ionale
de transmitere a mesajelor.
- Email-ul salveaz timp. Deservirea este prompt (de ordinul
câtorva minute sau chiar secunde, depinzând i de configura ia
serverului de mail). Dac se întâmpl ceva deosebit i mesajul nu
î i atinge destina ia, el este întors emitentului cu o not explicativ .
- Email-ul este mult mai ieftin. Dup amortizarea costului ini ial al
conect rii la Internet i al instrumentului prin care se efectueaz
coresponden a utilizarea emailului este practic gratuit .
- Prin e-mail se pot transmite orice tip de date (text, sunet, grafic ,
video).
- Po ta electronic este un mijloc de comunicare asincron deoarece
nu este necesar prezen a simultan a coresponden ilor.
R spunsurile se primesc dup o anumit perioad de timp iar
destinatarul nu trebuie s fie în fa a calculatorului când sose te
mesajul (ca la telefon) i nici m car calculatorul nu trebuie s fie
pornit (ca la fax).
- Email-urile sunt schimbate în mod dinamic ceea ce le permite s
fie simple, la obiect, mai pu in standardizate i cu dialoguri mult
mai explicite, iar prin anularea formulelor standard ale clasicelor i
lentelor scrisori las un spa iu de exprimare mult mai liber.
- Un mesaj poate fi adresat unei persoane sau unui grup de oameni.
- Email este un mijloc ecologic (salvând p durile de la t iere). Nu
necesit hârtie (în cazul în care nu se dore te tip rirea mesajelor),
nici plicuri sau timbre.
- Email-ul ajut la organizarea activit ii. Mesajele primite sau
transmise pot fi arhivate, imprimate, pot fi ordonate dup anumite
criterii. Se poate realiza i o selec ie autonom a mesajelor la
primire în func ie de anumite criterii, de exemplu, dup emi tor
precum i transmiterea copiilor unui mesaj uneia sau mai multor
persoane. Un mesaj primit poate fi transmis unei alte persoane în
forma recep ionat sau poate fi modificat sau înso it de comentarii.
-226-

- Comunic rile realizate prin intermediul po tei electronice au un


caracter privat.
- Po ta electronic permite men inerea contactului cu prietenii i
familia.
- Email-ul desfiin eaz barierele legate de distan i timp.
- Datorit simplit ii i eficien ei sale, email-ul a fost astfel adoptat
de un mare num r de persoane fizice fiind rapid integrat în afaceri
i comer .

Cel mai întrebuin at, cel mai folositor, dar i cel mai prost utilizat
instrument de re ea este email-ul, etichetat de unii drept arma mortal a
Internet-ului. Po ta electronic a devenit atât de indispensabil în mediul
de afaceri încât exist persoane care men in leg tura cu clien ii sau
furnizorii numai prin intermediul ei. Dar a a cum se întâmpl cu cele mai
utilizate instrumente de comunicare oamenii pot s i abuzeze de ele,
garan ia unei utiliz ri corecte fiind cunoa terea nu numai a avantajelor ci i
a limitelor acestora.
Principalele dezavantaje ale utiliz rii po tei electronice se refer
la:
- Acces – utilizatorul este condi ionat de existen a unei conexiuni
Internet.
- Cost. Nici un serviciu de e-mail nepl tit nu este atât de gratis cum
pare. Companiile care ofer asemenea servicii au întotdeauna de
câ tigat, fie beneficii palpabile (bani percepu i de la alte companii
pentru servicii de reclam ), fie beneficii de imagine (impunerea
numelui pe pia , clien i mul umi i etc.).
- Depersonalizarea comunic rii. Cel mai izbitor element este
redenumirea expeditorului i destinatarului cu prepozi iile „ de la”
(from) i „ c tre” (to).
- Ca mediu electronic de interac iune po ta electronic este mult mai
s rac ca mijloace de expresie, cuvântul fiind unicul instrument de
comunicare chiar dac se pot ata a fi iere de sunet i imagine.
- Utilizarea abuziv . Internau ii se plâng, în mod constant, de câ iva
ani de primirea unor mesaje nesolicitate, de la reclame pân la
fi iere enorme cu fotografii, scrisori lan , scheme piramidale,
glume sau alte informa ii consumatoare de memorie i timp de
conectare la Internet. Un loc aparte îl ocup trimiterea de mesaje
comerciale nesolicitate – fenomen denumit spamming (spam –
engl.), un fel de cangren electronic pentru cutia po tal a
-227-

utilizatorilor, chiar dac avem libertatea de a ignora sau terge


aceste mesaje.
- Viru i. Spam-ul constituie i o surs de infectare viral . Utilizarea
unui program pentru triajul po tei electronice care sose te la server
conform criteriilor definite de utilizator reprezint o problem
riscant deoarece prin instalarea de filtre în servere se risc
pierderea unor mesaje dorite. Un alt vehicul de împr tiere a
viru ilor o reprezint fi ierele ata ate. Remediul const în
instalarea de aplica ii antivirus pe calculatoarele utilizatorilor i
firewall-uri pe serverele de mail.
- Formatul HTML. O alt problem o reprezint faptul c din ce în
ce mai multe mesaje electronice sunt redactate în format HTML,
care este mult mai „ greu“ decât clasicul format text. Acest
fenomen poate genera o cre tere de 100%a costurilor de stocaj
pentru companii. Pe de alt parte clien ii mai vechi de email nu pot
citi decât mesaje text.
- Lipsa comunic rii fa -în-fa este compensat într-o anumit
m sur de emoticoane.

6.4.8 Securitatea po tei electronice


Securitatea coresponden ei electronice este de obicei sc zut în
compara ie cu alte medii, mesajele putând fi interceptate, voit sau din
eroare, de c tre persoane neautorizate sau de c tre administratorii
sistemelor de calcul.
Cele patru scopuri de baz în ceea ce prive te securitatea sunt:
confiden ialitatea (p strarea informa iei departe de utilizatorii
neautoriza i), autentificarea (determinarea identit ii partenerului înainte
de comunica ie), nerepudierea (dovedirea partenerului c el este acela
care a trimis datele) i controlul integrit ii (siguran a faptului c datele
nu au fost modificate).

1 Confiden ialitatea mesajelor protejeaz con inutul mesajelor


împotriva citirii lor neautorizate, de c tre alte persoane decât receptorii
specifica i de emi tor. Obiectivul acestei protec ii îl constituie fie
ascultarea i înregistrarea neautorizat a traficului de pe liniile de
comunica ii, fie posibilitatea accesului la cutiile de scrisori. Toate
programele de mesagerie electronic oblig utilizatorul s foloseasc o
parol pentru a- i proteja intimitatea coresponden ei. Ca regul general
este bine s fie alese parole care s nu poat fi u or ghicite i s nu fie
-228-

încredin ate nim nui. Trebuie îns spus din capul locului c , la ora actual ,
nu exist nici o garan ie c nimeni nu are posibilitatea s ne citeasc
mesajele, ba chiar s scrie unele în locul nostru.
O alt modalitate prin care ne putem ap ra de intruziuni o
reprezint cifrarea mesajelor, ceea ce presupune îns o în elegere
prealabil cu coresponden ii (ceea ce nu este nici u or i nici sigur). O
cale mai u oar o reprezint criptarea cu chei publice i chei private. În
acest scop se poate utiliza programul numit PGP (Pretty Good Privacy). De
re inut: faptul c cineva î i cifreaz coresponden a nu înseamn c are ceva
de ascuns. Dreptul la intimitate este recunoscut oric rui
cet ean i fiecare trebuie s -l apere.

2 Autentificarea originii mesajului protejeaz identitatea


expeditorului unui mesaj. Este tiut faptul c în mediul on-line nimic nu
este mai simplu decât însu irea unei alte identit i. Ac iunea de a falsifica
caracteristicile unui sistem sau program pentru a imita o alt entitate din
re ea se nume te spoofing. Metoda este folosit pe scar larg de spameri
pentru a- i ascunde identitatea. Pentru a rezolva aceast problem de
securitate, companii precum Microsoft i Yahoo încearc s elaboreze
sisteme pentru autentificarea automat a expeditorilor mesajelor e-mail, fie
prin criptare pentru a semna digital mesajele, fie prin verificarea într-o
baz de date a furnizorului de servicii dac mesajul provine într-adev r de
la adresa indicat în câmpul expeditorului.

3 Nerepudierea mesajelor prin dovedirea originii. Împiedicarea


nerecunoa terii mesajului de c tre expeditor, serviciu care garanteaz
integritatea i originea datelor din punctul de vedere al expeditorului, nu al
destinatarului. Se împiedic astfel ca expeditorul adev rat al unui mesaj de
po t electronic s nege trimiterea scrisorii.

4 Integritatea leg turii în re ea furnizeaz receptorului siguran a


c mesajul primit este identic cu mesajul emis la origine. Acest serviciu
protejeaz împotriva unor atacuri care vizeaz modificarea mesajelor aflate
în tranzit prin re ea.

5 Semn tura electronic este unul din cele mai importante


mecanisme de securitate electronic . Ca i semn tura privat , semn tura
electronic poate fi folosit pentru stabilirea identit ii semnatarului. Mai
mult, poate garanta c , dup ce a fost aplicat semn tura, con inutul
documentului nu a fost alterat. Majoritatea procedeelor de semn tur
-229-

electronic se bazeaz pe criptografia prin cheie public . Semn tura


electronic este de fapt un cod inclus în mesaj i calculat plecând de la
cheia privat a emi torului i a con inutului mesajului. Dac acesta nu este
intact, nu exist nici o garan ie asupra autentific rii mesajului primit i
destinatarul va fi avertizat.

6 Pe de alt parte, configur rile implicite ale unui client de email


nu sunt uneori suficient de puternice pentru a opri diverse mesaje malefice
asociate cu viru ii sau farsele virale. Una dintre cele mai frecvente c i de
infectare este prin intermediul fi ierelor ata ate mesajelor. Existen a pe
calculatorul utilizatorului a unei aplica ii antivirus este absolut obligatorie.

7 În ceea ce prive te comunicarea prin email la locul de munc ,


tendin a curent este ca firmele s - i în tiin eze angaja ii despre politica de
confiden ialitate i de monitorizare a comunica iilor email. Chiar dac
un angajat este sau nu informat despre aceast practic , supravegherea
electronic a comunic rii prin email poate duce la impunerea de m suri
disciplinare (sau chiar la concediere) în cazul în care ac iunile on-line ale
angajatului nu corespund politicii companiei.
-230-

Bibliografie

1. Bucerzan D., Vulpe A., Lec ii de utilizare a calculatoarelor , Editura


Albastr , Cluj, 2000.
2. Chiorean L., Chiorean M., PC Ini iere Hard i Soft , Editura Albastr ,
Cluj, 1999.
3. Florea M., Gîju A., Manafu G., Stelea G., Ini iere în utilizarea
calculatoarelor. Teste i Aplica ii. Editura Arves, Bucure ti, 2003.
4. Florea M., C linoiu A., Manafu G., Microsoft Office Excel-Teste i
Aplica ii. Editura Arves, Bucure ti, 2003.
5. Kovacs S., Word 2000 Func ii de baz , Editura Albastr , Cluj, 2000.
6. Kovacs S., Excel 2000 Ghid de utilizare, Editura Albastr , Cluj, 2001.
7. Kovacs S., Istenes A., Universul Internet, Editura Albastr , Cluj, 2000.