Sunteți pe pagina 1din 90

1

MARIANA OPRICAN

Drept administrativ roman-partea generala


CURS ID

Cuprins Cap I Administratia publica --------------------------------------------Pag 5


De!initia si trasaturile administratiei publice --------------------------------pag " # Sensurile si s!era de cuprindere a administratiei publice ----------------pag$" % De!initia administratiei publice -------------------------------------------------pag & ' Corelatia e(ecutiv-administratie publica-------------------------------------pag$ & 5 De!initia dreptului administrativ----------------------------------------------pag$ # ) *este de autoevaluare------------------------------------------------------------pag$ %

Cap$ II I+voarele dreptului administrativ-----------------pag$


I+voarele !ormale nescrise ale dreptului administrativ----------------pag$ " # I+voarele !ormale scrise ale dreptului administrativ--------------------pag$ #, % *este de autoevaluare------------------------------------------------------------pag$#'

Cap$ III Norma de drept administrativ--------------------pag$ #Structura normei de drept administrativ----------------------------------pag$ % # Clasi!icarea normelor de drept administrativ----------------------------pag$ %% % Codi!icarea normelor de drept administrativ----------------------------pag$ %% ' *este de autoevaluare----------------------------------------------------------pag$ %5

Cap$ I. Raporturile de drept administrativ---------------pag$ %&


De!initia raporturilor de drept administrativ----------------------------pag$ ', # Clasi!icarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ------pag$ ', % *este de autoevaluare----------------------------------------------------------pag$ '#

Cap$ . Actul administrativ---------------------------------pag$ ''

De!initia si trasaturile actului administrativ---------------------------pag$ ') # Clasi!icarea actelor administrative-----------------------------------------pag$ '& % /orma actelor administrative-----------------------------------------------pag$ '5 Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative------------pag$ 5, ) /orta 0uridica a actelor administrative------------------------------------pag$ 5# " 1!ectele 0uridice ale actelor administrative-----------------------------pag$5% & Suspendarea actelor administrative--------------------------------------pag$ 5' - Revocarea actelor administrative-----------------------------------------pag$ 55 , Anularea actelor administrative-----------------------------------------pag$ 5" Ine(istenta actelor administrative--------------------------------------pag$ 5& # Contractul administrativ-------------------------------------------------pag$ 5& # *este de autoevaluare-----------------------------------------------------pag$ ),

Cap$ .I *eoria generala a controlului e(ercitat asupra administratiei publice--------------------------------------------------------pag$ )) De!initia notiunii de control------------------------------------------------pag$)& # /undamente constitutionale ale controlului e(ercitat asupra administratiei publice-)& % Clasi!icarea !ormelor de control e(ercitat asupra administratiei publice------", ' 2urisdictia administrativa si actul administrativ 0urisdictional-------------------pag$ " 5 *este de autoevaluare----------------------------------------------------------------------pag$ "'

Cap$ .II Domeniul public--------------------------------------------pag$ ""


De!initia si trasaturile domeniului public--------------------------------------------pag$ "# Regimul constitutional al proprietatii$ Relatia domeniu public-proprietate publica-&,

% Regimul 0uridic aplicabil domeniului public-----------------------------------------------pag$ &, ' *este de autoevaluare---------------------------------------------------------------------------pag$ &#

Cap$ I Administratia publica


De!initia si trasaturile admnistratiei publice si ale dreptului admnistrativ # Sensurile si s!era de cuprindere a notiunii de administrtie publice- pag # # De!initia administratiei publice-pag$ % Corelatia e(ecutiv-administratie publica-pag$ 5 De!initia dreptului admnistrativ) *este de autoevaluare

Obiective Deprinderea le0era a notiunilor introductive in scopul utili+arii lor pe parcursul etapelor de studiu Asimilarea conceptului de administratie publica si a sintagmei autoritati administrative3 rolul ocupat de acestea in sistemul statal Relationarea notiunilor deprinse cu practica

Cap$ I

Administratia publica
Sensurile si s!era de cuprindere a notiunii de administatie publica Sens formal, organic-administratia reprezinta un ansamblu de autoritati si institutii publice care realizeaza, pe baza si in vederea executarii legii, o activitate cu un anumit specific Sens material-reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legilor de catre autoritatile ce compun acest sistem !stfel, in actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita de doua mari categorii de autoritati" a# autoritati de natura centrala b#autoritati autonome locale a# !utoritati de natura centrala " presedintele si guvernul ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului autoritati ale administratiei centrale autonome institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor sau altor autoritati centrale autonome prefectul serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate, conduse de prefect b# !utoritati autonome locale" 1 !utoritati deliberative-consiliile $udetene, consiliile locale 2 !utoritati executive-primarii, presedintele consiliului $udetean 3 %rganisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau $udetean, cum ar fi societati comerciale si regii autonome de interes local sau $udetean, infiintate sau reorganizate prin &otarari ale consiliilor $udetene sau locale, asociatii de dezvoltare intercomunitara, furnizori de servicii sociale de drept public ori privat

'

De!initia si trasaturile administratiei publice

!dministratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile admnistratiei publice precum si de alte autoritati publice sau persoane $uridice de drept privat imputernicite de cele administrative prin care, in regim de putere publica, se executa legea, in sens material, concret sau prin emiterea de acte normative sau se presteaza servicii publice (eci, puteti desprinde din definitie trasaturile administratiei publice" )ele referitoare la obiectul sau, care consta in executarea legii fie in sens material, concret sau prin emiterea unor acte normative cu o forta $uridica inferioara legii ca act $uridic al *arlamentului sau egala cu a legii, in cazul ordonantelor de +uvern (e asemenea, obiectul poate consta si in prestarea de servicii publice, in limitele legii, de catre societati comerciale, regii autonome precum si de catre alti furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat

% a doua trasatura vizeaza autoritatile publice care o infaptuiesc, fie ca sunt situate la nivel central sau local % ultima trasatura releva regimul $uridic specific care o caracterizeaza si anume regimul de putere publica, regim care presupune ansamblul unor prerogative specifice autoritatilor administrative si prin intermediul carora interesul public dobandeste preeminenta fata de interesul privat

Corelatia e(ecutiv-administratie publica

,ntre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul proxim la diferenta specifica ,n sistemul constitutional actual executivul inseamna bicefalism, respectiv *resedinte si +uvern -xecutivul presupune acea functie a statului , distincta de puterea legislativa si $udecatoreasca, prin care se asigura executarea legii, in acceptiunea larga a termenului -l are o sfera mult mai cuprinzatoare decat administratia publica, incluzand in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva !dministratia reprezinta un segment al executivului, fara a se suprapune cu acesta

. -xecutivul presupune doua dimensiuni" a#guvernarea care inseamna /0a lua decizii esentiale care anga$eaza viitorul natiunii00 b#administratia, care presupune indeplinirea sarcinilor cotidiene

11 ' *este de autoevaluare 1 !dministratia desemneaza" a-#n sens formal, organic-autoritatile publice investite cu sarcini administrative" b#in sens material-functional-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile publice" c#in sens formal, organic-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile publice" d#in sens material, functional-autoritatile publice investite cu sarcini administrative

2 !dmnistratia publca reprezinta" a#numai admnistratie centrala" b#numai administratie publica locala" c#atat admnistratie centrala cat si admnistratie publica locala

3 ,dentificati care dintre autoritatie urmatoare reprezinta autoritati ale administratiei publice centrale" a#*resedintele si +uvernul" b#consiliul $udetean si presedintele consiliului $udetean" c#primarul si consiliul local

4 ,dentificati care dintre autoritatile urmatoare au caracter autonom" a#consiliul local si consiliul $udetean" b#serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate" c#prefectul

5 -xecutivul presupune" a#numai guvernarea"

11 b#numai administratia" c#guvernarea si administratia

6 !dministratia publica are urmatoarele componente" a#executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii" b# executarea legii si elaborarea de acte normative" c#executarea legii si solutionarea de litigii

7 !dministratia publica reprezinta o activitate prin care se executa legea si se presteaza servicii publice" a#in regim de drept public" b#in regim de drept privat" c#atat in regim de drept public cat si in regim de drept privat

' ,ntre conceptele de executiv si admnistratie publica exista o corelatie" a#de la intreg la parte" b#de la parte la intreg" c#sunt sinonime

. ,n sistemul constitutional actual, executivul este" a#bicefal, fiind format din *resedinte si +uvern" b#este format doar din +uvern" c#este format numai din *resedinte

11 Serviciile publice deconcentrate sunt conduse de"

12 a#prefect" b#presedintele consiliului $udetean" c#primar

13

De!initia dreptului admnistrativ

(reptul admnistrativ reprezinta o ramura a dreptului public care reglementeaza raporturile din sfera admnistratiei publice active, raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice, cu particularii, cele care privesc organizarea si functionarea ei, precum si cele de natura conflictuala dintre admnistratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor legitime, pe de alta parte (in continutul definitiei se desprind urmatoarele precizari Sintagma /0administratie00trebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu, in care se include atat autoritati publice centrale cat si cele autonome locale cat si agentii privati autorizati sa presteze servicii publice *recizam ca este vorba de o ramura a dreptului public (reptul admnistrativ reglementeaza doua categorii de relatii sociale" 1 #cele care concretizeaza cele trei dimensiuni ale admnistratiei publice active anume a#executarea legii b#emiterea de acte normative cu forta $uridica inferioara legii, in executarea legii ca act $uridic al *arlamentului c#prestarea de servicii publice ,in limitele legii 2# cele de natura conflictuala dintre autoritatile administrative, pe de o parte, si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte

14

*este de autoevaluare

1 (reptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza a#numai raporturile din sfera admnistratiei publice active" b#raporturile din sfera admnistratiei publice active si conflictuale" c#numai raporturile din sfera admnistratiei publice conflictuale

2 (reptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza"

15 a#raporturile conflictuale dintre administratia publica activa si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime" b#raporturile conflictuale dintre administratia activa si persoanele vatamate numai in drepturile lor" c#raporturile conflictuale dintre admistratia publica activa si persoanele vatamate numai in interesele lor legitime 3 (reptul admnistrativ este o ramura de drept care apartine a#dreptului public" b#dreptului privat" c#este o ramura de drept de sine statatoare

4ibliogra!ie
.erginia .edinas-(rept admnistrativ, -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti , 211. Antonie Iorgovan-5ratat de drept admnistrativ, vol 1 si 2, editia a ,,, a, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2111 Anton *railescu-(rept admnistrativ, -d a ,, a, -d !ll 4ec6, 4ucuresti ,2115

16 Ale(andru Negoita-(rept administrativ, -d Silv7, 4ucuresti, 1..7 Cristian Ionescu-)onstitutia 8omaniei, 9egea de revizuire comentata si adnotata, cu dezbateri parlamentare, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2113 5egea admnistratiei publice locale # 56#,, 7 modificata si complectata

Cap$ II I+voarele dreptului administrativ

I+voare !ormale nescrise ale dreptului administrativ # I+voare !ormale scrise ale dreptului administrativ

,zvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ" )utuma sau obiceiul $uridic 3urisprudenta

17 (octrina ,zvoarele formale scrise ale dreptului admnistrativ )onstitutia si legile constitutionale 9egea organica si legea ordinara %rdonanta si &otararea de +uvern %rdinul prefectului !ctele admnistratiei locale 5ratatele internationale

Obiective

1'

-cunoastere e(acta a legislatiei care !undamentea+a principiile organi+arii si !unctionarii administratiei publice - utili+area notiunilor dobandite in acest capitol in scopul asimilarii le0ere a unor cunostinte viitoare

Cap$ II I+voarele dreptului administrativ

I+voarele !ormale nescrise ale dreptului admnistrativ Cutuma sau obiceiul 0uridic

1. 8eprezinta uza$ul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere $uridic *entru ca obiceiul sa fie izvor de drept se cer indeplinite doua conditii" a#sa fie indelungat b#sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii 5ara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este -lvetia (octrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru ca obiceiul sa reprezinte o norma $uridica" a#practica indelungata" b#sentimentul unanim al caracterului obligatoriu ,n :ranta se considera ca obiceiul nu poate sa $oace decat un rol minim ,n +ermania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale, insa aplicarea lui depinde de folosirea prelungita si continua, precum si de credinta celor care participa ca aceasta folosire este legal $ustificata ,n ,talia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si preater legem ,n ,rlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale dreptului ;n %landa dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil izvor de drept, dar nu in cazul dreptului administrativ ;n 8omania, obiceiul poate constitui izvor de rang constitutional, dar in materia dreptului civil !stfel, potrivit art 44, alin 6 din )onstitutie, /0dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului 00 !rt 121 alin 1 din )onstitutie reglementeaza principiile care guverneaza admnistratia publica locala *rincipiul autonomiei locale permite ca anumite practici specifice locului sa capete in timp semnificatia unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia publica 5otusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara noastra obiceiul nu are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ 2urisprudenta 8eprezinta modul in care instantele interpreteaza legea

21 -xista state unde $urisprudenta constituie izvor de drept ,n :ranta doctrina admite ca,00 dintre cele trei izvoare nescrise ale dreptului, $urisprudenta, in dreptul administrativ, ramane singura direct creatoare 00 (octrina franceza apreciaza ca, acest rol al $udecatorului de a crea norme de drept, il transforma pe acesta in $urislator ,n practica, atunci cand )onsiliul de Stat consacra o regula, ea este respectata + <edel afirma ca /0dreptul administrativ este un drept facut esential de $udecator 00 ,n !nglia dreptul administrativ general poate fi gasit in primul rand in $urisprudenta precedentelor ,n 4elgia, $urisprudenta, cu precadere cea care apartine )onsiliului de Stat este considerata ca avand un rol decisiv pentru dreptul administrativ ,n ,rlanda $urisprudenta este asezata pe acelasi plan cu actele *arlamentului din punct de vedere al valorii ei de izvor de drept ,n *ortugalia $urisprudenta administrativa nu are aceeasi semnificatie de care se bucura in :ranta iar in Spania nu este recunoscuta ca izvor de drept ,n 8omania asistam, in prezent la o contributie deosebita a instanteleor de contencios administrativ la consolidarea statului de drept -ste posibil ca, in viitor si in tara noastra solutiile pronuntate de instantele de contencios administrativ sa capete o pondere insemnata ca si in :ranta

Doctrina 8eprezinta literatura de specialitate Scoala franceza exprima teza ca opinia unui $urist, a unui numar de $uristi, nu are, prin ea insasi, forta $uridica obligatorie ,nsa un mare numar de reguli pe care legea sau $urisprudenta le-a transformat in drept pozitiv isi au originea in lucrarile autorilor de drept !stfel se recunoaste contributia deosebita a autorilor de drept in dezvoltarea dreptului public francez *otrivit autorilor francezi, sarcina doctrinei, cu precadere in dreptul admnistrativ francez, care nu este codificat si este in mare masura $urisprudential, consta in" a#a organiza acest drept de o maniera sistematica, dega$and principiile care inspira solutii legislative si $urisprudentiale b#de a divulga, de a face cunoscut dreptul prin lucrari, articole c#de a $udeca, a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul social pe care-l urmareste, al conformitatii sale cu $ustitia

21 *este de autoevaluare 5eoria generala a dreptului imparte izvoarele de drept in" a#izvoare materiale si formale" b#numai izvoare materiale" c#numai izvoare formale # ,zvoarele dreptului administrativ sunt" a#numai izvoare scrise" b#numai izvoare nescrise" c#izvoare scrise si izvoare nescrise % ,zvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ sunt a# cutuma sau obiceiul" b# numai cutuma si $urisprudenta" c# cutuma, $urisprudenta si doctrina ' )onditiile care trebuie indeplinite de o norma cutumiara pentru a reprezenta norma $uridica sunt" a# practica indelungata sau sentimentul unanim al caracterului obligatoriu" b# practica indelungata si sentimentul unanim al caracterului obligatoriu" c# numai sentimentul unanim al caracterului obligatoriu 5 *otrivit actualei )onstitutii a 8omaniei, cutuma sau obiceiul $uridic" a# nu este izvor de rang constitutional" b# este izvor de rang constitutional

# I+voare !ormale scise ale dreptului administrativ Constitutia si legile constitutionale )onstitutia reprezinta principalul izvor de drept , in general , si de drept administrativ in special )alificam )onstitutia ca fiind cel mai important izvor de drept administrativ deoarece"

22 a#consacra principiile cu caracter general care guverneaza statul roman" b#reglementeaza principiile si institutiile fundamentale privind administratia publica" c# consacra izvoarele propiu-zise ale dreptului administrativ, facand trimitere la actul normative in speta 9egile constitutionale sunt legile prin care se revizuieste constitutia ,n doctrina, din punct de vedere al aptitudinilor de a fi revizuite, constitutiile se impart in suple si rigide )onstitutiile suple sau flexibile se caracterizeaza prin aceea ca regulile de conduita pe care le stabilesc au aceeasi valoare din punct de vedere $uridic ca si legile ordinare, putand fi modiicate potrivit procedurii legislative obisnuite )onstitutiile rigide nu pot fi modificate pe calea legislatiei obisnuite )onstitutia 8omaniei este o constitutie semirigida, conditiile derevizuire fiind destul de complicate

5egea organica si legea ordinara !rt 73 din )onstitutie consacra trei categorii de legi" a# legi constitutionale" b# legi organice" c# legi ordinare 9egile organice, fata de cele ordinare prezinta deosebiri dar si asemanari 9e vom analiza impreuna prin comparatie, astfel" (aca avem in vedere criteriul distinctiei ne referim la" a# criteriul domeniilor in care intervin cele doua categorii de legi 7 9egea organica intervine in domeniile pe care , le rezerva art 73 !lin 3 lit a-s din )onstitutie sau fie prin lit t din acelasi aliniat, respectiv domeniile pentru care in )onstitutie se prevede adoptarea de legi organice 9egea ordinara-)onstitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara, astfel, prin eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte domenii care nu fac obiect al legii organice

'

b# criteriul modului de adoptare

23 *otrivit art 76 legile organice si &otararile privind regulamentele )amerelor se adopta cu votul ma$oritatii membrilor fiecarei )amere 9egile ordinare si &otararile sunt adoptate, potrivit art 76 alin 2 cu votul ma$oritatii membrilor prezenti din fiecare )amera

!vand in vedere elementele comune ale regimului $uridic al legilor organice si ordinare, distingem" a# obligativitatea publicarii in =onitorul %ficial" potrivit art 7' din )onstitutie legea se publica in =onitorul %ficial sub sanctiunea inexistentei actului b# intrarea in vigoare a legii-potrivit art 7' legea poate intra in vigoare la doua momente" 1# fie la trei zile de la data publicarii in =onitorul %ficial 2# fie la o data ulterioara prevazuta in textul ei *entru a fi izvor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara trebuie sa reglementeze relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept !ceste relatii sunt cele care apar in procesul de organizare a executarii si de executare a legii de catre anumite autoritati publice Ordonantele si 8otararile de 9uvern ! %rdonantele de +uvern Sunt consacrate de art 11' si 115 din )onstitutie, ele reprezentand rolul delegarii legislative, al imputernicirii pe care o primeste +uvernul de a emite acte normative cu o forta $uridica egala cu a legii 1# %rdonantele obisnuite sunt emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptata de catre *arlament in domenii care nu fac obiect al legii organice 2# %rdonantele de urgenta intervin in situatii extraordinare -le se supun intotdeauna aprobarii *arlamentului care, printr-o lege organica fie le poate aproba, fie le poate respinge !cestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura de urgenta la )amera competenta sa fie sesizata, si dupa ce au fost publicate in =onitorul %ficial %rdonantele de urgenta intervin in domeniul rezervat legilor organice ,n cazul ordonantelor de urgenta abilitarea provine de la c&iar legiuitorul constituant %rdonantele de +uvern sunt izvoare exprese ale dreptului administrativ cand reglementeaza relatiile sociale specifice acestei ramuri de drept

24 4 >otararile de +uvern Sunt acte administrative, acte inferioare legii ca forta $uridica -le se adopta, potrivit art 11' alin 2 pentru organizarea executarii legilor *ot avea caracter normativ sau individual -le se semneaza de catre *rimul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare (e asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in =onitorul %ficial, sub sanctiunea inexistentei !rt 11' alin 4 ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru &otararile cu caracter militar si care urmeaza sa se comunice numai institutiilor interesate

Ordinul pre!ectului *refectul este reprezentantul +uvernului pe plan local *otrivit legii sale de organizare si functionare nr 341#2114 modificata si complectata, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, in conditiile legii !ceste ordine pot avea caracter normativ sau individual

Actele administratiei locale 6 >otararile )onsiliului $udetean *otrivit 9egii nr 215#2111, modificata si complectata prin 9egea nr 2'6#2116, in exercitarea atributiilor ce-, revin, )onsiliul $udetean adopta &otarari, care pot avea caracter normativ sau individual >otararile se semneaza de presedinte, iar in lipsa acestuia de vicepresedintele care a condus sedinta, si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul )onsiliului $udetean #6 >otararile )onsiliului local *otrivit 9egii nr 215#2111 modificata si complectata, in exercitarea atributiilor sale, )onsiliul local adopta &otarari care pot avea caracter normativ sau individual 9egea prevede ca anumite &otarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie sau cu votul ma$oritatii consilierilor in functie

25 %6 (ispozitiile primarului *otrivit art 121 din 9egea 215#2111 modificata si complectata, actele pe care primarul le emite in exercitarea atributiilor sale se numesc dispo+itii, care pot avea caracter normativ sau individual -le devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost communicate persoanelor interesate 9egea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, in conditiile legii *ratatele internationale a# 5ratatul este izvor de drept si nu legea de ratificare a acestuia *otrivit art 11 alin 2 din )onstitutie, tratatele ratificate de catre *arlament fac parte din dreptul intern, deci acesta si nu legea de ratificare (aca exista neconcordante intre tratat si )onstitutie, ratificarea tratatului se poate face numai dupa revizuirea )onstitutiei b# *rin art 21, alin 1 din )onstitutie se instituie regula conform careia dispozitiile din legea fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in concordanta cu (eclaratia 2niversala a (repturilor %mului, cu pactele si tratatele la care 8omania este parte (e asemenea, un regim special este instituit prin art 14' alin 2 din )onstitutia revizuita si republicata, potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale 2niunii -uropene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare )onditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui izvor de drept administrativ" a# sa fie ratificat de catre *arlament" b# sa fie de aplicatie directa in legislatia statului respectiv" c# sa reglementeze relatii sociale specifice dreptului administrativ

*este de autoevaluare

6 *rincipalul izvor scris al dreptului il reprezinta"

26 a# )onstitutia" b# legile organice" c# legile ordinare #6 9egile constitutionale sunt" a# legile prin care se revizuieste )onstitutia" b# legile prin care se suspenda )onstitutia %6 (in punct de vedere al aptitudinii de a fi revizuita, )onstitutia 8omaniei este" a# o constitutie rigida" b# o constitutie semirigida" c# o constitutie supla sau flexibila '6 9egea organica intervine a# in domeniile expres prevazute de )onstitutie in art 73" b# in domeniile pentru care in )onstitutie se prevede adoptarea de legi organice" c# )onstitutia nu prevede in ce domenii intervine legea organica 56 9egea ordinara intervine" a# in domeniile expres prevazute de )onstitutie in art 73" b# in domeniile pentru care in )onstitutie se prevede adoptarea de legi organice" c# )onstitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara" d# in domeniile care nu sunt reglementate prin lege organica )6 9egea organica se adopta" a# cu votul unanimitatii" b#cu votul ma$oritatii membrilor fiecarei )amere" c# cu votul ma$oritatii membrilor prezenti din fiecare )amera "6 9egea ordinara se adopta" a# cu votul unanimitatii" b# cu votul ma$oritatii membrilor fiecarei )amere"

27 c# cu votul ma$oritatii membrilor prezenti din fiecare )amera &6 ,n =onitorul %ficial se publica" a# numai legea organica" b# numai legea ordinara" c# legea organica si legea ordinara -6 9egea intra in vigoare" a# la data publicarii in =onitorul %ficial" b# la doua zile de la data publicarii in =onitorul %ficial" c# la trei zile de la data publicarii in =onitorul %ficial ,6 9egile organice si cele ordinare reprezinta izvoare ale dreptului administrative atunci cand reglementeaza" a# domenii ce apartin ramurii de drept administrativ" b# domenii ce apartin unei ramuri de drept public" c# domenii ce apartin atat ramurii de drept administrativ cat si celei de drept constitutional 6 +uvernul adopta" a# &otarari" b# decizii" c# ordonante #6 >otararile se emit" a# pentru organizarea executarii legilor" b# in temeiul unei legi speciale de abilitare

%6 %rdonantele se emit" a# in temeiul unei legi speciale de abilitare" b# pentru organizarea executarii legilor '6 >otararile cu caracter militar adoptate de +uvern"

2' a# se publica in =onitorul %ficial al 8omaniei" b# se comunica numai institutiilor interesate" c# se comunica numai persoanelor interesate 56 %rdonantele obisnuite sunt adoptate" a# in domenii care nu fac obiectul legii organice" b# in domenii care nu fac obiectul legii constitutionale" c# in domenii care nu fac obiectul legii ordinare )6 %rdonanta de urgenta intervine" a# in situatii extraordinare" b# in situatii comune, obisnuite "6 ,n cazul ordonantei de urgenta +uvernul primeste" a# abilitarea expresa de la *arlament" b# abilitarea de la legiuitorul constituant" c# abilitarea de la *resedintele 8omaniei &6 *refectul emite" a# dispozitii" b# ordine cu caracter normativ si individual" c# decizii

-6 )onsiliul $udetean adopta" a# ordine" b# &otarari cu caracter normativ si individual" c# decizii #,6 *rimarul emite"

2. a# dispozitii cu caracter normativ si individual" b# ordine" c# decizii # 6 :ac parte din dreptul intern" a# tratatul international ratificat de catre *arlament" b# legea de ratificare a tratatului" c# tratatul international si legea de ratificare a acestuia

4ibliogra!ie
Ioan Ale(andru-(rept administrativ comparat,, -d 9umina 9ex, 4ucuresti, 2111 Ioan Ale(andru7 Ivan .asile Ivano!!7 Claudia 9ilia-Sisteme politico :administrative europene, -d 4ibliot&eca, 5argoviste, 2117 Nicolae Popa-5eoria generala a dreptului, ed !ctami, 4ucuresti, 1..4 Radu I$ Motica7 9;eorg;e Mi;ai-5eoria generala a dreptului, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2111

31 .erginia .edinas-(rept administrativ, -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti, 2116 Du Pas<uier-,ntroduction a la t&eorie generale et a la p&ilosop&ie du droit, Sire7, 1.37, *aris Dana Apostol *o!an-(rept administrativ, -d ) > 4ec6, 4ucuresti, 2113 Ioan Ale(andru-5ratat de administratie publica, -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti, 211' 9enoveva .rabie-(rept constitutional si institutii politice, vol ,, -d )ugetarea, ,asi, -ditia a ,< a Mi;ai Constsntinescu-)ontinutul %rdonantei de urgenta a +uvernului, in 8evista (reptul,nr '#1..' Constitutia Romaniei7 revi+uita si republicata 5egea administratiei publice locale7 nr$ # 56#,, 7 modi!icata si complectata Augustin /uerea-(rept comunitar -uropean, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2113 2ean-5uc Sauron-90administration francaise et l0 2nion europeenne, 9a documentation :rancaise, *aris, 2111

Cap$ III Norma de drept administrativ

31 De!initia si structura normei de drept administrativ # Codi!icarea normelor de drept administrativ % Clasi!icarea normelor de drept administrativ ' *este de autoevaluare

32

Obiective - necesitatea dobandirii cunostintelor care stau la ba+a cunoasterii dreptului administrativ - !olosirea acestor notiuni pe parcursul etapelor de studiu

Cap III Norma de drept administrativ

De!initia si structura normei de drept administrativ

De!initia si structura normei de drept administrativ

33 a# (efinitie 8eprezinta o regula sociala de comportament caracterizata prin generalitate, impersonabilitate si obligativitate, instituita sau recunoscuta de autoritatea publica, a carei aplicare se asigura prin acceptarea constienta de catre destinatarii ei, nerespectarea acesteia fiind sanctionata prin forta de coercitie a statului b# Stuctura ,poteza normei de drept administrativ

8eprezinta primul element al normei si se poate referi la" impre$urarile,conditiile, situatiile in care se va aplica norma $uridica" subiectele de drept care cad sub incidenta normei" definitii" principii" scopul unei anumite autoritati publice sau al unei anumite activitati" explicarea semnificatiei unor termeni

,n cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul altor norme de drept, fiind necesar sa se precizeze exact impre$urarile care dicteaza adoptarea si aplicarea normei

(ispozitia normei de drept administrativ

8eprezinta acea parte a normei care contine prescriptia, permisiunea sau autorizarea de a face sau de a nu face ceva (eoareca administratia publica se desfasoara in regim de putere publica si are drept scop realizarea binelui public, este clar ca dispozitia normei de drept administrativ va fi imperativa, categorica Sunt cunoscute trei categorii de dispozitii" a# dispozitii imperative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept, ex %bligatia de a amena$a spatiile verzi" b# dispozitii pro&ibitive, prin care se interzice o anumita conduita subiectului de drept, ex (e a nu depasi viteza legala, in cazul conducatorilor auto" c# dispozitii permisive, atunci cand se prevede o anumita actiune, lasandu-se la alegerea subiectului de drept daca va face ceea ce norma ii permite dar nu-l obliga

34

!ceasta clasificare trebuie privita in sensul ca, in cuprinsul aceleeasi norme putem sa identificam atat dispozitii onerative, pro&ibitive sau permisive

Sanctiunea normei de drept administrativ

8eprezinta consecintele, urmarile care intervin in cazul nerespectarii dispozitiei normei $uridice Sunt situatii in care sanctiunea nu este prevazuta in mod expres in continutul normei !sta nu inseamna ca aplicarea ei este lasata la voia intamplarii, ci este garantata in permanenta si asigurata la nevoie prin forta de coercitie statala ?orma nu trebuie respectata numai prin folosirea fortei de constrangere a statului -a trebuie respectata si dintr-un spirit de responsabilitate, dintr-o constiinta civica, din convingerea ca aceasta este conduita ce trebuie urmata (eosebim urmatoarele criterii de clasificare a diferitelor categorii de sanctiuni" a# dupa obiectul la care se refera" Sanctiuni cu privire la acte $uridice,ex !nulari, suspendari" Sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice, ex !menda, avertisment Sanctiuni cu privire la bunuri, ex (emolarea unei constructii ilegale" Sanctiuni mixte, ex (estituirea unui functionar public si anularea actului emis de acesta

b# din punct de vedere al temeiului obiectiv, deosebim" Sanctiuni administrativ-contrventionale care intervin in cazul ilicitului contraventional" Sanctiuni administrative-disciplinare, care intervin in cazul savarsirii unor abateri disciplinare, administrative" Sanctiuni administrativ-patrimoniale care intervin atunci cand s-a savarsit o fapta cauzatoare de pre$udicii materiale si morale

# Clasi!icarea normelor de drept administrativ

35 a# (upa criteriul obiectului de reglementare, identificam" ?orme de drept material care se refera la drepturile si obligatiile corelative ala autoritatilor administratiei publice sau agentilor autorizati implicati in administratie" ?orme de drept procedural referitoare la procedura de concretizare a activitatii administrative

b# (in punct de vedere al caracterului normelor, deosebim" norme imperative, care impun subiectilor de drept o anumita conduita, anumite obligatii" norme permisive, care ingaduie o anumita conduita determinata

c# (in punct de vedere al intinderii sferei de aplicare, deosebim" norme cu caracter general, care se aplica tuturor autoritatilor administratiei publice sau unei sfere mari de autoritati" norme speciale, care se pot referi la o autoritate determiata, ex 9egea nr 1''#1... privind statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare

d# (in punct de vedere al izvoarelor de drept care le consacra" norme cuprinse in )onstitutie" norme cuprinse in legi organice si ordinare" norme cuprinse in %rdonante de +uvern" norme cuprinse in >otarari de +uvern si acte ale autoritatilor centrale de specialitate" norme cuprinse in acte ale autoritatilor autonome locale

% Codi!icarea normelor de drept adminisrativ *roblema codificarii normelor de drept administrativ a constituit si constituie o problema care preocupa specialistii in materie, cu atat mai mult cu cat, in ultimii ani state ca +ermania, +recia, *olonia si-au elaborate coduri in domeniul procedurii administrative )eea ce este denumit /0cod administrativ00, reprezinta o culegere de acte normative aplicabile administratiei publice )odul are forta $uridica a unei legi, neputand fi insa conceput ca o lege obisnuita-/0el trebuie sa reflecte structura interna a ramurii de drept respective00 (ificultatile pe care le ridica o eventuala codificare a dreptului administrativ ar consta in" diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect de reglementare al dreptului administrativ"

36 numarul mare de autoritati publice competente sa edicteze reguli administrative" multitudinea textelor care reglementeaza activitatea administratiei" specificul administratiei publice, aflata intr-o sc&imbare, transformare

37

'

*este de autoevaluare

6 -lementele structurii normei de drept administrative sunt" a# ipoteza si dispozitia" b# dispozitia si sanctiunea" c# ipoteza, dispozitia, sanctiunea #6 ,poteza normei de drept administrativ poate face referire la" a# impre$urarile, conditiile, situatiile in care se aplica norma $uridica, subiectele de drept" b# drepturile si obligatiile partilor" c# consecintele nerespectarii normei %6 ,potezele normelor de dept administrativ pot fi" a# numai cu caracter absolut determinat" b# numai cu caracter relativ determinat" c#atat cu caracter absolut determinat cat si cu caracter relativ determinat '6 (ispozitiile normelor de drept administrativ pot fi" a# numai imperative si pro&ibitive" b# numai pro&ibitive si permisive" c# imperative, pro&ibitive si permisive 56 (in punct de vedere al temeiului obiectiv, sanctiunile normelor de drept administrativ sunt" a# numai sanctiuni disciplinare" b# numai sanctiuni contraventionale" c# sanctiuni disciplinare, contraventionale si patrimoniale )6 ?ormele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de aplicare, pot fi" a# numai cu caracter general" b# numai cu caracter special"

3' c# atat cu caracter general cat si cu caracter special

3.

4ibliogra!ie
.erginia .edinas- (rept administrativ7 -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti, 211. Nicolae Popa- 5eoria generala a dreptului, -d !ctami, 4ucuresti, 1..4 Radu Stancu- ?orma $uridica, -d 5empus, 2112 .alentin Prisacaru-5ratat de drept administrative, -d !ll, 4ucuresti, 1..6 Ioan Santal-)odificarea administrativa, cerinta a statului de drept si a integrarii europene a 8omaniei, art cit pag 5. 5iliana .isan- ?ecesitatea codificarii normelor de procedura administrativa, in 8evista de drept public nr 1#2115, pag 52

41

Cap$I. Raporturile de drept administrativ


De!initia raportului de drept administrativ # Clasi!icarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ % *este de autoevaluare

Obiective

41

-cunoasterea e(acta a notiunii de raport de drept administrativ - a tipurilor de raporturi e(istente in dreptul administrative - !olosirea acestor notiuni in scopul deprinderii usoare a continutul din capitolul urmator

Cap$ I. Raportul de drept administrativ

De!initia raportului de drept administrativ

42 2n raport de drept administrativ reprezinta o relatie sociala care apare in sfera de realizare a administratiei publice si care este reglementata de normele dreptului administrativ

# Clasi!icarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ Casi!icare

*otrivit actualului sistem constitutional si legal, identificam urmatoarele categorii de raporturi specifice dreptului administrativ a# raporturi de subordonare, ex 8aporturile dintre +uvern si ministere, dintre +uvern si prefect"

c# raporturi de tutela administrativ, ex 8aporturile intre autoritatile autonome locale, inclusive la nivelul $udetului, si +uvern, prin reprezentantul sau in teritoriu, prefectul" d# raporturi de coordonare, ex 8aporturile dintre consiliul local si primar, pe de o parte si consiliul $udetean, pe de alta parte *rasaturi

!vand in vedere elementele unui raport $uridic, deosebim" 1# din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod obligatoriu un purtator al autoritatii publice, care poate fi" a# statul, prin organelle sale" b# unitatile administrative teritoriale" c# o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art 52 din )onstitutie" d# stabilimente publice si de utilitate publica 2# din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei" 3# avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita partilor se realizeaza intr-un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi sunt /0raporturi de putere 00 ,n ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea prezinta anumite trasaturi specifice"

43 a# subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art 123 din )onstitutie, alin 5 si 9egea nr 341#2114 privind prefectul si institutia prefectului" b# nasterea si realizarea lor exprima vointa legiuitorului" c# ele se stabilesc intre +uvern, respectiv prefect, si autoritatile administrative autonome

*este de autoevaluare

6 *otrivit sistemului constitutional si legal actual, se identifica urmtoarele categorii de raporturi de drept administrativ" a# raporturi de subordonare, colaborare si tutela administrativa"

44 b# raporturi de subordonare" c# raporturi de colaborare #6 Subiectul activ, purtator al autoritatii publice, in raporturile de drept administrativ poate fi" a# statul, prin organele sale, unitatile administrativ-teritoriale, o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, stabilimente de utilitate publica" b# persoana fizica" c# persoana $uridica %6 5utela administrativa este reglementata de " a# art 122 alin 4 din )onstitutie" b# art 123 alin 5 din )onstitutie" '6 8aporturile de tutela administrativa se nasc din" a# lege" b# conventia partilor

45

4ibliogra!ie
.erginia .edinas- (rept administrativ, -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti, 211. Nicolae Popa- 5eoria generala a dreptului, -d !ctami, 4ucuresti, 1..4 2ean Rivero 7 2ean =aline- (roit administrative, 1' edition, *recis, (alloz, 2111 Antoni Iorgovan-5ratat de drept administrativ, ed !ll 4ec6, 4ucuresti,2115 Rene C;apus- (roit administratif general, 5ome, *aris, 1..2 Constitutia Romaniei7 revi+uita

Cap$ . Actul administrativ


De!initia si trasaturile actului administrativ # Clasi!icarea actelor administrative

46 % ' 5 ) " & 5egalitatea actului administrativ /orma actului administrativ Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative /orta 0uridica a actelor administrative 1!ectele 0uridice ale actelor administrative Suspendarea actelor administrative Revocarea actelor administrative

, Anularea actelor administrative Ine(istenta actelor administrative # Contractul administrativ % *este de autoevaluare

47

Obiective -importanta deosebita pe care o pre+inta7 pentru studiul acestei ramuri de drept insusirea temeinica a notiunii de act administrativ - !undamentarea acestor notiuni - interesul acordat acestei notiuni in insasi intelegerea dreptului administrativ si a rolului sau practic

4'

Cap$ . Actul administrativ

De!initia si trasaturile actului administrativ (efinitia actului administrativ

8eprezinta forma principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o manifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ, care emana de la autoritati administrative, alte autoritati publice sau de la persoane private autorizate de autoritatile administrative, prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii correlative 5rasaturile actului administrativ

(in cuprinsul definitiei se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ" a# actul administrativ este forma $uridica principala de activitate a administratiei publice 8ezulta deci, ca actul administrativ nu reprezinta singura forma de infaptuire a administratiei ,n activitatea lor, autoritatile administratiei publice inc&eie si alte acte $uridice, desfasoara operatii administrative si alte fapte materiale" b# actul administrativ reprezinta o manifestare expresa )aracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative

4. <ointa $uridica se exprima in mod expres , neindoielnic, in scopul de a aduce o modificare in realitatea $uridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii $uridice c# actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa $uridica" -ste o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte $uridice, de operatiile administrative si alte fapte materiale !ceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta concretizarea unei singure vointe $uridice, anume a autoritatii emitente )aracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cu participarea mai multor persoane -x !ctele adoptate de organele colegiale-+uvern, consilii locale, consilii $udetene !cest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in comun, de doua sau mai multe autoritati administrative, precum si in cazul actelor emise cu acordul , confirmarea sau autorizarea altei autoritati ,n aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai multe vointe $uridice, ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in conditiile legii a unei singure vointe $uridice )aracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la cerere, intrucat aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce priveste emiterea actului <ointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului d# actul administrativ este emis in regim de putere publica" (e aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din oficiu *rincipiul /0executio ex officio00 semnifica calitatea actului administrativ de a fi executoriu prin el insusi, nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa constituie titlu executoriu e# actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ" *rin art 52 si 126 alin 6 din )onstitutie este consacrat acest principiu, iar prin 9egea nr 554#2114 a fost dezvoltat -xista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase controlului de legalitate prevazut de 9egea 554#2114- asa numitele /0fine de neprimire00

51 (e asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei publice ci de alte autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ f# actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte autoritati publice sau de la structuri autorizate de autoritatile administrative sa presteze anumite servicii publice (eosebim" acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratiei publice" acte administrative asimilate, care emana de la alte autoritati publice sau structuri autorizate de autoritatile administrative g# ca orice act $uridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii correlative (eci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a produe efecte $uridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a statului # Clasi!icarea actelor administrative )riterii de clasificare" a# (upa organul de la care emana" acte care emana de la autoritati administrativecentrale sau autonome locale" acte care emana de la alte autoritati publice decat cele administrative" acte care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumite servicii publice b# dupa intinderea efectelor $uridice" acte administrative normative" !ctele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui numar nedeterminat de personae !cte administrative individuale !ceasta categorie de acte produce efecte $uridice fata de un subiect de drept determinat !ctele administrative individuale se clasifica, la randul lor in" !cte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se adreseaza ,ex !utorizatii !cte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept determinat, ex (iplome, premise, certificate

51 !cte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative, ex *rocese verbale contraventionale

!cte cu caracter intern, care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau institutii publice !ceste acte pot avea caracter normativ, ex 8egulament de organizare si functionare a unei autoritati administrative *ot avea si un caracter individual, ex % decizie de numire a unui functionar public

5egalitatea actului administrativ *rincipiul legalitatii este un principiu care guverneaza intregul sistem de drept romanesc -l semnifica" a# suprematia legii, ,n sensul ca toate subiectele de drept public sau privat trebuie sa se supuna legii" b# se refera si la baza legala, in sensul ca actiunea acestor subiecte de drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului )onditii de legalitate"

a# respectarea principiului suprematiei )onstitutiei in emiterea actului administrativ" b# actul administrativ trebuie sa fie emis de catre organul competent" ,n cazul in care actul emana de la alt organ decat cel competent, intervine sanctiunea inexistentei actului c# respectarea principiului legalitatii in adoptarea actului administrativ- se are in vedere legea in acceptiunea sa lato sensu d# forma actului si procedura de emitere sa fie cea prevazuta de lege (efinitia legalitatii

9egalitatea presupune conformitatea actului administrativ cu legea fundamental- )onstitutia-, cu legea ca act $uridic al *arlamentului, cu toate celelalte acte normative care au o forta $uridica superioara (efinitia oportunitatii

52 ,n ceea ce priveste oportunitatea, aceasta reprezinta capacitatea pe care o are organul care emite actul administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si egale in aceeasi masura, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit *rin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o acorda acesteia de a alege intre mai multe solutii posibile, aplicabile la cazul concret, pe cea mai in masura de a servi interesul public ' /orma actului administrativ

)onceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut, modul de asezare al elementelor din care se compune (e regula, actul administrativ trebuie sa imbrace forma scrisa 5rebuie sa realizam o distinctie intre actele normative si cele individuale !ctele administrative individuale pot imbraca, pe langa forma scrisa, uneori, si forma orala -x avertismentul ,n ma$oritatea cazurilor, actele administrative individuale trebuie sa imbrace forma scrisa, avandu-se in vedere obligativitatea comunicarii lor ,n cazul actelor administrative normative, ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma scrisa !ctele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele +uvernului, actele administratiei centrale de specialitate-fie ca au caracter normative sau individual, se publica in =onitorul %ficial, sub sanctiunea inexistentei lor !ctele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostinta publica fie prin afisare, publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin comunicare :orma scrisa este necesara deoarece se impune" a# necessitate cunoasterii exacte si complete a continutului actului" b# necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de eventualele vicii de legalitate ale actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis" c# necesitatea de a constitui mi$loc de proba in caz de litigiu" d# realizarea rolului educativ al actului aministrativ emis :orma scrisa reprezinta o conditie de validitate a actului, ea fiind impusa ad validitatem si nu ad probationem !ctul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului ,n ceea ce priveste motivarea actului, actele administrative normative se motiveaza intotdeauna

53 %bligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative individuale-ex, >otararile de +uvern cu caracter individual 5 Procedura emiterii sau adoptarii atelor administrative

!utoritatile administrative unipersonale emit acte administrative -x primarul emite dispozitii, prefectul emite ordine !utoritatile administrative colegiale adopta acte administrative -x +uvernul adopta ordonante, consiliul local sau cel $udetean adopta &otarari ,dentificam trei categorii de forme procedurale, in functie de momentul in care intervin" a# forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului" b# forme procedurale concomitente emiterii sau adoptarii actului" c# forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului (intre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau adoptarii actului ,n cadrul acestora o importanta mai mare o au avi+ele si acordul prealabil$ Avi+ele-De!initie

!vizele reprezinta opinii pe care un organ al administratiei publice le solicita altui organ al administratiei publice intr-o problema sau in mai multe probleme, pentru a se informa si a decide in cunostinta de cauza )uvantul aviz are trei acceptiuni" a# instiintare scrisa cu caracter official" b# parere, apreciere competenta emisa de cineva din afara, o autoritate externa, asupra unei probleme aflata in dezbatere sau in procesul decisional" c# rezolutie a unei autoritati competente Clasi!icare

,n functie de regimul lor $uridic, avizele sunt de trei categorii" 1# !vize facultative-organul emitent al actului nu este obligat nici sa solicite avizul, nici sa-l respecte in cazul in care l-a solicitat si l-a obtinut" 2# !vize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea obtinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu"

54 c# !vize conforme-sunt acele avize care se caracterizeaza prin trasatura lor obligatorie atat din punct de vedere al cererii cat si din punct de vedere al respectarii lor ,ntre avize si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele asemanari" Si avizele si actele administrative reprezinta manifestari de vointa cu caracter unilateral" (aca manifestarea de vointa pe care o concretizeaza actul administrativ este facuta in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii, avizele nu au nici acest scop si nici aceste consecinte !vizele nu produc prin ele insele efecte $uridice, nu modifica realitatea $uridica existenta 8olul avizelor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau a intari legalitatea acestuia Si avizele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de autoritati

Acordul-de!initie

8eprezinta consimtamantul pe care il da un organ public altui organ, in vederea emiterii de catre acesta din urma a unui anumit act administrativ ,n functie de momentul in care intervine, acordul poate fi" *realabil" )oncomitent" 2lterior emiterii actului administrativ

,dentificam urmatoarele elemente ale regimului $uridic al acordului" 8eprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral emisa de un organ administrativ" -miterea lui, atunci cand este prealabil, atrage adoptarea unui act administrativ care este rezultatul manifestarii de vointa a doua organe, a celui care a emis actul si a celui care a emis acordul-dubla vointa $uridica !cordul nu are drept consecinta obligarea organului emitent al actului la emiterea acelui act (esi conditioneaza legalitatea unui act administrativ, acordul, prin el insusi, nu acopera viciile de legalitate ale actului " !cordul nu produce prin el insusi efecte $uridice

55 ?efiind act administrativ el nu poate forma obiectul unei actiuni de sine statatoare in contenciosul administrativ

/orta 0uridica a actului administrativ

Specific actelor $uridice este faptul ca ele reprezinta manifestari de vointa facute in scopul de a modifica realitatea $uridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii $uridice )eea ce fundamenteaza forta $uridica a efectelor pe care le produc actele administrative este prezumtia ca ele au fost emise cu respectarea tuturor conditiilor impuse de lege (eosebim, astfel, trei forme ale prezumtiei *rezumtia de legalitate- se refera la conformitatea actului administrativ cu legea, in sens larg -ste o prezumtie relativa, care se afla la baza regimului $uridic al actului administrativ -a poate fi rasturnata in cazul in care actul a fost atacat in fata instantelor de contencios administrativ si acestea constata nelegalitatea lui *rezumtia de autenticitate care prezuma conditia ca actul administrativ sa fie emis de organul mentionat prin forma sa exterioara, si anume stampila, antet, semnaturi *rezumtia de veridicitate, potrivit careia actul administrativ este prezumat a corespunde adevarului :orta $uridica a actului administrativ este conditionata de mai multe elemente" 9ocul autoritatii emitente in sistemul autoritatilor administratiei publice" ?atura autoritatii emitente, din punct de vedere al caracterului si competentei sale materiale si teritoriale" )ategoria de act, act cu caracter normative sau individual

*entru a se putea face apel la forta de constrangere a statului, trebuie ca un act $uridic sa fie executoriu, sa fie investit cu forta $uridica executorie ,n cazul actelor administrative o asemenea operatiune nu se mai impune, deoarece actul insusi este titlu executoriu !ctului administrativ ii este aplicabil principiul execution ex officio, in sensul ca, executarea actului administrativ are loc direct in baza lui, fara a mai fi necesara investirea cu forta $uridica executorie

56 !ctul administrativ este executoriu prin el insusi " 1!ectele 0uridice ale actelor administrative

,n ceea ce priveste efectele $uridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei aspecte" a# momentul de la care incep sa se produca" b# intinderea efectelor $uridice" c# incetarea acestor efecte $uridice a# =omentul de la care actul incepe sa produca efecte $uridice (aca avem in vedere organul emitent, actul administrativ produce efecte $uridice din momentul adoptarii sale *entru celelalte subiecte de drept, trebuie facuta distinctia intre felul actului, daca este un act normativ sau individual !ctele normative produv efecte $uridice de la data publicarii lor, iar cele individuale de la data comunicarii lor 5otusi, aceasta problema nu mai poate fi privita asa categoric deoarece, sunt acte individuale pentru care )onstitutia prevede obligativitatea publicarii lor in =onitorul %ficial (eci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte $uridice din momentul in care au fost aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege (e la acest principiu exista unele exceptii care vizeaza" actele administrative recognitive sau declarative

-xemple-certificatul de nastere, certificatul de deces !ceste acte produc efecte $uridice de la o data anterioara emiterii lor !ctele administrative care produc efecte $uridice de la o data ulterioara aducerii lor la cunostinta -x %rdonantele de +uvern, &otararile de +uvern, (ecretele *resedintelui 8omaniei

%rdonantele adoptate de +uvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la trei zile de la data publicarii in =onitorul %ficial, partea ,, sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor %rdonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in =onitorul %ficial al 8omaniei, partea ,, sub conditia depunerii la )amera competenta sa fie sesizata, daca in continutul lor nu este prevazuta o data ulterioara b# ,ntinderea efectelor $uridice

57 !ctele cu caracter normativ produc efecte $uridice pentru dreptul administrativ dar si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia dreptului penal !ctele cu caracter individual, produc, de regula, efecte $uridice pentru dreptul administrativ, dar pot produce efecte si pentru alte ramuri de drept -x actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil c# ,ncetarea producerii de efecte $uridice !ctul administrativ, ca si alte acte $uridice, produce efecte pana la scoaterea din vigoare a sa Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin" !nulare, de catre instanta de $udecata" 8evocare, de organul ierar&ic superior" 8etractare, de organul emitent !brogare dispusa de organul emitent, organul ierar&ic superior sau *arlament" ,ncetarea efectelor in alte moduri, ex prescriptia

&

Suspendarea actelor administrative De!initie

8eprezinta intreruperea producerii de efecte de catre un act administrativ sau incetarea temporara a efectelor actelor administrative a# )auzele care pot determina interventia suspendarii sunt" ,n general suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la legalitatea unui act administrativ Suspendarea poate intervini cand se aplica o anumita sanctiune administrativdisciplinara unui functionar public sau unei alte persoane incadrate intr-un organ public b# efectele $uridice ale suspendarii au ca nota dominanta faptul ca ele produc o intrerupere a acestor efecte, o incetare vremelnica a producerii lor c# ,n ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, intalnim" Suspendarea dispusa de organul emitent al actului" Suspendarea dispusa de organul ierar&ic superior"

5' Suspendarea dispusa de instanta de $udecata" Suspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului d# in ceea ce priveste tipurile de suspendare, deosebim" o o Suspendarea de drept sau legala" Suspendarea dispusa de anumite autoritati publice

*otrivit art, 14 din 9egea 554#2114 a contenciosului administrativ, instanta poate sa procedeze la suspendarea actului in cazul in care exista motive bine $ustificate si pericolul producerii unor pagube iminente )ererea poate fi formulata odata cu sesizarea facuta in cadrul procedurii administrative prealabile Suspendarea mai poate fi solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi cerere sau printro cerere separata

- Revocarea actelor administrative De!initie

8eprezinta operatiunea $uridica prin intermediul careia organul emitent sau organul ierar&ic superior acestuia desfiinteaza, scoate din vigoare un act 8evocarea este de doua feluri" a# retractare, atunci cand este realizata de organul emitent" b# revocarea propiu-zisa, cand se realizeaza de organul ierar&ic superior celui emitent Cau+e care determina revocarea

a# din punct de vedere al caracterului cauzei, deosebim" 8evocarea intervenita pentru cauze de nelegalitate a actului" 8evocarea care intervine pentru cauze de neoportunitate a actului b# din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului, cauzele revocarii, indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau neoportunitatea, pot fi" )auze anterioare emiterii actului, care determina ca efectele $uridice ale revocarii sa fie pentru trecut-ex tunc" )auze concomitente cu emiterea actului, determina efecte $uridice ex tunc"

5. )auze ulterioare emiterii actului, care produc efecte $uridice ex nunc-pentru viitor (e la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc exclusive actele administrative cu caracter individual, deoarece actele administrative normative sunt oricand revocabile 8evocarea se deosebeste de anulare si de suspendare, din mai multe puncte de vedere" a# din punct de vedere al cauzelor care le determina, constatati ca atat anularea cat si revocarea intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru cauze de nelegalitate sau de neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervine cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului b# din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni $uridice, deosebim" 8evocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierar&ic superior" Suspendarea poate fi dispusa de autoritatile competente sa decida revocarea,precizand situatia autoritatilor administrative autonome, care nu au organ ierar&ic superior, dar poate fi dispusa si de instanta de $udecata" !nularea poate fi dispusa atat de organul ierar&ic superior, daca exista, cat si de instanta de $udecata sau exclusiv de instanta de $udecata in cazul existentei unor acte emise de autoritatile administrative care nu au organ ierar&ic superior c# din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea acestor efecte, in timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter definitiv a acestor efecte (e la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse fie din natura actului, fie din efectele pe care actele le-au produs sau fie din vointa legiuitorului )ategorii de exceptii" actele administrative cu caracter $urisdictional-sunt emise dupa o procedura speciala, guvernata de principii similare procedurii $udiciare" ele intervin in cazul existentei unui litigiu in domeniul administratiei, care trebuie solutionat actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat, fie sunt emise ca urmare a unor contracte civile sau administrative" actele administrative care au fost executate material, deoarce revocarea lor nu va duce la restabilirea situatiei materiale anterioare" actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii"

61 actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme de raspundere din dreptul administrativ-raspunderea administrativ disciplinara, raspunderea contraventionala si raspunderea administrativ-patrimoniala

Anularea actelor administrative De!initie

8eprezinta operatiunea $uridica care consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina in mod direct desfiintarea actului si, deci, incetarea definitiva a efectelor $uridice produse de acesta Repere ale teoriei actuale a nulitatii actului administrativ

,nstitutia anularii actului administrativ este consacrata de art 52 din )onstitutie care se refera la anularea dispusa de instanta de $udecata a# ?ulitatea absoluta are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la inc&eierea actului $uridic, a unei norme care ocroteste un interes general ?ulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru validitatea actului b# ?ulitatea relativa are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la inc&eierea actului, a unor norme care ocrotesc un interes particular, individual ori personal ?ulitatea relativa intervine in cazul incalcarii unor conditii de mai mica importanta, care privesc forma actului (in punct de vedere al efectelor $uridice, nulitatea actului administrativ difera de cea a actului civil" !stfel, indiferent de conditiile care au fost incalcate, organul competent va putea sa dispuna anularea actului" (aca in dreptul civil nulitatile relative pot fi confirmate de cel lezat, iar nulitatile absolute nu pot fi confirmate, in dreptul administrativ pot fi confirmate ambele categorii de nulitati sau numai nulitatile relative %rganele care pot dispune anularea unui act administrativ sunt" a# organul ierar&ic superior, in virtutea raportului de subordonare ierar&ica"

61 b# instanta de $udecata, potrivit dispozitiilor legii 554#2114, modificata si complectata" c# =inisterul *ublic, care poate anula doar actele locurilor de detentie -fectele anularii )a regula, anularea produce efecte $uridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul este desfiintat ca si cand nu ar fi existat !tunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele $uridice produse trbuie sa fie ex nunc-pentru viitor !nularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat

, Ine(istenta actelor administrative ,nexistenta reprezinta o sanctiune a actului administrativ care intervine atunci cand viciile de legalitate sunt evidente (imensiuni ale regimului $uridic actual al actelor inexistente" a# actele inexistente nu se mai bucura de prezumtia de legalitate a actului administrativ" b# subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au dreptul de a se preleva de inexistenta actului si de a refuza indeplinirea obligatiilor care rezulta din acel act" c#exista obligatia celorlalte subiecte de drept, a autoritatilor publice in special, de a lua act de inexistenta intervenita, astfel incat ele nu pot proceda , in baza actului la executarea din oficiu si la impunerea !ortei de constrangere a statului3 d6 in actualul sistem7 institutia inexistentei a devenit de rang constitutional e# actul inexistent poate fi retras in orice moment de catre administratie, in timp ce actul nul nu poate fi retras decat in interiorul termenului de recurs

Contractul administrativ 8eguli speciale cu privire la contractul administrativ

!tat in doctrina romaneasca cat si in cea franceza, notiunea de contract administrativ este legata de notiunea de domeniu public si de serviciu public

62 !ceste reguli speciale privesc urmatoarele aspecte" a# forma contractului, aceasta fiind prestabilita de legiuitor" b# puterile exorbitante ale administratiei" c# anumite facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat" d# competenta tribunalelor administrative, pentru solutionarea eventualelor litigii, care ar putea aparea in executarea unui astfel de contract De!initie

8eprezinta un accord de vointa, dintre o autoritate publica, aflata pe o pozitie de superioritate $uridica, pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte, prin care se urmareste satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui bun public, supus unui regim de putere publica

*rasaturi a# contractul administrativ este o conventie, deci un accord de vointa ic&eiat intre mai multe parti" b# una dintre parti este un subiect determinat, respectiv o autoritate publica, o autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta" c# spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe pozitii de egalitate $uridica, in cazul acestui contract partile nu se afla pe pozitii de egalitate $uridica" una dintre ele, si anume subiectul determinat-autoritatea-are o pozitie de superioritate fata de celalalt subiect al contractului d# obiectul contractului este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes general si putand imbraca una din urmatoarele forme" prestarea unui serviciu public" punerea in valoare a unui bun public" efectuarea unor lucrari publice

e# clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe cale conventionala"

63 f# pozitia de superioritate a subiectului investit autoritate publica determina posibilitatea ca aceasta sa poata modifica sau rezilia unilateral contractual, atunci cand interesul public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi modificate decat prin acordul partilor, iar in absenta acestuia de catre instanta de $udecata" g# sunt guvernate de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele civile, care sunt guvernate de dreptul comun" &# prezinta forma scrisa iar, ca si actul administrativ, nu pot avea caracter consensual, deoarece implica o autoritate care actioneaza in numele puterii publice" $# se instituie competenta instantelor de contencios administrativ in solutionarea eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract

% *este de autoevaluare ?epublicarea decretelor *resedintelui 8omaniei in =onitorul %ficial atrage sanctiunea" a# nulitatii absolute" b# nulitatii relative" c# inexistentei # ?ulitatea absoluta a actului administrativ intervine pentru" a# incalcarea conditiilor de forma" b# incalcarea conditiilor de fond" c# incalcarea conditiilor de forma si de fond % 8evocarea actului administrativ poate interveni pentru" a# nelegalitate" b#netemeinicie" c# neconstitutionalitate ' )onstituie exceptii de la principiul revocabilitatii actelor administrative" a# actele administrative cu caracter individual"

64 b# actele administrative cu caracter normative" c# atat actele administrative cu caracter normative, cat si actele administrative cu caracter individual 5 !ctul administrativ individual produce efecte de la momentul" a# comunicarii" b# publicarii" c# emiterii ) ?epublicarea %rdonantelor de +uvern in =onitorul %ficial atrage sanctiunea" a# nulitatii absolute" b# nulitatii relative" c# inexistentei " 8evocarea actului administrativ poate interveni" a# numai pentru cauze de nelegalitate" b#numai pentru cauze de neoportunitate" c# atat pentru cauze de nelegalitate cat si pentru cauze de neoportunitate & )auzele revocarii pot fi" a# anterioare emiterii#adoptarii actului administrativ" b# atat anterioare cat si concomitente, dar si ulterioare emiterii#adoptarii actului administrativ" c# ulterioare emiterii#adoptarii actului administrativ - 8evocarea reprezinta" a# un principiu al regimului $uridic al actului administrativ" b# o exceptie a regimului $uridic al actului administrativ" c# nu poate intervene in cazul actului administrativ # Suspendarea determina" a# incetarea definitive a producerii de efecte $uridice ale actului administrativ" b# incetarea temporara a producerii de efecte $uridice ale actului administrativ" c# nu afecteza efectele $uridice ale actului administrativ

65 % :orma scrisa a actului administrative este o conditie" a# ad validitatem-pentru validitatea actului" b# ad probationem-pentru a constitui mi$loc de proba"

' :orma nescrisa @orala-se admite, prin exceptie a# in cazul actelor cu caracter normativ" b# in cazul actelor cu caracter individual" c# atat in cazul actelor cu caracter normativ cat si in cazul actelor cu caracter individual 5 :ormele de adoptare#emitere a actului administrativ pot fi" a# anterioare si concomitente" b# concomitente si ulterioare" c# anterioare, concomitente si ulterioare emiterii#adoptarii unui act administrativ ) !ctul administrativ produce efecte $uridice" a# din momentul comunicarii actului administrativ individual si publicarii actului administrativ normativ" b# din momentul elaborarii actului" c# din momentul semnarii si inregistrarii lui " !ctul administrativ normativ produce efecte $uridice"

b# pentru dreptul administrativ, muncii, civil si comercial, precum si alte ramuri de drept" c# pentru dreptul administrativ, muncii, civil si comercial si alte ramuri de drept, cu exceptia dreptului penal & !nularea unui act administrativ produce efecte $uridice" a# intotdeauna pentru trecut-ex tunc" b# pentru trecut, prezent si viitor"

- !vizele pot avea"

66 a# caracter consultativ si conform" b# facultativ si consultativ" c# facultativ, consultativ si conform #, )omunicarea este o modalitate de aducere la cunostinta" a# a actului administrativ cu caracter individual" b# a actului administrativ cu caracter normativ" c# atat a actului administrativ cu caracter normativ cat si a actului administrativ cu caracter individual # *ublicarea este o modalitate de aducere la cunostinta"

a# numai a actului administrativ cu caracter individual" b# numai a actului administrativ cu caracter normativ" c#atat a actului administrativ cu caracter normativ cat si a actului administrativ cu caracter individual # !nularea unui act administrativ se poate dispune" a# numai de organul ierar&ic superior" b# numai de instanta de $udecata" c# atat de organul ierar&ic superior cat si de instanta de $udecata ## !ctele administrative inexistene" a# se bucura de prezumtia de legalitate, pana la data constatarii inexistentei lor" b# nu se mai bucura de prezumtia de legalitate si de regula executarii din oficiu" c# nu se mai bucura de prezumtia de legalitate #% )ontractul administrativ este" a# act $uridic bilateral" b# act $uridic unilateral" c# act $uridic bi sau multilateral #5 *artile contractului administrativ se afla" a# pe pozitie de egalitate $uridica"

67 b# pe pozitie de inegalitate $uridica" c# uneori, pe pozitie de egalitate $uridica, iar alteori, pe pozitie de inegalitate $uridica #) Scopul contractului administrativ este" a# satisfacerea nevoilor de interes general" b# satisfacerea nevoilor de interes particular" c# satisfacerea nevoilor de interes general si particular #" %biectul contractului administrativ il constituie" a# prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrari publice" b# punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice" c# prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice, punerea in valoare a unui bun public sau o ac&izitie publica #& Solutionarea litigiilor care ar putea apare din executarea contractului administrativ este de competenta" a# instantelor de drept comun" b# instantelor de contencios administrativ" c# atat instantelor de drept comun, cat si instantelor de contencios administrativ #- *artile contractului administrativ trebuie sa fie" a# una din partile contractului este un subiect determinat, respectiv o autoritate care actioneaza in realizarea puterii publice, o autoritate administrativa sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate administrativa" b# contractual se poate ic&eia intre doua sau mai multe parti, persoane fizice sau $uridice, fara nici o conditie" c# una din parti trebuie sa fie obligatoriu o persoana $uridica de drept privat %o )ontractul administrativ trebuie sa imbrace" a# forma scrisa" b# forma orala" c# si forma scrisa si forma orala %, )lauzele unui contract administrativ sunt stabilite"

6' a# numai pe cale reglementara" b# prin conventia partilor" c# atat pe cale reglementara, cat si prin conventia partilor % )ontractele administrative sunt guvernate" a# de un regim de putere publica" b# de un regim de drept commercial" c# de un regim de drept civil

4ibliogra!ie
.erginia .edinas-(rept administrativ, -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti, 211. Antonie Iorgovan-5ratat de drept administrativ, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2115 Dumitru 4re+oianu-(rept administrativ roman, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2114 Dana Apostol *o!an-(rept administrativ, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2114 Ro+alia-Ana 5a+ar-9egalitatea actului administrativ, (rept romanesc si drept comparat, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2114 *udor Draganu-,ntroducere in teoria si practica statului de drept, -d (acia, )lu$?apoca, 1..2 *udor Draganu- !ctele de drept administrativ, -d Stiintifica, 4ucuresti, 1.5. Ioan Deleanu-(rept constitutional si institutii politice, -d -uropa ?ova, 4ucuresti, 1..2 C;arles Debbasc;-,nstitutions et droit administratifs, 5ome2, 90action et le control de l0administration, * 2 : , 1... Ana Ro+alia 5a+ar-!specte procedurale ale emiterii actelor administrative, in 8evista de drept public, nr 3#2113

6.

Cap$ .I *eoria generala a controlului e(ercitat asupra administratiei publice


De!initia notiunii de control # /undamente constitutionale ale controlului e(ercitat asupra administratiei publice # Clasi!icarea !ormelor de control e(ercitat asupra administratiei publice % 2urisdictia administrativa si actul administrativ 0urisdictional ' *este de autoevaluare

71

Obiective -insusirea notiunilor cu privire la di!eritele !orme de control e(ercitat asupra administratiei publice3 -importanta practica deosebita a acestor notiuni3 -deprinderea de a le aplica in viitor in activitatea pro!esionala$

71

Cap$ .I *eoria generala a controlului e(ercitat asupra administratiei publice

De!initia notiunii de control

?otiunea de control evoca o activitate de verificare a conformitatii unei anumite activitati cu anumite valori, de regula cele consacrate in normele $uridice *entru dreptul administrativ avem in vedere conformitatea activitatii de infaptuire a administratiei publice cu acele valori consacrate prin lege

# /undamente constitutionale ale controlului e(ercitat asupra administratiei publice

/orme de control necontencios e(ercitat asupra administratiei publice centrale

-activitatea *resedintelui 8omaniei este, potrivit unor dispozitii constitutionale, sub controlul *arlamentului-ex art alin 2 si 3 care reglementeaza masurile pe care le poate lua *resedintele in cazul unei agresiuni armate, art .5 si art .6 care instituie cele doua

72 forme de raspundere, penala si politica, art 111 care consacra un control indirect al *arlamentului asupra *resedintelui, care rezulta din contrasemnarea unora dintre decretele acestuia de catre *rimul-ministru, care, alaturi de +uvern, raspunde politic in fata *arlamentului pentru intreaga sa activitate, deci inclusiv pentru decretele *resedintelui pe care le-a contrasemnat -art 111 aseaza intreaga administratie publica, inclusiv +vernul sub control parlamentar, concretizat in obligatia de a prezenta documentele si informatiile cerute de cele doua )amere, prin intermediul presedintilor lor art 11. instituie principiul raspunderii politice a +uvernului numai in fata *arlamentului -art 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a controlului parlamentar-sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de cenzura, anga$area raspunderii +uvernului" -art 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale administratiei de stat care pot fi organizate doar in subordinea +uvernului

/orme de control contencios e(ercitat asupra administratiei publice centrale

!rt 52 si 126, alin 6 consacra dreptul de control al instantelor $udecatoresti asupra actelor administrative emise de autoritatile publice, inclusiv asupra actelor emise de autoritatile administratiei publice" !rt 146, lit d se refera la faptul ca, printe atributiile )urtii )onstitutionale se numara si aceea de a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind %rdonantele +uvernului

/orme de control necontencios e(ercitat asupra administratiei publice locale

- art 111 alin 1 reprezinta un /0drept comun00 de exercitare a controlului parlamentar asupra intrgii administratii publice"

73 )ap 4 al titlului ,,, art 5'-61, consacra institutia !vocatului *oporului a carei menire constitutionala este sa apere drepturile si libertatile cetatenilor impotriva abuzurilor administratiei

*rin intermediul !vocatului *oporului se exercita si un control direct din partea *arlamentului, asupra administratiei publice centrale si locale, deoarece !vocatul *oporuli prezinta organului legiuitor rapoarte, anual sau la cererea acestuia, cu privire la activitatea desfasurata, care pot contine si recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura menite sa contribuie la apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor 8aporturile dintre !vocatul *oporului si puterea executiv, reprezinta raporturi de control si colaborare

/orme de control contencios exercitat asupra administratiei publice locale

- art 123, alin 5 consacra dreptul prefectului, ca reprezentant al +uvernului, de a ataca in contenciosul administrativ actele emise de consiliul local, consiliul $udetean si primar, actul atacat fiind suspendat de drept" !rt 126, alin 6 coroborat cu art 21, 52 si 53 stabileste cadrul constitutional de exercitare a dreptului persoanei vatamate prin actele administrative ale autoritatilor publice, inclusiv ale autoritatilor administratiei publice centrale dar si locale

Clasi!icarea !ormelor de control e(ercitat asupra administratiei publice

,n functie de organul care exercita controlul"

! 2n control parlamentar" 2n control parlamentar traditional, exercitat de catre *arlament in mod direct, prin mi$loacele prevazute de )onstitutie" 2n control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoritati publice care depind de *arlament-!vocatul *oporului, )urtea de )onturi"

! 2n control administrativ, care este infaptuit de administratia publica asupra propriei sale activitati, in conformitate cu legea"

74 (in punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de cel controlat, deosebim"

a# un control administrativ intern, exercitat de agenti din interiorul organului controlat Specific acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel controlat fac parte din interiorul aceleiasi autoritati administrative b# un control administrativ extern" in acest, caz organul de control face parte din structuri administrative plasate in afara organului controlat !cest control poate fi impartit in mai multe categorii" un control contencios, exercitat de organe administrative cu atributii $urisdictionale si un control necontencios, exercitat de organe de specialitate ale administratiei publice (in punct de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ extern, ca si cel intern, pot fi realizate" a# la sesizarea organului controlat" b# la sesizarea unui alt subiect de drept" c# din oficiu 4 2n control $udiciar sau $udecatoresc exercitat in baza art 21 si 52 din )onstitutie, raportate la prevederile 9egii nr 554#2114 a contenciosului administrativ, atat pe cale de actiune directa cat si pe cale de exceptie ) 2n control exercitat de alte autoritati publice decat cele care realizeaza prerogativele celor trei puteri in stat <orbim astfel de controlul exercitat de )urtea )onstitutionala asupra ordonantelor de +uvern, de controlul exercitat de !vocatul *oporului, care este un control necontencios ( 2n control politic, a carui legitimitate se afla inserata in misiunea administratiei, aceea de a pune in aplicare decizia politica

,n functie de obiectivul urmarit"

! 2n control general, care priveste intreaga activitate a organului controlat, atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii" 4 2n control de specialitate, care vizeaza anumite segmente ale organului controlat

75 (in punct de vedere al procedurii aplicabile, distingem"

! 2n control $urisdictional, de natura contencioasa, care poate fi exercitat de )urtea )onstitutionala, instantele $udecatoresti, organele administrative cu atributii $urisdictionale 4 2n control ne$urisdictional, de natura necontencioasa, care poate viza controlul parlamentar traditional, controlul administrativ intern si extern, controlul exercitat prin autoritatile publice de specialitate

' 2urisdictia administrativa si actul administrativ 0urisdictional *rin )onstitutia revizuita $urisdictiile administrative speciale au fost recunoscute expres ,ntre termenul de $urisdictie si cel de $ustitie nu exista identitate 3urisdictia, lato sensu, poate fi definita ca o activitate de solutionare a unor litigii, dupa o procedura asemanatoare celei $udecatoresti si in urma careia se pronunta o solutie motivata ,n functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea litigiului respectiv, deosebim mai multe tipuri de $urisdictii" 2urisdictie constitutionala, exercitata prin )urtea )onstitutionala" 2urisdictie 0udiciara sau 0ustitie7 realizata prin ,nalta )urte de )asatie si 3ustitie si de celelalte instante stabilite prin lege ,ntre termenii de $ustitie si $urisdictie exista o relatie de la intreg la parte, sau de la genul proxim la diferenta specifica 3ustitia este specie, iar $urisdictia este genul 2urisdictie administrativa7 realizata prin intermediul unor organe administrative cu atributii $urisdictionale

De!initia si trasaturile 0urisdictiei administrativ 0urisdictional

administrative

si

ale

actului

2urisdictia administrativa reprezinta un tip special de $urisdictie, realizat de organe de natura administrativa, care sunt investite cu atributii $urisdictionale o (in punct de vedere a obiectului7 ea reprezinta o solutionare a unei /0cai de atac 00

76 o (in punct de vedere al procedurii, regasim principiul specific procedurii $udiciare, astfel" posibilitatea acordata partilor de a fi ascultate de instanta, posibilitatea de a avea reprezentant legal, contradictorialitatea si independenta partilor (in punct de vedere al re+ultatului7 specific acestei $urisdictii este faptul ca, din ea rezulta o &otarare motivata, respectiv un act administrativ $urisdictional

De!initia 0urisdictiei administrative

2urisdictia sdministrativa reprezinta activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ, dupa norme procedurale specific procedurii $udiciare, care are drept rezultat un act administrativ cu caracter $urisdictional *otrivit art 21, alin 4 din )onstitutie, $urisdictiile speciale administrative sunt recunoscute, dar, pentru a se inlatura abuzurile administratiei, se proclama caracterul lor facultativ si gratuit !ctul adoptat de o autoritate administrativa cu atributii $urisdictionale se numeste act administrativ 0urisdictional$

De!initia actului administrativ 0urisdictional

8eprezinta actul administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice investit prin lege cu atributii $urisdictionale, prin care se solutioneaza cu putere de adevar legal un litigiu din sfera administratiei, dupa principii specifice procedurii $udiciare o *rasaturile actului administrativ 0urisdictional

-ste un act administrativ tipic care emana de la o autoritate publica investita prin lege cu solutionarea unor litigii" -ste adoptat in urma solutionarii unui conflict $uridic nascut intre doua sau mai multe personae fizice sau $uridice, de drept public sau de drept privat" !ctul are un caracter individual" 9itigiul se solutioneaza cu forta de adevar legal, trasatura care apropie acest tip de act de &otararile pronuntate de instantele $udecatoresti"

o o o

77 o Stabilitatea mai mare de care se bucura si in baza careia este exceptat de la principiul revocabilitatii actelor administrative, insa aceasta nu este similara stabilitatii de care se bucura &otararile $udecatoresti" *rocedura dupa care se elibereaza este similara procedurii $udiciare, in ea regasindu-se principii comune acesteia din urma-contradictorialitatea, independenta, posibilitatea partilor de a fi reprezentate de un aparator" %bligatia motivarii actului, care il apropie pe acesta de sentintele pronuntate de instantele $udiciare

7' 5 *este de autoevaluare

)ontrolul exercitat in baza art 52 si 126 ali 6, precum si a 9egii 554#2114 are in vedere" a# numai actele administrative emise de autoritatile centrale" b# numai actele emise de autoritatile administratiei publice locale" c# atat actele administrative emise de autoritatile administratiei centrale, cat si actele emise de autoritatile administratiei locale # *refectul poate ataca in fata instantelor de contencios administrativ" a# actul consiliului $udetean, al consiliului local sau actul primarului" b# actul altui prefect" c# numai actele consiliilor locale si primarilor % !ctul administrativ-$urisdictional este"

a# numai act administrativ individual" b# numai act administrativ normativ" c# act administrativ tipic normativ si individual ' !ctul administrativ $urisdictional este"

a# motivat obligatoriu" b# motivat facultativ 5 )ontrolul general priveste intraga activitate a organului controlat"

a# numai din punct de vedere al legalitatii" b# numai din punct de vedere al oportunitatii" c# atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii ) ,ntre termenii de $ustitie si $urisdictie exista o relatie"

a# de la parte la intreg" b# identitate"

c# nu exista nici o relatie

7. " 3urisdictia administrativa solutioneaza litigii izvorate"

a# in sfera administratiei publice" b# in sfera puterii $udecatoresti" c# in activitatea puterii legiuitoare & )ontrolul administrativ extern poate fi"

a# numai un control contencios" b# numai un control necontencios" c# atat un control contencios, cat si un control necontencios )ontrolul exercitat asupra administratiei publice poate fi, din punct de vedere al obiectivului urmarit"

a# numai un control general" b# numai un control de specialitate" c# atat un control general, cat si un control de specialitate , !ctul administrativ $urisdictional se adopta dupa o procedura" a# specifica celei utilizate in activitatea instantelor de $udecata" b# specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice" c# specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice centrale

'1

4ibliogra!ie
.erginia .edinas- (rept administrativ, -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti, 211. Ioan Muraru- !vocatul *oporului- institutie de tip ombudsman, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2114 Ioan Muraru7 Mi;ai Constantinescu7 Simina *anasescu7 Marian 1nac;e7 9;eorg;e Iancu-,nterpretarea )onstitutiei, (octrina si practica, -d 9umina 9ex, 4ucuresti, 2112 /rancis C;auvin- !dministration de l0-tat, (alloz, *aris, 1..' C;arles Debbasc;7 2ean Claude Ricci- )ontentieux administratif, *aris, (alloz, 1... Constitutia Romaniei7 revi+uita 5egea nr$ 55'6#,,' a contenciosului administrativ7 modi!icata si completata

'1

Cap$ .II Domeniul public


De!initia si trasaturile domeniului public # Regimul constitutional al proprietatii publice$ Relatia domeniu public-proprietate publica % Regimul 0uridic aplicabil domeniului public ' *este de autoevaluare

'2

Obiective :deprinderea notiunilor de proprietate publica si de proprietate private apartinand domeniului public -insusirea unor elemente si principii de!initorii pentru sintagma de domeniu public -relationare acestora cu notiuni studiate la alte ramuri de drept-e(7 drept civil

Cap$ .I domeniul public


De!initia si trasaturile domeniului public

'3 (omeniul public este alcatuit din ansamblul bunurilor mobile si imobile, publice sau private, care prin natura lor sau prin vointa legiuitorului sunt supuse unor norme speciale de protectie, deduse din faptul ca au o utilitate publica, satisfacand in mod direct sau indirect un interes public !ceste bunuri sunt supuse preponderent unui regim de putere publica, asupra lor exercitandu-se de catre o persoana morala de drept public, un drept de proprietate publica sau un drept de paza si protectie administrativa

5rasaturile domeniului public *rin natura sa ori prin vointa legiuitorului bunul mobil sau imobil, public sau privat, sa prezinte acele particularitati care sa $ustifice protectia speciala de care se bucura 4unurile domeniului public au o utilitate publica, ele au rolul de a satisfice interesul public, in mod direct sau indirect, prin intermediul unui serviciu public 4unurile care apartin domeniului public sunt guvernate, in ansamblul lor, de un regim de putere publica, astfel" a# fie un regim de putere publica exclusiv, pentru bunurile proprietate publica apartinand domeniului public" b# despre preeminenta unui regim de putere asupra unuia de drept comun,deci un regim mixt" 8egimul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua forme" 2n regim de exercitare a dreptului de proprietate publica, subiectul fiind statul si unitatea administrativ teritoriala" 2n regim de limitare a exercitiului dreptului de proprietate privata, pentru bunurile private care apartin domeniului public

2n bun domenial implica o persoana morala de drept public, care poate exercita urmatoarele drepturi" a# titularul unui drept de proprietate publica, fiind vorba despre stat sau unitatea administrativteritoriala" b# titularul unui drept de paza si protectie , drept care poate fi exercitat de orice persoana publica care actioneaza in numele statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

# Regimul constitutional al proprietatii publice$ Relatia domeniu public-proprietate publica

'4

,ntre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica a# se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art 136, alin 2 din )onstitutie-si anume, statul si unitatile administrative teritoriale ,dentificam astfel o proprietate publica a statului, care cuprinde bunuri de interes national, si o proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde bunuri de interes local b# se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sfera proprietatii publice, fara a epuiza toate bunurile care o compun" c# din opozitia dintre regimul $uridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si regimul $uridic de drept comun aplicabil proprietatii private, rezulta existenta a doua domenii-domeniul public si domeniul privat$ ,n 8omania proprietatea este publica sau privata -art 136 din )onstitutie, art 44 din )onstitutie d# *roprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale -a nu exclude existenta unor forme de valorificare si de antrenare in circuitul social si $uridic !ceasta se realizeaza prin ic&eierea unor contracte administrative-de concesionare, de administrare, de inc&iriere si de folosinta gratuita *roprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice

% Regimul 0uridic aplicabil domeniului public

4unurile proprietate publica care apartin domeniului public sunt guvernate in exclusivitate de un regim $uridic de drept public 4unurile proprietate privata care apartin domeniului public sunt guvernate, concomitent, de doua tipuri de regimuri $uridice diferite-un regim $uridic mixt, de drept comun si de putere, cel de putere fiind predominant *rincipiile aplicabile proprietatii publice

! ,nalienabilitatea 4unurile proprietate publica nu pot fi instrainate, ci doar valorificate, respectiv date in administrare, concesionate sau inc&iriate, in conditiile legii

'5 4unurile proprietate privata care apartin domeniului public, pot fi instrainate, dar este vorba de o alienabilitate limitata, conditionata 4 ,nsesizabilitatea 4unurile apartinand domeniului public nu pot fi supuse executarii silite, mobiliare sau imobiliare, nu pot constitui obiectul unor drepturi reale accesorii-ga$, ipoteca, privilegii 4unurile proprietate privata apartinand domeniului public se bucura insa de sesizabilitate limitata ) ,mposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti !supra bunurilor apartinand domeniului public nu se pot constitui garantii reale ( ,mprescriptibilitatea (in punct de vedere al prescriptiei ac&izitive, titularii unor astfel de bunuri pot sa le recupereze oricand si fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le detin, indiferent de buna sau reaua credinta a acestora ,n raport cu prescriptia ac&izitiva, nu este posibila dobandirea bunurilor domeniale pe calea uzucapiunii sau a posesiei de buna credinta

' *este de autoevaluare

*roprietatea publica este" a# inalienabila" b# sesizabila" c# prescriptibila

'6 # *roprietatea publica este imprescriptibila" a# numai din punct de vedere extinctiv" b# numai din punct de vedere ac&izitiv" c# atat din punct de vedere extinctiv cat si ac&izitiv % ,nalienabilitatea este un principiu care guverneaza" a# numai bunurile proprietate publica" b# numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public" c# atat bunurile proprietate publica dar si bunurile proprietate privata din domeniul public ' Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti este un principiu care guvernea+a3 a# numai bunurile proprietate publica" b# numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public" c# atat bunurile proprietate publica cat si bunurile proprietate privata apartinand domeniului public 5 ,nalienabilitatea semnifica faptul ca" a# bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate" b# bunurile proprietate publica pot fi instrainate in conditiile legii" c# bunurile proprietate publica pot fi instrainate numai anumitor subiecte de drept ) 4unurile proprietate privata apartinand domeniului public se caracterizeaza prin faptul ca" a# pot fi instrainate numai in conditii speciale" b# nu pot fi instrainate niciodata" c#unele pot fi instrainate si altele nu

'7

4ibliogra!ie
.erginia .edinas- (rept administrativ, -d 2niversul 3uridic, 4ucuresti, 211. Antonie Iorgovan- 5ratat de drept administrativ, -d !ll 4ec6, 4ucuresti, 2115 .erginia .edinas7 Ale(andru Ciobanu-8eguli de protectie domeniala aplicabile unor bunuri proprietate privata, -d 9umina 9ex, 4ucuresti, 2111 Constitutia Romaniei7 revi+uita prin legea de revi+uire in #,,%

4ibliogra!ia selectiva a suportului de curs


.erginia .edinas :Drept administrativ7 1d$ Universul 2uridic7 4ucuresti7 #,,Antonie Iorgovan-*ratat de drept administrativ7 1d$ All 4ec>7 4ucuresti #,,5

'' Ioan Ale(andru-Consideratii privind moderni+area administratiei7 in Revista de drept public nr$ #6#,," Ioan Ale(andru-*ratat de administratie publica7 1d$ Universul 2uridic7 4ucuresti7 #,,& Dana Apostol *o!an- Drept administrativ7 1d$ All 4ec>7 4ucuresti7 #,,' Ion Deleanu-Revi+uirea Constitutiei$ *emele revi+uirii7 in Revista de drept public nr$#6#,,% Ioan Ale(andru-Drept administrativ comparat7 1d$ 5umina 5e(7 4ucuresti7 #,,, 1mil 4alan-Institutii administrative7 1d$ C$ 8$ 4ec> 4ucuresti7 #,,& Ioan Muraru7 1lena Simina *anasescu-Drept constitutional si institutii politice7 1d$ All 4ec>7 4ucuresti7 #,,' Nicolae Popa-*eoria generala a dreptului7 1d$ Actami7 4ucuresti7 --' Rene C;apus-Droit administrative general7 *ome I7 Paris7 --# 2ean Rivero7 2ean =aline-Droit administati!7 Dallo+7 #,,, 2ean Mic;el de /orges-5es institutions administratives !rancaises7 P$U$/$7 -&Constitutia romaniei7 revi+uita 5egea administratiei publice locale nr$ # 56#,, 7 modi!icata si complectata

'.

.1