Sunteți pe pagina 1din 21

1

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIETI


FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIE CHIMICA SI PETROCHIMICA
















PROIECT DE SEMESTRU
DISCIPLINA: PETROCHIMIE















CONDUCATOR: STUDENT:
Prof.dr.ing VASILE MATEI Lepadatu Mariana Luiza



PLOIESTI - 2014



2

PROIECT DE AN - PETROCHIMIE

CALCULUL TEHNOLOGIC AL UNUI REACTOR IZOTERM PENTRU
FABRICAREA STIRENULUI PRIN DEHIDROGENAREA ETILBENZENULUI


DATE DE PROIECTARE

1.Capacitatea instalatiei: 90000 t stiren/an
2.Puritatea stirenului: 99.4% masa
3.Conversia etilbenzenului utila: 45%
4. Conversia etilbenzenului totala: 50%
5.Pierderi stiren: 0 % masa
6.Pierderi etilbenzen in alimentare: 2% masa
7.Numarul de ore de functionare pe an: 8000 h/an
8.Raportul masic abur/materie prima la intrarea in reactor: 3:1 Kg/Kg
9.Reactii secundare: C6H5C2H5C6H6+C2H4 Cs1= 30%
C6H5C2H5 8C+5H2
8C+16H2OC6H5CH3+CH4 Cs2= 45%
C6H5C2H58CO2+16H2 Cs3= 25%
10.Temperatura la intare in reactor: 640 C
0

11.Diametrul interior al reactorului avand curgere axiala: m
12.Compozitia etilbenzenului proaspat: etilbenzen= 99,8% masa
benzen= 0,2% masa
13. Compozitia etilbenzenului recirculat : etilbenzen= 99,5% masa
benzen= 0,1% masa
toluen= 0,2% masa
stiren= 0,2% masa
14.Presiunea de intrare in zona de reactie: 1.7 bar (0.17 MPa)
15.Caracteristicile catalizatorului:
Dp=2,5 mm, Lp=10 mm, fractia de volum liber= 0,35
3 3
/ m m
Densitatea= 3000 Kg/
3
m

















3

I. INTRODUCERE



Procesul de dehidrogenare este aplicat in industria petochimica pentru fabricarea
unor monomeri pentru obtinerea diferitelor tipuri de cauciuc sintetic, mase plastice si fibre
sintetice.
Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic endoterma,
desfasurata dupa mecanismul global urmator:
C6H5 CH2 CH3 C6H5 - CH=CH2 + H2
0
298
H A = 125 KJ/mol
Favorizata de temperaturi ridicate si presiuni joase se aseamana in principiu cu
fabricarea butadienei pornind de la butene, sau cu dehidrogenarea primara observata la
cracarea in faza vapori a hidrocarburilor in prezenta/absenta catalizatorilor, reactia are loc
intre 700-800 C
0
, cu conversii de 20-30%, randamentele globale nedepasind 50-60%.
Ca si cracarea vaporilor dehidrogenarea este favorizata de operarea in prezenta
aburului, de practicarea diluarii efluentului de reactie cu abur, ca si de prezenta
catalizatorilor.
Aburul are ca scop: aportul caldurii necesare desfasurari reactiei, de diminuare prin
dilutie a cantitatii de caldura necesara a fi furnizata unitatii de volum de reactie, de a
reduce considerabil presiunea de vapori a hidrocarburilor ceea ce produce deplasarea
echilibrului in favoarea obtinerii stirenului, de a reduce depunerile de cocs reactionand cu
C format, mentinand astfel activitatea sistemelor catalitice utilizate.
Catalizatorii permit ameliorarea conversiei pe pas si a selectivitatii la nivele termice
mult mai coborate fata de reactia necatalitica, de exemplu intre 550-560 C
0
la presiuni de
0,1-0,3
6
10 Pa in instalatiile mai vechi si mai mici de 0,1
6
10 Pa in cele moderne.
Realizarea procesului se face izoterm sau adiabatic, diferenta constand in faptul ca
temperatura de preincalzire in cazul materiei prime din procesul izoterm este mai putin
ridicata, deci imbatranirea catalizatorului are loc intr-un timp mai lung.
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in acelasi timp mai
pot avea loc numeroase reactii secundare, dintre care influenteaza in mod sensibil
selectivitatea dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
- dezalchilarea etilbenzenului:
C6H5-C2H5C6H6+C2H4
0
298
H A = 103,19 KJ/mol
- hidrodezalchilarea etilbenzenului:
C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4
0
298
H A = -66,045 KJ/mol
- hidrodezalchilarea toluenului:
C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4
0
298
H A = -42,5KJ/mol
- formarea cocsului:
C6H5-C2H5 8C+5H2

Primul catalizator folosit la obtinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec de
trei componenti: ZnO, Al2O3, CaO care la temperatura de 600- 675 C
0
conduce la obtinerea
unei conversii de 38% si a unei selectivitati de 82%.
In prezent se folosesc catalizatori alcatuiti exclusiv pe baza de oxizi de fier
promotati cu compusi ai K, Cr, V, Zn, Cu si cu alte metale rare. Acesti catalizatori se
caracterizeaza prin: stabilitate buna in prezenta vaporilor de apa, activitate si selectivitate
ridicata, durata de functionare indelungata(cca.2ani). Principalul component activ, oxidul
4

de Fe, are rolul de suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus alcalin,
constanta vitezei de reactie creste cu un ordin de marime.
O posibila schema privind mecanismul de dehidrogenare a etilbenzenului:
Catalizator Catalizator
EB compus intermediar stiren

descompunere catalizator
necatalitica

produse secundare

Procede industriale de obtinere a stirenului prin dehidrogenare directa.
Procedeele uzuale de fabricare a stirenului constau in dehidrogenarea catalitica a
etilbenzenului, urmata de separarea stirenului din produsul de reactie lichid si purificarea
acestuia. In functie de reactoarele utilizate, procedele de dehidrogenare se impart in doua
grupe: izoterme si adiabatice.
Cel izoterm este mai dificil de aplicat pentru ca necesita reactoare multitubulare cu
circulatie de purtator caloric in exteriorul tuburilor si are un cost mai ridicat si o
productivitate mica. Aceste tipuri de reactoare au insa avantajul unui consum energetic
mai mic, performante mai bune la temperaturi de reactie mai scazute si, ca urmare, un
rapot de dilutie de vapori de apa inferior fata de functionarea in conditii adiabatice. Datele
tehnologice referitoare la acest procedeu sunt urmatoarele:
- temperatura de intrare in reactor: 580C;
- temperatura purtatorului de caldura: la intrare: 750C, la iesire: 630C;
-raportul masic de dilutie cu abur: 1,1-1,2;-conversia pe trecere: 60% mol;
-selectivitatea: 92-94% mol.
In figura nr.1 este prezentata schema tehnologica a procedeului de dehidrogenare a
etilbenzenului cu functionare izoterma a reactorului. Catalizatorii recomandati pentru
folosirea in reactorul izoterm trebuie sa aiba o rezistenta mecanica buna, capacitate de a
lucra la dilutie redusa de abur: hidrocarbura (1,1-1,2 m) si o durata de exploatare
indelungata (5-6 ani).
Fig. nr.1 Procedeul BASF.

5

Procedeul instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenare izoterma a
etilbenzenului.
1-cuptor; 2-reactor; 3, 4, 5-schimbatoare de caldura; 6-racitor; 7-sistem de separare a
gazelor reziduale de stirenul brut; 8-suflanta; 9-purificare.

Dehidrogenarea etilbenzenului la stiren este realizata industrial in reactoare cu catalizator
in strat fix, care functioneaza in regim adiabatic sau izoterm.
Cele doua reactoare difera prin maniera de aducere a caldurii in zona de reactie, tinand
seama de faptul ca atat etilbenzenul cat si stirenul sufera procese de descompunere termica la
temperaturi mai mari de 610 C
0
, dar ca operarea reactorului la temperaturi apropiate de
aceasta valoare conduce la conversii optime ale etilbenzenului.
In reactorul adiabatic sursa de caldura o constitue aburul supraincalzit cu care se
amesteca etilbenzenul, inainte de a veni in contact cu catalizatorul,temperatura de intrare a
amestecului in reactor este de cca. 630 C
0
, realizandu-se randamente in stiren de cca.88-91%.
In reactorul izoterm, caldura este asigurata indirect prin intermediul unui fascicul tubular,
realizandu-se o temperatura mai uniforma a stratului de catalizator, in limitele 580-610 C
0
si
randamente de 92-94% (la 40%conversie), adica cu cca.3% randament in stiren mai bune
decat in cazul reactorului adiabatic.
Reactoarele izoterme sunt mai costisitoare decat cele adiabatice.
Etilbenzenul supus dehidrogenari trebuie sa aiba o puritate mare, neadmitandu-se un
continut de peste 0,2% xileni in cazul in care se obtine prin separare din fractiunile xilenice,
sau de peste 0,04% dietilbenzen in cazul in care se obtine prin alchilare. Acesta din urma se
dehidrogeneaza la divinilbenzen, care polimerizeaza foarte repede formand polimeri insolubili
si ingreunand mult exploatarea.
Benzenul continut in etilbenzen nu influenteaza reactia de dehidrogenare, uneori fiind
citata folosirea sa ca diluant in locul vaporilor de apa.

Procedeul adiabatic a cunoscut o importanta dezvoltare industriala.
In procesul adiabatic, amestecul de etilbenzen proaspat si etilbenzen recirculat in
instalatia de separare a stirenului este preincalzit la 85 C
0
prin preluarea caldurii apei
provenite din condensarea aburului tehnologic, si evaporat in prezenta de abur(cca.10% din
aburul total circulat) la o temperatura mai joasa de 106 C
0
(cantitatea de caldura necesara
evaporarii este cedata de gazele de reactie).
In continuare, vaporii de etilbenzen se supraincalzesc de la 150-560 C
0
, dupa care
impreuna cu cu aburul supraincalzit la 723 C
0
intra in reactorul de dehidrogenare.
La iesirea din reactor, produsele de reactie au o temperatura 465-580 C
0
, caldura acestora
fiind preluata in supraincalzitor si evaporatorul de etilbenzen. Dupa supraincalzire
temperatura gazelor de reactie este de 396 C
0
, iar dupa evaporator 332 C
0
.
Racirea in continuare si separarea prafului de catalizator antrenat se realizeaza prin
contact direct cu apa, pana la atingerea temperaturii de 105 C
0
.
Gazele de reactie rezultate de la contactarea cu H2O se condenseaza prin racire indirecta,
iar cele care nu au condensat sunt comprimate la 2 atm cu ajutorul suflantei si trecute in
condensatoare cu sola.
Din gazele reziduale se absorb hidrocarburile. Condensatul este decantat. Faza de
hidrocarburi contine: 37%stiren, 61%etil benzen, 1,1%toluen, 0,6%benzen si 0,2%polimeri.
Randamentul dehidrogenarii este peste 90% la conversii de 35-40%. Viata catalizatorului
poate sa depaseasca 1 an.

6

In cazul folosirii unei singure trepte de reactie, la acest procedeu se obtine o conversie per
pas de cca. 40% la presuni cuprinse intre 0,15-0,2 10
6
Pa. Daca sunt aplicate doua trepte de
reactie in serie se obtin conversii de 45-50%, la presiuni comparabile cu acelea la o singura
treapta de reactie. In practica este necesar sa se coreleze conditiile de lucru, in special
temperatura de reactie, presiunea si raportul abur/hidrocarbura cu conversia si selectivitatea.
De-a lungul patului catalitic, endotermicitatea reactiei conduce la o scadere a temperaturii cu
1C pentru o conversie a etilbenzenului de 1% si de aceea trebuie ca la intrarea in reactor sa
fie un nivel termic corespunzator, in scopul obtinerii unei conversii ridicate, intrucat la
temperaturi de cca. 610C viteza reactiilor secundare este relativ mare. Se utilizeaza mai
multe reactoare in serie prevazute cu incalzire intermediara a efluentului sau se opereaza
sistemul de reactie la presiuni scazute. Caderea de presiune pe stratul catalitic limiteaza insa
solutiile tehnologice si de aceea s-au adoptat reactoarele cu curgere radiala in locul
reactoarelor cu curgere axiala. Catalizatorii utilizati in reactoarele adiabatice lucreaza in
conditii de dilutie cu abur a etilbenzenului de 1,6- 2,5 si au o durata de exploatare de 1,5- 2
ani. Se mentioneaza trei grupe de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obtinere a
stirenului.
-catalizatori activi (conversie de 55-60% mol), dar mai putin selectivi (selectivitate 89-
90% mol), capabili sa lucreze la rapoarte masice de dilutie apa/etilbenzen >2;
-catalizatori selectivi (selectivitate cca. 95% mol), dar mai putin activi (conversie 40%) ce
opereaza la temperaturi mai ridicate si la rapoarte masice de apa: etilbenzen de 2-2,2;
-catalizatori activi (conversie 50-55%), si selectivi (selectivitate 90% mol), ce
functioneaza la rapoarte masice de dilutie cu abur >2.
Procedeele adiabatice au fost dezvoltate de o serie de firme (Dow, Monsanto
Lummus,Cosden-Baadger UOP,etc.).
In figura nr.2 este prezentata schema tehnologica unei instalatii de producere a stirenului
prin dehidrogenarea adiabatica a etilbenzenului.
Cele mai raspandite procedee de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren sunt:
-procedeul Cosden-Badger. Procedeul este realizat in reactoare adiabatice, la presiune
atmosferica, avand o mare flexibilitate in ceea ce priveste folosirea catalizatorilor, prezinta
consumuri energetice scazute si foloseste la rectificare inhibitori fara sulf.
-procedeul Monsanto-Lummus Crest a fost aplicat in instalatii cu capacitati intre 60-680 t
stiren/an, dehidrogenarea avand loc in sistem adiabatic, sub vid. Specific procesului este
obtinerea directa a stirenului din benzen si etilena.
-procedeul Cd F-Chemie Technip se aplica in instalatiile de capacitati cuprinse intre 20-300
t stiren/an. Procesul este adiabatic si utilizeaza catalizatori cu performante superioare.
-un procedeu nou, cu mari perspective de dezvoltare, este procedeul Styrol Plus, elaborat
de firmele UOP si Allied Signal Engineering Material-Research Center din S.U.A. si aplicat
de firma Mitsubishi Petro-Chemical Corp pe o instalatie de 5000 t/an stiren. Specific acestui
procedeu este constructia reactorului si utilizarea a doi catalizatori diferiti, dintre care un
catalizator pentru dehidrogenare, iar celalalt pentru arderea selectiva a hidrogenului rezultat
din reactia de dehidrogenare. Caldura rezultata in urma arderii este consumata in proces.
Instalatia a functionat cu o conversie de 83% si selectivitatea de 93%. Pe baza rezultatelor
obtinute s-a trecut la proiectarea unei instalatii cu o capacitate de 200 t stiren/an.
Prin acest procedeu se realizeaza o reducere de 25% a consumului de abur supraincalzit si cu
25% a combustibilului tehnologic.
Procesul de dehidrogenare oxidativa a etilbenzenului are loc in prezenta unor acceptori ai
hidrogenului, acest caz sunt urmatoarele:
C
6
H
5
-C
2
H
5
+ 1/2O
2
---> C
6
H
5
-CH=CH
2
+ H
2
O H= 119,8 kJ/mol
C
6
H
5
-C
2
H
5
+ I
2
---> C
6
H
5
-CH=CH
2
+ 2HI

7




Fig.nr.2
Schema instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatica a
etilbenzenului .
1,2-vaporizator; 3-supraincalzitor; 4-reactor; 5,6,9-schimbator de caldura; 6-generator de
abur; 8- decantor; 10-coloana de stripare; 11- coloana pentru separarea stirenului brut; 12-
coloana pentru purificarea stirenului brut; 13-coloana de separare a etilbenzenului; 14-
coloana de separare a aromatelor usoare.

Dehidrogenarea etilbenzenului in prezenta oxigenului are perspective de aplicare industriale,
datorita consumului de energie mai redus, recuperarii caldurii in proces si aplicarii unor
regimuri termice mai scazute (cca. 400C).

Stirenul
Stirenul este cunoscut prin utilizarile sale in domeniul productiei polimerilor. Homopolimerul
impreuna cu copolimerii, acrilonitril-metacrilat de metil si clorura de vinil constituie cca. o
treime din productia materialelor termoplastice. Copolimerii cu divinilbenzen servesc la
obtinerea schimbatorilor de ioni, iar cei cu poliesteri nesaturati au capatat o mare extindere ca
materiale de constructie.
Domeniile de utilizare ale stirenului se repartizeaza astfel:
-polistiren de uz general 45%
-polistiren expandat 5%
-copolimer acrilonitril butadien-stirenic (ABS) 12%
-cauciuc butadien-stirenic 20%
-alte utilizari 18%
100%


Stirenul se produce prin mai multe cai, dintre care mentionam pe cele mai importante:
8

-dehidrogenarea etilbenzenului;
-clorurarea in catena a etilbenzenului, urmata de hidroliza la alcoolul corespunzator si
deshidratarea la stiren;
-recuperarea din benzina de piroliza;
-oxidarea etilbenzenului la hidroperoxid de etilbenbenzen care reactioneaza cu propena pentru
a da -fenil-etanol si propenoxid. Alcoolul (-fenil-etanolul) este apoi deshidratat la stiren.
INTREBUINTARILE STIRENULUI
Polimerizarea stirenului se face in solutie, supensie sau emulsie. In primul procedeu
stirenul si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare. Polimerul format contine
monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare. Procedeul in suspensie
este similar celui in solutie ,numai ca in locul solventului se foloseste apa in care stirenul este
suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o emulsie de
stiren in apa. Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie.
Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru indepartar impuritatilor,
apoi uscat prin metode conventionale(centrifugare si uscare cu aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un domeniu larg.
Prin introducerea de cauciuc dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul
polistiren antisoc. O cantitate mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere, desi in
ultima vreme copolimerul ABS tinde sa-l inlocuiasca. In acest scop polistirenul se exclude in
placi de 3 mm grosime, care se izoleaza la exterior cu un material expanda t(poliuteran sau
chiar polistiren expandat). Polistirenul se mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm
grosime pentru ambalaje alimentare (ciocolata,branza), pentru confectionare containere
(pahare de bauturi,iaurt). Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la
incalzire polistiren expandat.
Acesta, avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca material izolant in
constructii. Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor .Acest
dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante (compusi ai
borului si fosforului).
Polistirenul se mai foloseste sub forma de gratare sau difuzoare pentru lampile de
iluminat.



















9


II. BILANT DE MATERIALE



1.Debitul de stiren produs de instalatie:


3
90000 10
11250 /
8000
STanual
st
functionare
D
D kg h
t

= = =

2.Debitul de stiren produs de instalatie:


3
99, 4
11500 11182, 5 /
100 100
STpur ST
Puritate
D D Kg h = = =

3.Debitul de stiren total(si pierderi):


0 11182, 5 11182, 5 /
STtotal STpierderi STpur
D D D kg h = + = + =

4.Debitul de etilbenzen care reactioneaza:

x 11182,5
C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2
106 104
45
100 100 90%
50
Cu
Ct
q = = =



11182, 5 106
12439, 35 /
104 0, 90
STtotal EB
B
ST
D M
D kg h
M q

= = =

E


5.Debitul de etilbenzen care tine cont de conversie:

lim
12439, 35
24878, 69 /
0, 5
EB
Ba
D
D kg h
Ct
= = =
E


6.Debitul de etilbenzen recirculat:

lim
12439, 35 /
EBrec EBa EB
D D D kg h = =





10



7.Debitul de materie prima proaspata:

0, 2
100
12464, 28 /
0, 2
1
100
proaspata
proaspata
mp EB B EB EB
EB
mp
D D D D D
D
D kg h
= + = +
= =




8.Debitul de materie prima recirculata:

0,1 0, 2 0, 2
100 100 100
0, 5
100
12501, 86 /
1 0, 005
0,1
12501, 86 12, 5 /
100
0, 2
12501, 86 25, 00
100
mprec EBrec Brec Trec Strec EBrec mprec mprec mprec
mprec EBrec mprec
EBrec
mprec
Brec
Trec
D D D D D D D D D
D D D
D
D kg h
D kg h
D kg
= + + + = + + +
= +
= =

= =
= = /
0, 2
12501, 86 25, 00 /
100
STrec
h
D Kg h = =


Tabelul nr.1
COMPONENT MP proaspata MP recirculata
%gr. Kg/h Kmol/h %gr. Kg/h Kmol/h
ETILBENZEN 99,8 12439,35 117,35 99,5 12439,35 117,35
BENZEN 0,2 24,93 0,319 0,1 12,5 0,1603
TOLUEN - - - 0,2 25 0,2717
STIREN - - - 0,2 25 0,2404
TOTAL 100 12464,28 117,67 100 12501,85 118,04

lim
3
24878, 69 74636, 07 /
1
a entare
abur mp
abur
D D kg h
mp
= = =







11

9.Calculul cantitatii de etilbenzen in reactii secundare:

0, 5 0, 45 0, 05
RS
C Ct Cu = = =

1.
1
lim 1
373,18 /
rs
EB EBa RS S
D D C C kg h = =
2.
2
lim 2
559, 77 /
rs
EB EBa RS S
D D C C kg h = =
3.
3
lim 3
310, 98 /
rs
EB EBa RS S
D D C C kg h = =

10.Calculul produsilor de reactie:

1.REACTIA PRINCIPALA

Dst x
C6H5-C2H5 C6H5-CH=CH2 + H2
104 2

x = 219,44 kg/h
2
H

2.REACTIA SECUNDARA 1

373,18 y z
C6H5-C2H5 C6H6 + C2H4
106 78 28

y= 274,6 kg/h benzen
z=98,57 kg/h etena

3.REACTIA SECUNDARA 2

559,77 x y z
C6H5-C2H5 + H2 C6H5-CH3 + CH4
106 2 92 16

x= 10,56 kg/h H2
y= 485,84 kg/h C5H6-CH3
z= 84,49 kg/h CH4


4.REACTIA SECUNDARA 3

310,98 x y z
C6H5-C2H5 + 16H2O 8CO2 + 21H2
106 18 44 2

x= 844,71 kg/h H2O
y= 1032,69 kg/h CO2
z= 123,22 kg /h H2
12



lim 1
lim 2
2 6
4
2
2 2 1 2 2 2 3
12439, 35 /
11410, 71 25 11435, 71 /
312, 03 /
510, 84 /
98, 57 /
84, 49 /
1032, 69 /
219, 44 10, 5
rec
total rec
a rs
a rs
rs rs rs
EB EB
ST ST ST
B B B
T T T
C H
CH
CO
H H H H
D D kg h
D D D kg h
D D D kg h
D D D kg h
D kg h
D kg h
D kg h
D D D D
= =
= + = + =
= + =
= + =
=
=
=
= + = +
lim 2
6 123, 22 106, 78 /
73791, 36 /
a
abur AB H O
kg h
D D D kg h
=
= =


Tabelul nr.2 BILANT DE MATERIALE PE REACTOR
COMP. Mi,
Kg/Kmol
INTRARI IESIRI
Kg/h Kmol/h %mol Kg/h Kmol/h %mol
EB 106 24878,69 234,7 0,0536 12439,35 117,35
0,029
B 78 37,43 0,479 0,00011 312,03 4,00
0,001002
T 92 25,00 0,272
6,2
5
10


510,84 5,55
0,00141
St 104 25,00 0,2404
5,5
5
10


11435,71 109,96
0,0222
C2H4 28 - - - 98,57 3,52
0,000896
CH4 16 - - - 84,49 5,28
0,00134
CO2 44 - - - 1032,69 23,47
0,00597
H2 2 - - - 106,78 53,39
0,00783
ABUR 18 74636,07 4146,7 0,946 73791,36 4099,52
0,9303
TOTAL - 99602,19 4382,39 1,00 99713,25 4422,04
1,00













13



III. PROPRIETATI TERMICE


1.Calculul caldurilor specifice:

3 2
T d T c T b a Cp + + + =


a)
4
CH
a = 4,75
b = 0,012
c = 0,303
5
10



9
4, 22 10 d

=
3 9 2 5
10 63 , 2 10 303 , 0 012 , 0 75 , 4 T T T Cp + + =


T(K) = 640+273 = 913
Cp = 16,23 kcal/kmol K


b)
2 4
C H
a = 0,944
b = 0,03735
c = -1,993
5
10



9
10 22 , 4

= d

3 9 2 5
10 22 , 4 10 993 , 1 03735 , 0 944 , 0 T T T Cp + + =


( ) 640 273 913
21, 64 /
p
T K
C kcal kmol K
= + =
=


c)
2
CO
a = 6,85
b = 0,008533
c = -2,475
5
10



0 = d

2 6
10 475 , 2 0853 , 0 85 , 6 T T Cp + =


( ) 913
12, 58 /
p
T K
C kcal kmol K
=
=


d)
2
H
a = 6,88
b = 0,000066
c = 2,79
7
10



0 = d

2 7
10 79 , 2 000066 , 0 88 , 6 T T Cp + + =


14

( ) 913
7,17 /
p
T K
C kcal kmol K
=
=


e)
2
H O
a = 6,89
b =0,003283
c = -3,43
7
10



0 = d

2 7
10 43 , 3 003283 , 0 89 , 6 T T Cp + =


( ) 913
9, 60 /
p
T K
C kcal kmol K
=
=


f)
6 6
C H
a = -8,65
b = 0,1158
c = -7,54
5
10



8
10 854 , 1

= d



3 8 2 5
10 854 , 1 10 54 , 7 1158 , 0 65 , 8 T T T Cp + + =


( ) 913
48, 32 /
p
T K
C kcal kmol K
=
=


g)
6 5 3
C H CH
a = -8,213
b = 0,1336
c = -8,23
5
10



8
10 92 , 1

= d

3 8 2 5
10 92 , 1 10 23 , 8 1336 , 0 213 , 8 T T T Cp + + =


( ) 913
59, 77 /
p
T K
C kcal kmol K
=
=


h)
6 5 2 5
C H C H
a = -8,4
b = 0,1593
c =
4
10



8
10 395 , 2

= d

3 8 2 4
10 395 , 2 10 1593 , 0 4 , 8 T T T Cp + + =


( ) 913
71, 90 /
p
T K
C kcal kmol K
=
=


i)
6 5 2
C H CH CH =
a = -5,968
15

b = 0,1435
c = -9,15
5
10



8
10 2 , 2

= d

3 8 2 5
10 2 , 2 10 15 , 9 1435 , 0 968 , 5 T T T Cp + + =


( ) 913
65, 52 /
p
T K
C kcal kmol K
=
=


2.Calculul entalpiilor de formare:

Component EB ST B T CH4 C2H4 CO2 H2O H2
AH kcal/kmol 7,12 35,22 19,82 11,95 -17,889 12,496 -94,052 -57,798 0

1.C6H5-C2H5 C6H5-CH=CH2 + H2
a -8,4 -5,968 6,88 A a=9,312
b 0,1593 0,1435 0,000066 A b=-0,0158
c
4
10


5
10 15 , 9


7
7910 , 2

A c=
5
10 878 , 0


d
8
10 395 , 2

2,2
8
10

- A d=
8
10 195 , 0



A a=


r r pr pr
a a v v

298
r f f
H H pr H r A = A A


1
298 298 298 298
2
2 3 4
0 5 8
1
0
1
35, 22 0 7,12 28,10 / 28100 /
298 298 298
28100 9, 312 298 0, 0158 0,878 10 0,195 10
2 3 4
25952, 96 /
r fST fH fEB
H H DH DH kcal mol kcal kmol
H
H Kcal Kmol

A = A + = + = =
= A + +
A =

913
28532, 75 /
T
H kcal kmol A =

2.C6H5-C2H5 C6H6 + C2H4
a -8,4 -8,65 0,944 a = 0,694
b 0,1593 0,1158 0,03735 b = -0,00615
c
4
10


5
10 54 , 7


7
10 993 , 1

c =
5
10 0467 , 0


d
8
10 395 , 2

1,854
8
10


9
10 22 , 4

d =
9
10 19 , 1



2 4
913
298 298 298 298
2
2 3 4
0 4 9
2
0
1
19, 82 12, 496 7,12 25,196 / 25196 /
298 298 298
25196 0, 694 298 0, 00615 0, 0467 10 1,19 10
2 3 4
25223, 41 /
23205, 56 /
rs fB fC H fEB
T
H H H H kcal mol kcal kmol
H
H kcal kmol
H kcal kmol

A = A + A A = + = =
= A + +
A =
A =



2 3 4
0
2 3 4
T
T T T
H H a T b c d A = A + A + A + A + A
16

3. C6H5-C2H5 + 16H2O 8CO2 + 21H2

a -8,4 6,89 6,85 6,88 a = 97,44
b 0,1593 0,003283 0,08533 0,000066 b = -0,142
c
4
10


7
10 43 , 3


7
10 475 , 2


7
10 475 , 2

c =
5
10 15 , 9


d
8
10 395 , 2

0 0 0 d =
8
10 395 , 2



2 2 2
298 298 298 298 298
3
2 3 4
0 5 9
3
0
1
8 21 16
8 94, 0518 21 0 7,12 16 57, 7979 165, 265 / 165265 /
298 298 298
165265 97, 44 298 0,142 9,15 10 2, 395 10
2 3 4
141781, 22
rs fCO fH fEB fH O
H H H H H
kcal mol kcal kmol
H
H K

A = A + A A A =
= + + = =
= A + +
A = / cal Kmol

913
190612,18 /
T
H kcal kmol A =


4. C6H5-C2H5 + H2 C6H5-CH3 + CH4

a -8,4 6,88 -8,213 4,75 a = -1,943
b 0,1593 0,000066 0,1336 0,012 b = -0,0138
c
4
10


7
10 475 , 2


5
10 23 , 8


5
10 303 , 0

c =
5
10 051 , 2


d
8
10 395 , 2

0
8
10 92 , 1


9
10 63 , 2

d =
9
10 38 , 7



4 2
913
298 298 298 298 298
2
2 3 4
0 5 9
4
0
1
11, 95 17, 887 7,12 0 13, 059 / 13059 /
298 298 298
13059 1, 943 298 0, 0138 2, 05 10 7, 38 10
2 3 4
12033, 74 /
15638,
rs fT fCH fEB fH
T
H H H H H
kcal mol kcal kmol
H
H kcal kmol
H

A = A + A A A =
= = =
= A +
A =
A = 27 / kcal kmol
















17




IV. CALCULUL REACTORULUI
F(1-x)-F(1-x-dx)-rdG=0
x=conversia EB
r=viteza de reactie

2
2
4
4
( 1)
100
i
cat cat
cat i
n
D
F x r v r z
F x
z
r D
Cu
x n x
t

t
A = A = A
A
A =

A = A

Compn EB Abur ST
2
H
Initial 1 3 0 0
Transformat x - - -
Format - - x x
Ramas 1-x 3 x x

Cu= 45%
1 1 0.45
0.123
4 4.45
EB
x
y
x

= = =
+
fr.mol
18

2
0.45
0.101 .
4 4.45
3
0.674 .
4.45
0.45
0.101 .
4.45
ST
Ab
H
x
y fr mol
x
y fr mol
y fr mol
= = =
+
= =
= =

0 2
0
1
1 4
4
x
x
A
p
d
V F
x
p
x x
k p
x k
=
(
| |

(
|
+
\ .
(

( +
(

}


T= 640+273= 913K
1 1
4770
lg 4.1 1,12 0.075
913
6447
lg 6.8 0.26 0.547
913
p p
k k
k k

= + = =

= + = =


0.45
0.113
4
x A = =
0
1
2
3
4
0
0.113
0.225
0.337
0.45
x
x
x
x
x
=
=
=
=
=

( )
0
0 1 2 3 4
1
4 ( ) 2 ( ) 4 ( ) ( )
A
F
V f x f x f x f x f x
k p
= = + + + + (


1 2
1
( ) 4, 68
0.113
1.7
1 0.113 4 0.113
4 0.113 0.547
f x = =
| |

|
+ | |
\ .

|
+
\ .


2
3
4
( ) 5.42
( ) 1, 66
( ) 0.7
f x
f x
f x
=
=
=


4
1
( ) / 4 0.547
n
i
f x
=
=





19

3
103.5
0.547 444, 03
0.075 1.7
V m = =


( )
2
2
2
3
0.123 1.7 0.209
0.101 1.7 0.172
0.101 1.7 0.172
0.059
0.075 0.113 0.038 /
0.547
700 0.1 4
0.088
0.038 3000 4
1.099
13.81
4
12439
14, 35 /
867
EB
ST
H
A
c
zr c
EB
cat
EB
p bar
p bar
p bar
r m s
z m
H m
D
V H m
D
V m h
t
t

e
= =
= =
= =
| |
= =
|
\ .

A = =

=
= =
= = =
=
1
0, 96
zr
cat
V
h
V

=


2
3
4
444, 03
4
4 444, 03
5, 2
4
4 20, 8
H
D
D
H V
D m
H D m
t
t
=
= =

= =

= =



















20

V. CADEREA DE PRESIUNE IN STRATULUL DE
CATALIZATOR



P=
2
2 3
2
/ ,
) 1 ( 180
m N
d m
H V m
eg c
c m c



c
m =fractia de volum liber a catalizatorului,
3
m /
3
m =0,35
3
m /
3
m
c
H = inaltimea stratului de catalizator, m= 1,099 m
eg
d = diametrul echivalent al granulei de catilizator
m mm
l d
l d
d
p ep
p eg
eg
004 , 0 4
10 5 , 2
10 5 , 2 2
2
= =
+

=
+

=
m
V =viteza medie a gazelor
2 2
2
3
3
6
2 2
4
18.465
4 4
4146, 7 0, 082 913
53, 6 /
1, 7 3600
4099, 52 0, 082 913
52, 9 /
1, 7 3600
2, 78 /
34 10 /
i e
mi me
m
i
i i i
e
e e e
m
V V
V V
S S
V
D
S m
n RT
PV n RT V m s
P
n RT
PV n RT V m s
P
V m s
Kg m s
t t


+
+
= =

= = =

= = = =


= = = =

=
=

2 6
2
3 2
180(1 0, 35) 34 10 2, 78 1, 099
14202, 59 / 0,142
0, 35 0, 004
P N m bar


A = = =



















21

BIBLIOGRAFIE



1.Suciu,G.C.,Ghejan,I.,Ionescu,S.F.,Opris,I., INGINERIA PRELUCRARII
HIDROCARBURILOR, VOL.5, Editura Tehnica, Bucuresti, 1999.

2.Velea,I.,Ivanus,Gh., MONOMERI DE SINTEZA,VOL.1, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1989.

3.Somoghi, V., s.a., PROPRIETATI FIZICE UTILIZATE IN CALCULE
TERMICE SI FLUIDODINAMICE, U.P.G., Ploiesti, 1997.

4.Soare,S, PROCESE HIDRODINAMICE, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1979.