Cateheza DESPRE TAINA CUNUNIEI

Cununia sau nunta este Sfnta Taina prin care, dupa fagaduinta mirelui si a miresei data liber n fata preotului, de a trai mpreuna n iubire toata viata, pentru a naste si a creste copii si a se ajuta reciproc, li se mpartaseste harul dumnezeiesc care ntareste si nalta nsotirea lor naturala, prefacnduo ntr'o desavrsita si curata legatura morala, ntr'o unitate dupa chipul legaturii dintre Hristos si Biserica. 1. Ce deosebire este ntre casatoria civila si nunta crestina ? n Romnia, tinerii care doresc sa se casatoreasca, barbat si femeie, trebuie sa contracteze mai nti casatoria civila, la ofiterul de stare civila, apoi - daca doresc, si cei mai multi o fac - si casatoria religioasa. n Canada, ca si-n majoritatea tarilor occidentale, casatoria religioasa are efecte civile pentru ca preotul este ministru de cult si are un numar special de la Directia de stare civila a Ministerului de Justitie. Cu alte cuvinte, tinerii pot sa se casatoreasca numai religios, cu aceleasi drepturi si ndatoriri ca n casatoria civila. Casatoria civila este o nsotire pe viata ntre un barbat si o femeie, prin liber consimtamnt n conditiile legii, adica are la baza un contract plecnd nsa de la afectiunea reciproca. Casatoria religioasa sau nunta crestina este o nsotire sfnta, facuta cu binecuvntarea lui Dumnezeu n biserica, printr'o Sfnta Taina, cea a Casatoriei sau a Nuntii, care sfinteste iubirea si legatura celor nsotiti. 2. De ce nunta se mai numeste si cununie ? Taina Nuntii se mai numeste si Taina Cununiei pentru ca ea se savrseste de catre Episcop sau preot prin punerea cununiilor pe capetele mirilor nsotita de cuvintele Cununa-se robul (a) lui Dumnezeu (numele) cu roaba (ul) lui Dumnezeu (numele), n numele Tatalui si al Fiului si al Sfntului Duh si rugaciunea Doamne, Dumnezeul nostru, cu marire si cu cinste ncununeaza-i pe dnsii. 3. Cnd a fost ntemeiata Taina Nuntii ? Taina Nuntii a fost ntemeiata de Dumnezeu nca de la nceputul omenirii, n rai sau paradis. Dumnezeu nsusi, cnd l-a zidit pe om, a dat casatoriei statutul de asezamnt natural, legat de nsasi natura omului, dar de origine divina instituita prin cuvintele Si a zis Domnul Dumnezeu : Nu este bine sa fie omul singur, sai facem ajutor asemenea lui (Gen. 2, 18). Apoi, Dumnezeu a binecuvntat nsotirea barbatului cu femeia zicnd Cresteti si va nmultiti si umpleti pamntul si-l stapniti (Gen. 1, 28), porunca a carei valabilitate este permanenta (Gen. 2, 24). Legatura aceasta, decazuta prin pacat, Mntuitorul o restaureaza si o nalta la rang de Taina. Astfel, El ia parte la nunta din Cana Galileii, pe care o sfinteste prin prezenta Sa si prin prefacerea apei n vin (In. 2, 1-11). Mai trziu, Mntuitorul a precizat caracteristicile casatoriei crestine : ea poate avea loc numai ntre un singur barbat si o singura femeie, nengaduind despartirea lor (Mt. 19, 5-6) sau divortul dect pentru pacatul adulterului, adica al calcarii fidelitatii conjugale (Mt. 19, 9). 4. Cum nfatiseaza Taina Nuntii Sftul Apostol Pavel ? Apostolul Neamurilor nfatiseaza nunta ca pe o Sfnta Taina asemenea celei mari a unirii dintre Hristos si Biserica Pentru aceea va lasa omul

pe tatal si pe mama sa, si se va lipi de femeia sa si vor fi amndoi un trup. Taina aceasta mare este iar eu zic n Hristos si n Biserica (Efes. 5, 31-32). 5. Cnd se savrseste si cnd nu se pot face nunti ? Fiind prilej de bucurie si veselie, Taina Cununiei se savrseste n zilele de sarbatoare, ndata dupa Sfnta Liturghie, cnd toti credinciosii se afla n biserica. Potrivit poruncii a noua a Bisericii, nu se pot face nunti n urmatoarele zile si perioade ale anului : a) n cele patru posturi de peste an, ca si toate zilele de post din cursul anului : miercurea si vinerea, Ziua Crucii (14 Septembrie), Taierea Capului Sfntului Ioan Botezatorul (29 August). Aceasta, deoarece petrecerile si ospetele ce nsotesc de obicei nunta nu se potrivesc cu pocainta si nfrnarea pe care o impune postul ; b) n Saptamna brnzei (alba) care este socotita ca vreme de pregatire pentru post ; c) n Saptamna luminata (ntre Duminica Sfintelor Pasti si Duminica Tomei), n Duminica Rusaliilor, n rastimpul dintre Craciun si Boboteaza, precum si n ajunul tuturor praznicilor mparatesti. 6. Ce este logodna si care este rnduiala ei ? Logodna (fagaduinta de casatorie) este rnduiala tocmirii sau asezarii nuntii a doi tineri de sex opus care s'au fagaduit unul altuia. Biserica crestina binecuvnteaza aceasta veche datina printr'o scurta slujba premergatoare nuntii sau cununiei. De cele mai multe ori, slujba logodnei se face mpreuna cu cea a cununiei, savrsindu-se imediat naintea acesteia, dar se poate face si separat, cu mult mai nainte. Logodna binecuvntata de Biserica nu se poate desface ca orice nvoiala omeneasca. Partea cea mai de seama a logodnei este punerea inelelor n degetele logodnicilor si apoi schimbarea acestor inele de catre nasi. Inelele sunt semnul vizibil al iubirii, al credinciosiei si al legaturii trainice pe care o realizeaza casatoria ntre cei doi soti. 7. Care este rolul nasilor la cununie ? Rolul si datoria nasilor la cununie sunt aceleasi ca la botez. Ei sunt martori si chezasi ai temeiniciei fagaduintelor facute de viitorii soti si ai trainiciei legaturii lor pentru tot restul vietii ; de aceea ei pun minile pe cununii. Nasii trebuie sa fie ortodocsi si cu o buna vietuire crestina, purtndu-se fata de miri ca niste parinti si nvatatori ai lor. La cununie ei tin n mini facliile aprinse, simbol al curatiei mirilor, al luminii darului de sus si al bucuriei nuntasilor. 8. Care este partea cea mai nsemnata din rnduiala nuntii ? Aceasta este punerea cununiilor pe capetele mirilor. Preotul face de trei ori semnul crucii cu cununiile peste fetele mirilor, rostind cuvintele : Cununa-se robul (a) lui Dumnezeu (numele) cu roaba (ul) lui Dumnezeu (numele), n numele Tatalui si al Fiului si al Sfntului Duh. Cununiile sunt facute n chipul coroanelor cu care se ncununeaza Regii si mparatii. Ele nchipuie podoaba, cinstea si rasplata care se aduce curateniei si fecioriei mirilor, pentru ca ei sunt ncununati ca niste Regi nzestrati cu puterea de a da viata, de a naste copii. Paharul de vin simbolizeaza bucuria nuntii precum si unirea ntr'un cuget si menirea comuna a viitorilor soti. nconjurarea mesei de trei ori nchipuie bucuria nuntii. Acum ne ducem cu gndul la nasterea dumnezeiescului Prunc, prezis de Isaia (7, 14), cntndu-l sa dantuiasca mpreuna

Isaia dantuieste ! Fecioara a avut n pntece . . . Urmeaza alte doua cntari din slujba hirotoniei Sfintii Mucenici si Slava Tie, Hristoase Dumnezeule. 9. Sunt ngaduite de Biserica a doua sau a treia cununie ? Odinioara, acestea erau privite de Biserica cu multa asprime si ngaduite numai ca pogoramnt (exceptie) fata de slabiciunea omeneasca. Astazi din nefericire, acest gen de casatorii au devenit mai dese. Biserica a fost nevoita sa le ngaduie si sa le binecuvnteze pentru a nu lasa pe cei mpreunati sa traiasca n pacat, fara binecuvntarea lui Dumnezeu. Rnduiala celei de a doua nunti este diferita de prima cuprinznd rugaciuni pentru pocainta si iertarea mirilor. A patra nunta nu este ngaduita de Biserica. 10. Ce se cere viitorilor miri ? Sa reflecteze cu seriozitate la aceasta hotarre pe care o ncheie de buna voie, sa se spovedeasca si sa se mpartaseasca, sa-si pastreze credinta si dragostea unul fata de celalalt si sa-si creasca copii n duhul dreptei credinte.