EVOLUIA OMAJULUI I OCUPAREA FOREI DE MUNC N U.

 INTRODUCERE: In ciuda intensificarii masurilor active de combatere a somajului in statele europene, ocuparea fortei de munca continua sa reprezinte o problema importanta la nivelul Uniunii Europene si totodata o provocare pentru statele membre. Printre obiectivele generale urmarite in acest domeniu se numara promovarea unui nivel inalt de ocupare a fortei de munca, un nivel mai ridicat de viata si conditii de munca mai bune, protectie sociala adecvata, asigurarea unui dialog intre conducerea intreprinderii si sindicat, dezvoltarea resurselor umane pentru obtinerea unei rate inalte de ocupare si pastrare a fortei de munca, si nu in ultimul rand combaterea situatiilor de excludere. Conform tratatelor comunitare, Uniunea si statele membre se angajeaza sa elaboreze !"# o strategie coordonata de ocupare a fortei de munca si, in special, sa promoveze o forta de munca formata,calificata si adaptabila, precum si piete ale muncii capabile sa reactioneze rapid la evolutia economiei, in vederea realizarii obiectivelor$ propuse. 1 %a nivelul Uniunii Europene exista & agentii specializate pentru studiul te'nic si cercetarea principalelor probleme aparute in domeniul pietei muncii: (gentia Europeana pentru )anatatea si )iguranta *uncii +,ilbao-. /undatia Europeana pentru Conditii de 0iata si *unca +1ublin-. Centrul European de *onitorizare a 2asismului si 3enofobiei +0iena-. %a inceputul anilor 456 s7a raspandit teama ca nivelul mare al somajului din majoritatea statelor ar putea deveni o problema permanenta,
1

8ratatul de Instituire a unei Constitutii pentru Europa, Institutul European din 2omania, iunie 966:, capitolul III, sectiunea I7 ;cuparea fortei de munca, art. III796&

astfel incat Comisia Europeana condusa de <ac=ues 1elors a instituit in 155& (ctul alb al concurentei si cresterii nivelului de ocupare a fortei de munca$. )e evidential o dezbatere pe tema strategiei economice europene de ocupare a fortei de munca si se aducea in discutie pentru prima data problema somajului ca fiind printre cele mai importante in (genda Europeana. PROCESUL ESSEN: In decembrie 155>, Consiliul European de la Essen a recomandat statelor membre sa investeasca in pregatirea vocationala, in cresterea intensive a locurilor de munca si a politicilor active pe piata muncii, si totodata sa ia masuri impotriva somajului in randul tinerilor si pe termen lung. )tatele membre au fost instruite sa adopte aceste recomandari in programe pe termen lung care sa fie monitorizate de Comisia Europeana si de Consiliul de *inistri. (cestea urmau sa efectueze anual o serie de rapoarte catre Consiliul European. (ceasta solutie, denumita Procesul Essen$ nu a delegat competente in acest domeniu Uniunii Europene, dar a contribuit la o crestere a constientizarii problemei somajului la nivelul Europei. In anul 9666, Consiliul European de la %isabona a incredintat statelor membre misiunea de a atinge un punct strategic prin care sa faca din UE cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunostinte din intreaga lume$, capabila sa sustina cresterea economica prin crearea locurilor de munca, imbunatatirea calitatii muncii si prin ridicarea nivelului de coeziune sociala. )copul este acela de a atinge o rata de ?6 @ a ocuparii fortei de munca pana in 9616, si o rata mai mare de A6 @ in randul femeilor. Conform 8ratatului de la (msterdam, tarile candidate trebuie sa coopereze cu UE in ceea ce priveste (naliza Politicii de ;cupare a /ortei de *unca, avand in vedere mai multe puncte:
&

1. imbunatatirea functionarii pietei muncii, astfel incat sa se asigure ca oferta de forta de munca corespunde in mod eficient cererii de pe piata interna, precum si masurile introduse pentru sustinerea acestui proces. 9. rapiditatea si consistenta reformelor din domeniul politicii de ocupare si a transformarilor pietei muncii, astfel incat sa permita participarea la Piata Unica. &.aplicarea politicilor si masurilor necesare pentru pregatirea populatiei apte de lucru, nespecializata necorespunzator pentru o economie de piata. >. gradul de pregatire al structurilor politicii ocuparii fortei de munca si al sistemelor derivate pentru a asigura aplicarea )trategiei de ;cupare a /ortei de *unca. (c=uis7ul include si /ondul )ocial European +/)E-, programele comunitare din domeniul sanatatii publice desfasurate de Comunitatea Europeana a Carbunelui si ;telului, un regulament al Consiliului UE cu privire la Centrul European de *onitorizare a 2asismului si 3enofobiei, precum si masurile privind crearea si gestionarea /undatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de 0iata si de *unca. Rolul actual al Fondului Social European +perioada de programare 96667966A-: 17 2olul in ansamblul politicilor comunitare: Politica de ocupare a fortei de munca: /)E este instrumentul financiar esential al politicii de ocupare a fortei de munca, definit de )trategia Europeana pentru ;cuparea /ortei de *unca +155>- si de liniile directoare de angajare +155?-. 97 )copul /)E: sau specializata in mod

>

 1omenii esentiale7 ca parte a obiectivului sau specific, /)E acopera cinci domenii c'eie +19 iulie 1555-: a- 1ezvoltarea politicilor active pe piata muncii pentru a lupta impotriva somajului, pentru a preveni somajul pe termen lung si pentru a facilita reintegrarea somerilor pe termen lung si integrarea in munca a tinerilor. b- Promovarea egalitatii de sanse, acordandu7se o atentie speciala persoanelor expuse la excludere sociala. c- Promovarea si imbunatatirea educatiei si formarii profesionale. d- Promovarea fortei de munca competente si adaptabile, a inovatiei si a spiritului intreprinzator. e- Imbunatatirea accesului femeilor pe piata muncii. Preocupari complementare7 in aceste domenii, /)E trebuie sa tina cont de & obiective de tip orizontal: a- )ustinerea autoritatilor locale in materie de angajare. b- )a confere o dimensiune sociala societatii informationale. c- Promovarea sanselor egale pentru barbate si femei. In fiecare an, Consiliul European stabileste prioritatile comune si obiectivele individuale pentru politica de ocupare a fortei de munca dusa de statele membre, si propune totodata strategii pentru crearea locurilor de munca, productivitate, calitatea muncii si salarizare. 1e asemenea, Consiliul propune un ec'ilibru mai bun intre conditiile si cerintele locului de munca si viata personala, imbatranirea populatiei si mijloacele de asigurare ca rasa,

genul sau dizabilitatile nu limiteaza oportunitatile de angajare. Progresele realizate in acest sens sunt urmarite prin Planurile Bationale de (ctiune. In 2omania de exemplu, in iulie 9669 s7a aprobat Planul Bational de ;cupare a /ortei de *unca, un document de programare complex, care include orientarile si masurile pe care 2omania trebuie sa le ia pe termen scurt si mediu pentru imbunatatirea ocuparii fortei de munca, sustinerea invatarii continue, eficientizarea si fluidizarea functionarii pietei muncii, combaterea discriminCrii si excluderii sociale. DATE CIFRICE: Intr7un raport al UE se arata ca in ciuda unei slabe cresteri economice este necesara o politica mai activa privind piata muncii pentru a se putea ajunge la o scadere a ratei somajului. (stfel, in 966>, in ciuda conditiilor economice existente, rata celor care s7au angajat pe piata muncii s7a dublat + crescand cu 6,A @- iar cea a somajului s7a stabilizat la aproximativ 5 @. 2ata somajului a fost calculata de ,iroul pentru statistica al Comunitatilor Europene ca fiind procentajul de persoane neincadrate in munca din numarul total al populatiei active economic. Informatiile culese de catre expertii europeni arata ca intre 966& si 966> rata medie a somajului s7a mentinut stabila in cele 9: de state membre luate in ansamblul lor, respectiv la 5,9@. 8otusi, daca se analizeaza din punct de vedere regional, se observa o crestere a acestei rate in :?@ din cele 9:> de regiuni. In 966> peste 59 milioane de europeni au fost inactivi, iar 15 milioane au fost someri. 1in cei 59 milioane, 1>@ erau apti si dornici de munca. Persoanele inactive au varste cuprinse intre 1: si A> de ani, nu lucreaza, nu sunt inregistrate ca someri si se situeaza in afara pietei muncii din cauza educatiei, traning7ului, responsabilitatilor de familie sau a 'andicapurilor. *ulti pur si simplu nu isi gasesc de lucru, ceea ce face ca
A

rata persoanelor inactive sa atinga &6@ in randul populatiei capabile sa munceasca. (laturi de consultanta necesara privind cariera, trebuie subliniata nevoia investitiilor in training si dezvoltarea abilitatilor, pentru a putea aduce oamenii inapoi pe piata muncii. 8'omas /riedman scrie in 8'e BeD EorF 8imes ca viitoarea decada va fi una exploziva pentru o Europa de 0est care nu pare sa gaseasca raspunsul potrivit la provocarile create de impactul acestor economii imbatranite, inflexibile, obisnuite cu
vacante platite de 6 saptamani si indemnizatii de somaj aproape egale cu un salariu" cu ambitiile si dinamismul celor din Europa de Est, China si India, intr7o lume tot mai globalizata. statele membre
9

Intr7adevar, multe dintre

utilizeazC un dublu sistem de protecGie pentru cazurile de Homaj:

un sistem de asigurCri finanGat din contribuGii, bazat pe vec'imea In muncC Hi pe veniturile anterioare, Hi unul finanGat, de obicei, de la bugetul naGional Hi bazat pe testarea mijloacelor. Cu cJteva excepGii, tendinGa actualC este de a se reduce nivelul ajutoarelor de Homaj HiKsau de a se scurta perioada de acordare a acestora, combinatC cu o accentuare a obligaGiei de a cCuta un loc de muncC. Ln (ustria, perioada de acordare a ajutorului de Homaj porneHte de la cinci luni Hi ajunge pJnC la Hapte luni Hi douC sCptCmJni, dacC persoana respectivC a fost IncadratC pe parcursul a trei din ultimii cinci ani. Perioada de acordare a indemnizaGiei de Homaj In ,elgia este, In general, nelimitatC, excepGiile avJnd parte de calcule complicate. 0aloarea alocaGiei se calculeazC pe baza salariului de referinGC din ,elgia, plafonat la aproximativ 1.>66 de euro. 1in aceastC sumC, Intre >9 Hi A6 la sutC merge In buzunarul Homerilor. 1anemarca este o altC GarC unde este rentabil$ sC fii Homer, avJnd In vedere cC valoarea alocaGiei este de 56 la sutC din salariul de referinGC, calculat In ultimele 19 luni Inaintea intrCrii In Homaj, dar plafonat la >&6 de euro pe sCptCmJnC. &
9
3

(lexandru %azescu, art. Europa M punct si de la capat$ +'otneDsNazeta de Cluj , (rticol de 8raian 1eleanu, publicat in 9&.61.966A

Exemple de succes ale implementarii politicilor active pe piata muncii sunt ;landa, Irlanda, )uedia, 1anemarca si ,elgia. Bu a existat insa o implementare uniforma a acestor politici in toate tarile UE: in timp ce )pania a reusit sa reduca disparitatile, in Polonia acestea s7au accentuat. Potrivit Eurostat, intre 155: si 966> cea mai mare scadere a somajului s7a inregistrat in *area ,ritanie +&@- si Nrecia, )pania, /ranta, Italia si /inlanda +9@-. 2eformele au dus la eficientizarea pietei muncii in 1anermarca, )pania, ;landa, Ungaria si *area ,ritanie, unde rata somajului a scazut, iar posturile vacante s7au ocupat mai repede. 1atorita unei cresteri continue a somajului in regiunea ,alcanilor de 0est este pusa la indoiala stabilitatea acestora si este amenintata c'iar integrarea lor in Uniunea Europeana. Intrucat una din conditiile pentru aderare este existenta unei economii de piata functionale, rata somajului in 966> de >>@ in Oosovo, >9@ in ,osnia7Pertzegovina si de &?@ in *acedonia arata ca acest deziderat este inca departe. Pentru construirea unei cat mai bune imagini a realitatilor din domeniu, un studiu al expertilor europeni a catalogat ratele somajului si in functie de diferitele categorii sociale. 2ezultatele analizei arata ca rata somajului feminin a fost mai mare decat cea a somajului masculin in aproape doua treimi din regiuni, situatia fiind si mai grea in ceea ce priveste somajul inregistrat la tineri, intrucat in peste doua treimi din regiunile UE rata somajului la tineri a fost dubla fata de cea medie. In septembrie 966: cele mai mici rate ale somajului s7au inregistrat in Irlanda +>,& @-, ;landa +>,A @-, *area ,ritanie +>,A @ in iulie-, 1anemarca +>,? @- si (ustria +:,9 @-. %a polul opus se situeaza statele

unde rata somajului este foarte mare, cum ar fi Polonia +1?,? @-, )lovacia +1A,> @-, Nrecia +5,5 @ in iunie-, /ranta +5,> @- sau )pania +5,& @-.> 1intre statele membre UE, 1: au inregistrat o scadere a ratei somajului intr7un an, & au ramas stabile iar in ? state s7a inregistrat o crestere a somajului. Printre cele 1: state se numara: %ituania, cu o scadere de la 16,: @ la ?,A @, Estonia +Q,5@ 7 ?,1 @-, )pania +16,Q @ 7 5,& @-, 1anemarca +:,& @ 7 >,? @-, in timp ce Cipru +:,> @ 7 A,> @-, Ungaria +A,1 @ 7 ?,9 @-, %uxembourg +>,5 @ 7 :,A @- si ,elgia + ?,5 @ 7 Q,> @- au inregistrat un nivel ridicat al cresterii somajului. ; statistica recenta Eurostat ne convinge ca stradaniile politicienilor europeni pentru diminuarea decalajului dintre regiuni in ceea ce priveste rata somajului nu sunt eficace. (stfel, suntem martorii unor oscilatii imense ale ratei somajului in formatul european de 9: de tari membre: *area ,ritanie se situeaza cu doar 9,> procente rata somajului in regiunea 1orsetK)omerst in fruntea clasamentului. %a polul opus se afla regiunea franceza 2eunion, cu o rata a somajului de aproape && la suta. 0ariatiile privind rata ocuparii fortei de munca sunt si mai mari in cazul tinerilor: in timp ce in regiunea olandeza Reeland somajul la tinerii intre 1: si 9> de ani nu depaseste :,> la suta in aceeasi regiune franceza codasa, 2eunion, peste jumatate din tineri sunt someri. %uata per ansamblu, rata somajului in UE este totusi constanta in ultimii trei ani 7 ea situandu7se la circa 5,9 procente in medie. Pe plan regional insa se observa, potrivit expertilor europeni, o crestere a acestei rate in peste jumatate din cele 9:> de regiuni ale Uniunii. %a capitolul ocuparea fortei de munca, cel mai bine stau tot britanicii, cu 91 de regiuni sub media somajului din Uniune. In clasament ii urmeaza Italia cu sapte, (ustria cu sase si ;landa cu cinci regiuni sub 5,9 la suta somaj. Peste media europeana se afla sase regiuni din Nermania si
>

sursa: Eurostat, ;ficiul de )tatistici al Comunitatii Europene

patru din /ranta. 8ara cu cea mai mica rata a somajului ramane ;landa, cu >,? procente, Polonia inc'eind clasamentul cu un procent de 15 la suta. Provincia Oosovo, ,osnia7Pertzegovina si *acedonia, ramase in urma fostelor tari socialiste membre ale UE din 966> din cauza razboiului, au o rata a somajului de circa >6 la suta. Cat despre 2omania, la rata somajului stam mai bine decat vecinii nostrii, bulgarii +19 @-, care au un somaj cu patru procente mai ridicat decat al nostru. In 966>, 2omania a avut cei mai putini someri in regiunea de Bord70est +A,:@- si cei mai multi in )ud7Est +5,5@-. Ca si in ,ulgaria, randul celor fara loc de munca l7au ingrosat tinerii, rata somajului la romanii intre 1: si 9> de ani ridicandu7se la 91,5.:

RATA SOMAJULUI IN STATELE EUROPENE (septembrie 2004-septembrie 2005)

:

(r'iva (devarul, 1Q.16.966:, art. Enclave cu someri in Europa$, de *agda Crisan

16

!"!

ept &artie #$$' ,*3 ,*$ '*. +*, )*+ +*+ .$ +*6 %*3 )*, '*, )*$

"pr

&ai

Iun

Iul

"ug

ep

#$$% (elgia )*+ Cehia ,*3 -anemarca '*3 /ermania +*6 Estonia ,*+ /recia .$*' pania .$*, 0ranta +*6 Irlanda %*' Italia )*+ Cipru '*% 1ngaria 6*.

#$$' #$$' #$$' #$$' #$$' #$$' ,*3 ,*% ,*' ,*% ,*% ,*% ,*$ ,*$ )*+ )*, )*, )*+ '*. '*$ %*+ %*+ %*, %*) +*+ +*6 +*' +*3 +*' ,*) )*+ )*, )*) )*' )*3 )*. +*+ +*+ +*+ +*+ +*+ +*+ +*) +*6 +*' +*% +*% +*3 +*6 +*6 +*6 +*' +*% +*% %*3 %*3 %*3 %*3 %*% %*3 )*) )*) )*) )*) )*) )*) '*' 6*$ 6*# 6*# 6*3 6*% )*. )*. )*. )*. )*# )*#

11

1ngaria

Cipru

Italia

Irlanda

0ranta

pania

ep2$' "ug2$' Iul #$$' Iun #$$' &ai #$$' "pr2$' &artie #$$' ep2$%

/recia

Estonia

/ermania

-anemarca

Cehia

(elgia

.$

.#

19

BIBLIOGRAFIE:

Centrul de Informare al Comisiei Europene in 2omania +DDD.infoeuropa.ro si DDD.europa.eu.int*inisterul Integrarii Europene +DDD.mie.ro-

EU2;)8(8 +;ficiul de )tatistica al Uniunii Europene

/ise documentare +pe site7ul Parlamentului European- ce cuprind informatii cu privire la institutiile si politicile UE: DDD.europarl.eu.intKfacts

8ratatul de Instituire a unei Constitutii pentru Europa$, Institutul European din 2omania, iunie 966: %4Union europeenne en letters et en c'iffres$ ,publicata de 1irectia generala de presa si comunicare a Comisiei Europene, februarie 966>7 ,ruxelles

(r'iva (devarul, 1Q.16.966:, art. Enclave cu someri in Europa$, de *agda Crisan Nazeta de Cluj, art. de 8raian 1eleanu, publicat in 9&.61.966A

1&