Sunteți pe pagina 1din 13

Politica fiscala in UE

Prezent si perspective
O lume mai dreapta si mai sigura 12/17/2009

Cuprins
Cuprins.................................................................................................................................2 Cap. 1. Politica Fiscal la nivelul Uniunii Europene...........................................................3 1.1Conceptul de politic iscal.......................................................................................3 1.2 !eglementri e"istente...............................................................................................# 1.3. O$iectivele politicii iscale ......................................................................................% 1.#. &mpozite....................................................................................................................' (emelia pie)ei unice ............................................................................................................* Cap. 2.................................................................................................................................11 Perspective privind politica iscal european .........................................................11 ..........................................................................................................................................12 Cap 3. Concluzii.................................................................................................................12 +i$liogra ie, ........................................................................................................................................13

Cap. 1. Politica Fiscal la nivelul Uniunii Europene

E"tinderea Uniunii Europene este cea mai mare provocare a Europei - aceasta iind singura .i unica .ansa de a uni un continent .i de a cre.te prestigiul Europei /n lume. Uniunea European con)ine 2' state .i mai mult de %00 de locuitori. 1e.i este ormat numai din minorit)i .i nu din ma2orit)i- Uniunea European s3a $azat pe voin)a tuturor de a lucra /mpreun- av4nd interese comune. Prin interesele lor comune )rile mem$re au a2uns la concluzii ca aceea c /n unele domenii se pot o$)ine rezultate mai $une la nivel European dec4t la nivel na)ional. UE este unic- ea nu este precum 5U6 un stat ederal deoarece )rile mem$re rm4n state suverane independente. Prin e"isten)a unor politici comune UE demonstreaz acceptarea cedrii unei pr)i din suveranitatea statelor mem$re ctre institu)iile europene.

1.1Conceptul de politic fiscal


Conceptul de politic iscal este prezentat cu nuan)e di erite- accentu4ndu3se asupra laturii sale re eritoare la sistemul de impozite promovat de un stat. Politica iscal nu poate i conceput dec4t ca un mi"a2 /ntre modalit)ile de procurare a resurselor la dispozi)ia statului .i cele privind destina)iile ce se dau acestor resurse- /n /ndeplinirea unc)iilor .i sarcinilor ce3i revin. Politica iscal reprezint ansam$lul deciziilor prin care se realizeaz modelarea structural a sistemului iscal- asigurarea unc)ionrii acestuia /n scopul o$)inerii inalt)ilor dorite de ctre decidentul pu$lic- /n economie. Politica iscal este o component a politicii inanciare a statului- care cuprindeansam$lul reglementarilor privind sta$ilirea .i perceperea impozitelor .i ta"elor .i deciziile privind c7eltuielile pu$lice ce se inan)eaz. 1ar- componentele sale tre$uie concertate cu cele de politic $ugetar sau monetar- respectiv cu politica pre)urilor .i cu cea a ocuparii or)ei de munc etc.- pentru a se integra /n politica general.

Politica iscal este important pentru toate )rile lumii- ea devenind esen)ial atunci cand vor$im de o grupare de state care i.i propun sa ac)ioneze .i s se dezvolte /mpreun. 6c)iunile /ntreprinse /ntr3o )ara au impact .i /n celelalte )ri. 6st el -sistemul iscal tre$uie s ie c4t mai simplu .i c4t mai neutru posi$il. Putem a irma c politica iscal are ca o$iective rezolvarea unor categorii de pro$lem- cele iscal e"istente /ntre statele mem$er ale Uniunii Europene. Este vor$a aici de pericolul du$lei impuneri- despre evaziunea iscal precum .i despre utilizarea discriminatorie a impozitelor. 6ceste pro$lem au la origine 2 actori, mondializarea produc)iei .i dezvoltarea rapid a sc7im$urilor comerciale- precum .i men)inerea unei suveranit)i iscale a statelor mem$re.

1.2 Reglementri existente

8a nivelul UE politica iscal este su$ordonat tratatului de /n iin)are a Comunit)ii Europene- care prevede, eliminarea ta"elor vamale /ntre )rile mem$re 96rt. 3: .i a oricror altor msuri cu e ect similar; .i asigurarea li$erei concuren)e /n cadrul pie)ei comune. 5e au /n vedere /n special impozitele indirecte 9(<6 .i accizele:. &mpozitele directe sunt su$ordonate scopului de nea ectare a liberei concurene pe pia)- /ns se recomand mem$rilor /nc7eirea de conven)ii de evitare a du$lei impuneri interna)ionale. (ratatul de la =aastric7t 91>>2: impune mem$rilor uniunii monetare limitarea de icitelor $ugetare la 3? din P&+- mem$rilor neparticipan)i la uniunea monetar iindu3 le recomandat s evite de icitele su$stan)iale

1.3. Obiectivele politicii fiscale

Cel mai important o$iectiv pe termen lung const /n /nlturarea di eren)elor /n ceea ce prive.te cotele .i metodele de aplicare al impozitelor indirecte. O$iectivul vizeaz (<6 .i accizele. @n domeniul iscalit)ii directe- se urmre.te /n principal minimizarea posi$ilit)ilor de evaziune .i evitarea du$lei impuneri- pe $aza acordurilor $ilaterale /ntre statele mem$re. 5copul avut /n vedere de msurile de armonizare a politicii iscale const /n evitarea e ectelor negative ale concuren)ei /ntre statele mem$re- /n special evitarea trans erului $azei iscale prin enomenul de migra)ie a irmelor a late /n cAutarea regimului iscal cel mai avora$il. Prin (ratatul de la =aastric7t se limiteaz posi$ilitatea guvernelor de a inan)a c7eltuielile pu$lice prin cre.terea datoriei pu$lice. Prin Pactul de Cre.tere .i 5ta$ilitatestatele mem$re participante la zona euro nu tre$uie su$ nici o orm sA ruleze de icite $ugetare peste nivelul de 3? din P&+. Cre.terea c7eltuielilor pu$lice poate i inan)at numai prin cre.terea /ncasrilor veniturilor pu$lice la nivelul ciclului economic. 1e.i au acceptat o$iectivele politicii iscale a UE- guvernele statelor mem$re au ost reticente /n ceea ce prive.te pa.ii principali spre armonizarea iscal- iar Pactul de Cre.tere .i 5ta$ilitate prevede c deciziile cu privire la aceasta tre$uie adoptate cu unanimitate /n Consiliul Europei. Politica iscal este privit ca o component a suveranit)ii na)ionaleiar sistemele iscale ale statelor mem$re se deose$esc su$stan)ial- datorit di eren)elor /n ceea ce prive.te structurile economice .i sociale ale acestora .i di eren)elor conceptuale privind rolul iscalit)ii- /n general- .i al unui anumit impozit- /n particular. &n 1>>B - Comisia European a propus o a$ordare e"7austiv a politicii iscale.6ceasta a su$liniat principalele provocri cu care se con runt Uniunea, nevoia de cre.tere economic- de a des iinta .oma2ul- de pstrare a ec7ili$rului $ugetar .i sta$ilizarea sistemelor iscale .i de realizare complet a pie)ei unice. @n UE e"ist 1% sisteme iscale a erente iecrui stat mem$ru- cu importante di eren)e- /n unc)ie de politica iscal a iecrui stat mem$ru. @n unc)ie de o$iectivele la care tre$uie s rspund- politicile iscale au ost su$iecte controversate- dar statele

mem$re- la unison- sunt de acord c scopurile acestor politici iscale ar tre$ui s permit tuturor categoriilor de agen)i economici- dar .i popula)iei- s $ene icieze de avanta2ele unei pie)e unice- s urmreasc realizarea o$iectivelor sta$ilite ale politicii iscale a UE .i deasemenea s ie in concordan) cu alte politici din cadrul UE. O$iectivul principal al UE este ca p4n /n anul 2010- economia UE s devin cea mai competitiv .i mai dinamic din lume- o$iectiv sta$ilit de Consiliul European la 8isa$ona- /n anul 2000. Pentru a se putea realiza acest o$iectiv tre$uie redus gradul general al iscalit)ii din UE- concomitent cu realizarea unui ec7ili$ru /ntre aceast reducere .i sus)inerea consolidrii inanciare prin diminuarea datoriei pu$lice .i investi)iile /n serviciile pu$lice esen)iale. 1in e"perien)a UE- /n coordonarea politicilor iscale se desprind urmtoarele1, a: coordonarea politicilor iscale /n domeniul impozitelor este necesar .i tre$uie s )in cont de natura impozitelor, C impozitele indirecte D necesit un grad mai mare de armonizare deoarece sunt legate de circula)ia li$er a produselor .i serviciilor; C impozitele directe D mai ales impozitarea veniturilor marilor companii na)ionale .i interna)ionale- dar .i veniturile persoanelor cu activit)i /n mai multe )ri 9eliminarea du$lei impuneri:. $: coordonarea iscal /n politicile privind alocarea resurselor $ugetare nu este necesardeoarece /n )rile mem$re UE se men)ine oricum disciplina $ugetar pentru sta$ilitatea economiei .i a monedei unice. E"ist /ns dou e"cep)ii, 3c7eltuielile pentru $unurile pu$lice 9UE coordoneaz anumite proiecte cum sunt re)elele de transport .i comunica)ii:; 3a2utorul acordat de stat /ntreprinderilor se supune regulilor UE- deoarece poate in luen)a concuren)a de pe pia)a unic. c: coordonarea iscal /n politicile de redistri$uire a resurselor $ugetare este limitat de nivelul ondurilor e"istente /n $ugetul UE.
1

5tolo2an- (7.- (atarcan-! Integrarea i politica fiscal european- 5i$iu- +urg- 2002

Pentru a accelera coordonarea politicilor iscale .i a.a oarte lente datorit votului unanim al statelor mem$re UE- /ncearc olosirea unor mecanisme care s /nlture $arierele e"istente /n circula)ia pe pia)a unic a produselor .i serviciilor- a or)ei de munc .i a capitalului. 6ceste mecanisme- de.i nu au caracter de lege- ar putea a2uta UE s3.i ating o$iectivele generale .i ar viza, D presiunea e"ercitat de statele care au adoptat re orme iscale; D e"tinderea indica)iilor date de Comisia European; D olosirea mecanismului de cooperare e"tins 9introducerea de sanc)iuni )rilor mem$re ale UE care nu coopereaz:.

1.4. Impozite
1in punct de vedere 2uridic- clasi icarea considerat cea mai important /n toate statele europene este cea care clasi ica impozitele /n , directe i indirecte, /ntruc4t iecreia dintre acestei categorii /i este con erit prin legisla)ia iscal un regim 2uridic distinct. Impozitarea direct reprezint orma legat de prelevare la $uget a unor sume de $ani- colectate- /n momentul distri$uiriiEredistri$uirii venitului na)ional- /n mod direct .i /n raport cu mrimea veniturilor realizate .i a $unurilor sau altor valori de)inute- /ntr3o perioad de timp determinat- de ctre contri$ua$ilii determina)i .i desemna)i prin legisla)ie iscal . &mpunerea direct se realizeaz prin intermediul impozitelor directe. Impozitele directe sunt suportate de ctre contri$ua$ilul care le plte.te .i includ impozitul pe venit- impozitul pe pro it- impozitul pe ci ra de a aceri a societ)ilor comerciale- impozitul pe avere .i ma2oritatea impozitelor locale9 pe cldiri- pe terenuri :. Comisia promoveaza o mai $una coordonare a sistemelor de impozitare directa ale statelor mem$re pentru a elimina $arierele iscale e"istente care impiedica $una unctionare a pietei unice.Pricipiile de $aza ale coordonarii in acest domeniu sunt, 3eliminarea discriminarii si a du$lei impozitari; 3prevenirea a$uzurilor si a neimpozitarii din negli2ienta;

3reducerea costurilor de con ormare revenind din aplicarea mai multor sisteme de impozitare. &n domeniul impozitarii directe- Curtea de Fustitie- are responsa$ilitatea de a veg7ea la aplicarea articolelor (ratatului CE cu privire la li$era circula)ie a muncitorilor- la dreptul de sta$ilire a indivizilor /ntr3o )ar mem$r a Comunit)ii Europene .i la li$ertatea de a urniza servicii. Impozitarea indirect, ca orm de prelevare la $uget a unor sume de $ani , se caracterizeaz prin aptul c ea vizeaz /n mod e"clusiv consumul de $unuri .i serviciidetermin4nd o /mpr)ire a sarcinii iscale- /n sensul ca impozitele indirecte se datoreaz .i se pltesc de ctre o persoan- dar se suport de ctre o alt persoan. Impozitele indirecte sunt colectate de un intermediar- care- la randul sau- le imputa urmatorului contri$uitor din lantul de productie sau consumatorului inal. &mpozitele indirecte sunt acele surse ale veniturilor $ugetare care se realizeaz- /n principal- su$ orma impunerii asupra consumului- percep4ndu3se /n momentul v4nzrii unor mr uri- al prestrii anumitor servicii- respectiv al e"ecutrii unor lucrri. Ele se percep- deci- /n principiu- de la to)i cei care produc sau distri$uie $unuri sau presteaz servicii din categoria celor impuse. 1in acest motiv- impozitele indirecte se mai numescgeneric- .i taxe de consumaie. 6cestea sunt suportate de ctre consumatorul inal- de cel care le ac7izitioneaz. Temelia pieei unice 2 Guvernele na)ionale .i nu Uniunea European sunt cele care decid asupra impozitelor pe care tre$uie s le plteasc cet)enii. !olul UE este de a se asigura c reglementrile iscale na)ionale respect o$iectivele generale ale Uniunii privind crearea de locuri de munc .i c aceste reglementri nu aduc avanta2e neloiale /ntreprinderilor dintr3o )ar a) de concuren)ii acestora din alt )ar. Politica iscal comunitar sus)ine principiul pie)ei unice .i al li$erei circula)ii a capitalurilor. Guvernele percep impozite pentru a3.i inan)a c7eltuielile. Priorit)ile /n materie de c7eltuieli variaz de la un stat mem$ru la altul- iar UE nu intervine- cu condi)ia ca acestea
2

7ttp,EEeuropa.euEpolEta"Einde"Hro.7tm accesat pe data de B noiem$rie ora 12,31

s se men)in /n limite rezona$ile. @n cazul /n care se dep.esc aceste limite- iar datoriile devin prea mari- cre.terea economic a celorlalte )ri din Uniune poate i pus /n pericol. (otu.i- cu condi)ia s mani este pruden) /n ceea ce prive.te politica economic- statele mem$re dispun de mult li$ertate /n a 7otr/ cum s /.i c7eltuiasc $anii .i ce impozite s aplice pentru a3.i inan)a c7eltuielile. 6.adar- guvernele noastre sunt cele care sta$ilesc cuantumul impozitului pe pro itul societ)ilor .i pe venit- pro it .i c4.tiguri din capital. &nterven)ia UE se limiteaz la a monitoriza aceste decizii pentru a evalua dac sunt corecte /n raport cu totalitatea statelor mem$re. O aten)ie deose$it se acord iscalit)ii /ntreprinderii- dat iind c e"ist riscul ca ast el de impozite s constituie o$stacole /n calea $unei circula)ii a $unurilorserviciilor .i capitalurilor /n cadrul pie)ei interne. 5tatele mem$re au o$liga)ia de a respecta un cod de conduit care le /mpiedic s acorde /nlesniri iscale care ar putea in luen)a- de e"emplu- deciziile privind investi)iile. TVA-ul excepia de la regul (a"a pe valoare adugat 9(<6: ace- par)ial- e"cep)ie de la regul .i necesit o anumit implicare din partea UE- iind undamental pentru $una unc)ionare a pie)ei unice .i pentru asigurarea concuren)ei loiale /n spa)iul comunitar. 1in acest motiv- UE a sta$ilit limite superioare .i in erioare pentru cotele de (<6 aplica$ile. Cu toate acestea- statele mem$re dispun de mar2e de manevr considera$ile /n ceea ce prive.te sta$ilirea cotelor de (<6. @n anumite condi)ii poate i autorizat c7iar o cot mai mic dec4t cota minim. 1erogrile pot i permise- de e"emplu- pentru $unuri .i servicii care nu le concureaz pe cele din alt stat mem$ru sau pentru produse de strict necesitate- cum ar i alimentele .i medicamentele. @n acela.i timp- reglementrile re eritoare la (<6 .i cotele acesteia respect principiul instituit de UE- con orm cruia deciziile /n pro$leme de natur iscal pot i luate doar cu acordul tuturor statelor mem$re. Prin aceast regul se prote2eaz autonomia na)ional.

ar!urant" alcool #i tutun 5c7im$rile .i di eren)ele dintre accizele la car$urant- alcool .i tutun pot denatura oarte u.or concuren)a la nivel comunitar. 1in acest motiv- .i acestea se supun unor reglementri comune ls4nd- /ns- loc .i pentru di eren)ele culturale. 6.a se e"plicprintre altele- de ce pre)ul la $ere .i la vin variaz at4t de mult de la o )ar la alta /n interiorul UE. Este vor$a- pe de alt parte- .i de di eren)ele economice. O )ar cu inan)e pu$lice sntoase nu poate i or)at s aplice impozite. 6st el- nivelul sczut al accizelor aplicate /n 8u"em$urg /i atrage pe automo$ili.tii .i pe consumatorii din )rile /nvecinate sau pe cei a la)i /n tranzit. $eglementri comune pri%ind impozitarea energiei Este normal ca UE s dispun de reglementri comune privind impozitarea produselor energetice. @n acest el- toate statele mem$re pot adopta aceea.i a$ordare .i o pot utiliza pentru a /ncura2a e icien)a energetic /ns- .i /n acest caz- reglementrile sunt su icient de le"i$ile /nc4t s )in cont de situa)ia iecrei )ri /n parte.

Cap. 2.

Perspective privind politica fiscal european

O comunicare a Comisiei europene-intitulat Contri$u)ia politicilor iscale .i vamale la 5trategia 8isa$ona dezvluie c4teva dintre perspectivele ac)iunii comunitare /n domeniu.@n scopul de a ace din Europa un loc mai atractiv pentru a investi .i a munci-pentru a cre.te e icien)a economic .i a spori competitivitatea companiilor-pentru a /ncura2a comer)ul .i a sus)ine cercetarea .i inovarea-Comisia European .i3a propus s ac)ioneze /n c4teva domenii iscale c7eie. @n materia com!aterii &raudei &i'cale #i e%aziunii &i'cale" care poate /mpiedica unctionarea e icient a pie)ei interne .i conduce la cre.terea sarcinilor iscale a entit)ilor care ac)ioneaz legal-Comisia .i3a propus s /ntreasc cooperarea administrativ /ntre statele mem$re. @n domeniul taxei pe %aloarea adugat" Comisia /.i propune modernizarea regulilor comunitare .i a regulilor na)ionale-inclusive prin ela$orarea unei legisla)ii secundare /n materie de (<6-care s ai$ or) 2uridic o$ligatorie pentru statele mem$re.O ast el de ac)iune ar contri$ui la eliminarea du$lei impunei a unor opera)iuni. @n domeniul de politic iscal priorit)ile comisiei sunt de eliminare a $irocra)iei- de reducere a costurilode con ormitate .i eliminarea du$lei impozitri.se doreste crearea unei $aIe de impozitare comune in UE. &n ceea ce priveste (<63ul -Comisia dore.te s urmreasc simpli icarea -modernizarea .i aplicarea mai uni orm a actualului sistem de (<6- /n unct)ie de destina)ie. (a"a pe valoare adugat necesit o anumit implicare din partea UE- iind undamental pentru $una unc)ionare a pie)ei unice .i pentru asigurarea concuren)ei loiale /n spa)iul comunitar3. 1in acest motiv- UE a sta$ilit limite superioare .i in erioare pentru cotele de (<6 aplica$ile.
3

7ttp,EEeuropa.euEpolEta"EovervieJHro.7tm

O alt propunere important de ta"are indirect pe care Comisia urmeaz s o adopte se re er la ta"ele aplicate pentru autoturisme. 5copul acestei propuneri va i- de asemenea- s /m$unt)easc unc)ionarea Pie)ei &nterne .i s asigure Comunit)ii mi2loacele necesare pentru a3.i atinge o$iectivele sta$ilite prin Protocolul KIoto de reducere a emisiilor de CO2 la autoturisme.

Cap 3. Concluzii

(n ce m'ur 'unt a&ectai cetenii) !eglementrile privind impozitarea persoanelor izice sunt de competen)a guvernelor statelor mem$re- cu e"cep)ia cazului /n care sunt a ectate drepturile trans rontaliere ale acestora. Comisia European a luat msuri pentru a garanta c cet)enii europeni care lucreaz /n alte )ri din UE nu /nt4mpin pro$leme legate de trans erul .i impozitarea pensiilor .i a drepturilor la pensie. 1e asemenea- UE 2oac un rol important /n prevenirea evaziunii iscale trans rontaliere. 1e.i cet)enii europeni /.i pot depune economiile acolo unde li se pare cel mai renta$il- nu se pot olosi de aceasta pentru a se sustrage de la plata impozitelor. Guvernele statelor mem$re pot pierde /ncasri care li se cuvin de drept dac cet)enii nu declar venitul rezultat din do$4nzile a erente economiilor plasate /n strintate. 5tatele mem$re ale UE .i alte guverne europene au convenit s ac sc7im$ de in orma)ii privind economiile nereziden)ilor. Fac e"cep)ie doar 6ustria- +elgia8u"em$urg .i alte c4teva )ri europene care- pentru moment- aplic impozite cu re)inere la surs. Ulterior- o mare parte din $ani sunt trans era)i /n )ara de origine a deponentului. Fiind vor$a despre o plat glo$al- se pstreaz anonimatul deponentului .i impozitul este ac7itat $ene iciarului de drept.

ibliografie!
1. 5tolo2an (7eodor- (artacan !aluca- Integrare si politica fiscal europeana, 5i$iu- 2002; 2. 7ttp,EEeuropa.euEpolEta"Einde"Hro.7tm accesat pe data de B noiem$rie ora 12,31 3. Cristina Onet- Procedura fiscala,ed. 8umina 8e"- +ucuresti- 200B #. &ulian <crel .i colectiv- Finan)e pu$lice- Editura 1idactic .i PedagogicEdi)ia a &<3a- +ucure.ti- 2003