Introducere Scopul actualei lucrari il constituie analiza si generalizarea teori ilor privind deficitul bugetar, stabilirea circumstantelor de aparitie

a acestui fenomen, a cailor de finantare a deficitului bugetar precum si evolutia si efec tele de influenta a deficitului bugetar romanesc asupra situatiei economice din tara. Sarcinile principale ale Romaniei in conditiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbari de structura, stabilirea echilibrului bugetar si crest erea economica, ceea ce constituie deziderentele de baza ale unor importante rea lizari economico-sociale. Statul influenteaza derularea proceselor economice pri n parghii economico-financiare la care poate apela: parghia fiscala, parghia vam ala, cea a cheltuielilor publice. Una dintre principiile de baza ale elaborarii bugetului de stat (ca de altfel a oricarui tip de buget) este echilibrul bugetar , dar acesta din urma nu se realizeaza, de cele mai multe ori, in mod automat, p rin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare, in astfel de situa tii spunem ca bugetul se elaboreaza cu deficit1 de finantare, care poarta numele de deficit bugetar. Deficitul bugetar este diferenta dintre cheltuielile public e, mai mari, si veniturile publice ordinare, fiscale si nefiscale, mai mici. Fii nd aprobat ca o componenta structurala a bugetului, la partea de cheltuieli, def icitul bugetar reprezinta autorizarea de cheltuieli superioare veniturilor prove nite din impozite si alte prelevari obligatorii. De asemenea putem afirma ca def icitul bugetar poate fi identificat cu o descoperire a cheltuielilor ce va fi fi nantata prin recurgerea la imprumuturi. Auerbach, Gokhale si Kotlikoff (1994) co nsiderau ca deficitul bugetar constituie un indicator cu o utilitate limitata in privinta evaluarii politicilor fiscale si bugetare avand in vedere, pe de o par te faptul ca aceste politici sunt dinamice si nu pot fi analizate pe baza unor i ndicatori pe termen scurt (asa cum rezulta din marimea deficitelor bugetare), ia r, pe de alta parte, orice marime a deficitului bugetar nu poate surprinde povar a indusa de politicile publice asupra generatiilor viitoare2. 1 2 Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finante-bnci-asigurri, Vol. II, Ed. Economic, B ucureti, 2001, p.31. Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), Generati onal Accounting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy, Journal of Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994), pp.73-94, pag.74. 1

Indicatorii bugetari sintetici In legea bugetului de stat se stabileste volumul veniturilor si structurii acestora pe capitole si subcapitole, volumul cheltuiel ilor pe destinatii si pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de sta t, bugetele fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, volumul cre ditelor externe, volumul fondurilor externe nerambursabile, precum si volumul su melor alocate din veniturile proprii pentru anul 20083, 2009, 2010. Bugetul de s tat exprima relatiile ecoonomice in forma baneasca care apar in procesul reparti tiei PIB, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si de al ta natura ale fiecarei perioade. Aceste relatii se manifesta in sens dublu: pe d e-o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resurse banesti la dispozitiile statului, iar pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaz a aceste resurse4. Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul National de Statistica si a unui raport de buget inaintat Parlamentului Romanie5, putem pre zenta grafic o evolutie a indicatorilor bugetari sintetici in perioada 2008-2010 (pondere in PIB), grafic prezentat in figura 1. Fig.1 Evolutia indicatorilor bugetari sintetici Analiza veniturilor bugetului de stat in perioada 2008-2010 3 4 Legea nr.388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008, Monitorul Oficial nr. 90 2/312.12.2007 I. Vcrel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache, - Finante publice editia a IV-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 2004, pag. 500 5 www.cdep.ro Sinteza Bu getului pe anii 2008 2010 2

Constituirea veniturilor bugetare se face tinand seama de impozitele, taxele, co ntributiile si toate celelalte varsaminte prelevate de la persoane fizice si/sau juridice6. Astfel, veniturile mentionate in bugetul de stat cuprind veniturile curente (venituri fiscale si nefiscale), venituri din capital si incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate. Evolutia si structura principalelor venitur i ale bugetului general consolidat in perioada 20082009 sunt prezentate in anexa 1, iar pentru o prezentare cat mai exacta a evolutiei am realizat o reprezentar e grafica (Figura 2). Pe baza datelor prezentate in tabelul din Anexa 1 si a cel or reprezentate in figura de mai jos se constata o diminuare a impozitului pe pr ofit, contributiilor, TVA-ului, veniturilor nefiscale si a veniturilor din capit al in anul 2009 comparativ cu anul 2008. Astfel, cele mai mari scaderi au inregi strat veniturile din capital cu 49.2% fata de 2008. In ceea ce priveste incasari le din TVA acestea s-au redus cu 6551 milioane lei din cauza diminuarii activita tii pe principalele ramuri ale economiei, respectiv cu 16.9% in constructii, cu 12% in agricultura, cu 8% in industrie si cu 6.2% in servicii. Fig.2. Evolutia principalelor venituri bugetare Diminuarea impozitului pe profit cu 8.9% se datoreaza in principal reducerii cifrei de afaceri si diminuarii pro ductivitatii muncii in economie. Totodata veniturile nefiscale, respectiv din 6 Legea bugetului de stat, cap. II Structura i regimul veniturilor bugetare, art.3 3

incasarile din proprietate, vanzari de bunuri si servicii, amenzi, penalitati si confiscari, precum si alte venituri scad cu 6.3% fata de anul 2008. Veniturile din accize au inregistrat o crestere cu 14.2% fata de 2008 in principal cresteri i veniturilor din acciza pe tutun care a adus la bugetul statului circa 5 miliar de lei. Bugetul general consolidat a inregistrat in primele patru luni ale anulu i 2010 un deficit estimat de 12,1 miliarde lei, respectiv 2,2% din PIB, valoare cu aproape 4 miliarde de lei mai mare fata de nivelul de la finele lunii martie, de 8,22 miliarde lei (ANEXA 2). Veniturile incasate la bugetul general consolid at in primele patru luni ale anului curent au fost tn suma de 52,6 miliarde lei, cu 1,2% mai mici fata de realizarile perioadei corespunzatoare din anul precede nt. Veniturile au reprezentat 9,8% din PIB-ul estimat pentru acest an, de 538,9 miliarde lei. La principalele venituri s-au mentinut diminuari importante ale in casarilor fata de aceeasi perioada din anul precedent. Astfel, TVA a scazut cu 9 ,2%, impozitul pe venit cu 7,3%, impozitul pe profit - 4,6%, contributiile de as igurari sociale - 3,6%. Incasarile din accize au scazut cu 71,9 milioane lei fat a de aceeasi perioada a anului precedent desi nivelul de taxare al acestora a cr escut de la inceputul anului curent, in timp ce veniturile nefiscale au crescut cu 652,6 milioane lei. Din accize a fost acumulata suma de 4,52 miliarde lei, re spectiv 0,8% din PIB, iar veniturile nefiscale au ajuns la 5,41 miliarde lei, va loare reprezentand 1% din PIB. Analiza cheltuielilor bugetului de stat in perioa da 2008-2010 Constituirea cheltuielilor bugetare se face tinand seama de toate i esirile, deci de toate alocaiiile pentru invatamant, pentru sanatate, pentru cul tura, pentru asistenta sociala, ajutoarele de somaj, pensiile, alocatiile pentru armata, pentru ordinea publica care deriva din posibilitatile pe care le are bu getul, in functie de intrarile de capital si de incasarile din rambursarea impru muturilor acordate. Cheltuielile bugetului general consolidate pentru anul 2009 reprezinta 38.2% din PIB si sunt superioare celor aferente anului precedent cu 0 .4 puncte procentuale, evolutia acestora (Figura 4) avand urmatoarele caracteris tici: cresterea cheltuielilor de personal cu 2.4% fata de 2008. Cresterea a fost deter minata, in principal, de majorarile salariale aprobate in a doua parte a anului 2008. cheltuieli cu bunuri si servicii s-au redus cu 12.6% fata de 2008 ca urmar e a masurilor de restrangere 4

Fig.4. Evolutia principalelor cheltuieli bugetare cheltuielile cu asistenta sociala s-au majorat cu 9.8 miliarde lei fata de cele din anul precedent, ca urmare a majorarii punctului de pensie in octombrie 2008 si acordari pensiei sociale minime garantate incepand cu luna aprilie 2009. Pent ru a diminua efectele crizei economice si financiare asupra categoriilor sociale vulnerabile, Guvernul a adoptat o serie de masuri de protectie a categoriilor s ociale cu venituri reduse: acordarea pensiei sociale minime pentru pensionarii c u venituri mici (pana la 300 lei de la 1 aprilie 2009, iar diferenta pana la 350 lei la 1 octombrie 2009); indexarea pensiilor cu 3% de la 1 aprilie 2009 si cu 2% de la 1 octombrie 2009; majorarea venitului minim garantat cu 15%, asigurata in intregime de la bugetul de stat; cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 66% fata de 2008, ca urmare a inrautatir ii conditiilor interne si internationale de finantare a deficitului cheltuielile pentru investitii, care include cheltuielile de capital precum si transferurile pentru programe de dezvoltare au fost in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2009 in suma de 35.2 miliarde lei, respective 7% din PIB. In primul trimestru al anul ui in curs, cheltuielile au cumulat 64,7 miliarde lei, in crestere, in termeni nominali, cu 3,4% fata de aceeasi perioada a anului anterior, insa au sc azut cu 0,7 puncte procentuale ca procent din PIB. Totodata, cheltuielile au rep rezentat 12% din PIB. Cheltuielile de personal au insumat 15,97 miliarde lei (3% din PIB) si sunt cu 6,1% mai mici 5

fata de aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, cheltuielile cu bunur i si servicii au urcat cu 6,7% fata de valoarea din intevalul similar din 2009, la 8,63 miliarde lei (1,6% din PIB), datorita cresterii inregistrate la bugetele locale cu 13,5%, cu toate ca la bugetul de stat s-a inregistrat o diminuare a a cestor cheltuieli cu 3,5%. La bugetul de stat cheltuielile cu bunuri si servicii au insumat 1,11 miliarde lei, iar la bugetele locale acestea au ajuns la 3,26 m iliarde lei. Cheltuielile cu asistenta sociala s-au majorat cu 14,5% fata de cel e din aceeasi perioada a anului precedent, la 23,45 miliarde lei (4,4% din PIB), cea mai mare crestere, de 111,3%, fiind inregistrata la asigurarile pentru soma j, iar la bugetele administratiilor locale au urcat 40,8%. Totodata, au crescut, cu 22,7%, si cheltuielile cu dobanzi ca urmare a cresterii in termeni nominali a deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti. Pentru dobanzi s-au platit 2,07 miliarde lei (0,4% din PIB). Cheltuielile pentru investitii, care includ c heltuielile de capital precum si transferuri pentru programele de dezvoltare, in suma de 8,02 miliarde lei, s-au majorat cu 4,1% fata de aceeasi perioada a anul ui precedent reprezentand 12,4% din totalul cheltuielilor bugetului general cons olidat. Aprecieri cu privire la evolutia deficitului bugetar in perioada 2008-20 10 si masuri pentru reabilitarea deficitului Ca urmare a cresterii tot mai rapid e a cheltuielilor decat a veniturilor publice, bugetele se incheie tot mai frecv ent cu deficit. Deficitul bugetar este cauzat de cresterea accelerata a cheltuie lilor publice, de incetinirea ritmului de crestere a veniturilor sau de fenomene conjuncturale care isi transmit influenta prin intermediul cursului de schimb s i a ratei dobanzii. Efectele pe plan economic ale deficitului bugetar sunt multi ple. Ele majoreaza datoria publica, crescand astfel si rambursarile, dobanzile s i comisioanele aferente exigibile in fiecare an pentru stingerea datoriei public e interne si externe. In conditiile unor cereri de credite mari pentru acoperire a deficitului bugetar, rata dobanzii prezinta tendinta de crestere. Deficitul bu getar contribuie la cresterea ratei dobanzii pe piata si se opune astfel investi tiilor private, incetinind ritmul real al cresterii economice. Nivelul deficitul ui bugetului general consolidat al Romaniei a crescut semnificativ in perioada 2 008-2010 de la 4.9% din PIB in 2008, 7.2% din PIB in 2009 la 8% in 2010. Acest l ucru se datoreaza urmatorelor motive: descresterea productiei sociale; 6

cheltuieli exagerate in realizarea programelor sociale aprobate; cresterea secto rului economiei tenebre; majorarea cheltuielilor marginale in cadrul productiei sociale; emisiuni neconditionate a banilor. factorii politici incluzand instabil itatea politica, fragmentarea guvernamentala si institutiile politice; polarizar ea sociala ca inegalitate in venituri si diviziuni etnice; factori institutional i ca proceduri si legi bugetare, eficienta birocratica si democratie. Se pot considera trei factori structurali determinanti ai deficitului: Datorita crizei economice internationale, care a afectat numeroase tari printre care si Romania, au fost nevoite sa apeleze la imprumuturi externe. Romania a co ntractat imprumuturi de la Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Ba nca Mondiala. Pentru a beneficia de aceste imprumuturi, Romaniei i s-au impus an umite conditii. Astfel, pentru anul 2010, Guvernul a propus pentru reabilitarea echilibrului bugetar urmatoarele masuri: - in situatia in care, din aplicarea pr evederilor, rezulta o valoare mai mica decat valoarea salariului minim brut pe t ara, suma care se acorda este de 600 lei; - se reduc cu 25% drepturi de natura s alariala de care beneficiaza personalul din cadrul autoritatilor si institutiilo r publice indiferent de modul de finantare al acestora; - valoarea drepturilor/c heltuielilor cu asistenta medicala, medicamente si proteze aferente personalului propriu, pentru care legislatia in vigoare la data publicarii prezentei legi pr evede decontarea integrala de la bugetul de stat, bugetele de asigurari sociale, bugetele locale sau, dupa caz, bugetele fondurilor speciale, se reduce cu 25%. Reducerile se aplica si personalului angajat in cadrul Bancii Nationale a Romani ei, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Sistemu lui de Pensii Private si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor; - cuantumul in demnizatiei de somaj se diminueaza cu 15%; - Casa Nationala de Pensii si Alte Dr epturi de Asigurari Sociale nu mai contracteaza bilete de odihna in anul 2010; cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata, se diminueaza cu 15%. - cuantumul indemnizatiilor acordate pentru sustinerea familiei in vederea cres terii copilului se 7

diminueaza cu 15%. Daca din calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se aco rda 600 lei. Pe langa reducerea pensiilor si a salariilor, Guvernul renunta la: subventia pentru incalzire; biletele de odihna pentru pensionari; pensiile speci ale; salariile compensatorii pentru bugetari; ajutorul pentru tinerii casatoriti . De asemenea, se vor impozita: tichetele cadou; dobanzile depozitelor bancare; platile compensatori; veniturile programatorilor. Guvernul a hotarat sa taie mai putin sau sa pastreze urmatoarele ajutoare sociale: - sunt mentinute bursele st udentilor si ale elevilor; - nu sunt afectate toate prestatiile sociale, 35 dint re ele nu se modifica; - pastrarea venitul minim garantat, in functie de numarul membrilor de familie, pentru a preveni saracia extrema; - mentinerea alocatiilo r pentru copii, primita pana la doi ani, in valoare de 200 lei; - dupa doi ani, alocatia ramane la 42 de lei; - mentinerea alocatiei monoparentale, cea pentru c opii cu handicap; - nu sunt afectate indemnizatia persoanelor cu HIV, a celor cu handicap grav, cu handicap mediu, ajutoarele pentru refugiati, pensiile invaliz ilor, ale veteranilor si ale persecutatilor politici. Pentru a redresa economia Romaniei, autoritatile romane trebuie sa reduca deficitul bugetar sub 3% din PIB pana in anul 2012. Exporturile si importurile de bunuri si servicii vor inregis tra cresteri moderate, astfel ca exportul net va avea o usoara contributie negat iva (0,2 procente) la cresterea reala a PIB. In plus, in urmatorii doi ani (2011 si 2012), cresterea PIB ar urma sa se accelereze, odata cu intensificarea schim burilor comerciale externe si a cresterii activitatii in toate sectoarele econom ice. Redresarea economica va determina si scaderea somajului In ceea ce priveste forta de munca, un efect al scaderii economice, in principal in industrie, ar f i scaderea populatiei ocupate in varsta de munca cu 0,9% in acest an. Ca urmare, rata de ocupare ar urma sa se reduca la 58% in 2010. In conditiile revenirii cr esterii economice pe o panta ascendenta, pentru anii 2011 si 2012 se prevad cres teri ale populatiei ocupate, cu cate 1%, ceea ce va face posibila imbunatatirea ratei de ocupare, care se estimeaza sa depaseasca in anul 2012 nivelul din 2008. Analiza guvernului arata ca impactul bugetar al implementarii masurilor de refo rma va aduce pe termen mediu economii la bugetul asigurarilor sociale cuprinse i ntre 0,6% si 1,5% din PIB, iar pe termen lung comparativ cu sistemul in vigoare, deficitul sistemului de pensii se va reduce cu circa 4 puncte procentuale. 8

Concluzii si propuneri Deficitul bugetar depasirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare este un fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s -au confruntat absolut toate tarile lumii. Cel mai utilizat indicator de masurar e a deficitului il constituie soldul bugetar conventional care cuprinde totaliat atea resurselor utilizate de catre guvern pentru finantarea acelei parti a Siste mul economiei de piata aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar impreuna c u altele, cum ar fi: rata inflatiei sau somajul. Existenta deficitului bugetar s e datoreaza mai multor cauze, dintre care pot fi enumerate urmatoarele: cheltuielilor ce a ramas neacoperita de veniturile guvernamentale. scaderea producerii de bunuri si servicii in economie, pe ansamblu; cresterea ch eltuielilor in scopul realizarii anumitor programe sociale; cresterea activitati i sectorului obscur al economiei; cresterea cheltuielilor marginale ale producti ei sociale; emisiunea monetara in exces si care sa nu justifice o crestere econo mica. Pentru finantarea deficitului bugetar avem in vedere doua surse: a) surse de finantare interna: finantare bancara interna; sume provenite din privatizare; valorificarea activel or statului; imprumuturi de stat. b) surse de finantare externa: imprumuturi externe; finantare bancara externa; emisiunea de titluri de stat pe piata externa. Pentru a atinge un deficit bugetar, de 6,3% - in 2010, este esential ca Romania sa implementeze masurile de consolidare prevazute pentru acest an, adica conditi ile de austeritate. 9

Propunerile noastre privind reducerea deficitului bugetar sunt: reducerea cotei unice de impozitare la 10% a veniturilor pentru persoanele cu ve nituri mici (pana la 2000 lei) iar pentru persoanele cu venituri mai mari de 200 0 lei mentinerea cotei de 16%; reducerea contributiilor asigurarilor sociale pentru IMM-uri si egalizarea bazei impozabile prevazute pentru calculul contributiilor cu cea utilizata la calculu l impozitului pe salarii, in scopul asigurarii sustenabilitatii sistemului publi c de pensii; impozitarea castigurilor din tranzactiile imobiliare in scopuri comerciale; supr ataxarea produselor de lux 10

BIBLIOGRAFIE Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de finante-banci-asigurari, Vol. II, Ed. Econom ica, Bucuresti, 2001;

Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), Generational Accounting: A M eaningful Way to Evaluate Fiscal Policy, Journal of Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994); Legea nr.388/2007 privind bugetul de stat pe anul 2008, Mon itorul Oficial nr. 902/312.12.2007 I. Vacarel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache, Finante publice editia a IV-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2004; www.cdep.ro Sinteza Bugetului pe anii 2008 2010; Legea bugetului de stat, cap. I I Structura si regimul veniturilor bugetare, art.3 ; Pirvu Daniela , Budget Defic it Perspectives In Romania, 2008; Vacarel, I. (coordonator), Finante Publice, Edi tia a V-a, Ed. Didactica si Pedagogica, , Bucuresti, 2003 Bistriceanu Gh. D., Bu curesti, 2001 Bistriceanu Gh. D., Bucuresti, 2001 Lexicon de finante-banci-asigu rari, Vol. II, Ed. Economica, Lexicon de finante-banci-asigurari, Vol. I, Ed. Ec onomica,

Mosteanu T., Politici fiscale si bugetare pentru reformarea economiei si relansa rea cresterii economice, Ed. Economica, Bucuresti, 2003. www.insse.ro www.mfp.ro www.ziare.ro www.capital.ro www.zf.ro 11

www.infomondo.ro

www.prahovabusiness.ro www.romania-actualitati.ro 12