Sunteți pe pagina 1din 5

Merite si rataciri doctrine naionalismului economic Curentul nationalismului economic s-a dezvoltat intre deceniile doi-cinci ale secolului

al XX-lea, continuand, in linii generale, orientarile teoretico-metodologice si recomandarile de politica economica ale curentului industrial Nationalismul economic desemneaza o notiune care descrie politicile de control ale controlului local,la nivel national, al muncii si formarii de capital,chiar daca acest lucru implica aplicarea de impozite si a altor tipuri de control asupra miscarii bunurilor, a elementelor de capital si financiare.Ca exemple ale nationalismului economic,se poate avea in vedere "sistemul american" al lui Henry Clay,care se baza pe aplicarea unor tarife selective,investitii guvernamentale in infrastructura si o banca nationala care sa promoveze dezvoltarea intreprinderilor productive,"Dirijismul" francez, unde statul controla atat productia cat si alocarea de resurse,cu rezultate extraordinare. Parintele doctrine economiei nationale si a protectionismului vamal este Friedrich List(17891846).List sa nascut in Geermania in familia unui tabacar instarit. n ceea ce privete abordarea naionalismului ca doctrin, aici pot exista dou rspunsuri diferite. Primul ar fi acela c naionalismul nu este o doctrin sau o ideologie, ci o metod, printre altele, de mobilizare politic, n folosul unor elite care l utilizeaz fr a-l considera drept filosofia lor general de organizare a societii. Al doilea rspuns este acela c naionalismul este o ideologie politic cu implicaii prescriptive asupra politicii, iar combinaiile variate n care l gsim se datoreaz nu subordonrii sale fa de alte corpuri de doctrin ele i sunt mai ntotdeauna subordonate n aceste asocieri -, ci cameleonismului su, datorat sintezei dintre universalismul su ca doctrin i apelul su specific ctre fiecare naiune n parte. Considerat ndeobte ca o doctrin exclusivist, naionalismul este, paradoxal, dac l privim n limitele statului naional de care nu poate fi separat, o doctrin mai inclusivist dect celelalte, iar partidele naionaliste sunt de regul catch-all parties, reunind adereni din ntreg corpul social, avnd ca unic criteriu de includere cultura, nelegnd prin aceasta, cel mai adesea, limba comun.

1. Sistemul economic al lui Fr. List Sistemul economic al lui List vizeaz prioritar acele momente i elemente interne i internaionale, care ar fi putut mpiedica sau accelera progresul rapid i afirmarea naiunii germane. Scopul ntregii lui viei i activiti tiinifice poate fi redus la urmtoarele idei majore: realizarea unitii economice i politice a Germaniei. lansarea dezvoltrii economiei germane pe cale industrial. progresul economic rapid al Germaniei i atingerea, cel puin, a nivelului de dezvoltare a Angliei. List a operat n cercetrile sale cu noiunea de naiune. Societatea nu reprezint o sum a indivizilor egoiti care produc i schimb bunuri urmrind doar propriul lor interes, indivizii triesc ntr-o comunitate care este naiunea. List evideniaz contradiciile n interiorul rii ntre interesele indivizilor i cele ale naiunii. Astfel, o naiune cu o industrie slab dezvoltat este n pierdere, dei unii comerciani pot prospera pe contul importului produselor strine. Cnd ei import leacuri sau iaduri, opiu i rachiu lor le este indiferent efectul importurilor lor asupra bunstrii poporului, moralitii societii i prosperitii statului. i invers: pentru o naiune adesea este mai avantajos s produc n ar anumite mrfuri industriale, chiar dac o cost mai scump dect dac le-ar cumpra din strintate. n acest caz apare o contradicie ntre interesul individual al cumprtorului, care ar prefera marfa strin mai ieften, i interesul naiunii care, prin dezvoltarea industriilor productoare ale bunului respectiv, poate deveni mai puternic i mai bogat. De aceea, considera

List, este necesar de a trece de la tratarea problemelor economice prin prisma individului la tratarea lor prin prisma naiunii, ea fiind veriga de legtur ntre individ i umanitate. 2. Teoria evoluiei economice a naiunilor List elaboreaz o teorie a evoluiei economice a naiunilor. Ea se bazeaz, n primul rnd, pe conceptul celor 5 stri prin care trece, n dezvoltarea sa, orice naiune: Starea slbatic; Starea pastoral; Starea agrar; Starea agroindustrial; Starea agroindustrial-comercial. Efectund un studiu comparativ al nivelului de dezvoltare al rilor europene, List ajunge la concluzia c economia Spaniei i Portugaliei se caracterizeaz prin stare agrar, cea a Franei agroindustrial, cea a Angliei agroindustrial-comercial. Ct privete economia statelor germane ea se afl, n aprecierea lui, n perioada de tranziie de la starea agrar la cea agroindustrial. Sarcin stringent pentru statele germane devine, deci, atingerea nivelului Angliei a strii agroindustrial-comerciale, Anglia fiind considerat naiune normal.. Fiecare naiune normal, n opinia lui List, trebuie s posede urmtoarele caracteristici de baz: 1. Teritoriu vast, pentru a dispune de resurse economice variate Un teritoriu bine arondat trebuie s cuprind cmpii, pduri, ieire la mare, cursuri de ap. Statele care nu dispun de aceste condiii, le-ar putea obine pe dou ci: o cucerirea prin for militar ori economic; o asocierea benevol la naiunile mai dezvoltate. Considernd naiunea german lipsit de condiii teritoriale optime, List considera c dac Germania n comun cu Olanda, Belgia i Elveia ar fi format o puternic uniune politic i comercial, aceasta ar crea premise pentru o ndelungat pace pe continentul european i slbirea poziiilor deinute de Anglia pe pieele europene. n plus, el cerea emigrarea germanilor n regiunile bazinului Dunrii pentru a extinde pieele agricole ale Germaniei. Deci, se poate considera c List a creat nu doar o economie politic naional, ci o economie geopolitic care, ulterior, a fost utilizat la fundamentarea teoretic a spaiului i raihului german. 2. Populaie numeroas, pentru a produce mult i, prin consum, a stimula dezvoltarea ulterioar a produciei. 3. Economie dezvoltat complex.

3. Conceptul forelor productive ale naiunii Factorul care determin trecerea de la o stare a evoluiei economice la alta este nivelul de dezvoltare a forelor productive ale naiunii. Forele productive ale naiunii includ tot ce exist n societatea german i poate fi mobilizat benefic n direcia progresului: o Forele naturale (clima, caracterele solului); o Forele materiale (utilaje, instrumente, obiecte infrastructurale); o Forele instituionale ncepnd cu religia cretin, monogamia i terminnd cu organele de securitate naional. n modelul listian, cu ct mai bune i dezvoltate vor fi aceste fore, cu att va fi mai ridicat nivelul de dezvoltare a forelor productive ale naiunii, naiunea aflndu-se ntr-o stare mai avansat de dezvoltare economic.

Deci, puterea unei naiuni, considera List, nu se poate aprecia dup bogia pe care o posed la un moment dat. Aceasta poate fi consumat i, dac nu exist fore productive corespunztoare care s asigure crearea ei, naiunea poate s decad. Prin urmare, puterea de a crea bogii este infinit mai important dect bogia nsi. Dar pentru a crea bogie prin dezvoltarea forelor productive trebuie s existe anumite condiii, una din ele fiind susinerea acestui proces din partea statului. 4. Politica protecionismului vamal n condiiile nivelurilor diferite de dezvoltare ale naiunilor liber-schimbismul avantajeaz doar rile mai dezvoltate, dezavantajndu-le pe cele rmase n urm, aprofundnd prpastia ntre ele i favoriznd crearea situaiei de monopol pentru rile dezvoltate. Cu timpul, meniona List, s-ar fi creat o situaie cnd naiunile europene continentale s-ar fi pierdut asemenea unor rase sterile. Frana, Spania i Portugalia ar fi asigurat Anglia cu cele mai bune vinuri, singure consumndu-le pe cele mai rele, Germania ar fi asigurat-o cu jucrii, ceasuri de lemn, iar uneori i cu oameni ndreptai s lucreze n Asia i Africa. Pentru a-i asigura i pe viitor supremaia sa economic. Deci unicul mijloc de a ridica nivelul rilor rmase n urm la nivelul rilor avansate, conchide List, este promovarea politicii protecionismului vamal. Protecionismul listian, spre deosebire de cel mercantilist, se baza pe trei caracteristici de baz: 1. Caracter selectiv. Tarifele vamale erau prevzute a fi aplicate nu la toate mrfurile strine, ci doar la cele care erau mai competitive comparativ cu mrfurile naionale. Deci, ele nu erau aplicate la produsele agricole, ci doar la cele industriale - pentru a susine productorii industriali germani. Susinerea productorii industriali este necesar deoarece: Industria creeaz unelte i utilaje care, fiind utilizate n agricultur, ridic randamentul ei; Industria creeaz noi locuri de munc pentru populaia agricol devenit suplimentar n urma creterii randamentului agriculturii; Industria, utiliznd materie prim agricol, asigur o pia sigur pentru produsele agriculturii. 2. Caracter temporar. n opinia lui List tipul politicii comerciale trebuie s depind de faza de dezvoltare a naiunii. Ea trebuie s fie liber-schimbist pentru a iei din barbarie, dar nlocuit cu una protecionist n cazul tranziiei de la starea agricol la cea agroindustrial. Pe msur ce produsele naionale devin competitive fa de cele strine, protecia statului devine inutil, politica comercial fiind din nou orientat spre liber-schimbism. n accepie contemporan se poate meniona c pn ajung la un asemenea stadiu, rile n dezvoltare trebuie s-i creeze propriile blocuri regionale, liberaliznd schimburile dintre ele i negociind n colectiv cu statele avansate condiiile comerului i investiiilor. 3. Caracter educativ. Pentru a stimula productorii autohtoni, populaia trebuie s fie educat n spirit patriotic, cererea ei fiind ndreptat la produsele autohtone i nu la cele strine, chiar dac acestea din urm sunt mai bune sau ieftene. Prin aceasta ara se va dezvolta n baza forelor sale interne, asigurndu-i securitatea economic. De menionat c acest spirit patriotic este prezent la naiunea german pn n prezent, el asigurnd n mare parte supremaia economic a Germaniei n cadrul Europei unificate. Supunind unei critici vehemente teoria liberului schimb lansata de autorii liberalismului classic,List demonstreaza ca aceasta politica favorizeaza doar tarile industrial,in special Anglia,in dezavantajul Germaniei,care era abia la inceputul industrializarii.O diviziune internationala a muncii,intemeiata pe avantajele relative,poate impinge pentru totdeauna unele tari spre saracie si subdezvoltare.In niciun domeniu al economiei politice,scrie protectionismul german, nu domneste o atit de mare diversitate de opinii intre teoreticieni si practicieni ca in cel ce vizeaza comertul international si politica comerciala.Totodata nu exista o alta chestiune teoretica care sa aiba atit de mare importanta pentru bunastarea ,independenta si puterea natiunilor.Tari sarace,lipsite de duerer si aproape barbare au devenit imperii foarte bogate si puternice

numai datorita politicii lor comerciale intelepte,iar altele ,care cunoscusera epoca de stralucire nationala ,au ajuns sa-si piarda din importanta pentru ca au urmat o astfel de politica comerciala;s-au vazut cazuri cind unele natiuni si-au pirdut independenta si chiar existenta lor politica ,tocmai pentru ca regimul lor commercial nu a facilitat dezvoltarea si consolodarea nationalitatii lor proprii. Aparind idea promovarii unei politici protectioniste in perioada industrializarii tarii,List tine sa le aminteasca autorilor britanici ca tara lor si-a infiripat industria tot cu sprijinul unor masuri protectioniste.Acum insa,ajunsi in fruntea lumii,ei nu au gasit nimic destept decit sa le propuna celorlalte popoare o teorie ce le-ar asigura tot lor ,englezilor,o superioritate vesnica. Aceasta,scrie List cu ironie si indignare,este o regula vulgar,ca atunci cind ai ajuns la culmea maretiei.sa arunci scara cu care ai atins inaltimea,pentru a-I lipsi pe ceilalti de posibilitatea de a urca dupa tine.Anume aici se afla ascuns secretul doctrine cosmopolite a lui Adam Smith si a succesorilor sai In asa mod,protectionismul promovat de autorul german este un instrument,o arma cu ajutorul careia natiunile mai slabe,aparindu-se,s-ar ridica la nivelul celor mai avansate. Ajungindsus,tarile ramase in urma ar putea si ele accepta principiile liberului schimb. Rezult, deci, c protecionismul este un pre pe care l suport consumatorii ntr-un termen scurt i mediu de timp. Dar cum numai industria naional devine competitiv, consumatorii ncep s beneficieze de acest sacrificiu. Totodat, List pleda pentru importul masiv al competenelor strine i rentoarcerea, prin intermediul primelor pltite, a competenelor germane ce activeaz n exterior. Merite ale nationalismului Nationalismul opune tuturor tendintelor de dezagregare ale societatii moderne forta imanenta a natiunii. Aceasta prezentare spirituala a unui popor in istorie constituie un remediu de eficacitate universala, o formula care raspunde celor mai felurite nevoi. De indata ce nationalul incepe sa se preschimbe in nationalism, procesul descompunerii sociale se opreste si istoria unui popor da semne de inviorare. Esential este de a nu se pierde din vedere linia intrinseca de dezvoltare a unui popor, de a nu divaga de la indicatoarele ei principale. Ori de cate ori miscarile nationaliste au ramas credincioase structurii lor intime, au rezolvat problemele cu eficacitate si eleganta si sau ratacit, dand solutii anapoda si suferind esecuri, ori de cate ori au facut apel la surse straine de inspiratie. 1Marele merit al nationalismului este de a fi descoperit modalitatea de convietuire a doi termeni care, dupa dialectica marxista, ar fi ireconciliabili: patria si socialismul. Muncitorii n-au nevoie sa atenteze la integritatea natiunilor pentru a-si imbunatati mijloacele de trai. Drumul revendicarilor muncitoresti nu trece in mod obligatoriu peste ruinele patriei. 2 O alta mare victorie a nationalismului este de a fi stiut sa realizeze reformele sociale cele mai indraznete, fara sa fi renuntat la avantajele initiativei private. Nationalismul a intervenit numai cu o corectare a liberalismului economic, cand a introdus principiul economiei dirijate. Acest sistem nu suprima initiativa privata, ci ii largeste numai vederea spre realitatile sociale, legandu-l mai strans de destinul unei natiuni. Aceste conceptii economice si sociale - de care, pe buna dreptate se mandresc miscarile nationaliste . sunt apreciate astazi de toate popoarele libere ale lumii. De mai mare importanta insa decat realizarile lor pe plan economic sau social este lupta ce au purtat-o contra infiltratiilor comuniste in Europa. Campania antibolsevica a miscarilor nationaliste va supravietui tuturor tendintelor de defaimare si diminuare a rolului lor istoric. Intr-o buna zi, posteritatea va revizui judecata rostita de contemporani la adresa lumii nationaliste si atunci marturia care va avea mai mare greutate va fi sangele varsat pentru apararea civilizatiei europene.

Frontul pe care l-au injghebat nationalistii contra bolsevismului nu are asemanare cu nici una din rivalitatile obisnuite ale istoriei. Pentru ca nu se mai infrunta doua popoare, doua tendinte sau chiar doua sensuri de existenta, si oricare din ele ar birui, puterile binelui nu vor fi impiedicate sasi afirme prezenta in lume, ci, in aceasta lupta neantul spiritual incearca sa obtina o victoire definitiva impotriva esentelor creatoare din om. De aceea, orice luptator anticomunist, in sens activ si jertfelnic, devine paladinul intregii umanitati si, atata timp cat serveste sub aceasta flamura, se bucura de sprijinul si ocrotirea Prea Inalta. Rolul de avangarda pe care l-au avut nationalistii in lupta contra bolsevismului le da dreptul sa spere ca altfel vor fi priviti maine, cand tot pamantul va lua armele ca sa apere pe Christos de furia hoardelor din rasarit. Miscarile nationaliste au intarziat cel putin cu un sfert de veac patrunderea bolsevismului in Europa. Sa ne reamintim tabloul haotic al continentului nostru dupa primul razboi mondial: o invalmaseala cumplita a tuturor notiunilor, a tot ceea ce reprezenta stabilitate si luase un caracter consacrat in mintea inaintasilor nostri, o lume devastata de mizerie cauta cu infrigurare o iesire din atmosfera sufocanta ce exala din ruinele razboiului.

Un singur moment de ratacire in aceasta politica transanta a miscarilor nationaliste, ori de cate ori inamicul din rasarit a incercat sa patrunda in Europa: Pactul de neagresiune cu Sovietele. Actul care a fost coplesit de laude la vremea lui de catre propaganda germana, fiind pus alaturi de ingenioasele combinatii diplomatice ale lui Bismarck, a provocat debandada constiintei europene, semanand numai dezordine si neincredere intre popoare. Foloasele ce le-a cules Germania de pe urma lui au fost neinsemnate, in raport cu pierderea ce a suferit-o. Incheierea lui trada o criza de structura a lumii nationaliste, caci numai un front interior minat de incertitudini poate sa-si imagineze posibilitatea unei asemenea tovarasii. Din punct de vedere german, pactul de neagresiune cu Sovietele este mai mult decat o eroare de strategie politica: ratarea unei misiuni istorice. Chiar daca acest drum eroic s-ar fi sfarsit intr-o catastrofa analoaga celei din 1945, ar fi ramas o infrangere binecuvantata de intreaga omenire.