Sunteți pe pagina 1din 35

Metodele de predare-nvare n nvmntul precolar i metodica activitilor de educare a limbajului

Metoda: termenul deriv etimologic din cuvintele greceti metha (ctre, spre ) i odos ( cale, drum ). Astfel, n didactica, termenul ar putea avea sensul de drum care conduce la atingerea obiectivelor educaionale, cale parcursa de profesor pentru a le nlesni elevilor descoperirea unor instrumente de lucru proprii. George Vaideanu amintea cteva trsturi ale metodei i anume este selecionat de cadrul didactic i aplicat n lecii i activiti e!tracolare" se folosete sub form de variante sau procedee n funcie de nivelul, interesele sau trebuintele elevilor, avnd ca scop asimilarea temeinica a cunotinelor" aduce o mai bun cooperare cu elevii . Aceasta este una dintre cele trei accepiuni dominante, celelalte doua referindu#se la un curent pedagogic care ncearc s promove$e anumite finaliti educative ( de e!emplu, metodele tradiionale sau metodele active ) si un tip de activitate ce permite anumite ac%i$iii si de$volta anumite capaciti ( metoda proiectelor, nvarea programat ). &etodele nu au valoare fi!, ci capt valoare prin eficienta cu care conduc activitatea subiectului spre un obiectiv, n condiii date.. 'rocesul de educatie fiind foarte divers, necesit, n ansamblul su, metode diferite, fiecare util n anumite situaii, singura sau n asociaie, i nepotrivit n alte situaii. 'entru obiective restrnse, punctuale i n condiii date, este de obicei mai util o anumit metod. 'entru obiective comple!e se apelea$ la strategii didactice, adic la ansambluri in care metode diferite i completea$ reciproc efectele i constituie un demers coerent de educare. (onform datelor psi%ologiei i pedagogiei, strategiile cele mai eficiente de nvare au ca metode centrale metodele active care solicita cel mai mult descoperirea noilor cunotine de ctre copilul nsui. Aceste metode le vor subordona, deci, pe toate celelalte n procesul de nvmnt. )oate aceste modaliti de intervenie ale metodelor n evoluia copilului constituie n argumente n favoarea alegerii cu discernmnt a metodelor de educaie. *iri+area foarte riguroasa a ntregii activiti a acestuia este un e!ces, este duntoare. Activitatea independent a copilului devine tot mai productiv, inclusiv prin adoptarea de metode adecvate, dar copilul nu poate nva singur tot ce poate si este necesar s nvee. )rebuie deci stabilit raportul +ust ntre metodele educative, diri+ate, si cele ale activitii educative independente. ,ducatoarea va diri+a pe copiii prin metode adecvate pentru

nelegerea a ceea ce este foarte important si dificil pentru ei n cunoatere, n momentul respectiv. .n rest, diri+ismul si activitatea independent a copilului se vor mbina n proporii considerate utile att de educatoare, ct i de copil. .n nvmntul precolar se folosesc variante simple, n curs de constituire ale tuturor metodelor folosite n procesul de nvmnt n general observaia spontana, observaia diri+ata de adult, observaia dup un plan simplu, algoritmic, nvat de+a" demonstraia" modelarea" e!periena diri+ata" lucrarea practica" proiectul doar in forme simple si diri+ate" e!plicaia, ca argumentare si raionament logic, ca descriere, caracteri$are, definiie, naraiune" conversaia euristica si de verificare" activitatea cu cartea" e!erciiul diri+at si independent. 'rin toate metodele se urmrete eficiena n cunoatere, participarea activa, creatoare a copilului, ntreinerea curio$itii i a plcerii de a cunoate i nsuirea metodelor folosite diri+at pentru a fi preluate si independent. 'entru a alege metodele potrivite ntr#o anumita situaie de nvare, cadrul didactic trebuie sa in seam de factorii obiectivi i de factorii subiectivi. /actorii obiectivi se refer la obiectivele educaiei si la logica intern a tiinei din cadrul creia sunt selectate informaiile transmise. /actorii subiectivi se refera la conte!tul uman i social, personalitatea profesorului, psi%ologia elevilor i a colectivului de elevi. &etodele pedagogice deriv din metodele de cercetare sau tiinifice, dar ntre ele e!ist o deosebire esenial. .n timp ce metodele de cercetare a+uta la descoperirea propriu#$isa a cunotinelor, la producerea si elaborarea lor ntr#o forma tiinific, metodele pedagogice a+uta la pre$entarea si transmiterea acestor cunotine si a+uta elevii sa le redescopere ca pe adevruri noi, dei ele sunt de+a parte integranta a e!perienei umane. *,,/ ( -001 ) preci$ea$ c n definirea metodelor pedagogice se reunes!c trei serii de date eterogene ( pp.. 223#224 ) a) Polul axiologic 5 al valorilor pentru care le promovea$a" b) Polul stiintific 5 al ac%i$iiilor tiinifice, psi%ologice, sociologice, lingvistice etc. pe care se spri+in" de e!emplu, metodele active sunt o operaionali$are a constructivismului piagetian. c) Polul praxiologic 5repre$entat de dimensiunea mi+loacelor si instrumentelor mobili$ate pentru o aciune eficienta. 6 bun metoda pedagogic presupune un ec%ilibru ntre cei trei poli. &etoda ndeplinete n cadrul procesului de nvmnt mai multe funcii ( (erg%it, op. cit., p. 21 )

/uncia cognitiv, prin intermediul creia elevul are acces, sub supraveg%erea profesorului, la valorile cunoaterii umane. /uncia formativ-educativ are n vedere reali$area n practic a valenelor formativ# educative ale procesului de nvmnt, ndeosebi este vorba despre metodele activ#participative. /uncia motivaionala, prin care se urmrete tre$irea i de$voltarea curio$itii n procesul de cunoatere. /uncia instrumental sau operaional sugerea$ ca metoda mi+locete atingerea obiectivelor urmrite. /uncia normativ, de optimi$are a aciunii prin intermediul creia, subordonndu#se aciunii, metoda garantea$ ntr#o anumit msur o aciune eficient, arat modul cum trebuie s se procede$e n anumite situaii concrete. 'rofesorul 7oan (erg%it definete metoda ca ,, o cale eficient de organi$are i conducere a nvrii, un mod comun de a proceda care reuete ntr#un tot familiar eforturile profesorului i ale elevilor si .88 ( ib., p. 24 ). Principalele metode folosite n grdini sunt: observaia, demonstraia, exerciiul, conversaia, descrierea, naraiunea, activitatea cu cartea. Observaia (unotinele precolarului fiind srace i superficiale, ba$a intuitiva a cunoaterii este indispensabila. .n asociaii, analogii, activitatea este mult mai eficient dac e!ist termeni de referin concrei, care s#i readuc n memorie anumite cunotine, care s#i sugere$e soluii de re$olvare i s#i dea posibilitatea de a se corecta prin confruntarea afirmaiilor cu realitatea. .n evoluia percepiei copilului sunt importante att maturi$area, ct i e!periena. 9n precolar care nu a avut oca$ia sa ,,citeasc88 imagini va descifra sumar o imagine. 'ercepia nu se de$volt independent, ci este integrata in ansamblul de$voltrii personalitii. Observaia const n urmrirea independent, premeditat, intenionat, cu scop, realizat planificat i sistematic uz!nd, dac este nevoie, de instrumente tehnice. ,ducatoarea poate influena calitatea observaiei prin e!punerea de subiecte care pot capta atenia precolarului" ntreinerea interesului de cunoatere" organi$area unor condiii materiale propice observaiei"

diri+area activitii prin cuvnt" propunerea de activiti de fi!are a re$ultatelor" acordarea timpului necesar pentru observaie" valorificarea cunotinelor obinute prin observaie n e!plicaii, conversaie.

.n cadrul activitilor de educare a limba+ului din grdini, observaia ca metoda este folosit n mod preponderent n cadrul lecturilor dup imagini, povestiri create, repovestiri, +ocuri didactice si +ocuri#e!erciiu, cum ar fi ,,(e tii despre mine:88, ,,(ine face:88, ,,,u spun una, tu spui multe88 etc. Demonstraia ,ste una din metodele de ba$a ale grdiniei. ,ste intuitiv, utili$at n activitile de dobndire de noi cunotine dar i de formare de deprinderi, consolidare si sistemati$are. "etoda aceast rspunde caracterului senzorial al percepiei copilului. *emonstraia este nsoit de e!plicaie, raportul dintre acestea fiind determinat de nivelul de cunotine i de viaa al copiilor. .n grdini, demonstraia se poate face cu obiecte si +ucrii ( grupa mic i mi+locie, n special )" material didactic structurat ( grup mare i pregtitoare ).

.n cadrul activitilor de educare a limba+ului din grdini, metoda demonstraiei este folosit cu eficien n ca$ul memori$rilor, al povestirilor, al corectrii unor tulburri de vorbire, cand se mbin demonstraia cu e!plicaia i e!erciiul, +ocuri didactice, +ocuri#e!erciiu etc. Exerciiul #onst n repetarea con tient a unei aciuni pentru a o perfeciona, av!nd ca termen de comparaie un model, cu scopul de a o automatiza, adic de a o punea desf ura cu un foarte redus control con tient. ;euita e!erciiului tine de calitatea modelului oferit, care trebuie sa fie clar, accesibil" de motivaia copilului de a repeta pentru a#si forma deprinderea respectiva" de do$area dificultilor in ca$ul deprinderilor comple!e" de sinteti$area treptata a fragmentelor nsuite de+a, de a+utorul i corectrile fcute de adult, de respectarea ritmului individual de lucru. 'recolarii i nsuesc totul prin e!erciii, deprinderi si priceperi psi%o#motrice, de conduita, grafice, de numrare i 5 nu n ultimul rnd 5 de e!primare corecta si e!presiva.

Conversaia $ste o metod verbal de nvare cu a%utorul ntrebrilor i al rspunsurilor. <a$ndu#se pe cuvnt este o metoda de cunoatere imediata. Conversaia euristic 5 de descoperire 5 l conduce pe copil la cunotine noi prin ntrebri asupra altor cunotine dobndite de+a. 'entru c re$olvarea nu poate fi sesi$at dintr#o data de copil, adultul l conduce prin ntrebri" el atrage atenia asupra unor elemente importante pentru nelegere si astfel l a+uta sa sesi$e$e noi relaii, sa conture$e probleme mai restrnse a cror re$olvare simplifica e!plicaia integrala. *ac ntrebrile adultului sunt prea simple, efortul de nelegere este redus, iar contribuia conversaiei la descoperirea cunotinelor este redus. Conversaia de veri icare ! examinatoare urmrete sa evidenie$e gradul, de nsuire a anumitor cunotine. .ntrebrile condiionea$ calitatea cunoaterii copilului prin adunarea coninutului de idei la principiile euristice, prin accesibilitatea lor, prin corectitudinea i calitatea formei lor. /olosite corect, ntrebrile gradea$ dificultile i sistemati$ea$, conduc pe copil spre sinte$e. Conversaia-joc are la origine nevoia copilului de a#i afirma posibilitatea de a pune ntrebri. ,l ne va adresa uneori mai multe $ile la rnd o ntre bare care i#a reinut atenia, sau va ncerca sa prelungeasc la nesfrit o conversaie gratuit. (onvorbirile dintre educatoare si copii pot fi fcute cu un singur copil, cu un grup mic sau cu ntreaga grupa. .n convorbirile cu ntreaga grupa, riscurile de ndeprtare de interesele copilului de formalism si neparticipare sunt mari. *eosebite obligaii i revin educatoarei n antrenarea repetat n dialog a copiilor timi$i sau recalcitrani. Descrierea Aceasta metod se practic de obicei ca modalitate de particularizare a unui individ, obiect, fenomen, prin pre$entarea nsuirilor neeseniale mai pregnante, pe fondul nsuirilor generale, eseniale, ale clasei din care face parte. Pre colarul folose te descrierea incomplet. (u a+utorul adultului, copilul poate forma adevrai algoritmi de descriere pentru ceea ce este interesat si obinuit pentru copil. *ac este solicitat, copilul poate descrie persoane, animale, plante, obiecte, pre$entndu#le prile principale.

.n cadrul activitilor de educare a limba+ului, descrierea i gsete o larga aplicabilitate mai ales la grupele mici, in cadrul activitilor de lectur dup imagini, repovestire, convorbiri tematice, +ocuri didactice etc. "araiunea (opilul poate dobndi informaii i din ntmplrile veridice sau verosimile pre$entate n povestiri, poveti, basme, balade. #ovestirea este o specie a naraiunii creia i este caracteristica prezentarea unei nt!mplri simple, in mod e!emplar, de ctre un participant la fapte, deci la persoana 7. #ovestea sau basmul presupun o desf urare epica, ampl, cu mai multe episoade, n versuri sau n proz, n care intervin evenimente supranaturale si persona+e fantastice, avnd rol distractiv 5 de ncura+are a isteimii care nvinge prostia, sau morali$ator 5 de condamnare a rului care ntotdeauna este nfrnt de bine. &a grup mic. 'ovestirea trebuie s fie simpl, nencrcat, cu multe comentarii si fr multe episoade. )reptat se trece la povestiri mai ample. 'entru a asigura nelegerea i reacia afectiva adecvata, educatoarea trebuie sa foloseasc stilul literar oral, s apele$e la comparaii plastice, s foloseasc imagini de o reala calitate estetica, cu posibiliti de sensibili$are adecvate vrstei precolare. (opilul trebuie sa foloseasc toate e!presiile i cuvintele folosite n povestire, altfel e!ist riscul de a memora cuvinte al cror sens nu l cunoate i de a le atribui semnificaii eronate. Activitatea de repovestire este foarte ndrgit de copii pentru ca le da posibilitatea de a ptrunde n lumea imaginarului, de a fi ascultai i de a se afirma. &a grupa mare, copiii pot a%unge s stp!neasc foarte bine mai multe pove ti. 'recolarul i cere celui care povestete fidelitate fa de prima versiune a pove tii. ,l accepta uor ficiunea, planul ireal al povestirii, dar o dat e!pus o variant, e necesar pstrarea ei. Altfel, copilul contest adevrul i calitatea povestirii. ,!plicaia o constituie caracterul relativ rigid al gndirii copilului. #ovestirea cu nceput dat prefigurea$ n parte desfurarea n concordana cu premisele din partea povestit de educatoare. *e obicei copilul nu- i face un plan riguros care sa dea o linie de desf urare a intrigii povestirii, ci pentru unul-doua episoade. .n povestirea cu nceput dat, copilul este scutit de momentele tensionate de la nceput cnd trebuie s aleag un subiect, un persona+ i totodat are suficient timp pentru imaginaie.

(opilul are resurse creatoare.. >u trebuie s se e!agere$e n aprecierea lor, a+ungndu#se la ideea ca imaginaia evoluea$ o dat cu vrsta. 'rodusele creatoare ale copilului care cer n mare msur contribuia imaginaiei sunt superioare, dar nu n comparaie cu produsele de aceeasi natura ale adulilor, ci cu re$ultatele copilului n activiti care presupun gndirea cau$al i sunt mult mai puin n sfera de interese a copilului dect ntmplrile specifice povetilor. $ctivitatea cu cartea *ei n general nu tiu sa citeasc, precolarii folosesc, incipient i aceasta metoda. ;sfoind cri de poveti cunoscute ce au te!t laturi de imagini, ei memorea$ poveti, privesc desenele, le comentea$. .nsi inerea corect a crii, rsfoirea fil cu fil de la nceput pn la sfrit, cunoaterea irului ( firul logic ) al povestilor din fiecare carte sunt ac%i$iii importante pentru precolari. *istincia te!t scris # imagine, recunoaterea unor litere sau cuvinte familiare # cum ar fi titlurile povestirilor, denumiri ale unor alineate scrise pe ambala+e, indicatoare etc. sunt aspecte care facilitea$ deprinderea copilului de a lucra cu cartea.

Memori%area ! activitate de predare- nvare


"emorizarea este o activitate de educare a limba+ului, a!ata pe obiectivele nvmntului precolar pe particularitile de vrst ale copiilor. Valoarea formativ a acestei activiti se concentrea$ pe de$voltarea memoriei logice voluntare a precolarilor, avnd ca premise specificul proceselor pso%ice la aceasta vrst. "emoria este un proces psi%ic constituit din trei fa$e succesive faza de achiziie, ( memorare ), faza de reinere ( pstrare ) si faza de reactivare ( actuali$are ) cu doua momente recunoa terea si reproducerea. Alturi de gndire, memoria st la ba$a activitii de nvare. ( 'icionar de pedagogie, ,ditura *idactica si 'edagogica, <ucureti, -0?0, p. 320. ) &emoria precolarilor are caracteristici specifice caracterul concret#intuitiv" mare plasticitate" uurina cu care copilul memorea$, pstrea$ si reproduce ceea ce are re$onan afectiva pentru el ( memoria este activ )" tendina memorrii pasive, involuntare" nestpnirea proceselor de memorare.

Memorarea este procesul psi%ic care const n nregistrarea i reinerea n memorie a informaiilor din lumea ncon+urtoare.&emorarea poate fi mecanic i logica, involuntar i voluntar. Memorarea mecanica este o forma a memorrii care duce la fi!area, conservarea i reproducerea cunotinelor, informaiilor, fr a le prelucra, nelege si ntreag ntr#un sistem. Memorarea lo&ica este o forma a memorrii susinut de nelegerea relaiilor raionale, a cau$alitii, a legilor etc, care privesc informaiile ce urmea$ a fi pstrate n memorie. .n memoria logic, gndirea este foarte activ, reali$nd asociaii ntre date i integrarea lor n sisteme de cunotine, priceperi i deprinderi. ,a se opune memorrii mecanice. Memorarea involuntar sau neintenionat, ca forma a memorrii ( prin care elementele perceptive sunt reinute fr s e!iste o intenie e!presa in acest sens ), este facilitata de proprietile sensibile i de coninutul materialului ( ,, fora lui de impresionare88 ), de prelucrare lui activa, de semnificaia materialului si scopul principal al activitii, de factori motivaionali @ interes, ncura+are publica etc.@ ( 'icionar de pedagogie, ,ditura *idactica si 'edagogica, <ucureti, -0?0, p. 3?A. )

.n opo$iie cu memorarea involuntar, activ, este memorarea voluntara sau intenionat' ''
caracteri$at prin pre$enta inteniei de a memora88" este o activitate orientat contient spre scop, cu un efort acceptat. Acest tip de memorare este determinat de organi$area raional a repetiiilor i de sc%eme memote%nice ( ansamblu de repere ale aciunii mintale ). &emoria se afla in interaciune si interdependent cu toate procesele psi%ice, nsuiri si capaciti psi%ice. &emoria are funcie reflectorie. .n comparaie cu alte procese psi%ice, memoria are caracteristici specifice. ,ste activ @ pasiv" selectiv 5 adic se reactuali$ea$ ceea ce concorda cu preocuprile, dorinele, interesele subiectului" situaional 5 n concordan cu particularitile situaiilor i cu starea subiectului" relativ fidel 5 nu o copie a realitii ( cau$ele sunt personalitatea subiectului, dar si uitarea )" mi+locita 5 pentru a fi temeinica si pentru a facilita reproducerea, trebuie folosite anumite instrumente ,, stimuli 5 mi+loc88 obiecte concrete, cuvntul, gndul, asociaii de gnduri" inteligibil 5 ceea ce nseamn nelegerea celor memorate si reactuali$ate" aceasta caracteristica releva interaciunea memoriei cu gndirea, relev caracterul ei logic, raional,

contient.'entru memorare, se folosesc sc%eme raionale, sc%eme memice, de e!emplu mprirea te!tului n uniti logice, nelegerea acestora, asocierea acestor uniti logice cu altele de+a memorate, asocierea cu materialul intuitiv etc. &emori$area, ca activitate de educare a limba+ului organi$ata, sistematica, productiva, trebuie proiectata +udicios in ansamblul celorlalte activiti din grdini, corespun$tor obiectivelor pe grupe de varste. ,a implica selecia te!telor literare celor mai potrivite scopului educativ, trebuinelor cognitive si afective ale copiilor, reali$area materialelor intuitive care sa facilite$e memorarea si stpnirea mecanismelor memorrii. (copul memori%rii const n de$voltare gndirii logice a copilului, pe ba$a succesiunii sentimentelor si ideilor poetice, ale te!telor literare" de$voltarea ateniei i a puterii de concentrare" de$voltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urmrite n demersul didactic, prin contienti$area efortului solicitat, prin nsuirea, n timp, de ctre copii, a sc%emelor mnemice ( asociaii diri+ate )" de$voltarea au$ului fonematic al copiilor" de$voltarea capacitii de a pstra si de a reproduce cunotinele" formarea deprinderii de a recita corect si e!presiv" sensibili$area copiilor la e!presivitatea limba+ului prin nsuirea unor cuvinte si e!presii cu valoare emotiva. )ipurile de activiti de memori%are sunt determinate de sarcinile didactice, si anume activiti de predare#nvare" activiti de fi!are ( repetare ), orientate spre nsuirea temeinica a poe$iilor memorate n activiti de predare#nvare si spre consolidarea deprinderilor de reproducere contient i e!presiv" activiti de verificare a nsuirii poe$iei, a e!actitii reproducerii si a temeiniciei memorrii. .n nvmntul precolar, aceste trei tipuri de activiti de memori$are nu sunt distincte, ci sunt activiti mi!te ntr#o activitate de predare#nvare a unei poe$ii trebuie reali$at i o secven de fi!are si consolidare a unor memori$ari anterioare, nrudite ca tamatica. *e asemenea, n alte activiti de educare a limba+ului se poate desfura o secven de verificare si consolidare a unor memori$ri. ,tapele activitii de memori$are sunt 0

*+ Or&ani%area activitii' care const n asigurarea cadrului adecvat de desfurare curenie, aerisirea slii de clasa, ae$area mobilierului in semicerc sau n careu, pregtirea materialului didactic si organi$area copiilor. ,+ Des urarea activitii de memori$are, care cuprinde doua secvene (ecvena ), n care li se spune copiilor ca vor avea de nvat o poe$ie, li se comunica titlul si autorul, anumite obiective operaionale, menite sa cree$e motivaia nvrii, s stimule$e memorarea si sa ntrein atenia voluntara" (ecvena a ))-a este predarea-nvarea poeziei, veriga principala a activitii de memori$are, desfurat ntr#un cadru emoional favorabil audierii, nvrii si reproducerii poe$iei. (ecvena ) cuprinde urmtoarele momente )ntroducerea copiilor n tema activitii prin reactuali$area i preci$area repre$entrilor i a cunotinelor implicate n te!tul poe$iei. 'rin variate metode ( povestire, conversaie, e!plicaie, e!erciiu s. a. ) copiii sunt pregtii pentru familiari$area cu coninutul de idei si de sentimente al poe$iei. &etodele i mi+loacele de reali$are a acestei secvene depind de grupa de vrsta si de specificul i comple!itatea te!tului literar. 'entru facilitarea nelegerii poe$iei se pot folosi ilustraii, diapo$itive, casete audio si video, care concreti$ea$ momente ale poe$iei. *amiliarizarea copiilor cu textul literar se reali$ea$ n funcie de specificul, accesibilitatea si comple!itatea te!tului literar. .n ca$ul poe$iilor simple, accesibile, se poate renuna la introducerea pregtitoare. ;eceptarea poe$iilor desciptive se poate asigura printr#o convorbire ba$at pe ilustraii, tablouri adecvate sau printr#o scurta povestire, n care se folosesc cuvinte si e!presii din te!tul literar, astfel pregtindu#se nelegerea si nsuirea acestora. .n familiari$area cu te!tul si memorarea poe$iei, un rol deosebit l are si materialul didactic, alaturi de recitarea#model de catre educatoare.'rima recitare#model creea$a emoia care contribuie la reali$area nvrii. A doua recitare#model, urmata de anali$a te!tului 5 prin care prescolarii descopera tririle afective, sentimentele si mu$icalitatea versurilor 5 i pregtete pe copii pentru memorarea poe$iei. ;ecitarea#model trebuie s ndeplineasc anumite cerine s fie clar"

s fie e!presiv" s fie nsoit de mimica si gesticulaie adecvate" s cree$e emoie copiilor, motivndu#i pentru nvare. ,!presivitatea recitrii se reali$ea$ prin sc%imbarea tonului vocii" accente si pau$e logice, psi%ologice si gramaticale" respectarea ritmului si a rimelor poe$iei" mimica si gesticulaie. (ecvena a ))-a - predarea-nvarea poeziei .n funcie de coninutul si gradul de dificultate al poe$iei, nvarea acesteia se face n ntregime ( nvare globala ) sau pe uniti logice. 'oe$iile simple, atractive, se nva global, cele mai dificile se memorea$ pe uniti logice, care nu ntotdeauna concorda cu versul sau cu o strofa. /iecare unitate logic de memorat se reproduce numai dup ce au fost recitate unitile logice anterioare. Aceasta repetare a unitilor precedente contribuie la nelegerea unitii de coninut a poe$iei si fi!ea$a in memorie fragmentele logice in succesiunea lor fireasca 5 de$volta memoria logica. .n activitile cu precolarii trebuie e!ersata numai recitarea individuala, prin care educatoarea urmrete corectitudinea pronunrii, fidelitatea reproducerii, e!presivitatea, gradul de nelegere a te!tului de ctre fiecare copil solicitat. ;ecitarea colectiva nu permite acest control individual, n ca$ul unor copii aceasta recitare reducndu#se la reproducerea unui cuvant sau c%iar a silabei finale a unitatii reproduse. ;ecitarea colectiv se poate folosi numai n nc%eierea activitii, dac poe$ia n#are versuri# refren sau versuri care pot sugera ecouri, onomatopee s. a. ( e!emplu in poe$ia (omnoroase pasarele de &i%ai ,minescu, ultimul vers al fiecarei strofe fiind o urare, aceste versuri pot fi reproduse in cor, cu intensitatea vocii din ce in ce mai sca$uta ). .n recitirea individuala, copilul solicitat trebuie sa spun titlul si autorul poe$iei, sa reproduc versurile cu a+utorul educatoarei, pe ba$a materialului intuitiv. (opiii trebuie stimulai prin aprecieri individuale, prin aplau$e sau alte procedee de motivare a nvrii nregistrarea pe caseta, selecionarea pentru programul serbrii, pentru un concurs de recitri, ntrecere intre grupuri de copii s.a. .n activitatea de consolidare a memorrii se pot reali$a recitri pe roluri, procedeu prin care se a+unge la recitirea corecta si la fi!area coninutului de idei sau a unor elemente de limba+ poetic"

mbinarea recitrii individuale cu cea colectiva, ca in cele e!puse mai sus sau prin intermediul unui persona+ ndrgit de copii" recitarea selectiv, ca modalitate de verificare a gradului de concreti$are a memorarii. 'entru de$voltarea diciei si pentru sesi$area mu$icalitii si frumuseii limba+ului, se utili$ea$a urmatoarele procedee anali$a, mpreun cu copiii, a unor versuri" folosirea unor elemente de +oc prin care se releva ritmul si rima poe$iei" mimarea unor stri sufleteti" reproducerea unor onomatopee sau a unor micri specifice unor fenomene ale naturii s.a. -+ .nc/eierea activitii are ca obiect prioritar fi!area celor nvate. )rebuie utili$ate acele procedee care tre$esc si ntrein interesul copiilor pentru poe$ie intonarea unui cantec cu tema asemanatoare0 redarea in desen a unor aspecte ale coninutului poe$iei" folosirea unui disc, a unei nregistrri pe caseta video si audio" e!ecutarea unor micri imitative" aprecieri colective si mai ales individuale s.a.

Memori%area ! activitate de ixare


&emori$area ca activitate de fi!are ( repetare ) a poe$iilor are ca scop asigurarea unei memorri temeinice a te!tului si consolidarea deprinderii de citire clara si e!presiva. Ctructura acestei activiti cuprinde *+ Or&ani%area activitii 3. Des urarea activitii' cu urmtoarele secvene )ntroducerea n activitate: # # anunarea activitii" reamintirea poe$iei ce urmea$a a fi repetata"

*ixarea cuno tinelor:

reproducerea poe$iei de ctre copii.

-+ .nc/eierea activitii /ormele artistice ale poe$iilor sunt receptate de catre copii si, prin memorarea acestora, pot fi introduse in limba+ul lor activ. ,ducatoarea trebuie sa sublinie$e frumuseea limbii romane, mu$icalitatea ei, sa#i solicite pe copii sa redea ei nii astfel de e!presii artistice. *e multe ori e bine sa asociem poe$ia cu mu$ica, cu scopul de a sensibili$a copiii. Activitatea se poate nc%eia cu un concurs ,, (ine recita mai frumos :88 Ce vor e!emplifica, n continuare, diferite modaliti pe care educatoarea le are la ndemn pentru nsuirea coninutului de idei, pentru memorarea contient a poe$iei (omnoroase pasarele de &i%ai ,minescu. (uvintele si e!presiile ce necesita e!plicaii sunt izvoarele suspina, codrul negru tace, feerie, totu-i vis si armonie. Ce poate e!plica personificarea i$vorului prin cuvintele susura, fac zgomot redus, incet. Versul Pe c!nd codrul negru tace se poate e!plica prin imaginea unei pduri ntunecate, unde psrile au adormit, nu mai ciripesc, deci in pdure este ntuneric si linite. (uvntul feerie se asocia$a frumusetii. Versul +otu-i vis si armonie se asocia$a cu starea de liniste, pace si frumusete. 7maginile sugestive folosite mpreun cu e!plicaiile necesare si c%iar asocierea versurilor cu mu$ica contribuie la participarea activa si afectiva a copiilor la nvarea poe$iilor *up nvarea propriu#$isa a poe$iei, se pot desfura scurte +ocuri#e!erciiu pentru fi!area noilor cuvinte in vocabularul copiilor a) s construiasc propo$iii cu cuvintele lebda, codru, trestii, b) s gseasc sinonime pentru cuvintele se aduna, feerie, c) s spun antonime pentru cuvintele tace, aproape, noapte, feerie, d) s despart in silabe cuvintele cuiburi, gradina, feerie, dorm, vis, armonie, e) s gseasc cuvntul perec%e @( cuvntul care rimea$ cu cel dat ) psrele-rmurele, tacepace, feerie-armonie. Astfel de scurte +ocuri#e!erciiu se pot desfura la orice activitate de memori$are, in special la grupele mari pregtitoare. ,le au drept scopninsusirea cuvinteloir noi, activi$area vocabularului, fi!area unor reguli fonetice sau gramaticale. ,le fac legtura ntre activitatea de la grdini si leciile de la coala.

#O1E()23E$ #ovestirea este una dintre activitile de educare a limba+ului cele mai plcute copiilor, ntruct le satisface nevoia de cunoatere si de afectivitate, le stimulea$ imaginaia si constituie cadrul optim de e!ersare a capacitii de comunicare. (a activitate specific nvmntului precolar, povestirea de$volta urmatoarele procese psi%ice g!ndirea logic, copiii trebuind sa rein desfurarea evenimentelor si sa le e!puna pe ba$a unor procedee si mi+loace specifice ( de e!emplu, pe ba$a intrebarilor formulate de educatoare, pe ba$a unor ilustraii sau desene s.a. )" imaginaia, proces cognitiv comple! de e!ersare prin crearea unor imagini noi pe ba$a prelucrarii repre$entarilor si a e!perientei cognitive anterior formate" limba%ul, ca mi+loc fundamental de comunicare. Dimba+ul si gndirea se intercondiionea$, se constituie ca unitate intre comunicaional ( transmitere de informaie ) si cognitiv.Gandirea se de$volta avand ca suport limba+ul, iar limba+ul este e!presia nivelului de de$voltare a gandirii. povestirea contribuie, de asemenea, la de$voltarea ateniei datorita creia copiii memorea$ numele persona+elor, fragmente de povestiri si povesti, rein succesiunea ntmplrilor, trsturi si comportamente ale persona+elor s.a. .n grdinia de copii se desfoar doua tipuri de povestiri povestirile educatoarei" povestirile copiilor.

#ovestirile educatoarei
#ovestirile educatoarei sunt e!puneri orale ale unor opere literare ( povesti, povestiri), reali$ate de ctre educatoare. Aceste activiti se organi$ea$ cu ntreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in timpul +ocurilor si activitilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. 'rin coninutul ei, aceasta activitate lrgete sfera de cunotine ale copiilor. Acetia urmresc cu atenie ntmplrile basmului sau ale povestirii, memorea$, descoper trsturi si comportamente ale persona+elor, anali$ea$ si compara, stabilesc anumite relaii intre fapte si persona+e, a+ung la generali$ri. ;eceptarea atenta a povestirilor contribuie la familliari$area copiilor cu structura limbii, cu bogatia si

e!presivitatea limb+ului" ei i nsuesc cuvinte cu sensuri proprii si figurate, e!presii poetice, formule specifice acestor creaii literare, construcii ritmate si rimate, $icale, proverbe, structuri gramaticale. 'ovetile au att valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea contiinei morale" copiii descoper trsturi de caracter, i aleg modele de viaa, cunosc ntruc%ipri si manifestri ale binelui si ale rului ( de e!emplu, in (cufia -o ie de (%arles 'errault, Pungua cu doi bani, #apra cu trei iezi si .rsul pclit de vulpe de 7on (reanga, Povesti de Eans (%ristian Andersen s.a.) (opiilor de trei ani le sunt accesibile att povestirile realiste, ct si cele fantastice, care corespund nevoii lor de cunoatere si de afectivitate si care le pot influena comportarea. 'ovetile si povestirile au teme variate lumea copilriei si viaa adulilor" povestiri despre vieuitoare" poveti in care elementele realiste se mbin cu cele fantastice. &ulte basme au ca tema relaia dintre copii si prini ( de e!emplu mama vitrega, mprteasa rea din /lba-ca-0apada si cei apte pitici de /raii Grimm,baba din *ata babei si mo neagului de 7on (rg). )ematica operelor literare e!pus in activitatea de povestire se diferenia$ de la o grupa de vrsta la alta. Da grupa mica povestirile trebuie sa fie scurte, accesibile, atractive, sa de$volte sentimente si stri afective po$itive. Da grupa mi+locie se pot folosi opere literare care sa#i familiari$e$e pe copii cu diverse aspecte la vieii si sa le influene$e comportamentul. Da grupa mare pregtitoare povestirile devin mai comple!e, au ca scop sesi$area planului real si a celui ireal, stimularea creativitii copiilor, e!ersarea capacitii de comunicare. (tructura activitii de povestire Aceste activiti trebuie proiectate conform finalitilor procesului instructiv#educativ din nvmntul precolar. ,ducatoarea trebuie sa planifice povestirile ealonat, de#a lungul ntregului an de nvmnt, in strns relaie cu celelalte activiti de educare a limba+ului" trebuie selectate +udicios coninuturile in funcie de obiectivele cadru si de referin. 'regtirea activitatii, in afara de planificarea calenndaristica, cuprinde stabilirea obiectivelor" selectarea coninuturilor" studierea atent a te!telor literare, adaptarea acestora la particularitile de vrst ale copiilor"

alctuirea planului povestirii succesiunea episoadelor, identificarea trsturilor persona+elor, stabilirea pasa+elor si a e!presiilor literare de memorat" pregatirea materialului didactic. ,tapele activitii de povestire *+ Or&ani%area activitii cuprinde - asigurarea cadrului adecvat desfurrii activitii" # pregtirea si e!punerea materialului didactic si a mi+loacelor audio#video s.a. ,+ Des urarea activitii presupune mai multe secvene )ntroducerea n activitate 5 este o parte parte foarte importanta pentru succesul

activitii. *e modul in care este captat interesul copiilor pentru subiectul abordat depinde in mare parte reali$area obiectivelor propuse. &etodele si procedeele alese de educatoare pot fi diverse, in funcie de vrsta copiilor sau subiect2ul povestii se pot utili$a +ucrii, siluete de persona+e, marionete de la teatrul de ppui, un cadru din poveste sau se poate utili$a conversaia libera ori pe ba$a de ilustraii, mai ales atunci cnd este nevoie sa pregtim copiii pentru nelegerea coninutului. Astfel, la grupa mica, in introducerea activitii de povestire cu tema #sua din oala ( basm popular) educatoarea poate reali$a momentul de captare a ateniei copiilor cu a+utorul persona+ului ;ic#7epuric care anuna cteva surpri$e pentru copii, dar le da si o sarcina copiii trebuie sa fie ateni si sa spun la sfrit de ce s#a numit aa povestea si ce persona+e au ntlnit in ea. Da grupa mi+locie si c%iar mare se poate utili$a in activitatea de povestire &egenda ghiocelului de ,ugen Fianu, iar introducerea in activitate se reali$ea$ cu un persona+ simbolic 5 Primvara- sau cu a+utorul unei plane ce ilustrea$ primvara. Ce poate apela si la cateva versuri $u sunt fiica anului 1+rimisa de "os +imp 1 /notimpul sa il schimb 1 +ara toata s-on cuprind, 1 #u brate de flori 1*luturinsi cantari, 1 /lbine in floare 1 )arba pe ogoare. Acestea constituie punctul de plecare intr#o scurta discuie pentru pre$entarea coninutului povestii. $xpunerea pove tii 1 povestirii de ctre educatoare #educatoarea anuna titlul si autorul povetii @ povestirii sau basmului" #e!punerea trebuie sa fie clara, accesibila si e!presiva pentru a capta atenia, pentru a tre$i emoii si pentru a asigura motivaia nvrii.

,!presivitatea e!punerii se brealoi$ea$ prin modularea vocii" sc%imbarea ritmului vorbirii pe parcursul e!punerii" accentuari si scaderi ale intensitatii vocii " repetiii" mimica si gesticulaie" mi+loace imitative si intuitive diafilm, caseta audio#video, siluete si mac%ete.

,!punerea poate alterna cu dialogul succint cu copiii sau cu ntrebri retorice, menite sa le ntrein atenia, sa cree$e tensiunea emoional si dinamism. ,ducatoarea trebuie sa verifice pe parcursul activitatii daca se menine interesul copiilor pentru poveste @ povestire, dar si sa sublinie$e intelesul cuvintelor, propo$iiilor si fra$elor. ,ducatoarea trebuie sa se transpun in rolul persona+elor, sa ncerce sa le transmit permanent emoii copiilor. 'e msur ce se derulea$ e!punerea, li se pre$ena copiilor si imagini ce sugerea$ coninutul sau se derulea$ un diafilm, n caseta video, se mnuiesc siluete, ppui, marionete sau se folosete un alt procedeu modern. ,!punerea trebuie adaptata nivelului de nelegere al copiilor, pstrndu#se ns stilul autorului, c%iar unele cuvinte mai vec%i, mai puin utili$ate in $ilele noastre, dar care dau farmec basmelor. >u se recomanda atenionarea copiilor prin formule ,,/ii ateniG88, ,,AscultaiG88, ,,>u mai vorbiG88 etc., ci trebuie folosite metodele si procedeele care sa le capte$e interesul acestora pentru poveste @ povestire ton, mimica, intonaie, ntrebri retorice, material didactic adecvat, formule de genul ,, Ca vedem ce s#a mai ntmplatG88 sau ,,6are cine l va a+uta:88 etc. 4. .nc/eierea activitii se a!ea$ pe fi!area coninutului povetii. Aceasta se poate reali$a prin #reinerea momentelor principale ( pe ba$a de imagini si ntrebri ). ,!ista pericolul ca unele educatoare sa prelungeasc prea mult aceasta parte, punnd prea multe ntrebri, dorind sa cunoasc tot ce au reinut copiii si astfel sa transforme nc%eierea intr#o repovestire, ceea ce va conduce la plictisirea copiilor, la scderea interesului pentru activitate si poate c%iar anula efectul mesa+ului transmis de coninut. Astfel, pentru povestea &egenda ghiocelului, ntrebrile pot fi de genul ,, (ine s#a suprat pe g%iocel si a vrut sa#l pedepseasc:88, ,,(e repre$int g%iocelul si de ce l numim astfel:88. 'reci$area persona+elor principale cu trasaturile lor repre$entative. ,ducatoarea poate pune doua#trei ntrebri cum ar fi ,,(e persona+e v#au plcut si de ce:88, ,,(e persona+e nu v#au plcut si de ce:88, ,,(are sunt persona+ele po$itive:88 ( ntruc%ipri ale binelui ),

,,(are sunt persona+ele negative:88 ( ntruc%ipri ale rului ), ,,(u ce persona+ ai dori sa semnai si de ce:88, ,,(u ce persona+ ai dori sa nu semnai si de ce:88 etc. # integrarea noilor cunotine in sistemul celor nsuite anterior si asigurarea reteniei si a transferului. ,ducatoarea poate face permanent referire la povesti care au acelai mesa+, persona+e sau ntmplri asemntoare.,!emplu ,,.n ce alta poveste ai ntlnit persona+ul mama vitrega:88 sau ,,Cpunei titlul unei alte povesti@povestiri in care este pedepsita neascultarea (sau lenea, ngmfarea, egoismul etc. )G88 ;etenia si transferul se pot reali$a in cadrul povestirii &egenda ghiocelului prin solicitarea copiilor de a gsi modaliti de a#l apra pe g%iocel de frigul iernii. # mimarea unor aciuni ce definesc anumite persona+e alese de copii. Aceasta este o modalitate des ntlnit la grupele mici. ,!emplu ,,(um cnt lupul la ua ie$ilor:88, ,,Artai cum mergea cocosul ano cnd se ntorcea de la curtea boierului cu alaiul de psri dup el8# #8redarea prin desen, la alegere, a unor secvene din povestire, care i#au impresionat. #ovestirile copiilor #ovestirile copiilor apar sub form repovestire" povestiri create de copii. 'rin toate activitile de educare a limba+ului desfurate in grdinia de copii, se urmrete formarea capacitii de e!primare e!acta, inteligibila, cursiva. (opiii preolari trebuie sa fie capabili de a#si e!prima trebuinele, gndurile si sentimentele, sa fie capabili sa comunice intre ei si cu adulii. $+ 3epovestirea 'rin activitatea de repovestire a te!telor literare ( povesti, povestiri ) e!puse de educatoare, se de$volt gndirea logica si memoria copiilor, se e!ersea$ vorbirea. (opiii trebuie s redea ntmplri reale sau imaginare in succesiunea lor" s desprind trsturi ale persona+elor#, s aprecie$e fapte ale acestora" s comunice gnduri si impresii despre ntmplri si persona+e" s aleag persona+ul care le#a plcut sau pe care#l considera model, motivndu#i preferina. .n repovestire contribuia copiilor este restrns. .n funcie de vrst, ei redau mai simplu sau mai de$voltat coninutul literar" reproducerea trebuie sa fie e!acta, cu mi+loace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, le!ical si gramatical.

Activitatea de repovestire se poate organi$a ncepnd cu grupa mica, dar povetile si povestirile trebuie sa fie simple, accesibile. ;euita activitii de repovestire depinde de gradul de nsuire a povestirii de ctre copii, adic de nsuirea contient" nsuirea temeinica a povestirii. 'entru reali$area acestui de$iderat se impune necesitatea repetrii povestirii n afar activitii obligatorii si necesiitatea e!punerii in sala de grupa a unor tablouri sau ilustraii ce redau coninutul povestirii. Atat repovestirea unui te!t literar, ct si povestirea creat de educatoare se pot reali$a in forme diferite a.repovestirea pe ba$a unor tablouri@ilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii" b.;epovestirea pe ba$a unui plan verbal corespun$tor fragmentelor logice ale povestirii" c. ;epovestire liber" d. ;epovestire pe ba$a unui te!t citit. ;epovestirile pe ba$a de tablouri @ ilustraii si cele pe ba$a unui plan verbal le ofer copiilor puncte de spri+in. a.;epovestire pe ba$a unor tablouri @ ilustraii ce redau episoadele principale ale povestirii Des urarea repovestirilor pe ba%a de tablouri 4 ilustraii conine urmtoarele secvene: Introducerea n activitate # educatoarea anun titlul si autorul" $xpunerea, pe scurt, a coninutului povestirii -epovestirea # copiii repovestesc coninutul pe ba$a tablourilor care redau cte un episod al povestirii" daca este ca$ul, pot fi solicitai copiii sa complete$e e!punerea" -epovestirea integral #unul sau doi copii reali$ea$ repovestirea integral" cu ct se vor folosi mai putin de tablouri, cu atat repovestirea devine libera. b. ;epovestirea pe ba$a unui plan verbal corespun$ator fragmentelor logice ale povestirii Acest tip de repovestire face trecerea spre povestire libera.

,ducatoarea trebuie sa reali$e$e in prealabil un plan verbal accesibil si succint, care delimitea$ secvenele povestirii. .n funcie de grupa de vrst si de nivelul copiilor, planul este simplu sau mai amplu la grupa de patru#cinci ani, planul trebuie sa fie mai amnunit. 'lanul verbal poa avea forma unor intrebari, accesibile copiilor. ,ducatoarea e!pune planul verbal pa ba$a cruia copiii reali$ea$ repovestirea. Da grupa mare pregtitoare se poate urmri pre$entarea unor detalii semnificative, unele ntrebri pot solicita e!plicaii si aprecieri ale faptelor. 'ovestirile scurte trebuie sa fie repovestite in ntregime de un singur copil, povestirile mai de$voltate pot fi redate de doi#trei copii. Da grupa de cinci#sapte ani, se recomanda stimul.larea repovestirii libere prin care se e!erse$a vorbirea libera a copiilor. ,tapele activitii de povestire pe ba$a unui plan verbal sunt -. Or&ani%area activitii 5 presupune asigurarea unui cadru adecvat desfurrii activitii si pregtirea materialului didactic. ,+ Des urarea activitii )ntroducerea in activitate const in #pre$entarea unor imagini din poveste sau povestire, pe care copiii trebuie sa le identifice spunnd titlul si autorul" #pre$entarea unui persona+ din poveste @ povestire" #audierea unui fragment din poveste @ povestire" #e!punerea unei mac%ete sau a unui decor, care nfiea$ locul de desfurare a aciunii -epovestirea coninutului povestii @ povestirii, pe fragmente, se reali$ea$ pe ba$a unui plan verbal. E5EM#6272C$3E 'lan de ntrebri de$voltat pentru povestirea .rsul pclit de vulpe de 7on (reanga. 9nde se afl vulpea: (ine venea pe drum: (um i#a fcut rost de mncare vulpea: (e a facut taranul cnd a v$ut vulpea in mi+locul drumului: (um l#a pacalit vulpea pe urs:

Da grupa mare, planul de ntrebri este mai redus # (um a reuit vulpea s#i gseasc %rana: 3

(um l#a pclit vulpea pe urs:

'lanul verbal pentru basmul /lba -ca- 0pada si cei apte pitici de /raii Grimm. -. .mprteasa dorete sa aib o feti. 3. .mprteasa 5 mama vitrega 5 %otrte sa scape de Alba5ca 5Hpada. 4. Alba 5 ca 5Hpada a+unge la casa piticilor. 1. =. 2. .mprteasa cea rea ncearc sa o omoare pe prines. 'rinesa este salvat de un fiu de mprat. .mprteasa cea rea este pedepsita.

4. .nc/eierea activitii se poate reali$a prin #povestirea integral a coninutului povestii @ povestirii" #aprecierea faptelor persona+elor din poveste @ povestire ( fapte bune 5 fapte rele si motivarea acestora )" #alegerea unui persona+ preferat si motivarea alegerii" #redarea, prin desen, a unei secvene din poveste @ povestire sau a unui persona+ ndrgit" #recompensarea din fragmente a unei imagini din poveste @ povestire ( pu$$le ). c+ 3epovestirea pe ba%a unui text citit 'rin lectura e!presiv a unui te!t literar, educatoarea i a+uta pe copii sa descopere frumuseea limbii literare, stimulndu#le interesul pentru carte, prin aceasta pregtindu#i pentru activitatea colara. 'entru copii este dificil aa urmreasc lectura unui te!t literar, aceasta presupunnd atenie si memorie de lunga durata.*upa citirea te!tului literar,educatoarea accesibili$ea$a nelegerea mesa+ului prin intrebari adecvate,clare si simple..ntrebrile trebuie formulate astfel nct rspunsul sa nu se reduc la cuvintele monosilabice ,,da88, ,,nu88. 'rin ntrebri si rspunsuri, se stabilesc momentele principale ale aciunii, persona+ele si trsturile acestora desprinse din faptele lor.(oncomitent cu pre$entarea coninutului te!tului literar se e!plica cuvintele si e!presiile necunoscute sau cu diferite conotaii in te!t. *up familiari$area cu te!tul literar, se recomanda recitirea integrala ( daca te!tul n u este de dimensiune mare ) sau pariala a acestuia. *emersul didactic urmtor este desprinderea @ nelegerea mesa+ului. .n nc%eierea activitii, se reactuali$ea$ alte te!te literare nrudite tematic, ca tip de persona+e si ca mesa+, mcar prin simpla menionare a titlului si a autorului.

d+ 3epovestirea liber ;epovestirea liber se caracteri$ea$ printr#o mai mare libertate a imaginaiei copiilor. ,i repovestesc in funcie de preferin si de receptarea afectiva. )otui, este necesar sa se asigure o succesiune logica a repovestirii si sa se acorde atenie e!primrii corecte, nuanate. 8+ #ovetile create de copii 'ovestirile create au evident valoare formativa, contribuind la de$voltarea gndirii si a imaginaiei creatoare, la de$voltarea unei vorbiri corecte, fluente, e!presive. .n grdinia de copii povestirile create de copii au diverse forme a. povestire creata pe ba$a unui sir de ilustraii" b. povestire cu nceput dat" c. povestire pe ba$a unui plan dat" d. povestire dup modelul educatoarei. (ele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in grdinia de copii sunt povestirile copiilor create pe ba$a unui sir de ilustraii si povestirile cu nceput dat. a+ #ovestire creata pe ba%a unui ir de ilustraii .n povestirile create pe ba$a ilustraiilor este necesar ca numrul ilustraiilor sa se situe$e intre 4 si =, sa fie necunoscute copiilor, sa nfie$e momente repre$entative, in succesiunea logica, sa pre$inte persona+ele principale. 7lustraiile trebuie sa ndeplineasc si urmtoarele condiii s fie simple si accesibile copiilor" s nfie$e aspecte cat mai apropiate de e!periena de via a copiilor" s aib valoare educativa si estetica" s emoione$e" s fie vi$ibile pentru toi copiii. .n construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustraiei(cadrul aciunii,persona+ele,aciunile acestora, gesturile,eventual stri sufleteti ale acestora)"povestirea sa conin evenimente in succesiune logica"ntmplrile si persona+ele sa corespunda temei si coninutului ilustraiei. ,tapele activitii de povestire creata de copii pe ba$a de ilustraii sunt *+ Or&ani%area activitii presupune asigurarea cadrului optim si pregatirea materialului didactic.

,+ Des urarea activitii conine urmtoarele secvene )ntroducerea n activitate, moment la fel de important ca si la celelalte tipuri de povestiri, ntruct trebuie sa tre$easc interesul copiilor si dorina unei participri active. Acest moment se poate reali$a prin discuii libere pe tema aleasa" pre$entarea unui persona+ cunoscut dintr#o poveste @ povestire, desen animat, din teatru de ppui" folosirea unor +ucrii" nfiarea unui cadru de poveste, a unei mac%ete.

$xpunerea tuturor ilustraiilor ce urmeaz a fi folosite n aceast activitate. 'iri%area observaiei copiilor. (u a+utorul ntrebrilor, educatoarea orientea$ atenia copiilor spre fiecare imagine, ei trebuind sa retina cadrul actiunii, persona+ele principale, ntmplri importante si fapte ale persona+elor din care se desprind trsturile lor. Ce vor surprinde emoiile si sentimentele persona+elor, prin aceasta reali$andu#se participarea afectiva a copiilor, de$voltarea unor trasaturi de caracter. ,ducatoarea trebuie sa stimule$e creativitatea acestora si formarea unei opinii personale, prin ntrebri ca acestea ,,(e ntmplri pot avea loc:88, ,,(um pot aciona persona+ele:88, ,,(e ai face tu in aceste mpre+urri:88. #ompunerea povestirii de ctre copii Aceasta secven a activitii se poate desfura astfel #crearea povestirii pe fragmente, corespun$ator teblourilor, moment in care sunt antrenati mai multi copii" -povestirea integrala reali$ata de un singur copil. .n funcie de nivelul grupei, povestirea integrala poate fi reluata de alt copil. (opiii sunt solicitai sa dea un titlu corespun$tor povestirii. -+ .nc/eierea activitii consta in actuali$area unor povestiri nrudite prin tema cu povestirea creata de copii si sublinierea mesa+ului. Activitatea se poate finali$a cu un +oc de micare sau cu un +oc mu$ical.

b+ #ovestirile cu inceput dat .n aceasta activitate li se solicita copiilor sa reali$e$e, cu mi+loace lingvistice proprii, o povestire al crei nceput este dat de educatoare. Cpecificul acestei activitati consta in sc%imbarea rolului copiilor" din ascultatori ei devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea nceput de educatoare. ;eali$area acestei activiti impune ndeplinirea urmtoarelor obiective s asculte cu atenie e!punerea educatoarei" s sesi$e$e si s rein elementele semnificative ale naraiunii" s pre$inte corect, logic, coerent evenimente si persona+e cu trsturi adecvate" s#i imagine$e ntmplri si persona+e adecvate nceputului povestirii. ;euita activitii este determinata de calitile nceputului dat si de deprinderile copiilor formate n activitile anterioare. .nceputul dat trebuie s tre$easc interesul copiilor" s le strneasc imaginaia" s sugere$e subiectul pe care copiii trebuie sa#l de$volte in e!punere" de aceea se recomanda sa fie inspirat din viata copiilor, a adulilor, a animalelor. ;euita activitii este condiionata si de momentul in care educatoarea ntrerupe e!punerea" acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa facilite$e continuarea povestirii in mod personal si atractiv. Da ntreruperea relatrii, educatoarea trebuie sa pun cteva ntrebri a+uttoare sau sa dea sugestii suplimentare. .n nc%eierea activitii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind#o pe cea mai reuita. .n ca$ul in care nici o povestire nu ndeplinete cerinele didactice, educatoarea trebuie sa compun o povestire care sa fie model pentru copii. Exempli icare 'ovestirea cu nceput dat, cu titlul .rsuleii neast!mprai. *+ Or&ani%area activitii 3. Des urarea activitii cuprinde mai multe secvene

)ntroducerea in activitate se reali$ea$ printr#o scurta discuie fie despre viata urilor, fie pe ba$a unor povestiri cu persona+e copii sau pui de animale care trec prin diferite panii fiindc nu asculta sfatul printesc ( e!emplu (cufia -o ie, de (%arles 'errault, Puiul de 7oan Ale!andru <tescu#Voineti, #apra cu trei iezi de 7on (reanga si altele ). .n discuie se sublinia$ consecinele nefaste ale neasultarii parintilor care pot fi retinute pentru viaa. Prezentarea nceputului povestirii ,ducatoarea trebuie s cree$e un cadru adecvat temei alese, sa e!pun suficiente elemente despre persona+e si situaii posibile pentru a le facilita copiilor imaginarea unui coninut in concordanta cu logica temei si a mesa+ului urmrit. .nceputul povestirii trebuie ntrerupt ntr#un moment care poate tre$i curio$itatea si interesul pentru povestire, care solicita imaginaia creativ si starea emoionala a copiilor. *e e!emplu ,,Da marginea 'durii de Argint strlucete in soare csua celor trei ursulei. .n deprtare se $rete un deluor plin cu tufe de $meura si de mure. Da poalele dealului curge nvolburat rul ;epedea.(a in fiecare diminea, mama#ursoaica i c%eam ursuleii de la +oaca si le spune sa nu se ndeprte$e de casa in lipsa ei. *ar ursuleul cel mare, pe nume )omi, vrea sa culeag mure de pe vrful dealului...88 #rearea povestirii de catre copii . ,ducatoarea orientea$ imaginaia acestora prin ntrebri a+uttoare ,, (e credei ca a fcut )omi:88, ,,(e e au fcut ceilali doi ursulei:88, ,,'rin ce peripeii a trecut:88, ,,(um vrei sa se nc%eie povestirea:88 ,ducatoarea va ndruma povestirea fiecrui copil. 'ot fi valorificate in structura aceleiasi povestiri interventtiile mai multor copii, astfel povestirea va deveni mai comple!a. 4. .nc/eierea activitii const in aprecierea creaiei fiecrui copil, evideniindu#se bogia si originalitatea coninutului, coerenta si corectitudinea e!punerii. Ce pot selecta acele povestiri care ar putea alctui o crticica ilustrat ( cu desene ale copiilor sau cu imagini decupate ) cu titlul (a ne ascultam prinii sau cu un titlu propus de copii. 1arianta Di se cere copiilor sa desene$e @ picte$e secvene din povestirea lor, astfel li se de$volta deprinderile artistico#plastice. (u cele mai reuite creaii sa se alctuiasc un album cu titlul ales de ei. 3

c+ #ovestire pe ba%a unui plan dat (a structura, activitatea reia cele trei etape principale ( organi$area, desfurarea si nc%eierea activitii ). Cpecific este faptul ca povestirea copiilor se reali$ea$ pe ba$a unui plan dat, care i orientea$ pe acetia spre aspectele caracteristice ale temei alese, asigura succesiunea logica a ntmplrilor si reliefarea trsturilor persona+elor implicate in povestire. 'lanul poate fi mai de$voltat ori mai succint, in funcie de nivelul copiilor. )emele alese vi$ea$a e!perienele lor de via. *e e!emplu &a bunici, 'uminica in familie, 2ocurile copilului etc. 'lanul de idei poate fi construit sub forma de propo$iii enuniative, interogative sau sub forma de titluri. Exempli icare 'lan de idei sub forma de propo$iii interogative pentru tema &a bunici. *+ 9nde triesc bunicii ti: ,+ (um sunt bunicii ti: -+ (e ntmplri ai trit in casa bunicilor: 9+ (e sentimente ai fa de bunici: 'lan de idei sub forma de titluri pentru tema 2ocurile copilului *+ Focuri ndrgite ,+ Focul preferat -+ (opii participani la +oc 9+ ;olul +ocului in viaa copilului d+ #ovestire dup modelul educatoare 6 astfel de activitate se organi$ea$ la grupa de cinci#apte ani. Ctructura acestei activiti conine si secvene comune cu alte tipuri de povestire *+ Or&ani%area activitii ,+ Des urarea activitii )ntroducerea in activitate - anunarea temei si a unor obiective" $xpunerea povestirii-model de catre educatoare

'ovestirea trebuie sa aib un subiect simplu, apropiat de e!periena de via a copiilor, sa aib valoare educativa. $xpunerea povestirii create de copii, de obicei un eveniment trait de ei /precierea povestirii )ematica povestirilor create de copii dup modelul educatoarei poate fi legata de fapte cotidiene, ntmplri, momente trite de copii. *e familia acestora sau de prieteni" ntmplri din viaa animalelor. (opiii trebuie s#i imagine$e locuri, ntmplri, fapte care s#au petrecut sau se pot petrece in viitor, ca in lumea reala, ca in filme de desene anemate ori ca in vis etc. ,ducatoarea are sarcina didactica de a stimula imaginaia si de a ncura+a originalitatea copiilor. Va urmari, in acelas timp, educarea moiral#civica prin mesa+ul pe care copiii trebuie sa#l transmita prin povestirile lor. 4. .nc/eierea activitii presupune creativitatea din partea educatoarei, disponibilitatea pentru nou si atractivitate. 6ectura pe ba%a de ima&ini 6ectura pe ba%a de ima&ini este o activitate de educare a limba+ului specifica nvmntului precolar. *esfurarea acestei activiti conine doua componente observarea diri%ata a imaginilor si dezvoltarea capacitilor de receptare si exprimare a mesa+elor. 'rima componenta consta in perceperea organi$ata si diri+ata de catre educatoare a imaginilor pe ba$a analizei, sintezei si a generalizarii datelor, prin relevarea cau$elor si relaiilor dintre elementele constitutive ale imaginilor. 'ercepia se reali$ea$ prin metoda conversaiei, pornind de la elementele cunoscute de ctre copii, de la e!periena lor cognitiva" sunt actuali$ate repre$entri stocate in memoria copiilor, de la e!periena lor cognitiva" sunt actuali$ate repre$entari stocate in memoria copiilor, pe ba$a crora se reali$ea$ noi ac%i$iii de cunoatere. (omponenta verbala a activitii se reali$ea$ concomitent cu perceperea imaginilor. (opiii trebuie sa anali$e$e imaginile" trebuie sa le descrie, sa le compare si sa le interprete$e, folosind un limba+ propriu.

&aterialul intuitiv are coninut variat, legat de diverse aspecte ale realitii. 'rin natura sa, materialul intuitiv contribuie la mbogirea si sistemati$area percepiei si a repre$entrilor copiilor, la de$voltarea gndirii acestora. Activitatea de lectura pe ba$a de imagini duce la de$voltarea capacitilor intelectuale" de$voltarea proceselor psi%ice" e!ersarea si mbuntirea deprinderilor de e!primare corecta si coerenta" de$voltarea unor triri afective, morale si estetice. &etodica lecturilor pe ba$a de imagini este determinat de particularitile de vrst ale copiilor si de scopul activitii. 'articularitile de vrst ale copiilor sunt percepie nesistematica, i$olata a unor elemente adesea nesemnificative, fara sesi$area relaiilor dintre acestea, incapacitatea de a recepta esenialul" de aceea se impune diri+area percepiei si interpretarea datelor sub ndrumarea educatoarei" atenie de scurt durat"

e!periena de via redusa. &aterialul intuitiv trebuie sa ndeplineasc anumite condiii -. Cub aspect tematic s asigure reali$area obiectivelor cognitive si afective" s corespund programei, fiind accesibil si interesant" s ndeplineasc cerine didactice (accesibilitate,vi$ibilitate, claritate, atractivitate )" s aib valoare estetica. 3. *in perspectiv scopului didactic s asigure formarea unor repre$entri corecte" s contribuie la e!ersarea capacitii de comunicare orala, prin care copiii trebuie sa descrie, sa e!plice relaii, sa relate$e aciuni etc." s aib dimensiuni corespun$toare, pentru a permite anali$a si compararea elementelor componente, pentru a fi vi$ibile, pentru a fi percepute fr dificultate.

.n lectura pe ba$a de imagini nu trebuie folosite multe ilustraii, pentru a nu dispersa atenia copiilor. 7lustratiile sunt studiate temeinic, in prealabil, de catre educatoare, pentru a elabora c%estionarul pe ba$a caruia se a+unge la formularea ideilor principale. 'lanul de ntrebri trebuie sa oriente$e atenia copiilor,sa diri+e$e percepia lor ctre elemente eseniale si ctre detalii semnificative,organi$nd gndirea. .ntrebrile trebuie sa asigure nelegerea unitara a tabloului, sa conduc spre conclu$ii pariale si finale. .ntrebrile trebuie sa cree$e situaiiIproblema, sa aib funcii cognitive si educativ#formative" sa ndeplineasc urmtoarele condiii s fie clare" s fire precise" s fie accesibile" s nu sugere$e rspunsul si sa nu necesite rspuns monosilabic ( ,,da88, ,,nu88 ). 'lanul de ntrebri se poate reali$a si pe parcursul desfurrii activitii, pe msura ce se trece de la un aspect principal la altul. ;spunsurile copiilor trebuie s fie corecte" s fie clare" s fie concise" s fie complete" s fie o formulare contienta, ba$ata pe nelegerea aspectelor principale ale ilustraiilor. (tructura activitii de lectura pe ba%a de ima&ini (a orice activitate cu precolarii, si lectura pe ba$a de imagini presupune *+ Or&ani%area activitii pregtirea slii de grup ( aerisire, ase$area mobilierului corespun$ator in careu, pe doua rnduri sau in semicerc )" pregtirea si ae$area materialului ilustrativ pe suporturi si adunarea copiilor. )ntroducerea in activitate, reali$ata prin anunarea temei, pre$entarea imaginilor si pregtirea pentru perceperea acestora. 3 ,+ Des urarea activitii conine urmtoarele secvene

.n aceasta secven se folosesc mai multe procedee pentru captarea ateniei si ntreinerea interesului copiilor. ,ste recomandabil sa se conceap elemente#surpri$a ( imagini aflate pe stativ @ pe tabla sunt acoperite sau ae$ate ntoarse, de$vluindu#se treptat la momentul potrivit ). .n prealabil, se poate reali$a o convorbire, se poate pre$enta o poe$ie sau o g%icitoare. Ce mai practica reali$area unei scurte povestiri cu caracter pregatitore. /olosirea unor +ucrii sau a unor elemente de teatru de papusi creea$a dispo$iii intelectuale si afective optime pentru desfurarea activitii, determina motivaia participrii la activitate cu atat mai mult cu cat copiii pot fi anuntati ca aceia care sunt activi si rspund corect se pot +uca cu aceste ,materiale dup nc%eierea activitii. ;euita activitii depinde de calitatea dialogului cu copiii. Perceperea 1 intuirea ilustraiilor prin anali$a, descrierea, compararea si interpretarea acestora, prin convorbirea dintre educatoare si copii si pre$entarea sinte$elor pariale, prin e!puneri narative, descriptive sau e!plicative. 'entru perceperea imaginilor, educatoarea orientea$a atenia copiilor de la detalii la impresia de ansamblu" ntrebarea ,,(e vedei in tablou @ imagine:88 necesita ca rspuns al copiilor o enumerare" aceasta ntrebare satisface curio$itatea copiilor si este adaptata particularitilor de vrst. *up acest prim contact cu imaginea, educatoarea orientea$ diri+ea$ percepia ctre planul central, apoi ctre celelalte planuri ( identice ) componentele, sa denumeasc, sa enumere, sa descrie @ sa relate$e aciuni, sa descopere relaii, cau$e si efecte, sa interprete$e, sa evalue$e, *ixarea coninutului principal al imaginilor si sinteza finala. (ea mai atractiva si mai frecvent folosita formma de conclu$ii este povestirea prin care se releva semnificatia ansamblului. 6ri de cate ori este posibil, dup sinte$a finala li se poate cere copiilor sa dea un titlu semnificativ fiecrei ilustraii. ,+ .nc/eierea activitii consta in integrarea noilor cunotine in sistemul celor nsuite anterior si asigurarea reteniei. )eme pentru lectura pe ba% de ima&ini *amilia mea, #amera copiilor, #opiii i a%uta pe prini, #opiii se %oaca 3 la grdini, in camera copiilor, iarna, vara 4, "icul gospodar, Prietenii omului 3 biectele de uz personal 4, 'espre o meserie frumoasa, 'e ziua celor dragi, 'e ziua mamei , +oamna in parc, 5n livada, 'espre o meserie 4 parcurgnd ntreaga scara ta!onomica pentru a a+unge la conclu$ii.

frumoasa, )n excursie, )n parc, &a ferma de psri 1 animale, *rumuseile tarii, Obiceiuri de iarna, &a spectacol, O zi in grdini, #opii, oocrotiti Pamantul6, #opiii -omaniei, #e imagine urmeaza7 CO"1O3823E$ Convorbirea este o activitate care i pune pe copii n situaia de a e!prima independent, folosind cuvinte intrate in vocabularul lor activ, n urma unor activiti de observare, povestire, +ocuri didactice, lecturi pe ba$a de imagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele lumii ncon+urtoare.. ,i au posibilitatea de a se e!prima si de a#si susine prerile in faa unui colectiv, de$voltndu#si cura+ul opiniei, caliti ce le sunt necesare la intrarea in clasa nti. Caracteristici este o activitate comple! de evaluare a limba+ului" se ba$ea$ pe cunotine nsuite anterior in alte activiti" reuita acestei activiti este condiionat de volumul de cunotine acumulate si de temeinicia nsuirii lor" se folosete cu precdere metoda conversaiei, pe o durata mai lunga, fr suport intuitiv" se organi$ea$ un numr relativ redus de activiti de convorbire, la grupa de cinci#apte ani" prin aceasta activitate se actuali$ea$ si sistemati$ea$ cunotinele, se de$volta la copii capacitatea de a#si ordona si sistemati$a repre$entrile despre lumea reala" aceasta activitate contribuie la e!ersarea e!primrii copiilor" pentru a rspunde ntrebrilor, copiii trebuie sa selecte$e le!icul adecvat, sa utili$e$e anumite structuri dialogul" participarea copiilor la convorbire necesita activitate intelectuala intensa, constnd in concentrarea ateniei pentru a recepta mesa+ul ( pentru a intelege intrebarea )" selecionarea cunotinelor in vederea formulrii rspunsului potrivit" selectarea mi+loacelor lingvistice pentru formularea corecta, logica a rspunsului" efectuarea generali$rilor necesare pe ba$a anali$ei, sinte$ei, comparaiei si a abstracti$arii" astfel este de$voltata gandirea prin e!ersarea operaiilor si prin antrenarea calitatilor ei gramaticale, concomitent cu urmrirea desfurrii discuiei, pentru a completa rspunsurile colegilor si pentru a continua logic

prin tematica si coninutul convorbirilor se formea$ si se consolidea$ repre$entri tiinifice si morale, se formea$ sentimente si atitudini morale ( e!. #um sa ne comportam in grdini si acas7, #um ii a%utam pe prini7, (a spunem adevrul6, (a fim harnici si cinstii6 s.a. 4,

prin modul de desfurare a convorbirii se creea$ condiiile e!ersrii unor deprinderi de comportare civili$ata n colectiv, se formea$ caliti morale precum politeea, stpnirea de sine, cura+ul, spiritul de cooperare si prietenie etc." convorbirea prile+uiete afirmarea opiniei, contribuie la de$voltarea capacitii de a e!prima si de a susine prerile proprii n cadrul colectivului, la de$voltarea limba+ului conte!tual si la educarea ateniei voluntare. (onvorbirea se organi$ea$a, in general, cu ntreaga grup, dar se poate reali$a si cu grupuri mici sau individual. ,ficienti$area convorbirii impune planificarea activitii din timp" alegerea temei,care trebuie sa fie accesibila si atractiva,sa corespunda intereselor si preferinelor lor" crearea unor situaii diverse de via" accentuarea caracterului formativ" elaborarea unui plan de ntrebri adecvat temei, permind conclu$ii pariale si finale. (onvorbirile se pot clasifica astfel *+*upa scopul didactic a. convorbiri pentru fi!area cunotinelor, reali$ate dup anumite evenimente o observare, o plimbare in parc, o e!cursie s.a." b. convorbiri pentru sistemati$area cunotinelor, cnd tema permite sistemati$ri si generali$ri, de e!emplu 8atura, *amilia mea, c. convorbiri pentru verificarea cunotinelor, de e!emplu /notimpurile. ,+*upa tematica: a+ tematica referitoare la natura anotimpurile, animale, plante etc." b+ teme de viaa cotidiana comportarea copilului la grdini, in familie, in societate etc."

c+ teme referitoare la evenimente sociale, care pot fi interesante si educative pentru copii" d+ teme abordate in unele opere literare ( povesti, povestiri despre copilrie si despre vieuitoare s.a.).

(tructura activitii de convorbire


6rgani$area si desfurarea activitii de convorbire impune pregtirea temeinica a educatoarei, adic planificarea convorbirii la intervale optime si in numr restrns, corespun$tor nivelului grupei de vrsta, elaborarea planului de discuie, sub forma de ntrebri care sa actuali$e$e cunotine ale copiilor, alegerea procedeelor, care sa asigure participarea acestora pe tot parcursul activitii Activitatea de convorbire cuprinde aceleai etape ca si alte activiti de educare a limba+ului" intervin elemente specifice, care in de obiectivele, de coninutul, de metodele si procedeele caracteristice acestei activiti cu precolarii. 1. Or&ani%area activitii consta in asigurarea cadrului potrivit 2. Des urarea convorbirii )ntroducerea in activitate 7ntroducerea n activitate este orientata spre evocarea unor impresii, a unor triri afective puternice, care trebuie sa cree$e motivatia participarii la activitate. ,ste recomandat utili$area unor materiale emoionale g%icitori, poe$ii, povestire succinta, urmate de comentarii, care sa fac introducerea in subiectul convorbirii. Ce pot folosi proiecii de diapo$itive si filme menite sa le cree$e copiilor disponibilitate afectiva. Aceste proiecii nu trebuie sa conin detalii care pot dispersa atenia copiilor de la tema centrala, identica cu tema convorbirii. .n aceasta secven se mai pot reali$a scurte discuii, audierea unui fragment de cntec, o nregistrare pe caseta s.a. Ce mai poate alterna discuia introductiva cu +ocul de rol" de e!emplu, o convorbire cu tema Ora ul meu poate alterna conversaia cu +ocul de rol, un copil fiind g%id, alii 5 vi$itatori care cer e!plicaii g%idului, i mprtesc impresii s.a. Aceleai procedee se pot folosi la o convorbire pe tema #e-as vrea sa fiu7 Cau "i%loace de transport etc. #onvorbirea propriu-zis .(onvorbirea propriu#$is # secvena principala a activitii # se reali$ea$a pe ba$a succesiunii intrebarilor educatoarei si a rspunsurilor copiilor. 'lanul de

ntrebri poate fi comunicat copiilor la nceputul discuiei sau pe parcursul desfurrii ei, in funcie de caracteristicile grupei la care se reali$ea$ aceasta activitate. )ot in funcie de nivelul grupei, pot fi antrenai copiii in instruirea planului de ntrebri. (aracteristicile planului de ntrebri 'lanul de ntrebri trebuie sa conin ntrebri principale, crora li se pot adaug ntrebri a+uttoare. .ntrebrile vi$ea$ scopul activitii" coninutul convorbirilor" comple!itatea tematica" volumul de cunotine actuali$at

.ntrebrile difer in funcie de scopul activitii a+ convorbirea de verificare # care solicita in primul rand memoria # presupune enumerare ,,(e legume se culeg toamna:88, ,,(e mi+loace de transport care circula pe uscat cunoatei:88, ,,(e i pune un elev in penar:88" reproducerea unor evenimente sau aciuni ,,(um v#ai petrecut vacan:88, ,,(um i a+uta copiii parintii in gospodarie:88, ,,(e e activiti desfoar copiii in grdini:88" b+ convorbirea de sistemati$are # care solicita in principal operaiile gndirii ,,*e ce ng%ea apa iarna:88, ,,*e ce cad frun$ele copacilor toamna:88, ,,(um sunt $ilele si nopile vara:88, ,, (um este iarna:88( comparatie ), ,,(um putem denumi cu un singur cuvnt ploaia, vntul, bruma, ninsoarea:88, ,,(um se numesc animalele care triesc pe lng casa omului888 ( generali$are ). .ntrebrile de evaluare necesita motivarea fenomenelor,a aciunilor,sesi$area cauzelor si a consecinelor, interpretarea si clasificarea generalizarea. .ntrebrile trebuie sa ndeplineasc anumite criterii s fie accesibile, innd seama de nivelul grupei" s vi$e$e e!periena de viaa a copiilor" s fie formulate simplu, corect, succint, clar. Cuccesiunea ntrebrilor si a rspunsurilor alternea$ cu sublinieri, repetri ale unor aspecte principale, cu sistemati$ri ale rspunsurilor in forma concluziilor pariale si finale. (onclu$iile se reali$ea$ oral, fie cu copiii, cel mai adesea de ctre educatoare, in alta forma dect s#a desfurat discuia, de aceea se pot folosi si elemente de +oc, se pot reconstitui tablouri sau mac%ete, aciunea fiind dublata de verbali$are, se pot comenta unele proverbe etc. 4 fenomenelor si a aciunilor,de asemenea solicita

3. .nc/eierea activitii .nc%eierea activitii adesea este inclusa in conclu$ii. 'entru diversificarea si antrenarea tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, desfurarea unui +oc aplicativ, dramati$area unor aciuni discutate, premierea rspunsurilor foarte bune si ncura+area celorlali copii, audierea @ vi$ionarea unor programe artistice etc.