Sunteți pe pagina 1din 73

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

IONESCU VICTOR-ROMEO MARCHIS GABRIELA

DE ŞTIINŢE ECONOMICE IONESCU VICTOR-ROMEO MARCHIS GABRIELA PREVIZIUNI MACROECONOMICE Anul II , Semestrul II

PREVIZIUNI MACROECONOMICE

Anul II, Semestrul II

DE ŞTIINŢE ECONOMICE IONESCU VICTOR-ROMEO MARCHIS GABRIELA PREVIZIUNI MACROECONOMICE Anul II , Semestrul II

CUPRINS

1. Activitatea previzională, Sistemul Conturilor Naţionale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Conceptul de activitate economică previzională

9

Activitatea previzională în condiţiile economiei de piaţă

12

Fiabilitatea previziunilor

16

Sistemul conturilor naţionale şi rezultatele macroeconomice

22

Fluxul circular al output-ului și al venitului

28

Sistemul informaţional al activităţii previzionale

31

Metode structurale de previziune

48

Funcţiile de producţie

60

Impactul progresului tehnic asupra factorului muncă şi a eficienţei utilizării capitalului

63

Metode de previziune pe elemente

64

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat

69

Teste de autoevaluare

70

Bibliografie minimală

74

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

133

2. Previzionarea resurselor umane, de muncă și a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice

Balanţele previzionale şi contabilitatea naţională din perspectiva previzională

76

Previzionarea resurselor umane

81

Previzionarea factorului muncă

83

Previzionarea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice

90

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat

92

Teste de autoevaluare

92

Bibliografie minimală

94

Lucrare de verificare

94

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

133

3. Previzionarea internaționale

resurselor

naturale

și

a

relațiilor

economice

Previzionarea resurselor naturale

97

Previzionarea relaţiilor economice internaţionale

100

Obiectivele specifice unităţii de învăţare Rezumat

105

Teste de autoevaluare

106

Bibliografie minimală

108

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

133

4. Șomajul, inflația și creșterea economică

Economia naţională şi şomajul

110

Inflaţia şi dezechilibrele macro

116

Creşterea economică

120

Obiectivele specifice unităţii de învăţare Rezumat

128

Teste de autoevaluare

130

Lucrare de evaluare

131

Bibliografie minimală

132

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

133

Bibliografie

INTRODUCERE

Previziuni macroeconomice este disciplina care îşi propune iniţierea studenţilor din anul II specializarea Finanţe – Bănci și Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, forma de învăţământ ID în studiul realizării de previziuni la nivel macroeconomic, însuşirea metodelor şi procedeelor specifice acestora.

Lucrarea are un scop didactic, formativ şi instructiv, iar prin aplicaţiile prezentate este, în acelaşi timp, şi un ghid practic la îndemâna celor interesaţi, care fac cunoştinţă cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului şi metodei de cercetare a microeconomiei, cu principiile, procedeele şi instrumentele specifice utilizate în modelarea realităţilor lumii economice.

Fiecare unitate de învăţare este un ansamblu de subcapitole ce conţin secvenţe de învăţare care asigură învăţarea progresivă şi structurată. Sarcinile de învăţare formulate pe parcurs sunt menite să fixeze noile cunoştinţe şi să participe la formarea competenţelor asumate a fi dobândite de către studenţi. Testele de evaluare şi de autoevaluare, formulate la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare, alături de rezumat şi de bibliografie, participă la consolidarea cunoştinţelor şi a competenţelor propuse.

Obiectivele cadru pe care ţi le propun sunt următoarele:

Obiectivele cadru pe care ţi le propun sunt următoarele:  selectarea informaţiilor esenţiale din curs şi

selectarea informaţiilor esenţiale din curs şi din bibliografie;

corelarea cu informaţii din alte domenii (discipline) conexe şi aplicarea acestora in mod eficient;

asumarea noţiunilor fundamentale ale microeconomiei.

Conţinutul este structurat în următoarele unități de învățare:

- Activitatea previzională, Sistemul Conturilor Naţionale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

- Previzionarea resurselor umane, de muncă și a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice

- Previzionarea resurselor naturale și a relațiilor economice internaționale

- Șomajul, inflația și creșterea economică

În prima unitate de învăţare, intitulată Activitatea previzională, Sistemul Conturilor Naţionale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune se va regăsi operaționalizarea următoarelor obiective specifice:

- să defineşti, exemplificând conceptele cu care se operează;

- să aplici noțiunile de indicatori macroeconomici;

- să aplici metodele de previziune.

După ce vei studia conținutul acestui capitol, vei parcurge bibliografia recomandată. Pentru aprofundare şi autoevaluare iţi propun exerciţii şi teste adecvate.

După ce vei parcurge informația esențială, în a doua unitate de învăţare Previzionarea resurselor umane, de muncă și a cercetării științifice și dezvoltării tehnologice vei reuşi sa achiziţionezi următoarele obiective:

- să realizezi previzionarea resurselor umane și de muncă;

- să realizezi previzionarea cercetării științifice și a dezvoltării tehnologice;

- să anticipezi evoluția resurselor umane și de muncă pe termene medii si lungi,

care îți vor permite să aplici în probleme concrete de natură economică, cunoștințele învățate. Ca să îți poți evalua gradul de însușire a cunoștințelor, vei rezolva testele de evaluare propuse. Bibliografia recomandată te va ajuta să aprofundezi cunoștințele dobândite prin studiu și exerciții. Lucrarea de verificare pe care ți-o propun să o rezolvi, să o expediezi apoi în termen de 5 zile, prin tutore sau prin poșta electronică, face parte din evaluarea ta pe parcurs și va fi luată în calcul pentru nota finală.

În a treia unitate de învăţare, intitulată Previzionarea resurselor naturale și a relațiilor economice internaționale, vei regăsi operaționalizarea următoarelor competenţe specifice:

- să definești resursele naturale;

- să realizezi previzionarea resurselor naturale;

- să definești relațiile economice internaționale;

- să previzionezi relațiile economice internaționale,

iar după ce se va studia conținutul cursului și vei parcurge bibliografia recomandată, pentru aprofundare şi autoevaluare îți propun exerciții şi teste adecvate.

După cea de-a patra unitate de învăţare intitulată Șomajul, inflația și creșterea economică vei reuși să operaționalizezi următoarele obiective specifice:

- să calculezi rata șomajului;

- să calculezi rata inflației;

- să definești creșterea economică;

care îți vor permite să aplici, în probleme concrete, de natură economică , cuno ş

care îți vor permite să aplici, în probleme concrete, de natură economică, cunoştinţele învăţate. Ca să îți poți evalua gradul de însuşire a cunoştinţelor, vei rezolva testele de evaluare.

Vei primi, după fiecare două capitole parcurse, lucrări de verificare, cu cerinţe clare, pe care le vei rezolva; în acest fel vei îndeplini obiectivele pe care le-am formulat. Vei răspunde în scris la aceste cerinţe, folosindu-te de suportul de curs şi de resursele suplimentare indicate. Vei fi evaluat după gradul în care ai reuşit să operaţionalizezi obiectivele. Se va ţine cont de acurateţea rezolvării, de modul de prezentare şi de promptitudinea răspunsului. Pentru neclarităţi şi informaţii suplimentare veţi apela la tutorele indicat. 50% din notă va proveni din evaluarea continuă (cele două lucrări de verificare) şi 50% din evaluarea finală.

Lista Figurilor

FIGURA 1-1.

Algoritmul analizei ştiinţifice a realităţii înconjurătoare…

FIGURA 1-2.

Careul magic al lui Stoleru …………………………………

FIGURA 1-3.

Componentele ştiinţei conducerii macroeconomice……

FIGURA 1-4.

Funcţiile

conducerii

macroeconomice

în

accepţiunea

previzională………………………………………………

FIGURA 1-5.

Schema fluxului circular …………………….………………

FIGURA 1-6.

Fluxul circular în cazul unei economii deschise………….

FIGURA 1-7.

Schema SIAP……………………………………………

FIGURA 1-8.

Criteriile de grupare a indicatorilor economici…………

FIGURA 1-9.

Timpul în accepţiunea previzională………………………

FIGURA 1-10.

Tabloul economic de ansamblu…………………………

FIGURA 1-11.

Tabloul Input-Output……………………………………

FIGURA 1-12.

Tabloul operațiunilor financiare………………………….

FIGURA 1-13.

Schema sistemului cu autoreglare………………………

FIGURA 1-14.

Schema simplificată a echilibrului………………………

FIGURA 1-15.

Curba trendului unui sistem macroeconomic…………….

FIGURA 1-16.

Fluctuaţia ciclică şi întâmplătoare ca deviaţie de la linia trendului…………………………………………………

FIGURA 1-17.

Ciclul decenal în accepţiunea a două faze de evoluţie……

10

15

18

20

29

30

32

34

36

38

39

40

42

43

45

46

47

FIGURA 1-18.

Ciclul decenal cu patru faze………………………………

48

FIGURA 1-19.

Schema generală a arborelui de pertinenţă……………….

49

FIGURA 1-20.

Tabel matriceal de determinare a notelor de pertinenţă…

50

FIGURA 1-21.

Schema BLR în expresie naturală………………………

57

FIGURA 1-22.

Schema BLR dinamic…………………………………….

58

FIGURA 1-23.

Extrapolarea fenomenologică: după o dreaptă, după o exponenţială sau după o logaritmică ………………………

66

FIGURA 1-24.

Extrapolarea prin curbă înfăşurătoare ……………………

66

FIGURA 2-1.

Mişcările naturală şi migratorie ale populaţiei ……………

82

FIGURA 2-2.

Categorii de resurse umane ……………………………

84

FIGURA 2-3.

Piramida vârstelor

………………………………………

85

FIGURA 2-4.

Piramida vârstelor în țările din Nordul Europei

……

86

FIGURA 2-5.

Piramida vârstelor în țările slab-dezvoltate………………

86

FIGURA 2-6.

Graficul Lexis

……………………………………………

89

FIGURA 4-1.

Piscina șomajului

 

114

FIGURA 4-2.

Creşterea

economică

şi

frontiera

posibilităţilor

de

producţie

121

FIGURA 4-3.

Corelaţia factori – output la nivel naţional

 

124

FIGURA 4-4.

Efectele creşterii productivităţii muncii

125

FIGURA 4-5.

Creșterea economică

 

127

Lista Tabelelor

 

TABEL 2-1.

Structura balanței materiale ………………………………

76

TABEL 2-2.

Balanţa factorului muncă………………………….…………

88

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1. ACTIVITATEA PREVIZIONALĂ, SISTEMUL CONTURILOR NAŢIONALE, INDICATORII MACROECONOMICI ŞI METODELE DE PREVIZIUNE

1.1.

Conceptul de activitate economică previzională

 

9

1.2.

Activitatea previzională în condiţiile economiei de piaţă

12

1.3.

Fiabilitatea previziunilor

 

16

1.4.

Sistemul

conturilor

naţionale

şi

rezultatele

22

macroeconomice

 

1.5. Fluxul circular al output-ului și al venitului

 

28

1.6. Sistemul informaţional al activităţii previzionale

31

1.7. Metode structurale de previziune

 

48

1.8. Funcţiile de producţie

 

60

1.9. Impactul progresului tehnic asupra factorului muncă şi a

63

eficienţei utilizării capitalului

 

1.10. Metode de previziune pe elemente

 

64

Rezumat

 

70

Teste de autoevaluare

 

71

Bibliografie minimală

74

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

 

133

Obiective specifice:

testele de autoevaluare   133 Obiective specifice: La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea: - să

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

- să defineşti, exemplificând conceptele cu care se operează;

- să aplici noțiunile de indicatori macroeconomici;

- să aplici metodele de previziune.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Previziuni macroeconomice

9

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.1. Conceptul de activitate economică previzională

1.1.1. Noţiuni introductive

Activitatea previzională reprezintă o componentă a conducerii economiei. Niciodată nu s-a pus problema realizării unor activităţi economice fără a nu se avea o imagine de perspectivă, de viitor, asupra scopului urmărit. Din acest motiv, activităţile previzionale conştiente au însoţit permanent activitatea economică, dar despre un sistem coerent de conducere şi de eficientizare a activităţii economice se poate vorbi de-abia din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX şi începutul secolului XX. În acest sens, pot fi citate, ca lucrări de referinţă: Scientific management, aparţinând lui F.W. Taylor (1856÷1915) şi General and Industrial management, a lui Henry Fayol (1841÷1925). Progresul celorlalte ştiinţe a condus şi la perfecţionarea conducerii activităţii economice, punându-se bazele managementului economic, ca ştiinţă de sine stătătoare. Această ştiinţă a fost puternic influenţată de noile descoperiri din psihologie, sociologie, drept, ştiinţe economice şi tehnice.

O analiză retrospectivă a acestui proces conduce la următoarea etapizare a

dezvoltării ştiinţei conducerii economiei (Maynard H.B., 1970):

a. 1910÷1930: elaborarea principiilor şi a metodelor de conducere

ştiinţifică. Faza iniţială a constituit-o studierea organizării economice a

muncii, prin care se urmărea obţinerea maximului de efecte utile cu minimum de eforturi, conform principiului eficienţei (celor trei e);

b. 1930÷1940:

Acestea îmbracă forme de decizie şi supraveghere, pe anumite trepte ierarhice;

c. 1940÷1960: conducerea prin obiective. În această etapă, conducerea

era considerată un proces prin care se alegeau şi se înfaptuiau anumite

obiective, prin desfăşurarea unor activităţi previzionale şi organizatorice. O importanţă deosebită o avea, în această etapă, cunoaşterea motivaţiei şi a comportamentului oamenilor în colectivitate;

d. 1960 →: această etapă, care continuă şi în prezent, a condus la

elaborarea unei teorii generale a conducerii, ca un sistem corelat, care îmbină

elemente de natură economică, socială, tehnică şi morală.

La nivel macroeconomic, conducerea trebuie să ţină cont de nevoile, interesele

şi aspiraţiile populaţiei ţării respective. Putem defini conducerea ma- croeconomică drept acel proces de organizare, influenţare şi antrenare a resurselor disponibile, în vederea soluţionării problemelor care condiţionează nevoile populaţiei unui stat.

elaborarea

unor

structuri

organizatorice primordiale.

populaţiei unui stat. elaborarea unor structuri organizatorice primordiale. Previziuni macroeconomice 10

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.1.2. Prezumţii

Ştiinţa conducerii evidenţiază un sistem corelat de reguli şi de metode de cunoaştere obiectivă a realităţii înconjurătoare şi de optimizare a acţiunii umane. Activitatea previzională, însoţitoare permanentă a activităţii umane, a fost sintetic şi pertinent definită de filosoful francez Auguste Compte (1798÷1857): „a şti înseamnă a prevedea pentru a putea”.

Activitatea previzională poate fi definită ca acel proces de anticipare a acţiunilor şi a realităţilor viitoare, pe diferite termene. Acest proces se fundamentează pe analize retrospective şi prospective, de cunoaştere şi de decizie.

şi prospective, de cunoaştere şi de decizie. Figura 1-1. Algoritmul analizei ştiinţifice a
şi prospective, de cunoaştere şi de decizie. Figura 1-1. Algoritmul analizei ştiinţifice a

Figura 1-1. Algoritmul analizei ştiinţifice a realităţii înconjurătoare

1.1.3. Caracteristici

Activitatea previzională se caracterizează prin:

operaţiuni de cuantificare, reglementare, influenţare a diferitelor procese şi dinamici pe criterii de optim; dinamici pe criterii de optim;

un raport optim între centralizare şi descentralizare, bazat pe principii democratice. Conform lui Naisbitt, între 1910÷1970, s-a manifestat o democratice. Conform lui Naisbitt, între 1910÷1970, s-a manifestat o

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

centralizare excesivă, până la saturaţie, a procesului decizional economic. Până în 1976, a urmat o perioadă de tranziţie, pentru ca, începând cu 1976 şi până în prezent, să asistăm la descentralizarea conducerii macroeconomice. Macroeconomia se caracterizează prin:

a) analizează economia ca un întreg sau ca o sumă a agregatelor sale

(administraţie publică, firme private, menaje)

b) caută să obţină o imagine de ansamblu, generală, asupra structurii

economiei şi asupra relaţiilor care se stabilesc între agregatele majore ale

acesteia;

c) evidenţiază creşterea output-ului şi a gradului de utilizare a factorului

muncă pe perioade mari de timp (creşterea economică) precum şi a oscilaţiilor pe termen scurt şi mediu (ciclurile economice) (Dornbusch&Fischer, 1990);

d) răspunde la întrebări legate de: utilizarea resurselor la nivel naţional,

evoluţia puterii de cumpărare, a capacităţilor de producţie agregate, şomajului, inflaţiei şi a ratei de creştere economică (Lipsey&Steiner, 1975);

e) are ca finalitate aplicarea teoriei economice în politica la nivel naţional;

f) analizează fluctuaţiile apărute, la intervale neregulate, în activitatea

economică, la nivel global (Hall&Taylor, 1988);

g) macroeconomia examinează pădurea şi nu copacii. Ea ne oferă o imagine

de ansamblu, de la nivelul zborului unei păsări, asupra economiei (McConnell&Brue, 1993).

În prezent, asistăm la o mondializare a activităţii previzionale, deoarece problemele dezvoltării devin o preocupare comună a naţiunilor. De aceea, în cadrul O.N.U., funcţionează Consiliul Economic şi Social (ECOSOC), care include, în structura sa organizatorică, şi un Comitet permanent pentru planificarea dezvoltării. ECOSOC cuprinde, ca organe conexe: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Organizaţia Mondială pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), FMI şi UNESCO. Un impact deosebit asupra previzionării la nivel mondial îl au organizaţiile regionale. În cadrul acestor organizaţii regionale, U.E. joacă un rol deosebit. În cadrul U.E., Banca Europeană de Investiţii (BEI).

În cadrul U.E., Banca Europeană de Investiţii (BEI). Sarcina de lucru 1 Rezumă într -un text

Sarcina de lucru 1

Rezumă într-un text de 15-20 de rânduri tendința de mondializare a activității previzionale utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundatiei Academice Danubius, Galati, pp.7-37.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni ș i orient ă ri economice , Editura Fundatiei Academice Danubius, Galati,

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale.

Previziunile actuale, privind evoluţia situaţiei economico-sociale, se fundamentează pe baze de algoritmi matematici complecşi. Cu toate acestea, previziunile pot fi dereglate de elemente precum:

a) factori naturali (secetă, inundaţii, cutremure);

b) factori conjuncturali (reducerea bruscă a preţurilor la anumite mărfuri);

c) greşeli în aprecierea unor tendinţe sau în cuantificarea lor.

Conducerea macroeconomică – inclusiv componenta sa previzională – se regăseşte în politica economică. Aceasta reprezintă sistemul corelat şi inter- condiţionat de principii, reglementări, metode şi tehnici care călăuzesc activitatea practică a agenţilor economici de orice natură.

1.2. Activitatea previzională în condiţiile economiei de piaţă

1.2.1. Noţiuni introductive

În accepţiunea sa previzională, piaţa poate fi definită ca totalitatea operaţiunilor de vânzare-cumpărare, rezultate în urma confruntării specifice dintre cererea şi oferta de bunuri, într-un cadru organizatoric specific. Economia de piaţă operează cu mărfuri, care au o anumită utilitate şi un anumit preţ. Preţul mărfurilor se formează pe piaţă, ca expresie a raportului dintre cerere şi ofertă. Agenţii economici care operează pe piaţă urmăresc optimizarea raportului cerere-ofertă în condiţii de rentabilitate pentru ei. Piaţa s-a situat foarte aproape de modelul ei ideal de funcţionare la sfârşitul secolului XIX. Atunci s-a putut vorbi de o reglare automată a proceselor economice, conform principiului laissez faire. După anul 1989, în ţările aflate în tranziţie spre economia de piaţă, au apărut forme de reglare conştientă a proceselor economice. Reglarea prin mecanismele pieţei şi reglarea conştientă au un caracter complementar. În orice economie de piaţă, activitatea previzională vizează acţiunile agenţilor economici naţionali. Aceste acţiuni constituie, de fapt, aplicarea în practică a unor strategii privind soluţii acceptate la problematica dezvoltării economico-sociale de perspectivă.

dezvoltării economico - sociale de perspectivă. 1.2.2. Clasificare În vederea orientării şi

1.2.2. Clasificare

În vederea orientării şi cointeresării agenţilor economici naţionali în direcţia optimală previzionată, statul foloseşte ca instrumente:

a) pârghii economico-financiare de influenţare a comportamentului

economic. Acestea pot îmbrăca forma unor impozite şi taxe diferenţiate, a

unor tarife vamale preferenţiale sau restrictive etc.;

b) un cadru legislativ adecvat, care să vizeze promovarea investiţiilor

străine, constituirea societăţilor mixte, contingentarea importurilor;

c) prevederi indicative, care permit adaptarea în timp util a activităţii

agenţilor economici în direcţia dezvoltării economico-sociale previzionată;

d) prevederi ferme (comenzi de stat).

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Activitatea previzională prezintă o mare importanţă în ţările dezvoltate ale lumii.

o mare importanţă în ţările dezvoltate ale lumii. Exemplu: În Franţa se utilizează planuri pe patru

Exemplu:

În Franţa se utilizează planuri pe patru ani care vizează, în principal, sectorul public (învăţământ, cercetare-inovare, amenajarea teritoriului, protecţie socială) şi integrarea în Uniunea Europeană. În Germania, sunt realizate programe pe patru ani, cu defalcare anuală la nivel regional (pe landuri). Italia uzitează o planificare de tip strategic, cu accent deosebit asupra zonelor economico-sociale asistate (în special, Sicilia). Economia Japoniei operează cu planuri multianuale (pe 5÷10 ani), care au drept finalitate realizarea unui obiectiv major de strategie economică. Deşi au un caracter indicativ, aceste planuri se bucură, de cele mai multe ori, de un puternic consens general. Ţările din nordul Europei utilizează din plin activităţile previzionale la nivel macro, exemplul cel mai edificator, în acest sens, reprezentându-l programele pe termen lung realizate în Norvegia.

În completarea activităţilor previzionale la nivel naţional, au apărut forme de activităţilor previzionale la nivel naţional, au apărut ghidare economică la nivel mondial . Acestea sunt: Fondul ghidare economică la nivel mondial. Acestea sunt: Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Grupul ţărilor puternic industrializate.

(BM) şi Grupul ţărilor puternic industrializate . Exemplu: Fondul Monetar Internaţional (FMI) are în
(BM) şi Grupul ţărilor puternic industrializate . Exemplu: Fondul Monetar Internaţional (FMI) are în

Exemplu:

Fondul Monetar Internaţional (FMI) are în componenţa sa 187 de state membre. Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în funcție de puterea economică a fiecărei țări. Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda națională. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă. Deciziile majore necesită o majoritate de 85% din voturi, o supermajoritate. Statele Unite ale Americii a fost mereu singura țară care poate bloca o decizie a FMI. În plus, în ultimul timp, criteriile economice de acordare a împrumuturilor sunt puternic concurate de cele politice şi militare. Franța deține 4,29% din voturi, Germania 5,81%, Japonia 6,24%, S.U.A. 16,76%, România 0,44%.

Exemplu:

Banca Mondială (B.M.) cuprinde trei compartimente organizaţionale:

1. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD),

2. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (I.D.A)

3. Corporaţia Financiară Internaţională (I.F.C).

BIRD cuprinde 186 ţări membre ONU și Kosovo şi are drept scop finanţarea unor operaţii de dezvoltare economică, pe baza acordării de împrumuturi, în

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

anumite condiţii. Ultimul stat membru, Tuvalu, a aderat în 2010. Toți membrii BIRD sunt și membrii FMI. I.D.A este formată din 170 state membre ONU și Kosovo şi acţionează prin acordarea de împrumuturi statelor slab dezvoltate. I.F.C este formată din 181 state membre ONU și Kosovo și urmăreşte acordarea de credite în scopul dezvoltării activităţii agenţilor economici privaţi.

dezvoltării activităţii agenţilor economici privaţi. Exemplu: Grupul Ţărilor Industrializate (G8) cuprinde:

Exemplu:

Grupul Ţărilor Industrializate (G8) cuprinde: SUA, Japonia, Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, Canada şi Rusia. Dacă, din punct de vedere economic, prezenţa primelor şapte ţări se justifică, Rusia a devenit membru al acestei organizaţii din cu totul alte consideraţii. Obiectivul fundamental al grupului îl constituie evitarea hegemoniei unei singure ţări asupra economiei mondiale. G8 tinde să devină o organizaţie deschisă, care să atragă în cadrul său şi alte puteri economice (Brazilia, China, India, Mexic, Africa de Sud).

economice (Brazilia, China, India, Mexic, Africa de Sud). Între cele trei organisme se stabilesc regulile jocului

Între cele trei organisme se stabilesc regulile jocului şi strategiile de adoptat la nivelul economiei mondiale, pe baza analizei a 10 indicatori specifici, grupaţi în trei categorii (Nicolae V., 1992):

a) indicatori instrumentali: rata dobânzii şi deficitul bugetar; b) indicatori de pilotaj: soldul balanţei comerciale, creşterea monetară, rata de schimb, rezerva de schimb şi rata acumulării; c) indicatori de obiective: creşterea economică, rata inflaţiei şi rata şomajului.

creşterea economică, rata inflaţiei şi rata şomajului. Sarcina de lucru 2 Explicaţi rolul FMI și a

Sarcina de lucru 2

Explicaţi rolul FMI și a Băncii Mondiale, utilizând ca bibliografie minimală:

Ionescu Romeo (2004), Previziuni și orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp.19-20.

Ionescu Romeo (2004), Previziuni și orientări economice , Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp.19 -20.

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. tutoriale.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.2.3. Etapele aferente algoritmului decizional

previziune 1.2.3. Etapele aferente algoritmului decizional Algoritmul decizional, aferent utilizării acestor 10

Algoritmul decizional, aferent utilizării acestor 10 indicatori, implică parcurgerea următoarelor etape:

a. colectarea celor 10 indicatori, de către FMI şi realizarea, pe baza lor, a unui tablou coerent al economiei mondiale;

b. studierea indicatorilor obţinuţi şi relevarea eventualelor incompatibilităţi;

c. eliminarea incompatibilităţilor constatate la nivelul fiecărui stat membru.

Modalitatea concretă de eliminare a disparităţilor socio-economice constatate reprezintă apanajul fiecărui stat în parte; d. ameliorarea performanţelor economiei mondiale şi ale fiecărui stat, concomitent cu realizarea unor previziuni pe termen mediu şi lung, care vizează dezvoltarea economico-socială.

1.2.4. Careul magic al lui Stoleru

Un instrument operativ de lucru, care permite evidenţierea evoluţiei economico-sociale, îl constituie careul magic al lui Stoleru (vezi fig.1.1). Economistul francez, de origine română, Lionel Stoleru foloseşte, pentru evidenţierea dezvoltării economico-sociale, două axe de coordonate, pe care cuantifică: creşterea economică, ocuparea factorului muncă, evoluţia preţurilor şi echilibrul extern. În acest sens, el preia 4 din cei 10 indicatori culeşi de FMI, respectiv: rata creşterii economice (r C ), rata inflaţiei (), rata şomajului (r SOM ) şi soldul relaţiilor economice externe (BR). Fiecăruia dintre aceşti patru indicatori Ie-a fost atribuite valori specifice procentuale. Situaţia socio- economică analizată va fi reprezentată printr-un patrulater, trasat cu linie continuă (pentru perioada prezentă) şi cu linie discontinuă (pentru perioada viitoare).

şi cu linie discontinuă (pentru perioa da viitoare). Figura 1-2. Careul magic al lui Stoleru Previziuni

Figura 1-2. Careul magic al lui Stoleru

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.2.5. Avantajele și dezavantajele Careului lui Stoleru

1.2.5. Avantajele și dezavantajele Careului lui Stoleru Careul magic al lui Stoleru prezintă o serie de
1.2.5. Avantajele și dezavantajele Careului lui Stoleru Careul magic al lui Stoleru prezintă o serie de

Careul magic al lui Stoleru prezintă o serie de avantaje, printre care amintim:

prezintă o serie de avantaje , printre care amintim: uşurinţa utilizării sale; pertinenţa indicatorilor

uşurinţa utilizării sale;

pertinenţa indicatorilor analizaţi; aparatul matematic extrem de accesibil; permite utilizarea sa pentru fiecare stat în parte, la nivel regional sau mondial; permite o analiză prezentă dar şi de perspectivă a situaţiei socio- economice. Acest instrument de analiză are însă limite, legate de:

limitele între care pot lua valori cei patru indicatori economici; analiza economică este mai mult de tip static şi nu dinamic; patrulatere aferente careului magic prezintă evoluţii punctuale, de la un an la altul şi nu continue nu poate evidenţia economiile naţionale aflate în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul sunt apreciabile.

în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul
în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul
în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul
în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul
în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul
în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul
în situaţie de criză, în care nu există creştere economică, şi în care inflaţia şi şomajul

Exemplu:

Pentru economia României, conform previziunilor Comisiei Europene (2011), acest careu devine operabil pentru anul 2012, deoarece el poate reda creşterea PIB-ului naţional (3,7%), rata inflaţiei (3,0%) sau cea a şomajului (6,8%).

(3,7%), rata inflaţiei (3,0%) sau cea a şomajului (6,8%). Utilizarea careului magic poate conduce la situaţii

Utilizarea careului magic poate conduce la situaţii în care reprezentarea celor patru indicatori se face sub forma unui triunghi, nu a unui patrulater (de exemplu, în cazul creşterii economice zero). Indiferent de limitele sale, careul magic al lui Stoleru reprezintă un instrument operativ de analiză a cărui importanţă nu poate fi neglijată.

1.3. Fiabilitatea previziunilor

În general, fiabilitatea unei previziuni economice se apreciază prin compararea prevederilor cu rezultatele efective, obţinute la orizontul stabilit, cu ajutorul a doi indicatori.

la orizontul stabilit, cu ajutorul a doi indicatori. a. abaterea absolută; b. abaterea relativă. Abaterea

a. abaterea absolută;

b. abaterea relativă.

Abaterea absolută (A t ) se calculează conform relaţiei: A t = R t –
Abaterea absolută (A t ) se calculează conform relaţiei: A t = R t – P t
în care: R – nivelul absolut realizat; P – nivelul previzionat; t – orizontul
previziunii
R
 P
a t
t
t
Abaterea relativă (a t ) se determină ca
P
t

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Utilizarea celor doi indicatori menţionaţi anterior constituie o testare post- factum a fiabilităţii previziunii. Aceasta deoarece este necesară parcurgerea perioadei de previziune şi compararea rezultatelor economice efectiv obţinute cu cele previzionate. Dar cum economia naţională nu constituie un laborator de experienţe, iar implicaţiile deciziilor de conducere sunt prea mari, este necesară o testare ex-ante a fiabilităţii previziunilor economice. O astfel de testare se poate realiza prin simularea rezultatelor viitoare, cu ajutorul unor serii de date statistice pentru care există informaţii şi la orizontul considerat. Cu toată dezvoltarea aparatului metodologic de realizare a previziunilor economice, acestea nu pot prevedea evenimente imprevizibile (crize, războaie), deoarece se fundamentează numai pe date cantitative. Se impune, astfel, necesitatea realizării unei analize calitative, care să ia în considerare elemente naturale, tehnologice, biologice, politice şi sociale.

naturale, tehnologice, biologice, politice şi sociale. Sarcina de lucru 3 Având ca suport de studiu: Ionescu
naturale, tehnologice, biologice, politice şi sociale. Sarcina de lucru 3 Având ca suport de studiu: Ionescu

Sarcina de lucru 3

Având ca suport de studiu: Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundatiei Academice Danubius, Galați, pp.22-25, explică dacă există vreo situație în care careul lui Stoleru se poate transforma într-o altă formă geometrică; care este această formă și situația care o determină.

se poate transforma într- o altă formă geometrică; care este această formă și situația care o

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale.

În condiţiile actuale, previziunile economice se caracterizează prin (Nicolae V., Constantin D., Grădinaru I., 1998):

flexibilitate şi adaptabilitate la modificările care apar în realitatea economico-socială

raport adecvat între obiectiv şi subiectiv. Factorul obiectiv este considerat rolul primordial al omului în activitatea economico- socială. în cadrul acestei activităţi, toate acţiunile oamenilor sunt acceptate ca având caracter raţional. Factorul subiectiv îl constituie organele naţionale de previziune, a căror activitate este influenţată de organizarea lor internă cât şi de legislaţia de resort existentă în fiecare ţară

raport specific între stabilitate şi mobilitate. Stabilitatea cere ca fiecare componentă a sistemului previzional să acţioneze sincronizat, iar obiectivele şi structurile previzionale să corespundă cerinţelor

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

mecanismului economic. În plus, stabilitatea implică asigurarea unei anumite continuităţi în folosirea structurilor organizatorice, a sistemelor informaţionale şi a actelor normative privind domeniul economic. Mobilitatea sistemului previzional apare ca o necesitate datorită imposibilităţii cunoaşterii evoluţiei sistemelor socio- economice, a unor factori imprevizibili (naturali, conjuncturali) sau pentru soluţionarea unor contradicţii care însoţesc progresul tehnic şi economic raport adecvat între inerţie şi transformare. Transformările viitoare nu se realizează pe loc gol, ci pe baza unor resurse iniţiale acumulate. În plus, aceste transformări conţin şi forme de mişcare inerţiale, o anumită perioadă de timp. raport specific între trecut, prezent şi viitor, care să asigure continuitatea în dezvoltarea socio-economică

să asigure continuitatea în dezvoltarea socio- economică Toate aceste elemente, prezentate până în acest moment,

Toate aceste elemente, prezentate până în acest moment, conduc la concluzia că obiectul ştiinţei previziunii îl constituie studiul sistematic al legităţilor care generează necesitatea lucrărilor previzionale, al principiilor de realizare a acestora şi a metodelor de previziune care pot fi utilizate.

Ştiinţa previziunii operează cu un anumit material faptic supus observaţiilor. Ea are ca finalitate formularea unor ipoteze cu privire la evoluţia viitoare a vieţii economico-sociale şi a unor legităţi şi teorii. Metodele specifice, utilizate de ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii.

ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii
ştiinţa previzională, îmbracă forma unei metodologii . Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii

Figura 1-3. Componentele ştiinţei conducerii macroeconomice

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.3.1. Funcţiile conducerii economice

de previziune 1.3.1. Funcţiile conducerii economice Previziunea reprezintă o componentă esenţială a

Previziunea reprezintă o componentă esenţială a conducerii activităţii economice, în accepţiunea sa previzională, conducerea economică prezintă următoarele funcţii:

funcţia de informare: constă în obţinerea informaţiilor pertinente,

necesare procesului decizional. Ea condiţionează calitatea deciziei şi

chiar adoptarea ei.

funcţia de previziune: are ca finalitate realizarea unor lucrări de

prospectare în timp pentru întocmirea de previziuni (prognoze, programe, proiecte şi planuri). Deoarece viitorul este determinat atât în funcţie de necesitate cât şi de întâmplare, se pot adopta măsuri împotriva eventualului risc. Aceste măsuri iau în considerare anumite rezerve de

materii prime, capacităţi de producţie, mijloace financiare şi valutare, condiţionate de costurile nefolosirii lor pe o perioadă dată, în funcţie de mărimea riscului cuantificat în procesul previzional, previziunile pot fi:

previziuni în condiţii de certitudine: cu rezultate sigure, cu efecte imediate sau pe termen scurt. Rezultatele acestor previziuni depind liniar de condiţiile şi de factorii care le determină;

previziuni în condiţii de risc: se realizează fără cunoaşterea exactă a rezultatelor, fiind corect anticipate rezultatele posibile şi gradul de risc aferent fiecăreia dintre ele. In final, se vor adopta acele măsuri care prezintă un risc minim sau cele rezultate din optimizarea raportului risc-măsuri antirisc;

previziuni în condiţii de incertitudine: în care nu se cunosc nici şansele rezultatelor şi nici toate rezultatele posibile. În acest ultim caz, se folosesc intervale de probabilitate în realizarea unor anumite rezultate.

funcţia de organizare: constă în sistematizarea unei activităţi sau

domeniu de activitate pentru obţinerea unui maximum de randament. Funcţia de organizare este la impact cu funcţia de previziune, ambele referindu-se la modalitatea de realizare a unei acţiuni viitoare.

funcţia de coordonare: permite sincronizarea factorilor implicaţi în

acţiunea respectivă, astfel încât dependenţa lor funcţională să se realizeze în conformitate cu scopul urmărit.

funcţia de antrenare: constă în utilizarea pârghiilor economice,

financiare şi sociale prin care se determină interesul unităţilor şi al oamenilor pentru realizarea obiectivelor prevăzute. Funcţia de antrenare se fundamentează pe cunoaşterea motivaţiei care generează

comportamentul colectivităţilor umane.

funcţia de control: permite evaluarea rezultatelor obţinute,

compararea lor cu obiectivele şi cu standardele stabilite, luându-se măsuri pentru eliminarea eventualelor perturbări constatate şi pentru înfăptuirea unor dezvoltări şi perfecţionări ulterioare. Controlul se realizează atât prin observarea directă a fenomenului cât şi prin sistemul

informaţional utilizat. Funcţiile conducerii activităţii economice pot fi evidenţiate conform figurii următoare.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Figura 1-4. Funcţiile conducerii macroeconomice în

Figura 1-4. Funcţiile conducerii macroeconomice în accepţiunea previzională

conducerii macroeconomice în accepţiunea previzională Sarcina de lucru 4 Având ca suport de studiu: Ionescu

Sarcina de lucru 4

Având ca suport de studiu: Ionescu V.R. (2004), Previziuni și orientări economice, Editura Fundatiei Academice Danubius, Galați, pp.22-25, explică dacă există vreo situație în care careul lui Stoleru se poate transforma într-o altă formă geometrică; care este această formă și situația care o determină:

se poate transforma într- o altă formă geometrică; care este această formă și situația care o

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. întâlnirilor tutoriale.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.3.2. Prognozarea și planificarea activităţii economico-sociale

și planificarea activităţii economico -sociale Tipologia previzională cuprinde activităţi previzionale

Tipologia previzională cuprinde activităţi previzionale (prognozare, programare, planificare) şi instrumente previzionale (prognoze, planuri, programe). Prognozarea activităţii economico-sociale reprezintă anticiparea evoluţiei posibile a proceselor şi fenomenelor, plecând de la experienţa anterioară, de la tendinţele conturate şi luând în considerare schimbările care vor avea loc. Prognozarea oferă alternative (variante), pe baza cărora să se poată stabili opţiuni concrete în prezent. Activitatea de prognozare se concretizează în prognoze.

Obiectivele prognozei sunt:

descifrarea megatendinţelor dezvoltării economico-sociale, pe baza analizării legăturilor dintre fenomenele şi procesele economice, în condiţiile istorice date

estimarea implicaţiilor, în perspectivă, ale tendinţelor de durată descifrate

aprecierea măsurii în care posibilul se converteşte în probabil

identificarea alternativelor posibile de dezvoltare

găsirea elementelor convenabile de intervenţie şi de influenţare.

Prognozele economico-sociale se împart în următoarele categorii:

la nivel mondial (macromondiale, pe grupe de ţări, pe zone geografice)

la nivelul economiei naţionale (macroprognoze economico-sociale)

la nivelul unor ramuri sau domenii de activitate

la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale (prognoze regionale)

la nivelul unităţilor economico-sociale

pe probleme de sinteză (demografic, ecologic etc).

Programarea activităţii economico-sociale constă în stabilirea unui itinerar care conduce spre un obiectiv urmărit, prin structurarea componentelor şi ierarhizarea priorităţilor. Instrumentul de lucru al programării îl constituie programul, care îmbracă forma unui sistem de acţiuni, lucrări sau operaţii eşalonate în timp, având fixate durata şi resursele posibile pe fiecare secvenţă, precum şi distribuirea în spaţiu, astfel încât să conducă la realizarea unui obiectiv urmărit. Programele pot fi clasificate în următoarele categorii:

programe strategice (pe termen lung)

programe macroeconomice

programe sectoriale (pe ramuri sau subramuri)

programe teritoriale (regionale)

programe de coordonare operativă (la nivel microeconomic)

programe de măsuri (organizatorice, tehnologice, financiare, juridice, etc.)

Planificarea activităţii economico-sociale constă în anticiparea evoluţiei unui sistem socio-economic, cu o sferă mai mică sau mai mare de cuprindere, în vederea realizării unei structuri coerente şi optimale de obiective şi de mijloace corespunzătoare.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Instrumentul planificării - planul - apare ca un sistem de decizii sau de orientări prin care se stabilesc niveluri, ritmuri şi proporţii ale dezvoltării viitoare, pe baza studierii cerinţelor pieţei şi a resurselor disponibile, astfel încât să se obţină o activitate eficientă din punct de vedere economico-social, tehnic sau ecologic. În economia de piaţă, planul reprezintă un tablou de bord care evidenţiază mersul proceselor economice autoreglate, prin corelarea cererii cu oferta pe piaţă. Factorii decizionali pot efectua şi o reglare conştientă, prin intermediul unor pârghii economico-financiare cu caracter stimulativ sau restrictiv.

În accepţiunea actuală, planul se caracterizează prin:

este un proiect uman colectiv, care întruneşte un anumit consens, pe baze democratice

are o funcţie de dimensionare a trebuinţelor sociale, puse de acord cu resursele antrenate

prezintă un orizont temporal şi un cadru spaţial bine determinate

se ocupă de coerenţa proceselor în devenire oferind soluţii plauzibile pentru situaţiile când apar neconcordanţe între agenţii economici

articulează diferite categorii de interese, pe principii economice.

În cadrul economiei de piaţă contemporane, planificarea prezintă funcţii, precum:

informarea agenţilor economici în legătură cu evoluţia probabilă a vieţii interne şi externe, a diferitelor ramuri şi subramuri

precizarea comenzilor de stat pentru perioada respectivă, inclusiv a unor obiective de investiţii de importanţă naţională

relevarea problemelor care pot apare, pe termen scurt, mediu şi lung

fundamentarea strategiilor de urmat.

În multe ţări ale Uniunii Europene, planurile şi programele se suprapun în ceea ce priveşte conţinutul lor. Toate cele trei categorii de activităţi previzionale se raportează la o anumită perioadă (orizont) de timp. În funcţie de orizontul de timp, previziunile economice pot fi:

pe termen lung (15÷35 ani)

pe termen mediu (5÷10 ani)

pe termen scurt (1÷2 ani)

1.4. Sistemul conturilor naţionale şi rezultatele macroeconomice

1.4.1. Noțiuni introductive

rezultatele macroeconomice 1.4.1. Noțiuni introductive Sistemul conturilor naţionale (SNC) studiază veniturile

Sistemul conturilor naţionale (SNC) studiază veniturile şi cheltuielile la nivel global (agregat sau naţional), prin agregarea componentelor individuale. Sistemul conturilor naţionale prezintă o serie de avantaje, în utilizarea sa, care se referă la:

urmărirea pulsului economic al naţiunii în orice moment prin măsurarea nivelului global al output-ului, a variaţiei acestui nivel în timp, precum şi prin explicarea cauzelor imediate care au determinat această evoluţie;

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

monitorizarea evoluţiei pe termen lung a economiei naţionale prin compararea nivelurilor output-ului obţinute de o economie naţională într-o anumită perioadă de timp; îmbunătăţirea politicii statului în legătură cu creşterea performanţelor sistemului economic.

Aplicarea sistemului conturilor naţionale la analiza economică se fundamentează pe următoarele principii

realizarea agregării variabilelor economice într- o manieră uşor de

abordat de către analiza economică. În acest fel, veniturile şi cheltuielile

pot fi însumate împreună sau pot fi separate unele de altele. În plus, capitalul cheltuit poate fi însumat de cei care au realizat aceste cheltuieli (consumatorii obişnuiţi, întreprinzătorii, guvernul, străinătatea);

evidenţierea exclusivă a cheltuielilor şi a veniturilor aferente output-

ului curent de bunuri materiale şi de servicii (tranzacţiile care conduc la transferul unor venituri legate de bunuri produse anterior nu sunt reflectate în cadrul sistemului naţional de conturi);

evaluarea output-ului la preţul pieţei, pe baza principiului

microeconomici potrivit căreia, într-o economie concurenţială, preţul de piaţă al unui bun reprezintă utilitatea marginală pentru cumpărători, în

timp ce preţul de piaţă al factorului muncă reprezintă disutilitatea marginală pentru vânzători (ofertanţi). Evaluarea output-ului în preţul pieţei este valabilă numai pentru sectorul afaceri.

Sistemul conturilor naţionale permite calcularea şi urmărirea evoluţiei unor indicatori macroeconomici pertinenţi, dintre care cel mai semnificativ este oferta economică agregată . Oferta indicatori macroeconomici pertinenţi, dintre care cel mai semnificativ este oferta economică agregată. Oferta agregată se poate determina pe baza produsului naţional brut (PNB) sau a produsului intern brut (PIB).

naţional brut (PNB) sau a produsului intern brut (PIB). Sarcina de lucru 5 Explică diferența dintre

Sarcina de lucru 5

Explică diferența dintre abaterea absolută și abaterea relativă utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp.16-37.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp.16 -37.

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. cadrul întâlnirilor tutoriale.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.4.2. Produsul Național Brut

şi metodele de previziune 1.4.2. Produsul Național Brut Produsul naţional brut (PNB) reprezintă expresia

Produsul naţional brut (PNB) reprezintă expresia monetară a bunurilor materiale şi a serviciilor produse de către toţi agenţii economici naţionali, prin utilizarea propriilor lor factori de producţie, într-o perioadă de timp, de obicei un an.

Evaluarea elementelor PNB se realizează în preţurile pieţei. Calculul PNB prezintă următoarele particularităţi:

bunurile finale şi valoarea adăugată: termenul de final se utilizează pentru a evita dublele înregistrări, în acest fel fiind eliminate din PNB, bunurile intermediare. Valoarea adăugată exprimă valoarea de piaţă a output-ului unei firme, din care se scade valoarea consumului intermediar.

output-ul curent: bunurile materiale şi serviciile cuantificate în cadrul PNB, fac parte numai din output-ul curent. Acest fapt implică o atenţie deosebită din partea celui care realizează cuantificarea. Astfel, în cadrul construcţiilor de locuinţe, de exemplu, vor fi luate în calculul PNB numai valoarea construcţiilor noi, precum şi cea a comisioanelor agenţilor imobiliari (comisioane aferente vânzărilor de locuinţe construite anterior anului pentru care se face determinarea PNB).

preţurile pieţei: în general, preţul pieţei este superior preţului încasat de vânzător, deoarece cuprinde taxe indirecte (de vânzare sau accize). De aceea, se va calcula preţul net, ca diferenţa dintre preţul pieţei (P p ) şi valoarea taxelor indirecte (T i ): P net = P p T i

indirecte (T i ) : P n e t = P p – T i Unele

Unele componente ale PNB sunt greu de evaluat la preţurile pieţei: valoarea serviciilor casnice, a celor prestate de poliţie, justiţie, guvern etc. În aceste cazuri speciale, se aplică proceduri particulare. Astfel, serviciile casnice sunt omise din calculul PNB, în timp ce serviciile guvernamentale sunt evaluate la costuri, respectiv în funcţie de cheltuielile cu salariile angajaţilor guvernamentali.

PNB este un indicator variabil, ca mărime, în timp. Aceasta deoarece, într-o perioadă dată, se modifică atât cantitatea de output în expresie fizică, cât şi nivelul preţurilor pe piaţă. Ca urmare, se vor calcula: PNB real şi PNB nominal.

PNB real se determină în preţuri constante şi permite realizarea de comparaţii în timp. PNB nominal se calculează în preţuri curente (ale fiecărui an). Veridicitatea dimensiunilor PNB unei ţări este afectată de dimensiunile economiei subterane.

Economia subterană este compusă din două mari categorii de activităţi:

tranzacţii legale, pe care deliberat oamenii nu le declară, pentru a

nu plăti taxe sau impozite pe venit;

tranzacţii ilegale (cu stupefiante, arme, muniţii, materiale

radioactive etc).

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Exemplu: În România, estimările privind dimensiunile

Exemplu:

În România, estimările privind dimensiunile economiei subterane variază între 40 şi 70% din output-ul real. Economia subterană românească se referă la: a doua slujbă nedeclarată, jocuri de noroc ilegale, munca depusă de emigranţii ilegali, desfăşurarea de activităţi concomitent cu primirea ajutorului de şomaj, trafic cu droguri, prostituţie etc. Economia subterană reprezintă o racilă pentru orice economie naţională. Într- un studiu extrem de elaborat, se evidenţia faptul că, economia subterană deţinea 30% din PNB-ul S.U.A.(Carson C., 1984).

subterană deţine a 30% din PNB-ul S.U.A.(Carson C., 1984). În marea majoritate a cazurilor, PNB este

În marea majoritate a cazurilor, PNB este interpretat ca o expresie a bunăstării populaţiei unei ţări. Totuşi, calculul acestui indicator nu este suficient de exact, deoarece, de exemplu, nu toate tranzacţiile economice se realizează pe piaţă. Unele tranzacţii pot fi de tip barter, în timp ce valoarea unor servicii (precum cele casnice) este ignorată. În plus, preţurile pieţei aproximează valoarea socială a output-ului, deoarece ele nu iau în considerare şi valoarea externalitătilor care se manifestă în economie.

evidenţierea

Măsurarea

practică

a

dimensiunilor

PNB

conduce

la

următoarelor aspecte:

o subestimare a unor output-uri care nu sunt comercializate pe

piaţă: servicii guvernamentale, activităţi benevole, servicii casnice.

dificultatea cuantificării corecte a creşterii calităţii bunurilor. Astfel,

în cazul PC-urilor, performanţele lor au crescut mult mai rapid decât

preţurile lor. Dificultăţi apar şi atunci când un bun este produs pentru prima dată, într-o economie naţională şi trebuie să i se atribuie un anumit preţ

unele activităţi, considerate a contribui la creşterea PNB real,

reprezintă, de fapt, consumuri de resurse, în scopul preîntâmpinării unor activităţi criminale, antinaţionale şi antistatale.

activităţi criminale, antinaţionale şi antistatale . Deoarece evoluţia preţurilor influenţează nivelul output

Deoarece evoluţia preţurilor influenţează nivelul output-ului curent, se calculează PNB real, ca efect al unei anumite dimensiuni a inflaţiei în economie, cu ajutorul deflatorului PNB (D PNB ): D PNB =PNB nominal / PNB real Deflatorul PNB se determină pe baza indicelui preţurilor, care poate fi: indicele preţurilor de consum sau indicele preţurilor de producţie.

1.4.3. Indicele preţurilor de consum

de producţie . 1.4.3. Indicele preţurilor de consum Indicele preţurilor de consum evidenţiază costul necesar

Indicele preţurilor de consum evidenţiază costul necesar achiziţionării unui coş prestabilit de bunuri materiale şi de servicii reprezentative pentru achiziţiile realizate de consumatorii urbani.

Indicele preţurilor de consum diferă de deflatorul PNB, deoarece:

deflatorul PNB evidenţiază preţurile unui grup mai larg de bunuri materiale şi de servicii decât indicele preţurilor de consum

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicele preţurilor de consum exprimă costul unui coş dat de bunuri, care poate rămâne acelaşi, de la an la an, pe când deflatorul PNB măsoară bunurile materiale şi serviciile produse în fiecare an

indicele preţurilor de consum ia în considerare şi preţul unor bunuri materiale şi ale unor servicii provenite din import.

Indicele preţurilor de producţie diferă de cel al bunurilor de consum, deoarece:

indicele preţurilor de producţie include, în coşul reprezentativ, materiale rare şi semifabricate, în timp ce indicele preţurilor de consum ia în considerare numai bunuri finite;

indicele preţurilor de producţie evidenţiază preţurile la primul stadiu al comercializării;

indicele preţurilor de producţie permite caracterizarea evoluţiei ciclice a economiei naţionale.

caracterizarea evoluţiei ciclice a economiei naţionale . Indicii preţurilor de consum şi de producţie se pot

Indicii preţurilor de consum şi de producţie se pot calcula ca:

I

p

i

i

p q

1

i

0

p

i

0

q

i

0

D

PNB

i

i

i

1

q

i sau ca indici Paasche

p q

1

i

p

i

0

i

1

indici Laspeyres

100

i

În care: q 0 - cantităţile bunurilor i în anul 0;

i

p 0 - preţurile bunurilor i în anul 0;

i

p 1 - preţurile bunurilor i în anul 1.

i în anul 0; i p 1 - preţurile bunurilor i în anul 1. Sarcina de

Sarcina de lucru 6

Explică diferența dintre indicele prețurilor de producție și indicele prețurilor de consum utilizând ca bibliografie minimală: Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp. 44-45.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp . 44-45.

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. cadrul întâlnirilor tutoriale.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.4.4. Produsul Intern Brut

şi metodele de previziune 1.4.4. Produsul Intern Brut Produsul intern brut (PIB) evidenţiază valoarea tuturor
Produsul intern brut (PIB) evidenţiază valoarea tuturor bunurilor materiale şi a serviciilor produse pe teritoriul
Produsul intern brut (PIB) evidenţiază valoarea tuturor bunurilor
materiale şi a serviciilor produse pe teritoriul naţional, de către agenţii
economici naţionali, indiferent de sursa de obţinere a resurselor
economice, pe parcursul unui an. Cuantificarea PIB ia în considerare
output-ul intern, indiferent dacă este vândut sau nu. Aceasta înseamnă că
un PIB ridicat poate ascunde o mare producţie pe stoc, cu efecte negative
asupra evoluţiei economiei. PIB-ul măsoară valoarea de piaţă a ofertei
anuale prin intermediul banilor. Teoria economică cuantifică PIB-ul pe
n
PIB
 Vad
T
T
i
fp
sh
i 
1
baza următoarei relaţii:
în care:
Vad - valoarea adăugată; i - agenţii economici naţionali, i = (1,n) ; T fp
- tranzacţii financiare pure; T sh - tranzacţii second hand.
tranzacţii financiare pure; T sh - tranzacţii second hand. Exemplu: Tranzacţiile financiare pure ( T f

Exemplu:

Tranzacţiile financiare pure (T fp ) sunt cele legate de protecţia socială, de transferurile private sau de tranzacţii cu active financiare (acţiuni, obligaţiuni). Tranzacţiile second hand (T sh ) sunt eliminate din valoarea PIB-ului, deoarece am arătat că PIB-ul cuprinde numai bunurile materiale şi serviciile aferente anului curent.

Practica economică evidenţiază două metode de calculare a PIB: prin însumarea elementelor de cheltuieli sau prin însumarea elementelor de venituri.

de cheltuieli sau prin însumarea elementelor de venituri. În funcţie de elementele de cheltuieli , PIB-

În funcţie de elementele de cheltuieli, PIB-ul se calculează conform relaţiei:

PIB = Cons p + Inv bp + Ag + Exp n, în care: Cons p - consumul privat de bunuri curente şi de folosinţă îndelungată; Inv bp - investiţii brute private (creşterea stocului fizic de capital şi creşterea capitalului uman). Inv bp nu ia în considerare investiţiile în acţiuni şi obligaţiuni. Capitalul uman reprezintă totalitatea cunoştinţelor şi a abilităţilor de a produce pe care le posedă factorul muncă. Învăţământul este considerat o investiţie în capitalul uman; Ag - achiziţiile guvernamentale (cheltuielile administraţiei centrale şi locale pentru achiziţionarea unor bunuri materiale şi servicii sau pentru angajarea unor resurse, de exemplu, factor muncă). Achiziţiile guvernamentale sunt mai mici decât cheltuielile guvernamentale, care cuprind în plus transferurile de bunuri şi de bani; Exp n - export net (export - import).

şi de bani ; Exp n - export net (export - import). Calculat ca sumă a

Calculat ca sumă a elementelor de venit, PIB-ul cuprinde:

PIB = Am + Pr + R + S + D + (I i Sv)

în care: Am + (I i Sv) - alocaţii (modificări) nelegate direct de venit (amortizare, taxe indirecte pe volumul vânzărilor, licenţe sau formalităţi vamale); S - salarii, ajutoare sociale şi cele legate de asistenţa medicală; D - dobânzi (mai puţin cele aferente împrumuturilor contractate de stat); Pr - profituri; R rente.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune În vederea eliminării influenţei preţurilor, PIB se

În vederea eliminării influenţei preţurilor, PIB se determină atât ca PIB nominal cât şi ca PIB real, conform relaţiei: PIB real = PIB nominal /I p Deoarece o parte din PIB are ca destinaţie înlocuirea capitalului fix consumat, se calculează produsul intern net (PIN): PIN = PIB Am, în care: Am - amortizarea capitalului fix. Produsul intern net (PIN) evidenţiază volumul output-ului anual obţinut şi care poate fi destinat consumului.

1.4.5. Produsul Intern Net

poate fi destinat consumului. 1.4.5. Produsul Intern Net Deoarece o parte din PIB are ca destinaţie

Deoarece o parte din PIB are ca destinaţie înlocuirea capitalului fix consumat, se calculează produsul intern net (PIN): PIN = PIB Am, în care: Am - amortizarea capitalului fix. Produsul intern net (PIN) evidenţiază volumul output-ului anual obţinut şi care poate fi destinat consumului.

1.4.6. Venitul Național

poate fi destinat consumului. 1.4.6. Venitul N ațional Venitul naţional (VN) reprezintă totalitatea veniturilor

Venitul naţional (VN) reprezintă totalitatea veniturilor obţinute în urma utilizării resurselor naţionale (muncă, pământ, capital, abilitate antreprenorială), indiferent dacă utilizarea lor se face pe teritoriul naţional sau în străinătate, pe parcursul unui an. Venitul naţional se calculează ca: VN = PIB + V E T i în care: V E - venituri obţinute de agenţii economici naţionali în străinătate; T i - taxe indirecte. Practic, venitul naţional cuantifică costul pe care-l plăteşte societatea pentru a obţine output-ul naţional într-un an.

1.4.7. Produsul Național Net

- ul naţional într -un an. 1.4.7. Produsul Național Net Tratarea PNB ca o sumă a

Tratarea PNB ca o sumă a veniturilor din economie permite determinarea produsului naţional net (PNN) şi a venitului naţional (VN), conform următoarelor relaţii de calcul: PNN = PNB Am şi PIN = PIB Am.

1.5. Fluxul circular al output-ului și al venitului

Am. 1.5. Fluxul circular al output- ului și al venitului Fluxul circular se analizează în două

Fluxul circular se analizează în două situaţii distincte: în cazul unei economii închise şi în cazul unei economii deschise. În primul caz, schema fluxului circular este cea din figura 1.5. Teoria fluxului circular permite analiza PNB atât ca output cât şi ca venit (Branson&Litvack, 1981). Privit ca output, PNB cuprinde următoarele elemente:

cheltuielile pentru consum personal: pentru bunuri de folosinţă îndelungată, pentru bunuri curente şi pentru servicii investiţiile private naţionale brute: investiţii în capitalul firmelor, structuri rezidenţiale sau modificarea inventarului firmelor export net achiziţii guvernamentale

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Figura 1-5. Schema fluxului circular Sarcina de lucru 7
indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Figura 1-5. Schema fluxului circular Sarcina de lucru 7

Figura 1-5. Schema fluxului circular

Sarcina de lucru 7

Explică diferența dintre PIB și PIN, precum și cea dintre PIN și PNN utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și

orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp.38-

49.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp.38 - 49.

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. tutoriale.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Tratarea PNB ca o sumă a veniturilor din economie permite

Tratarea PNB ca o sumă a veniturilor din economie permite determinarea produsului naţional net (PNN) şi a venitului naţional (VN), conform următoarelor relaţii de calcul:

PNN = PNB Am VN = PNN T * + Sn În care: T * – taxe indirecte ale firmelor, transferuri de plăţi pentru firme, corecţii statistice; Sn – subsidii nete acordate firmelor de stat.

În cazul unei economii deschise, în care sectorul public este evidenţiat separat, schema fluxului circular devine:

este evidenţiat separat, schema fluxului circular devine: Figura 1-6. Fluxul circular în cazul unei economii deschise

Figura 1-6. Fluxul circular în cazul unei economii deschise

1.5.1. Ecuațiile de echilibru la nivel macroeconomic

1.5.1. Ecuațiile de echilibru la nivel macroeconomic Pe baza celor două scheme ale fluxului circular,

Pe baza celor două scheme ale fluxului circular, prezentate în subcapitolul anterior, se pot determina ecuaţiile de echilibru la nivel

macroeconomic. Într-o economie de tip închis, în care nu este evidenţiat distinct sectorul public, output-ul (Y) va rezulta din însumarea cheltuielilor de consum (Cons) cu cele de investiţii (Inv):

Y = Cons + Inv

(1)

Dacă output-ul produs este egal cu output-ul vândut, în cazul menajelor, ecuaţia output-ului devine:

Y = Cons + Ec

(2)

în care: Ec economii. Egalând cele două ecuaţii scrise anterior, rezultă că:

Y = Cons + Inv = Cons + Ec Inv = Y Cons = Ec

(3)

ceea ce reprezintă ecuaţia fundamentală a echilibrului macroeconomic

pentru o economie închisă.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

În cel de-al doilea caz, al unei economii deschise, în care sectorul public este evidenţiat distinct, output-ul realizat va fi:

Y = Cons + Inv + Ag +Exp n

(4)

La nivelul economiei naţionale, output-ul (venitul) disponibil (Y d ) se

calculează ca:

Y d = Y + T R T A

(5)

în care: T R - transferuri nete de venit; T A - taxe. Destinaţiile venitului disponibil sunt consumul şi economiile, deci:

Y d - Cons + Ec

(6)

Egalând cele două ecuaţii ale venitului disponibil, obţinem relaţia:

Y d = Y + T R - T A = Cons + Ec

(7)

În această ultimă dublă egalitate, înlocuim output-ul Y cu expresia sa din

egalitatea (4) şi obţinem:

Y d = Cons + Inv + Ag + Exp n + T R T A = Cons + Ec (8)

Ec Inv = Ag + Exp n + T R T A

(9)

În ecuaţia (9), Ag + T R T A evidenţiază deficitul bugetar, deoarece Ag +

T R exprimă cheltuielile guvernamentale, în timp ce T A exprimă veniturile guvernamentale (bugetare).

1.6. Sistemul informaţional al activităţii previzionale. Logica elaborării previziunilor macroeconomice şi sistemul cibernetic al economiei naţionale

şi sistemul cibernetic al economiei naţionale Previzionarea activităţii economico - sociale implică

Previzionarea activităţii economico-sociale implică existenţa şi utilizarea unui sistem informaţional adecvat. Sistemul informaţional al activităţii previzionale (SIAP) reprezintă totalitatea operaţiunilor de culegere, înregistrare, transmitere, prelucrare şi stocare a informaţiilor obţinute prin utilizarea unor procedee, metode, mijloace şi tehnici specifice, în vederea furnizării informaţiilor necesare desfăşurării activităţii previzionale la toate nivelurile economiei naţionale. SIAP constituie un subsistem al sistemului informaţional al conducerii economico-sociale.

Obiectivele imediate ale oricărui SIAP sunt următoarele:

satisfacerea activităţii previzionale cu informaţii necesare pe toate treptele organizatorice;

asigurarea unei calităţi superioare a informaţiilor;

reducerea timpului de răspuns al SIAP;

obţinerea unei eficiente ridicate a sistemului.

Între metodologia previzională şi SIAP există o legătură organică. Informaţiile furnizate de către SIAP sunt prelucrate cu ajutorul sistemului informatic al activităţii previzionale.

sistemului informatic al activităţii previzionale . Sistemul informatic al activităţii previzionale este un

Sistemul informatic al activităţii previzionale este un sistem tehnic de prelucrare electronică a informaţiilor cu ajutorul unor echipamente, algoritmi, metodologii, baze de date şi programe de utilizare, care permit satisfacerea cerinţelor SIAP.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Fluxurile informaţionale de bază ale unui sistem informaţional sunt redate în figura1.7. În această figură, obţinerea unui volum nesatisfăcător de informaţii sau a unor informaţii inferioare calitativ determină realizarea unui proces de feed-back pentru reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor.

reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile
reiniţializarea secvenţei de culegere a informaţiilor. Figura 1-7. Schema SIAP În situaţia în care informaţiile

Figura 1-7. Schema SIAP

În situaţia în care informaţiile obţinute de către factorul decizional sunt acceptate calitativ şi ca volum, procesul economic analizat poate fi influenţat de către conducerea economică operativă.

SIAP prezintă două categorii de fluxuri informaţionale:

fluxuri verticale;

fluxuri orizontale.

 fluxuri verticale ;  fluxuri orizontale . Fluxurile verticale evidenţiază circulaţia

Fluxurile verticale evidenţiază circulaţia informaţiilor între agenţii economici şi unităţile administrativ teritoriale, pe de o parte, şi organele centrale de sinteză, pe de altă parte. Fluxurile orizontale acoperă circulaţia informaţiilor între unităţi, organisme şi instituţii situate pe aceeaşi treaptă organizatorică.

instituţii situate pe aceeaşi treaptă organizatorică. Sarcina de lucru 8 Explică fluxurile informaționale din

Sarcina de lucru 8

Explică fluxurile informaționale din cadrul SIAP utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp. 56-59.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației A cademice Danubius, Galați, pp. 56

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. tutoriale.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

1.6.1. Sistemul de indicatori previzionali

de previziune 1.6.1. Sistemul de indicatori previzionali Componenta esenţială a SIAP o constituie sistemul de

Componenta esenţială a SIAP o constituie sistemul de indicatori. Indicatorii reprezintă expresii numerice, relative sau absolute, care permit cuantificarea efectelor activităţii economice. Cu ajutorul indicatorilor economici se poate asigura urmărirea şi controlul utilizării eficiente a resurselor disponibile la un moment dat.

Sistemul de indicatori economici prezintă următoarele funcţii::

reflectarea cât mai exactă a activităţii economico-sociale previzionale;

măsurarea fidelă a fenomenelor şi proceselor economico-sociale;

corelarea laturilor procesului reproducţiei lărgite;

stimularea agenţilor economici în direcţia creşterii calităţii şi a eficienţei activităţii desfăşurate de către aceştia;

controlul asupra desfăşurării activităţii economico-sociale.

Gruparea indicatorilor economici se realizează în conformitate cu figura 1.8.

economici se realizea ză în conformitate cu figura 1.8. Exemplu: Indicatorii resurselor primare se referă la

Exemplu:

Indicatorii resurselor primare se referă la populaţie, resursele naturale şi la mediul ambiant. Ca indicatori ai producţiei menţionăm: produsul naţional brut, produsul naţional net, cheltuielile materiale, venitul naţional.

Indicatorii repartiţiei se referă la constituirea veniturilor primare şi a celor finale, în timp ce indicatorii cererii finale vizează cheltuielile personale de consum, comenzile de stat, investiţiile şi exportul net.

Ca indicatori ai rezultatelor finale ale producţiei, menţionăm evoluţia nivelului de trai şi creşterea avuţiei naţionale.

Indicatorii cantitativi se referă la PNB, populaţia ocupată, valoarea adăugată sau cererea finală.

Indicatorii calitativi se împart în patru categorii:

indicatori calitativ economici: productivitatea, diminuarea costurilor, rata profitului etc;

indicatori tehnico-economici: gradul de electrificare, mecanizare, automatizare;

indicatori ai utilizării capitalului: gradul de folosire a utilajelor, consumurile specifice;

indicatori ai calităţii produselor.

Indicatorii factorului muncă se referă la: sex, vârstă, calificare.

Indicatorii fluctuaţiilor ciclice cuprind: indicatori reprezentativi, compuşi şi generali ai afacerilor.

Indicatorii reprezentativi sunt: nivelul producţiilor de fier şi de oţel, nivelul plăţilor şi al debitelor bancare, volumul transporturilor pe calea ferată, producţiile de energie electrică, hârtie de ambalaj, cărbune, automobile.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Indicatorii compuşi evidenţiază: numărul de angajaţi în firme (determinat pe baza unui eşantion reprezentativ), valoarea plăţilor aferente factorului muncă, modificarea numărului de ore lucrate, volumul producţiei industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile).

industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici
industriale şi PNB în preţuri constante (comparabile). Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici

Figura 1-8. Criteriile de grupare a indicatorilor economici

Indicatorii generali ai afacerilor se împart în patru categorii:

activităţii de afaceri: rezultă din mişcarea combinată a zece serii

individuale de date referitoare la: producţiile de oţel, zinc, ţiţei şi energie electrică, volumul construcţiilor noi, consumul de bumbac, gradul de ocupare a factorului muncă neagricol, volumul activităţilor de transport, debitele bancare şi volumul veniturilor cu amănuntul;

de avertizare: numărul mediu de ore lucrate săptămânal, noi

înregistrări ale cazurilor de şomaj, formarea netă de noi întreprinderi,

volumul comenzilor de bunuri de folosinţă îndelungată, contracte şi

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

comenzi pentru firme şi echipamente, volumul construcţiilor de clădiri civile şi de locuinţe, modificarea inventarului, preţurile materialelor

industriale şi ale stocării, nivelul profiturilor, modificările apărute în datoria consumatorului, evoluţia raportului dintre preţul şi costul factorului muncă;

indicatori de coincidenţă: gradul de ocupare a factorului muncă,

rata şomajului, PNB în preţuri curente şi constante, nivelul producţiei industriale, venituri personale, volumul vânzărilor prin comerţ de

produse manufacturate, precum şi volumul vânzărilor cu amănuntul;

indicatori de întârziere: rata şomajului pe termen lung, investiţii în

firme şi în echipamente, inventarul de afaceri al firmelor productive şi comerciale, costul unitar al factorului muncă, valoarea împrumuturilor industriale şi comerciale, rata dobânzii bancare.

Prezentarea succintă a acestor categorii de indicatori economici evide nţiază, o dată în plus, complexitatea analizelor pe care trebuie să le realizeze previziunea evidenţiază, o dată în plus, complexitatea analizelor pe care trebuie să le realizeze previziunea macroeconomică.

care trebuie să le realizeze previziunea macroeconomică. Sarcina de lucru 9 Explică ce categorie de indicatori
care trebuie să le realizeze previziunea macroeconomică. Sarcina de lucru 9 Explică ce categorie de indicatori

Sarcina de lucru 9

Explică ce categorie de indicatori economici consideri a fi cea mai importantă pentru activitatea de previzionare la nivel macroeconomic utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și

orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp. 59-

63.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp. 59 -

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale.

1.6.2. Algoritmul elaborării prognozelor macroeconomice

1.6.2. Algoritmul elaborării prognozelor macroeconomice Logica elaborării şi fundamentării previziunilor

Logica elaborării şi fundamentării previziunilor macroeconomice indică prezenţa trinomului diagnoză-prognoză-plan (program). Diagnoza reprezintă o analiză complexă, cu caracter retrospectiv, privind mersul vieţii economico-sociale, din perioada precedentă, până în momentul în care începe perioada care face obiectul previzionării. Diagnoza utilizează atât informaţii statistice cât şi date preliminate. Diagnoza evidenţiază atât aspecte cantitative cât şi calitative, pozitive (a căror acţiune este încurajată şi în viitor) sau negative (a căror acţiune poate fi descurajată).

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

În plus, diagnoza realizează raporturi cauzate între situaţii şi tendinţe.

Din punctul de vedere al orizontului de timp, diagnoza apare ca în figura următoare:

de timp, diagnoza apare ca în figura următoare: Figura 1-9. Timpul în accepţiunea previzională Conform

Figura 1-9. Timpul în accepţiunea previzională

Conform figurii 1.9., orizontul de timp 0T poate fi divizat în trei perioade:

0→(t-n): perioada pentru care există informaţii statistice; este momentul de începere a elaborării diagnozei;

(t-n)→t: reprezintă viitorul imediat, pentru care se utilizează serii de date preliminate;

t→T: perioada de previziune.

Algoritmul elaborării prognozei implică parcurgerea următoarelor etape:

interpretarea şi valorificarea informaţiilor furnizate de diagnoză;

elaborarea unor studii şi prognoze prioritare;

elaborarea macroprognozei preliminare;

elaborarea prognozelor parţiale (sectoriale);

elaborarea macroprognozei finale.

(sectoriale);  elaborarea macroprognozei finale. Interpretarea şi valorificarea informaţiilor furnizate de
(sectoriale);  elaborarea macroprognozei finale. Interpretarea şi valorificarea informaţiilor furnizate de

Interpretarea şi valorificarea informaţiilor furnizate de diagnoză se referă la:

stabilirea structurii economiei la momentul t, descifrarea tendinţelor de durată care s-au conturat şi măsurarea factorilor favorizanţi sau nu. Studiile prospective şi prognozele prioritare urmăresc corectarea tendinţei conturate cu modificările apărute în evoluţia ciclului afacerilor, cu conjunctura internaţională şi cu alţi factori (materiali, sociali, tehnici). Prognozele prioritare se referă la: resursele umane şi naturale, evoluţia activităţii de cercetare ştiinţifică şi de dezvoltare tehnologică, conjunctura economică şi politică internaţională, evoluţia ecosistemului şi a calităţii vieţii.

Macroprognoza preliminară se realizează după o schemă simplificată a economiei naţionale, pe baza următorilor indicatori: PIB, consumul final, exportul net, soldul balanţei de plăţi externe şi rezervele valutare. Prognozele parţiale (sectoriale) se obţin prin extrapolări şi interpolări, scenarii, modele, comparaţii internaţionale şi consultarea experţilor. Aceste prognoze vizează domenii (ramuri, grupe de produse, produse), probleme de structură (şomaj, investiţii), dezvoltarea la nivel regional. Macroprognoza finală permite radiografierea evoluţiei macroeconomice pe baza unor indicatori agregaţi la nivel macro (PNB, PIB, VN) sau pe probleme de sinteză. Ea analizează contribuţia factorilor de producţie la creşterea economică, utilizarea PIB pe destinaţii, schimbările structurale previzibile în economie, evoluţia ecosistemului etc.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Tot pe baza acestei prognoze se realizează şi comparaţiile internaţionale. Macroprognoza finală se elaborează în 6÷10 variante, dintre care, în funcţie de necesităţi, se alege varianta optimală.

Elaborarea

planurilor

și

programelor

implică

parcurgerea

următorului

algoritm:

stabilirea principalelor obiective de politică economico-socială pentru perioada de previziune;

elaborarea unei schiţe a dezvoltării fundamentată pe cea mai convenabilă variantă de macroprognoza finală (din cele 6+10 realizate);

stabilirea comenzilor de stat, a achiziţiilor guvernamentale şi a convenţiilor regionale sub forma unor prevederi ferme;

proiectarea unor structuri eficiente pe toate sectoarele de activitate;

elaborarea efectivă a proiectului de plan;

dezbaterea proiectului de plan în parlament şi eventuala sa amendare;

informarea mass-media în legătură cu îndeplinirea fiecărui obiectiv planificat.

În funcţie de orizontul temporal, previziunile macroeconomice pot fi:

pe termen lung (strategic);

pe termen mediu (3÷7 ani);

curente (anuale).

1.6.3. Sistemul de indicatori previzionali în contextul sistemului contabilităţii naţionale

în contextul sistemului contabilităţii naţionale Contabilitatea naţională evidenţiază acel sistem de

Contabilitatea naţională evidenţiază acel sistem de conturi care reflectă cantitativ fluxurile materiale şi financiare, precum şi conexiunile dintre ele în scopul analizei proceselor economice, într-o anumită perioadă de timp.

Indicatorii, care reflectă acţiunile agenţilor economici, caracterizează trei tipuri de operaţiuni:

operaţiuni care au ca obiect bunurile;

operaţiuni de repartizare;

operaţiuni financiare.

operaţiuni de repartizare ;  operaţiuni financiare . Exemplu: Operaţiunile care au ca obiect bunurile cuprind:

Exemplu:

Operaţiunile care au ca obiect bunurile cuprind: producţia, consumul, investiţiile, tranzacţiile comerciale etc. Aceste operaţiuni sunt evidenţiate cu ajutorul a doi indicatori:

valoarea adăugată (Vad): calculată ca diferenţă între valoarea bunurilor produse şi cea a bunurilor consumate pentru obţinerea primelor; produsul intern brut (PIB): calculat ca diferenţă între valoarea adăugată la nivel macroeconomic, valoarea tranzacţiilor financiare pure şi a tranzacţiilor second-hand.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Exemplu: Operaţiunile de repartizare vizează salarii,
indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Exemplu: Operaţiunile de repartizare vizează salarii,
indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Exemplu: Operaţiunile de repartizare vizează salarii,
indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Exemplu: Operaţiunile de repartizare vizează salarii,

Exemplu:

Operaţiunile de repartizare vizează salarii, impozite, dobânzi, venituri distribuite etc. şi sunt evidenţiate tot cu ajutorul a doi indicatori:

transferurile curente: constau în redistribuirea valorii adăugate între sectoare, pentru a forma veniturile fiecăruia;

transferuri de capital: sub forma unor ajutoare pentru investiţii.

Exemplu:

Operaţiunile financiare utilizează trei instrumente: tabloul economic de ansamblu pentru operaţii de repartiţie, tabloul input-output pentru operaţiile care au ca obiect bunuri şi tabloul operaţiilor financiare.

Sarcina de lucru 10

Explică rolul trinomului diagnoză-ptognoză-planuri/programe în realizarea previziunilor macroeconomice utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp. 69-73.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației A cademice Danubius, Galați, pp. 69

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale.

Tabloul economic de ansamblu pentru operaţiile de repartiţie apare conform figurii următoare:

de repartiţie apare conform figurii următoare: Figura 1-10. Tabloul economic de ansamblu Previziuni

Figura 1-10. Tabloul economic de ansamblu

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Tabloul input-output pentru operaţii care au ca obiect bunuri utilizează clasificarea pe ramuri ale economiei. El caracterizează numeric relaţiile dintre ramuri în procesele care caracterizează traseul producţie-consum. Schema tabloului input-output este următoarea:

-consum. Schema tabloului input- output este următoarea: Figura 1-11. Tabloul input-output Tabloul input- output
-consum. Schema tabloului input- output este următoarea: Figura 1-11. Tabloul input-output Tabloul input- output

Figura 1-11. Tabloul input-output

Tabloul input-output furnizează conturile de producţie şi de exploatare ale diferitelor ramuri. Pe baza acestui tabel se pot determina indicatori macroeconomici pertinenţi, precum: PIB sau PNB. PIB, de exemplu, se poate calcula pe baza însumării elementelor de venit sau de cheltuieli, conform formulelor cunoscute, şi anume:

PIB = Cons p + Invb p + Ag + Exp n sau PIB = Am + S + R + D + Pr + (I i - S v ) PNB se determină ca:

PNB = PIB + P E P i în care: P E - producţia brută obţinută de agenţii economici naţionali în terţe ţări; P i - producţia brută obţinută de agenţii economici străini în ţara analizată.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Tabloul operaţiilor financiare: corelează cele nouă grupe de operaţii cu cele două categorii nete de fluxuri: de creanţe şi de datorii.

categorii nete de fluxuri: de creanţe şi de datorii . Figura 1-12. Tabloul operațiunilor financiare Acest

Figura 1-12. Tabloul operațiunilor financiare

Acest tablou evidenţiază totalitatea fluxurilor de repartiţie şi toate tranzacţiile care au ca obiect bunurile materiale şi serviciile din economia analizată.

1.6.4. Sistemul de indicatori previzionali în contextul sistemului contabilităţii naţionale

în contextul sistemului contabilităţii naţionale Economia naţională este abordată, în teorie şi în

Economia naţională este abordată, în teorie şi în practica economică, pe

baza utilizării noţiunii de sistem. Sistemul economic evidenţiază totalitatea elementelor (subsistemelor) intercondiţionate, având fiecare propriile legi şi funcţionând ca un întreg, în vederea realizării unor obiective. Elementele sistemului reprezintă părţi nedivizate mai departe, pentru a fi supuse analizei. În timpul funcţionării sistemului, între elemente apar intercondiţionări (conexiuni), care pot fi:

cauzale

de coordonare

de subordonare.

Prin introducerea noţiunii de sistem cibernetic, input-urile şi output-urile

informaţionale sunt observabile şi controlabile, permiţând realizarea procesului de conducere macroeconomică.

În accepţiunea de sistem cibernetic, economia naţională prezintă o structură, o stare, o transformare, un input, un output, un comportament şi o funcţie. Structura sistemului (S) este evidenţiată de mulţimea elementelor (ξ) şi a conexiunilor sale (ζ ), conform relaţiei: ζ (S) = ξ (S) , ζ (S)

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune Sarcina de lucru 11 Explică de ce este utilă abordarea

Sarcina de lucru 11

Explică de ce este utilă abordarea economie naționale din prisma unui sistem cibernetic utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp. 79-85.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației A cademice Danubius, Galați, pp. 79

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. tutoriale.

Comportarea oricărui sistem depinde de structura sa, iar interacţiunea structură-funcţie este dialectică.

iar interacţiunea structură - funcţie este dialectică. Exemplu: Starea sistemului exprimă nivelul mărimilor care

Exemplu:

Starea sistemului exprimă nivelul mărimilor care caracterizează structura sistemului S la un moment dat. Transformarea reprezintă trecerea sistemului de la o stare la alta şi, implicit, de la o structură la alta. Input-ul este efectul conexiunii sistem analizat -mediu ambiant şi marchează acţiunea mediului asupra sistemului. Output-ul este tot un efect al conexiunii sistem analizat - mediu ambiant, dar abordează acţiunea sistemului asupra mediului. Comportamentul sistemului reprezintă întreaga gamă de acţiuni pe care le întreprinde sistemul analizat, care-şi găsesc concretizarea în modificarea output-urilor, ca reacţie la schimbarea input-urilor, în vederea realizării funcţiei sale. Comportamentul sistemului poate fi:

comportament intern: evidenţiază modul concret de modificare a componentelor vectorului de stare (X t ) sub acţiunea input-urilor, precum şi modul de utilizare a acestor componente în spaţiul vectorilor de intrare (U). Comportamentul intern poate fi definit de o funcţie deforma f:T T X   → U; = {γ : T → U}, în care: T - timpul; X - spaţiul stărilor; U - spaţiul vectorilor de intrare.

Vectorul de stare al sistemului S, la un moment t, va fi:

x(t) = f[t,δ,x(δ),γ[δ,t)] în care: γ[δ,t) - suma fluxurilor de intrare; t, δ - două momente în timp aparţinând celor două intervale T.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

comportamentul extern: constă în transformarea fluxurilor de intrare în fluxuri de ieşire. Comportamentul extern poate fi definit de următoarea funcţie: g: T T X   → Ψ, în care: Ψ - spaţiul fluxurilor de ieşire. Intensitatea fluxurilor de ieşire, corespunzătoare unor fluxuri de intrare γ[δ,t), va fi: y(t) = g[t,δ,x(δ),γ[δ,t)] comportamentul de ansamblu al sistemului: este caracterizat de mulţimile: {f(t),g(t)} tT , U şi Ψ.

Argumentele celor două funcţii care caracterizează comportamentele intern şi extern sunt identice deoarece:

ambele se referă la acelaşi sistem macroeconomic

ambele se referă la aceleaşi două momente de timp (t şi δ)

în condiţiile în care momentul iniţial de analiză a comportamentului este

δ, ambele stări vor fi de forma x(δ) fluxurile de intrare şi de ieşire γ[δ,t), sunt evidenţiate cu paranteză dreaptă în partea stângă deoarece δ este momentul iniţial - parcurs - de analiza economică.

Funcţia sistemului cibernetic al economiei naţionale este aceea de maximizare a unui indicator macro: PNB, PIB sau VN. Abordarea macroeconomică din perspectiva sistemelor cibernetice, permite analiza autoreglării economiei naţionale, prin intermediul pieţei. Schema simplificată a unui sistem cu autoreglare este asemănătoare cu aceea din figura următoare.

este asemănătoare cu aceea din figura următoare. Figura 1-13. Schema sistemului cu autoreglare În cazul

Figura 1-13. Schema sistemului cu autoreglare

În cazul economiei naţionale, obiectul condus va fi economia ţării analizate. Input-urile (U) sunt formate din resursele atrase în activitatea economică (factor muncă, resurse naturale, capital), în timp ce output-urile reprezintă bunurile materiale şi serviciile produse de respectiva economie. Elementul de reglare (R) îl constituie factorii decizionali la nivel macroeconomic. Operatorul de reglare (T R ) exprimă pârghiile economico-

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

financiare de intervenţie la nivel macroeconomic, în timp ce operatorul de intrare (T O ) evidenţiază modificarea input-urilor ca efect al măsurilor de politică economică. Din punct de vedere operaţionale, variabila de ieşire (Y) se

compară cu nivelul dorit (Y ). Criteriul optimal este obţinut atunci când diferenţa dintre valorile celor doi indicatori este minimă:

Y Y Y 0

Cu ajutorul schemei simplificate a unui sistem cu

determina formula fundamentală a teoriei reglării, pe baza următoarelor considerente:

autoreglare se poate

conform principiului "black-box", output-urile sistemului (Y) depind de valoarea input-urilor (U) şi de operatorul de intrare (T 0 ):

Y = T 0 · U

analog: ΔU = T R · Y

înlocuind în prima relaţie, input-ul iniţial (U) cu noul input (ΔU+U), obţinem:

T U

1 T T

0

R

Y

T

0

(

U



U

)

T U

0

T T Y

0

R

Y  T 0 ( U  U )  T U 0  T T
Y  T 0 ( U  U )  T U 0  T T

Y

0

Această ultimă relaţie reprezintă formula fundamentală a teoriei reglării. Pe baza acestor elemente, se poate realiza schema simplificată a echilibrului macroeconomic.

schema simplificată a echilibrului macroeconomic . Figura 1-14. Schema simplificată a echilibrului Realizarea

Figura 1-14. Schema simplificată a echilibrului

Realizarea acestei scheme se fundamentează pe două elemente: evoluţia populaţiei active şi evoluţia macroeconomică.

Romeo-Victor Ionescu & Marchis Gabriela Activitatea previzională, sistemul conturilor naționale, indicatorii macroeconomici şi metodele de previziune

Populaţia activă influenţează nivelul resurselor de muncă manifestate pe piaţa factorului muncă sub formă de ofertă. Această ofertă depinde şi de flexibilitatea activităţii economice. Cealaltă componentă a pieţei factorului muncă - cererea - este dimensionată în funcţie de evoluţia macroeconomică. Realizarea echilibrului dinamic dintre cerere şi ofertă, pe piaţa muncii, permite declanşarea activităţilor economice, sub forma unei cereri de bunuri materiale şi de servicii. Această cerere nu poate fi satisfăcută decât prin intermediul producţiei. Producţia, la rândul ei, necesită preţuri de producţie care, în marea lor majoritate, se obţin pe baza proceselor investiţionale. Întâlnirea cererii cu oferta pe piaţa bunurilor economice permite realizarea echilibrului dinamic şi pe această a doua piaţă.

echilibrului dinamic şi pe această a doua piaţă. Sarcina de lucru 12 Explică avantajele și limitele

Sarcina de lucru 12

Explică avantajele și limitele schemei simplificate a echilibrului macroeconomic utilizând ca bibliografie minimală Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice, Editura Fundației Academice Danubius, Galați, pp. 85-87.

Ionescu V.R. (2004) Previziuni și orientări economice , Editura Fundației A cademice Danubius, Galați, pp. 85

Sarcina de lucru va fi verificată şi notată de către tutore în cadrul întâlnirilor tutoriale. tutoriale.

1.6.5. Fluctuațiile ciclice și previziunile economice

1.6.5. Fluctuațiile ciclice și previziunile economice Ciclurile afacerilor evidenţiază acel tip de fluctuaţie

Ciclurile afacerilor evidenţiază acel tip de fluctuaţie oscilantă a activităţii economice a unei ţări în care agenţii economici sunt organizaţi, în marea lor majoritate, ca firme de afaceri. Ca tendinţă, un ciclu al afacerilor prezintă o

creştere,

de o expansiune a activităţii

economice. Pentru evidenţierea fluctuaţiilor ciclice pe fiecare perioadă

specifică, se utilizează un set de şapte indicatori reprezentativi:

urmată

de

o

scădere

şi

apoi,

produsul naţional brut în preţuri curente şi constante

volumul vânzărilor de bunuri

nivelul debitelor bancare

nivelul producţiei industriale

rata şomajului

evoluţia venitului personal

evoluţia preţurilor