Ministerul Educaiei Naionale COALA POSTLICEAL F.E.

G ,,EDUCATION FILIALA P-N LOCALITATEA PIATRA- NEAM,JUDEUL NEAM

PROIECT EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE Calificare profesionala: asistent medical generalist

Profesor indrumator: Istrati Aurelia

Absolvent: Lacovei Brandusa

[1]

Tema proiectului pentru examenul de absolvire Ingrijirea bolnavului cu Cezarian

[2]

Abrevieri
Resp T.A Temp App Ahc Hlg Vsh Tgo Tgp -

[3]

Motto:

ISTORIA OPERAIEI CEZARIENE N DECURSUL ANILOR ARAT CURAJ, DRAM I DECEPIE CA UN FUNDAL PENTRU LINITEA ZILELOR DE AZI.
(POIDEVIN)

[4]

Cuprins

Abrevieri..3 Motto4 Argument/ memoriu explicativ.................................................................6 Cap I Noiuni de anatomie i fiziologie a aparatului genital feminin....7 Cap II Noiuni de patologie n cezarian................................................17 Cap III Planuri de ingrijire.....................................................................22 Cazul 1.......................................................................................................22 Cazul 2.......................................................................................................35 Cazul 3.......................................................................................................47 Bibliografie...............................................................................................60

[5]

Argument
Instruirea clinic n spital mi-a plcut n toate seciile, dar impresionat n mod deosebit am fost n sala de natere. Acolo am considerat c naterea este un miracol si tot odat este cel mai frumos, cel mai nltor act fiziologic, acela al procreaiei(O.Rusu). Acolo am vzut ce nseamn cu adevrat echipa medico - sanitar, nelegerea, coordonarea interveniilor, innd cont c rspunderea este pentru dou viei. Dei mi-am dat seama c responsabilitatea ce mi-o asum este foarte mare, cele spuse mai sus m-au convins s tratez n lucrarea mea ngrijirea pacientei cu operaie cezarian. Care femeie nu este plin de mndrie privind copilul nou venit pe lume, o fiin att de desvrit, care nu este sublim prin ceea ce este, ci mai ales prin ceea ce poate deveni. Dup natere femeia capt un el precis i anume acela de a crete i proteja noua fiin i ntreaga ei via personal va fi marcat, pn la sfrit de acest eveniment. n faa omului care tremur de durere i spaima morii, n faa mamei care se sfie pentru copil, s tii s rmi ceea ce trebuie s fi: omul cinstei, tiinei i omul de caracter, care nu se gndete dect la binele care poate s -l fac i nicidecum la folosul pe care-l poate avea. Viaa omului nainte de orice.

[6]

CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL FEMININ
Reproducerea este o caracteristic fundamental a oricrei fiine i se realizeaz prin participarea a dou organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundrii gametului feminin (ovul) de ctre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaz n cavitatea uterin, unde continu s creasc i s se dezvolte pn ce ftul devenit viabil este expulzat din uter prin actul naterii. Diferenierea sexual este prezent nc din momentul fecundrii oului, dar diferenierea intersexual somatopsihica are loc lent n timpul copilriei i se realizeaz dup pubertate c urmare a activitilor gonadelor. n copilrie, hormonii sexuali secretai n cantiti reduse contribuie, mpreun cu ceilali hormoni, la creterea i dezvoltarea armonioas a organism ului, iar dup pubertate, aceti hormoni secretai n cantiti crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, ntrein funcia sexual. Organizarea morfo-funcional a sistemului reproductor la ambele sexe este extrem de complex, gonadele avnd att funcia de a produce gamei (ovule i spermatozoizi) ct i pe cea de a secret hormoni sexuali, care prin diferitele lor activiti asupra organelor genitale i asupra ntregului organism, asigur condiii optime pentru reproducere. Aparatul genital feminin este format dintr-o parte extern - vulv - i un grup de organe interne localizate n pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) i ovarele. Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital. Evoluia i starea morfologic a organelor genitale sunt n strns interdependen cu starea hormonal, diferit n fiecare din perioadele de dezvoltare. VULV o reprezint deschiderea n afar organelor genitale . Este constituit din: - muntele lui Venus - labiile mari - labiile mici a clitorisul; - himenul; - glandele Bertholin - glandele Skene;
[7]

- bulbii vestibulari; - glandele anexe regionale - perineul . La nivelul vulvei se afl i orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene. Muntele lui Venus : Regiunea anatomic dinaintea simfizei puluiene, acoperit, de la pubertate cu pr. Este bogat n esut grsos, fibroconjuctiv, oferindu -i un relief uor proeminent i o consisten moale de perinita. Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare i esut grsos i conjunctiv. Ele sunt acoperite pe faa extern de piele, iar pe partea intern de o mucoas prevzut cu un epiteliu pavimentos. Prezint foliculi polisebaceici pe faa extern i glande sudoripare a cror funcie debuteaz la pubertate. Anatomic se unesc i formeaz comisur anterioar, extremitile posterioare se unesc, la fel ntre ele i formeaz comisur posterioar (furculia). Conin un bogat plex venos care n cazuri de traumatisme produce hemoragie profuz i hematoame extinse. Labiile mici : Sunt formate din esut conjunctiv i fibre musculare, printre care se gsesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoas prevzut cu un epiteliu pavimentos. Prezint glande sebacee i eventual glande sudoripare. Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernoi, separai printr -un sept incomplet. Se termin cu o extremitate proeminent denumit gland, prevzut cu un fren . Himenul: Oblitereaz parial orificiul vaginal i este format din esut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos. Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele dou lauri ale extremitii inferioare a vaginului n grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alctuite din lobi formai la rndul lor din acini glandulari cu funcie muco -secretorie. Glandele Skene : Sunt aezate parauretral i se deschid pe prile laterale ale orificiului uretral . Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate. Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali i profunzi i de ganglionii femurali superficiali i profunzi . Perineul : Este o formaiune musculo-aponevrotica, care nchide n jos excavaia osoas a bazinului.

[8]

Organele genitale externe :

Organele genitale interne : Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit n sensul antero-posterior. Vaginul are rol n copulaie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal a trecerea ftului i anexele sale n timpul naterii. Datorit elasticitii are posibilitatea de a se deschide n special n cursul naterii, cnd pereii si pot veni n contact cu pereii bazinului, pentru c dup aceea s revin la dimensiunile obinuite. La femeile n vrsta naintat vaginul i pierde supleea transformndu -se intrun conduct foarte rigid. Vaginul are o direcie oblic de sus n jos i dinapoi, nainte avnd o lungime aproximativ de 12 cm i diametrul de 2 cm . n drumul sau oblic, strbate o serie de planuri musculare care nchid bazinul n partea de jos a trunchiului. Muchii din aceast regiune denumit perineu sunt susintorii vaginului i n bun parte a tuturor organelor bazinului. Vaginul n partea de sus se continu cu colul uterin iar n partea de jos se deschide n vulv. n partea dinapoi vine n raport cu rectul, iar n parte dinainte n raport cu vezic i uretr.

[9]

UTERUL Este organul n care nideaza i se dezvolt produsul de concepie i care produce expulzia acestuia dup dezvoltarea la termen. Este situat n regiunea pelvian, pe linia median i reprezint raporturi anatomice : anterior cu vezica urinara; posterior cu rectul; inferior se continua cu vaginul; superior cu organele intestinale si colonul - lateral cu ligamentele largi.

Uterul este un organ cavitar, care msoar la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baz i 3 cm n poriunea medie a colului i un diametru antero-posterior de 2,5 - 3 cm. Este format din trei poriuni: corpul, istmul i colul . Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior cruia i se descriu dou fee i dou margini. Fa anterioar - uor convex este acoperit de peritoneu pn la istm, unde acesta se reflect pe vezic formnd fundul de sac vezico-uterin. Fa posterioar mai convex, cu o creast median este acoperit de peritoneu care coboar pe istm i pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflect pe rect formnd fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.

Marginea superioar sau fundul uterului este ngroat i rotunjit, concav sau rectilinie la fetie i net convex la multipare. Prin intermediul peritonelui este n contact cu ansele intestinale i colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continu cu istmul tubar i sunt sediul de inserie al ligamentelor rotunde i utero -tubare. ISTMUL - continu corpul uterin i reprezint o zon retractil a acestuia . COLUL UTERIN - este mai ngust i mai puin voluminos dect corpul i are form unui butoia cu dou fee convexe i dou margini groase i rotunjite. Vaginul se insera pe col dup o linie oblic ce urc posterior, inseria s diviznd colul n poriune supra i subvagi nala.

[10]

Poriunea supravaginala vine anterior n contact cu peretele postero -inferior al vezicii prin intermediul unui esut celular puin dens, care decoleaz uor pe linia median. Fa posterioar, acoperit de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Poriunea vaginal a colului este delimitat de suprafaa de inserie a vaginului ce se face pe o nlime de 0,5 cm i este la nivelul unirii treimei superioare cu dou treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioar. Poriunea intravaginal proemina n vagin c un con cu vrful rotunjit i centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau n fant transversal ngust, fant care la multipare se lungete pn la 1,5 cm.Colul este separat de pereii vaginului pr in cele patru funduri de sac. Mijoacele de fixare i susinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin: ligamente largi; ligamente rotunde; ligamente utero-sacrate.

Ligamentele largi se prezint ca dou repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la pereii excavaiei pelviene . Faa anterioar este ridicat de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul uterin se ndreapt antero -posterior determinnd formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoi se angajeaz n canalul inghinal, terminndu -se prin numeroase fascicule fibroase n esutul celulo-grsos al muntelui lui Venus i al labiilor mari .

[11]

Faa posterioar a ligamentului este ridicat n poriunea mijlocie de ctre ovar i ligamentele utero i tubo-ovariene formnd aripioara posterioar . Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm n plan sagital reprezint hilul principal prin care penetreaz vasele i nervii uterului i vaginului. esutul celular din partea inferioar a ligamentului alctuiete parametrele. Ligamente utero-sacrate Sunt dou fascicole conjunctivo -musculare, pornind de la faa posterioar a regiunii cervico-istmice ndreptndu-se postero-superior la sacru pn la nivelul celei de a dou sau a primei guri sacrate. Sunt alctuite din fibre musculare netede (muchiul recto -uterin), esut conjunctiv condensat i fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevrata susinere a uterului o realizeaz perineul prin intermediul pereilor vaginali. Vascularizaia i inervaia: Artera uterin ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent n trunchi comun cu arter ombilicala la nivelul festei ovariene. Arter ovariana trimite un ram terminal care ptrunde prin ligamentul utero -ovarian, se anastomozeaz cu uterina participnd la irigarea uterului. Venele uterului se formeaz din toate tunicile i conflueaz ntr -un sistem de sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De l a aceast se formeaz marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sngele dreneaz prin venele tubare i ovariene n ven ovariana. n jos, se formeaz venele uterine ce se vrsa n venele iliace interne. O mic parte din sngele venos urmeaz calea ligamentului rotund. Limfaticele Pornite din endometru i miometru, formeaz sub seros o bogat reea mai abunden posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaz calea ligamentului rotund i ajuns n ganglionii inghinali superficiali, iar alt prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului mpreun cu alte pri inferioare ale corpului i superioare a vaginului colecteaz la nivelul a trei staii ganglionare. Este format din ganglionul arterei uterine i ganglionul obturator iliac intern i extern . Este format din ganglionii iliaci primitivi i laterosocrati . Este format din ganglionii lombo-aortici.

[12]

Inervaia Inervaia uterului este asigurat de plexul utero -vaginal, emanaie a plexului hipogastric inferior cu predominenta simpatic. Trompele uterine Sau salpingele sunt cele dou conducte musculo -membranoase situate n partea superioar a ligamentelor largi. Ele se ntind de la coarnele uterine pn la faa superioar a ovarelor. La nivelul trompei are loc ntlnirea ovulului cu spermatozoizii i constituirea iniial a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 4 cm pana la 6 8 cm, in partea terminala. Fiecare tromp prezint 4 pri : Partea interstiial situat n grosimea peretelui uterin. Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm. Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.

Ovarele Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexual feminin, cu funcie endocrin i n acelai timp productoare a ovulelor.
[13]

Sunt situate n cavitatea n cavitatea pelvian, pe peretele sau posterior. Au o form ovoidal, cu diametru longitudinal de 3 cm, limea de 2 cm i grosimea de 1 cm. Suprafaa este neted pn la pubertate, iar dup aceea uor neregulate. Faa superioar a ovarelor este n raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gsete pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian i lombo-ovarian, precum i prin mezo -ovarian. Arterele ovarului provin din arcad vasculara format din arter ovarian cu o ramur a arterei uterine i din care se desprind 10 - 12 arteriole care ptrund n ovar la nivelul hilulu Funcii ovariene Ovarul, gonad feminin are funcia de a form i eliber n fiecare luna un ovul i de a secret hormonii care favorizeaz fecundarea ovulului i pregtesc organismul feminin pentru graviditate. Ovogeneza const dintr-o serie de transformri pe care le sufer celula germinativa fuliculara (primordial) pn la stadiul de ovul matur. Celula germinativ primordial are un numr complet (diploid) de cromozomi (44 somatici i 2 sexuali XX). Ea se divide formnd ovogonii, iar prin diviziune mitotic a acestora rezult ovocitele de ordinul I. n momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din car e rezult o celul mare ovocitul I i primul globul polar. Ovocitul I este expulzat prin ruperea foliculului, n trompas uterin, unde are loc a dou diviziune, rezultnd preovulul, care nu se divid i devine oul fecundabilcu numrul de cromozomi redus la jumtate (22 + x) i al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter i dac nu a fost fecundat este eliminat cu secreiile uterine. Dac ovulul nu este fecundat, corpul galben n aproximativ a douzeci i patra zi a ciclului ncepe s degenereze, se cicatrizeaz. Dac ovulul a fost fecundat, corpul galben persist, are o activitate endocrina intens n primul trimestru al sarcinii. Secreia de hormoni ovarieni Const din estrogen i progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizai de celule foliculare n timpul maturrii foliculului, de celulele corpului galben, n timpul sarcinii de placent, iar n cantiti mai mici de ctre corticosuparenale i testiculi. Estrogenii acioneaz n primul rnd asupra organelor genitale feminine, stimulnd proliferarea m ucoasei i a musculaturii uterine. Progesteronul este secretat de ctre celulele corpului galben, de corticosuprarenale i n timpul sarcinii de ctre placent. Aciunile sale constau n modificarea secretorie a mucoasei uterine. Glanda mamar Este glanda pereche situat n regiunea antero -posterioar a toracelui, lateral de stern, la nivelul spaiului delimitat de coast a III -a i a IV-a, anterior muchiului pectoral i dinat. Poate prezena anomalii numerice n plus sau minus; anomalii de form sau volum. Dimensiunile sunt
[14]

de 12 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 12 cm si greutatea de aproximativ 150 200 grame. Consisten este format dar elastic. Tegumentele sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 25 mm, pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 12 orificii galactofore.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Menstruaia : consecina coloratiilor neuro -hormonale la femeie, este reprezentat de o hemoragie asociat cu necroz superficial a mucoasei uterine, care se produce ciclic, ncepnd cu pubertatea i sfrind cu menopauz, constituind expresia activitii genitale feminine. n realitate sunt mai multe cicluri, care converg i se condiioneaz reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin i endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar i ciclul genital. Ciclul endometrial: Modificri ciclice ale endometrului. Mucoasa uterin este divizat n dou straturi cu caracteristici anatomice i evolutive diferite: startul profund sau bazal, ce nu sufer nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, este format din partea profund a tubilor glandulari i a corionului. Stratul superficial, numit i funcional, care prezint importante modificri n cursul ciclului menstrual. Ciclul menstrual se poate mpari n 3 faze: proliferativ, secretorie i menstrual. Faza proliferativa Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ngustate rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se lrgete. n celule nu se mai gsesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 a 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat , sub influena mucoasei F.S.H. -ului se secret estrogeni cu aciune proliferativ asupra mucoasei . Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica) n cea de-a 15 - 17-a zi, la baz celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaz spre partea apical a celulei, pentru a excreta ctre ziua a 25 -a. n acest moment partea spicala a celulei se ncrca cu mucus. Arterele spiralate se difereniaz n zilele 25 27, tot acum strom se micoreaz n grosime prin resorbia edemului. Determinismul fazei secretorie este: L.H. - progesteron - faza secretorie.

[15]

Faza menstrual Dureaz n medie 4 zile. Stratul superficial msoar 8 10 cm n grosime i se elimin. Menstruaia apare c un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificrilor vasculare. n mod normal mucoas vaginal, la femei n plin activitate sexual are patru zone de celule care se modific n cursul ciclului menstrual. Acestea sunt: zona superficial; zona intermediar; zona parabazal; zona bazal.

n timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal crete i atinge maximum de dezvoltare nainte de evoluie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea i cele din zon intermediar, care se stratific i cresc n volum. Aceast cretere rezult din dezvoltarea celulelor i proliferarea lor. Coninutul celular n glicogen crete n aceast faz. Spre sfritul fazei estrogenice (avansat), straturile zonei superficial se multiplic (conificare). Ovulaia se caracterizeaz prin debutul modificrilor regresive care se manifest prin oprirea dezvoltrii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc i sunt eliminate n placarde. Faza estrogenic se caracterizeaz printr -o proliferare a celulelor i o cretere a acidofilei i aindicelui picnotic. Faza progesteronica se caracterizeaz prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza i se elimin n cantitate foarte mare. Ciclul mamar n cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificri morfofiziologice sub aciunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculin i progesteronul. Foliculin, n prima faz a ciclului ovarian determin hiperplazia esutului conjunctiv i a canalelor galacto -fore. n faz a dou sub aciunea progesteronului are loc dezvoltarea esutului lobulo -alveolar. n timpul sarcinii, sub aciunea foliculinei, glandele mamare se mresc i sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar n primele luni, va aprea colostrul . Mamelonul i areol se pigmenteaz mai intens. De asemenea, circulaia devine mai intens, venele superficiale se dilat i devin foarte evidente prin transpiraia pielii, constituind reeaua Haller. Dup natere, se declaneaz lactaia, n ziua a 3-a a 4-a datorit nceperii

[16]

secreiei de proladina, precum i datorit excitrii mamelonului prin actul suptului, intervenind i o cale neuroflexa.

CAPITOLUL II
NOIUNI DE PATOLOGIE N CEZARIAN

DEFINIIE Cezarian reprezint procedura chirurgical prin care copilul se nate n urm inciziei abdomenului i apoi a uterului. Dei exist cazuri n care se apeleaz la cezarian pentru a salv via mamei i copilului, exist i altele n care medicul sau femeia aleg cezarian pentru c este mai la ndemn, pe considerente de genul c elimin fric de natere sau o parte din problemele medicale caracteristice naterii pe cale vaginal.

[17]

n trecut, majoritatea femeilor care nteau prin cezarian mureau. Aceast operaie era varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre practicarea cezarianei dateaz din secolul XVI. Cu toate acestea, pn n secolele XVIII i XIX nu se putea vorbi despre supravieuirea celor doi: mam i copil, i aceast n special datorit infeciilor i hemoragiilor puternice ce apreau dup efectuarea operaiei. Abia din secolul XIX s -a apelat la coaserea uterului i abdomenului dup efectuarea unei cezariene .

Dei cezariana a devenit o cale de natere tot mai des ntlnit, cu riscul morii sczut (2%), acesta este nc mai mare dect n cazul naterii vaginale. Motivele pentru care cezariana are aceast rat a mortalitii, i cele pentru care pot apare multe complicaii dup aceea, se datoreaz procedurii chirurgicale, care include att incizia la nivelul abdomenului ct i cea la nivelul uterului.

ETIOPATOGENIE Operaia de cezarian este indicat cnd naterea vaginal pune la risc mama sau copilul. Nu toate condiiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei cezariene. Cezarian se indic cnd apare distocia, distressul fetal, prolaps de cordon, problem e ale placentei. n urmtoarele cazuri cezariana este mai sigur dect naterea vaginal att pentru mam ct i pentru ft:
[18]

travaliul nu progreseaz. Aceasta e cea mai frecvent cauz a practicrii operaiilor de cezarian. Travaliul poate fi ncetinit atunci cnd colul uterin nu este dilatat suficient, n ciud contraciilor puternice. Uneori capul bebeluului este prea mare pentru bazinul mamei (disproportie fetopelviana). monitorizarea cordul ftului indic un aport de snge redus. Dac ftul nu primete suficient snge sau dac ritmul sau cardiac este neregulat, obstetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei. prezentarea proast a ftului. Angajarea ftului prin filiera pelvigenitala (canalul naterii) cu picioarele sau cu ezutul naintea capului necesit operaia de cezariena pentru a reduce riscul complicaiilor. Cezariana este de asemenea obligatorie n cazul prezentatiei transversale a ftului. sarcina multipl (gemeni, tripleti). n cazul sarcinilor multiple, unul sau mai muli copii au o poziie anormal n uter. n aceast situaie, naterea prin cezarian este mai sigur dect naterea vaginal. atunci cnd placenta se desprinde de peretele uterului naintea nceperii travaliului (placent abruptio) sau cnd placenta acoper colul uterin (placent parevia) naterea prin cezarian este cea mai sigur opiune. cnd cordonul ombilical alunec prin colul uterin naintea ftului se recomand de regul practicarea cezarienei. unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri. atunci cnd mama sufer de o afeciune: diabet, boli cardiace, pulmonare, hipertensiune arterial, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru a reduce riscul complicaiilor. Dac nu se reuete inducerea travaliului, este necesar intervenia chirurgical. atunci cnd ftul prezint malformaii: nchiderea incomplet a coloanei vertebrale (spin bifid) sau acumularea excesiv de lichid cefalorahidian (hidrocefalie ). dac mama a mai suferit o cezarian nainte. n funcie de tipul de incizie practicat i de numeroi ali factori, se poate ncerca o natere vaginal dup cezarian.

Rata de mortalitate pentru cezarian i naterea vaginal continu s scad astzi. C i n toate tipurile de intervenie chirurgical pe abdomen, o cezarian este asociat cu riscuri de adeziuni postoperatorii, hernii incizionale i infecii de plag. Dac o cezarian este efectuat n situaii de urgen, riscul poate fi crescut datorit unor factori speciali. Stomacul pacientei poate s nu fie golit crescnd riscul de anestezie. Alte riscuri cuprind hemoragia sever i cefaleea postanestezica. O operaie cezarian este efectuat n unele cazuri din alte motive dect cele medicale. Motivele alegerii unei cezariene variaz ntre cele ale medicului, centrului medical i ale mamei.

[19]

n general, cnd medicul amintete cezarian, precizeaz c naterea vaginal este de preferat, dar c sunt cazuri n care cezariana este necesar . Sfatul medicului Se impune operaia de cezarian dac ftul are o poziionare nefireasc i dac gravida : are o cicatrice uterin anterioar cezarienei, pentru c exist riscul apariiei unor complicaii; are miopie accentuat (medie sau forte); sufer de boli de inim, ceea ce o mpiedic s fac efort mare ; a mai facut o cezariana.

Complicaiile i accidentele sarcinii.Sarcina extrauterin . Sarcina extrauterin este constituit prin nidarea i dezvoltarea oului n afar cavitii uterine.Definete o noiune mai larg cu referire la nidatia nafar endometrului ,incluznd i localizrile uterine la col sau n grosimea miometrului.
[20]

Dizgravidia din primul trimestru reprezint traducerea clinic a modificrilor biologice induse de prezena zigotului.El este un element de semnalare biochimic, metabolic i imunologic. Simptomatologia predominant este digestiv, prin modificri alea funciei gr andei salivare, a apetitului, gustului, ce se traduc mai ales prin greuri i vrsturi.Greurile i vrsturile ocazionale, nesistematizate nu pun probleme clinice i terapeutice deosebite,deoarece permit meninerea unui aport alimentar, hidric care asigur necesitatiile organismului.Aceste simptome dispar la sfritul primului trimsetru de sarcin. Preeclampsia sau HTA indus se sarcin.Este sindromul care complic al treilea trimestru de sarcin la o femeie de obicei primipar, ndemn de orice afeciune renal sau vascular anterioar, tradus prin HTA cu sau fr albuminurie i eventual cu retentive excesiv de apa (edem).Netratat, evolueaz de obicei spre eclampsie, iar correct tratat se vindec fr sechele i nu recidiveaz n sarcinile urmtoare. Eclampsia este cea mai grav form de disgravidie de ultimo trimestru, caracterizat prin apariia de convulsii tonico -clonice, asemntoare celor epileptice la o gravid ce nu prezentat anterior o patologie convulsivant. Criz epileptic apare de obicei pe fondul patologic al unei disgravidii de ultim trimestru, preeclampsia sau pe fontul unei HTA cronice preexistente.

[21]

CAPITOLUL III
CAZUL I
Culegere date: Nr. F.O ; Nume ai prenume: A.I; Data nasterii: 14.09.1986; Vrsta: 27 ani; Sex: feminin; Domiciliul: Pangarati, jud. Neamt; Religie: ortodoxa; Ocupatie: salariata; Nivel educatie: studii medii; Data internarii: 14.01.2014; Data externarii: 20.01.2014; Diagnostic medical: sarcina 36 saptamani; Motivele internarii: debut de travaliu, scurgere de lichid amniotic, prezentatie pelvina; Alergii: neaga; AHC: neaga APP: cicluri menstruale neregulate, ultima menstruatie 20 mai, nasteri-0, avorturi-0; Grup sg: AB IV; Rh: pozitiv; Obisnuinte de viata: fumatoare, alimentatie bogata in saruri. Investigatii efectuate: ecografie abdominala fat viu, bazin endocoric, circumferinta abdominala 109 cm, tonus uterin normal.

[22]

Investigatii de laborator: Analiza TGP TGO HB HT Uree Creatinina Glicemie Bilimebina Valori obtinute 20 UR 18 Ul 14,2 g% 48,3 % 8,6 g/ 24h 1,5 g/24h 75 mg% 0,6 mg% Valori normale 5 35 Ul 15 42 Ul 12 16 g% 36 46 % 6 17 g/24h 1 1,6 g/24h 70 120 mg% 0,2 0,7 mg%

Observatie initiala: Resp 17 resp/min; T.A - 120/60 mmHg; Puls - 68 b/min; Temp 36,3 0C; Greutate initiala - 63 kg; Greutate actuala 78 kg; I - 1,69 m; Diureza polakiurie; Scaun - normal; Alimentatie bogata in saruri; Miscare repaus la pat; Somn insomnie; Igiena in limite fiziologice; Tegumente curate si integre;

[23]

Comunicare eficienta. In urma analizei acestor date si pozitiei fatului se stabileste ca metoda de interventie: operatie de cezariana. In urma analizei acestor date am constatat ca pacienta este dependenta in satisfacerea urmatoarelor nevoi preoperator dupa cum urmeaza: 1) Nevoia de a evita pericolele; 2) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie; 3) Nevoia de a se alimenta si hidrata; 4) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura; 5) Nevoia de a fi curat, ingrijit si de asi pastra tegumentele curate si integre; 6) Nevoia de a comunica.

Nevoia 1. Nevoia de a evita pericolele

2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. 3. Nevoia de a se alimenta si hidrata. 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. 5. Nevoia de a fi curat, ingrijit si de asi pastra tegumentele curate si integre. 6. Nevoia de a comunica.

Problema Vulnerabilitate fata de pericole,risc de complicatii si infectii nosocromiale. Respiratie inadecvata. Regim alimentar impus.

Obiectiv Pacienta sa nu dezvolte complicatii. Pacienta sa respire normal. Pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator nevoilor sale. Pacienta sa se miste fara dificultate. Pacienta sa fie curata si ingrijita. Pacienta sa comunice eficient.

Dificultate in a se misca. Deficit de autoingirjire.

Alterarea comunicarii.

[24]

1) Nevoia de a evita pericolele:

P1 vulnerabilitate fata de pericole; E1 durere; S1 facies crispat, tegumente umede. Obiectiv: Pacienta sa-si diminueze durerea si sa nu prezinte vulnerabilitate fata de pericole pe toata durata spitalizarii. Interventii proprii: Incurajez pacienta ca intreaga echipa medicala ii este alaturi; Asez pacienta in pozitie favorabila pentru respiratie; Comunic in permanenta cu pacienta; Monitorizez functiile vitale; Asigur comfortul fizic al pacientului:pat comfortabil, salon aerisit; Supraveghez in permanenta pacienta.

Evaluare: In urma interventiilor cu rol propriu pacienta nu a prezentat vulnerabilitate fata de pericole pe toata durata spitalizarii.

P2 risc de complicatii si infectii nosocromiale; E2 mediul spitalicesc; S2 pozibil soc hemmoragic, posibil soc hipovolemic, posibile manifestari nosocormiale.. Obiectiv: Pacienta sa nu prezinte risc de complicatii si infectii nosocromiale pe toata durata spitalizarii.

[25]

Interventii proprii: Asigur pacientei microclimat corespunzator: pat comfortabil, salon aerisit; Schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie; Supraveghez in permanenta starea generala a pacientei pentru a observa eventualele complicatii; Respect regulile de asepsie si antisepsie in efectuarea oricaror tehnici asupra pacientei; Ajut si suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor organismului; Incurajez pacienta sa comunice cu cei din jur, sa-si exprime emotiile, nevoile, frica; Pregatesc psihic si fizic pacienta pentru investigatii.

Interventii delegate: La indicatia medicului recoltez sange pentru analize de laborator. Evaluare: In urma interventiilor cu rol propriu dar si delegat, pacienta nu a prezentat risc de complicatii si infectii nosocromiale pe toata durata spitalizarii.

2) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P respiratie inadecvata; E emotii; S dificultate in a respira, tahipnee. Obiectiv: Pacienta sa nu mai prezinte tahipnee si sa poata respira fara dificultate. Intervenii proprii: Asigur microclimat corespunzator: pat comfortabila, salon aerisit; Linistesc pacienta cu privire la starea sa;
[26]

Furnizez informatii clare menite sa ajute pacienta sa inteleaga ca emotiile nu isi au rostul deoarece se afla pe mana celor mai buni profesionisti; Monitorizez functiile vitale si vegetative.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacineta nu a mai prezentat tahipnee si a respirat fara minim de dificultate.

3) Nevoia de a se alimenta si hidrata

P regim alimentar impus; E pregatirea posoperatorie, interventia chirurgicala; S se respecta alimentarea si hidratarea pe cale orala. Obiectiv: Pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator nevoilor sale. Interventii proprii: Ii aduc la cunostinta pacientei ca in ziua interventiei nu are voie sa consume nimic; Suspend alimentarea si hidratarea pe cale orala si hidratez si alimentez pacientaul parenteral; Supraveghez in permanenta pacienta.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta a respectat regimul impus.

[27]

4) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P dificultate in a se misca; E durere; S repaus la pat.. Obiectiv: Pacienta sa se miste fara dificultate. Intervenii proprii: Explc pacientei necesitatea repausului la pat; Asigur microclimat corespunzator: salon aerisit, pat comfortabil; Masez regiunile expuse la miscare, membrele inferioare; Schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie.

Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu pacienta se poate misca fara minim de dificultate.

5) Nevoia de a fi curat, ingrijit si de asi pastra tegumentele curate si integre

P deficit de autoingirjire; E durere; S pacienta nu poate sa urmeze prescripriile de igiena. Obiectiv: Pacienta sa nu mai prezinte deficit de autoingijire si sa fie curata, ingrijita pe toata durata spitalizarii. Intervenii proprii: Ajut pacienta in sadisfacerea nevoilor fiziologice; Schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;
[28]

Aerisesc salonul; Pregatesc pacienta pentru interventie:indepartez pilozitatea, bandajez zona; Monitorizez functiile vitale.

Interventii delegate: Recoltez sange pentru investigatii de laborator, administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacineta prezinta tegumente curate si este pregatita pentru interventie.

6) Nevoia de a comunica
P alterarea comunicarii; E emotii; S frica, stare de agitatie. Obiectiv: Pacienta sa fie pregatita pentru interventia chirurgicala si sa comunice eficient cu achipa medicala. Intervenii proprii: Linistesc pacienta si ii ofer infomratii clare in ceea ce priveste interventia chirurgicala; Asigur pacienta ca se afla in mana celor mai buni profesionisti; Las pacienta sa-si exprime liber sentimentele si temerile; Incurajez in permanenta pacienta.

Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu pacienta este pregatita pentru interventie chirurgicala si comunica eficient cu echipa medicala.

[29]

In urma consimtamantului, nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta a dat nastere unui fat viu de sex M cu 3500 g, L 45 cm, fara traumatisme, malformatii, scor APGAR 9, iar la 5 minute 10. Pacienta nu a prezentat nici un fel de complicatie in timpul interventiei chirurgicale evolutia acesteia fiind favorabila. Postoperator pacienta este dependent in satisfacerea urmatoarelor nevoi dupa cum urmeaza: 1. 2. 3. 4. 5. Nevoiad e a evita pericolele; Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale; Nevoia de a invata; Nevoia de a se alimenta si hidrata; Nevoia de a se manca si a avea o buna postura.

Nevoia 1.Nevoia de a evita pericolele. 2. Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale. 3.Nevoia de a invata. 4. Nevoia de a se alimenta si hidrata.

Problema Risc de complicatii si infectii nosocromiale Hipertermie

Obectivul Pacienta sa nu dezvolte complicatii. Pacienta sa nu mai prezinte hipertermie. Pacienta sa acumuleze cunostinte noi. Pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator nevoilor sale. Pacienta sa se poata misca fara dificultate.

Cunostinte insuficiente asupra nou nascutului. Alimentare neadecvata prin deficit.

5. Nevoia de a se manca si a avea Repaus la pat. o buna postura.

1) Nevoai de a evita pericolele

P risc de complicatii si infectii nosocomiale; E mediul spitalicesc; S posibile manifestari nosocromiale, posibil soc hemoragic. Obiectiv: Pacienta sa nu dezvolte complicatii si infectii nosocromiale pe toata durata spitalizarii.

[30]

Intervenii proprii: Asigur microclimat corespunzator: salon aerisit, pat comfortabil; Schimb lenjeria de pa pe corp ori de cate ori este nevoie; Respect regulile de asepsie si antisepsie; Respect circuitul pentru bolnavi; Izolez pacineta de bolnavii cu potential infectios; Supraveghez functiile vitale si vegetative.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic:antalgice. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta nu a prezentat risc de complicatii si infectii nosocromiale pe toata durata spitalizarii.

2) Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

P hipertermie; E interventiei chirurgicale; S febra 39,50C, transpiratii, buze uscate. Obiectiv: Pacienta sa resimta ameliorarea febrei cu 1-20C. Intervenii proprii: Aplic comprese reci pe extremitati; Asigur climat corespunzator, salon aerisit, pat comfortabil; Schimb lenjeria de pat sid e corp ori de cate ori este nevoie; Calculez B I-E si hidratez pacienta adaugand pentru fiecare grad de febra cate 0,5 l lichide in plus la valoarea normala de 2 l/ 24 h; Invelesc pacienta cu o patura mai groasa pentru a preveni frisonul;
[31]

Monitorizez functiile vitale.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic (antitermice), administrez solutii perfuzabile indicate de medic. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta nu mai prezinta hipertensiune.

3) Nevoia de a invata
P cunostinte insuficiente asupra noului-nascut; E lipsa inforamtiilor; S pacienta solicita informatii. Obiectiv: Pacienta sa acumuleze cat mai multe informatii cu privire la ingrijirea noului- nascut pe toata durata spitalizarii. Intervenii proprii: Instruiesc pacienta asupra modului de alaptare la san; Educ pacienta privind regimul de viata si alimentatia pe perioada alaptarii, importanta alimentatiei naturale pentru dezvoltarea corpului; Isntruiesc mama in vederea efectuarii ingrijirilor necesare: igiena cormporala, somn, alimentatie; Educa pacienta sa supravegheze atent si constant nou-nascutul; Explic pacientei importanta respectarii acestor reguli pentru cresterea si dezvoltarea normala a corpului; Verific daca paceinta a inteles mesajul transmis.

Evaluare: In urma interventiilor cu rol propriu pacienta a acumulat informatii noi.

[32]

4) Nevoia de a se alimenta si hidrata

P alimentare neadecvata prin deficit; E durerii; S usoara deshidratare, pacienta refuza sa se alimenteze. Obiectiv: Pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator nevoilor sale. Intervenii proprii: Asigur microclimat corespunzator: salon aerisit, pat comfortabil; Educ pacienta privind importanta alimentatiei si a regimului de viata pe perioada alaptarii; Educ pacineta sa reduca sarea din alimentatie, dar sa nu o elimine total; Educ pacienta sa consume proteine; Educ pacienta sa comsume o cantitate suficienta de lichide pentru a favoriza o diurez normala; Deservesc pacienta la pat: in prima zi dietahideozalearata, a odua zi si a treia zi alimentatie compusa din produse lactate (branza de vaci, iaurt), in a patra zi alimentatie normala.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic (ser fiziologic, ser glucozat izotonic). Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta s-a alimentat corespunzator nevoilor sale pe toata durata spitalizarii.

[33]

5) Nevoia de a se manca si a avea o buna postura

P repaus la pat; E interventie chirurgicala, durere; S hipotermie, stare generala alterata, adinamie. Obiectiv: Pacienta sa respecte repausul impus. Intervenii proprii: Asigur microclimat corespunzator: salon aerisit, pat comfortabil; Explic pacientei necesitatea repausului la pat minim 48 ore pentru a evita accidentarile; Ajut pacienta sa se ridice la marginea patului si sa mearga progreziv; Supraveghez pacienta; Fac masaj pacientului pentru a evita bolile trombo-embolice.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic: antalgice. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta si-a ameliorat durerea, a respectat repausul la pat si se poate deplasa.

[34]

Evaluare finala
Pacienta A.I in varsta de 27 ani cu domiciliul in Pangarati jud. Neamt, se prezinta la Spitalul Judetean Neamt, secita ginecologie cu debut de travaliu, scurgere de lichid amniotic, prezentatie pelviana. Datorita pozitiei fatului se stabileste sa se intervina chirurgical in data de 15.01.2014. interventia chirurgicala a decurs fara problem, pacienta nu a prezentat complicatii evolutia sa fiind favorabila. Pacienta a dat nastere unui fat viu de zex M, de 3500 g, L-45 cm fara traumatisme, fara malformatii, scor APGAR 9, iar la 5 minute 10. Pe toata durata spitalizarii pacienta a colaborat cu echipa medicala, sa alimentat si hidratat corespunzator nevoilor sale, a respectat repausul la pat si a invatat cum sa aiba grija de sanatatea sa si a nou nascutului. Se externeaza la data de 20.01.2014 cu urmatoarele recomandari: Revenire pentru scoaterea firelor; Schimbarea pacientului zilnic; Limitarea efortului fizic pana la inchiderea definitive a

CAZUL II
Culegere date: Nr. F.O ; Nume ai prenume: C.E; Data nasterii: 14.12.1986; Vrsta: 29 ani; Sex: feminin; Domiciliul: Piatra-Neamt, jud. Neamt; Religie: ortodoxa; Ocupatie: casnica; Nivel educatie: studii superioare; Data internarii: 16.01.2014; Data externarii: 23.01.2014;

[35]

Diagnostic medical: sarcina 38 saptamani; Motivele internarii: contractii uterine la 10 minute, prezentatie pelvina; Alergii: oxacilina; AHC: neaga APP: M 12 ani, cicluri menstruale neregulate, ultima menstruatie 20 mai, nasteri 1 cezariana, avorturi - 0; Grup sg: 0 1; Rh: ,,+; Obisnuinte de viata: pacineta neaga consumul de alcool, tutun, consuma 1 cafea/zi. Istoricul bolii: Pacineta C.E in varsta de 29 ani, se interneaza in data de 16.01.2014 pe sectia Obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 saptamani. Pacienta se afla in baza de date a sectiei cu o nastere cezariana in urma cu 3 ani. Investigatii efectuate:

[36]

Observatie initiala: Resp 17 resp/min; T.A - 140/70 mmHg; Puls - 70 b/min; Temp 36,3 0C; Greutate initiala - 60 kg; Greutate actuala 72 kg; I - 1,70 m; Diureza 1000 ml/24 h; Scaun 2/zi; Tranzit intestinal prezent,normal; Alimentatie bogata in lipide, glucide; Miscare pozitie antalgica; Somn insomnie; Igiena in limite fiziologice; Tegumente curat, umede; Comunicare eficienta la nivel afectiv. In urma analizei acestor date am constatat ca pacienta este dependent in sadisfacerea urmatoarelor nevoi in ordinea prioritatilor: 1) 2) 3) 4) 5) Nevoia de a evita pericolele; Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie; Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre; Nevoia de a dormi si a se odihni; Nevoia de a se alimenta si hidrata;
[37]

6) Nevoia de a elimina; 7) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea; 8) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoia 1. Nevoia de a evita pericolele

Problema Obiectivul Durere, risc de complicatii si Pacienta sa nu mai prezinte infectii nosocromiale. durere. Pacienta sa nu prezinteris de complicatii. 2.Nevoia de a respira si a avea Respiratie inadecvata. Pacienta sa respire normal. o buna circulatie. 3.Nevoia de a-si mentine Alterarea tegumentelor si Pacienta sa prezinte tegumente tegumentele curate si integer. mucoaselor. curate si integer. 4.Nevoia de a dormi si a se Insomnie. Pacienta sa nu mai prezinte odihni. insomnie. 5.Nevoia de a se alimenta si Alimentatie insuficienta Pacienta sa se alimenteze si hidrata. calitativ si cantitativ. hidrateze corespunzatoare nevoilor sale. 6 Nevoia de a elimina. Constipatie. Pacienta sa nu mai prezinte constipatie. 7.Nevoia de a invata cum sa-si Cunostinte insuficiente. Pacienta sa acumuleze pastreze sanatatea. cunostinte noi. 8.Nevoia de a se misca si a Alterarea ritmului cardiac si a Pacienta sa se miste cu minim avea o buna postura. circulatiei. de dificultate.

1) Nevoia de a evita pericolele

P1 durere; E1 contractii; S1 facies crispat, gemete, transpiratii. Obiectiv: Pacienta sa-si amelioreze durerea in decurs de 3-4 ore. Interventii proprii: Amplasez pacienta intr-un salon specific (izolat); Explic pacientei evolutia sarcinii, respect cu strictete indicatiile medicale; Discut cu pacienta incercand sa-i indepartez temerile si gandurile de la dureri; Apelez la metode nefarmacologice pentru calmarea durerii: asigur comfort fizic, pozitie comfortabila, lenjerie de pat si de corp curate.
[38]

Monitorizez functiile vitale.

Interventii delegate: Recoltez la indicatia medicului sange pentru examenul de laborator.

Evaluare: In urma interventiilor cu rol propriu dar si delegat pacienta resimte o ameliorare a durerii.

P2 risc de complicatii si infectii nosocromiale; E2 mediul spitalicesc; S2 posibile manifestari nosocormiale, soc hipovolemic. Obiectiv: Pacienta sa prezinte risc minim de a dezvolta complicatii si infectii nosocromiale pe toata durata spitalizatii. Interventii proprii: Asigur pacientei microclimat corespunzator: salon aerisit, pat comfortabil, lenjerie curata; Izolez pacinta de pacientii cu potential infectios; Acomodez pacienta cu mediul spitalicesc prin prezentarea sectiei, echipei de ingrijire, cabinetul medical, sala de mese; Respect regulile de asepsie si antisepsie in acordarea ingrijirilor; Furnizez informatii pecientei asupra ingrijirilor programate; Recomand pacientei repausul la pat; Supraveghez in permanenta pacienta.

Evaluare: In urma interventiilor cu rol propriu pacineta a prezentat risc minim pentru a dezvolta complicatii si infectii nosocomiale pe toata durata spitalizarii

[39]

2) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P respiratie inadecvata; E emotii; S tahipnee, taierea respiratiei. Obiectiv: Pacienta sa-si amelioreze trahipneea si sa respire in limite fiziologice. Intervenii proprii: Monitorizez functiile vitale; Asigur climat corespunzator: pat comfortabil, lenjerie curata, salon aerisit; Linistesc pacienta asigurand-o ca se afla pe mana celor mai buni profesionisti; Asigur repausul la pat.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare: In urma interventiilor delegate dar si cu rol propriu pacienta resimte o ameliorare a trahipneei.

3) Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

P alterarea tegumentelor si mucoaselor; E interventia chirurgicala, cezariana; S plaga operatorie. Obiectiv:

[40]

Pacienta sa-si alimenteze leziunea si sa prezinte tegumente curate si integre pe toata durata spitalizarii.

Intervenii proprii: Evaluez zilnic starea tegumentelor si a mucoaselor; Educ pacienta cu privire la importanta mentinerii unei igiene corespunzatoare pentru prevenirea imbolnavirilor si pentru evitarea infectiilor nosocromiale; Ajut pacienta sa-si efectueze toaleta zilinica; Supraveghez si schimb pansamentul o data pe zi.

Interventii delegate: Recoltez sange pentru investigatii de laborator, administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacineta prezinta tegumente curate si integre pe toata durata spitalizarii.

4) Nevoia de a dormi si a se odihni

P insomnie; E durere, mediul spitalicesc; S ochi incercanati, oboseala, apatie. Obiectiv: Pacienta sa-si amelioreze durerea si sa prezinte un somn atat calitativ cat si cantitativ. Intervenii proprii: Asigur conditii necesare somnului, salon aerisit, pat comfortabil; Suprim cauzele iritante: zgomote, lumina, mirosuri neplacute; Rog celelalte paciente din salon sa pasteze linistea;

[41]

Stabilesc impreuna cu pacienta un orar de somn, odihna; Explic pacientei importanta somnului si a odihnei pentru refacerea organismului; Ofer pacientei inainte de somn un ceai cald sau un pahar de lapte; Supraveghez calitatea si cantitatea somnului.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic 9antalgice, somnifere). Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacineta si-a ameliorat durerea si a prezentat un somn calitativ si cantitativ pe toata durata spitalizarii.

5) Nevoia de a se alimenta si hidrata

P alimentatie insuficenta calitativ si cantitativ; E durere, stres; S inapetenta, usoara deshidratare. Obiectiv: Pacienta sa-si amelioreze durerea si sa se alimenteze si hidrateze corespunzator nevoilor sale. Intervenii proprii: Inainte de servirea mesei asigur microclimat corespunzator; Educ pacienta privind importanta unei diete echilibrate pe perioada alaptarii; Educ pacienta asupra importantei alimentatiei naturale pentru dezvoltarea corpului; Educ pacienta sa consume o cantitate suficienta de lichide pentru a favoriza o diureza normala; Educ pacienta sa consume proteine; Educ pacienta sa reduca aportul de sare.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic, hidratez parenteral pacienta; solutii de glucoza 5%, ser fiziologic 2000 ml/zi.
[42]

Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta s-a alimentat si hidratat corespunzator nevoilor sale.

6) Nevoia de a elimina
P constipatia; E interventie chirurgicala; S balonare, absenta scaunelor. Obiectiv: Pacienta sa nu mai prezinte consipatie ci eliminari adecvate. Intervenii proprii: Recomand pacientului sa consume lichide cat mai multe; Asigur regim alimentar usor; Efectuez masaj abdominal; Determin pacientul sa faca exercitii fizice, miscare; Urmaresc si notez in F.O consistenta si frecventa scaunelor; Efectuez la nevoie clisma evacuatoare.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic: laxative. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta a prezentat eliminari adecvate pe toata durata spitalizarii.

[43]

7) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

P cunsotinte insuficiente cu privire la ingrijirea nou-nascutului; E ignoranta; S pacienta solicita informatii. Obiectiv: Pacienta sa acumuleze cunnostinte noi privind ingrijirea nou-nascutului. Intervenii proprii: Educ pacienta privind importanta unei alimentatii echilibrate in perioada alaptarii; Instruiesc mama asupra modului de alaptare la san; Educ pacienta asupra importantei alimentatiei naturale pentru dezvoltarea corpului; Educ pacienta privind igiena corporala a nou-nascutului: zilnic la aceiasi ora, temperatura apei sa nu depaseasca 370C, baia sa nu depaseasca 5-8 minute, uscarea tegumentelor se va face prin tamponare; Educ pacienta privind imbracamintea nou-nascutului: lenjerie de corp din bumbac, spalata zilnic, fiarta si calcata, usor de manevrat; Educ pacienta privind imunizarile active B.C.G, D.T.P; Verific daca pacienta a inteles mesajul transmis.

Evaluare: In urma interventiilor proprii pacienta a cumulate cunostinte noi cu privire la cresterea si dezvoltarea nou-nascutului.

[44]

8) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P alterarea ritmului cardiac si a circulatiei; E repausul la pat; S edeme, piele calda, tahicardie. Obiectiv: Pacienta sa nu mai prezinte edeme si sa se poata misca fara dificultate. Intervenii proprii: Efectuez masaul la nivelul membrelor inferioare; Planific un program de exercitii si de mers impreuna cu pacienta; Efectuez exercitii pasive la fiecare 2 ore; Ajut pacienta sa faca bai calde; Asigur igiena tegumentelor, a lenjeriei de pat si de corp; Incurajez pacienta si o sustin cu privire la starea sa; Asigur pacientei pat comfortabil, salon aerisit.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescirsa de medic.

Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat, pacienta resimte o ameliorare a edemelor si se poate deplasa fara dificultate.

[45]

Evaluare finala
Pacineta C.E in varsta de 29 ani cu domiciliul in Piatra-Neamt jud. Neamt, se prezinta pe data 16.01.2014 la Spitalul Judetean Neamt, sectia Ostretica pentru internare cu urmatoarele simptome: contractii uterine la 10 min., prezentatie pelvina, sarcina 38 saptamani. Pacienta figureaza in baza de date a sectiei cu o nastere cezariana 10.03.2011. In data de 17.01.2014 se efectueaza interventia chirurgicala, nu exista complicatii, pacienta dand nastere unui fat viu de sex F, cu 3000 g, L= 55 cm, fara malformatii, fara traumatisme, usor APGAR 10. Pe toata durata spitalizarii pacienta a comunicat efficient cu echipa medicala, nu a prezentat risc de complicatii si infectii nosocromiale, a prezentat un somn calitativ si cantitativ, sa alimentat si hidratat corespunzator nevoilor sale, a invatat cum sa-si pastreze sanatatea, toate acestea in urma interventiilor cu rol propriu dar si delegate. Se externeaza cu urmatoarele recomandari: Evitarea meselor copioase, adaptarea unei diete echilibrate; Evitarea efortului fizic; Respectarea indicatiilor medicale.

[46]

CAZUL III
Culegere date: Nr. F.O ; Nume ai prenume: S.T; Data nasterii: 16.04.1984; Vrsta: 39 ani; Sex: feminin; Domiciliul: Garcina, jud. Neamt; Religie: catolica; Ocupatie: vanzatoare; Nivel educatie: 10 clase; Data internarii: 20.01.2014; Data externarii: 25.01.2014; Diagnostic medical: sarcina 39 saptamani, fat viu, prezentatie transversa, M.I, CVD; Motivele internarii: nastere prin operatie cezariana; Alergii: nu se cunoaste alergica; AHC: fara importanta APP: M 12 ani, ciclu regulat 4 5 zile, flux moderat nedureros, nasteri 2, avort 1; Grup sg: A; Rh: ,,+; Obisnuinte de viata: neaga cosnumul de alcool, fumatoare, cafea ocazional. Istoricul bolii: De aproximativ 2 ore gravida prezinta CVD.

[47]

Investigatii efectuate:

Analiza HLG VDRL Grup sg Rh Glicemie HIV Uree serica Creatinina TGO TGP

Valori obtinute Absent 0I ,,+ 103 ml/ dl Absent 4,7 ml / dl 1,1g ml/ dl 30 28

Valori normale Absent 0I ,,+ 70 120 ml/dl Absent 50 ml/ dl 38 10 41

Tratament instituit: Glucoza 5,10%; Oxitocin 6 fl, 2 fl/zi; Ketonal 2 fl i.m; Xilina 1% 3 fl; Ca lactic 4 comp/zi.

Observatie initiala: Resp 18 resp/min; T.A - 130/80 mmHg; Puls - 68 b/min; Temp 36,5 0C; Greutate initiala - 70 kg; Greutate actuala 83 kg; I - 1,75 m; Diureza 1100 ml/24 h;
[48]

Scaun normal; Igiena in limite fiziologice; Tegumente umede, calde; Comunicare in limite fiziologice. In urma analizei acestor date am constatat ca pacienta este dependent in sadisfacerea urmatoarelor nevoi pre si post operator in ordinea prioritatilor dupa cum umreaza: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Nevoia de a evita pericolele; Nevoia de a se alimenta si hidrata; Nevoia de a elimina; Nevoiad e a comunica; Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie; Nevoia de a se misca si a avea o buna postura; Nevoia de a dormi si a se odihni; Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea. Problema P risc de complicatii si infectii nosocromiale. P vulnerabilitate fata de pericole. P regim impus. P perturbarea starii de nutritie. P eliminare inadecvata. P alterarea comunicarii. P respiratie inadecvata. P postura inadecvata. P insomnie. P cunostinte insuficiente despre interventie. Obiectivul Pacienta sa nu dezvolte complicatii. Pacienta sa nu prezinte accidente. Pacienta sa respecte regimul impus. Pacienta sa se alimenteze corespunzator nevoilor sale. Paceinta sa prezinte eliminari in limite fiziologice. Pacenta sa comunice cu echipa medicala. Pacienta sa respire normal. Pacienta sa aibe o buna postura. Pacienta sa prezinte un somn atat calitativ cat si cantitativ. Pacienta sa fie informata cu privire la ingrijirile acordate.

Nevoia 1. Nevoia de a evita pericolele

2. Nevoia de a se alimenta si hidrata.

3. Nevoia de a elimina. 4. Nevoiad e a comunica. 5. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. 6. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. 7. Nevoia de a dormi si a se odihni. 8. Nevoia de a invata cum sasi pastreze sanatatea.

[49]

1) Nevoia de a evita pericolele

P1 vulnerabilitate fata de pericole; E1 durere, mediu ambiant necorespunzator; S1 agitatie, facies crispat, transpiratii abundente, miscari continue. Obiectiv: Pacienta sa-si amelioreze durerea si sa prezinte vulnerabilitate minima fata de pericole pe toata durata spitalizarii. Interventii proprii: Asigur pacientei conditii de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare; Ajut pacienta sa adopte o pozitie care sa-i favorizeze respiratia si sa-ai amelioreze pe cat posibil durerea; Ajut pacienta in satisfacerea nevoilor; Deserves pacienta la pat cu tot ce are nevoie; Monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in F.O; Invat pacienta tehnici de relaxare, terapie medicala.

Interventii delegate: La indicatia medicului recoltez produse patologice (sange, urina) pentru investigatii de specialitate.

Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol delegat dar si propriu, pacienta resimte o ameliorare a durerii si a prezentat vulnerabilitate minima fata de accidente si pericole pe toata durata spitalizarii.

[50]

P2 risc de complicatii si infectii nosocromiale; E2 mediul spitalicesc; S2 posibile manifestari nosocormiale. Obiectiv: Pacienta sa prezinte risc minim de complicatii si infectii nosocromiale. Interventii proprii: Asigur pacientei microclimat corespunzator: salon aerisit, pat comfortabil, lenjerie curata; Izolez pacinta de pacientii cu potential infectios; Supraveghez in permanenta pacienta facies, tegumente, functiile vitale si vegetative; Informez si stabilesc impreuna cu pacienta planul de recuperarea starii de sanatate si crestere a rezistentei organismului; Aplic metode de relaxare pasiva: terapie medicala, masaj; Supraveghez in permanenta pacienta.

Evaluare: In urma interventiilor cu rol propriu pacineta nu a dezvoltat complicatii si infectii nosocromiale pe toata durata spitalizarii.

2) Nevoia de a se alimenta si hidrata

P1 regim impus; E1 interventie chirurgicala; S1 mancatul alimentelor interzise. Obiectiv: Pacienta sa inteleaga si sa respecte regimul impus pentru reusita interventiei chirurgicale.

[51]

Intervenii proprii: Constientizez pacienta de importanta respectarii regimului impus: in seara dinaintea interventiei chirurgicale sa nu consume nimic; Efectuez clisma evacuatoare; Incurajez paceinta; Calculez B i-e; Supraveghez in permanenta pacienta.

Interventii delegate: La indicatia medicului alimentez pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoza. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta a respectat regimul impus.

P2 perturbarea starii de nutritie; E2 durere; S2 facies crispat, refuzul alimentarii. Obiectiv: Pacienta sa se alimenteze si hidrateze in concordanta cu nevoile sale. Interventii proprii: Linistesc pacienta asigurand-o ca durerea este normala si se va elimina in timp; Educ pacienta sa nu consume alimente excitante (cacao, ciocolata, cafea); Educ pacienta sa evite alimentele flabulente; Cercetez gusturile si deprinderile alimentare ale pacientei; Servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator; Calculez B i-e;

[52]

Sfatuiesc pacienta sa consume cat mai multe lichide.

Interventii delegate: La indicatia medicului hidratez parenteral pacienta. Evaluare: In urma interventiilor delegate dar si cu rol propriu pacienta sa alimentat si hidratat corespunzator nevoilor sale pe toata durata spitalizarii

3) Nevoia de a elimina
P eliminare inadecvata; E interventie chirurgicala; S lipsa mictiunilor. Obiectiv: Pacienta sa prezinte mictiuni in limite fiziologice pe toata durata spitalizarii. Intervenii proprii: Explic pacientei necesitatea consumarii unor cantitati suficiente de lichide; Incerc evacuarea urinei pe cale naturala: las apa sa curga la robinet; Aplic comprese calde pe abdomen; Efectuez sondaj vezical; Invat pacienta ca tebuie sa existe o relatie intre nevoile de a bea, a manca, a face exercitii fizice si a elimina pentru a-si stabili propriul orar de interventie si eliminare; Invat pacienta pozitia adecvata care favorizeaza golirea completa a vezicii.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat pacienta a prezentat eliminari in limite fiziologice pe toata durata spitalizarii.

[53]

4) Nevoia de a comunica
P alterarea comunicarii; E interventie chirurgicala, cezariana; S facies crispat, comunicarea insuficienta, anxietate. Obiectiv: Pacienta sa comunice eficient cu echipa medicala si familia pe toata durata spitalizarii. Intervenii proprii: Linistesc pacienta asigurand-o ca se afla pe mainile celor mai buni profesionisti; Furnizez informatii clare pacientei privind ingrijirile programate, interventia chirurgicala; Dau posibilitatea pacientei sa-si exprime sentimentele, temerile; Asigur pacienta ca echipa medicala de ingrijire in sta la dispozitie in permanenta; Castig increderea pacientei; Supraveghez in permanenta pacienta.

Evaluare: In urma interventiilor cu rol propriu, pacienta a comunicat eficient cu echipa medicala si familia pe toata durata spitalizarii.

[54]

5) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P respiratie inadecvata; E emotii; S dispnee, taierea respiratiei. Obiectiv: Pacienta sa respire fara minim de dificultate pe toata durata spitalizarii.

Intervenii proprii: Linistesc pacienta cu privire la starea sa; Asigur pozitie comfortabila pacientei, salon aerisit; Comunic in permanenta cu pacienta; Incurajez pacienta sa tuseasca frecvent si sa respire adanc pentru prevenirea peneumoniei si eliminarea gazelor intestinale; Educ pacienta sa fara exercitii respiratorii; Invat pacienta sa utilizeze tehnici de relaxare.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare: In urma interventiilor delegate dar si cu rol propriu pacienta respira fara minim de dificultate.

[55]

6) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P postura inadecvata; E durere; S pozitie antalgica, facies crispat, tegumente calde, umede. Obiectiv: Pacienta sa-si amelioreze durerea si sa se miste fara dificultate. Intervenii proprii: Ajut pacienta sa se ridice din pat; Incurajez pacienta in adoptarea unor exercitii de relaxare; Stabilesc impreuna cu pacienta un program de exercitii moderate adaptat capacitatii fizice; Masez regiunile predispuse la miscare; Invat pacienta care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active; Suplinesc paceinta in satisfacerea nevoilor sale, o servesc la pat cu cele necesare.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescirsa de medic. Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat, pacienta si-a diminuat durerea si se poate misca fara dificultate.

[56]

7) Nevoia de a dormi si a se odihni

P insomnie; E mediul spitalicesc; S ochi incercanati, oboseala. Obiectiv: Pacienta sa nu mai prezinte insomnie si sa prezinte un somn calitativ si cantitativ pe toata durata spitalizarii. Intervenii proprii: Asigur pacientei microclimat corespunzator, salon aerisit, pat comfortabil, lenjerie curata; Explic pacientei importanta odihnei pentru refacerea organismului; Invat pacienta tehnici de relaxare (masaj, terapie muzicala); Suprim sursele de zgomot si rog pacientele din salon sa pastreze linistea; Intocmesc un program de odihna corespunzator organismului si identific cauza insomniei; Aplic tehnici de ingirjire curenta necesare obtinerii starii de satisfactie; Observ calitatea si cantitatea somnului si notez in F.O.

Interventii delegate: Administrez medicatia prescirsa de medic(somnifere, antalgice). Evaluare: In urma interventiilor atat cu rol propriu dar si delegat, pacienta si-a diminuat insomnia si a prezentat un somn atat calitativ cat si cantitativ pe toata durata spitalizarii.

[57]

8) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

P cunsotinte insuficiente; E ignoranta; S pacienta solicita informatii privind natura interventiilor. Obiectiv: Pacienta sa acumuleze cunnostinte noi si sa invete cum sa-si pastreze sanatatea pe toata durata spitalizarii.. Intervenii proprii: Analizez nivelul de cunostinte al pacientei; Ajut pacienta sa o las sa-si exprime emotiile, temerile si ai raspund la orice intrebare furnizand informatii clare pe intelesul acesteia; Invat pacienta pozitia corecta pentru alaptare (in primele zile ale lauzei, culcata ulterior pe un scaunel, pentru a pastra o pozitie cat mai comoda). Educ pacienta privind importanta iginenei sanului, durata alaptarii; Educ pacienta privind importanta adaptarii unui stil de viata sanatos pe toata durata alaptarii, evitarea alcoolului, tutun, cafea.

Evaluare: In urma interventiilor proprii pacienta este linistita si a cumulate informatii noi menite sa o ajute in a-si pastra sanatatea.

Evaluare finala
Pacineta S.T in varsta de 39 ani, cu domiciliul in Garcina jud. Neamt, se prezinta la Spitalul Judetean Neamt, sectia Obstetrica avand urmatoarele motive:sarcina 39 saptamani, fat viu, prezentatie transversa,CVD. La internare s-au efectuat urmatoarele investigatii: creatinina 1,19 mg/dl; glicemie 103 mg/dl, Hemoleucograma complete, uree serica. Interventia chirurgicala a decurs fara probleme, pacienta dand nastere unui fat viu 4200g, scor APGAR la 5 minute 10. Plaga operatorie evoluiaza favorabil. La externare paceinta se declara multumita de ingrijirile primate si de externeaza cu o stare generala buna.
[58]

Recomandari de externare: Repaus fizic si sexual (saptamani); Toaleta sanilor zilnic; Igiena locala corespunzatoare; Evitarea traumatizarii regiunilor genitale cu sapunuri tari; Alimentative bogata in vitamine; Evitarea aglomeratiilor si contactul cu presoanele bolnave; Consult medical de specialitate dupa 6 saptamani.

[59]

BIBLIOGRAFIE
1. Balt G.-Tehnici generale de ngrijire a bolnavului,Ed.didactic i pedagogic,Bucureti,1988. 2. Balt G.-Tehnici speciale de ngrijire a bolnavului,Ed.didactic i pedagogic,Bucureti,1988. 3. Dachievici Silvian,M.Mihilescu-Chirurgia pentru cadremedii,Ed.Medical,Bucureti,2000. 4. Duminic Al.-Modul de administrare al medicamentelor,Ed.Medical,Bucureti,1969. 5. Ivanovici G.-Interpretarea analizelor de laborator,Ed.Medical,Bucureti,1995. 6. Marin F.,C.Popescu-Explorri funcionale pentru cadre medii,Ed.Medical,Bucureti,1978. 7. Mogo Gh.,Al.Ianculescu-Compendiu de anatomie ifiziologie,Ed.tiinific,Bucureti. 8. Mozes C.-Tehnica ngrijirii bolnavului,Ed.Medical,Bucureti,1997. 9. Nstoiu Ioan-Analize medicale la domiciliu,Ed.100+1Gramar,Bucureti,1997. 10. Negru T.,M.G.erban-Fiziopatologie,manual pentru colisanitare postliceale,Ed.D.P.,Bucureti,1994. 11. Niescu V.-Obstretic i ginecologie, manual pentru colisanitare postliceale,Ed.D.P.,Bucureti,1996. 12. Schffler A.,J.Braun,U.Renz-Ghid clinic de explorri,diagnostic,terapie,urgene,Ed.Medical,Bucureti,1995. 13. Titirc L.-Ghid de nursing,Ed.Viaa Medical Romaneasc,Bucureti,1994. 14. Titirc L.-Nursing,tehnici de evaluare i ngrijiri acordate deasistenii medicali,Ed.Viaa Medical Romaneasc,Bucureti,1999. 15. Vasile D.,M.Grigoriu-Chirurgie i specialiti nrudite,manual pentru coli postliceale sanitare,E.D.P.,Bucureti,1997.

[60]