Sunteți pe pagina 1din 9

I.

INSTALATI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE(DIESEL)

I.1. COMBUSTIBIL PENTRU MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

In marea lor majoritate,motoarele cu aprindere prin compresie utilizeaza motorina drept combustibil,care este injectata in stare pulverizata in camera de ardere, unde a fost admis si comprimat in prealabil aerul. Motorina se obtine din titei prin distilarea fractionata si este un amestec de hidrocarburi (combinatie de carbon si hidrogen). Ea trebuie sa indeplineasca unele conditii ca:vaporizare usoara, sensibilitate la autoaprindere, fluidiate si punct de congelare coborat,sa nu rezulte calamina prin ardere,sa nu aiba actiuni corozive asupra componentelor instalatiei,sa contina apa si impuritati in cantitati cat mai reduse. Pentru a indeplini conditiile de mai sus motorina trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele proprietati: -Vascozitatea este determinata de continutul componentelor chimice si de temperatura.Ea influenteaza depozitarea si manipularea motorinei pentru alimentarea motorului,cat si formarea amestecului carburant. -Punctul de congelare indica temperatura la care motorina nu mai este fluida.Pentri preintampinarea fenomenuluide congelare,pe timp rece,motorine este deparafinata si aditivatacu substante speciale.Se obtine astfel motorina cu puncte de congelare diferite,in functie de anotimp:motorina de vara cu punct de congelare 5C,iar cea de iarna 40C -.Cifra cetanica caracterizeaza sensibilitatea la autoaprindere a combustibililor.In prezent se recomanda motorina cu cifra cetanica cuprinsa intre 40 si 50 de unitati.Cand este prea mica, creste rezistenta la autoaprindere, pornirea motorului este greoaie si duce la arderi violente;daca cifra cetanica este prea marea, punctul de congelare este ridicat si deci alimentarea greoaie pe timp rece , iar consumul de combustibil creste. -Indicele diese caracterizeaza mai bine sensibilitataea motorinii la autoaprindere, depinzand de compozitia ei chimica. -Continutul de cocs, arata cantitatea de depozit de cocs si de calamina rezultata din arderea combustibilului si este influentata de asemenea de compoziti achimica -Compozitia de apa si impuritati mecanice,trebuie sa fie cat mai mic pentru a nu influenta negativ functionarea motorului.

I.2. PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MAC Partile componente ale instalatie de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie sunt, in principiu, aceleasi cu deosebiri constructive intre ele.Din schema instalatiei pentru motorul D 797-05(fig.1)se evidentiaza circuitele pentru: -aer: filtru de aer 1, colectorul de admisie 2, de unde se distribuie intro anumita ordine prin supapele de admisie in interiorul cilindrilor; -combustibil: rezervorul 3, conductele de joasa presine 4, pompa de alimentare 5, bateria de filtre 6, pompa de injectie 7, conductele de inalta presiune 8, injectoarele 9. -surplusul de combustibil: de la injectoare, surplusul de combustibil colectat de conducta 10 impreuna cu cel de pompa de injectie este trimis prin conducta 11 la rezervoarele termoinjectorului 12, iar de aici fie retur in rezervorul instalatie 3, sau in cazul pornirii motorului, la termoinjectorul 12 montt pe galeria de admisie cu scopul de a favoriza pornirea pe timp rece.

Fig.1. Schema instalatiei de alimentare a motorului D 797-05: 1 filtru de aer; 2 colector de admisie; 3 rezervor combustibil; 4 conducte de joasa presiune; 5 pompa de alimentare; 6 baterie de filtrare; 7 pompa de injectie; 8 conducte de inalta presiune; 9 injectoare; 10 conducta de colectat surplusul de combustibil de la injectoare; 11 conducta de surplus spre rezervorul termoinjectorului; 12 rezervor termoinjector; 13 termoinjector (termoventil). Instalatiile mai noi dispun de un sistem pentru usurarea pornirii cu spray de lichid usor volatil, in locul celei cu termostarter. Intrucat elementele comune cu cele ale instalatiei de alimentare pentru MAS au fost descrise, aratandu-se deosebirile constructive si functionale, in cele ce urmeaza se vor trata numai pompa de injectie cu regulatorul de turatie si injectorul, in tipurile de motoare cele mai utilizate- D 797-05si D 2156 HMN 8, figura 2. Funtionarea instalatiei de alimentare. Aerul din atmosfera este absorbit prin filtru de aer 1, purificat de impuritati,trecut prin conducta de legatura in colectorul de admisie 3, in timpul depresiuni create prin deplasarea pistoanelor, de unde este distribuit in cilindri si comprimat.Cu avans fata de PMI(21 pentru motorul D 797-05 sau 26 1 pentru motorul D 2165 HMN 8)se pulverizeaza motorina, dezvoltand presiunea necesara pentru realizarea distinderi timpului util al ciclului motor. Combustibilul pulverizat de injectoare este absorbit de rezervorul 4 de catre pompa de alimentare 6 (cu membrana D 797- 05 si cu presiune la pistonul D 2156 HMN 9) prin conducta de joasa presiune 5 si trimis cu presiune la bateria de filtrare 7 unde sunt retinute impuritatile, apoi trece la pompa de injectie 8(rotativa la D 797-05 sau liniara la D 2156 HMN 8),de unde cu presiune mai mare este debitat la injectoarele 10, prin conductele de inalta presiune 9.

Fig. 2. Schema instalatiei de alimentare a motorului D 2156 HMN 8: 1 filtru de aer; 2 record filtru de aer; 3 colector de admisie; 4 rezervor de combustibil; 5 conducte de joasa presiune; 6 pompa de alimentare; 7 bateria de filtre (grosier si fin); 8 pompa de injectie in linie; 9 conducte de inalta presiune; 10 injectoare; 11 conducta de surplus de la injectoare; 12 conducta de surplus spre rezervoarele termoinjectoarelor; 13 rezervoare termoinjectoare; 14 termoinjectoare. Surplusul de combustibil de la injectoare este colectat de conducta 11, si impreuna cu surplusul pompei de injectie este trimis la conducta 12 , la rezervorul termoinjectorului 13 (doua la D 2156 HMN 8) si de aici , fie retur la rezervorul 4, fie la termoinjectorul 14(doua la D 2156 HMN 8) montat la colectorul de admisie pentru usurarea pornirii motorului. La instalatiile noi, surplusul este dirijat direct la rezervor, pentru ca pornirea se face cu sistem de injectie lichid usor volatil in galeria de admisie. Unele dintre autoturismele ARO au fost dotate cu motoare DIESEL (ARO 243 si ARO 244 D) de tip D 127. Instalatia de alimentare este formata din rezervor, pompa de alimentare cu membrana, antrenata de un arbore cu came special, de la comanda mecanismului de distributie, filtre de combustibil brut si fin, asemanatoare cu cele de la motorul D 797-05, dar plasate in spate si respectiv, in fata motorului D 127 ; pompa de injectie este de tip rotativ, iar injectoarele de tip inchis, cu injectie directa. Ordinea de functionare este 1-2-4-3.Surplusul de motorina de la injectoare si pompa de injectie este colectat de o conducta flexibila armata si condus la rezervorul termoinjectorului, de unde merge la termoinjector pentru usurarea pornirii sau retur in rezervorul de combustibil. Aerul este filtrat de un filtru, combinat si condus spre colectorul de admisie de unde prin supapele de adimsie este aspirat in cilindri. Functionarea instalatiei este aceeasi ca la motorul D 797-05.

I.2.A. POMPA DE INJECTIE Pompa de injectie are rolul de a debita combusibilul sub presiune inalta, in cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la injecctoare, in functie de sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar. Pompa de injectie cu distribitor rotativ. Ppompa de injectie rotativa(fig 3),utilizata la instalatia motoruluiD-797-05 si la autoturisme echipate cu MAC, distribuioe motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comin pentru toti cilindrii, care descopera succesiv orificiile correspunzatoare spre racordurile conductelor de inalta presiune.

Fig. 3. Pompa de injectie rotativa pentru motorul D 797-05: 1 Racord de intrare; 2 supapa de reglare; 3 pompa de transfer; 4 supapa de dozaj; 5 canal rotor distribuitor; 6 pistoane; 7 cap hidraulic; 8 inel cu came; 9 role galeti; 10 injectoare; 11 teava de retur; 12 arbore de antrenare; 13 regulator de turatie; 14 brat; 15 tija cu arc; 16 arc; 17-18 parghii; 19 dispozitiv de avans automat; 20 pompa de injectie. Functionarea : motorina este admisa prin racordul de intrare 1 simpreluata de pompa de transfer 3, presiunea regland-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalizatia din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4, care determina cantitativ motorina care se va injecta : este trimisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor 5. Cand arborele de antrenare 12 primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie si o trnsmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elememtului de injectie sunt atacate de inelul mcu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incat motorina este trimisa prin canalul de refulare la unul dai racordurile de debitare spre injectoarele 10, care, prin conducta de inalta presiune, ajunge la injectorul respectiv, ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava de retur 11. Regulatorul de turatie 13 asigura automat, prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare motorului, la o anumita pozitie a pedalei de acceleratie. Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parghiei 17, arcul 16, bratul 14 si tijei cu arc 15, se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie camandat. Depozitul de avans automat 19 cu actionare hidraulica, prin motorina debitata de pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obtine o variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului. Oprirea motorului se face prin parghia 18, care roteste, in pozitia

de debitare nula, supapa de dozaj. Toate componenetele sunt montate in corpul pompei de injectie 20. Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, dece debitul de motorina se regleaza prin pizitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixaza pe butucul de antrenare (care face legatura intre arborele de antrenare 12 si rotorul distribuitor 5). Rgulatorul de turatie este de tipul cu colivie si greutati nearticulate, care basculeaza pa mansonul glisant de pe arborele de antrenare 12; acesta actionaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a motorului. Racordurile pentru conductele de inalta presiune sunt prevazute cu supape de refulare. Pompele de injectie rotative actuale echipeaza autoturisme cu motoare DIESEL de diferite marci. Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelasi corp si alte componenete. Cea mai raspandita este pompa tip V. E. Bosch(fig 4) formata dintr-o pompa de alimentare cu palete, pompa de injectie propriu-zisa cu distribuitor a carui piston are miscare combinata (de rotatie di axiala - fig. 5), regulator de turatie hidromecanic sau vacuumatic si electrovalva distribuitorului (care asigura si intreruperea alimentarii cu motorina a motorului la oprirea motorului). Functionare : motorina este aspirata din filtru de catre pompa de alimentare si trimisa prin canalul interior la distribuitor, care realizeaza presiunea de injectie, in cantitatea reglata de limitatorul de cursa a pistonului ; acesta este deplasat fie automat de catre regulatorul de turatie, fie de catre parghia camandata de pedala de acceleratie. Pentru aerisirea instalatiei, filtru de motorina este prevazut cu o pompa de aerisire de tip membrana. Unele pompe rotative Bosch, au o capsula vacuumatica care actioneaza cand iese din functiune turbina de supraalimentare cu aer (limitataor de fum la motoarele turbo).

Fig. 4. pompa de injectie rotativa tip V.E. Bosch: 1 roata dintata de antrenare; 2 capacul pompei; 3 cap hdraulic; 4 capsula vacumatica; 5 conducta de alimentare a pompei; 6 conducta colectare surplus motorina; 7 parghie comanda acceleratie (prin limitatorul de cursa a pistonului); 8 electrovalva pentru intreruperea alimentarii pompei; 9 corpul pompei; 10 dispozitiv de avans automat.

La altele pompe, se mai gaseste un termostat care regleaza pozitia de ralanti marit la rece. Pompa de injectie in linie (cu piston-sertar). Pompa cu piston (fig 6) folosita la motorul D 2156 HMN 8 are sase elementi de injectie si este antrenata de la comanda mecanismului de distributie printr-un arbore intermediar.Pe corpul pompei de injectie se monteaza pompa de alimentare cu piston, antrnata de excentricul de pe arborele ei cu came. Exista pompe cu patru, opt sau mai muluti elementi de injectie, in functie de numarul de cilindri ai motorului. Functionare : motorina venita prin conducta de alimentare 9 intra in camera longitidinala 26, de unde, prin orificiu de admisie, intra in cilindrul 20 ; pistonul 21 este actionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rola 16 ; in cursa sa ascendenta, pistonul refuleaza motorina cu presiune prin supapa de refulare 23 din racordul 25, care este trimisa prin conducta de inalta presiune 11 la injector ; dupa ce cama nu mai ataca tachetul, arcul readuce pistonul in pozitia initiala. Reglarea debitului pompei de injectie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 12, care angreneaza cu sectorul dintat 22. Acesta este fixat pe mansonul regulator, prevazut cu o degajare care intra un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elecoidala a pistonului sa fie pozitionata fata de orificiu de refulare al cilindrului si sa se regleze debitul elementului, returnand o parte din motorina in camera longitudinala 26. Arborele cu came primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie prin intermeduil cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul dispozitivului 8 a. Regulatorul de turatie 2 limiteaza turatia minima si maxima a motorului, fiind de tip centrifugal cu conttragreutati si arcuri. Surplusul de motorina de la pompa de injectie merge la rezervoarele termoinjectoarelor. In partea inferioara a corpului pompei de injectie 1 si a regulatorului de gaseste ulei, care asigura ungerea tachetilor, a arborelui cu came si a pieselor regulatorului de turatie. Unele pompe de injectie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru ,,toate regimurile, a carui comanda este asigurata de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurand o functionare mai precisa. Exista pompe cu regulator hidraulic. Variatia cantitatii de combustibil se face in mod automat de catre regulatorul de turatie centrifugal 2, la o pozitie constanta a pedalei de acceleratie, de la care se comanda cremaliera 19 pentru marirea sau micsorarea turatiei motorului in functie de sarcina. La unele motoare se utilizeaza pompe de injectie individuale, numite pompe injector.

Fig. 6. Pompa de injectie in linie cu piston sertar pentru motorul 2156 HMN 8: 1 corpul pompei; 2 corpul regulatorului de turatie; 3 pargie acceleratie; 4 pargie oprire; 5 pompa alimentare; 6 pompa amorsare; 8 cuplaj pompa; 9 conducta alimentare pompa; 12 surub fixare bucsa element pompare; 13 arbore cu came; 15 tija pistonului pompei de alimentare; 16 tachet cu rola; 17 surub reglaj moment inceput injectie; 18 arcul elementului de pompare; 19 cremaliera; 20 bucsa (corp) al elementului de pompare; 21 pistonasul elementului de pompare; 23 supape de refulare; 25 racordul conductei de inalta presiune; 26 canal comun alimentare elemente de pompare; 27 corpul pompei de injectie.

I.2.B. INJECTOARE

Injectorul are rolul de a injecta combustibil in stare pulverizata, cu picaturi fine, uniforme in cara de ardere, Motoarele cu injectie directa necesita o distributie mai uniforma a jetului de combustibil, datorita lipsei de turbulenta a aerului in camera de ardere. Spre deosebire de acestea, la motoarele cu injectie indirecta, pulverizarea combustibilului se impune de a fi sub forma de jet conic, corespunzator formei camerei de ardere auxiliare, si de o finete mai redusa a picaturilor, datorita existentei turbulentei. Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate fi prevazuta in acest scop cu unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varful conic ; cele cu varf conic se utilizeaza la motoarele cu injectie indirecta in scopul formarii jetului cu unghi conic corespunzator camerei de ardere. Duzele fara varf conic, mantate la injectoarele motoarelor cu injectie directa, au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a combustibilului, dar prezinta dezavantajul ca se infunda mairepede.

Constructiv, injectoarele pot fi deschise sau inchise (cele mai utilizate, printre care si la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8). Injectoarele de tip deschis au spatiul interior al duzei in legatura permanenta cu camera de ardere. Acestea se utilizeaza la motoarele la care timpul de injectie este foarte scurt si au o presiune inalta pana la 140 bar, la 2000 rot/min. Injectoarele inchise (fig 7) au orificiul duzei 13, inchis perfect etans de catre arcul pulverzatorului 12. Functionare : motorina intra prin racordul cu filtru 2, trece prin canalul 9 si ridica acul de pe scaunul 14, datorita apasarii cu presiune asupra umarului acului din camera 15 ; in felul acesta, infinge forta arcului 5 si motorina este pulverizata prin orificiul 13 in camera de ardere din capul pistonului.

Fig. 7. Injector: a ansamblul injectorului; 1 corpul injectorului; 2 record de alimentare cu filtru; 3 piulita duzei; 4 tija; 5 arc de presiune; 6 piulita reglaj; 7 saiba reglaj; 8 surub pentru racordare la conducta de retur; b pulverizator (duza); 9 canal de comdustibil; 10 stift de ghidaj; 11 corpul pulverizatorului; 12 acul pulverizatorului; 13 orificiu de injectare; 14 scaunul acului; 15 camera pentru umarul acului; c injector tip Bosch; 1 record inalta presiune; 2 corp; 3 piulita; 4 duza; 5 acul duzei; 6 tija; 7 arc; 8 taler de tensionare a arcului; 9 record surplus motorina; 10 record colectare surplus; 11 piulita superioara; 13 orificiu; 14 filtru mecanic

Surplusul de combustibil scapat printre ac si ghid trece in corpul injectorului iar prin racordul 8 este colectat de conducta de retur si trimisa in rezervor. Cand presiunea motorinei a scazut, acul 12 inchide orificiul duzei sub actiunea arcului 5.

Presiunea de injectie se regleaza prin modificarea tensiunii arcului 5, cu ajutorul piulitei 6 si al saibe de reglej 7. La motorul D 797-05 se foloseste injector inchis, de tip KBL 76 S2R (fig 8, a) a carei presiune de injectie este de 190 bar, reglabila cu ajutorul piulitei 6 si al saibe de reglaj 7. Motorul D 2156 HMN 8 este dotat cu injectoare inchise, de tip KDL 94 S3R a carui constructie este la fel, insa presiunea de reglaj este 175 bar ; reglarea presiunii se face de la o tija filetata cu contra piulita, montata in piulita injectorului, deasupra tijei de apasare a arcului. La motoarele DIESEL ale autoturismelor, se foloseste injectorul din figura 8, c, montat prin insurubare pe chiulasa, prin intermediul corpului 2. Motorina intra prin racordul cu filtru mecanic 1 si este puverizata in camera de ardere (antecamera) prin orificiul 13, sub forma de jet de catre duza 4 cu acul ei 5. Surplusul de motorina iese prin racordul 10 si printr-o conducta ce colecteaza motorina de la toate injectoarele (racordurile fiind inseriate) este returnata la pompa de injectie si apoi la rezervor. Acest tip de injector se foloseste la motoarele cu injectie indirecta (in precamerele de ardere), pentru a obtine o buna turbionare si formarea unui amestec omogen cu aerul. Reglarea presiuni de injectare este realizata prinj adaugarea sau scoaterea de saibe 8, pentru tensionarea arcului 7 (pri adaugare se mareste presiune) ;aceasta este de 120 5 bar. I.2.C. CONDUCTE Conductele folosesc la conducerea combustibilului intre elementele componente ale instalatiei de alimentare. Conductele de joasa presiune sunjt confectionate din teava de cupru, alama sau din material plastic, fiind prevazute cu terminatii de racordare. Intre pompa de injectie si ionjectoare sunt conducte de inalta presiune din teava de otel cu grosimea peretilor mare, pentru rezistenta ; lungimea lor este egala.