Sunteți pe pagina 1din 399

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universit ii nr!

", Ca#$%s, C&r$ ', C&nstan a TEL(FA)!* +,-"./+0+0+ E.#ail* $1ar#a.&vi2i%s3%niv.&vi2i%s!r& 4e5* 1tt$*((666!$1ar#a&vi2i%s!r&

De$arta#ent%l 2e tiinte Far#a7e%ti7e $entr% eval%area a7 i%nii #e2i7a#entel&r Nr.inregistrare 20 / 29 decembrie 2011

TESTE 8RIL PENTRU E)AMENUL LA DISCIPLINA MICRO'IOLO8IE, VIRUSOLO8IE, PARA9ITOLO8IE


SPECIALI9AREA FARMACIE

An%l II, se#estr%l I


SESIUNEA DE IARN

Dire7t&r 2e De$arta#ent !L! Dr! :ORAIU MIREAN

e; Dis7i$lin MICRO'IOLO8IE, VIRUSOLO8IE, PARA9ITOLO8IE !L! Dr! RAMONA STOICESCU An%l %niversitar ,+"".,+",

Te#ati7a "! Intr&2%7ere <n #i7r&5i&l&=ie, 2e;ini ie, ist&ri7! Mi7r&&r=anis#e, 7lasi;i7are >i n&#en7lat%r! M&r;&l&=ie 5a7terian! Str%7t%ra 7el%lei 5a7teriene ?str%7t%ri interne, str%7t%ri e@terneA! Complement simplu
1. Regnul Protista include urmatoarele cu o excepie: A. acteriile . !ungii C. Algele ". Proto#oarele $. %elminii &irusurile au dimensiuni de: A. 0'02 ( 0') *m . 1+, *m C. )+10 *m ". 1,+2, *m $. ,nm Agenii patogeni cu cele mai mici dimensiuni sunt: A. &irusurile . acteriile C. Prionii ". !ungii $. %elminii Nucleul de tip procariot apare la: A. &irusuri . acterii C. !ungi ". Prioni $. Proto#oare .e/urile se 0nmulesc prin: A. Replicare binar1 . 2nmugurire C. 3ito#1 ". Cicluri de /ia1 complexe $. 2ncorporare de proteina prionic1 nou1 2nmulirea prin replicare binar1 este caracteristic1:

2.

).

-.

,.

4.

A. . C. ". $. 5.

&irusurilor acteriilor !ungilor Proto#oarelor %elminilor

2nmulirea prin 0ncorporare de proteina prionic1 nou1 este caracteristic1: A. &irusurilor . acteriilor C. Prionilor ". Proto#oarelor $. %elminilor 2nmulirea prin 0nmugurire este caracteristic1: A. &irusurilor . acteriilor C. .e/urilor ". Proto#oarelor $. %elminilor 7tructura supra8eei externe a /irusurilor este: A. Capsida proteic1' an/elopa lipoproteica . Perete rigid ce conine peptidoglican C. Perete rigid ce contine c9itin1 ". 3embrana 8lexibil1 $. Nu au in/eli: exterior .a exterior au membrana 8lexibil1: A. &irusurile . acteriile C. .e/urile ". Proto#oarele $. Prionii Perete rigid ce conine c9itin1 au: A. &irusurile . acteriile C. !ungii ". Proto#oarele $. Prionii Perete rigid ce conine peptidoglican au: A. &irusurile . acteriile C. .e/urile ". Proto#oarele

6.

9.

10.

11.

12.

$. Prionii 1). Capsida proteic1' an/elopa lipoproteic1 au: A. &irusurile . acteriile C. .e/urile ". Proto#oarele $. Prionii Nu au 0n/eli: exterior: A. &irusurile . acteriile C. .e/urile ". Proto#oarele $. Prionii 3icroorganismele lipsite de metabolism propriu sunt: A. &irusurile . acteriile C. !ungii ". Proto#oarele $. %elminii 3icroorganisme unicelulare de tip procariot sunt: A. &irusurile . acteriile C. !ungii ". Proto#oarele $. %elminii 7e /i#uli#ea#1 numai la microscopul electronic: A. &irusurile . acteriile C. !ungii ". Proto#oarele $. %elminii 7unt para#ii intracelulari obligatorii: A. &irusurile . acteriile C. !ungii ". Proto#oarele $. %elminii ;rmatoarele a8irmaii sunt ade/1rate cu o excepie: A. !ungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot

1-.

1,.

14.

15.

16.

19.

. acteriile sunt microorganisme unicelulare' celule de tip procariot C. Proto#oarele sunt microorganisme monocelulare' celule de tip eucariot ". &irusurile conin numai ARN $. Prionii sunt proteine in8ecioase 20. ;rm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate cu o excepie: A. !ungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot . acteriile sunt microorganisme unicelulare' celule de tip procariot C. Proto#oarele sunt microorganisme monocelulare' celule de tip eucariot ". &irusurile contin ARN sau A"N $. Prionii sunt proteine in8ecioase ;rmatoarele a8irmaii sunt ade/arate cu o excepie: A. !ungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot . acteriile sunt microorganisme unicelulare' celule de tip eucariot C. Proto#oarele sunt microorganisme monocelulare' celule de tip eucariot ". &irusurile contin ARN sau A"N $. Prionii sunt proteine in8ecioase ;nitatea taxonomic1 8undamental1 este: A. 7pecia . !amilia C. <rdinul ". Clasa $. =enul 7peciile care au aparut din e/oluia unui str1mo: comun 8ormea#1: A. 7pecia . !amilia C. <rdinul ". Clasa $. =enul acteriile din aceea:i specie' i#olate 0ntr+un anumit moment dintr+un anumit produs patologic repre#int1: A. iotipul . >ulpina C. Colonia ". .i#otipul $. Clona acteriile aceleia:i specii care au crescut 0n acela:i loc pe o placa cu mediu solid de cultura' dintr+un num1r 8oarte redus de bacterii' numite unit1i 8ormatoare de colonii C!; repre#int1: A. >ulpina . Colonia C. Clona

21.

22.

2).

2-.

2,.

". 7erotipul $. iotipul 24. Populaia de bacterii care au re#ultat din di/i#iunea unei singure celule repre#int1: A. >ulpina . Colonia C. Clona ". 7erotipul $. iotipul !ormatiuni structurale bacteriene obligatorii sunt urmatoarele cu o excepie: A. Capsula . Nucleul C. Citoplasma ". 3embrana citoplasmatic1 $. Peretele celular !ormaiuni structurale 8acultati/e sunt urm1toarele cu excepie: A. Cilii . 7porul C. Capsula ". Pilii $. 3embrana citoplasmatic1 ;rm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate cu o excepie: A. Peretele celular la bacteriile =ram negati/e este mai subire ?)+6 nm@ dar este mai complex din punct de /edere structural . Peretele celular al bacteriilor =ram negati/e este acoperit de o structur1 complex1 numit1 membrana extern1 C. 3embrana extern1 este alc1tuit1 din lipoproteine :i lipopoli#a9aride ata:ate de peptidoglican ". Peretele celular la bacteriile =ram negati/e este uni8orm' cu pori mici' are o grosime de 1,+ ,0 nm' 8iind constituit din peptidoglicani -0+60A :i componente minore $. Peretele celular la bacteriile =ram negati/e conine mult mai puin peptidoglican :i nu conine aci#i teic9oici

25.

26.

29.

)0. Alegei r1spunsul incorect: A. acteriile sunt organisme monocelulare . 2n 8uncie de mor8ologie bacteriile se clasi8ic1 0n coci' bacili :i organisme spiralate C. 7tructurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile externe ". 7tructurile obligatorii ale bacteriilor sunt structurile interne $. acteriile au un singur cromo#om )1. Alegei r1spunsul corect re8eritor la celula eucariot1: A. Are nucleul delimitat de o membran1 nuclear1 . Are nucleul nedelimitat de membran1 nuclear1

C. Are nucleul 8ormat dintr+un singur cromo#om ". Are un perete celular $. Pre#int1 anumite granulaii de depo#it )2. Alegei r1spunsul corect re8eritor la celula procariot1: A. Are nucleul nedelimitat de membran1 nuclear1 . Nucleul este delimitat de membran1 nuclear1 C. Citoplasma pre#int1 organite celulare ". Citoplasma pre#int1 aparat =olgi $. Citoplasma pre#int1 mitocondrii )). 7tructura intern1 a bacteriilor cuprinde: A. Nucleu . Capsul1 C. Cili ". 7por $. !lageli )-. 7tructura extern1 cuprinde: A. Nucleu . Citoplasma C. Pili ". Perete celular $. Ribo#omi ),. 2n natur1 bacteriile se g1sesc: A. Numai sub 8orm1 de spori . Numai sub 8orm1 de celule /egetati/e C. ;nele numai sub 8orm1 de celule /egetati/e' altele alternati/' cBnd sub 8orm1 /egetati/1' cBnd sub 8orm1 de spori ". Numai sub 8orm1 de re#isten1 $. Nici un r1spuns nu este ade/1rat )4. Peretele celular bacterian: A. Conine poli#a9aride . Conine peptidoglican C. Are o structur1 polipeptidic1 ". Conine acid 9ialuronic $. $ste repre#entat de glicocalix )5. "in structura extern1 8ac parte urm1toarele structuri cu o excepie: A. Capsula . Pilii C. Cilii ". 7porul $. Nucleul

)6. "in structura intern1 8ac parte urm1toarele structuri cu excepia: A. Nucleul . Citoplasma C. 7porul ". Peretele celular $. Ribo#omii )9. Alegei r1spunsul 8als: A. Nucleoidul conine A"N . Peretele celular conine peptidoglican C. Citoplasma conine ap1' molecule organice :i anorganice ". Nucleul 8ace parte din structura intern1 a bacteriei $. 7tructura celulei bacteriene este studiat1 macroscopic -0. ;rm1toarele bacterii sunt =ram po#iti/e cu excepia: A. Staphylococcus aureus . Streptococcus pneumoniae C. Streptococcus pyogenes ". Neisseria meningitidis $. Streptococcus agalactiae -1. Nucleoidul bacterian are urm1toarele caracteristici: A. Pre#int1 membran1 nuclear1 . Con8er1 caracterul de celul1 diploid1' bacteriei C. $ste 8ormat dintr+un singur cromo#om ". Cromo#omul are 8orm1 linear1 $. Are o lungime de 2+- mm -2. Ce studia#1 microbiologiaC A. $ste o ramur1 a biologiei' care studia#1 8enomenele :i legile eredit1ii . $ste o ramur1 a biologiei' care studia#1 bacteriile C. $ste :tiina care studia#1 organismele cu dimensiuni microscopice' de ordinul -6 -9 micrometrilor ?10 @ :i nanometrilor ?10 @. ". $ste :tiina care studia#1 organismele cu dimensiuni microscopice' de ordinul nanometrilor -9 -9 ?10 @ :i picometrilor ?10 ). $. $ste :tiina care studia#1 organismele cu dimensiuni microscopice' de ordinul nanometrilor -6 -9 ?10 @ :i micrometrilor ?10 @. -). Regnurile lumii /ii sunt: A. Regnul animal :i regnul /egetal . Regnul 3onera' Protista' 3etap9Dta' Animalia C. Regnul animal' regnul procariote' regnul eucariote ". Regnul animal' /egetal :i regnul Protista ?alge' 8ungi' proto#oare' bacterii@ $. Regnul animal :i regnul Protista ?alge' 8ungi' proto#oare' bacterii@

--. 2n patologia uman1 sunt implicai di8erii ageni in8ecio:i care aparin urm1toarelor regnuri: A. Regnul animal :i regnul /egetal . Regnul Animalia :i regnul Protista C. Regnul procariote :i regnul /egetal ". Regnul animal' regnul /egetal :i regnul Protista $. Regnul 3onera' regnul Animalia :i regnul Plantae -,. Proto#oarele :i %elminii implicai 0n patologia uman1 sunt studiai 0n cadrul: A. 3icologiei . Para#itologiei C. acteriologiei ". >axonomiei $. &irusologiei -4. ;nul dintre 8ondatorii microbiologiei este: A. !. =alton . E. .eFeune C. Carl .innG ". =regor 3endel $. .ouis Pasteur -5. Hdenti8icai corespondena corect1: A. &irusuri+ microorganisme eucariote . !ungi+ celule eucariote C. Prioni+ celule procariote ". acterii+ celule eucariote $. %elmini+ celule procariote -6. &irusurile sunt microorganisme: A. ;nicelulare . 3ulticelulare C. Acelulare ". Procariote $. $ucariote -9. A. . C. ". $. acteriologia studia#1 microorganisme: $ucariote Procariote Acelulare ;nicelulare cu membran1 nuclear1 "e dimensiuni nanometrice

,0. %elminii sunt organisme: A. ;nicelulare . Procariote C. Acelulare

". 3ulticelulare $. "e dimensiuni nanometrice ,1. A. . C. ". $. acteriile sunt: Protiste superioare Protiste in8erioare $ucariote Acelulare Proto#oare

,2. Hdenti8icai corespondena gre:it1 0ntre 8orma 8undamental1 a bacteriilor si denumirea lor: A. !orm1 s8eric1 ( coci . !orm1 spiralat1 (spirili C. !orm1 s8eric1 cu dispo#iie 0n lanuri+ streptococi ". !orm1 de bastona: ( sta8ilococi $. !orm1 spiralat1 cu o singur1 tur1 de spire ( /ibrioni ,). A. . C. ". $. acteriile sub 8orm1 de bacili sunt 78erice 7piralate Cu 8orm1 de bob de ca8ea Cu 8orm1 de bastona: Cu 8orm1 de /irgul1

,-. 2n 8uncie de dispo#iia lor cocii pot 8i grupai: A. 2n ciorc9ine ( streptobacili . 2n diplo+ /ibrioni C. 2n lan+ sta8ilococi ". 2n spirale (cocobacili $. 2n ciorc9ine + sta8ilococi ,,. acilii sporulai din genul Clostridium au 8orm1 de: A. I pi:cotJ . Ibob de ca8eaJ C. Irac9etaJ ". I/irgul1J $. Ilitere c9ine#e:tiJ acteriile care produc 9olera au o 8orm1 aparte de : A. &ibrioni . "iplobacili C. 7treptococi ". 7ta8ilococi $. acili cu capete drepte acteriile din sp. Actinomyces sunt:

,4.

,5.

A. . C. ". $.

Coci cu aspect de bastona:e acili 8oarte lungi cu aspect de rami8icaii 7piroc9ete 7ta8ilococi dispu:i 0n diplo 7treptobacili

,6. Cocii au diametrul de aproximati/: A. 0'4+1 nm . 0'4+1 Km C. 2 ( , nm ". 2 ( , Km $. 0'4+1 mm ,9. Bacillus anthracis este o bacterie: A. 7ub 8orm1 de bastona: cu capetele drepte . 7ub 8orm1 de bastona: cu capetele rotunFite C. Cu aspect de litere c9ine#e:ti ". =rupat1 0n ciorc9ine $. 7ub 8orm1 de bastona: cu aspect de rac9et1 40. acteriile cu mai multe ture de spire pot 8i A. 7piroc9ete 8ixe' 0n general sapro8ite' cu perete rigid . 7pirili ade/1rai' 0n general patogeni C. 7pirili ade/1rai' sapro8ii' cu perete rigid ". 7pirili 8al:i $. 7piroc9ete sapro8ite' cum ar 8i Treponema pallidum

41. Cocii care 0n urma di/i#iunii celulare se grupea#1 0n lanuri sunt: A. =onococii . 3eningococii C. 7ta8ilococii ". =onococii $. 7treptococii 42. Cocii care 0n urma di/i#iunii celulare se grupea#1 0n ciorc9ine sunt: A. 7ta8ilococii . Pneumococii C. 7treptococii ". 3eningococii $. =onococii 4). 3Dcoplasmele sunt bacterii care: A. Au perete celular . Au membrana nuclear1 C. Nu au perete celular ". Nu au A"N

$. !oarte re#istente 4-. Ribo#omii au rol 0n: A. !agocito#1 . "iapede#1 C. 7inte#1 proteic1 ". 7inte#1 lipidic1 $. !enomenul de germinare 4,. !ormele I.J sunt celule bacteriene de8ormate sub aciunea: A. !actorilor de mediu . 3acro8agelor C. Antibiogramei ". Anticorpilor $. Antibioticelor 44. A. . C. ". $. acteriile au in8ormaia genetic1: 7ub 8orm1 de A"N ribo#omal 2n nucleul celular 7ub 8orm1 de cromatin1 condensat1 0n cromo#omi' 0n timpul di/i#iunii celulare 2ntr+o molecul1 de A"N circular 2ntr+un nucleoid al c1rui perete nuclear nu delimitea#1 in8ormaia genetic1 de restul citoplasmei

45. 2n citoplasma celulei bacteriene se g1sesc urm1toarele organite: A. .i#o#omi . Ribo#omi C. 3itocondrii ". Plastide $. Aparatul =olgi 46. A. . C. ". $. acteriile cu mai multe ture de spire' sapro8ite' sunt: 7piroc9etele &ibrionii 7pirilii Treponema pallidum i!rio cholerae

49. Peretele celular se g1se:te la toate bacteriile cu excepia: A. 7treptococilor . 7ta8ilococilor C. 3Dcoplasmelor ". Bacillus anthracis $. Treponema pallidum

50. "i/i#iunea celular1 la bacterii este: A. Prin meio#1 . Prin mito#a C. Prin sci#iparitate ". Prin apopto#1 $. Prin germinare 51. Celula eucariot1 cuprinde urm1toarele 8ormaiuni cu excepia: A. Peretului celular . Ribo#omilor C. 3itocondriilor ". Nucleului $. Porilor nucleari 52. Celula bacterian1 cuprinde urm1toarele 8ormaiuni structurale obligatorii: A. Nucleoid' citoplasma' capsula . 3embrana citoplasmatic1' nucleu' citoplasma' perete celular C. Cili' 8imbri' capsula' citoplasma' capsula' nucleoid ". 3embran1 citoplasmatic1' citoplasma' perete celular' nucleoid $. Citoplasma' capsula' nucleoid' 8lageli 5). Celula bacterian1 cuprinde urm1toarele 8ormaiuni structurale 8acultati/e: A. Cili' 8imbri' capsul1' spor . !lageli' pili' nucleoid' perete celular C. Capsul1' spor' perete celular ". 3embran1 citoplasmatic1' citoplasm1' perete celular' nucleoid $. Nucleoid' capsul1' 8lageli' spor' pili 5-. Hdenti8icai ordinea corect1 a 8ormaiunilor celulei bacteriene de la exterior c1tre interior: A. Nucleoid' citoplasm1 cu ribo#omi' membrana celular1' perete celular . Nucleoid' ribo#omi' citoplasm1' membrana celular1' capsul1' perete celular C. Perete celular' capsul1' citoplasma' nucleoid ". Capsul1' perete celular' membran1 plasmatic1' citoplasm1 cu ribo#omi' nucleoid $. Perete celular' capsul1' membran1 plasmatic1' citoplasm1 cu ribo#omi' nucleoid 5,. Hdenti8icai ordinea corect1 a 8ormaiunilor obligatorii ale celulei bacteriene de la interior c1tre exterior: A. Nucleoid' citoplasm1' membran1 celular1' perete celular' capsul1 . Capsul1' perete celular' membran1 celular1' citoplasm1' nucleoid C. Nucleu' citoplasm1' membran1 citoplasmatic1' perete celular ". Perete celular' membran1 citoplasmatic1' citoplasm1' nucleoid $. Nucleoid' citoplasm1 cu ribo#omi' membran1 plasmatic1' perete celular 54. Hn8ormaia genetic1 bacterian1 poate 8i repre#entat1 de: A. A"N mitocondrial . Plasmide

C. Ribo#omi ". ARN bacterian $. A"N capsular 55. Plasmidele sunt 8ormaiuni bacteriene care codi8ic1 urm1toarele caractere de patogenitate cu excepia: A. $liberarea de substane cu potenial toxic pentru alte bacterii' cunoscute sub denumirea de bacteriogene . Re#istena la Penicilina C. 7inte#a de exotoxine ". $liberarea de substane cu potenial toxic pentru alte bacterii' cunoscute sub denumirea de bacteriocine $. Re#istena la antibiotice 56. 2n citoplasma bacterian1 are loc sinte#a proteic1 care cuprinde urm1toarele etape: A. Hn8ormaia genetic1 este copiat1 de c1tre ARNm 0n nucleol' aminoaci#ii sunt adu:i la ni/el ribo#omal de c1tre ARNt :i are loc obinerea moleculei proteice structurale sau 8uncionale la ni/elul unit1ilor ribo#omale . 7inte#ele proteice sunt codi8icate de c1tre A"N+ul bacterian' iar in8ormaia este copiat1 pe ARNt' iar intracitoplasmatic ARNm' aduce la ni/el ribo#omal aminoaci#ii corespun#1tori sec/enei codate :i ARNr particip1 la sinte#a moleculei proteice C. Hn8ormaia genetic1 este copiat1 de c1tre A"N+ul bacterian pe ARN+ul de transport' ARN+ ul mesager aduce la ni/el ribo#omal aminoaci#ii corespun#atori sec/enei codate :i ARNul ribo#omal particip1 la sinte#a moleculei proteice ". 7inte#ele proteice sunt codi8icate de c1tre A"N+ul bacterian' iar in8ormaia este copiat1 pe ARNmL intracitoplasmatic ARNt aduce la ni/elul unit1ilor ribo#omale aminoaci#ii corespun#1tori sec/enei codate :i ARNr particip1 la sinte#a moleculei proteice $. 7inte#ele proteice sunt codi8icate de c1tre ARN+ul bacterian' iar in8ormaia este copiat1 pe ARNtL intracitoplasmatic ARNr aduce la ni/el ribo#omal aminoaci#ii corespun#1tori sec/enei codate :i ARNt particip1 la sinte#a moleculei proteice 59. Celula bacterian1 poate a/ea :i alte structuri citoplasmatice pe lBng1 ribo#omi :i moleculele de ARN. Aceste structuri sunt: A. Hnclu#ii cu meta8os8ati+ corpusculii metacromatici abes+3organ la $nterobacterii . Hnclu#ii cu material de re#er/1 pentru metabolismul celular+ inclu#ii cu glicogen la bacilul di8teric C. Hnclu#ii cu meta8os8ati+ corpusculii metacromatici abes+$rnst la $nterobacterii ". Hnclu#ii citoplasmatice cu rol 0n metabolismul celular ( inclu#ii cu glicogen la bacilul di8teric $. Hnclu#ii cu material de re#er/1 pentru metabolismul celular+ inclu#ii cu glicogen la $nterobacterii 60. acteriile cu mai multe ture de spire' sapro8ite' sunt: A. 7pirilii ade/1rai . 7piroc9etele C. Cu perete 8lexibil

". 3obile $. Treponema pallidum 61. Care dintre urmatoarele a8irmatii este ade/arat1C A. 3oleculele de ARN pot indeplini 8uncia de ARN de transport ?ARNt@ 8olosit ca molecul1 adaptor pentru sinte#a proteinelor . .a ni/elul unit1ilor ribo#omale are loc biosinte#a proteic1 C. ;nele molecule de ARN pot indeplini 8unctia de ARN mesager ?ARNm@ ". >oate a8irmatiile anterioare sunt ade/arate $. >oate a8irmatiile sunt 8alse 62. Rolurile membranei citoplasmatice bateriene sunt urm1toarele cu o excepie: A. arier1 osmotic1 . 7inte#a peretului celular C. 7inte#a proteic1 ". !ormarea septului de di/i#iune $. =enerarea energiei celulare 6). Peretele celular al bacteriilor pre#int1 urm1toarele 8uncii cu excepia: A. Particip1 la di/i#iunea celular1 . $ste sediul receptorilor pentru bacterio8agi si bacteriocine C. Pre#int1 structura antigenic1 de supra8a1 ". $ste structura int1 pentru li#o#im :i antibiotice $. Pre#int1 plasmide 6-. Hdenti8icai corespondena corect1 0ntre proprietatea speci8ic1 a peretelui celular si tipul de bacterie la care se reg1se:te: A. acteriile =ram negati/e au peretele celular de o grosime de 1,+20 nm . acteriile =ram negati/e au peretele celular constituit din mai multe straturi de peptidoglicani C. acteriile =ram po#iti/e au un strat poli#a9aridic 0n peretele celular care repre#int1 endotoxina acestor bacterii ". acteriile =ram negati/e pre#int1 la peri8eria membranei citoplasmatice o #on1 periplasmic1' la ni/elul c1reia se a8l1 peptidoglicanul $. acteriile =ram po#iti/e pre#int1 au peretele celular de o grosime de 1,+20 mm 6,. Peretele celular al bacteriilor =ram negati/e este: A. Cu o grosime de 1,+20 nm . Alc1tuit dintr+o #on1 periplasmic1' la ni/elul c1reia se a8l1 peptidoglicanul C. Alc1tuit dintr+o #on1 periplasmic1 care este m1rginit1 la exterior de citoplasm1 ". Cu o grosime mai mare decBt a bacteriilor =ram po#iti/e $. Alc1tuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani 64. acteriile =ram po#iti/e' 0n urma coloraiei =ram' se pre#int1 pe 8rotiu de culoare: A. &erde . Ro:u

C. Negru ". =alben $. &iolet 65. acteriile =ram negati/e' 0n urma coloraiei =ram' se pre#int1 pe 8rotiu de culoare: A. =alben . &erde C. Ro:u ". &iolet $. Negru

66. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la cili sunt ade/1rate cu excepia: A. 7unt 8ormaiuni apendiculare de natura proteic1 . Au rol 0n propulsarea celulei spre sursa de 9ran1 C. Con8er1 celulei bacteriene un important 8actor de patogenitate ". 7unt 8ormaiuni 8acultati/e ale celulei bacteriene $. 7unt 8ormaiuni speci8ice bacteriilor 8ixe 69. Hdenti8icai corespondena ade/1rat1 0ntre num1rul cililor unei celule bacteriene :i denumirea tipului de cili: A. acterii peritric9e ( au cili multipli ?m1nunc9i@ la unul dintre polii celulei . acterii atric9e ( au c1te un cil la ambii poli ai celulei C. acterii monotric9e ( bacterii 81r1 cili ". acterii am8itric9e ( au c1te un cil la ambii poli celulari $. acterii lo8otric9e ( au cili multipli 0n Furul celulei bacteriene 90. !lagelii con8er1 un important 8actor de patogenitate la bacterii datorit1: A. Proteinelor ciliare' care sunt antigenice ?antigenul %+8lagelar@' 8iind capabile s1 determine sinte#a de anticorpi speci8ici . Rolului pe care 0l au 0n propulsarea celulei spre sursa de 9ran1 C. Rolului pe care 0l au 0n transmiterea in8ormaiei genetice ". Procesului de conFugare sexual1 $. !aptului ca repre#int1 8orma de re#isten1 a bacteriilor 91. Hdenti8icai raspunsul gre:it re8eritor la caracteri#area 8imbriilor: A. Pot exista atBt la bacteriile mobile cBt :i la bacteriile 8ixe . Repre#int1 8actori de patogenitate C. 7unt structuri multiple' scurte ". Au rol 0n locomoie $. 7unt structuri drepte' 8ilamentoase' rigide 92. Hdenti8icai r1spunsul gre:it re8eritor la caracteri#area pililor: A. 7unt structuri multiple' 8ilamentoase' rigide 8ara rol in locomoie . Pot 8i de dou1 8eluri: pili comuni ?sexuali@ sau de conFugare ?somatici@ C. 7unt 0n general dispu:i la supra8aa celulei ". Apar mai ales la bacteriile =ram negati/e

$. Au origine proteic1 ?piline@ cu 8uncie antigenic1 9). Pilii somatici sunt codi8icai cromo#omial :i au rol 0n: A. Aderarea la structurile celulare int1 . >rans8erul de material genetic C. Crearea unui canal de conFugare ". 7inte#a proteic1 pentru celula bacterian1 $. !ormarea 8usului de di/i#iune 9-. Cu aFutorul pililor sexuali unele bacterii pot: A. 71 sinteti#e#e inclu#ii cu material de re#er/1 pentru metabolismul bacterian . 71 mani8este re#isten1 8a1 de anumite antibiotice' 8a1 de care erau sensibile 0naintea 8enomenului de conFugare C. 71 trans8ere material genetic cromo#omial 0ntre perec9i de celule ". 71 mani8este mobilitate $. 71 adere la structurile celulare int1 9,. Capsula este o structur1 a celulei bacteriene care pre#int1 urm1toarele caracteristici cu excepia: A. $ste 0n/eli:ul extern al unor bacterii . $ste /i#ibil1 la microscopul optic ?capsula ade/1rat1@ C. Poate 8i capsula 8lexibila + glicocalix ? o mas1 de 8ibre polipeptidice 0ntret1iate@ ". =licocalixul in9ib1 acti/itatea bactericid1 a sistemului complement $. Capsula 8lexibil1 nu se e/idenia#1 microscopic 94. Capsula se pre#int1 la microscopul optic ca: A. !ilamente mici negre 0n interiorul celulei . ;n strat polipeptidic care 0n/ele:te celula C. < s8er1 colorat1 0n interiorul celulei ". ;n 9alou necolorat 0n Furul celulei $. < mas1 de substan1 uni8orm dispus1 0n citoplasm1 95. Capsula este pre#ent1 la urm1toarele bacterii cu excepia: A. Streptococcus pneumoniae . "aemophillus in#luen$ae C. Clostridium per#ringens ". Neisseria meningitidis $. Staphilococcus aureus 96. 7tructura 8acultati/1 a bacteriilor' capsula' pre#int1 urm1toarele 8uncii cu excepia: A. Hn9ib1 acti/itatea bactericid1 a sistemului complement :i a altor 8actori serici . Are 8uncie anti8agocitar1 important1 C. !ormarea capsulei are loc 0n a8ara organismului animalelor recepti/e ". Asigur1 re#istena celulei bacteriene la aciunea 8actorilor 8i#ici si c9imici $. $ste antigenic1 ?antigenul M+capsular@

99. !orma de re#isten1 a bacteriilor la condiiile ne8a/orabile din mediu este repre#entat1 de: A. Capsul1 . 7por C. Pili ". !orma /egetati/1 $. Cili 100. 2n/eli:ul extern al unor bacterii' capsula' poate 8i de mai multe 8eluri: A. 3icrocapsul1 ( care poate 8i e/ideniat1 la microscopul optic . Capsul1 ade/1rat1 ( care nu poate 8i e/ideniat1 microscopic C. Capsul1 8lexibil1 ( care di8u#ea#1 0n mediu si poate 8i e/ideniat1 la microscopul electronic ". 3icrocapsul1 ( care nu poate 8i e/ideniat1 microscopic $. Capsul1 ade/1rat1 ( care poate 8i e/ideniat1 la microscopul optic 101. 7porul bacterian pre#int1 urm1toarele caracteristici cu excepia: A. $ste 8orma de re#isten1 a bacteriilor . Repre#int1 o proprietate de specie util1 0n identi8icarea bacteriilor C. 7inteti#ea#a proteine ". 2n condiii prielnice' poate re/eni la 8orma /egetati/1 prin 8enomenul de germinare $. .a microscopul electronic se poate e/idenia cortexul care determina re#istena la c1ldur1 :i la meninerea des9idrat1rii 102. 2n patologia uman1 sunt implicate urm1toarele genuri bacteriene sporulate: A. =enul Staphylococcus . =enul Neisseria C. =enul Streptococcus ". =enul Clostridium $. =enul Coryne!acterium 10). 2n patologia uman1 sunt implicate urm1toarele genuri bacteriene sporulate: A. =enul Bacillus . =enul i!rio C. =enul Streptococcus ". =enul %scherichia $. =enul Coryne!acterium 10-. Hdenti8icai corespondena corect1 0ntre modi8icarea 8ormei celulei sporulate 8a1 de celula bacterian1 :i bacteria la care se 0ntBlne:te: A. A:e#are terminal1+ Bacillus anthracis . A:e#are central1 ( Clostridium tetani C. A:e#are subterminal1 ( Bacillus cereus ". A:e#are central1 ( Bacillus cereus $. A:e#are subterminal1+ Clostridium tetani

Complement multiplu
1. 2n regnul Protista intr1 urm1toarele: A. !ungii . acteriile C. &irusurile ". %elminii $. Proto#oarele 2. Care din urmatoarele organisme importante din punct de /edere medical au organi#are celular1: A. &irusurile . acteriile C. !ungii ". Proto#oarele $. Prionii ). Nucleu de tip eucariot au: A. &irusurile . acteriile C. !ungii ". Proto#oarele $. %elminii -. Nu au nucleu: A. &irusurile . acteriile C. Prionii ". Proto#oarele $. .e/urile ,. 3itocondriile sunt pre#ente la: A. &irusuri . acterii C. !ungi ". Proto#oare $. %elmini 4. Care sunt asocierile ade/1rate re8eritoare la replicare: A. acteriile + replicare binar1 . .e/uri ( mito#1

C. 3ucegaiuri ( 0nmugurire ". %elminii + cicluri de /ia1 complexe $. acteriile ( 0ncorporare de proteine 5. Care sunt asocierile ade/1rate re8eritoare la structura supra8eei externe: A. &irusurile + capsida proteic1' an/elopa lipoproteic1 . acteriile + perete rigid ce contine c9itina C. !ungii + perete rigid ce conine peptidoglican ". Proto#oarele + membran1 8lexibila $. !ungii + perete rigid ce conine c9itina 6. Care sunt asocierile 8alse re8eritoare la structura supra8eei externe: A. !ungii + capsida proteic1' an/elopa lipoproteica . acteriile + perete rigid ce contine c9itina C. acteriile + perete rigid ce contine peptidoglican ". Proto#oarele + membrana 8lexibila $. !ungii + perete rigid ce contine c9itina 9. Care sunt a8irmaiile 8alse: A. acteriile sunt microorganisme unicelulare' celule de tip procariot' cu organi#are primiti/1 . Proto#oarele sunt microorganisme monocelulare' celule de tip eucariot' cu organi#are superioara C. !ungii sunt microorganisme unicelular de tip procariot ". acteriile se /i#uali#ea#a numai la microscopul electronic $. &irusurile sunt particule lipsite de metabolism propriu 10. Care sunt a8irmaiile ade/arate: A. acteriile sunt microorganisme unicelulare' celule de tip procariot' cu organi#are primiti/1 . Proto#oarele sunt microorganisme monocelulare' celule de tip eucariot' cu organi#are superioar1 C. !ungii sunt microorganisme unicelular de tip eucariot ". &irusurile se /i#uali#ea#1 numai la microscopul electronic $. acteriile sunt particule lipsite de metabolism propriu' 8iind para#ii intracelulari obligatorii 11. Care sunt asocierile ade/arate: A. Celula eucariot1 + nucleu tipic cu membrana nuclear1 :i mai muli cromo#omi' alc1tuii din A"N . Celula procariot1 + nucleoid' 8ara membran1 nuclear1' constituit dintr+o molecul1 circular1 de A"N ce 8ormea#1 un singur cromo#om C. Celula eucariot1 ( ribo#omi tip 607 ". Celula eucariot1 + nucleoid' 8ara membran1 nuclear1' constituit dintr+o molecula circular1 de A"N ce 8ormea#1 un singur cromo#om $. Celula eucariot1 ( organite celulare absente

12. Care sunt asocierile 8alse: A. Celule procariote + mitocondrii' li#o#omi' reticul endoplasmic' aparat =olgi . Celule animale + perete celular C. Celule eucariote ( endocito#a ". Celule procariote ( di/i#iune direct1 $. Celule eucariote ( ribo#omi de tip 607 1). Care sunt caracteristicile celulelor eucariote: A. $ndocito#a . Capacitatea de di8ereniere C. Capacitatea de a 8orma organisme multicelulare ". "i/i#iunea binar1 $. 3ito#a 1-. Care nu sunt caracteristicile celulelor procariote: A. $ndocito#a . <rganitele celulare C. .ipsa capacit1ii de di8ereniere ". Nu 8ormea#1 organisme multicelulare $. "i/i#iunea binar1 1,. Care sunt caracteristicile comune celulelor eucariote :i procariote: A. 3ecanismele de sinte#1 a proteinelor . 7tructura :i 8uncia membranei citoplasmatice C. Hn8ormaia codi8icat1 0n ARN ". Hn8ormaia codi8icat1 0n A"N $. Capacitatea de di8ereniere 14. Rangurile taxonomice superioare genului sunt: A. 7pecia . !amilia C. iotipul ". <rdinul $. Clasa 15. Care sunt asocierile 8alse: A. 7pecia + unitatea taxonomic1 8undamental1 . !amilia + speciile care au aparut din e/oluia unui str1mo: comun C. =enul + speciile care au aparut din e/oluia unui str1mo: comun ". >ulpina + bacterii din aceea:i specie' i#olat1 intr+un anumit moment dintr+un anumit produs patologic $. Clona + unitatea taxonomic1 8undamental1 16. Care sunt asocierile ade/1rate: A. =enul + speciile care au aparut din e/oluia unui str1mo: comun

. 7erotipul + bacterii din aceea:i specie' i#olat1 intr+un anumit moment dintr+un anumit produs patologic C. .i#otipul + bacterii din aceea:i specie' di/i#ate pe ba#a sensibilit1ii 8agice ". iotipul + bacterii din aceea:i specie' di/i#ate pe ba#a caracteristicilor bioc9imice $. Colonia + populaie de bacterii care au re#ultat din di/i#iunea unei singure celule 19. Ce caractere bacteriene se studia#a la microscopul optic: A. Coloraia . !orma C. "ispo#iia ". Caracteristicile bioc9imice $. >ipul coloniilor 20. Au 8orma s8eric1' de coci urmatoarele bacterii: A. Staphylococcus . Streptococcus pneumoniae C. Neisseria ". Coryne!acterium $. &yco!acterium 21. Care sunt asocierile corecte: A. 7ta8ilococ ( 8orma per8ect s8erica . Pneumococ ( reni8orm C. 3eningococul ( 8orma o/oidal1 cu capete ascuite reni8orm ". 7treptococul ( drept sau u:or 0ncurbat $. =onococul ( bob de ca8ea 22. Care sunt dispunerile caracteristice ale cocilor: A. Pneumococii ( perec9i . 7ta8ilococii + lanuri C. 7treptococii ( ciorc9ini ". 3eningococii ( lanuri $. =onococii ( perec9i 2). "ispunere caracteristic1 0n perec9i au: A. 7ta8ilococii . 3eningococii C. Pneumococii ". =onococii $. 7treptococii 2-. Nu au dispunere 0n lanuri: A. 7ta8ilococii . 3eningococii C. Pneumococii ". =onococii

$. 7treptococii 2,. Au 8orm1 de bacili: A. Coryne!acterium . &yco!acterium C. Neisseria meningitidis ". Actinomyces spp $. Anthracis 24. Care sunt asocierile corecte: A. Anthracis ' bacili cu capete drepte . i!rio cholerae + bacili scuri sub 8orma de /irgul1 C. Coryne!acterium - aspect de rami8icaii a unor bacili 8oarte lungi ". &yco!acterium ( cor#i $. Actinomyces - sub 8orma literelor c9ine#e:ti 25. 7unt bacterii cu 8orma spiralat1: A. Treponema . (eptospira C. Neisseria ". i!rio $. &yco!acterium 26. Hntra 0n categoria cocobacili: A. Bordetella . Brucella C. Treponema ". (eptospira $. Coryne!acterium 29. Care sunt a8irmaiile ade/1rate: A. Actinomicetele sunt bacterii care 8ormea#1 8ilamente lungi care se aseam1n1 cu 9i8ele sau 8ungii . 3Dcoplasmele nu au perete celular C. 3Dcoplasmele au o membrana 8oarte rigida si o structura di8erit1 de a bacteriilor ". !ormele . apar in conditii 8a/orabile de cre:tere $. !ormele . se 8ormea#1 sub aciunea anumitor antibiotice asupra peretelui celular bacterian )0. Care sunt a8irmaiile 8alse: A. !ormele . nu au perete celular . 3Dcoplasmele sunt 8orme modi8icate ale bacteriilor ca o consecin1 a condiiilor ne8a/orabile de cre:tere C. Actinomicetele pre#int1 o mare 8ragilitate ". !ormele . sunt bacterii cu perete incomplet $. 3Dcoplasmele au structura asem1n1toare cu a celorlalte bacterii

)1. Care sunt 8ormaiunile structurale bacteriene obligatorii: A. Nucleoidul . !lagelii C. Citoplasma ". Peretele celular $. 7porul )2. Care sunt 8ormaiunile structurale bacteriene 8acultati/e: A. Cilii . Pilii C. 7porul ". Peretele celular $. Capsula )). Peretele celular la bacteriile =ram po#iti/e: A. $ste uni8orm' cu pori mici . Are o grosime de 1,+,0 nm C. Conine peptidoglicani 0n cantitate mare ". Nu conine aci#i teic9oici $. $ste acoperit de membrana extern1 )-. Peretele celular la bacteriile =ram negati/e: A. Are o structur1 complex1 . $ste subire ?)+6 nm@ C. Are o membran1 extern1 alcatuit1 din lipoproteine :i lipopoli#a9aride ". Conine peptidoglicani 0n proporie de -0+60A $. Conine aci#i teic9oici ),. Care sunt a8irmaiile ade/1rate: A. acteriile =ram po#iti/e apar colorate 0n /iolet . acteriile acido+re#istente r1mBn colorate 0n /iolet C. acteriile =ram negati/e apar colorate 0n ro:u ". Protoplastul repre#int1 o structur1 s8eric1 totalmente lipsit1 de perete celular' obinut1 din bacterii =ram po#iti/e $. 78eroplastul este o structur1 s8eric1 sau neregulat1' parial lipsit1 de perete celular' este o bacterie =ram negati/a bogat1 in peptidoglican :i 0nconFurat1 de membrana extern1 :i membrana citoplasmatic1 )4. acterii =ram po#iti/e sunt: A. Neisseria meningitidis . %scherichia coli C. Streptoccocus pneumoniae ". Staphyloccocus aureus $. Streptoccocus )iridans

)5. 3embrana citoplasmatic1: A. 7e situea#1 0ntre citoplasm1 :i peretele celular . Are o structur1 trilaminar1 C. Conine peptidoglicani ". 7e e/idenia#1 la microscopia optica $. < structur1 dinamic1' 8luid1' temporar1 :i re/ersibil1 )6. Rolurile membranei citoplasmatice sunt: A. ariera osmotic1 . !uncie bioenergetic1 C. Particip1 la di/i#iunea celular1 ". Hmprim1 propriet1ile mor8otinctoriale $. Con8er1 8orma bacteriilor datorit1 rigidit1ii sale )9. 3embrana citoplasmatica: A. Repre#int1 inta de atac a antibioticelor N lactamice ?peniciline' ce8alosporine@ . Pre#int1 receptori pentru bacterio8agi ?/irusuri ale bacteriilor@ :i bacteriocine C. Pre#int1 antigene de supra8a1 ?8uncie antigenic1@ ". Conine en#ime $. $ste structura int1 pentru de#in8ectante ?detergeni@ :i antibiotice ?polimixine :i colimicine@ -0. 3e#o#omii: A. 7unt in/aginaii complete ale membranei citoplasmatice 0n citoplasm1 . Apar la bacteriile =ram po#iti/e C. Nu apar la bacteriile =ram negati/e ". Particip1 la 8ormarea septului de di/i#iune $. 7unt in/aginaii incomplete ale membranei citoplasmatice 0n citoplasm1 -1. Citoplasma: A. $ste un sistem coloidal alc1tuit din 60A ap1 :i molecule mici: molecule organice . $ste compartimentat1 C. Conine organitele celulare ". $ste 8in granulat1 $. $ste puternic acido8il1 -2. Ribo#omii: A. 7unt structuri complexe alcatuii din mai multe molecule de ARN :i proteine . 7unt structuri complexe alcatuii din mai multe molecule de A"N :i proteine C. 7unt centrul sinte#ei proteice ". Particip1 la 8ormarea septului de di/i#iune $. 7unt alc1tuiti din dou1 subunit1i' una mai mare cu coe8icient de sedimentare ,0 unit1i 7/edberg :i cealalt1 de )0 unit1i 7/edberg -). Nucleul bacterian: A. Nu poseda membran1 nuclear1

. C. ". $.

$ste repre#entat de cromo#omul unic bacterian' ce codi8ic1 in8ormatia genetic1 $ste constituit din A"N bicatenar circular $ste constituit din ARN bicatenar circular Nucleu tipic cu membran1 nucleara :i mai multi cromo#omi' alc1tuii din A"N

--. Plasmidele: A. 7unt molecule mari de ARN la ni/elul nucleului . 7unt incapabile de replicare autonom1 C. 7e transmit celulelor 8iice la di/i#iunea bacteriei ". Con8er1 bacteriei caractere suplimentare $. 7e gasesc in citoplasma celulei bacteriene -,. Care sunt a8irmaiile 8alse re8eritoare la nucleul bacterian: A. Nu poseda membran1 nuclear1 . $ste repre#entat de cromo#omul unic bacterian' ce codi8ic1 in8ormaia genetic1 C. $ste constituit din A"N bicatenar circular ". $ste constituit din ARN bicatenar circular $. Nucleu tipic cu membrana nucleara :i mai multi cromo#omi' alc1tuii din A"N -4. Care sunt a8irmatiile 8alse re8eritoare la plasmide: A. 7unt molecule mari de ARN la ni/elul nucleului . 7unt incapabile de replicare autonom1 C. 7e transmit celulelor 8iice la di/i#iunea bacteriei ". Con8er1 bacteriei caractere suplimentare $. 7e g1sesc 0n citoplasma celulei bacteriene -5. !lagelii: A. !ac parte din structurile bacteriene obligatorii . Au structura lipidic1 C. 7unt speci8ici bacteriilor mobile ". 7unt o structura externa a bacteriilor $. Nu au rol 0n locomoie -6. Care sunt asocierile corecte: A. Atric9e ( bacterie imobil1 . 3onotric9e + cil unic la unul dintre poli C. .o8otric9e + cBte un cil la ambii poli ". Peritric9e + cili multipli ?m1nunc9i@ la unul dintre poli $. Am8itric9e + cili multipli in Furul celulei bacteriene -9. !lagelii: A. 7unt 8ormaiuni apendiculare de natura proteic1 . Apar mai ales la coci C. Con8era un important 8actor de patogenitate la bacterii ". Pot 8i e/ideniai prin microscopia optic1 $. Au o lungime mai mare decat corpul bacterian

,0. Pilii: A. . C. ". $.

!ac parte din structurile bacteriene obligatorii 7unt structuri multiple' scurte' drepte' 8ilamentoase' rigide Nu au rol 0n locomoie Apar doar la bacteriile mobile Repre#int1 8actori de patogenitate

,1. Pilii somatici: A. 7unt codi8icai cromo#omial . Rol 0n aderarea la structurile celulare int1 C. Au originea 0n membrana celular1 ". 7unt codi8icai de plasmide $. Au rol in trans8erul de material genetic extracromo#omial *plasmide) 0ntre perec9i de celule donoare :i acceptoare ,2. Pilii sexuali: A. 7unt codi8icai cromo#omial . Rol 0n aderarea la structurile celulare int1 C. Au originea 0n membrana celular1 ". 7unt codi8icai de plasmide $. Au rol in trans8erul de material genetic extracromo#omial *plasmide) 0ntre perec9i de celule donoare :i acceptoare ,). Capsula: A. $ste /i#ibil1 la microscopul optic . Repre#int1 0n/eli:ul extern al unor bacterii C. $ste pre#ent1 la toate bacteriile ". $ste 8ormat1 din polimeri organici sinteti#ai 0n mediul natural de /ia1 al bacteriilor $. Repre#int1 0n/eli:ul extern al nucleului bacterian ,-. Capsula este pre#ent1 la: A. Streptococcus )iridans . "aemophillus C. +le!siella ". Neisseria meningitidis $. Clostridium per#ringens ,,. !unciile capsulei: A. 2mpiedic1 desicarea bacteriei . arier1 de permeabilitate pentru substane toxice ?antibiotice' ioni metalici@ C. arier1 protectoare 8a1 de 8actori antiin8ecio:i ?complement' 8agocite@ ". Aderare la receptorii structurilor tinta $. Con8er1 8orma bacteriilor datorit1 rigidit1ii sale ,4. !unciile capsulei:

A. . C. ". $.

Hn9iba acti/itatea bactericid1 a sistemului complement :i a altor 8actori serici Repre#int1 material de re#er/1 celular $ste antigenic1 ?antigenul M' capsular@ 3obilitatea bacteriilor >rans8erul de material genetic extracromo#omial

,5. Printre 8unciile capsulei nu se num1r1: A. Hn9iba acti/itatea bactericid1 a sistemului complement :i a altor 8actori serici . Repre#int1 material de re#er/1 celular C. $ste antigenic1 ?antigenul M' capsular@ ". 3obilitatea bacteriilor $. >rans8erul de material genetic extracromo#omial ,6. 7porul bacterian: A. Repre#int1 8orma de re#isten1 a bacteriilor la condiiile ne8a/orabile din mediu . $ste o proprietate de clas1 C. $ste declan:at 0n special de carene nutriti/e sau condiii ne8a/orabile ale mediului extern ". $ste o stare dormant1 a bacteriilor' 0n care se sinteti#ea#1 proteine $. $ste util 0n identi8icarea bacteriilor ,9. Propriet1ile sporului: A. Hnacti/ metabolic . Coninut sc1#ut de ap1 liber1 C. Coninut mare ?pBn1 la 10A@ 0n dipicolinat de calciu ". Re#istent la temperaturi :i p% extreme $. 7ensibil la desicare' radiaii' ageni c9imici :i 8i#ici 40. 7tadiile sporogene#ei: A. 7tadiul H& + se 8ormea#1 8ilamentul axial' compus din A"N . 7tadiul HH + sporul matur este eliberat iar celula+mam1 se de#integrea#1 C. 7tadiul HHH + 0nglobarea complet1 a presporului' care este limitat de 2 membrane ". 7tadiile &+&H + 8ormarea tunicii proteice la exterior :i maturarea sporului $. 7tadiul H& + 8ormarea cortexului de peptidoglican 0ntre cele 2 membrane 41. acterii sporulate: A. Bacillus anthracis . Bacillus cereus C. Clostridium tetani ". Clostridium per#ringens $. &yco!acterium

42. Care sunt a8irmaiile ade/arate: A. 3etoda de control a sterili#arii se 8ace cu tulpini sporulate de Bacillus stearotermophillus . 7porul are a:e#are terminal1 ?8orma de b1 de tobo:ar@ la Bacillus cereus C. 7porul are a:e#are subterminal1 ?8orma de rac9eta@ la Clostridium tetani

". 2n condiii ne8a/orabile' 8orma /egetati/1 a bacteriei trece 0n 8orma de re#istena ?spor@ prin procesul de sporulare $. 2n condiii 8a/orabile sporul germinea#1' de#/oltBndu+se 8orma /egetati/1

4). Celula eucariot1 are urm1toarele caracteristici: A. Nucleul delimitat de o membran1 nuclear1 . Citoplasma se caracteri#ea#1 prin absena organitelor C. Conine ribo#omi de tip 60 7 ". Peretele celular este absent $. Peretele celular este pre#ent 4-. Celula procariot1 se caracteri#ea#1 prin: A. Absena organitelor celulare . Pre#enta peretelui celular C. Pre#ena mai multor cromo#omi ". Ribo#omi de tip 50 7 $. "i/i#iune prin mito#1 4,. 7tructura celular1 intern1: A. Pre#int1 nucleu . Pre#int1 cili C. Pre#int1 perete celular ". Pre#int1 pili $. Pre#int1 8lageli 44. 7tructura extern1: A. Pre#int1 cili . Pre#int1 spor C. Pre#int1 citoplasm1 ". Pre#int1 perete celular $. Pre#int1 capsul1 45. Alegei r1spunsul corect: A. Cilii sunt 8ormaiuni 8ilamentoase lungi . # C. Cilii sunt 8ormaiuni 8ilamentoase scurte ". Pilii sunt 8ormatiuni 8ilamentoase lungi 8ormate din lipide $. !lagelii sunt 8ormaiuni 8ilamentoase scurte 8ormate din proteine 46. Alegei r1spunsurile incorecte: A. Nucleoidul conine o molecul1 de A"N . Nucleoidul conine o molecul1 de ARN C. Peretele celular este situat la interiorul membranei celulare ". Peretele celular este alc1tuit din peptidoglican

$. Citoplasma conine ribo#omi :i molecule de ARN 49. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la capsula bacterian1: A. Casula este un 0n/eli: constant la bacterii . Capsula este un 0n/eli: extern C. Capsula poate a/ea o structur1 poli#a9aridic1 ". Capsula nu are rol 0n in/a#i/itatea bacterian1 $. Capsula este antigenic1 50. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la peretele celular bacterian: A. $ste o structura de re#isten1 a bacteriilor . $ste o structur1 dispus1 0n interiorul membranei celulare C. Partea peptidic1 este constituit1 din catene liniare paralele 0n care alternea#1 N+acetDl+ gluco#amina cu acidul N+acetDl+muramic ". Componentul structural principal este un polimer mixt numit peptidoglican $. .a bacteriile =ram po#iti/e are 0n structur1 :i aci#i teic9oici 51. !unciile membranei celulare sunt: A. Rol 0n di/i#iune . Rol 0n sinte#a peretelui celular C. 7toc9ea#1 energia celular1 sub 8orm1 de A>P ". Rol 0n sinte#a capsulei $. 3embrana citoplasmatic1 este structura int1 pentru de#in8ectante 52. 7tructura intern1 a celulei procariote cuprinde: A. Nucleul . =licocalixul C. Ribo#omii ". 3e#o#omii $. Pilii comuni 5). 7tructura extern1 a celulei procariote cuprinde: A. Nucleoidul . Ribo#omii C. ARN+ul mesager ". Capsula $. Pilii 5-. Alegei a8irmaiile corecte pentru celulele procariote: A. Nucleul are membran1 nuclear1 . Nucleul este 8ormat din mai muli cromo#omi C. Nucleul este 8ormat dintr+un singur cromo#om circular ". Citoplasma nu pre#int1 organite celulare $. 7e di/id prin mito#1 5,. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la microorganisme:

A. Protistele in8erioare sunt alc1tuite din alge' proto#oare'8ungi . acteriile sunt microorganisme unicelulare C. acteriile sunt celule de tip procariot ". !ungii sunt microorganisme unicelulare de tip procariot $. Prionii sunt particule in8ecioase alc1tuite din A"N 54. Peretele celular al bacteriilor =ram po#iti/e: A. $ste 8ormat din peptidoglican . $ste 8ormat din aci#i teic9oici C. $ste mai subire decBt del al bacteriilor =ram negati/e ". $ste repre#entat de endotoxina $. $ste acoperit de membrana extern1 55. Care din urm1toarele a8irmaii nu sunt 8alse: A. Celulele procariote au nucleoidul 8ormat din mai muli cromo#omi . Celula procariot1 pre#int1 un perete celular C. Celula eucariot1 pre#int1 0n citoplasm1 organite celulare ". Celula bacterian1 se di/ide prin mito#1 $. 3embrana nuclear1 este absent1 la bacterii 56. Peretele bacteriilor =ram negati/e: A. Conine peptidoglican 0n cantitate mic1 . Contine lipopoli#a9aride 0n cantitate crescut1 C. Pre#int1 o membran1 extern1 8os8olipidic1 ". Posed1 aci#i teic9oici 0n cantitate mare $. Pre#int1 capsul1 59. 3icrobiologia este o ramur1 a biologiei care studia#1 organisme de ordinul: A. milimetrilor . micrometrilor C. picometrilor ". nanometrilor $. O 60. .umea /ie se 0mparte 0n urm1toarele regnuri: A. Regnul Animalia . Regnul !ungi C. Regnul Protista ". Regnul Plantae $. Regnul 3onera 61. Perioada 0n care au 8ost descoperii agenii etiologici ai principalelor boli in8ecioase este: A. 78Br:itul secolului PHP . 7ecolul PP C. I$poca de aurJ a microbiologiei

". Corespunde perioadei 0n care au tr1it .ouis Pasteur :i Robert Moc9 cei care au 8undamentat conceptul de etiologie speci8ic1 a bolilor in8ecioase $. IA doua $poca de aurJ a microbiologiei 62. Cercet1tori romBni care au a/ut o contribuie deosebit1 pentru microbiologie sunt: A. N. Paulescu . Hon Cantacu#ino C. &ictor abe: ". =rigore >. Popa $. Hon >. Niculescu 6). Coci cu aspect de Iboabe de ca8eaJ sunt: A. =onococii . Pneumococii C. 3eningococii ". 7ta8ilococii $. 7treptococii 6-. 2n patologia uman1 sunt implicai ageni in8enio:i care aparin urm1toarelor regnuri: A. Regnul Animalia . Regnul !ungi C. Regnul 3onera ". Regnul Plantae $. Regnul Protista 6,. Hdenti8icai corespondene incorecte: A. 3icologia+ studia#1 algele . acteriologia ( studia#1 8ungii C. Para#itologia+ studia#1 Proto#oarele :i %elminii implicai 0n patologia uman1 ". &irusologia ( studia#1 celula /iral1 $. 3icologia ( studia#1 8ungii 64. 3icrobiologia poate 8i aplicat1 0n urm1toarele domenii: A. Agricultur1 . Astrologie C. $cologie ". Alimentaie $. >e9nologia bio 65. Cei care au 8undamentat conceptul de etiologie speci8ic1 a bolilor in8ecioase :i care sunt considerai 8ondatorii microbiologiei sunt: A. =regor 3endel . Robert Moc9 C. Carl .innG ". .ouis Pasteur $. &ictor abe:

66. 2ntelegerea organi#1rii structurale :i a metabolismului microorganismelor :i descoperirea di8eritelor antibiotice a a/ut loc: A. la s8Br:itul secolului P&HHH . 0n secolul PP C. 0n I$poca de aurJ a microbiologiei ". 0n IA doua $poc1 de aurJ a microbiologiei $. la s81r:itul secolului PHP 69. 3icroorganismele pot 8i: A. unicelulare+ /irusurile . proteine+ prionii C. multicelulare ( /iermii ". multicelulare ( 8ungii $. unicelulare+ bacteriile 90. 3icroorganismele pot 8i: A. eucariote+ /irusurile . procariote+bacteriile C. eucariote+ algele /er#i+albastre ". procariote+ 8ungii $. eucariote+ proto#oarele 91. Regnul Protista este structurat 0n protiste superioare :i protiste in8erioare. Hdenti8icai corespondena corect1. A. !ungi+ protiste in8erioare . acterii ( protiste superioare C. Alge ro:ii (protiste superioare ". Proto#oare ( protiste superioare $. Alge /er#i+albastre ( protiste in8erioare 92. Pot exista urm1toarele tipuri de bacterii 0n 8uncie de 8orma lor: A. !orm1 de bastona:+ cocobacili . !orm1 s8eric1 ( bacili C. !orm1 spiralat1+ spirili ". !orme intermediare+ coci $. !orm1 s8eric1 ( coci 9). 2n urma di/i#iunii celulare cocii pot r1m1ne alipii: A. 2n lanuri ( sta8ilococii . 2n diplo+ pneumococii C. 2n ciorc9ine+ sta8ilococii ". 2n lanuri+ meningococii $. 2n diplo+ gonococii 9-. Hdenti8icai caracteristiciile corecte ale cocilor:

A. 7unt bacterii rotunde cu diametrul de aproximati/ 0'4 ( 1 Km . Pot a/ea di8erite 8orme de/iate de la cea s8eric1 ( cum ar 8i 8orma de Iboabe de ca8eaJ ( pneumococii C. 7unt bacterii rotunde cu diametrul de aproximati/ 0'4 ( 1 nm ". Pot 8i 0n I8lac1r1 de lumBnareJ ( pneumococii $. Pot 8i reni8orme: meningococii 9,. Cocii pot a/ea 8orme de/iate de la cea s8eric1' cum ar 8i: A. Coci reni8ormi ( pneumococii . Coci u:or alungii ( streptococii C. Cocobacili reni8ormi ( pneumococii ". Coci sub 8orm1 de I8lac1r1 de lumBnareJ + gonococii $. Coci sub 8orm1 de Iboabe de ca8eaJ ( meningococii 94. Hdenti8icai caracteristicile corecte ale bacililor: A. Au diametrul sagital mult mai mare decBt diametrul longitudinal . Au 8orm1 de bastona:e C. Au diametrul longitudinal mult mai mare decBt diametrul trans/ersal ". Pot a/ea 8orm1 reni8orm1 + meningococii $. Pot a/ea capete rotunFite 95. acteriile sub 8orm1 de bastona: pot a/ea aranF1ri speci8ice: A. 2n diplo ( diplobacili . 2n lanuri ( sta8ilobacili C. 2n struguri (sta8ilococi ". Aspect de Ilitere c9ine#e:tiJ ( Bacillus anthracis $. Aspect de rami8icaii a unor bacili 8oarte lungi ( Actinomyces spp acilii pot apare u:or de8ormai datorit1 pre#enei anumitor inclu#iuni sau a sporilor. "e exemplu: A. !orm1 de rac9et1 ( bacilii din genul Coryne!acterium . !orm1 de 9alter1' cu a:e#are 0n gr1me#i C. !orm1 de pi:cot' cu a:e#are 0n gr1me#i ". !orm1 spiralat1 ( bacilii din genul Clostridium $. !orm1 de b1 de tobo:ar ( bacilii din genul Clostridium A. . C. ". $. acteriile cu 8orm1 spiralat1 pot 8i : Cu mai multe ture de spire ( /ibrionii Cu o singur1 tur1 de spire ( bacteriile care produc 9olera Cu o singur1 tur1 de spire ( spirili Cu mai multe ture de spire ( spiroc9ete Cu mai multe ture de spire ( spirili patogeni

96.

99.

100. acteriile cu mai multe ture de spire' patogene' sunt: A. 7pirilii' cu perete rigid

. C. ". $.

&ibrionii 7piroc9etele' cu perete rigid Treponema pallidum 7piroc9ete mobile

101. acteriile cu mai multe ture de spire' sapro8ite' sunt: A. 7pirilii ade/1rai . 7piroc9etele C. Cu perete 8lexibil ". Cu perete rigid $. Treponema pallidum 102. 7piroc9etele sunt: A. acterii cu mai multe ture de spire . 7apro8ite C. Patogene ". Cu perete 8lexibil $. Cu perete rigid 10). 7pirilii ade/1rai sunt bacterii cu mai multe ture de spire care: A. 7e de#/olt1 0n organismul ga#d1 :i produc boli . 7unt sapro8ite C. Produc di8erite boli la copii ". Au perete rigid $. 7unt mobile 10-. 2n a8ara de cele ) 8orme 8undamentale ale bacteriilor pot exista : A. 3Dcoplasme . 7treptococi C. !orme I.J ". Cocobacili $. 3eningococi 10,. 3Dcoplasmele sunt bacterii care: A. Au perete celular . Au 8orme /ariabile C. 7unt re#istente ". Pot 8i 8ilamentoase' cocoidale $. Pre#int1 o mare 8ragilitate 104. acteriile care nu au perete celular 0n mod natural sunt: A. !ormele I.J . 3Dcoplasmele C. "e 8orme /ariabile ?cocoidale' 8ilamentoase@

". Hau na:tere din coci si bacili $. !orme de re#isten1 105. acteriile sunt: A. Procariote . $ucariote C. Protiste in8erioare ". Protiste superioare $. Proto#oare 106. Celula bacterian1 are in8ormaia genetic1 repre#entat1 de: A. < molecula de ARN . ;n singur cromo#om C. Nucleu ". 3ai muli cromo#omi 0n 8uncie de genul din care 8ace parte $. < molecula de A"N circular 109. 2n ca#ul celulei procariote' in8ormaia genetic1 este: A. "ispus1 0n nucleoid . "ispus1 lax intracitoplasmatic C. Repre#entat1 de o molecula de A"N mitocondrial ". "esp1rit1 de restul citoplasmei celulare de o membran1 nuclear1 $. Repre#entat1 de un cromo#om 110. Citoplasma celulelor eucariote este: A. Compartimentat1 . Necompartimentat1 C. !1r1 organite speci8ice ". Cu ribo#omi $. Cu mitocondrii 111. 2n ca#ul celulelor cu nucleu ade/1rat' di/i#iunea celular1 poate 8i 81cut1 prin: A. 7ci#iparitate . 3ito#1 C. "i/i#iune direct1 ". 3eio#1 $. Amito#1 112. Citoplasma celulelor procariote poate 8i: A. Cu inclu#ii pentru metabolismul celular . Cu reticul endoplasmatic rugos C. Compartimentat1 ". Cu ribo#omi $. Cu li#o#omi 11). Peretele celular este structur1 obligatorie pentru:

A. acterii . 3Dcoplasme C. $ucariote ". Procariote $. !orme I.J 11-. acteriile se 0nmulesc prin: A. "i/i#iune indirect1 . 3ito#a C. 7ci#iparitate ". Amito#a $. 3eio#1 11,. 2n ca#ul celulelor eucariote in8ormaia genetic1 este: A. "elimitat1 de restul citoplasmei . Hnclus1 in nucleoid C. "elimitat1 prin membrana nuclear1 de restul celulei ". <rgani#at1 0n cromo#omi $. Repre#entat1 de o molecula de A"N suprar1sucit1 114. Celulele bacteriene pre#int1 0n mod obligatoriu: A. 7pori . Perete celular C. Capsul1 ". Ribo#omi $. .i#o#omi 115. ;rm1toarele structuri bacteriene sunt obligatorii: A. 3Dcoplasma . Qona periplasmic1 C. Citoplasma ". Nucleul $. 3embrana citoplasmatic1 116. Hdenti8icai structurile bacteriene 8acultati/e: A. Nucleolii . Nucleoidul C. Pilii ". Capsula $. Peretele celular 119. Hdenti8icaii corespondena gre:it1 0ntre tipul de 8ormaiune structural1 a bacteriei :i 8ormaiunea propriu+#is1: A. 8ormaiune obligatorie ( nucleolul . 8ormaiune 8acultati/1 ( capsula C. 8ormaiune 8acultati/1 ( peretele celular

". 8ormaiune obligatorie ( membrana nuclear1 $. 8ormaiune obligatorie ( peretele celular 120. Celula bacterian1 poate 8i alc1tuit1 de la exterior c1tre interior din: A. !lagel' capsul1' perete celular' membran1 citoplasmatic1' citoplasm1' nucleoid . Nucleoid' citoplasm1' membran1 citoplasmatic1' perete celular' capsul1 C. Perete celular' membran1 citoplasmatic1' citoplasm1 cu ribo#omi' nucleoid ". !lagel' perete celular' capsul1' membran1 citoplasmatic1' citoplasm1' nucleoid $. Perete celular' capsul1' membran1 citoplasmatic1' citoplasm1' nucleoid 121. A"N+ul bacterian poate 8i repre#entat de : A. A"N (ul mitocondrial . < molecul1 de A"N circular C. Plasmide ". A"N extracromo#omial $. Cromatin1 122. A"N+ul extracromo#omial pre#ent la bacterii: A. $ste repre#entat de nucleoid . Codi8ic1 caractere de patogenitate C. Codi8ic1 sinte#a de endotoxine ". $ste repre#entat de plasmide $. Codi8ic1 eliberarea de substane toxice+ bacteriocine 12). Plasmidele pre#int1 material genetic care codi8ic1: A. $liberarea de substane toxice pentru alte bacterii . 7inte#a de proteine structurale C. Re#istena la antibiotice ". 7inte#a de endotoxine $. $liberarea de bacteriocine 12-. Hnclu#iunile cu material de re#er/1 pentru metabolismul bacterian pot 8i: A. Corpusculii abes+ $rnst la Coryne!acterium diphteriae . Hnclu#ii cu glicogen la bacilul di8teric C. Hnclu#ii cu meta8os8ai la $nterobacterii ". Corpusculi metacromatici $. Hnclu#ii cu glicogen la $nterobacterii 12,. Nucleoidul bacterian nu pre#int1 urm1toarele 8ormaiuni: A. Nucleoli . Cromo#om C. Aparat mitotic ". 3embran1 nuclear1 $. A"N extracromo#omial 124. Citoplasma celulei bacteriene este:

A. . C. ". $.

Agranulat1 a#o8il1 =ranulat1 Acido8il1 Neutro8il1

125. Citoplasma bacteriilor conine: A. <rganite speci8ice . A"N cromo#omial C. Ribo#omi ". ARN $. Hnclu#ii cu material de re#er/1 126. 2n citoplasma celulei bacteriene are loc sinte#a proteinelor care cuprinde urm1toarele etape: A. ARNt aduce la ni/el ribo#omilor aminoaci#ii . ARNm particip1 la sinte#a moleculei proteice 0n ribo#omi C. A"N+ul bacterian codi8ic1 sinte#a proteic1 ". ARNr particip1 la sinte#a proteinelor structurale $. A"Nm copia#1 in8ormaia genetic1 de pe A"N+ul bacterian 129. .a sinte#a proteinelor structurale sau 8uncionale ale bacteriei particip1 urm1toarele 8ormaiuni: A. ARN mitocondrial . Ribo#omi C. Hnclu#ii cu meta8os8ai ". A"Nt $. ARNr 1)0. 2n citoplasma bacterian1 pot exista :i structuri pentru metabolismul celular' cum ar 8i: A. Hnclu#ii cu material de re#er/1 . Hnclu#ii cu glicogen C. Plastide 8otosinteti#atoare ". .i#o#omi $. Corpusculi metacromatici 1)1. 3embrana citoplasmatic1 bacterian1 are o structur1: A. ilaminar1 . >rilaminar1 C. Alc1tuit1 din 8os8olipide ". Alc1tuit1 din proteine $. Alc1tuit1 din peptidoglicani 1)2. Rolurile membranei citoplasmatice bacteriene sunt urm1toarele cu excepia: A. arier1 osmotic1 . !uncie bioenergetic1 C. 7inte#a proteinelor structurale

". 7inte#a peretelui celular $. 7ediul receptorilor pentru bacterio8agi 1)). 3embrana citoplasmatic1 a celulelor bacteriene este structura int1 pentru: A. Ce8alosporine . Polimixine C. Colistine ". N lactamice $. Peniciline 1)-. Hdenti8icai r1spunsurile corecte re8eritoare la membrana citoplasmatic1 a bacteriilor: A. $ste situat1 0ntre capsul1 si citoplasm1 . Are rol de barier1 osmotic1 C. Pre#int1 la exterior peretele celular ". Preia rolul citosc9eletului din celulele eucariote $. 7inteti#ea#1 membranele sporale 1),. Peretele celular al celulei bacteriene: A. $ste situat 0ntre capsul1 si membrana plasmatic1 . $ste sediul receptorilor pentru bacterio8agi C. Particip1 la di/i#iunea celular1 ". Are 8uncie bioenergetic1 $. Hmprim1 bacteriei propriet1i mor8otinctoriale 1)4. Hdenti8icai r1spunsurile gre:ite re8eritoare la membrana citoplasmatic1 a bacteriilor: A. Constituenii utili din mediu sunt direcionai 0n citoplasma prin membrana citoplasmatic1 cu consum de energie prin transport pasi/ . Constituenii utili din mediu sunt direcionai 0n citoplasma prin membrana citoplasmatic1 81r1 consum de energie prin di8u#iune simpl1 C. Particip1 la 8ormarea 8usului de di/i#iune prin me#o#om ". 7inteti#ea#1 peretele celular $. $ste sediul receptorilor pentru bacteriocine 1)5. Printre 8unciile membranei citoplasmatice ale bacteriilor se num1r1 :i: A. 7toc9ea#1 energia celular1 . 7inteti#ea#1 membranele sporului bacterian C. 7inteti#ea#1 capsula ". $ste structur1 int1 pentru de#in8ectante $. 7inteti#ea#1 peretele celular 1)6. Peretele celular al bacteriilor este structur1 int1 pentru : A. Peniciline . Colistine C. .i#o#im ". Polimixine

$. N lactamice 1)9. 2n peretele celular al bacteriilor se a8l1: A. 7ediul receptorilor pentru bacterio8agi . 7ediul sistemelor de transport pentru substanele nutriti/e C. 7tructuri care stoc9ea#1 energia celular1 ". Antigenul < somatic pe ba#a c1ruia se poate 8ace clasi8icarea di8eritelor bacterii $. 7ediul receptorilor pentru bacteriocine 1-0. Peretele celular la bacteriilor =ram po#iti/e: A. Are o grosime de )+6 nm . Are o grosime de 1,+,0 Km C. $ste alc1tuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani ". Are o structur1 mai simpl1 decBt cel al bacteriilor =ram negati/e $. Are la peri8eria membranei citoplasmatice #ona periplasmic1 1-1. acteriile =ram negati/e au peretele celular: A. 3ai complex din punct de /edere structural decBt bacteriile =ram po#iti/e . Cu o grosime de 1, ( ,0 nm C. Alc1tuit dintr+o #on1 periplasmic1 la ni/elul c1reia se a8l1 peptidoglicanul ". Pre#int1 la interior un strat poli#a9aridic $. Pre#int1 la interior capsula 1-2. Peretele celular al bacteriilor =ram po#iti/e este alc1tuit din: A. Poli#a9aride . Aci#i nucleici C. Proteine ". Aci#i teic9oici $. Citosc9elet 1-). Coloraia Qie9l+ Neelsen identi8ic1 bacilii acido+alcoolore#isteni colorai 0n ro:u ?8uxin1@ datorit1 urm1toarei particularit1i a celulei bacteriene: A. Coninut crescut de proteine 0n peretele celular . Coninut sc1#ut de lipide 0n peretele celular C. Coninut crescut de lipide 0n peretele celular ". Coninut crescut de aci#i nucleici 0n citoplasm1 $. Coninut crescut de aci#i micolici 0n peretele celular 1--. Cilii se 0ntBlnesc la bacterii care aparin: A. =enului .eptospira . =enului Mlebsiella C. =enului >reponema ". =enului 7almonella $. =enului Pseudomonas

1-,. 2n urma coloraiei =ram' coloraia u#ual1 0n bacteriologie' se pot obine urm1toarele coloraii ale bacteriilor pe 8rotiu: A. acteriile cu peretele celular 8oarte subire ( se colorea#1 /iolet . acteriile =ram po#iti/e ( se colorea#1 ro:u C. acteriile cu peretele celular 8oarte subire ( se colorea#1 ro:u ". acteriile cu peretele celular alc1tuit din mai multe straturi suprapuse de peptidoglicani ( se colorea#1 0n /iolet $. acteriile cu peretele celular cu o grosime mai mare ( se colorea#1 0n ro:u 1-4. 7tructurile 8acultati/e ale bacteriilor sunt: A. Peretele celular . Capsula C. !orma de re#isten1 ". !lagelii $. Pilii 1-5. !lagelii celulelor bacteriene sunt: A. !ormaiuni obligatorii . !ormaiuni apendiculare C. "e natur1 lipidic1 ". "e natur1 proteic1 $. <rgane de locomoie 1-6. <rganele de locomoie ale bacteriilor' cilii: A. Con8er1 bacteriilor un important 8actor de patogenitate . 7unt alc1tuii din lipide capabile sa determine sinte#a anticorpilor speci8ici C. Au rol 0n c9emotactism ". Au rol 0n 8enomenul de conFugare sexual1 $. 7unt alc1tuii din 8lageline antigenice ?antigenul % ( 8lagelar@ 1-9. acteriile mobile pot 8i clasi8icate 0n 8uncie de num1rul si dispo#iia cililor 0n: A. acterii monotric9e ( au un singur cil la unul dintre poli . acterii am8itric9e ( au cBte doi cili la ambii poli C. acterii atric9e ( au cBte un cil la ambii poli ". acterii peritric9e ( au multipli cili 0n Furul celulei bacteriene $. acterii lo8otric9e ( au cBte un manunc9i de cili la unul dintre poli 1,0. Pilii celulelor bacteriene sunt structuri: A. 3ultiple' scurte . !ilamentoase' drepte C. Rigide ". Cu rol 0n locomoie $. Cu rol 0n conFugare 1,1. !imbriile se 0ntBlnesc mai ales la bacteriile din: A. =enul Neisseria

. C. ". $.

=enul $nterobacteriaceae =enul 7tap9Dlococcus =enul &ibrio =enul Pseudomonas

1,2. !imbriile pre#int1: A. !actori de patogenitate . !lageline cu 8uncie antigenic1 C. Piline cu 8uncie antigenic1 ". Abilitatea de a induce sinte#a de anticorpi speci8ici $. Antigen+ % 1,). Pilii celulelor bacteriene pot 8i: A. Pili somatici codi8icai cromo#omial . Pili comuni codi8icai de plasmide C. Pili sexuali codi8icai extracromo#omial ". Pili de conFugare codi8icai de plasmide $. Pili /egetati/i codi8icai extracromo#omial 1,-. Pili sexuali pre#eni la unele bacterii sunt: A. Codi8icai de A"N+ul cromo#omial . Cu rol 0n aderarea la structurile celulare int1 C. Cu rol 0n locomoie ". Codi8icai de plasmide $. Cu rol 0n trans8erul de material genetic 1,,. !enomenul de conFugare bacterian1 repre#int1: A. >rans8erul de material genetic cromo#omial de la o bacterie donoare la o bacterie acceptoare . >rans8erul printr+un canal de conFugare a materialului genetic 0ntre perec9i de celule C. Aderararea celulei bacteriene la celula ga#d1 ". Procesul 0n urma c1ruia bacteriile cap1t1 propriet1i noi' 0n special de re#isten1 la antibiotice $. Procesul 0n urma c1ruia bacteriile de/in sensibile la unele antibiotice 1,4. =erminarea bacterian1 repre#int1: A. Procesul de trecere din 8orma /egetati/1 0n 8orma de re#isten1 . Procesul de trecere din 8orma sporulat1 0n 8orma acti/1 metabolic C. Procesul care are loc 0n condiii ne8a/orabile metabolismului bacterian ". Procesul prin care celula bacterian1 de/ine capabil1 s1 sinteti#e#e proteine $. Procesul prin care celula bacterian1 trece 0n 8orma capabil1 s1 se multiplice :i s1 produc1 boala 1,5. !enomenul in/ers germin1rii bacteriene este: A. Procesul prin care celula bacterian1 nu mai este capabil1 de di/i#iune . Procesul prin care bacteria' 0n condiii ne8a/orabile' sinteti#ea#1 membranele sporale

C. Procesul prin care bacteria de/ine incapabil1 s1 mai produc1 boala ". !enomenul prin care 8orma de re#isten1 a bacteriei pierde 0n/eli:urile $. 7porularea 1,6. Capsula este o structur1 bacterian1: A. <bligatorie . !acultati/1 C. Cu rol 0n aderare la structurile int1 ". Pe care bacteriile o secret1 in /itro $. Cu rol de material de re#er/1 celular 1,9. 2n/eli:ul extern 8acultati/ al bacteriilor' capsula: A. Repre#int1 polimeri anorganici sinteti#ai 0n mediul natural de /ia1 al bacteriilor . $ste o reea de 8ibre poli#a9aridice' care di8u#ea#1 0n mediu ?capsula 8lexibil1@ C. Poate 8i e/ideniat1 prin reacia de um8lare a capsulei cu aFutorul anticorpilor antiM ". Are 8uncie 8agocitar1 $. $ste antigenic1 ?antigenul M@ 140. =licocalixul este: A. Capsul1 8lexibil1 . 7lime C. < reea de 8ibre polipeptidice ". Asigur1 8ormarea bio8ilmelor bacteriene $. Are rol 0n aderare la structurile int1 141. Capsula poate 8i: A. Capsul1 8lexibil1 . Capsul1 8als1 C. =licocalix ". Capsul1 ade/arat1 $. 3acrocapsul1 142. acterii care pre#int1 capsul1 sunt: A. Streptoccocus pneumoniae . Bordetella pertussis C. Neisseria meningitidis ". Clostridium per#ringens $. Neisseria gonorrhoeae 14). !orma de re#isten1 a bacteriilor: A. $ste o proprietate de specie, util1 0n identi8icarea bacteriilor . $ste o stare a celulei bacteriene 0n care se sinteti#ea#1 proteine C. $ste o 8orm1 acti/1 metabolic ". Asigur1 re#istena bacteriilor la temperaturi ridicate $. Asigur1 multiplicarea celulor bacteriene

14-. 2n patologia uman1 sunt implicate urm1toarele genuri bacteriene sporulate: A. =enul Coryne!acterium . =enul Bacillus C. =enul Clostridium ". =enul +le!siella $. =enul Neisseria 14,. 2n 8uncie de 8orma celulei 0n urma 8enomenului de sporulare se pot identi8ica bacterii care pre#int1: A. A:e#are subterminal1 ?8orm1 de su/eic1@ ( Baccilus cereus . A:e#are terminal1 ?8orm1 de b1 de tobo:ar@ ( Clostridium tetani C. A:e#are central1 ?8orm1 de rac9et1@ ( Baccilus anthracis ". A:e#are terminal1 ?8orm1 de su/eic1@ ( Baccilus cereus $. A:e#are central1 ?8orm1 de su/eic1@ + Baccilus anthracis

Te#ati7a ,! FiBi&l&=ie 5a7terian! Cre>terea >i #%lti$li7area 5a7teriil&r! C%r5a 7re>terii 5a7teriene! N%tri ia 5a7terian! Meta5&lis#%l 5a7terian! 8eneti7a 5a7terian! Re$li7area se#i7&nservativ a ADN! SinteBa $r&teinel&r 5a7teriene!Varia ia =eneti7 la 5a7terii
COMPLEMENT SIMPLU 1. 2n care 8a#1 a multiplic1rii bacteriene celulele au toate caracteristicile mor8ologice' bioc9imice :i antigenice speci8ice :i sunt sensibile la aciunea agenilor antimicrobieni: A. 8a#a de lag . 8a#a de log C. 8a#a staionar1 ". 8a#a de declin $. toate 8a#ele 2. acterio8agul este un /irus care are urm1toarele propriet1i: A. este adaptat para#it1rii celulelor eucariote . capul bacterio8agului conine A"N sau ARN /iral C. particip1 la trans8erul genetic prin conFugare ". particip1 la /ariabilitatea genetic1 prin procesul de trans8ormare $. nu are o strict1 speci8icitate pentru un anumit tip de bacterie

). 3utaiile genetice se caracteri#ea#1 prin: A. 0nlocuirea unei ba#e purinice sau pirimidinice . preluarea moleculei de A"N trans8ormant

C. cB:tigarea materialului genetic prin intermediul bacterio8agului ". modi8icarea A"N bacterian prin con/ersia li#ogenic1 $. trans8erul de material genetic printr+un canal de conFugare 8ormat de pilii sexuali -. Alegei r1spunsul corect re8eritor la Plasmidele ?8actorul@ Col: A. conin gene de re#isten1 la antibiotice . conin gene ce codi8ic1 producerea de toxine la bacteriile =ram po#iti/e C. nu codi8ica producerea de toxine extracelulare ". toxinele produse in9ib1 alte bacterii de aceea:i specie sau din specii di8erite $. au e8ect letal asupra bacteriilor produc1toare

,. Care din urm1toarele a8irmaii nu este corect1: A. acteriile posed1 dou1 tipuri de A"N' cromo#omial :i extracromo#omial . A"N+ul bacterian e 8ormat dintr+o singur1 molecul1 de A"N dublu catenar C. A"N+ul cromo#omial 8ormea#1 un singur cromo#om ". acteriile posed1 mai muli cromo#omi $. Hn8ormaia genetic1 e codi8icat1 0n sec/ena ba#elor purinice :i pirimidinice 4. Alegei enunul corect re8eritor la procesul de transducie 0n cursul trans8erului genetic bacterii : A. >rans8erul genetic are ca mecanism mutaia genetic1 . >rans8erul de material genetic intercelular un implic1 recombinarea genetic1 C. >rans8erul genetic repre#int1 modi8ic1ri 0n sec/ena ba#elor 0n AN" ". >rans8erul genetic determin1 substituia unui aminoacid 0n proteina sinteti#at1. $. >rans8erul genetic se re8er1 la sc9imbul de gene 0ntre dou1 molecule de A"N la

5. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. Reaciile c9imice prin care compu:ii organici complec:i sunt trans8ormai 0n compu:i simpli repre#int1 catabolismul . Cuplarea reaciilor care necesit1 energie :i a celor care eliberea#1 energie se reali#ea#1 prin A>P C. A>P 0nmaga#inea#1 energia produs1 din reaciile anabolice ". < molecul1 de A>P este 8ormat1 dintr+o molecul1 de adenin1' o molecul1 de ribo#1 :i trei grupuri 8os8at $. "oar o parte din energia eliberat1 0n catabolism este disponibil1 pentru 8unciile celulare 6. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. Pentru a extrage energie din compu:i organici organismele trans8er1 electroni de la un compus la altul printr+o serie de reacii de oxidare :i reducere . Pentru a stoca energia 0n celule' organismele trans8er1 electroni de la un compus la altul printr+o serie de reacii de oxidare :i reducere C. <xidarea repre#int1 0nl1turarea de electroni dintr+o molecul1 ". <xidarea repre#int1 cB:tigarea a 2 atomi de 9idrogen $. Reaciile de oxidare se numesc reacii de de9idrogenare

9. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. CBnd acidul lactic este oxidat pentru a 8orma acid piru/ic' acidul lactic pierde 2 atomi de 9idrogen . Procesul de reducere este un cB:tig de electroni C. Procesul de reducere este o pierdere de electroni ". <xidarea :i reducerea sunt procese cuplate $. 3olecula de A>P leag1 reaciile anabolice :i catabolice 10. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. $nergia re#ultat1 din reaciile catabolice este 8olosit1 pentru combinarea A"P cu un grup 8os8at pentru a resinteti#a A>P+ul . < parte din energia eliberat1 0n catabolism este pierdut1 0n mediu sub 8orm1 de c1ldur1 C. Acidul piru/ic cB:tig1 2 atomi de 9idrogen :i re#ult1 acidul lactic ". CBnd o substan1 este oxidat1 atomii de 9idrogen eliberai r1mBn liberi 0n celul1 $. 7ubstanele care pot cre:te /ite#a reaciilor c9imice' 81r1 a 8i alterate' se numesc catali#atori 11. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. $n#imele sunt catali#atori speci8ici' 8iecare en#im1 /a a8ecta numai substratul speci8ic . !iecare en#im1 /a a8ecta mai multe substraturi C. 7ubstraturile sunt molecule care reacionea#1 0ntr+o anumit1 reacie c9imic1 ". ;nele en#ime sunt 8ormate 0n 0ntregime din proteine $. 3ulte en#ime sunt 8ormate dintr+o 8raciune proteic1 :i un component neproteic 12. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. Coen#imele aFut1 en#ima acceptBnd atomii 0nl1turai de pe substrat . Coen#imele aFut1 en#ima donBnd atomi ce sunt necesari substratului C. !raciune proteic1 a unei en#ime se nume:te apoen#ima ". !raciunea neproteic1 a unei en#ime se nume:te co8actor $. NA"R ?nicotinamid adenin dinucleotid@ este o apoen#im1 1). Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. NA"R ?nicotinamid adenin dinucleotid@ :i NA"PR ?nicotinamid adenin dinucleotid 8os8at@ conin deri/ai ai /itaminei acid nicotinic . $n#imele care 0ndep1rtea#1 atomii de 9idrogen dintr+o molecul1 se numesc de9idrogena#e C. Coen#imele 8la/inice' !3N ?8la/in mononucleotid@ :i !A" ?8la/inadenindinucleotid@ conin deri/ai ai /itaminei ribo8la/ina ". Coen#imele 8la/inice' !3N ?8la/in mononucleotid@ :i !A" ?8la/inadenindinucleotid@ sunt importante 0n reaciile 8otosintetice $. Co8actorul poate 8i un ion metalic sau o molecul1 organic1 complex1 numit1 apoen#im1 1-. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. Coen#ima A ?coA@ conine deri/ai de acid pantotenic' ce este o alt1 /itamina . Coen#ima A ?coA@ Foac1 un rol important 0n sinte#a :i des8acerea gr1similor :i 0ntr+o serie de reacii de oxidare numit1 ciclul Mrebs

C. CoA este utili#at1 0n reaciile de carboxilare ". NA"R :i NA"PR sunt dou1 coen#ime 8rec/ent utili#ate de celule pentru transportul atomilor de 9idrogen $. CBnd NA" este redus la NA"% sunt cB:tigai 2 ioni de 9idrogen :i 2 electroni 1,. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian: A. <xidarea este de obicei o reacie produc1toare de energie . A>P+ul este o surs1 de energie pentru reaciile ce necesit1 energie C. Compu:ii precum gluco#a' care au muli atomi de 9idrogen' sunt compu:i 0nalt oxidai ". Celulele preiau substanele nutriti/e :i le degradea#1 din compu:i 0nalt redu:i cu muli atomi de 9idrogen 0n compu:i 0nalt oxidai ?cu muli atomi de oxigen sau leg1turi multiple@ $. =luco#a este o substan1 nutriti/1' /aloroas1 pentru organisme 14. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la metabolismul bacterian A. Pentru maForitatea microorganismelor cea mai mare parte a energiei celulare este obinut1 prin oxidarea carbo9idrailor . Pentru producerea energiei din gluco#1 microorganismele 8olosesc respiraia C. Pentru producerea energiei din gluco#1 microorganismele 8olosesc 8ermentaia ". $lectronii produ:i prin oxidarea gluco#ei sunt preluai de NA"R $. $lectronii produ:i prin oxidarea gluco#ei sunt preluai de NA"% 15. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la catabolismul carbo9idrailor ?0n metabolismul bacterian@: A. =licoli#a este de obicei primul stadiu 0n catabolismul carbo9idrailor . =licoli#a este numit1 :i calea $mbden+3aDer9o8 C. Prin glicoli#1 gluco#a ?4 atomi de carbon@ este des81cut1 0n #a9aruri cu ) atomi de carbon ". 2n timpul glicoli#ei NA"% este redus la NA"R $. 2n timpul glicoli#ei produc 2 molecule de A>P prin 8os8orilarea substratului 16. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la catabolismul carbo9idrailor ?0n metabolismul bacterian@: A. =licoli#a nu necesit1 oxigen' poate apare 0n condiii aerobe :i anaerobe . =licoli#a const1 0ntr+o succesiune de #ece reacii c9imice 8iecare catali#at1 de o en#im1 di8erit1 C. Suntul pento#o 8os8ailor sau :untul 9exo#o mono8os8ailor 8uncionea#1 simultan cu glicoli#a ". Bacillus su!tilis, %.coli, (euconostoc mesenterides, Streptococcus #aecalis nu pot care utili#a calea pento#o 8os8ailor $. Calea $ntner+"oudoro88 este alt1 cale pentru oxidarea gluco#ei la acid piru/ic 19. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la respiraia celular1 la bacterii: A. "up1 descompunerea gluco#ei 0n acid piru/ic acesta poate lua calea 8ermentaiei . "up1 descompunerea gluco#ei 0n acid piru/ic acesta nu poate lua calea respiraiei C. Respiraia este un proces generator de A>P ". Respiraia este un proces 0n care compu:ii c9imici sunt oxidai

$. Acidul piru/ic produs prin glicoli#1 este di/i#at :i un 8ragment este ata:at de o coen#im1 numit1 coen#ima A ?coA@ 20. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la respiraia celular1 la bacterii: A. Ciclul Mrebs se nume:te ciclul aci#ilor tricarboxilici . Ciclul Mrebs e repre#entat de o serie de reacii bioc9imice 0n care o cantitate mare de energie potenial1 este stocat1 0n substane intermediare deri/ate din acid piru/ic C. 2n respiraia aerob1 acceptorul 8inal de electroni al lanului este 9idrogenul ". .anul de transport de electroni este 8ormat dintr+o sec/en1 de molecule carrier capabile de oxidare :i reducere $. Pe m1sur1 ce electronii trec prin lan' se eliberea#1 energie care este 8olosit1 0n generarea A>P

21. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la respiraia celular1 la bacterii: A. .a celulele eucariote lanul de transport de electroni este coninut de membrana intern1 mitocondrial1 . .a celulele procariote lanul de transport de electroni se g1se:te 0n membrana plasmatic1 C. 2n respiraia aerob1 acceptorul 8inal de electroni al lanului este oxigenul ". 2n respiraia anaerob1 acceptorul 8inal de electroni este o molecul1 anorganic1' alta decBt oxigenul. $. <xidarea 8inal1 este re/ersibil1 0n ambele tipuri de respiraie 22. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la respiraia celular1 la bacterii: A. 2n timpul respiraiei aerobe dintr+o molecul1 de gluco#1 se produc )6 de molecule de A>P . 2n timpul respiraiei aerobe dintr+o molecul1 de gluco#1 se produc 16 de molecule de A>P C. 2n respiraia anaerob1 acceptorul 8inal de electroni este o substan1 anorganic1 alta decBt oxigenul ". Respiraia aerob1 const1 0n glicoli#1' ciclul Mrebs' lanul de transport de electroni $. "up1 ce gluco#a este descompus1 0n acid piru/ic' acesta poate lua calea respiraiei sau 8ermentaiei 2). Alegei r1spunsul incorect re8eritor la procesul de 8ermentaie la bacterii: A. !ermentaia eliberea#1 energie din: #a9aruri' aminoaci#i' aci#i organici' purine :i pirimidine . 2n procesul de 8ermentaie donorul de electroni sunt substane anorganice C. !ermentaia nu necesit1 oxigen' ciclu Mrebs sau lan de transport de electroni ". Produce cantit1i mici de A>P' numai una sau 2 molecule pentru 8iecare molecul1 de material iniial $. Cea mai mare parte din energia produs1 0n procesul de 8ermentaie r1mBne 0n leg1turile c9imice ale produ:ilor 8inali

2-. "espre di/i#iunea bacterian1 se pot spune urm1toarele' cu excepia: A. $ste o di/i#iune simpl1L . $ste o di/i#iune binar1L C. "i/i#iunea celular1 se opre:te cBnd cre:terea constituenilor celulari atinge o mas1 critic1L ". Are ca etap1 replicarea semiconser/ati/1 a cromo#omuluiL $. 7epararea celulelor+8iice are loc dupa una sau mai multe di/i#iuni consecuti/e. 2,. Pentru a supra/ieui :i a se multiplica' bacteriile au ne/oie de: A. 7ubstane necesare pentru degradarea de componente structurale :i pentru metabolismul celularL . $nergieL C. 7e di/id oricum' 81r1 participarea unor 8actori externiL ". "oar substane necesare pentru metabolismul celularL $. "oar substane necesare pentru sinte#a de componente structurale 24. 2n ceea ce pri/e:te necesarul de substane nutriti/e pentru supra/ieuirea :i multiplicarea bacteriilor' care a8irmaie este ade/1rat1 C A. Nu exist1 nicio di8eren1 0n ceea ce pri/e:te necesarul de substane nutriti/e pentru bacterii L . Nu este posibil1 sinteti#area tuturor substanelor necesare pornind de la elementele cele mai simple L C. ;nele necesit1 substane organice gata sinteti#ate sau cel mult le pot obine prin sinteti#area din substane simple ?proteine' aci#i nucleici@ preluate din mediuL ". ;nele bacterii le pot obine prin degradarea en#imatic1 a unor molecule complexeL $. Altele necesit1 substane anorganice gata sinteti#ate. 25. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. %idrogenul' oxigenul' 9eliu :i argonL . Carbon' a#ot' oxigen' deuteriuL C. A#ot' carbon' oxigen' 9idrogenL ". %idrogen' sul8' 8os8or' 9idrogenL $. Clor' a#ot' oxigen' 8os8or. 26. >ipurile nutriionale de bacterii se stabilesc pe ba#a criteriului: A. 7ursa de energieL . 7ursa de amoniuL C. 7ursa de 9idrogenL ". 7ursa de carbonaiL $. 7ursa de oxigen. 29. 2n ceea ce pri/e:te sursa de energie dup1 care se stabilesc tipurile nutriionale de bacterii' bacteriile pot 8i: A. Numai 8ototro8eL . Autotro8e :i 9eterotro8eL C. C9emotro8e :i 8ototro8eL

". %eterotro8e :i c9emotro8eL $. Numai c9emotro8e. )0. acteriile 8ototro8e: A. !olosesc lumina ca surs1 de energieL . 7e mai numesc :i bacterii c9emosintetice L C. Pot 8i c9imioorganotro8eL ". Pot 8i c9imiolitotro8eL $. !olosesc reacii de oxido+reducere ca surs1 de energie. )1. >ipurile nutriionale de bacterii se stabilesc pe ba#a criteriilor: sursa de energie :i sursa de carbon. 2n ceea ce pri/e:te sursa de carbon' bacteriile pot 8i : A. !ototro8e si c9emotro8e L . !ototro8e :i autotro8e L C. %omotro8e :i 9eterotro8e L ". Autotro8e :i 9eterotro8e L $. C9emotro8e :i 9eterotro8e. )2. acteriile 9eterotro8e: A. 7e de#/olt1 pe medii alc1tuite doar din substan:e anorganice L . Au 0ntregul materiale celular sinteti#at pornind numai de la C<2L C. ;tili#ea#1 carbonul din substane anorganiceL ". !ac parte din bacteriile ce 8olosesc lumina ca surs1 de energieL $. Necesit1 substane organice drept surs1 de carbon. )). acteriile care au ne/oie atBt de energie cBt :i de surs1 de carbon pentru a se de#/olta' pot 8i : A. !ototro8e L . Autotro8e L C. %eterotro8e L ". C9emo9eterotro8e L $. C9imioorganotro8e. )-. acteriile care au ne/oie atBt de energie cBt :i de surs1 de carbon pentru a se de#/olta' sunt cele : A. !ototro8e' autotro8e :i 9eterotro8e L . Autotro8e' 8otoautotro8e :i c9emotro8e L C. !otoautotro8e' 8oto9eterotro8e' c9emoautotro8e :i c9emo9eterotro8e L ". C9emoautotro8e :i 9eterotro8eL $. %eterotro8e' autotro8e' c9emotro8e :i 8ototro8e.

),. acteriile c9emo9eterotro8e: A. Au energie 8urni#at1 de la sursa de carbonL . Au energia 8urni#at1 prin reacii de oxido+reducere doar a compu:ilor anorganici L C. Au ca surs1 de carbon C<2 L ". Au energia 8urni#at1 de lumin1 L $. Necesit1 substane organice drept surs1 de carbon.

)4. acteriile cu importan1 clinic1 medical1 : A. 7unt bacterii para#ite' care necesit1 compu:i organici ca surs1 de C :i energie ?de ex. glucide@L . Au ca :i bacterii patogene :i cele asociate omului bacteriile autotro8e C. 2n mediul de /ia1 repre#entat de organismul uman' ele g1sesc substane nutriti/e omplexe' disponibile' a/Bnd ne/oie s1 utili#e#e mecanisme de biosinte#1 proprii. ". 2n mediul de /ia1 repre#entat de organismul uman' ele g1sesc substane nutriti/e simple' disponibile cu greu L $. Au ca principal1 surs1 de carbon carbo9idraii care sunt degradai prin reducere. )5. Principala surs1 se carbon pentru bacteriile cu importan1 clinic1 medical1 : A. $ste repre#entat1 de carbo9idrai care sunt degradai prin oxidare :i 8ermentare ?0n pre#en1 de oxigen@ L . $ste repre#entat1 de carbo9idrai care sunt degradai prin reacii de oxido+reducere L C. $ste repre#entat1 de carbo9idrai care sunt degradai prin oxidare :i 8ermentare' acest proces 8urni#Bnd :i energia sub 8orm1 de =>P L ". $ste repre#entat1 de carbo9idrai care sunt degradai prin oxidare :i 8ermentare ?0n absena oxigenului@' acest proces 8urni#Bnd :i energia sub 8orm1 de A>P' 8orma uni/ersal1 de re#er/1 a energiei L $. $ste repre#entat1 de carbo9idrai care sunt degradai prin reducere. )6. 2n ceea ce pri/e:te 8actorii organici' urm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate' cu excepia : A. 2n general nu pot 8i sinteti#ai de bacterii' 8iind ne/oie de o surs1 exterioar1L . &itaminele necesare pentru 8ormarea coen#imelor nu pot 8i considerate o surs1 exterioar1L C. < surs1 exterioar1 pot 8i aminoaci#ii care sunt obinui de bacterii din proteinele pe care le g1sesc 0n mediu' le preiau :i le degradea#1 en#imatic pBn1 la aminoaci#i' care /or 8i utili#ai 0n sinte#a proteinelor bacterieneL ". < surs1 exterioar1 pot 8i purinele :i pirimidineleL $. Purinele :i pirimidinele sunt precursori ai aci#ilor nucleici :i ai coen#imelor. )9. ;rm1toarele a8irmaii cu pri/ire la nutriia bacterian1 sunt ade/1rate' cu excepia: A. ;nele substane necesare bacteriilor sunt molecule mari' care di8u#ea#1 liber prin membrana celular1L . ;nele di8u#ea#1 0mpotri/a unui gradient de concentraie' cu aFutorul unor sisteme de transport' cu consum energeticL C. Alte substane sunt molecule mari' care di8u#ea#1 lentL ". ;nele substane necesare bacteriilor sunt molecule mici' care di8u#ea#1 liber prin membrana celular1L $. $n#imele care 8acilitea#1 trecerea transmembranar1 a acestor molecule mari sunt ata:ate membranei :i pot 8i: constituti/e :i inductibile. -0. !actorii de mediu cu in8luen1 asupra bacteriilor sunt: A. Apa :i 9idrogenulL . <xigenul :i 9idrogenul molecularL

C. Apa' oxigenul' temperatura' p%+ul' osmolaritateaL ". !actorii de mediu nu au in8luen1 asupra bacteriilorL $. "oar apa. -1. 2n ceea ce pri/e:te in8luena oxigenului' bacteriile pot 8i: A. 7apro8iteL . PatogeneL C. =ram po#iti/e :i gram negati/eL ". 7apro8ite condiionat patogeneL $. Anaerobe :i aerobe. -2. ;rm1toarele a8irmaii cu pri/ire la bacteriile strict aerobe sunt ade/1rate' cu excepia: A. !olosesc respiraia oxibiotic1L . 7e de#/olt1 numai 0n medii cu oxigenL C. $xemple sunt bacteriile din genul BacillusL ". !olosesc procesele 8ermentati/e pentru eliberarea energieiL $. $xemple sunt bacteriile din genul &yco!acterium. -). ;rm1toarea a8irmaie cu pri/ire la bacteriile strict anaerobe este neade/1rat1: A. <xigenul le este toxicL . Nu au en#ime de degradare a peroxidului de oxigenL C. $xemple sunt bacteriile din genurile &yco!acterium :i BacillusL ". 2n pre#ena oxigenului lor s+ar produce peroxid de oxigen' toxicL $. !olosesc procesele 8ermentati/e pentru eliberarea energiei. --. acteriile anaerobe+aerotolerante: A. 7unt repre#entate de maForitatea bacteriilor patogene pentru omL . 7e de#/olt1 0n pre#ena unei cantit1i mici de C<2 ?,+20A@L C. $xemple sunt Brucella spp' Neisseria sppL ". Au energia necesar1 obinut1 prin 8ermentaie sau respiraie oxibiotic1L $. 7e pot de#/olta :i 0n medii cu oxigen. -,. 2n ceea ce pri/e:te superoxidul' urm1toarea a8irmaie este 8als1: A. $ste toxic pentru celuleL . T!ur1J electroniL C. >rebuie neutrali#atL ". Nu toate organismele produc superoxidL 2+ $. 7e scrie < . -4. acteriile strict anaerobe nu posed1: A. "oar 7<"L . Catala#1 :i superoxid dismuta#1L C. Numai catala#1L ". Numai superoxid dismuta#1L

$. Catala#1 :i 7<"' dar posed1 superoxid dismuta#1. -5. >emperatura repre#int1 un 8actor 8oarte important de mediu care in8luenea#1 multiplicarea bacteriilor' putBnd 8i: A. 3inim1 ( peste care bacteriile nu se mai di/idL . 3axim1 ( la care multiplicarea se 8ace cu /ite#a speci8ic1 specieiL C. <ptim1 ( sub care bacteriile se di/id lentL ". 3axim1 ( sub care bacteriile nu se mai di/idL $. <ptim1 ( la care multiplicarea se 8ace cu /ite#a speci8ic1 speciei. -6. 2n 8uncie de temperatura optim1' bacteriile se clasi8ic1 0n: o A. acterii psi9ro8ile cu o temperatur1 optim1 de sub 20 CL o . acterii me#o8ile cu o temperatur1 optim1 0ntre ,,+60 CL o C. acterii termo8ile cu o temperatur1 optim1 0ntre 2,+-0 CL o ". acterii psi9ro8ile cu o temperatur1 optim1 0ntre 2,+-0 CL o $. acterii me#o8ile cu o temperatur1 optim1 sub 20 C. -9. acteriile cu importan1 medical1 0n 8uncie de temperatura optim1 sunt: A. Crio8ileL . 3e#o8ileL C. >ermo8ileL ". Psi9ro8ileL $. Panto8ile. ,0. P%+ul mediu pentru bacterii este de: A. 4'5+5'2L . ,',+4L C. 6'1+6'4L ". 5'2+5'-L $. 4'2+4'-. ,1. CBte/a specii de bacterii pot tolera p% 0n #ona: A. Alcalin1' i!rio cholerae care are un p% optim 8oarte alcalin ?de 6',@L . Acid1' (acto!acillus ?8lora /aginala@ care pre8er1 p% acid ?p% de 2@L C. Acid1' (acto!acillus ?8lora /aginala@ care pre8er1 p% acid ?p% de 1@L ". Alcalin1' (acto!acillus ?8lora /aginala@ care pre8er1 p% alcalin ?p% de 9'2@L $. Acid1' i!rio cholerae care are un p% optim 8oarte acid ?de 2 @. ,2. acteriile care se de#/olt1 mai bine 0n condiii de osmolaritate crescut1 sunt: A. 7treptocociiL . 3eningogociiL C. =onocociiL ". 7ta8ilocociiL $. Pneumococii. ,). Hn8ormaia incorect1 cu pri/ire la metabolismul bacterian este:

A. . C. ". $.

$ste necompartimentatL $ste unicelularL Are o mare rigiditateL $ste restricionat geneticL $ste teleonomic.

,-. Care dintre urm1toarele a8irmaii este ade/1rat1C A. Cele dou1 laturi ale metabolismului' anabolismul :i catabolismul' nu trebuie neap1rat s1 8ie 0n per8ect ec9ilibru pentru a asigura cre:terea :i multiplicarea optim1 a bacteriilorL . Procesele bioc9imice de sinte#1 a componentelor celulare' ce au loc cu consum de energie' poart1 numele de catabolism. C. Reaciile bioc9imice de degradare a di8eritelor substane organice ?glucide' lipide' proteine@ cu eliberare de energie' stocat1 0n A>P' poart1 numele de catabolism. ". 3etabolismul bacterian are o intensitate sc1#ut1 :i o /ite#1 mare de reacie $. 3etabolismul bacterian este pluricelular ( acti/itatea sa se des81:oar1 0n mai multe celule. ,,. A8irmaia incorect1 cu pri/ire la anabolismul bacterian este: A. Are ca :i etap1 p1trunderea substanelor nutriti/e 0n celul1L . Are ca :i etap1 li#area proteinelor structurale :i 8uncionale pe ba#a in8ormaiei geneticeL C. $ste repre#entat de totalitatea proceselor metabolice care asigur1 biosinte#a materialului celular necesar pentru cre:terea :i multiplicarea microorganismelor. ". Are ca :i etap1 controlul acti/it1ii en#imaticeL $. Procesele bioc9imice de sinte#1 a componentelor celulare' ce au loc cu consum de energie' poart1 numele de anabolism. ,4. 3aForitatea c1ilor metabolice 8olosite de bacterii sunt sunt cele 0ntBlnite la toate celulele /ii ?eucariote :i procariote@: A. =licoli#a' calea de sinte#1 aerob1 a gluco#eiL . Al8a+oxidarea aci#ilor gra:iL C. Ciclul aci#ilor dicarboxiliciL ". =licoli#a' calea de degradare aerob1 a gluco#eiL $. untul pento#o+8os8ailor. ,5. 2n cataboli#area gluco#ei' bacteriile 8olosesc trei c1i principale' :i anume: A. =licoli#a' :untul pento#o+8os8ailor :i beta+oxidarea aci#ilor gra:iL . Ciclul aci#ilor dicarboxilici' glicoli#a :i beta+oxidarea aci#ilor gra:iL C. Ciclul $mbden+3eDer9o8' :untul pento#o+8os8ailor :i ciclul aci#ilor tricarboxiliciL ". =licoli#a' ciclul aci#ilor tricarboxilici i ciclul $mbden+3eDer9o8L $. untul pento#o+8os8ailor' beta+oxidarea aci#ilor gra:i :i ciclul aci#ilor tricarboxilici. ,6. 2n ceea ce pri/e:te metabolismul bio+energetic al bacteriilor' urm1toarea a8irmaie este 8als1: A. >ransportatorii de electroni pot 8i legai de membran1 ?lanul respirator celular@' sau pot 8i transportatori liberi ?NA"' NA"P@L

. "eoarece electronii nu pot exista decBt ca p1ri ale unor molecule' inter/in transportatorii de electroniL C. Principalele tipuri de energie la bacterii sunt: respiraia ?oxibiotic1@' 8ermentaia i respiraia anaerob1L ". $nergia din substanele organice 8olosite de bacteriile 9eterotro8e se eliberea#1 prin R procese de oxido+reducere' care 0n acest ca# ec9i/alea#1 cu donare de 9idrogen ?% @ :i + acceptare de 9idroxil?<% @L $. 2n ceea ce pri/e:te respiraia anaerob1' donorul este o substan1 organic1 iar acceptorul este o substan1 anorganic1 di8erit1 de <2 ,9. 2n ceea ce pri/e:te ciclul celular' urm1toarea a8irmaie este neade/1rat1: A. 7uma e/enimentelor celulare de la iniierea sinte#ei proteice pBn1 la di/i#iunea celular1 constituie ciclul celularL . Ciclul celular este controlat de A"N+ul cromo#omialL C. A"N+ul cromo#omial codi8ic1 proteineleL ". A"N+ul cromo#omial se replic1 0nainte de di/i#iunea celular1L $. A"N+ul cromo#omial se replic1 dup1 di/i#iunea celular1. 40. ;rm1toarea a8irmaie cu pri/ire la cre:terea bacterian1 este ade/1rat1: A. Cre:terea bacterian1 se re8er1 la cre:terea num1rului de celuleL . .a bacteriile cu di/i#iune rapid1 ?3Dcobacterii@' timpul de generaie este de 20 de oreL C. >impul necesar unei populaii bacteriene s1 se di/id1' deci s1+:i 0nFum1t1easc1 num1rul' se nume:te timp de generaieL ". .a bacteriile cu di/i#iune lent1 ?maForitatea@' timpul de generaie este de 20 min ( ) 9L $. .a bacteriile de di/i#iune rapid1 ?maForitatea@' timpul de generaie este de 20 de ore. 41. Cre:terea 0n /i/o di8er1 de cea 0n /itro' ne8iind in8luenat1 de 8actori ca: A. $n#imele ga#deiL . p%+ul mediuluiL C. 7tatusul nutriional al pacientuluiL ". Nu exist1 di8erene 0ntre cre:terea 0n /i/o :i cea 0n /itroL $. !actorii de ap1rare celular1 :i umoral1. 42. !a#ele unei culturi bacteriene sunt: A. !a#a de laten1 ?log@L . !a#a staionar1 ?lag@L C. !a#a de declinL ". !a#a exponenial1 ?lag@L $. !a#a de declin ?log@. 4). Care asociaie cu pri/ire la 8a#ele unei culturi bacteriene este ade/1rat1C A. !a#a exponenial1 ( cBnd num1rul bacteriilor care mor este mai mare decBt al celor care se di/idL 8a#a de preg1tire celular1 pentru cre:tere :i multiplicare . !a#a staionar1 ( 8a#a 0n care celulele se di/id 0n mod constant' iar num1rul lor cre:te logaritmicL

C. !a#a de laten1 ( cBnd' din cau#a sc1derii concentraiei oxigenului' modi8ic1rii p%' acumul1rii de metabolii toxici' rata di/i#iunilor 0ncepe s1 creasc1L ". !a#a de declin + 8a#a 0n care celulele se di/id 0n mod constant' iar num1rul lor cre:te logaritmicL $. !a#a de laten1 + 8a#a de preg1tire celular1 pentru cre:tere :i multiplicare. 4-. ;rm1toarele caracteristici sunt caracteristici mo:tenite ale microorganismelor' cu excepia: A. 3obilitateaL . .ipsa de interaciune cu alte microorganismeL C. Reaciile bioc9imiceL ". !orma :i caracteristicile structuraleL $. 3etabolismul. 4,. =ena la bacterii este repre#entat1 de o sec/en1 unic1 de perec9i de ba#e a#otate care codi8ic1 o protein1 unic1 :i care poate a/ea lungimi /ariabile. =ena poate 8i: A. 7tructural1 ( controlea#1 8uncia A"N+ului . Pentru sinte#a de A"N mesager' A"N ribo#omal :i A"N de trans8erL C. Reglatoare ( codi8ic1 sinte#a proteinelor de structur1L ". Pentru sinte#a ARN de trans8erL $. 7tructural1 ( pentru sinte#a ARN mesager :i ribo#omal. 44. Nucleotidele au 0n compo#iia lor: A. < 9exo#1L . < ba#1 a#otat1L C. =ruparea tioL ". =ruparea 8os8itL $. < pento#1 ?protein1@. 45. a#ele purinice sunt: A. A' =L . C' >L C. A' >L ". A' CL $. C' =. 46. 2n ceea ce pri/e:te A"N+ul celular bacterian' urm1toarea a8irmaie este ade/1rat1: A. $xist1 sub 8orma de - lanuri de nucleotide r1sucite 0mpreun1L . !iecare lan are o leg1tur1 0ntre un #a9ar alternati/ :i o grupare 9idroxilL C. !iecare #a9ar este ata:at de o ba#1 a#otat1L ". Cele patru lanuri sunt ata:ate prin leg1turi de 9idrogenL $. Cele dou1 lanuri sunt ata:ate prin leg1turi de a#ot' 0ntre cele dou1 ba#e a#otate. 49. a#ele a#otate se 0mperec9ea#1 speci8ic: A. Adenina cu guaninaL . Cito#ina cu timinaL C. Cito#ina cu adeninaL

". Adenina cu timinaL $. >imina cu cito#ina. 50. 2n ceea ce pri/e:te codul genetic/codonul' urm1toarea a8irmaie este 8als1: A. >rei ba#e a#otate 8ormea#1 un codon . !iecare codon codi8ic1 sinte#a unui aminoacid sau a unei sec/ene reglatoare' ex codonul start'codonul stop C. $ste coninut 0n sec/ena ba#elor purinice :i pirimidinice ce 8ormea#1 lanul de A"N ". 7ec/ena ba#elor de la ni/elul genelor determin1 aminoaci#ii s1 8orme#e o protein1' care este produsul unei gene $. ARN+ul de trans8er este un codon complementar codului triplu al A"N+ului 51. ;rm1toarea a8irmaie este ade/1rat1: A. ;n codon este repre#entat de un dublet de nucleotide . Codul genetic codi8ic1 un aminoacid care /a intra 0n structura lanului protidic 0ntr+o po#iie corespun#1toare po#iiei codonului 0n structura genei C. Caracterul ereditar este relati/ instabil pentru c1 pot ap1rea modi8ic1ri 0n sec/enta de nucleotide' ceea ce determin1 apariia unor caracteristici noi ". Codul genetic este repre#entat de o succesiune de lipide $. Caracterul ereditar este relati/ stabil pentru ca pot ap1rea modi8ic1ri 0n gruparea 8os8at 52. 2n ceea ce pri/e:te tipurile de plasmide' acestea nu pot 8i: A. 8actorii Col . plasmidele 3 C. 8actorul ! ". plasmidele utili#ate de /ectori 0n ingineria genetic1 $. plasmidele R 5). Cu pri/ire la replicarea A"N' urm1toarea a8irmaie este 8als1: A. Replicarea A"N +ului este semiconser/ati/1' cele dou1 catene se separ1 :i se conser/1 intacte 0n cele dou1 molecule de A"N 8iice . Replicarea A"N se 8ace cu inter/enia en#imei A"N+polimera#a A"N dependent1 C. A"N polimera#a extinde primerii ARN apoi diger1 Primerii ARN :i 0i 0nlocuie:te cu A"N ". A"N liga#a 8ormea#1 sonde ?primeri@ scurte de ARN $. Replicarea A"N apare la ni/elul 8urculiei de replicare 5-. ;rm1toarea a8irmaie cu pri/ire la biosinte#a proteinelor este ade/1rat1: A. $ste procesul prin care in8ormaia din A"N este trans8ormat1 0n proteine ce controlea#1 acti/itatea celular1L . 7inte#a proteinelor are ca etap1 transcrierea' adic1 trans8ormarea in8ormaiei coninute 0n sec/ena de ARNm 0n sec/en1 de aminoaci#i' 8ormBnd o protein1 la ni/elul ribo#omilor. C. 7inte#a proteinelor are ca etap1 translaia care este denumit1 :i transcripieL ". 7inte#a proteinelor are ca etap1 translaia in8ormaiei genetice din A"N 0ntr+o molecul1 de ARNm.

$. 7inte#a proteinelor are ca etap1 transcrierea' denumit1 :i TtraducereJ. 5,. Care asociere este corect1C A. ARNt ( codi8ic1 pentru proteineL . ARNr ( 8ormea#1 parte integrant1 din ribo#omi' ma:in1ria celular1 a sinte#ei proteiceL C. ARNm ( implicat 0n sinte#a proteinelorL ". ARNt ( 8ormea#1 parte integrant1 din ribo#omi' ma:in1ria celular1 a sinte#ei proteiceL $. ARNr ( implicat 0n sinte#a proteinelor. 54. Cu pri/ire la di8erenele dintre A"N :i ARN' urm1toarea a8irmaie este ade/1rat1: A. ARN este bicatenar' iar A"N monocatenarL . .a ARN' #a9arul este ribo#a' iar la A"N de#oxiribo#aL C. Complementaritatea ba#elor la ARN este A+>L ". .a ARN' #a9arul este de#oxiribo#a' iar la A"N ribo#aL $. Complementaritatea ba#elor la ARN este C+;. 55. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la procesul de transcripie este: A. Necesit1 o surs1 de nucleotide ARNL . Regiunea unde ARN polimera#a se leag1 iniial de A"N se nume:te PR<3<>$R 7H>$L C. Necesit1 A"N polimera#1L ". >ranscripia este limitat1 la o poriune a unei catene A"N' care cuprinde in8ormaia pentru o protein1L $. ;n lan de ARN m este sinteti#at 8olosind o poriune de A"N celular+ o gen1 speci8ic1+ drept tipar 56. Alegei /arianta corect1 cu pri/ire la procesul de translaie: A. Pentru 8iecare tip de aminoacid exist1 un tip de ARNrL . 2n citoplasm1 sunt 200 de aminoaci#i di8erii ce pot participa la sinte#a proteicL C. Ribo#omii conin un ARN special numit ARNm i proteineL ". !iecare ribo#om este 8ormat din ) subunit1iL $. 2nainte ca aminoaci#ii potri/ii s1 se uneasc1 pentru a 8orma o protein1' ei trebuie acti/ai prin ata:area de ARNt. 59. Cu pri/ire la codonii start i stop' urmatoarea a8irmaie este ade/1rat1: A. Codonul start este ;AAL . Codonii stop sunt ;AA' ;A= i A;=L C. ;AA' ;A=' ;=A ser/esc ca semnale la terminarea sinte#ei proteiceL ". Codonul start e codonul non+sens pentru metionin1L $. Codonii stop sunt ;=A' A=; i ;AA. 60. 3utaia se poate datora unei: A. 7ubstituii de ba#e ?pierderea uneia sau a mai multor ba#e' cu modi8icarea codonilor@L . Hnserii de ba#e' de asemenea cu modi8icarea codonilorL C. "eleii ?o ba#1 a#otat1 este 0nlocuit1 cu alta@L

". Hnserii de A"N mitocondrialL $. 3odi8ic1ri de temperatur1. 61. Alegei asocierea corect1 cu pri/ire la tipurile de mutaii: A. 3utaia non+sens: deleie ?pierderea unei ba#e@ :i inserie a unei ba#e adiionaleL . 3utaia cadrului de citire: se creea#a un codon non+sens ?7><P@ 0n miFlocul lanului de ARNm' oprind sinte#a de proteine 8uncionaleL C. 7ubstituie de ba#e: o singur1 ba#1 e 0nlocuit1 cu altaL ". 3utaia non+sens: o singur1 ba#1 e 0nlocuit1 cu altaL $. 7ubstituie de ba#e: deleie ?pierderea unei ba#e@ :i inserie a unei ba#e adiionale. 62. A8irmaia corect1 cu pri/ire la ciclul litic este: A. 7e 0ncepe cu asamblarea bacterio8agilor maturi 0ntr+un num1r crescutL . Acidul nucleic r1mBne autonom 0n citoplasm1 :i diriFea#1 0ntreg metabolismul celular spre sinte#a materialului bacterio8agicL C. acterio8agii /or 8i pu:i 0n libertate prin sinte#a celulei bacteriene ga#d1L ". acterio8agii /or putea 0ncepe ciclul litic prin p1r1sirea altor celule bacterieneL $. Acidul nucleic r1mBne autonom 0n citoplasm1 :i diriFea#1 0ntreg metabolismul celular spre li#a materialului bacterio8agic. 6). A8irmaia 8als1 cu pri/ire la transducie este: A. >ransducia este o 8orm1 de trans8er care are loc prin intermediul !acterio#agilor ?/irusuri care para#itea#1 :i se multiplic1 0n bacterii@L . 2n timpul replic1rii 8agilor 0n bacterie' 8ragmente din A"N+ul cromo#omial sau plasmidic al bacteriei poate 8i accidental inclus 0n A"N+ul 8agicL C. "up1 li#a bacteriei :i eliberarea 8agilor' cBnd ace:tia in8ectea#1 alte bacterii' 8ragmentul de A"N ag1at /a 8i introdus :i recombinat in cromo#omul noii bacterii ga#d1' sau' respecti/ s1 de/in1 plasmid1 a acesteiaL ". =enele incluse in 8ragmentul respecti/ se pot apoi exprimaL $. =ena ce codi8ic1 producerea toxinei di8terice poate 8i slab trans8erat1 prin intermediul unui 8ag temperat' care se de#integrea#1 0n genomul celulei ga#d1 i determin1 la aceasta producerea de toxin1. 6-. ConFugarea: A. $ste mecanismul cel mai important prin care bacteriile' 0n special pneumococii' ac9i#iionea#1 noi geneL . A"N+ul plasmidic este trans8erat de la o celul1 donor la o celul1 receptor prin intermediul unui pil sexualL C. !ormarea pilului sexual este codi8icat1 de gena plasmidic1 duraL ". 7e e8ectuea#1 prin intermediul plasmidelor conFugante. Acestea transmit 0n general caracterul de re#isten1 8a1 de un anumit tip de antibiotic ?plasmide -@ sau transmit un 8actor de sex ?pilii@ ?plasmidele .@L $. "ou1 celule bacteriene: una !R ?nepiliata@ si alta !+ ?piliata@ se apropie':i'prin intermediul pililor' se reali#ea#1 contactul dintre cele dou1.

COMPLEMENT MULTIPLU 1. >ranspo#onii: A. sunt 8ragmente de ARN . sunt segmente de A"N care se pot muta rapid de la o plasmid1 la alta C. sunt segmente de A"N care se pot muta de la o plasmid1 la cromo#om ". sunt segmente de A"N care se pot muta rapid dintr+o regiune a unui cromo#om 0n alt1 regiune $. codi8ica colicine 2. Alegei r1spunsurile 8alse re8eritoare la procesul de conFugare bacterian1 : A. $ste un proces 0n care se produce trans8erul de material genetic prin bacterio8ag . >rans8erul de material genetic printr+un canal de conFugare C. $ste cea mai 8rec/enta cale de cB:tigare a re#istenei la antibiotice ". 7e produce prin intermediul pililor comuni $. Are loc 0ntre o celula donor :i una acceptor Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de trans8ormare 0n cursul trans8erului genetic la bacterii: A. 7e produce cand 8ragmentele de A"N exogen sunt absorbite 0n celula receptoare . !rec/ena trans8orm1rii este sc1#ut1 C. !rec/ena trans8orm1rii este crescut1 ". Hmplic1 pilii sexuali $. Hmplic1 un bacterio8ag Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de transducie 0n cursul trans8erului genetic la bacterii : A. 7e e8ectuea#1 prin intermediul plasmidelor conFugante . 7e e8ectuea#1 prin intermediul unui bacterio8ag C. "etermin1 con/ersia 8agic1 a tulpinilor de Coryne!acterium diphteriae nontoxigene 0n tulpini toxigene ". Hmplic1 plasmidele R de re#isten1 la antibiotice $. $ste o mutaie indus1 Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de replicare a A"N+ului bacterian: A. $ste semiconser/ati/1 . 7e reali#ea#1 cu aFutorul A"N polimera#ei C. Cele doua celule 8iice sunt identice cu parentala ". 7inte#a A"N se poate produce numai 0n direcia )U c1tre ,U. $. Replicarea se 8ace cu aFutorul ARN mesager Alegei enunurile corecte re8eritoare la mutaiile genetice bacteriene : A. Pot 8i puncti8orme . Pot 8i induse C. Pot a/ea loc prin trans8er de 8ragmente de A"N

).

-.

,.

4.

". Au loc prin recombinare genetic1 $. 7e pot reali#a prin deleia unei ba#e a#otate 5. Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de biosinte#1 a proteinelor la bacterii: A. Are loc 0n doua etape . Hmplica transcrierea in8ormaiei din A"N 0n ARN de trans8er C. >ranslaia repre#inta trans8ormarea in8ormaiei din ARN mesager 0ntr+o sec/en1 de aminoaci#i ". >ranslaia are loc la ni/elul ribo#omilor $. >ranslaia are loc 0n nucleu Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de biosinte#a proteinelor la bacterii: A. Hn8ormaia genetic1 din A"N este transcris1 0ntr+o sec/en1 de ba#e complementare a ARN . ;n lan al A"N+ului este utili#at ca tipar pentru a sinteti#a un lan complementar de ARN mesager C. ARN de trans8er trans8er1 in8ormaiei genetic1 din A"N 0ntr+o molecul1 de ARN+ mesager ". Celula 8olose:te in8ormaia codi8icat1 0n ARN mesager pentru a sinteti#a proteina speci8ic1 $. ARN mesager 8ace parte integrant1 din ribo#omi Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de rescriere a in8ormaiei genetice din A"N 0n sec/ena de ba#e a ARN: A. =uanina din A"N dictea#1 Cito#ina 0n ARNm . Cito#ina din A"N dictea#1 =uanina din ARNm C. >imina din A"N dictea#1 ;racilul din ARNm ". Adenina din A"N dictea#1 ;racilul din ARNm $. Adenina din A"N dictea#1 >imina din ARNm

6.

9.

10. Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de transcripie: A. Procesul de transcripie are ne/oie de o en#im1 numit1 A"N polimera#1 . Procesul de transcripie are ne/oie o surs1 de nucleotide ARN. C. Procesul de transcripie are ne/oie de o en#im1 numit1 ARN polimera#1 ". Regiunea unde ARN polimera#a se leag1 iniial de A"N se nume:te site promotor $. Regiunea unde ARN polimera#a se leag1 iniial de A"N se nume:te 8urculia de replicare 11. Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de biosinte#1 a proteinelor la bacterii: A. ARN+ul mesager codi8ic1 in8ormaia pentru proteine . ARN +ul mesager conine anticodonii C. ARN+ul de trans8er conine codonii ". >ranscripia este limitat1 la o poriune a unei catene A"N $. ARN ul este sinteti#at 0n direcia ,U c1tre )U 12. Alegei enunurile corecte re8eritoare la procesul de translaie a bacteriilor:

A. . C. ". $.

Cap1tul ,U al moleculei de ARN mesager se asocia#1 cu un ribo#om .a 0nceputul translaiei cele 2 subunit1i ale ribo#omului se unesc cu ARNul de trans8er 2n citoplasma sunt 20 aminoaci#i di8erii ce pot participa la sinte#a proteic1. Pentru 8iecare tip de aminoacid exist1 un tip de ARN mesager Acti/area aminoaci#ilor se produce prin ata:area aminoacidul de ARN de trans8er speci8ic

1). Alegei enunurile corecte re8eritoare la codoni: A. $xist1 4- de codoni cu sens . Codonii cu sens codi8ic1 aminoaci#ii C. Codonii non+sens sunt ;AA' ;A=' ;=A ". Codonii non+sens sunt ;;A' ;=A' A;= $. Codonii non+sens ser/esc ca semnale la 0nceperea sinte#ei proteice. 1-. Alegei enunurile corecte re8eritoare la codoni A. Codonul start este A;= . Codonul start este ;;A C. Codonul ;;A codonul sens pentru metionina ". ;n codon este un set de trei nucleotide $. Pe 8iecare molecul1 de ARN trans8er exist1 ) nucleotide numite anticodon 1,. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la metabolismul bacterian: A. Catabolismul este repre#entat de reacii de degradare care eliberea#1 energie . Anabolismul este repre#entat de reacii de sinte#1 ce necesit1 energie C. 2n celula /ie reaciile c9imice 0n care se combin1 substane simple 0n molecule complexe poart1 numele de catabolism ". 2n reaciile catabolice este 8olosit1 apa pentru a des8ace leg1turile c9imice $. $nergia re#ultat1 din reaciile catabolice este 8olosit1 pentru combinarea A>P cu un grup 8os8at pentru a resinteti#a A"P+ul. 14. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la metabolismul bacterian: A. <xidarea repre#int1 0nl1turarea de electroni dintr+o molecul1 . 3aForitatea reaciilor biologice de oxidare implic1 pierderea atomilor de 9idrogen C. Reaciile biologice de oxidare sunt numite reacii de de9idrogenare ". Acidul piru/ic este oxidat pentru a 8orma acid lactic $. Procesul de oxidare este un cB:tig de electroni 15. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la metabolismul bacterian: A. "e 8iecare dat1 cBnd o substan1 este oxidat1 o alt1 substan1 este simultan redus1 . Atomii de 9idrogen eliberai 0n procesul de oxidare nu r1mBn liberi 0n celul1 ci sunt trans8erai imediat de c1tre coen#ime c1tre un alt compus C. Catali#atorii sunt substane care pot cre:te /ite#a reaciilor c9imice' ". Catali#atorii sunt degradai 0n cursul reaciei c9imice 0n care inter/in $. 7ubstraturile nu determin1 speci8icitatea en#imelor 16. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la en#imele ce inter/in 0n metabolismul bacterian:

A. 3ulte en#ime sunt 8ormate din 2 componente: o 8raciune proteic1 numit1 apoen#ima :i un component neproteic numit co8actor . Apoen#ima nu 8uncionea#1 dup1 0ndep1rtarea co8actorului C. Coen#imele aFut1 en#ima acceptBnd atomii 0nl1turai de pe substrat sau donBnd atomi ce sunt necesari substratului ". $n#imele care 0ndep1rtea#1 atomii de 9idrogen dintr+o molecul1 se numesc 9idrogena#e $. CBnd NA"% este oxidat la NA" se cB:tig1 2 ioni de 9idrogen :i 2 electroni. 19. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la metabolismul bacterian: A. <xidarea este de obicei o reacie produc1toare de energie . A"P+ul este o surs1 de energie pentru reaciile ce necesit1 energie C. 2n procesul de respiraie :i 8ermentaie electronii produ:i prin oxidarea gluco#ei sunt preluai de NA"R ". 2n timpul glicoli#ei NA"R este redus la NA"% :i se produc 2 molecule de A>P prin 8os8orilarea substratului $. Suntul 9exo#o mono8os8ailor 8urni#ea#1 miFloace pentru descompunerea pento#elor :i a gluco#ei 20. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la metabolismul bacterian A. Calea $ntner+"oudoro88 este alt1 cale pentru oxidarea gluco#ei la acid piru/ic . Calea $ntner+"oudoro88 poate 8i 0ntBlnit1 la genul /seudomonas C. Calea $ntner+"oudoro88 poate 8i 0ntBlnit1 la bacteriile =ram po#iti/e ". ;nele bacterii pot degrada orice molecul1 organic1 0n timpul respiraiei $. .a bacteriile anaerobe acceptorul 8inal de 9idrogen este o molecul1 anorganic1 de exemplu nitrat' sul8at' carbonat. 21. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la respiraia celular1 la bacterii: A. .anul de transport de electroni este 8ormat dintr+o sec/en1 de molecule carrier capabile de oxidare :i reducere . 2n respiraia anaerob1 acceptorul 8inal de electroni al lanului este oxigenul C. <xidarea 8inal1 este ire/ersibil1 0n ambele tipuri de respiraie ". .a bacterii lanul de transport de electroni este coninut de membrana intern1 mitocondrial1 $. !la/inmononucleotide !3N sunt molecule carrieri 0n lanul de transport de electroni 22. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la respiraia celular1 la bacterii A. 2n respiraia anaerob1 acceptorul 8inal de electroni este o substan1 anorganic1 alta decBt oxigenul . 2n timpul respiraiei aerobe dintr+o molecul1 de gluco#1 se produc )6 de molecule de A>P C. !ermentaia necesit1 cilcul Mrebs pentru producerea de energie ". !ermentaia 8olose:te substane organice ca acceptor 8inal de electroni $. !ermentaia are ca produ:i 8inali acidul lactic sau etanolul 2). "i/i#iunea bacterian1: A. $ste o di/i#iunea binar1

. C. ". $.

Are ca etap1 separarea celulelor 8iice 7e termin1 cBnd cre:terea constituenilor celulari atinge o mas1 critic1 $ste o di/i#iune simpl1 Nu are ca etap1 8ormarea septului de di/i#iune.

2-. Pentru a supra/ieui :i a se multiplica' bacteriile au ne/oie de: A. ap1L . lipideL C. energieL ". substane necesare pentru sinte#a de componente structurale $. substane necesare pentru metabolismul celular. 2,. $xist1 di8erene mari 0ntre bacterii 0n ceea ce pri/e:te necesarul de substane nutriti/e' ast8el 0ncBt: A. ;nele pot sinteti#a toate substanele necesare pornind de la elementele cele mai simpleL . ;nele pot obine substanele nutriti/e prin degradarea en#imatic1 a unor molecule complexe preluate din mediuL C. ;nele necesit1 substane organice gata sinteti#ateL ". Nu pot sinteti#a substane pornind de la elementele cele mai simpleL $. Au ne/oie doar de substane organice gata sinteti#ate. 24. Cele mai importante elemente anorganice necesare bacteriilor sunt: A. 7ul8ulL . A#otulL C. CarbonulL ". <xigenulL $. %idrogenul. 25. >ipurile nutriionale la bacterii se stabilesc pe ba#a criteriilor: A. 7ursa de ap1L . 7ursa de substane anorganiceL C. 7ursa de energieL ". 7ursa de carbonL $. 7ursa de a#ot. 26. 2n ceea ce pri/e:te sursa de energie' bacteriile pot 8i: A. C9imioorganotro8eL . Autotro8eL C. !ototro8eL ". %eterotro8eL $. C9emotro8e. 29. acteriile c9emotro8e: A. 7e mai numesc :i bacterii 8otosinteticeL . Pot 8i c9imiolitotro8eL C. ;tili#ea#1 carbonul din substane organiceL

". !urni#ea#1 energia prin reacii de oxido+reducere a compu:ilor organici sau anorganiciL $. Pot 8i 9eterotro8e )0. acteriile autotro8e: A. !ac parte din tipul nutriional de bacterii ba#at pe criteriul sursei de carbonL . 7e de#/olt1 pe medii alc1tuite doar din substane anorganiceL C. 7e de#/olt1 pe medii alc1tuite doar din substane organiceL ". Au 0ntregul material celular sinteti#at pornind doar de la C<2L $. ;tili#ea#1 carbonul din substane organice. )1. CombinBnd criteriile de clasi8icare a tipurilor nutriionale de bacterii re#ult1: A. acterii c9emotro8eL . acterii autotro8eL C. acterii 8otoautotro8eL ". acterii 9eterotro8eL $. acterii c9emo9eterotro8e. )2. Alegei asocierile corecte: A. acterii 8oto9eterotro8e ( energia este 8urni#at1 prin reacii de oxido+reducere a compu:ilor organici sau anorganici' necesitBnd substane organice drept surs1 de carbonL . acterii 8oto9eterotro8e ( lumin1' compu:i organiciL C. acterii c9emoautotro8e ( lumin1' C<2L ". acterii 8otoautotro8e ( compu:i anorganici sau organici' C<2L $. acterii c9emo9eterotro8e + energia este 8urni#at1 prin reacii de oxido+reducere a compu:ilor organici sau anorganici' necesitBnd substane organice drept surs1 de carbon. )). acteriile cu importan1 clinic1: A. 7unt bacterii para#ite care necesit1 compu:i organici ca surs1 de carbon :i energieL . 2n mediul de /ia1 repre#entat de organismul uman' ele g1sesc substane nutriti/e complexe' disponibile' nea/Bnd ne/oie s1 utili#e#e mecanisme de biosinte#1 propriiL C. 7unt autotro8e dac1 sunt bacterii patogene sau sapro8iteL ". 2n mediul de /ia1 repre#entat de organismul uman' ele g1sesc substane nutriti/e complexe' disponibile' a/Bnd 0n acela:i timp ne/oie s1 utili#e#e :i mecanisme de biosinte#1 propriiL $. 7unt bacterii para#ite care necesit1 lumina ca surs1 de energie. )-. Principala surs1 de carbon pentru bacteriile cu importan1 clinic1 este repre#entat1 de carbo9idrai' care sunt degradai prin: A. ReducereL . !ermentare ?0n absena <2@L C. <xidareL ". !ermentare ?0n pre#ena <2@L $. <xidare' acest proces 8urni#Bnd i energia sub 8orm1 de A>P.

),. $lemente anorganice necesare pentru 8unciile celulare ale bacteriilor sunt: A. P . 3gL C. ;rme de Cu' Co' 3n' QnL ". !eL $. Ar. )4. 2n ceea ce pri/e:te bacteriile' urm1toarele a8irmaii cu pri/ire la 8actorii organici sunt ade/1rate' cu excepia: A. &itaminele nu sunt necesare pentru 8ormarea coen#imelorL . Aminoaci#ii sunt obinui de bacterii din proteinele pe care le g1sesc 0n mediu' le preiau :i le degradea#1 en#imatic pBn1 la aminoaci#i' care /or 8i utili#ai 0n sinte#a proteinelor bacterieneL C. Purinele :i pirimidinele sunt precursori ai tuturor aci#ilor organici :i coen#imelorL ". Proteinele sunt obinute de bacterii din aminoaci#ii pe care 0i g1sesc 0n mediu' 0i preiau :i 0i cuplea#1 en#imatic pBn1 la peptide' care /or 8i utili#ate 0n sinte#a proteinelor bacterieneL $. &itaminele sunt necesare pentru 8ormarea coen#imelor. )5. 2n ceea ce pri/e:te nutriia bacterian1: A. ;nele substane sunt molecule mari' care di8u#ea#1 rapidL . ;nele substane neceare bacteriilor sunt molecule mici' care di8u#ea#1 liber prin membrana celular1L C. ;nele sunt molecule mici' care di8u#ea#1 lentL ". ;nele di8u#ea#1 0mpotri/a unui gradient de concentraie' cu aFutorul unor sisteme de transport' 81r1 consum energeticL $. ;nele substane sunt molecule mari' care di8u#ea#1 lent. )6. 2n ceea ce pri/e:te in8luena oxigenului asupra bacteriilor' acestea pot 8i: A. acterii strict aerobeL . acterii anaerobe+aerotoleranteL C. acterii microaero8ileL ". acterii strict anaerobeL $. acterii aerobe ( 8acultati/ anaerobe. )9. Alegei asocierile corecte: A. acterii microaero8ile ( care nu au en#ime de degradare a peroxidului de 9idrogenL . acterii aerobe ( 8acultati/ anaerobe : sunt repre#entate de maForitatea bacteriilor patogene pentru omL C. acterii strict anaerobe ( 8olosesc respiraia oxibiotic1L ". acterii strict aerobe ( se de#/olt1 0n pre#ena unei cantit1i mici de C<2L $. acterii anaerobe ( aerotolerante : obin energia prin 8ermentaie' dar oxigenul nu le este toxic. -0. >emperatura repre#int1 un 8actor 8oarte important de mediu care in8luenea#1 mult multiplicarea bacteriilor' putBnd 8i:

A. . C. ". $.

Psi9ro8il1L 3inim1L <ptim1L 3axim1L >ermo8il1.

-1. 2n 8uncie de temperatura optim1' bacteriile se clasi8ic1 0n: A. Crio8ileL . %igro8ileL C. 3e#o8ileL ". Panto8ileL $. Psi9ro8ile -2. Alegei asocierile corecte: o A. acterii me#o8ile ( au o temperatur1 optim1 la )0+-0 CL o . acterii termo8ile ( au o temperatur1 optim1 la 40+50 CL o C. acterii psi9ro8ile ( au o temperatur1 optim1 peste 20 CL o ". acterii me#o8ile ( au o temperatur1 optim1 sub 10 CL o $. acterii crio8ile ( au o temperatur1 optim1 la ,,+60 C. -). "espre bacteriile cu importan1 medical1 din punct de /edere al temperaturii optime' se poate spune c1: o A. Au o temperatur1 optim1 de cre:tere la -0 CL . 7unt cele me#o8ileL o C. Au o temperatur1 optim1 de cre:tere la 22 CL ". 7unt cele crio8ileL o $. Au o temperatur1 optim1 de cre:tere la )5 C. --. ;rm1toarele a8irmaii cu pri/ire la in8luena p%+ului asupra bacteriilor sunt 8alse: A. p%+ul optim pentru bacterii este de 6'2+6'-L . CBte/a specii pot tolera p% 0n #ona alcalin1 ?(acto!acillus@L C. CBte/a specii pot tolera p% 0n #ona acid1 ?(acto!acillus@ care pre8er1 p% de 2L ". p%+ul optim pentru bacterii este de 4',+4'5L $. CBte/a specii pot tolera p% 0n #ona alcalin1 ? i!rio cholerae@. -,. Cu pri/ire la osmolaritate ca :i 8actor de in8luen1 asupra bacteriilor putem spune c1: A. $ste condiionat1 de concentraia s1rurilor din mediul de de#/oltareL . 3aForitatea bacteriilor nu sunt osmotoleranteL C. 3aForitatea bacteriilor se de#/olt1 mai bine la o concentraie 8i#iologic1 a s1rurilorL ". acteriile 9alotolerante sunt streptocociiL $. ;nele bacterii se de#/olt1 mai bine 0n condiii de osmolaritate crescut1. -4. &ariantele corecte cu pri/ire la metabolismul bacterian sunt: A. $ste restricionat geneticL . Are o mare rigiditateL C. $ste teleonomicL

". $ste pluricelularL $. Are o intensitate crescut1 :i o /ite#1 mare de reacie. -5. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la caracteristicile metabolismului bacterian: A. >eleonomic + cromo#omul bacterian codi8ica sinte#a a aproximati/ )000 proteineL . !lexibilitate mare ( permite adaptarea rapid1 a bacteriei la condiii /ariabile de mediuL C. Necompartimentat ( 0ntreaga acti/itate se des81:oar1 strict 0n interiorul unei singure celuleL ". Hntensitate crescut1 :i /ite#1 mare de reacie ( %. Coli are un timp de di/i#iune de aprox. 20 de minuteL $. ;nicelular ( a de#/oltat reacii metabolice :i sisteme de control care s1 asigure o mare e8icien1. -6. Care din urm1toarele a8irmaii cu pri/ire la metabolismul bacterian sunt ade/1rateC A. Reaciile bioc9imice de degradare a di8eritelor substane organice ?glucide' lipide' proteine@ cu eliberare de energie' stocat1 0n A>P' poart1 numele de anabolismL . Reaciile bioc9imice de degradare a di8eritelor substane organice ?glucide' lipide' proteine@ cu eliberare de energie' stocat1 0n A>P' poart1 numele de catabolismL C. Procesele bioc9imice de sinte#1 a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poart1 numele de anabolismL ". Procesele bioc9imice de sinte#1 a componentelor celulare ce au loc cu consum de energie poart1 numele de catabolismL $. Cele dou1 laturi ale metabolismului' anabolismul :i catabolismul' trebuie s1 8ie 0n per8ect ec9ilibru pentru a asigura cre:terea :i multiplicarea optim1 a bacteriilor. -9. Anabolismul bacterian: A. Are ca etap1 p1trunderea substanelor nutriti/e 0n celul1L . $ste repre#entat de totalitatea proceselor metabolice care asigur1 biosinte#a materialului celular necesar pentru cre:terea :i multiplicarea microorganismelorL C. Are ca etap1 controlul acti/it1ii en#imaticeL ". Are ca etap1 glicoli#aL $. Are ca etap1 biosinte#a proteinelor structurale :i 8uncionale pe ba#a in8ormaiei genetice. ,0. 3aForitatea c1ilor metabolice 8olosite de bacterii sunt cele 0ntBlnite la toate celulele ?eucariote :i procariote@: A. Amono+oxidarea aci#ilor gra:iL . Suntul pento#o+8os8ailorL C. Ciclul aci#ilor dicarboxiliciL ". =licoli#aL $. =licogene#a. ,1. Atomii de carbon re#ultai 0n urma proceselor metabolice' pot 8i 0ndreptai spre producerea de : A. =lucideL . $nergieL C. Aminoaci#iL

". .ipideL $. 7ubstane anorganice. ,2. 2n cataboli#area gluco#ei' bacteriile 8olosesc urm1toarele c1i: A. =licoli#aL . Suntul pento#o+8os8ailorL C. Ciclul aci#ilor monocarboxiliciL ". Ciclul $mbden+3eDer9o8L $. eta+oxidarea aci#ilor gra:i. ,). Suntul pento#o+8os8ailor: A. $ste una dintre cele trei c1i principale prin care bacteriile cataboli#ea#1 gluco#aL . $ste calea cea mai important1' atBt la procariote' cBt :i la eucarioteL C. Repre#int1 etapa prin care acidul piru/ic este complet oxidat la C<2L ". Are ca :i produs 8inal piru/atulL $. $ste calea 8inal1 a metabolismului glucidic.

,-. Principalele tipuri de eliberare de energie la bacterii sunt: A. Cu aFutorul luminiiL . Respiraia anaerob1L C. !ermentaiaL ". Respiraia ?oxibiotic1@L $. Procese de oxido+reducere. ,,. 2n ceea ce pri/e:te cre:terea :i multiplicarea bacteriilor' urm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate: A. "i/i#iunea bacterian1 este o di/i#iune complex1' prin sci#iparitateL . "i/i#iunea celular1 0ncepe cBnd cre:terea constituenilor celulari atinge o mas1 critic1L C. Replicarea semiconser/ati/1 este precedat1 de 8ormarea septului de di/i#iuneL ". Are loc separarea cre:terea celulelor 8iice ?dup1 una sau mai multe di/i#iuni consecuti/e@ identice atBt 0ntre ele cBt :i cu celula parental1L $. "i/i#iunea bacterian1 este o di/i#iune binar1. ,4. A8irmaiile 8alse cu pri/ire la bacterian1 sunt urm1toarele: A. 7e re8er1 la cre:terea num1rului de celuleL . .a bacteriile de di/i#iune rapid1 ?3Dcobacterii@' timpul de generaie este de 20 min ( ) 9L C. .a bacteriile cu di/i#iune lent1' timpul de generaie este de 20 9L ". >impul necesar unei populaii bacteriene s1 se di/id1 se nume:te timp de generaieL $. 7e re8er1 la 0nFum1t1irea num1rului de celule ,5. Cre:terea 0n /i/o di8er1 de cea 0n /itro' 8iind in8luenat1 de 8actori ca: A. p%+ul mediuluiL . $n#imele ga#dei ?Hg' complement@L C. !actorii de ap1rare celular1 ?protea#1' 9ialuronida#1@L

". 7tatusul nutriional al pacientuluiL $. ;miditatea ,6. 2n ceea ce pri/e:te cre:terea 0n /itro' 8a#ele multiplic1rii unei culturi bacteriene sunt: A. !a#a exponenial1 ?lag@L . !a#a staionar1L C. !a#a de declinL ". !a#a de laten1 ?lag@L $. !a#a staionar1 ?log@. ,9. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la 8a#ele multiplic1rii unei culturi bacteriene: A. !a#a staionar1 ( cBnd num1rul bacteriilor care mor este mai mare decBt al celor care se di/idL . !a#a exponenial1 ( 8a#a 0n care celulele se di/id 0n ritm constant' iar num1rul cre:te logaritmicL C. !a#a de laten1 ( cBnd din cau#a sc1derii concentraiei oxigenului' modi8ic1rii p%' acumul1rii de metabolii toxici' rata di/i#iunilor 0ncepe s1 scad1L ". !a#a de declin ( cBnd substanele nutriti/e din mediu se epui#ea#1 treptat' scade p%+ul :i concentraia <2' cu acumularea de produ:i toxiciL $. !a#a de laten1 ( celulele' 0n aceast1 8a#1' sunt tinere' au toate caracterele mor8ologice' bioc9imice :i antigenice speci8ice. 40. A8irmatiile ade/1rate cu pri/ire la genetica bacterian1 sunt: A. 7tudiul geneticii bacteriene a stat la ba#a studiului genetic 0n general' doarece codul genetic este unic 0n lumea /ieL . Cu excepia /irusurilor ARN' niciun micoorganism nu are in8ormaia genetic1 0nscris1 0n A"NL C. !aptul c1 exist1 bacterii care au un timp de generaie de 20 de minute permite studiul unui num1r mare de generaii' 0n timp 8oarte scurtL ". Caracteristicile sunt transmise succesorilor prin materialul ereditar' care este unitatea stuctural1 a geneiL $. Nu toate caracteristicile microorganismelor sunt mo:tenite. 41. >oate caracteristicile microorganismelor sunt mo:tenite' acestea inclu#Bnd: A. 3obilitateaL . 3etabolismulL C. Reaciile bioc9imiceL ". 3or8ologiaL $. .ipsa de interaciune cu alte organisme. 42. Cromo#omul bacterian: A. $ste repre#entat de o molecul1 de ARNL . Are molecula de A"N circular1' dublu 9elicoidal1L C. 3olecula de A"N are un dinamism propriu ce+i asigur1 0n timpul ciclului celular autoreplicarea :i transcrierea in8ormaiei de pe A"N pe ARNL ". Conine 0n Fur de )000+-000 de geneL

$. Are gena repre#entat1 de o sec/en1 dubl1 de perec9i de ba#e a#otate. 4). Alegei asociaiile corecte: A. =ene structurale ( gene care controlea#1 8uncia A"N+uluiL . =ene pentru sinte#a ARNm ( codi8ic1 sinte#a proteinelor de structur1L C. =ene reglatoare ( gene pentru sinte#a ARNtL ". =ene structurale ( care codi8ic1 sinte#a proteinelor de structur1L $. =ene reglatoare ( care controlea#1 8uncia A"N+ului. 4-. A"N bacterian: A. Are ba#ele a#otate purinice sau pirimidiniceL . Are 8iecare nucleotid alc1tuit dintr+o ba#1 a#otat1 :i o grupare 8os8atL C. $ste o macromolecul1 compus1 din unit1i repetiti/e numite nucleotideL ". Are ca ba#e purinice: A'>L $. Are ca ba#e pirimidinice: C' =. 4,. A"N+ul celular bacterian: A. Are 8iecare #a9ar ata:at de o grupare 8os8atL . $xist1 sub 8orma a 2 lanuri de nucleotide r1sucite 0mpreun1L C. Cele dou1 lanuri sunt ata:ate prin leg1turi ionice 0ntre cele dou1 ba#e a#otateL ". !iecare lan are o leg1tur1 0ntre un #a9ar alternati/ :i un grup 8os8atL $. Nucleotidele 8ormea#1 prin r1sucirea lor un dublu 9elix. 44. A8irmaiile 8alse cu pri/ire la complementaritatea ba#elor a#otate sunt urm1toarele: A. "atorit1 complementarit1ii ba#elor' dac1 se cunoa:te structura unui lan' se poate :ti structura lanului complementarL . .anurile de A"N sunt complementareL C. a#ele se 0mperec9ea#1 speci8icL ". Adenina se 0mperec9ea#1 cu cito#inaL $. =uanina se 0mperec9ea#1 cu timina. 45. R1spunsurile corecte cu pri/ire la structura A"N sunt urm1toarele: A. .eg1turile de 9idrogen 8ac ca dublul 9elix s1 8ie o structur1 instabil1L . 2n ciuda instabilit1ii' cele dou1 lanuri de A"N se pot separa sub in8luena proteinelor de Tdes8acereJL C. 7epararea lanurilor permite ca cele dou1 lanuri separate de A"N s1 ser/easc1 drept tipar pentru replicareL ". 7epararea lanurilor permite apariia a dou1 molecule de A"N 8iiceL $. Cele dou1 lanuri sunt ata:ate prin leg1turi de 9idrogen 0ntre grup1rile 8os8at. 46. A8irmaiile corecte cu pri/ire la codoni sunt: A. 7uccesiune de codoni repre#int1 codul geneticL . !iecare codon codi8ic1 sinte#a unui aminoacid sau a unei sec/ene reglatoareL C. ;n codon este repre#entat de un c/artet de nucleotideL ". Codonul codi8ic1 un aminoacid care /a intra 0n structura lanului protidic 0ntr+o po#iie corespun#1toare po#iiei codonului 0n structura geneiL

$. Codonii stop sunt ;AAL ;A=L ;=A. 49. Alegei a8irmaiile 8alse: A. !enotipul unui organism este repre#entat de in8ormaia ce codi8ic1 pentru caracteristicile particulare ale unui organismL . !enotipul se re8er1 la propriet1ile existente' ce exprim1 caracteristicile bacteriilor la un moment datL C. 2n termeni moleculari' 8enotipul este o colecie de geneL ". !enotipul este o colecie de proteineL $. !enotipul repre#int1 propriet1ile poteniale' dar nu propriet1ile respecti/e. 50. 7tructura A"N: A. $ste triplu catenar1L . Are lanuri antiparalele de nucleotideL C. Are ba#ele cu structur1 identic1L ". Conine o grupare 8os8itL $. Are ba#ele a#otate ce 0naintea#1 dup1 direcia ,U+ )U. 51. A"N+ul bacterian conine: A. A"N mitocondrialL . A"N cromo#omalL C. A"N plasmidicL ". A"N extracromo#omalL $. A"N de trans8er. 52. A"N cromo#omial bacterian: A. $ste 8ormat dintr+o singur1 molecul1 radiar1 de A"NL . Are in8ormaia genetic1 codi8icat1 0n sec/ena ba#elor purinice :i pirimidiniceL C. $ste dublu catenarL ". 7e consider1 c1 8ormea#1 mai muli cromo#omiL $. Are ca ba#e a#otate: adenina' guanina' cito#ina :i uracilul. 5). Plasmidele: A. 7unt molecule de ARN asem1n1toare cu cea cromo#omial1L . 7unt molecule de A"N cu cerc 0nc9is' super9elicoidalL C. Nu pot exista 0n stadiu autonom 0n citoplasm1L ". Pot exista integrate 0n cromo#omul bacterianL $. Pot exista 0n epi#omi. 5-. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la tipurile de plasmide: A. !actorii Col ( conin gene ce codi8ic1 producerea de toxine extracelulareL . Plasmidele R ( gene ce codi8ic1 anumite proteine utile sunt ata:ate de plasmide bacteriene cu multiplicare rapid1' ast8el 0ncBt expresia lor este 8oarte e8icient1L C. !actorul ! ( de 8ertilitateL

". Plasmide utili#ate ca /ectori 0n ingineria genetic1 ( plasmide ce conin gene ale re#istenei la antibioticeL $. !actorul ! ( se inser1 0n cromo#omul bacterian :i promo/ea#1 8rec/ena crescut1 a recombin1rilor. 5,. Ce putem a8irma despre replicarea A"NC A. Replicarea A"N se 8ace cu inter/enia en#imei A"N+polimera#a A"N independent1L . Replicarea A"N+ului este semiconser/ati/1' cele dou1 catene se separ1 :i se conser/1 intacte 0n cele dou1 molecule de A"N 8iiceL C. Replicarea A"N apare la ni/elul 8urculiei de replicareL ". A"N polimera#a se ata:a#1 de lanul A"N care cre:te dup1 alinierea nucleotidelor 0n mod identicL $. A"N polimera#a 8ormea#1 sonde ?primeri@ scurte de ARN. 54. A8irmaiile corecte pri/itoare la biosinte#a proteinelor sunt urm1toarele: A. 7inte#a proteinelor se reali#ea#1 0n patru etapeL . $ste procesul prin care in8ormaia din ARN este trans8ormat1 0n proteine ce controlea#1 acti/itatea celular1L C. >ranscrierea/ >raducerea in8ormaiei genetice din A"N 0ntr+o molecul1 de ARN+ mesager este una dintre etapeL translaie ". A"N transcripie ARNm proteine ?sc9ema repre#int1 legea general1 a geneticii moleculare@L $. >ranslaia adic1 trans8ormarea in8ormaiei coninute 0n sec/ena de ARN+m 0n sec/en1 de aminoaci#i 8ormBnd o protein1' la ni/elul ribo#omilor repre#int1 a doua etap1. 55. Alegei r1spunsurile corecte: A. Celula 8olose:te in8ormaia codi8icat1 in ARNm pentru a sinteti#a proteina speci8ic1 prin procesul de translaieL . ARN este monocatenarL C. ;n lan de ARNm este sinteti#at 8olosind o poriune de A"N celular+ o gen1 speci8ic1+ drept tiparL ". >+ A"N dictea#1 A+ARNmL $. >anscripia necesit1 o en#im1 numit1 A"N polimera#1. 56. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la tipurile de ARN: A. ARNm ( trans8er1 aminoaci#ii c1tre ribo#omi pentru sinte#a proteinelorL . ARNt ( conine anticodonulL C. ARNr ( conine un codonL ". ARNr ( conine ribo#omul ,0 7L $. ARNm ( conine ) ba#e. 59. R1spunsurile corecte cu pri/ire la procesele din timpul translaiei sunt: A. Hniial' cap1tul ,U al moleculei de ARNt se asocia#1 cu un ribo#om ?sediul sinte#ei proteice@L

. Pentru 8iecare tip de aminoacid exist1 un tip de ARNmL C. Pe 8iecare molecul1 de ARNt exist1 o poriune special1 8ormat1 dintr+un set de ) nucleotide' numit1 anticodon' care este complementar cu codonul pentru aminoacidul transportat de ARNtL ". Cuplarea codon+anticodon apare numai cBnd ARNm se ata:a#1 de un ribo#omL $. ;n codon special' 7><P codon din ARNm' numit sense codon' semnalea#1 terminarea lanului polipeptididc :i acesta este eliberat de pe ribo#om. 60. Codonii N<N sens sunt: A. A;=L . ;AAL C. ;=AL ". A;;L $. ;A=. 61. 3ecanismele care duc la /ariaii genetice sunt: A. >rans8erul de material genetic extracelularL . 3utaia spontan1L C. 3utaia indus1 de 8actori c9imiciL ". >rans8erul de material intracelularL $. 3utaia indus1 de 8actori 8i#ici. 62. 3utaia se poate datora unei: A. Hnserii de ba#e' 81r1 modi8icarea codonilorL . "eleii ?sinteti#area de mai multe ba#e@L C. "eleii ?pierderea uneia sau a mai multor ba#e' 81r1 modi8icarea codonilor@L ". 7ubstituia de ba#eL $. 2nlocuirii unei ba#e a#otate cu alt1 ba#1 a#otat1. 6). Alegei asocierile corecte cu pri/ire la tipurile de mutaii: A. 7ubstituia de ba#e + tran#iie sau trans/ersieL . 3utaie nonsens ( deleie sau inserie a unei ba#e adiionaleL C. 3utaia cadrului de citire ( o singur1 ba#1 e 0nlocuit1 cu altaL ". 3utaie nonsens ( se creea#1 un codon 7><P 0n miFlocul lanului de ARNm' oprind sinte#a de proteine 8uncionaleL $. 3utaia cadrului de citire : =C se sc9imb1 0n A>. 6-. >rans8erul genetic la bacterii se 8ace prin: A. ConFugareL . RotaieL C. >ranslaieL ". >rans8ormareL $. >ransducie. 6,. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la trans8erul genetic: A. ConFugarea ( A"N+ul este trans8erat de la o bacterie la alta c1tre un /irusL

. >rans8ormarea ( genele sunt trans8erate de la o bacterie la alta sub 8orm1 de A"N IgolJL C. >ransducia ( A"N+ul este trans8erat de la o bacterie la alta c1tre un /irusL ". ConFugarea ( plasmidele sunt trans8erate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexualL $. >rans8ormarea ( plasmidele sunt trans8erate de la o bacterie la alta prin intermediul unui pil sexual. 64. acterio8agii: A. 7unt bacterii ale /irusurilorL . Pre#int1 o capsid1 ce conine o molecul1 de acid nucleicL C. Pre#int1 o coad1L ". Prin intermediul co#ii deta:a#1 la receptori speci8ici pre#eni la supra8aa structurilor int1L $. 7unt 8ormai din cap' gBt' guler' teac1' ARN :i coad1. 65. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la procesele din ciclul litic :i ciclul li#ogen: A. Ciclul litic + rar acidul nucleic 8agic se poate desprinde de cromo#om :i r1mBne autonom 0n citoplasm1' unde /a iniia un ciclu liticL . Ciclul li#ogen + acidul nucleic 8agic se integrea#1 0n A"N+ul bacterian :i se replic1 0n paralel cu acestaL C. Ciclul litic + 0n 8inal se /or asambla bacterio8agi maturi 0ntr+un num1r crescutL ". Ciclul li#ogen + acidul nucleic r1mBne autonom 0n citoplasm1 i diriFea#1 0ntreg metabolismul celular spre sinte#a materialului bacterio8agicL $. Ciclul litic + bacterio8agii /or 8i pu:i 0n libertate prin li#a celulei bacteriene ga#d1 :i /or putea 0ncepe un nou ciclu litic prin in/adarea altor celule bacteriene. 66. >rans8ormarea este una dintre metodele de trans8er de material genetic. Alegei /ariantele corecte cu pri/ire la ea: A. $ste mecanismul cel mai important prin care bacteriile' 0n special enterobacteriile ac9i#iionea#1 noi geneL . $ste o 8orm1 de trans8er care are loc prin intermediul bacterio8agilor ?/irusuri care para#itea#1 :i se multiplic1 0n bacterii@L C. 7e produce atunci cBnd 8ragmente de A"N bacterian exogen sunt absorbite 0ntr+o celul1 receptoare' 8iind urmat1 de recombinarea cu cromo#omul bacterianL ". !rec/ena trans8orm1rilor este sc1#ut1L $. $ste detectat1 prin modi8icarea unor caractere ale bacteriei receptoare. 69. >ransducia este una dintre metodele de trans8er de material genetic. Alegei /ariantele corecte cu pri/ire la ea: A. $ste mecanismul cel mai important prin care bacteriile' 0n special enterobacteriile ac9i#iionea#1 noi geneL . $ste o 8orm1 de trans8er care are loc prin intermediul bacterio8agilor ?/irusuri care para#itea#1 :i se multiplic1 0n bacterii@L C. 7e produce atunci cBnd 8ragmente de A"N bacterian exogen sunt absorbite 0ntr+o celul1 receptoare' 8iind urmat1 de recombinarea cu cromo#omul bacterianL

". 2n timpul replic1rii 8agilor 0n bacterie' 8ragmente din A"N+ul cromo#omial sau plasmidic al bacteriei poate 8i accidental inclus 0n A"N+ul 8agicL $. 7e e8ectuea#1 prin intermediul plasmidelor conFugante. 90. ConFugarea este una dintre metodele de trans8er de material genetic. Alegei /ariantele corecte cu pri/ire la ea: A. 7e e8ectuea#1 prin intermediul plasmidelor conFuganteL . $ste o 8orm1 de trans8er care are loc prin intermediul bacterio8agilor ?/irusuri care para#itea#1 :i se multiplic1 0n bacterii@L C. $ste mecanismul cel mai important prin care bacteriile' 0n special enterobacteriile ac9i#iionea#1 noi geneL ". 7e produce atunci cBnd 8ragmente de A"N bacterian exogen sunt absorbite 0ntr+o celul1 receptoare' 8iind urmat1 de recombinarea cu cromo#omul bacterianL $. A"N+ul plasmidic este trans8erat de la o celul1 donor la o celul1 receptor prin intermediul unui pil sexual.

Te#ati7a C! Pat&l&=ie, in;e7 ia 5a7terian! Fl&ra sa$r&;it >i r&l%l 5ene;i7! Rela ia 2intre #i7r&&r=anis#e >i =aB2! Pat&=enitate 5a7terian! Vir%len a ?7&l&niBare, #%lti$li7are >i invaBivitate, e@&. >i en2&t&@ineA Complement simplu
1. $ndotoxinele bacteriene au urm1toarele caracteristici: A. Pot produce :oc endotoxic . 7unt de natur1 proteic1 C. Produc leucocito#1 ". 7unt termolabile $. 7e 8olosesc la prepararea anatoxinelor 2. $xotoxinele bacteriene au urm1toarele propriet1i: A. 7unt di8u#ibile pe cale sanguin1 :i ner/oas1 . 7unt de natur1 poli#a9aridic1 C. Au capacitate noci/1 redus1 ". Acionea#1 numai pe /ase $. 7timulea#1 8oarte slab r1spunsul imun ). !lora sapro8it1: A. $ste repre#entat1 de 8lora normal1 care populea#1 tegumentele :i mucoasele

. C. ". $.

$ste patogen1 $ste 8ormat1 din bacterii care nu populea#1 0n mod normal tegumentele :i mucoasele 7e g1se:te 0n articulaii 7e g1se:te 0n sBnge

-. .a ni/elul tractului respirator superior putem g1si urm1torii germeni sapro8ii cu o excepie: A. Staphylococcus aureus . "i8teromor8i C. Streptococcus )iridans ". Streptococcus pyogenes $. Streptococcus pneumoniae ,. "in intestinul gros putem i#ola specii ale unui gen bacterian sapro8it: A. Streptococcus pyogenes . Salmonella tiphy C. Shigella ". /roteus $. %scherichia coli enteropatogen

4.

i8ai r1spunsul corect: A. !lora /aginal1 este 8ormat1 dintro singur1 specie bacterian1 . acilii din genul /roteus sunt patogeni pentru intestinul gros C. !lora microbian1 sapro8it1 este compus1 0n special din bacterii :i 8ungi ". Pielea nu este coloni#at1 de Staphylococcus epidermidis $. .a ni/elul oro8aringelui putem 0ntBlni ca sapro8it Neisseria gonorrhoeae.

5. 2n ceea ce pri/e:te 8lora comensal1' care din urm1toarele a8irmaii este 8als1: A. Pe tegumente se pot g1si: sta8ilococi' streptococi' bacili =ram po#iti/i :i rari bacili =ram negati/i . 0n tractul digesti/ se pot g1si: bacili =ram negati/i' lactobacili' enterococi C. 0n tractul respirator se pot gasi : &yco!acterium tu!erculosis' pneumococi' streptococi beta 9emolitici ". 0n 1/) in8erioara a uretrei p1trunde 8lora intestinal1 pe cale ascendent1 $. 0n /agin se g1sesc bacilii "oderlein 6. Apariia procesului in8ecios este dependent1: A. Numai de 8actorii de ap1rare ai macroorganismului . AtBt de 8actorii de ap1rare ai macroorganismului cBt :i de 8actorii de patogenitate ai bacteriei C. Numai de 8actorii de patogenitate ai microorganismului ". Numai de integritatea barierelor anatomice la ni/elul macroorganismului $. Numai de e8ectorii imunit1ii umorale

9. 3enionai care din urm1toarele specii bacteriene este o specie sapro8it1 condiionat patogen1: A. Salmonella tiphy . Salmonella paratiphy C. Shigella #le0neri ". +le!siella pneumoniae $. i!rio cholerae 10. Care enun re8eritor la patologie este 8alsC A. >ermenii de in8ecie sau de boal1 pot a/ea semni8icaii di8eriteL . Hn8ecia este repre#entat1 de in/a#ia organismului de microorganismeL C. oala apare atunci cBnd o in8ecie produce modi8ic1ri ale st1rii de s1n1tateL ". < in8ecie nu poate exista 0n absena unei boli detectabileL $. Hn8ecia cu /irusul %H& la debut nu pre#int1 semne sau simptome. 11. Care r1spuns cu re8erire la 8lora normal1 este incorectC A. 3icroorganismele 0ncep sa coloni#e#e omul dup1 aproximati/ o sapt1mBn1 de la na:tereL . "up1 na:tere %.coli :i alte bacterii din alimente /or coloni#a intestinul grosL C. 3ulte organisme sapro8ite se stabilesc :i 0n alte locali#1ri ale corpului uman :i pe supra8aa acestuiaL ". Num1rul bacteriilor care coloni#ea#1 organismul uman este mai mare decBt num1rul celulelor ce alc1tuiesc organismulL $. 3icroorganismele care coloni#ea#1 supra8aa :i ca/it1ile naturale ale organismului alc1tuiesc 8lora sapro8it1 ?8lora normal1@. 12. Pe lBng1 #onele populate cu bacterii sapro8ite exist1 #one ale corpului uman' normal sterile nerepre#entate de: A. 7tomacL . ;rin1L C. il1L ". Hntestin grosL $. .ic9id articular. 1). 2n oro8aringe 0ntBlnim urm1toarele mai puin: A. 7treptococi /iridansL . Neisserii sapro8iteL C. CorDnebacteriiL ". BacteroidesL $. Staphylococcus epidermidis. 1-. 2n oro8aringe 0ntBlnim urm1toarele mai puin: A. .actobaciliL . Staphylococcus aureusL C. Neisseria meningitidisL ". "aemophilus in#luen$aeL

$. Streptococcus pneumoniae. 1,. acteriile din intestinul gros sunt repre#entate de urm1toarele bacterii anaerobe cu excepia: A. BacteroidesL . Bi#ido!acteriumL C. %.coliL ". -uso!acteriumL $. Coci anaerobi. 14. acteriile din intestinul gros sunt repre#entate de urm1toarele bacterii aerobe cu excepia: A. %.coliL . %ntero!acterL C. /roteusL ". +le!siellaL $. Bi#ido!acterium.

15. Care a8irmaie re8eritoare la tractul genital este ade/1rat1C A. ;retra distal1 a ambelor sexe este coloni#at1 de 8lora sapro8it1L . ;retra in8erioar1 este coloni#at1 de Staphylococcus epidermidis, corDnebacteriiL C. !lora /aginal1 este mai speci8ic1 :i nu este in8luenat1 de statusul 9ormonalL ". PBn1 la instalarea ciclului menstrual :i dup1 menopau#1 0n /agin sunt pre#ente di8erite specii de bacterii aerobe :i anaerobeL $. 2n perioada de acti/itate 9ormonal1 o/arian1 sub in8luena 9ormonilor endrogeni se modi8ic1 8lora /aginal1. 16. Principalele bacterii de pe tegument sunt repre#entate de urm1toarele cu excepia: A. /ropioni!acterium acnesL . Coci anaerobiL C. Staphylococcus epidermidisL ". CorDnebacteriiL $. Coli8ormi. 19. Care r1spuns cu re8erire la relaia dintre 8lora normal1 :i ga#da uman1 este incorectC A. 2n relaia simbiotic1 numit1 comensalism unul dintre organisme bene8icia#1 pe seama celuilalt dar cel din urm1 nu este a8ectatL . 3ulte dintre microorganismele 8lorei normale sunt comensaleL C. 3Dcobacteriile de la ni/elul canalului auditi/ d1unea#1' aduc bene8iciiL ". 3utualism este o 8orm1 de simbio#1 0n care bene8icia#1 ambele organismeL $. Alt tip de simbio#1 este repre#entat de relaia numit1 para#itism 0n care un organism bene8icia#1 0n de8a/oarea celuilalt! 20. ;rm1toarele boli pot 8i comunicabile sau transmisibile cu excepia: A. !ebr1 ti8oid1L . >etanosL C. >uberculo#1L ". &aricel1L

$. %erpes. 21. !rec/ena apariiei unei boli in8ecioase determin1 urm1toarele tipuri de boli mai puin: A. 7poradic1' apare oca#ionalL . Pandemic1 o boal1 epidemic1 cu r1spBndire global1L C. $ndemic1' boal1 constant pre#ent1 0n populaieL ". $pidemic1 un num1r mare de pacieni se 0mboln1/esc 0ntr+o perioad1 scurt1 de timpL $. Pandemic1 o boal1 endemic1 cu r1spBndire global1. 22. &irulena este determinat1 de urm1toarele' mai puin: A. !actorii de coloni#areL . Hn/a#i/itateaL C. Capacitatea de a elabora toxineL ". Capacitatea de a 8orma lipideL $. $n#ime. 2). Ade#inele sunt repre#entate de urm1toarele cu excepia: A. PiliL . CiliL C. !imbrii la enterobacteriiL ". =licocalixul la streptocociL $. 3acromolecule proteice de ade#iune codi8icate cromo#omial sau plasmidic. 2-. Care r1spuns cu re8erire la puterea de in/a#ie este incorectC A. Peretele celular al unor bacterii conin substane c9imice ce contribuie la /irulena bacterian1L . Streptococcus pyogenes conine proteina 3 ce media#1 ata:area bacteriilor de celulele epiteliale ale ga#dei :i 0mpiedicBnd 8agocito#aL C. Capsula este o structur1 8acultati/1 ce cre:te re#istena bacteriei' 0mpiedicBnd 8agocito#aL ". 2n pre#ena anticorpilor anticapsulari pe supra8aa capsulei bacteriene' nu se produce distrugerea prin 8agocito#1L $. Hn/a#ia central1 sau direct1 speciile de salmonela in/adea#1 esuturile prin Fonciunile celulelor epiteliale! 2,. "espre exotoxine sunt 8alse urm1toarele enunuri: A. 7unt produse 0n interiorul unor bacterii 0n cursul cre:terii :i metabolismului lorL . 7unt eliberate 0n spaiul 0nconFur1torL C. 7unt caracteristice bacteriilor =ram po#iti/eL ". Au structura glucidic1L $. 7unt termolabile. 24. "espre exotoxine sunt 8alse urm1toarele enunuri: A. 7unt di8u#ibile pe cale lim8atic1' uneori ner/oas1' producBnd e8ecte la distan1 de locul producerii lorL . Au o aciune speci8ic1 datorit1 leg1rii speci8ice anumitor receptori de membran1L

C.

olile produse de bacterii care produc exotoxine pre#int1 mani8est1ri cau#ate de toxine :i nu de bacteriiL ". <rganismul produce anticorpi numii antitoxine ce 8urni#ea#1 imunitate 0mpotri/a toxinelorL $. $xotoxinele pot 8i trans8ormate 0n anatoxine ?/accinuri ce mai poart1 denumirea de toxoi#i@. 25. Care r1spuns cu re8erire la exotoxine este incorectC A. $xist1 trei grupe de exotoxineL . Citotoxinele distrug celulele ga#d1 sau 8uncia lorL C. Neurotoxinele 0mpiedic1 transmisia normal1 a impulsului ner/osL ". $nterotoxinele a8ectea#1 celulele tractului respiratorL $. $xotoxinele produc semne :i simptome speci8ice. 26. A8irmaia 8als1 despre endotoxine este urm1toarea: A. Repre#int1 componente structurale ale membranei externe a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram negati/e :i sunt eliberate numai dup1 moartea ?li#a@ acestoraL . 7unt termostabileL C. Nu pot 8i trans8ormate 0n anatoxine ?toxoid@L ". >oate produc acelea:i semne :i simptomeL $. "etermin1 8ormarea unor antitoxine ?anticorpi@ e8iciente.

29. Re8eritor la en#ime este neade/1rat enunul urm1tor: A. .eucocidinele' produse de sta8ilococi' streptococi pot distruge neutro8ilele ?polimor8onuclearele P3N@L . %emoli#inele produc li#a eritrocitelor' pot 8i produse de sta8ilococi' streptococi' Clostridium per#ringensL C. Coagula#ele sunt en#ime bacteriene ce coagulea#1 8ibrinogenul din sBngeL ". Mina#ele bacteriene degradea#1 8ibrina' ce 8a/ori#ea#1 r1spBndirea in8ecieiL $. %ialuronida#a' produs1 de streptococi' di#ol/1 acidul 9ialuronic' un tip de poli#a9aride din esutul lipidic.

Complement multiplu
1. Alegei enunurile corecte re8erotoare la endotoxinele bacteriene: A. 7unt toxinele bacteriilor =ram negati/e . 7unt componentele structurale ale peretelui celular C. 7unt eliberate dupa li#a bacteriilor =ram po#iti/e ". Au structura lipopoli#a9aridic1 $. 7e pot trans8orma 0n /accinuri 2. Alegei enunurile corecte re8eritoare la exotoxinele bacteriene : A. 7unt de natur1 proteic1 . 7inteti#ate de bacterii =ram po#iti/e

C. Pot 8i trans8ormate 0n anatoxine ". 7unt termostabile $. Pre#int1 antigenicitate sc1#ut1 ). Aciunea patogen1 a exotoxinelor bacterine se mani8est1: A. Nespeci8ic . Hre/ersibil' odat1 legate de substrat C. $xotoxinele sunt elaborate de bacterii =ram po#iti/e ". Produc e8ecte la distan1 de locul producerii lor $. Au e8ecte locale -. $xotoxinele bacteriene: A. Pot ser/i la prepararea unor /accinuri antibacteriene . $xotoxin1 tetanic1 are a8initate pentru sistemul ner/os central C. $xotoxin1 botulinic1 are a8initate pentru sistemul ner/os peri8eric ". 7unt de natur1 lipo ( poli#a9aridica $. $xotoxina di8teric1 acionea#1 la ni/elul laringelui producBnd crupul di8teric ,. Alegei r1spunurile corecte caracteristice patogenit1ii bacteriene: A. 71 existe un anumit num1r de bacterii la poarta de intrare pentru a putea produce boala . Aderena bacterian1 nu in8luenea#1 puterea de in/a#ie C. Proteina 3 a Streptococcus pyogenes media#1 ata:area bacteriilor de celulele epiteliale ale ga#dei ". Capsula bacterian1 8a/ori#ea#1 8agocito#a $. 7peciile de Salmonella produc in/a#ia central1 sau direct1 a esuturilor 4. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la 8actorii de patogenitate bacterian1 : A. %ialuronida#a cre:te /irulena bacterian1 . Mina#ele au rol rol 0n in/a#i/itatea bacterian1 C. .eucocidinele stimulea#1 acti/itatea polimor8onuclearelor ". Coagula#ele au rol 0n aderare la locul in8eciei $. Coagula#ele sunt produse de sta8ilococi 5. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la exotoxinele bacteriene: A. 7unt de natur1 proteic1 . 7unt termostabile C. 7unt de natur1 glucido+lipido+polipeptidica ". 7unt sinteti#ate de bacterii =ram po#iti/e $. 7timulea#1 slab r1spunsul imun umoral :i r1spunsul imun celular 6. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la endotoxinele bacteriene: A. Au structur1 lipopoli#a9aridic1 . 7unt termolabile' 8iind distruse la 40 grade Celsius C. Pre#int1 antigenicitate crescut1 ". Produc leucopenie' mai ales prin neutropenie $. 7e pot trans8orma in /accinuri

9. Patologia se ocup1 cu: A. Cau#a sau etiologia unei boliL . Patogene#a' modul 0n care se de#/olt1 o boal1L C. 7c9imb1rile structurale :i 8uncionale produse de boal1L ". $8ectele bolii asupra organismuluiL $. 7tudiul simptomelor :i semnelor di8eritelor boli' precum :i al metodelor de a le pune 0n e/iden1. 10. Care din urm1toarele r1spunsuri sunt ade/1rateC A. >ermenii de in8ecie sau de boal1 pot a/ea semni8icaii di8eriteL . Hn8ecia este repre#entat1 de in/a#ia organismului de microorganismeL C. oala apare atunci cBnd o in8ecie produce modi8ic1ri ale st1rii de s1n1tateL ". < in8ecie nu poate exista 0n absena unei boli detectabileL $. Hn8ecia cu /irusul %H& la debut pre#int1 semne sau simptome. 11. Care din urm1toarele eunuri sunt ade/1rateC A. 3icroorganismele 0ncep sa coloni#e#e omul de la na:tereL . Primul contact cu microorganisme al nou n1scutului este cel cu lactobacilii din uterul maternL C. .actobacilii /or de/eni microorganismele predominante ale nou n1scutului dup1 0nceperea respiraiei :i a 9r1niriiL ". "up1 na:tere %.coli :i alte bacterii din alimente /or coloni#a intestinul subireL $. "up1 na:tere %.coli :i alte bacterii din alimente /or coloni#a intestinul gros. 12. Care din urm1toarele r1spunsuri sunt ade/1rateC A. "up1 na:tere microorganismele /or coloni#a intestinul subireL . "up1 na:tere microorganismele /or r1mBne 0n intestinul gros pe tot parcursul /ieiiL C. "up1 na:tere microorganismele /or r1mBne 0n intestinul gros pentru o scurt1 durat1 de timpL ". Num1rul microorganimelor poate s1 creasc1 sau s1 scad1 0n 8uncie de modi8icarea condiiilor de mediuL $. 3icroorganismele pot contribui la 0mboln1/ire. 1). Care din urm1toarele eunuri sunt 8alseC A. 3ulte organisme sapro8ite se stabilesc 0n di8erite locali#1ri ale corpului uman :i pe supra8aa acestuiaL . Num1rul bacteriilor care coloni#ea#1 organismul uman este mai mare decBt num1rul celulelor ce alc1tuiesc organismulL C. Num1rul bacteriilor care coloni#ea#1 organismul uman este mai mic decBt num1rul celulelor ce alc1tuiesc organismulL ". 3icroorganismele care coloni#ea#1 supra8aa :i ca/it1ile naturale ale organismului alc1tuiesc 8lora patogen1 ?8lora normal1@L $. !lora sapro8it1 acionea#1 antagonist 8a1 de 8lora patogen1' repre#entBnd un miFloc de ap1rare a organismului.

1-. Care din urm1toarele r1spunsuri sunt ade/1rateC A. Competiia dintre bacteriile sapro8ite :i patogene este o competiie pentru spaiu' substrat nutriti/ :i pentru receptorii celulari ai esuturilor umaneL . 2n anumite situaii 8lora patogen1 poate produce 0mboln1/iri ?din acest moti/ se nume:te sapro8it1 condiionat patogen1@L C. 2n anumite situaii 8lora sapro8it1 poate produce 0mboln1/iri ?din acest moti/ se nume:te sapro8it1 condiionat patogen1@L ". !lora sapro8it1 poate produce 0mboln1/iri prin p1trunderea 0n ca/it1i sau lic9ide normal sterile ?sBnge' lic9id ce8alo+ra9idian .CR' urin1 etc.@L $. !lora sapro8it1 poate produce 0mboln1/iri prin de#ec9ilibre cau#ate de terapia cu antibiotice sau prin alte mecanisme. 1,. Care din urm1toarele eunuri sunt 8alseC A. $xist1 bacterii ce alc1tuiesc 8lora tran#itorie ce poate 8i pre#ent1 pentru 2+) ani :i care poate disp1reaL . $xist1 bacterii patogene ce nu produc 0ntotdeauna 0mboln1/irea ?&yco!acterium tu!erculosis, i!rio cholerae etc@L C. Pe lBng1 #onele populate cu bacterii sapro8ite exist1 #one ale corpului uman' normal sterile repre#entate de: organele interne' articulaii' sBnge' .CR' lic9id peritoneal' pleural' articular' urin1' bil1L ". "atorit1 con8ormaiei anatomice ale acestei #one :i a mecanismelor de ap1rare local1 #onele normal sterile se menin nepopulate de bacteriiL $. !lora sapro8it1 este locali#at1 speci8ic 0n anumite regiuni. 14. ;rm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate cu excepia: A. >ractul respirator in8erior este steril dar cel superior este coloni#at 0n special la ni/elul na#o+8aringelui :i ca/it1ii bucaleL . >ractul respirator superior este steril dar cel in8erior este coloni#at 0n special la ni/elul na#o+8aringelui :i ca/it1ii bucaleL 6 C. 7ali/a conine aproximati/ 10 bacterii per mililitruL 6 ". 7ali/a conine aproximati/ 9 bacterii per mililitruL 6 $. 7ali/a conine aproximati/ 11 bacterii per mililitru. 15. 2n 8osele na#ale se g1se:te: A. Streptococcus pneumoniaeL . Staphylococcus epidermidisL C. Staphylococcus aureusL ". Streptococcus pyogenesL $. CorDnebacterii. 16. 2n oro8aringe exist1: A. 7treptococi /iridansL . Neisserii sapro8iteL C. Staphylococcus aureusL ". "aemophilus in#luen$aeL $. Streptococcus pneumoniae.

19. 2n oro8aringe exist1: A. CorDnebacteriiL . BacteroidesL C. .actobaciliL ". Staphylococcus epidermidisL $. Staphylococcus aureus. 20. ;rm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate cu excepia: A. $so8agul are o 8lor1 similar1 cu cea a 8aringeluiL . 7tomacul ?81r1 alimente@ este steril datorit1 p%+ului ba#icL C. 7tomacul poate conine bacterii ba#o+re#istente ca "elico!acter pyloriL ". "uodenul' FeFunul' ileonul superior au o 8lor1 redus1L $. Hntestinul gros conine o 8lor1 bacterian1 extrem de bogat1 datorit1 pre#enei ume#elii :i substanelor nutriti/e. 21. acteriile din intestinul gros sunt repre#entate de: A. acterii anaerobe: Bacteroides, Bi#ido!acteriumL . acterii anaerobe: %.coli, %ntero!acterL C. acterii anaerobe: /roteus, +le!siellaL ". acterii anaerobe: Citro!acter, Streptococcus #aecalisL $. acterii anaerobe: -uso!acterium' coci anaerobi. 22. acteriile din intestinul gros sunt repre#entate de: A. acterii aerobe: Bi#ido!acterium, -uso!acteriumL . acterii aerobe: Bacteroides, coci anaerobiL C. acterii aerobe: %ntero!acter, Citro!acterL ". acterii aerobe: %.coli, /roteusL $. acterii aerobe: +le!siella, Streptococcus #aecalis.

2). Care din urm1toarele /ariante sunt ade/1rateC A. 3ateriile 8ecale conin un num1r enorm de bacterii care repre#int1 pBn1 la o p1trime din greutatea acestoraL . ;retra distal1 a ambelor sexe este coloni#at1 de 8lora sapro8it1L C. ;retra in8erioar1 este coloni#at1 de Staphylococcus epidermidis, corDnebacteriiL ". !lora /ul/ar1 pre#int1 o 8lor1 asem1n1toare cu a regiunii perinealeL $. !lora /ul/ar1 cantitati/ :i calitati/ este 0n strBns1 leg1tur1 cu igiena 8iec1rei persoane. 2-. Cu re8erire la 8lora /aginal1 care din urm1toarele /ariante sunt ade/1rateC A. !lora /aginal1 este mai speci8ic1 :i este in8luenat1 de statusul 9ormonal :i de acti/itatea sexual1L . PBn1 la instalarea ciclului menstrual :i dup1 menopau#1 0n /agin sunt pre#ente di8erite specii de bacterii aerobe :i anaerobeL C. 2n perioada de acti/itate 9ormonal1 o/arian1 sub in8luena 9ormonilor estrogeni se modi8ic1 8lora /aginal1L

". "epo#itele de glicogen din celulele epiteliale ale mucoasei /aginale 8a/ori#ea#1 de#/oltarea genului StaphylococcusL $. .actobacilii prin utili#area glicogenului produc acid uric' deci un p% /aginal acid ?)'6 + -',@ ne8a/orabil de#/olt1rii altor specii bacteriene. 2,. ;rm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate cu excepia: A. Colul uterin 0n #ona intern1 pre#int1 o 8lor1 asem1n1toare 8lorei /aginaleL . 2n #ona de tran#iie a colului uterin spre exocol 8lora se reduce numericL C. 2n #ona de tran#iie a colului uterin spre endocol 8lora se reduce numericL ". .a ni/elul cer/ixului exist1 mucusul cer/ical ce conine substane antimicrobiene: li#o#im' lacto8erin1L $. 7ubstanele antimicrobiene: li#o#im' lacto8erin1 au rol de barier1 0mpotri/a p1trunderii microorganismelor. 24. Cu re8erire la tegument putem spune urm1toarele: A. Are o 8lor1 bacterian1 re#ident1L . 2n glandele sebacee :i 0n Furul lor predomin1 bacteriile aerobeL C. 2n glandele sebacee :i 0n Furul lor predomin1 bacteriile anaerobeL ". 3icroorganismele coli8orme sunt 8rec/ent pre#ente 0n #onele uscateL $. 3icroorganismele coli8orme sunt 8rec/ent pre#ente 0n #onele umede. 25. Principalele bacterii de pe tegument sunt repre#entate de: A. /ropioni!acterium acnesL . Coci anaerobiL C. Staphylococcus epidermidisL ". CorDnebacteriiL $. Streptococcus #aecalis. 26. acteriile de pe tegument mai puin 8rec/ente sunt: A. Staphylococcus epidermidisL . CorDnebacteriiL C. /ropioni!acterium acnesL ". Staphylococcus aureusL $. Coli8ormi. 29. Conductul auditi/ extern este o prelungire a tegumentului iar speciile ce pot coloni#a aceast1 regiune sunt repre#entate de: A. /ropioni!acterium acnesL . Coli8ormiL C. Staphylococcus epidermidisL ". CorDnebacteriiL $. ;neori cerumenul poate conine mDcobacterii. )0. Pri/ind relaia dintre 8lora normal1 :i ga#da uman1 sunt ade/1rate urm1toarele: A. !lora sapro8it1 aduce bene8icii ga#dei umane prin pre/enirea microorganismelor patogeneL cre:terii

. "e#ec9ilibrul 8lorei sapro8ite poate duce la apariia boliiL C. !lora bacterian1 /aginal1 menine un p% neutru' in9ibBnd cre:terea le/urilorL ". "ac1 populaia bacterian1 este distrus1 prin: antibiotice' sp1larea intra/aginal1 excesi/1' produse de igien1 :i deodorante nepotri/ite' p%+ul /aginal de/ine acid :i Candida al!icans se poate 0nmuli de/enind microorganismul dominantL $. Relaia dintre 8lora normal1 :i ga#da uman1 se nume:te simbio#1. )1. Re8erindu+ne la relaia dintre 8lora normal1 :i ga#da uman1 sunt 8alse urm1toarele: A. 2n relaia simbiotic1 numit1 comensalism unul dintre organisme bene8icia#1 pe seama celuilalt iar cel din urm1 este a8ectatL . 2n relaia simbiotic1 numit1 comensalism unul dintre organisme bene8icia#1 pe seama celuilalt dar cel din urm1 nu este a8ectatL C. 3ulte dintre microorganismele 8lorei normale sunt comensaleL ". 3Dcobacteriile de la ni/elul canalului auditi/ nu d1unea#1' nu aduc bene8iciiL $. 3Dcobacteriile de la ni/elul canalului auditi/ nu sunt comensale. )2. Pri/ind relaia dintre 8lora normal1 :i ga#da uman1 sunt ade/1rate urm1toarele: A. 3utualism este o 8orm1 de simbio#1 0n care bene8icia#1 ambele organismeL . Hntestinul gros conine bacterii ca: %. coli ce sinteti#ea#1 /itamina A :i unele /itamine L C. 2n ca#ul mutualismului /itaminele sunt absorbite 0n sBnge :i distribuite pentru u#ul celulelor bacterieneL ". 2n ca#ul mutualismului intestinul gros 8urni#ea#1 substanele nutriti/e pentru supra/ieuirea bacteriilorL $. Alt tip de simbio#1 este repre#entat de relaia numit1 para#itism 0n care un organism bene8icia#1 0n de8a/oarea celuilalt! )). Re8erindu+ne la relaia dintre 8lora normal1 :i ga#da uman1 sunt 8alse urm1toarele: A. 2n anumite condiii un microorganism ca % .coli poate de/eni patogenL . %. coli nu produce in8ecii atBt timp cBt r1mBne 0n intestinul subireL C. "ac1 %. coli aFunge 0n alte locuri cum ar 8i: /e#ica urinar1' pl1mBni' le#iuni poate produce in8ecii urinare' pulmonare sau abceseL ". <portunistele produc in8ecii 0n 9abitatul lor normal unei persoane s1n1toaseL $. 7tadiul 7H"A al in8eciei %H& este 8rec/ent acompaniat de in8ecii oportuniste ca: pneumonia cu /neumocystis carinii' acest1 in8ecie secundar1 de#/oltBndu+se din cau#a statusului imun sc1#ut. )-. 2n cursul in8eciilor pot 8i alterate 8uncii :i structuri ale organismului :i se pot mani8esta ca: A. 7imptome acestea 8iind aspecte obiecti/e pe care le resimte pacientul ?durere' grea1@L . 7imptome acestea 8iind aspecte subiecti/e pe care le resimte pacientul ?durere' grea1@L C. 7emne care sunt aspecte obiecti/e pe care medicul le poate obser/a :i m1sura ?parali#ie' 8ebr1'induraie@L ". 7emne care sunt aspecte subiecti/e pe care medicul le poate obser/a :i m1sura ?parali#ie' 8ebr1'induraie@L $. ;neori un grup de simptome :i semne speci8ice acompania#1 o anumit1 boal1. Acesta poart1 numele de sindrom.

),. olile in8ecioase pot 8i: A. oli comunicabile sau necontagioase ?8ebr1 ti8oid1' tuberculo#1' /aricel1@L . oli comunicabile sau transmisibile?9erpes' ruFeol1' rubeol1@L C. oli netransmisibile ce nu se transmit de la o ga#d1 la altaL ". oli necontagioase ce nu se transmit de la o ga#d1 la altaL $. oli comunicabile sau netransmisibile ce nu se transmit de la o ga#d1 la alta. )4. !rec/ena apariiei unei boli in8ecioase determin1 bolile: A. 7poradic1' apare oca#ional ?8ebra ti8oid1 0n $uropa' ;7A@L . 7poradic1' apare 8rec/ent ?8ebra ti8oid1 0n $uropa' ;7A@L C. $ndemic1' boal1 constant pre#ent1 0n populaie ?malaria 0n A8rica subsa9arian1@L ". $pidemic1' un num1r mare de pacieni se 0mboln1/esc 0ntr+o perioad1 scurt1 de timp ?de exemplu gripa@L $. Pandemic1 o boal1 epidemic1 cu r1spBndire global1. )5. Pri/ind mecanismele de patogenitate ale microorganismelor sunt ade/1rate urm1toarele: A. Hn8ecia repre#int1 p1trunderea :i multiplicarea unui agent in8ecios 0n organismul ga#d1L . 2n 8uncie de re#ultatul con8lictului dintre ga#d1 :i microorganisme in8ecia poate 8i urmat1 ?sau nu@ de boala in8ecioas1 ?procesul in8ecios@L C. Procesul in8ecios este condiionat de mecanismele de ap1rare ale organismului umanL ". Procesul in8ecios este condiionat de 8actorii de patogenitate :i de /irulen1 ale microorganismelorL $. Patogenitatea ?puterea patogen1@ este un atribut de specie :i este capacitatea potenial1 a unei specii microbiene de a nu determina un proces in8ecios la o ga#d1 a8lat1 0n stare normal1 de re#isten1. )6. &irulena indic1 gradul de patogenitate a unei tulpini bacteriene 0n cadrul unei specii. Aceasta este determinat1 de: A. 8actorii de coloni#areL . in/a#i/itateaL C. capacitatea de a elabora toxineL ". capacitatea de a prelua /itamineL $. en#ime. )9. Care a8irmaii cu pri/ire la in/a#i/itate :i puterea de in/a#ie sunt corecteC A. Hn/a#i/itatea este capacitatea unui microorganism de a se r1spBndi 0n organismul ga#deiL . ;nele bacterii nu au putere de in/a#ie :i se multiplic1 doar la poarta de ie:ire ?de exemplu bacilul di8teric@L C. Alte bacterii dep1:esc bariera epitelial1' trec 0n sistemul lim8atic :i 0n sBnge ducBnd la septicemieL ". Aderena bacterian1 pre/ine eliminarea bacteriilor de c1tre 8luidele din esuturi :i este asigurat1 de 9idro8obicitatea supra8eei celulelor bacteriene :i de pre#ena unor ade#ine bacterieneL

$. Ade#inele sunt macromolecule lipidice de ade#iune codi8icate cromo#omial sau plasmidic' cu propriet1i imunogenice :i care stabilesc leg1turi speci8ice cu receptorii tisulari. -0. Care a8irmaii cu pri/ire puterea de in/a#ie sunt incorecteC A. Peretele celular al unor bacterii conin substane c9imice ce contribuie la /irulena bacterian1L . Streptococcus pyogenes conine proteina = ce media#1 ata:area bacteriilor de celulele epiteliale ale ga#dei :i 0mpiedicBnd 8agocito#aL C. Capsula este o structur1 8acultati/1 ce cre:te re#istena bacteriei' 0mpiedicBnd 8agocito#aL ". 2n pre#ena anticorpilor capsulari pe supra8aa capsulei bacteriene' se produce distrugerea prin 8agocito#1L $. Hn/a#ia central1 sau direct1: speciile de salmonela in/adea#1 esuturile prin Fonciunile celulelor epiteliale! -1. Care a8irmaii cu pri/ire la capacitatea de a elabora toxine sunt corecteC A. >oxinogene#a este capacitatea microorganismelor de a produce toxineL . >ermenul de toxemie se re8er1 la simptomele produse de toxinele eliberate 0n sBngeL C. >oxinele bacteriene sunt de 2 tipuri: exotoxine :i endotoxine. ". $xotoxinele sunt produse 0n interiorul unor bacterii 0n cursul cre:terii :i metabolismului lor :i sunt eliberate 0n spaiul 0nconFur1torL $. 7unt caracteristice bacteriilor =ram negati/e. -2. Care a8irmaii cu pri/ire la exotoxine sunt 8alseC A. $xotoxinele au structura lipidic1 :i sunt termolabileL . 7unt di8u#ibile pe cale sanguin1' uneori ner/oas1' producBnd e8ecte la distan1 de locul producerii lorL C. Au o aciune speci8ic1 datorit1 leg1rii speci8ice anumitor receptori de membran1L ". olile produse de bacterii care produc exotoxine pre#int1 mani8est1ri cau#ate de toxine :i nu de bacteriiL $. $xotoxinele nu produc semne :i simptome speci8ice. -). Care a8irmaii cu pri/ire la exotoxine sunt corecteC A. <rganismul produce anticorpi numii antitoxine ce 8urni#ea#1 imunitate 0mpotri/a toxinelorL . CBnd exotoxinele sunt acti/ate prin c1ldur1' 8ormalde9id1' nu mai produc boala dar sunt capabile s1 stimule#e producerea de anticorpi antitoxin1 ?0:i pierd patogenitatea dar 0:i p1strea#1 imunogenitatea@L C. $xotoxinele pot 8i trans8ormate 0n anatoxine ?/accinuri ce mai poart1 denumirea de toxoi#i@L ". $xist1 patru grupe de exotoxineL $. $xemple de bacterii care produc exotoxine: Clostridium !otulinum, Clostridium tetani, Coryne!acterium diphteriae, sta8ilococul auriu. --. Cu re8erire la endotoxine putem spune urm1toarele:

A. $ndotoxinele repre#int1 componente structurale ale membranei interne a peretelui celular bacterian ale bacteriilor gram po#iti/e :i sunt eliberate numai dup1 moartea ?li#a@ acestoraL . Poriunea lipidic1 a lipopoli#a9aridelor' numit1 lipidul A este endotoxin1L C. $ndotoxinele sunt termostabile :i pot 8i trans8ormate 0n anatoxine ?toxoid@L ". >oate endotoxinele produc acelea:i semne :i simptome ?nu sunt speci8ice unei boli@ : 8ebr1' 9ipotensiune' :oc toxicoseptic' sl1biciune general1' 9emoragie /isceral1L $. $ndotoxinele determin1 8ormarea unor antitoxine ?anticorpi@ e8iciente. -,. Cu re8erire la en#ime putem spune urm1toarele: A. &irulena unor bacterii este 8a/ori#at1 de producerea de en#ime intracelulareL . &irulena unor bacterii este 8a/ori#at1 de producerea de en#ime extracelulareL C. &irulena unor bacterii este 8a/ori#at1 de producerea de endoen#imeL ". &irulena unor bacterii este 8a/ori#at1 de producerea de exoen#imeL $. &irulena unor bacterii este 8a/ori#at1 de producerea de en#ime intracelulare :i extracelulare. -4. Cu re8erire la en#ime nu putem spune urm1toarele: A. .eucocidinele' produse de sta8ilococi' streptococi pot distruge neutro8ilele ?polimor8onuclearele P3N@L . .eucocidinele' produse de sta8ilococi' streptococi nu pot distruge neutro8ilele ?polimor8onuclearele P3N@L C. %emoli#inele nu produc li#a eritrocitelor' pot 8i produse de sta8ilococi' streptocociL ". %emoli#inele produc li#a eritrocitelor' pot 8i produse de sta8ilococi' streptocociL $. %emoli#inele produc li#a eritrocitelor' pot 8i produse de sta8ilococi'dar nu :i de streptococi. -5. Care a8irmaii cu pri/ire la en#ime sunt corecteC A. Coagula#ele sunt en#ime bacteriene ce coagulea#1 8ibrinogenul din sBngeL . C9eagul de 8ibrin1 nu poate proteFa bacteriile de 8agocito#1L C. C9eagul de 8ibrin1 poate i#ola bacteriile de alte mecansime de ap1rare ale ga#deiL ". Coagula#ele sunt produse de sta8ilocociL $. Coagula#ele sunt produse de streptococi. -6. Care a8irmaii cu pri/ire la en#ime sunt corecteC A. Mina#ele bacteriene degradea#1 8ibrina' ce 8a/ori#ea#1 r1spBndirea in8ecieiL . !ibrinoli#ina este produs1 de Streptococcus pyogenes :i sta8iloVina#a este produs1 de Staphylococcus aureusL C. %ialuronida#a' produs1 de sta8ilococi' di#ol/1 acidul 9ialuronic' un tip de poli#a9aride din esutul conFuncti/L ". Colagena#a produs1 de cBte/a specii de Clostridium, distruge 8ibronogenul ce 8ormea#1 esutul conFuncti/ din mu:c9i :i alte organe :i esuturiL $. Colagena#a produs1 de cBte/a specii de Clostridium' 8a/ori#ea#a extinderea gangrenei ga#oase.

Te#ati7a Me7anis#ele 2e a$rare antiin;e7 i&as ale =aB2ei! Me7anis#e nes$e7i;i7e ?5ariere #e7ani7e, 7el%lele ;a=&7itare >i $r&7es%l 2e ;a=&7it&BaA! Me7anis#ele 2e a$rare s$e7i;i7e* n& i%ni 2e 5aBa as%$ra i#%nit ii! De;ini ie >i 7lasi;i7are a va77in%ril&r Complement simplu
1. 3ecanismele de ap1rare nespeci8ice cuprind: A. <rganele lim8oide centrale . 7istemul imun C. <rganele lim8oide peri8erice ". >egumentul $. R1spunsul imun umoral 2. !agocito#a: A. $ste un mecansim speci8ic de ap1rare

. C. ". $.

Hmplic1 lim8ocitele "istruge microorganismele complet sau cu p1strarea antigenului $ste e8ecuat1 de 9ematii 7e des81:oar1 0n dou1 etape:ata:area :i digestia

). 3ecanismele speci8ice cuprind: A. Pielea . 3ucoasele C. .i#o#imul ". 7istemul complement $. 7istemul imun -. &accinurile pot 8i: A. &ii atenuate . Anatoxine C. &accinuri complete sau corpusculare ". &accinuri care conin 8ragmente antigenice $. >oate r1spunsurile sunt corecte ,. Re8eritor la /accinuri sunt ade/1rate a8irmaiile cu excepia: A. &accinurile produc r1spuns imun . Hmunitatea obinut1 cu aFutorul /accinurilor /ii este de scurt1 durat1 C. Anatoxinele sunt e8iciente 0n boli ca tetanosul ". &accinuri 8acultati/e sunt: /accinul antigripal' anti+"aemophylus $. &accinuri indispensabile sunt: C='"i>ePer 4. &accinurile /ii atenuate: A. 7e administrea#1 0n do#1 unic1 . "up1 administrare se obine un r1spuns imun durabil C. 7unt contraindicate la gra/ide ". 7unt contraindicate la imunodeprimai $. >oate r1spunsurile sunt corecte 5. R1spunsul 8als re8eritor la 8actorii legai de ap1rarea ga#dei este: A. 7tarea de nutriie: malnutriia proteic1' predispune la in8eciiL . 7tarea de nutriie: malnutriia /itaminic1 predispune la in8eciiL C. &Brsta: nou+n1scuii 0n special prematurii sunt predipu:i la 0mboln1/iriL ". &Brsta: pacienii 0n /Brst1 sunt predipu:i la 0mboln1/iriL $. 7exul:neimportant. 6. R1spunsul 8als re8eritor la 8actorii legai de ap1rarea ga#dei este: A. Rasa: unoeri poate 8i un 8actor' de exemplu rasa cauca#ian1 mai predispus1 la tuberculo#1 decBt rasa neagr1L . <cupaia: poate constitui un 8actor de risc' de exemplu antraxul la #oote9ni:tiL C. 7c1derea capacit1ii normale de ap1rare prin tratamente cu imunosupresoareL ". 7c1derea capacit1ii normale de ap1rare prin tratamente cu corticosteroi#iL

$. 7c1derea capacit1ii normale de ap1rare prin tratamente cu radioterapie. 9. Care din urm1toarele r1spunsuri cu re8erire la mecanismele de ap1rare nespeci8ice este incorectC A. >egumentul intact repre#int1 prima linie de ap1rare 0mpotri/a multor microorganismeL . >egumentul este o barier1 mecanic1 iar p% +ul crescut' 0ntre 6+10 :i aci#ii gra:i produ:i de glandele sebacee ale pielii au acti/itate antibacterian1 :i anti8ungic1L C. 3ucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat :i secreia mucoas1' 0ndep1rtea#1 mecanic impurit1ile :i bacteriileL ". 3i:c1rile coordonate ale cililor conduc mucusul 0nspre ca/itatea na#al1 :i ca/itatea bucal1' de unde bacteriile pot 8i eliminateL $. Aparatul mucociliar numit :i Ili8tul ciliarJ poate 8i a8ectat de alcool' 8um de igar1' /irusuri :i predispun ga#da la in8ecii bacteriene. 10. "espre substanele cu rol antimicrobian din sBnge :i secreii este 8als urm1torul enun: A. .i#o#imul se g1se:te 0n plasm1' lacrimi' sali/1' secreii na#aleL . Properdina se g1se:te 0n plasm1L C. eta+li#ina este un aminoacid produs de trombocite 0n procesul coagul1riiL ". .acto8erina este o glicoprotein1 0n sali/1' lacrimi' secreii na#ale' ser' granulaiile leucocitelorL $. >rans8erina se g1se:te 0n ser :i la ni/elul mucoaselor. 11. "espre substanele cu rol antimicrobian din sBnge :i secreii este incorect urm1torul enun: A. .i#o#imul se g1se:te in lic9idul ce8alora9idian .CR' transpiraie :i urin1L . .i#o#imul are rol antibacterian prin 9idroli#a peretelui bacterian ?li#ea#1 mucopeptidele bacteriilor =ram po#iti/e@L C. !ibronectina glicoprotein1 din plasm1' are rol 0n opsoni#are' 0n interaciunea dintre celule :i reacionea#1 cu complementul L ". Hnter8eronii sunt glicoproteine numii :i citoVineL $. Hnter8eronii sunt proteine produse :i eliberate de lim8ocite ca r1spuns la pre#ena patogenilor: /irusuri' bacterii' para#ii :i tumori. 12. Care din urm1toarele enunuri cu re8erire la r1spunsul in8lamator :i 8agocito#a este incorectC A. Pre#ena microorganismelor 0n organismul ga#da produce apariia r1spunsului in8lamatorL . R1spunsul in8lamator este un complex de reacii locale cu rolul de a delimita :i opri e/oluia procesului in8eciosL C. R1spunsul in8lamator e caracteri#at clinic prin apariia la locul in8eciei a urm1toarelor semne: 0nro:ire?eritem@' tume8iere' c1ldura' durere' impoten1 8uncional1L ". "intre celulele care apar la locul in8eciei si care au 8uncii de 8agocito#1' primele sosite sunt eo#ino8ilele :i monociteleL $. !agocito#a 8ace parte din raspunsul in8lamator' proces 0n care bacteriile sunt 0nglobate I8agocitateJde celulele polimor8onucleare P3N :i macro8age. 1). Principalele etape ale r1spunsului in8lamator sunt urm1toarele cu excepia: A. &asodilataie capilar1L

. Cre:terea 8luxului sanguinL C. 7c1derea permeabilit1ii capilare prin aciunea mediatorilor c9imici: 9istamina' prostaglandine' leuVotrieneL ". $xtra/a#area leucocitelor :i proteinelor plasmaticeL $. !agocito#a. 1-. Celulele 8agocitare nu pot 8i: A. Circulante: neutro8ileL . !ixe: macro8ageL C. Circulante: eo#ino8ileL ". Circulante: macro8ageL $. Circulante: monocite. 1,. Care din urm1toarele r1spunsuri re8eritoare la c9emotaxia este 8alsC A. C9emotaxia repre#int1 procesul de atragere la locul in8ecieiL . C9emotaxia este determinat1 de 8actorii c9emotactici: 8raciunea c,a a complementuluiL C. C9emotaxia este determinat1 de 8actorii c9emotactici: ValiVreinaL ". C9emotaxia nu este un 8actor c9emotacticL $. C9emotaxia este en#ima care catali#ea#1 8ormarea de bradiVinin1' mediatorul durerii. 14. Care din urm1toarele r1spunsuri este 8alsC A. C9emotaxia const1 0n ata:area P3N la endoteliul /ascular de la locul in8eciei de pe supra8aa celulelor endotelialeL . C9emotaxia const1 0n migrarea P3N prin peretele /aselor capilare spre locul in8eciei numit1 :i diapede#1L C. !agocitele emit pseudopode 0n Furul bacteriilor :i 8ormea#1 un 8agoli#o#omL ". .i#o#omii din neutro8ile ?conin en#ime 9idrolitice :i alte substane bactericide@ migrea#1 spre 8ago#om :i 8u#ionea#1 8ormBnd un 8agoli#o#omL $. 2n 8agoli#o#om bacteriile sunt distruse prin di8erite sisteme en#imatice. 15. =ranulaiile eliberea#1 en#imele 0nglobate 0n li#o#omi.=ranulele li#o#omale mici' repre#int1 6,A :i sunt repre#entate de urm1toarele cu excepia: A. .acto8erineL . 3ieloperoxida#1L C. Protea#eL ". Nuclea#eL $. .ipa#e. 16. Pri/ind lim8ocitele natural uciga:e NM ?Natural Miller@ care enun este gre:itC A. Au rol 0n imunitatea natural1L . 7unt lim8ocite mici cu granulaiiL C. "istrug celulele in8ectate /iral :i celulele neopla#ice prin secreia de citoVineL ". Nu au speci8icitate pentru un anumit /irusL $. Aciunea lor nu este in8luenat1 de o expunere anterioar1. 19. 7istemul imun este 8ormat din urm1toarele organe imune cu excepia:

A. . C. ". $.

!icatL 31du/1 osoas1L >imusL Hnelul WaldeDerL Pl1ci PeDer.

20. Anticorpii au urm1toarele 8uncii de ap1rare mai puin: A. Rol 0n li#a bacterian1L . !uncie antibacterian1 0n pre#ena complementuluiL C. Neutrali#ea#1 toxine bacterieneL ". !a/ori#ea#1 8agocito#a prin opsoni#are bacteriilorL $. !uncie /iral1 direct1. 21. .im8ocitele > 9elper nu au urm1torul rol: A. Acti/ea#1 lim8ocitele 0n plasmocite pentru a produce anticorpiL . 7timulea#1 aciunea lim8ocitelor > citotoxiceL C. 7timulea#1 aciunea lim8ocitelor > supresoareL ". Hn9ib1 producia de anticorpi a lim8ocitelor L $. 7unt e8ectorii r1spunsului de 9ipersensibilitate 0ntBr#iat1. 22. Hmunitatea antiin8ecioas1 nu poate 8i: A. Hmunitate natural1 acti/1 prin trecerea prin boal1L . Hmunitate natural1 pasi/1' transmis1 transplacentar' prin anticorpi materniL C. Hmunitate natural1 acti/1 care asigur1 protecie aproximati/ 4 luni dup1 na:tereL ". Hmunitate arti8icial1 acti/1 prin /accinareL $. Hmunitate arti8icial1 pasi/1 prin administrare de anticorpi pre8ormai ?seruri 9iperimune sau imunoglobuline speci8ice@. 2). <biecti/ele imuni#1rii acti/e ?/accin1rii@sunt urm1toarele cu excepia: A. Producerea unui titru adec/at de anticorpi protectoriL . <binerea unei populaii de celule cu memorie imunologic1L C. Hmunitate durabil1L ". Persistena imunit1ii induse o perioad1 cBt mai lung1 ?ani' toat1 /iaa@L $. Persistena imunit1ii induse o perioad1 relati/ scurt1 ?s1pt1mBni' luni@. 2-. &accinuri /ii atenuate cu microorganisme ?/irusuri sau bacterii@ /ii sunt urm1toarele cu excepia: A. &accinul antiti8oidicL . &accinul inacti/at inFectabil antipoliomielitic 7alVL C. &accinul anti/aricelosL ". &accinul antiamarilL $. &accinul antirubeolic. 2,. &accinuri complete sau corpusculare' care conin bacteria sau /irusul 0n 0ntregime sunt urm1toarele cu excepia: A. &accinul anti9aemop9ilus ?%ib@L

. C. ". $.

&accinul antipertussisL &accinul anti9olericL &accinul antileptospiroticL &accinul anti+9epatita A.

24. 2n 8uncie de utilitatea lor 0n practica imuni#1rii' /accinurile pot 8i clasi8icate 0n urm1toarele cu excepia: A. &accinuri 8acultati/e' necesare unor grupe de /Brst1 extreme ?copii' b1trBni@' sau cu risc in8ecios: /accinul antigripal' /accinul antipneumococic' /accinul anti+"aemophylus' /accinul antirabicL . &accinuri 8olosite oca#ional' 0n 8ocare epidemice delimitate: antimeningococic' antiti8oidicL C. &accinuri indispensabile' care nu sunt obligatorii: C=' "i+>e+Per' antipoliomielitic oral :i inFectabilL ". &accinuri de interes regional ?boli tropicale@: antiamaril' etc.L $. &accinuri pentru persoane cu risc pro8esional ?#oono#e@: anti+c1rbunos' anti8ebra X.

Complement multiplu
1. 3ecanismele de aparare nespeci8ice cuprind: A. Complementul . !lora sapro8it1 C. Celulele natural uciga:e NM ". .im8ocitele $. .i#o#imul 2. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la sistemul imun : A. !ace parte din mecanismele speci8ice ale ap1r1rii . !ace parte din mecanismele nespeci8ice ale ap1r1rii C. $ste 8ormat din organe lim8oide centrale ". Are ca principale celule lim8ocitele $. Principalele celule e8ectoare sunt neutro8ilele ). Printre mecanismele de ap1rare nespeci8ice se num1r1: A. >rans8erina . Properdina

C. R1spunsul imun umoral ". R1spunsul imun celular $. Hnter8eronii -. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la 8agocito#1: A. 3acro8agele predomin1 0n in8ecii cronice sau granulomatoase . 7e reali#ea#1 cu aFutorul neutro8ilelor' eo#ino8ilelor' monocitelor C. Presupune ata:area :i digestia bacteriilor ". $ste un proces prin care bacteriile sunt distruse complet sau incomplet $. acteriile sunt distruse prin di8erite sisteme en#imatice 0n 8agoli#o#om ,. 3ecanisme de ap1rare speci8ic1 includ: A. Plasmocitele . Proteinele de 8a#1 acut1 C. Acti/area lim8ocitului ". Acti/area lim8ocitelor > uciga:e NM $. .acto8erina 4. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la imuni#area antiin8ecioas1: A. Natural1 acti/1 prin trecerea prin boal1 . Arti8icial1 pasi/1 prin /accinare C. Naturala pasi/1 transmis1 transplacentar ". Arti8iciala pasi/1 prin administrarea de anticorpi pre8ormai $. Pasi/1 prin trecerea prin boal1 5. &accinurile complete sau corpusculare sunt : A. Anti+"aemophylus . Antipertussis C. Anti9oleric ". Antimeningococic $. Anti+9epatit1 6. Care a8irmaii re8eritoare la toxoi#i sunt ade/1rate: A. 7e mai numesc anatoxine . $8icieni 0n pre/enirea bolilor produse de exotoxine C. 7e obtin din exotoxine prin tratare cu 8ormalde9id1 ". >oxoi#ii nu au actiune speci8ica $. Anatoxinele se obtin din exotoxine care 0:i p1strea#1 capacitatea toxic1 9. "espre /accinuri /ii atenuate se pot a8irma urm1toarele: A. Conin microorganisme /ii care prin te9nici de atenuare :i+au pierdut capacitatea patogen1 . 7e administrea#1 0n do#e multiple C. 7imptomatologia clinic1 post/accinal este asem1n1toare bolii dar 8oarte redus1 ". Hmunitatea obinut1 nu este durabil1 $. Nu sunt contraindicate la gra/ide

10. Re8eritor la r1spunsul umoral urm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate: A. R1spunsul imun umoral const1 0n acti/area lim8ocitului . $ste un mecanism nespeci8ic de ap1rare C. R1spunsul imun umoral const1 0n elaborarea de anticorpi de c1tre plasmocite ". < parte din lim8ocitele se trans8orm1 0n lim8ocite cu memorie $. R1spunsul imun primar se datorea#1 lim8ocitelor cu memorie 11. 7istemul complement: A. $ste un complex de 20 substane proteice . Componentele acestuia se acti/ea#1 0n cascad1 C. Acti/area e declansata de complexe imune ". Acti/area e declansata de bacterii $. Ni/elul complementului 0n ser depinde de gradul de imuni#are a persoanei 12. Care a8irmaii sunt ade/1rateC A. Hn8ecia se poate produce cu bacterii ce alc1tuiesc 8lora normal1 prin ruperea ec9ilibrului dintre ga#d1 :i microorganismeL . Hn8ecia se poate produce cu bacterii patogeneL C. !actorii legai de ap1rarea ga#dei sunt repre#entai de statusul socio+economicL ". 3alnutriia nu 8a/ori#ea#1 transmiterea bolilor in8ecioase 0ntr+o colecti/itate. $. Aglomer1rile' s1racia 8a/ori#ea#1 transmiterea bolilor in8ecioase 0ntr+o colecti/itate. 1). R1spunsurile 8alse re8eritore la 8actorii legai de ap1rarea ga#dei sunt: A. &Brsta: nou+n1scuii 0n special prematurii dar :i pacienii 0n /Brst1 sunt predipu:i la 0mboln1/iriL . 7exul: deseori important' 0n special legat de riscul pro8esionalL C. Rasa: unoeri poate 8i un 8actor' de exemplu rasa cauca#ian1 mai predispus1 la tuberculo#1 decBt rasa neagr1L ". <cupaia: poate constitui un 8actor de risc' de exemplu antraxul la #oote9ni:tiL $. 7c1derea capacit1ii normale de ap1rare prin tratamente cu imunosupresoare' corticosteroi#i' radioterapie. 1-. 3ecanismele de ap1rare nespeci8ice ?care proteFea#1 0mpotri/a microorganismelor 0n general@ se pot clasi8ica 0n urm1toarele mari categorii: A. arierele 8i#ice repre#entate de tegumentele :i mucoasele intacteL . Proteine de tipul complementului' li#o#imului' inter8eronuluiL C. =lucide de tipul solatrio#a' ra8ino#a' stac9ino#aL ". Celulele 8agocitare repre#entate de neutro8ile' macro8age :i celulele NM ?INatural MillerJ@L $. Celulele 8agocitare repre#entate de monocite' eo#ono8ile' ba#o8ile. 1,. Care a8irmaii sunt ade/1rate cu pri/ire la mecanismele de ap1rare nespeci8ice ?tegumentul :i mucoasele@C A. >egumentul intact repre#int1 prima linie de ap1rare 0mpotri/a multor microorganismeL

. >egumentul este o barier1 mecanic1 iar p% +ul crescut' 0ntre 6+10 :i aci#ii gra:i produ:i de glandele sebacee ale pielii au acti/itate antibacterian1 :i anti8ungic1L C. 3ucoasa tractului respirator cu epiteliul ciliat :i secreia mucoas1' 0ndep1rtea#1 mecanic impurit1ile :i bacteriileL ". 3i:c1rile coordonate ale cililor conduc mucusul 0nspre ca/itatea na#al1 :i ca/itatea bucal1' de unde bacteriile pot 8i eliminateL $. Aparatul mucociliar numit :i Ili8tul ciliarJ poate 8i a8ectat de alcool' 8um de igar1' /irusuri :i predispun ga#da la in8ecii bacteriene. 14. Alte mecanisme protectoare ale aparatului respirator sunt repre#entate de: A. 3acro8agele al/eolareL . .im8ocite al/eolareL C. .i#o#imul din mucus ?se g1se:te :i 0n lacrimi@L ". Perii na#aliL $. Re8lexul de tuse ?ce pre/ine aspirarea 0n pl1mBni@. 15. 3ecanismele nespeci8ice de la ni/elul tractului digesti/ includ: A. $n#imele sali/areL . P%+ul neutru de la ni/elul stomaculuiL C. $n#imele degradati/eL ". 3acro8agele de la ni/elul intestinului grosL $. 3acro8agele de la ni/elul intestinului subire. 16. 7e elimin1 mari cantit1i de microorganisme prin re8lexele: A. 7tranutL . >useL C. &om1L ". "iareeL $. 3iciune. 19. Care a8irmaii sunt ade/1rate cu pri/ire la mecanismele de ap1rare nespeci8ice ?tegumentul :i mucoasele@C A. 3ucoasa /aginal1 este proteFat1 de un p% neutru produs de lactobacili ce 8ac parte din 8lora sapro8it1 local1L . ;n mecanism de ap1rare speci8ic repre#int1 :i aciunea de sp1lare a aparatului urinar 0n timpul miciuniiL C. !lora sapro8it1 de la ni/elul tegumentului' na#o8aringelui' /aginului' colonului' 0mpiedic1 de#/oltarea :i proli8erarea bacteriilor patogene la aceste ni/eluri prin competiia pentru receptorii celulariL ". Hmportana 8lorei sapro8ite este obser/at1 0n terapia antibiotic1 cand se suprim1 aceste microorgansime bene8ice' permiBnd unei bacterii Clostridium di##icile s1 produc1 in8ecii de tipul colitei pseudomembranoaseL $. Hmportana 8lorei sapro8ite este obser/at1 0n terapia antibiotic1 cand se suprim1 aceste microorgansime bene8ice' permiBnd unei bacterii Candida al!icans sa produca in8ecii /aginale ?candido#e /aginale@

20. .i#o#imul se g1se:te 0n: A. .acrimiL . 7ali/1L C. 7ecreii na#aleL ". >ranspiraieL $. ;rin1. 21. Care a8irmaii sunt corecte cu pri/ire la properdin1C A. 7e g1se:te 0n plasm1L . 7e g1se:te 0n lic9idul ce8alora9idian .CRL C. Acionea#1 asupra bacteriilor =ram negati/eL ". Acionea#1 asupra bacteriilor =ram po#iti/eL $. Acti/ea#1 complementul 0n absena complexelor imune ?calea altern1 de acti/are a complementului@. 22. Care a8irmaii sunt 8alse re8eritor la substane cu rol antimicrobian din sBnge :i secreiiC A. .i#o#imul are rol antibacterian prin 9idroli#a peretelui bacterian ?li#ea#1 mucopeptidele bacteriilor =ram po#iti/e@L . eta+li#ina este un aminoacid produs de 9ematii 0n procesul coagul1riiL C. eta+li#ina produce li#a bacteriilor =ram+negati/eL ". >rans8erina leag1 8ierulL $. >rans8erina intr1 0n competiie cu bacteriile pentru 8ier ca :i lacto8erina. 2). .acto8erina este o glicoprotein1 0n: A. .acrimiL . 7ecreii na#aleL C. ;rin1L ". 7erL $. =ranulaiile leucocitelor. 2-. Rolurile lacto8erinei sunt urm1toarele: A. .eag1 8ierul dar nu intr1 0n competiie cu bacteriile pentru acestaL . 7e leag1 de receptorii de pe supra8aa celulelor bacterieneL C. 7e leag1 de lipopoli#a9aridele peretelui bacterian' a8ectBnd permeabilitatea membranar1 :i li#a celuleiL ". Pre#int1 acti/itate anti/iral1L $. Nu pre#int1 acti/itate anti8ungic1. 2,. Rolurile 8ibronectinei sunt urm1toarele: A. Acti/ea#1 celulele natural uciga:e NM ?Inatural Viller@L . Rol 0n opsoni#areL C. Rol 0n interaciunea dintre celule L ". Reacionea#1 cu complementul L $. Nu reacionea#1 cu complementul.

24. Care a8irmaii sunt 8alse re8eritor la inter8eroniC A. 7unt glicolipide numii :i citoVineL . 7unt proteine produse :i eliberate de macro8age ca r1spuns la pre#ena patogenilor: /irusuri' bacterii' para#ii :i tumoriL C. "enumirea pro/ine de la capacitatea de a Iinter8eraJreplicarea /iral1 0n celule ga#deiL ". Hnter8eronii au :i alte 8uncii: acti/ea#1 celulele natural uciga:e NM ?Inatural Viller@' macro8ageleL $. Hnter8eronii au :i alte 8uncii: cresc capacitatea celulelor nein8ectate /iral s1 re#iste in8eciei ?inducBnd 0n celulele in8ectate /iral producerea de proteine anti/irale@. 25. Re8eritor la complementul ?alexina@ care enunuri sunt corecteC A. $ste o 8amilie de glicolipide sinteti#ate 0n 8icat' splin1' macro8ageL . 7e acti/ea#1 0n cascad1L C. Acti/area complementului se poate produce pe cale altern1 prin complexe antigen+ anticorpiL ". Acti/area complementului se poate produce pe cale clasic1: acti/are prin molecule neimune: poli#a9aride' properdina' bacterii' endotoxine bacteriene' para#ii' le/uriL $. Ambele c1i duc la 8ormarea moleculei C)b cu 2 8uncii. 26. =ranulaiile eliberea#1 en#imele 0nglobate 0n li#o#omi: A. =ranule li#o#omale mari' repre#int1 6,AL . =ranule li#o#omale mici' repre#int1 1,AL C. =ranule li#o#omale mari conin mieloperoxida#1' li#o#imL ". =ranule li#o#omale mari conin en#ime degradati/eL $. =ranule li#o#omale mici repre#entate de lacto8erine' protea#e' nuclea#e :i lipa#e. 29. =ranulele li#o#omale mici sunt repre#entate de: A. .acto8erineL . Protea#eL C. 3ieloperoxida#1L ". Nuclea#eL $. .ipa#e. )0. "espre macro8age sunt incorecte urm1toarele: A. Nu poseda mieloperoxida#1L . Nu pot produce ion 9ipocloritL C. Nu produc %2<2L ". Produc superoxidL $. Nu produc superoxid. )1. "espre lim8ocitele natural uciga:e NM ?Natural Miller@ nu se poate spune c1: A. Au rol 0n imunitatea natural1L . 7unt lim8ocite mici cu granulaiiL C. "istrug celulele in8ectate /iral :i celulele neopla#ice prin secreia de citoVineL ". Au speci8icitate pentru un anumit /irusL $. Aciunea lor nu este in8luenat1 de o expunere anterioar1.

)2. 7istemul imun este 8ormat din: A. <rgane imune: organe lim8oide primare: ganglioni lim8atici :i splinaL . <rgane imune: organe lim8oide primare: m1du/a osoas1 :i timusulL C. <rgane imune: organe lim8oide secundare: inelul WaldeDer' pl1ci PeDerL ". Celule imune: lim8ocite L $. Celule imune: lim8ocite >. )). Re8eritor la r1spunul imun umoral sunt 8alse urm1toarele enunuri: A. 7unt implicate lim8ocitele acti/ate ce se trans8orm1 0n plasmocite :i elaborea#1 anticorpi ?r1spuns imun primar@L . 7unt implicate lim8ocitele > acti/ate ce se trans8orm1 0n plasmocite :i elaborea#1 anticorpi ?r1spuns imun primar@L C. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt glucide :i au acti/itate speci8ic1L ". Anticorpii sau imunoglobulinele sunt proteine :i au acti/itate speci8ic1L $. 7unt , clase de anticorpi: =' A' 3' "' $. )-. Anticorpii au urm1toarele 8uncii de ap1rare: A. !uncie anti/iral1 indirect1L . !uncie antibacterian1 0n pre#ena complementuluiL C. Neutrali#ea#1 /iru:iL ". !a/ori#ea#1 8agocito#a prin opsoni#are bacteriilorL $. Au rol 0n li#a bacterian1. ),. Re8eritor la r1spunul imun umoral sunt corecte urm1toarele enunuri: A. < parte din lim8ocitele acti/ate se /or trans8orma 0n lim8ocite de memorieL . < parte din lim8ocitele de memorie se /or trans8orma 0n lim8ocite acti/ateL C. .a o p1trundere ulterioar1 a aceluia:i antigen 0n organism' r1spunsul imun se /a instala mai rapidL ". .a o p1trundere ulterioar1 a aceluia:i antigen 0n organism' r1spunsul imun /a 8i mai intensL $. .a o p1trundere ulterioar1 a aceluia:i antigen 0n organism' /a 8i pre#ent un r1spuns anamnestic. )4. Re8eritor la r1spunul imun celular sunt corecte urm1toarele enunuri: A. $ste important 0n in8eciile produse de microorganisme ce persist1L . $ste important 0n in8eciile produse de microorganisme care se multiplic1 intracelularL C. $ste important 0n pre#ena bacteriile ce produc tuberculo#a' brucelo#a' /irusuriL ". .im8ocitele sunt o populaie de lim8ocite responsabile de r1spunsul imun celularL $. .im8ocitele sunt de mai multe tipuri:lim8ocite 9elper' citotoxice' supresoare. )5. .im8ocitele > 9elper: A. Acti/ea#1 lim8ocitele > 0n plasmocite pentru a produce anticorpiL . "istrug celelele in8ectate /iral :i alogre8eleL C. 7unt e8ectorii r1spunsului de 9iposensibilitate 0ntBr#iat1L ". 7timulea#1 aciunea lim8ocitelor > citotoxiceL

$. 7timulea#1 aciunea lim8ocitelor > supresoare. )6. Re8eritor la r1spunul imun celular sunt corecte urm1toarele enunuri: A. .im8ocitele > 9elper acti/ea#1 lim8ocitele 0n plasmocite pentru a produce anticorpiL . .im8ocitele > 9elper sunt e8ectorii r1spunsului de 9ipersensibilitate 0ntBr#iat1L C. .im8ocitele > citotoxice: distrug celelele in8ectate /iralL ". .im8ocitele > citotoxice: distrug alogre8eleL $. .im8ocitele > supresoare: in9ib1 producia de anticorpi a lim8ocitelor > citotoxice. )9. Hmunitatea antiin8ecioas1 nu poate 8i : A. Hmunitate natural1 acti/1 prin trecerea prin boal1L . Hmunitate natural1 pasi/1' transmis1 transplacentar' prin anticorpi materni' care asigur1 protecie aproximati/ 1 an dup1 na:tereL C. Hmunitate arti8icial1 pasi/1 prin /accinareL ". Hmunitate arti8icial1 acti/1 prin administrare de anticorpi pre8ormaiL $. Hmunitate arti8icial1 pasi/1 prin administrare de seruri 9iperimune sau imunoglobuline speci8ice. -0. <biecti/ele imuni#1rii acti/e ?/accin1rii@ sunt: A. Producerea unui titru adec/at de anticorpi protectoriL . <binerea unei populaii de celule cu 81r1 memorie imunologic1L C. <binerea unei populaii de celule cu memorie imunologic1L ". Hmunitate durabil1L $. Persistena imunit1ii induse o perioad1 cBt mai lung1 ?ani' toat1 /iaa@. -1. "espre /accinuri /ii atenuate cu microorganisme ?/irusuri sau bacterii@ /ii putem spune c1: A. Prin te9nici de atenuare :i+au pierdut 0n cea mai mare parte puterea patogen1L . Prin te9nici de atenuare :i+au p1strat capacitatea imunogen1L C. Acestea nu se multiplic1 0n organismul umanL ". Acestea nu mimea#1 in8ecia natural1L $. $ste necesar1 administrarea unei singure do#e. -2. "espre /accinuri /ii atenuate cu microorganisme ?/irusuri sau bacterii@ /ii putem spune c1: A. 7imptomatologia clinic1 nu este asem1n1toare boliiL . 7imptomatologia clinic1 este 8oarte redus1L C. Hmunitatea obinut1 este durabil1L ". 7unt contraindicate la gra/ide ?e8ect teratogen@L $. Nu sunt contraindicate la imunodeprimai. -). &accinurile de mai Fos sunt /accinuri /ii atenuate cu microorganisme ?/irusuri sau bacterii@ /ii: A. &accinul C= ?0mpotri/a tuberculo#ei@L . &accinul antiti8oidicL C. &accinul antipoliomielitic oral 7abinL

". &accinul anti+9epatita AL $. &accinul anti+9epatit1 . --. &accinurile de mai Fos sunt /accinuri /ii atenuate cu microorganisme ?/irusuri sau bacterii@ /ii: A. &accinul antiruFeolicL . &accinul antipertussisL C. &accinul antirubeolicL ". &accinul anti9olericL $. &accinul anti+8ebra galben1. -,. "espre /accinuri inacti/ate ?inerte@' cu microorganisme omorBte se pot spune urm1toarele: A. 7unt lipsite complet de putere patogenic1L . Acestea nu se multiplic1 0n organismul umanL C. $ste necesar1 administrarea a - do#eL ". Pot 8i administrate la gra/ide $. Pot 8i administrate la imunodeprimai. -4. &accinuri complete sau corpusculare' care conin bacteria sau /irusul 0n 0ntregime sunt urm1toarele: A. &accinul antileptospiroticL . &accinul anti+9epatita AL C. &accinul anti/aricelosL ". &accinul antiamarilL $. &accinul inacti/at inFectabil antipoliomielitic 7alV. -5. &accinuri care conin 8ragmente antigenice sau sub unit1i bacteriene sau /irale : proteine' poli#a9aride conFugate cu proteine' obinute prin puri8icare sunt urm1toarele: A. &accinul anti+9epatit1 L . &accinul antiamarilL C. &accinul antipneumococicL ". &accinul antimeningococic L $. &accinul anti9aemop9ilus ?%ib@. -6. "espre anatoxine sunt ade/1rate urm1toarele: A. 7unt /accinuri e8iciente 0n boli 0n care toxina repre#int1 principalul 8actor patogenL . 7e mai numesc toxoi#iL C. Anatoxinele se obin din endotoxinele bacteriene' prin tratarea cu 8ormalde9id1' la caldL ". Acestea 0:i pierd puterea toxic1L $. Acestea 0:i p1strea#1 puterea antigenic1. -9. $xemple de anatoxine: A. &accinul "i+>eL . &accinul inacti/at inFectabil antipoliomielitic 7alVL C. &accinul antipoliomielitic oral 7abinL

". &accinul di8tero+tetanicL $. &accinul 0mpotri/a di8teriei :i tetanosului. ,0. Hmuni#area pasi/1 reali#ea#1 obinerea unei imuni#1ri rapide' imediat dup1 inFectare' dar care durea#1 puin ?s1pt1mBni' luni@. $xemple: A. Antitoxina di8teric1L . Antitoxina tetanic1L C. Antitoxina antimeningococic1L ". Antitoxina antiti8oidic1L $. Antitoxina botulinic1. ,1. 2n 8uncie de utilitatea lor 0n practica imuni#1rii' /accinurile pot 8i clasi8icate 0n : A. &accinuri indispensabile' de regul1 obligatorii 0n maForitatea 1rilor: antipoliomielitic oral :i inFectabil' anti+9epatit1 :i anti+ruFeolicL . &accinuri 8acultati/e' necesare unor grupe de /Brst1 extreme ?copii' b1trBni@' sau cu risc in8ecios: /accinul antigripal' /accinul antipneumococic' /accinul anti+"aemophylus' /accinul antirabicL C. &accinuri 8olosite oca#ional' 0n 8ocare epidemice delimitate: antimeningococic' antiti8oidicL ". &accinuri de interes regional ?boli tropicale@: antiamaril' etc.L $. &accinuri pentru persoane cu risc pro8esional ?#oono#e@: C=' "i+>e+Per.

Te#ati7a 0! Anti5i&ti7e! De;ini ie, 7lasi;i7are, #e7anis#e 2e a7 i%ne, $rin7i$alele 7lase 2e anti5i&ti7e 7% in2i7a ii 7lini7e, s$e7tr% anti5a7terian, rea7 ii a2verse! Me7anis#e 2e reBisten ale 5a7teriil&r la a7 i%nea anti5i&ti7el&r! A7ti%nea ;a7t&ril&r ;iBi7i >i 71i#i7i as%$ra 5a7teriil&r

C&#$le#ent si#$l%
1. Antibioticele: A. Cele bactericide sunt necesare 0n in8ecii se/ere precum meningita . =entamicina este antibiotic de elecie pentru tratarea meningitelor C. actericidele se asocia#1 cu bacteriostaticele pentru a a/ea un e8ect sinergic

". >etraciclina este un antibiotic cu spectru 0ngust $. 7unt necesare 0n /iro#e respiratorii 2. Antibioticele pot a/ea urm1torul mecanism de aciune: A. Citostatic . acteriocin C. acterio8ag ". actericide $. %omeopatic ). Hdenti8icai caracteristica comun1 a antibioticelor :i c9imioterapicelor: A. 7unt extrase din 8ungii din genul /enicillium . 7unt un grup de medicamente capabile s1 distrug1 sau s1 in9ibe multiplicarea microbian1 C. 7unt substane antibacteriene obinute prin sinte#1 c9imic1 ". 7unt substane antibacteriene naturale $. 7unt extrase din 8ungii din genul Streptomyces -. 2n 8uncie de modul de aciune al antibioticelor exist1 urm1toarele asocieri recomandate: A. acteriocin cu bactericid . acteriostatic cu bactericid C. actericid cu bactericid ". acterio8ag cu bactericid $. actericid cu bacteriocin ,. Penicilina a 8ost descoperit1 de: A. A. .eeYen9oeV . .ouis Pasteur C. 7ir Alexander !leming ". Robert Moc9 $. =regor 3endel 4. !leming a obser/at aciunea unei culturi de Penicillinium asupra unei tulpini de: A. Streptoccocus pyogenes . Staphyloccocus aureus C. Bacillus anthracis ". Salmonella typhi $. Clostridium tetani 5. Cei care au i#olat penicilina pentru a o 8olosi ca metoda de tratament 0n in8eciile bacteriene din al doilea r1#boi mondial au 8ost: A. $rnst C9ain :i %oYard !loreD . Hon Cantacu#ino :i &ictor abe: C. 7ir Alexander !leming :i Robert Moc9 ". =er9ard "omagV :i %oYard !loreD $. $rnst C9ain :i =er9ard "omagV

6. =er9ard "omagV a 8ost cel care a descoperit: A. < molecul1 cu propriet1i antibacterio8age . Penicilina C. Prontosilul ". 3eticilina $. Cloram8enicolul 9. 7ul8amidele sunt: A. Antibiotice naturale . "eri/ate de penicilina C. Ageni antimicrobieni sintetici ". Ageni anti/irali $. .a 8el de e8iciente ca :i antibioticele naturale 10. Penicilina a de/enit dispobil1 pe pia1 pentru tratamentul in8eciilor bacteriene' 0n special a celor sta8ilococice si streptococice la: A. 3iFlocul secolului PHP . 2nceputul secolului PP C. 3iFlocul secolului PP ". 3iFlocul secolului P&HHH $. 781r:itul secolului PHP 11. =enul 7tap9Dloccocus :i 7treptoccocus produc un procent important de in8ecii cu excepia: A. Angin1 streptococic1 . >uberculo#1 C. Pneumonie ". 7carlatina $. !aringite 12. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la antibacterienele naturale: A. Polimixinele :i bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus . Penicilinele sunt obinute din /enicillium notatum C. Aminoglico#idele sunt extrase din actinomicete ". Ce8alosporinele sunt extrase din /enicillium cephalosporum $. 3acrolidele sunt extrase din ascomicete 1). Antibioticele extrase din actinomicete sunt urm1toarele' cu excepia: A. 3acrolide . >etracicline C. Ce8alosporine ". Aminoglico#ide $. .incomicina 1-. Polimixinele sunt antibiotice obinute din: A. !ungii din genul /enicillium

. acterii din genul Bacillus C. !ungii din genul Streptomyces ". acterii din genul i!rio $. "in actinomicete 1,. Ce8alosporinele sunt obinute din: A. Bacillus anthracis . /enicillium notatum C. Streptomyces caespitosus ". /enicillinum cephalosporum $. Streptomyces lactamdurans 14. Cloram8enicolul este extras din: A. acterii din genul Bacillus . Actinomicete C. Ascomicete ". !ungi din genul /enicillium $. acterii din genul Coryne!acterium 15. acitracina este un antibiotic obinut din: A. Ascomicete . Actinomicete C. !ungi din genul /enicillium ". acterii din genul Bacillus $. acterii din genul Clostridium 16. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la 8olosirea terapiei antibiotice: A. Ca terapie empiric1 . 2n pro8ilaxie C. Pentru pre/enirea unei in8ecii pentru un pacient cu risc ". Ca terapie intit1 ba#at1 pe culti/area produsului patologic :i testarea sensibilit1ii tulpinii prin antibiogram1 $. Ca terapie intit1 pentru pre/enirea unei in8ecii 0naintea unei inter/enii c9irurgicale 19. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la spectrul antimicrobian sunt ade/1rate' cu excepia: A. Cuprinde totalitatea bacteriilor asupra c1rora antibioticul este acti/ . 2n 8uncie de spectru antimicrobian iniial' antibioticele au 8ost clasi8icate 0n: antibiotice cu spectru 0ngust :i antibiotice cu spectru larg C. 7pectrul antibacterian iniial este stabilit pentru 8iecare antibiotic 0n parte ". Pentru stabilirea spectrului antibacterian iniial sunt preci#ate categoriile de bacterii sensibile' intermediar sensibile :i re#istente 0n mod natural la antibioticul respecti/ $. $ste necesar1 cunoa:terea spectrului antibacterian iniial :i nu modi8ic1rile ulterioare' ap1rute prin emergena unor tulpini re#istente 20. "intre antibioticele cu spectru de tip penicilinic 8ace parte: A. >etraciclinele

. C. ". $.

$ritromicina Polimixina Colimicina Cloram8enicolul

21. "intre antibioticele cu spectru larg 8ace parte: A. Colimicina . Penicilina C. .incomicina ". Cloram8enicolul $. Neomicina 22. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic nu sunt acti/e pe: A. Cocii =ram po#iti/i . Neisseria meningitidis C. Coci =ram negati/i ". Bordetella pertusis $. Bacillus anthracis 2). Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt acti/e pe: A. acilii =ram po#iti/i . acilii =ram negati/i C. acilii di8terici ". Bacillus anthracis $. Coryne!acterium diphteriae 2-. "intre antibioticele cu spectru de tip streptomicinic 8ace parte: A. Penicilina . =entamicina C. $ritromicina ". .incomicina $. >etraciclinele 2,. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic nu sunt acti/e pe: A. Streptococcus pyogenes . Bordetella pertusis C. Bacillus anthracis ". Neisseria meningitidis $. Neisseria gonorrhoeae 24. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la modul de aciune al antibioticelor: A. Antibioticele pot a/ea e8ect bactericid' adic1 de distrugere a bacteriilor . ;n antibiotic bactericid poate a/ea :i un e8ect bacteriostatic' 0n concentraii mai mici C. Antibioticele pot a/ea e8ect bacteriostatic' adic1 de in9ibare a multiplic1rii bacteriene ". <binerea unui e8ect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului :i de mecanismul s1u de aciune

$. ;n antibiotic bacteriostatic poate a/ea un e8ect bactericid' 0n concentraii mai mici 25. Antibioticele bactericide nu sunt strict necesare 0n: A. Hn8ecii se/ere . Hn8ecii generali#ate C. 3eningite ". Hn8ecii u:oare $. Hn8ecii bacteriene cronice 26. Hdenti8icai a8irmaia gre:it1 re8eritoare la regulile de asociere a antibioticelor: A. Antibioticele bactericide nu se asocia#1 cu cele bacteriostatice . < penicilin1 se poate asocia cu un aminoglico#id' cu e8ect bactericid sinergic C. 7e pot asocia 2 sau trei bactericide cu mecanisme di8erite de aciune ". 7e pot asocia un antibiotic bacteriostatic cu un antibiotic bactericid $. 7e pot asocia un antibiotic bactericid cu un antibiotic bactericid' cu e8ect sinergic 29. Antibioticele au urm1toarele mecanisme de aciune' cu excepia: A. Hn9ibiia sinte#ei proteinelor . Hn9ibiia sinte#ei peretelui celular C. Hn9ibiia metabolismului bacterian ". Alterarea 8unciei mitocondriilor $. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene )0. Antibioticele betalactamice au ca mecanism de aciune: A. Hn9ibiia metabolismului bacterian . Hn9ibiia sinte#ei sau a 8unciei aci#ilor nucleici C. Hn9ibiia sinte#ei peretelui celular ". Alterarea structurii membranei celulei bacteriene $. Hn9ibiia sinte#ei proteinelor )1. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la mecanismele de aciune ale antibioticelor sunt 8alse' cu excepia: A. Prin ata:area la subunitatea ,07 a ribo#omilor bacterieni' tetraciclina in9ib1 translaia . Prin stimularea polimeri#1rii peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor' se produce li#a bacteriei C. Antibioticele care au ca mecanism de aciune in9ibiia peretelui celular sunt toxice pentru celulele umane ". Hn9ibiia sinte#ei proteinelor se poate reali#a prin ata:area la subunitatea ,07 a ribo#omilor bacterieni a lincosamidelor $. Hn9ibiia sinte#ei proteinelor se poate reali#a prin ata:area la subunitatea )07 a ribo#omilor bacterieni a macrolidelor )2. Antibioticele care in9ib1 sinte#a proteinelor sunt: A. &ancomicina . $ritromicina C. Colimicina

". Ce8alosporinele $. Polimixina )). Antibiotice ce alterea#1 structura membranei celulare sunt: A. Polimixinele . 3acrolidele C. >etraciclina ". .ine#olidul $. Aminoglico#idele )-. C9inolone :i 8luoroc9inolone au ca mecanism de aciune: A. Hn9ibiia sinte#ei proteinelor . Hn9ibiia metabolismului bacterian C. Alterarea structurii membranei celulei bacteriene ". Hn9ibiia sinte#ei sau a 8unciei aci#ilor nucleici $. Hn9ibiia sinte#ei peretelui celular ),. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la mecanismele de aciune ale antibioticelor sunt ade/1rate' cu excepia: A. 7ul8amidele in9ib1 competiti/ acidul para+aminoben#oic ?PA A@' precursor al acidului tetra9idro8olic ?>%!A@ . >rimetoprimul in9ib1 trans8ormarea acidului 8olic 0n acid 8olinic C. Antibioticele ce alterea#1 structura membranei celulare induc modi8ic1ri ale permeabilit1ii membranei celulare prin legarea de 8os8olipide ". Prin in9ibarea polimeri#1rii peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor' re#ult1 li#a bacteriei $. C9inolonele stimulea#1 replicarea A"N ului bacterian prin in9ibiia unei en#ime' A"N gira#a de care se leag1 )4. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la metabolismul bacterian :i antibioticele care au ca mecanism de aciune in9ibiia metabolismului bacterian: A. >rimetoprimul in9ib1 trans8ormarea acidului 8olic 0n acid 8olinic . >%!A este un co8actor esenial utili#at 0n sinte#a ba#elor din A"N' ARN si anumii aminoaci#i C. 7ul8amidele in9ib1 competiti/ acidul tetra9idro8olic ?>%!A@' precursor al acidului para+aminoben#oic ?PA A@ ". 2n pre#ena sul8amidei ?antimetabolit@' en#ima care se leag1 0n mod normal de PA A' se leag1 de antimetabolit' re#ultBnd un produs inacti/ metabolic $. 7ul8onamidele sunt analogi structurali ai PA A care este utili#at ca prim1 en#im1 0n calea >%!A )5. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la metabolismul bacterian si modul de aciune al antimetaboliilor sunt 8alse' cu excepia: A. 7ul8amidele in9ib1 competiti/ acidul tetra9idro8olic ?>%!A@' precursor al acidului para+aminoben#oic ?PA A@ . >rimetoprimul in9ib1 trans8ormarea acidului 8olinic 0n acid 8olic

C. PA A este un co8actor esenial utili#at 0n sinte#a ba#elor din A"N' ARN si anumii aminoaci#i ". Celulele umane 0:i sinteti#ea#1 propriul >%!A 0n consecin1 nu sunt a8ectate de antibioticele care bloc9ea#a calea >%!A $. 2n pre#ena sul8amidei ?antimetabolit@' en#ima care se leag1 0n mod normal de PA A' se leag1 de antimetabolit' re#ultBnd un produs inacti/ metabolic )6. ;rm1toarele antibiotice alterea#1 structura membranei celulare a bacteriilor' cu excepia: A. Polimixina . Nistatin C. 7treptomicina ". Am8otericina $. Colimicina )9. ;rm1toarele antibiotice in9ib1 sinte#a sau 8uncia aci#ilor nucleici' cu excepia: A. Nor8loxacin . Cipro8loxacin C. Ri8ampicina ". Cloram8enicol $. >ro/a8loxacin -0. ;rm1toarele antibiotice alterea#1 structura membranei celulare a bacteriilor: A. Colimicina . >rimetroprim C. Ri8ampicina ". .e/o8loxacin $. Claritromicina -1. 3acrolidele au urm1torul mecanism de aciune: A. Hn9ibiia metabolismului bacterian . Hn9ibiia sinte#ei sau a 8unciei aci#ilor nucleici C. Hn9ibiia sinte#ei peretelui celular ". Alterarea structurii membranei celulei bacteriene $. Hn9ibiia sinte#ei proteinelor -2. ;rm1toarele antibiotice sunt aminoglico#ide' cu excepia: A. 7treptomicina . A#itromicina C. 3eomicina ". Manamicina $. =entamicina -). ;rm1toarele antibiotice in9ib1 sinte#a proteinelor: A. Colimicina . .incomicina

C. Am8otericina ". Ri8ampicina $. Cipro8loxacin --. ;rm1torul antibiotic in9ib1 8enomenul de translaie din procesul de sinte#1 a proteinelor: A. Cloram8enicolul . &ancomicina C. acitracina ". >etraciclina $. >eicoplaina -,. ;rm1toarele antibiotice in9ib1 sinte#a peretelui celular: A. Penicilinele . Claritromicina C. .ine#olid ". =entamicina $. .e/o8loxacin -4. ;rm1toarele antibiotice sunt macrolide: A. .incomicina . Manamicina C. A#itromicina ". >ro/a8loxacin $. Colimicina -5. >eicoplanina aparine clasei: A. Polimixine . Antibiotice betalactamice C. Aminoglico#ide ". 3acrolide $. =licopeptide -6. .ine#olidul aparine clasei: A. .incosamide . 3acrolide C. Polimixine ". <xa#olidinone $. Aminoglico#ide -9. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la asocierile cau#ale 0ntre u#ul de antibiotice :i re#istena la antibiotice sunt ade/1rate' cu excepia: A. 7eciile din spital cu cea mai mare rat1 a re#istenei au :i cea mai mare rat1 de consum de antibiotice . Nu exist1 probabil nici un antibiotic la care bacteriile' 0n circumstane potri/ite' s1 nu dobandeasc1 re#isten1

C. 3odi8ic1rile 0n 8olosirea antibioticelor merg in paralel cu modi8ic1rile 0n pre/alena re#istenei ". Pacienii cu in8ecii intraspitalice:ti pre#int1 probabilitatea mai mare sa 8i primit anterior antibiotice decBt pacienii din populaia general1. $. Cre:terea duratei de tratament cu antibiotice duce la sc1derea posibilit1ii coloni#1rii cu bacterii re#istente. ,0. Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la re#istena la antibiotice: A. Re#istena dobBndit1 se datorea#1 apariiei :i select1rii unor mutante re#istente . Re#istena natural1 se datorea#1 trans8erului extracromo#omial sau cromo#omial ?rar@ de la o bacterie re#istent1 la alta C. Re#istena disociat1 apare atunci cBnd re#istena la un antibiotic nu este acompaniat1 de re#istena la antibiotice 0nrudite ". Re#istena dobBndit1 poate 8i 8a1 de un singur antibiotic ?monore#istena@ sau poate 8i multire#isten1. $. Re#istena natural1 este un caracter de specie :i este total1' 8iind genetic determinat1 ,1. 3ecanismele bioc9imice ale re#istenei sunt: A. Hnacti/area antibioticului prin producerea de en#ime acti/atoare de c1tre bacterii . 7inte#a de c1tre betalactama#e a inelului betalactam responsabil pentru acti/itatea antibacterian1 a penicilinelor :i ce8alosporinelor C. 3odi8icarea proteinelor din membrana extern1 ast8el 0ncBt antibioticele s1 poat1 intra 0n celula bacterian1. ". 3odi8icarea locului de aciune a antibioticului' en#ima sau substratul cu care antibioticul interacionea#1 de/enind re#istent $. Cre:terea permeabilit1ii bacteriei pentru antibiotic ,2. 3ecanismele bioc9imice ale re#istenei sunt urm1toarele' cu excepia: A. Antibioticul este inacti/at prin producerea de en#ime inacti/atoare de c1tre bacterii . 7c1derea permeabilit1ii bacteriei pentru antibiotic ?8orme .' protopla:ti' s8eropla:ti@ C. 3odi8icarea locului de aciune a antibioticului 0n care en#ima sau substratul cu care antibioticul interacionea#1 de/ine re#istent sau este capabil s1 8uncione#e normal 0n pre#ena drogului ". Cre:terea permeabilit1ii bacteriei pentru antibiotic ?8orme .' protopla:ti' s8eropla:ti@ $. 3odi8icarea proteinelor din membrana extern1 ast8el 0ncBt antibioticele nu mai pot intra 0n celula bacterian1. ,). Hdenti8icaii a8irmaiile 8alse re8eritoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. Antibioticul ales trebuie s1 8ie acti/ pe tulpina bacterian1 ?i#olat1 :i identi8icat1@' con8orm antibiogramei . 71 nu existe contraindicaii ale pacientului la substana respecti/1 ?alergie' sarcin1' insu8icien1 renal1' 9epatic1' etc.@ C. Calea de administrare ?oral1' parentereal1@ s1 corespund1 locali#1rii in8eciei' do#ei care urmea#1 s1 se administre#e :i urgenei obinerii unei concentraii acti/e ". 2n in8eciile se/ere ?septicemii' meninigite@ tratamentul antibiotic se administrea#1 numai oral.

$. Antibioticul ales trebuie s1 di8u#e#e bine :i s1 reali#e#e o concentraie acti/1 0n 8ocarele 0n care este locali#at1 in8ecia. ,-. Hdenti8icaii a8irmaiile 8alse re8eritoare la principiile terapiei antimicrobiene: A. 2n in8eciile urinare alegem antibiotice ce se excret1 prin urin1 0n concentraie mic1 . >oxicitatea se/er1 poate 8i sub 8orma unei toxicit1i directe' spre exemplu ototoxicitatea la aminoglico#ide C. >oxicitatea se/er1 poate 8i sub 8orma unei 9ipersensibilit1i ". "o#a de antibiotic trebuie s1 asigure o concentraie corespun#1toare la locul in8eciei $. Antibioterapia se administrea#1 numai 0n ca#urile documentate de in8ecie bacterian1 ,,. Antibioticele betalactamice au urm1torul mecanism de aciune: A. Hn9ibiia competiti/1 a PA A precursor al acidului tetra9idro8olic ?>%!A@ . 2mpiedicarea replic1rii A"Nului bacterian prin in9ibarea A"N gira#ei sau a topoi#omera#ei H& C. Hn9ibiia sinte#ei peptidoglicanului' 0n etapa de polimeri#are' prin legarea de transpeptida#ele de pe proteinele de legare a penicilinei P P ?penicillin binding proteins@. ". Hn9ibarea sinte#ei proteice prin legarea de subunitatea ,07 a ribo#omilor $. Hn9ibarea sinte#ei proteice prin legarea de subunitatea )07 a ribo#omilor ,4. ;rm1toarele antibiotice 8ac parte din clasa penicilinelor naturale' cu excepia: A. Procain P= . en#atin penicilina C. !enoximetil penicilina ". Ampicilina $. en#atin P= ,5. Amoxicilina 8ace parte din categoria: A. Peniciline naturale . Aminopeniciline C. Carbapenemi ". Peniciline re#istente la penicilina#1 $. ;reidopeniciline ,6. ;rm1toarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg: A. <xacilina . 3oldamin C. 3e#locilina ". acitracina $. 3oxi8loxacin ,9. ;rm1toarele antibiotice sunt peniciline cu spectru larg' cu excepia: A. Carbapenemi . ;reidopeniciline C. <xa#olidinonele

". 3onobactami $. Carboxipeniciline 40. <xacilina :i meticilina sunt: A. Aminopeniciline . Peniciline naturale C. Aminopeniciline cu in9ibitori de betalactama#e ". Carboxipeniciline $. Peniciline re#istente la penicilina#1 41. Piperacilina :i me#locilina sunt: A. Peniciline re#istente la penicilina#1 . Aminopeniciline C. Carbapenemi ". ;reidopeniciline $. 3onobactami 42. >ienamicina :i imipenemul sunt: A. 3onobactami . Ce8alosporine C. Carbapenemi ". Polimixine $. Ri8amicine 4). 7pectrul de aciune al penicilinelor naturale nu acoper1: A. Cocii =ram po#iti/i . acilii =ram po#iti/i C. 3aForitatea bacteriilor anaerobe ". acilii =ram negati/i $. Cocii =ram negati/i 4-. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la Penicilina = cristalin1: A. Nu este modi8icat1 de sucul gastric . $ste numai pentru u# parenteral C. 7e g1se:te sub 8orm1 de sare de sodiu sau de potasiu ". $ste prototipul penicilinelor naturale $. $ste antibiotic de elecie pentru in8eciile cu Streptococcus pyogenes 4,. en#atin+penicilina = ?3oldamin@ reali#ea#1 un ni/el stabil' sc1#ut de antibiotic pe o perioad1 de 2+- s1pt1mBni' 8iind util1 0n: A. >ratamentul tuturor in8eciilor cu bacterii anaerobe . Pro8ilaxia rein8eciilor cu streptococ C. Pro8ilaxia rein8eciilor cu Bordetella pertusis ". >ratamentul in8eciilor cu "aemophilus in#luen$ae $. Pro8ilaxia in8eciilor cu bacili =ram negati/i

44. Penicilina = cristalin1 nu are indicaii pentru: A. Clostridii . !usobacterii C. Neiserii ". Coci =ram po#iti/i $. acili =ram negati/i 45. 3odul de aciune al Penicilinei = este: A. acteriostatic . actericid C. acteriocin ". acteriostatic cu bacteriostatic $. actericid cu bacteriostatic 46. 3edicamentul de elecie pentru tulpinile de sta8ilococi re#istente la meticilin1 este: A. 3eticilina . Na8cilina C. &ancomicina ". <xacilina $. "icloxacilina 49. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la ampicilin1: A. $ste bine tolerat1 de gra/ide' sugari :i copii mici . 7e administrea#1 oral :i parenteral C. Reali#ea#1 o bun1 concentraie biliar1 :i 0n lic9idul ce8alo+ra9idian .CR ". Are spectru l1rgit 8a1 de Penicilina = $. Nu este acti/1 pe enterococi' "aemophillus' genul Shigella' salmonele' /roteus' +le!siella 50. ;rm1toarele antibiotice conin in9ibitori de betalactama#e' cu excepia: A. Augmentin . QosDn C. &ancocin ". ;nasDn $. >imentin 51. Hdenti8ica:i a8irmaia 8als1 re8eritoare la carboxipeniciline: A. 7unt sensibile la aciunea betalactama#elor . 7e administrea#1 intra/enos 0n in8eciile cu bacili =ram negati/i' 0ndeosebi /seudomonas aeruginosa, /roteus C. 7e pot asocia cu in9ibitori de betalactama#e ". Au e8icien1 crescut1 0n in8eciile cu =ram po#iti/i $. 7e utili#ea#1 0n seciile de terapie intensi/1 0n septicemii' peritonite' abcese abdominale' osteoarticulare 52. Carbenicilina :i ticarcilina sunt:

A. . C. ". $.

;reidopeniciline Carboxipeniciline Aminopeniciline Carbapenemi 3onobactami

5). Piperacilina' me#locilina' a#locilina sunt: A. 3onobactami . Aminopeniciline C. Carboxipeniciline ". ;reidopeniciline $. Ce8alosporine 5-. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la carbapenemi: A. Au o structur1 ce le asigur1 re#istena la aciunea betalactama#elor . Au 8ost obinui iniial din tienamicin1' deri/at natural al Streptomyces cattleya C. 7unt o clas1 de antibiotoce betalactamice cu spectru larg ". A ca mecanism de aciune: in9ibiia sinte#ei proteinelor $. 7unt antibiotice de re#er/1 pentru multe in8ecii cu bacili =ram negati/i aerobi ?%.coli, +le!isella@ sau anaerobi ?Bacteroides@ 5,. ;rm1toarele antibiotice sunt din categoria carbapenemilor' cu excepia: A. 3eropenem . $rtapenem C. Hmipenem ". "oripenem $. A#actam 54. Antibioticele cu aciune pe /seudomonas sunt urm1toarele' cu excepia: A. Hmipenem . Penicilin1 C. 3eropenem ". A#locilin1 $. Piperacilin1 55. 3onobactamii au aciune pe: A. /seudomonas aeruginosa . Streptococcus pyogenes C. Staphylococcus aureus ". Bacillus anthracis $. Coryne!acterium diphteriae 56. =eneraia H de ce8alosporine nu sunt acti/e pe: A. Streptococcus agalactiae . %nterococcus #ecalis C. Streptococcus pneumoniae

". Streptococcus pyogenes $. %scherichia coli 59. Ce8alosporinele care nu di8u#ea#1 0n .CR sunt: A. Ce8otaxim' ce8triaxon . Ce8alexin' ce8a#olin C. Ce8epim' ce8pirom ". Ce8ixim' ce8podoxim $. Ce8ta#idim' ce8opera#on 60. Antibioticul din clasa ce8alosporinelor care are aciune pe sta8ilococul meticilino+re#istent este: A. Ce8alo#in . Ce8alotin C. Ce8aclor ". Ce8alexin $. Ce8tobiprol 61. Ce8alosporinele e8iciente pe %ntero!acter sunt: A. Ce8uroxim . Ce8alexin C. Ce8a#olin ". Ce8alotin $. Clindamicina 62. Ce8alosporine de generaia a+HHa sunt: A. Ce8a#olin' ce8alotin . Ce8ixim' ce8podoxim C. Ce8aclor' ce8uroxim ". Ce8pirom' ce8epim $. Ce8otaxim' ce8triaxon 6). Ce8alosporine de generaia H sunt: A. Ce8amandol' ce8oxitin . Ce8otaxim' ce8ta#idim C. Ce8tadi#im' ce8opera#on ". Ce8ixim' ce8podoxim $. Ce8alexin' ce8alotin 6-. Ce8alosporine de generaia a+&a sunt: A. Ce8tobiprol . Ce8alotin C. Ce8tadi#im ". Cetotaxim $. Ce8ixim 6,. Ce8alosporine de generaia a+HHHa sunt:

A. . C. ". $.

Ce8oxitin Ce8ixim Ce8a#olin Ce8alexin Ce8alotin

64. Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la ce8alosporinele de generaia a+HHHa: A. "i8u#ea#1 0n lic9idul ce8alora9idian . "in 2005' 0n ;7A' ce8triaxonul sau ce8iximul sunt singura terapia recomandat1 0n tratamentul gonoreei C. 7unt mai putin acti/e pe bacilii =ram negati/i decBt cele din generaia H :i HH dar mult mai e8iciente pe =ram po#iti/ ". 7unt mult mai re#istente la betalactama#e $. 7unt antibiotoce de re#er/1 pentru tratamentul in8eciilor se/ere produse de =ram negati/i :i a in8eciilor nosocomiale 65. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la ce8alosporine: A. Pot 8i distruse de c1tre betalactama#e ?ce8alosporina#e@ . Ce8triaxonul 0n do#a mare poate produce sta#1 biliar1 C. acteriile pot de#/olta ca mecanism de re#isten1 e8luxul ce8alosporinelor din bacterie ". Pot a/ea ca reacie ad/ers1 o suprain8ecie cu Clostridium di##icile $. Nu pot a/ea ca reacii ad/erse producerea de candido#e sau anemii 9emolitice 66. =licopeptidele sunt antibiotice de elecie pentru: A. Neisseria meningitidis . Neisseria gonorrhoeae C. Clostridium di##icile ". Bordetella pertusis $. "aemophylus in#luen$ae 69. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la /ancomicina :i teicoplanina: A. 7unt antibiotoce de elecie pentru tulpinile de Staphylococcus aureus care sunt re#istente la aproape toate celelalte antibiotice . Penetrea#1 membrana exterioara a bacteriilor =ram negati/e C. Administrarea lor se 8ace intra/enos 0n per8u#ie ". Acionea#1 pe bacterii =ram po#iti/e: streptococi' enterococi' sta8ilococi meticilino+ re#isteni 3R7A' Bacillus, Clostridium $. Au spectru de aciune 0ngust 90. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la eritromicin1 :i claritromicin1: A. 7unt antibiotice bacteriostatice . Au un spectru de aciune de tip penicilinic C. Nu au aciune asupra "aemophilus, Bordetella, Chlamydia ". Repre#int1 o alternati/1 la pacienii alergici la penicilina $. Pot a/ea ca e8ecte ad/erse: grea1' /1rs1trui' diaree' 9epatotoxicitate

91. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la oxa#olidinone: A. 7e poate administra parenteral ?intra/enos@ sau oral . Au ca mecanism de aciune blocarea sinte#ei peretelui celular C. Acionea#1 asupra bacteriilor =ram po#iti/e' inclusi/ asupra sta8ilococilor meticilino+ re#isteni 3R7A ". $8iciena lor este asem1n1toare cu a glicopeptidelor ?/ancomicina@ $. Primul repre#entant aprobat este line#olidul ?QD/ox@ 92. Cloram8enicolul este un antibiotic care: A. Are e8ect bactericid . 7e administrea#1 strict parenteral C. Hn9ib1 sinte#a proteic1 prin legarea de subunitatea )07 a ribo#omilor. ". Nu di8u#ea#1 0n .CR $. Poate produce sindromul cenu:iu ?IgreD babD sDndrome@ la sugarii imaturi sau la copiii mai mari :i c9iar la aduli prin suprado#are 9). Hdenti8icai a8irmaia ade/1rat1 re8eritoare la streptomicin1' gentamicin1' tobramicin1 :i amiVacin1: A. 7unt antibiotice bacteriostatice . 3ecanismul lor de aciune este alterarea structurii membranei celulare C. "i8u#ea#1 0n lic9idul ce8alora9idian .CR ". Au spectru de aciune 0ngust $. Nu au e8ect pe anaerobi' spiroc9ete' c9lamidii' ricVettsii' 9-. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la tetracicline sunt ade/1rate' cu excepia: A. Hn9ib1 sinte#a proteic1 prin legarea de subunitatea )07 . 7e poate administra sub 12 ani C. Repre#entani: tetraciclina' doxiciclina' minociclina ". Administrarea este oral1 :i absorbia lor inter8er1 cu alimentele' antiacidele $. 7unt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de aciune 9,. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la polimixine ?colimicina' polimixina :i $' bacitracina@ sunt ade/1rate' cu excepia: A. 7unt antibiotice acti/e pe bacili =ram negati/i . 7e administrea#1 oral pentru e8ectul la ni/elul tubului digesti/e' iar pentru in8ecii urinare' genitale' sistemice se administrea#1 parenteral C. Pot pre#enta ca reacii ad/erse neurotoxicitate' ne8rotoxicitateL ". acitracina este toxic1 :i se utili#ea#1 doar local $. Nu sunt acti/e pe /seudomonas aeruginosa 94. Ri8ampicina este un antibiotic care: A. Nu poate p1trunde intra8agocitar pentru a distruge microorganisme cu multiplicare intracelular1 . Are aciune bacteriostatic1 C. Hn9ib1 sinte#a proteinelor

". "e#/olt1 rapid re#isten1 secundar1' moti/ pentru care 0n terapia tuberculo#ei se asocia#1 cu alte antituberculoase $. $ste acti/1 pe &yco!acterium tu!erculosis, &yco!aterium leprae' 3R7A' enterobacterii ?Acineto!acter :i /seudomonas@ 95. "espre c9inolone nu se poate a8irma 8aptul c1: A. 7unt bacteriostatice cu spectru 0ngust . 3ecanismul lor de aciune este 0mpiedicarea replic1rii A"N ului bacterian prin in9ibarea A"N gira#ei sau a topoi#omera#ei H&. C. 7unt antibiotice de sinte#1 ce cuprind acidul nalidixic :i deri/aii s1i. ". 3ecanismele de re#isten1 se produc prin sc9imbarea en#imei int1 sau sc1derea permeabilit1ii bacteriene $. .e/o8loxacin este un antibiotic de re#er/1 0n in8ecii respiratorii cu bacterii re#istente la macrolide 96. ;rm1toarele a8irmaii despre sul8amide sunt ade/1rate' cu excepia: A. Au ca mecanism de aciune in9ibiia competiti/1 a PA A' precursor al acidului tetra9idro8olic ?>%!A@ . $ste un antimetabolit C. 2n pre#ena sul8amidei ?antimetabolit@' en#ima care se leag1 0n mod normal de PA A' se leag1 de antimetabolit' re#ultBnd un produs inacti/ metabolic ". 7unt bactericide $. 7unt bacteriostatice 99. 7ul8i#oxa#olul ?Neoxa#ol@ 8ace parte din categoria: A. 7ul8amide cu aciune intestinal1 . 7ul8amide cu aciune pe &yco!acterium leprae C. 7ul8amide cu aciune urinar1 ". Aminopeniciline asociate cu in9ibitori de betalactama#e $. Antibiotice betalactamice 100. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la nitro8urantoin sunt ade/1rate cu excepia: A. Nu se utili#ea#1 pentru tratametnul in8eciilor urinare 0nalte ?pielone8rite' abces renal@ . Hn /itro nitro8urantoinul :i Zuinolonele au e8ect sinergic C. Are e8ect bactericid ". 7e recomand1 numai pentru tulpinile sensibile de %scherichia coli :i Staphylococcus epidermidis. $. 3ecanismul de aciune este le#area A"N ului bacterian

C&#$le#ent #%lti$l%
1. 2n leg1tur1 cu antibioticele sunt ade/1rate a8irmaiile: A. >etraciclinele sunt bacteriostatice . Re#istena dobBndit1 a bacteriilor re#ult1 0n urma prin recombin1rii genetice C. 7ul8amidele au aciune competiti/1 asupra PA A

". acteriile aerobe sunt re#istente la aminoglico#ide $. Penicilina este inacti/1 asupra bacilului Anthracis 2. Care a8irmaii despre penicilinele naturale sunt 8alse: A. Hn9ib1 sinte#a peptidoglicanului . 7pectru: coci =ram po#iti/i' bacili =ram po#iti/i' spiroc9ete C. Au aciune pe bacilul Piocianic ". 7e pot administra inFectabil' precum penicilina = $. 3od de aciune bacteriostatic ). Care din urm1toarele /ariante sunt 8alse: A. Penicilina are o toxicitate ridicat1 . Cipro8loxacinul este o c9inolona C. Neisseria gonorrhoeae este o bacterie =ram po#iti/1 ". &ancomicina este un antibiotic de re#er/1 $. .ine#olidul este un antibiotic acti/ asupra bacteriei Staphylococcus aureus meticilino+ re#istente -. Care din urm1toarele /ariante sunt ade/1rate: A. >etraciclina este un medicament administrat 8rec/ent 8emeilor gra/ide deoarece nu are niciun e8ect asupra 81tului . 3ecanismul de aciune a sul8onamidelor este in9ibiia competiti/1 a acidului para+amino+ ben#oic C. Ri8ampicina este un antibiotic ce alterea#1 structura membranei celulare bacteriene ". &ibramicina p1trunde bine 0n esuturi $. 7indromul cenu:iu sur/ine la sugarii imaturi ca e8ect secundar la administrarea 8luoroc9inolonelor ,. !luoroc9inolonele pot produce ca e8ecte secundare: A. =rea1'/1rs1turi . Ce8alee C. .eucopenie ". Artralgii $. 7indromul Tsugarului cenu:iuJ 4. Nitro8urantoinul este: A. actericid . Acti/ pe enterobacterii C. ;tili#at 0n in8ecii <R. ". Contraindicat 0n in8eciile urinare $. Acti/ pe Staphylococcus aureus 5. =1sii a8irmaiile 8alse despre penicilina = A. $ste antibioticul de electie pentru Streptococul pyogenes . $ste bacteriostatic1 C. 7e administrea#1 oral

". Are toxicitate redus1 $. Principala reacie ad/ers1 este 9ipersensibilitatea 6. Alegei enunurile 8alse re8eritoare la ce8alosporine: A. Pre#int1 cinci generaii . 7e administrea#1 numai parenteral C. Prima generaie este mai e8icienta pe bacteriile =ram negati/e ". Au modul de aciune asem1n1tor penicilinelor $. Ce8alosporinele de generaia a )+a au spectru restrBns 9. Care din ce8alosporinele urm1toare nu sunt de generaia HHH+aC : A. Ce8otaxim . Ce8triaxon C. Ce8ta#idim ". Ce8aclor $. Ce8oxitin 10. 3ecanismele de aciune ale antibioticelor sunt urm1toarele cu excepia: A. Hn9ibiia sinte#ei peretelui celular . Alterarea structurii membranei celulare C. Hn9ibiia sinte#ei lipidelor ". Hn9ibiia sinte#ei proteinelor $. Hn9ibiia sinte#ei poli#a9aridelor 11. 7inte#a de proteine bacteriene poate 8i in9ibat1: A. "e peniciline . "e cloram8enicol C. "e Zuinolone ". "e streptomicin1 $. "e tetraciclin1 12. Care a8irmaie despre aminoglico#ide este ade/1rat1C A. Antibiotice cu e8ect bactericid . 7e absorb bine la ni/el gastro+ intestinal C. Au e8ect pe anaerobi ". Nu p1trund 0n .CR $. Au e8ect pe bacterii cu de#/oltare intracelular1 1). Cu pri/ire la tetraciclina se pot a8irma urmatoarele: A. 7unt bacteriostatice cu spectru larg . Hn9ib1 sinte#a proteic1 prin legarea de subunitatea ,07 C. Pot 8i administrate la gra/ide ". P1trund bine 0n esuturi $. Acionea#1 pe &ycoplasme,.ic1etsii, Chlamydii 1-. Cu pri/ire la 3acrolide se pot a8irma urmatoarele:

A. . C. ". $.

7unt bacteriostatice Au toxicitate crescuta "in aceasta grupa 8ace parte gentamicina 3acrolidele se pot administra la pacientii alergici la penicilina 7e administrea#1 numai parenteral

1,. Re#istena natural1 la antibiotice a microrganismelor: A. $ste un caracter de specie . $ste determinat1 genetic C. 7e datorea#1 apariiei :i select1rii unor mutante re#istente ". &yco!acterium tu!erculosis este re#istent1 natural la peniciline $. >oate raspunsurile sunt corecte 14. Ca si peniciline cu e8ect asupra bacilului piocianic recunoa:tem: A. Carbenicilina . >icarcilina C. Penicilina ". $ritromicina $. Piperacilina 15. C9inolonele : A. 7unt antibiotice naturale . 7unt antibiotice de sinte#1 C. Au spectru ingust ". 7unt repre#entate de nor8loxacin $. 7unt repre#entate etambutol 16. Alegei enunurile corecte re8eritoare la aminoglico#ide : A. Au e8ect bactericid . 7unt ototoxice si ne8rotoxice C. !olosite in tratamentul abceselor abdominale produse de anaerobi ". ;tili#ate 0n tratamentul meningitelor bacteriene $. Au e8ect bacteriostatic 19. 2n in8eciile sta8ilococice se testea#1 la antibiogram1 urm1taoree antibiotice: A. Penicilina . Ri8ampicina C. &ancomicina ". $tambutol $. .ine#olid 20. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la cloram8enicol: A. Are e8ect bactericid . $8icient pe bacterii =ram po#iti/e si =ram negati/e C. Administrare orala ". Penetrea#a in .CR

$. Poate produce ruptura tendonului ac9ilean 21. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la 8luoroc9inolone: A. 7unt bactericide . Hn9iba sinte#a peretelui bacterian C. Pot produce /ertiF ". Pot produce ruperea tendonului ac9ilean $. Nu se administrea#a la gra/ide 22. 3edicamentele capabile s1 distrug1 sau s1 in9ibe multiplicarea bacterian1 sunt: A. Antipara#itare . Antibiotice C. Anti/irale ". C9imioterapice $. Anti8ungice 2). Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la antibiotice: A. Aminoglico#idele' macrolidele' tetraciclinele' cloram8enicolul' lincomicina sunt extrase din ascomicete . Ce8alosporinele au 8ost obinute din /enicillinum cephalosporum C. Polimixinele :i bacitracina sunt produse de bacterii din genul Bacillus. ". Penicilinele :i ce8alosporinele sunt extrase din 8ungii din genul /enicillium ?:i alte ascomicete@ $. Penicilinele obinute din /enicillinum cephalosporum 2-. =er9ard "omagV' un medic german' a descoperit o molecul1 sintetic1 cu propriet1i antibacteriene' Prontosilul' care a de/enit primul dintr+o lung1 serie de antibiotice sintetice numite: A. 7ul8onamide . Peniciline C. Ce8alosporine ". 7ul8amide $. 3acrolide 2,. 3edicamentele antimicrobiene pot 8i: A. Antibacteriene . Anti/irale C. Antibacterio8age ". Anti8ungice $. Antipara#itare 24. Antibioticele cu spectru 0ngust au 8ost 0mp1rite dup1 aciunea 0n mod predilect asupra bacteriilor =ram po#iti/e :i =ram negati/e 0n: A. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic+ eritromicina' lincomicina . Antibiotice cu spectru de tip penicilinic + colimicina' polimixina' C. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic+ neomicina' Vanamicina

". Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic+ streptomicina' gentamicina $. Antibiotice cu spectru de tip penicilinic+ penicilinele' eritromicina 25. Antibioticele cu spectru 0ngust acti/e pe bacili =ram po#iti/i' coci =ram negati/i :i =ram po#iti/i sunt: A. $ritromicina . Manamicina C. Penicilina ". .incomicina $. =entamicina 26. Antibioticele cu spectru 0ngust acti/e pe bacili =ram negati/i' coci =ram negati/i :i =ram po#iti/i sunt: A. Neomicina . =entamicina C. $ritromicina ". Manamicina $. .incomicina 29. Antibioticele cu spectru de tip streptomicinic sunt acti/e pe: A. Coci =ram negati/i . acili =ram negati/i C. Coci =ram po#iti/i ". Bacillus anthracis $. acili =ram po#iti/i )0. Antibioticele cu spectru de tip penicilinic sunt: A. .incomicina . 7treptomicina C. Polimixina ". Manamicina $. $ritromicina )1. Penicilinele :i eritromicina sunt acti/e pe: A. Coci =ram po#iti/i . Nacili =ram negati/i C. Coci =ram negati/i ". acili =ram po#iti/i $. Bacillus anthracis )2. Antibiotice cu spectru larg sunt: A. Cloram8enicolul . $ritromicina C. =entamicina ". >etraciclina $. Manamicina

)). Antibioticele cu spectru larg :i ultralarg 8olosite ca antibiotice de re#er/1' 0n in8eciile se/ere cu tulpini re#istente' sunt: A. Peniciline . 3onobactami C. Carbapenemi ". Ce8alosporine de generaia a)a $. Ce8alosporine de generaia a,a )-. Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic din categoria aminoglico#idelor sunt: A. Polimixina . $ritromicina C. =entamicina ". .incomicina $. Neomicina ),. Antibioticele pot a/ea: A. $8ect bacteriostatic' adic1 de distrugere a bacteriilor . $8ect bactericid adic1 de in9ibare a multiplic1rii bacteriene C. $8ect bacteriostatic adic1 de in9ibare a multiplic1rii bacteriene ". $8ect bactericid adic1 de distrugere a bacteriilor $. $8ect bactericin adic1 de distrugere a bacteriilor )4. ;rm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate' cu excepia: A. <binerea unui e8ect bactericid sau bacteriostatic nu depinde de concentraia e8ecti/1 de antibiotic reali#at1 la locul con8lictului microorganism+ga#d1 . <binerea unui e8ect bactericid sau bacteriostatic depinde de natura antibioticului :i nu de mecanismul s1u de aciune C. ;n antibiotic bactericid poate a/ea :i o aciune bacteriostatic1 0n concentraii mai mari ". <binerea unui e8ect bactericid sau bacteriostatic depinde de stadiul de de#/oltare al bacteriei $. ;n antibiotic bacteriostatic nu poate a/ea niciodat1 un e8ect bactericid )5. Antibioticele bactericide sunt necesare 0n: A. Hn8eciile bacteriene cronice sau cu tendin1 la cronici#are . Hn8eciile se/ere C. 3eningite' peritonite ". Hn8eciile u:oare sau ce se/eritate medie $. <steomielite' trombo8lebite' tuberculo#a )6. Antibioticele bactericide sunt strict necesare 0n in8eciile bacteriene 0n 8ocare greu sterili#abile' spre exemplu: A. <steomielite . "ermatite C. $ndocardite ". >uberculo#e

$. >rombo8lebite )9. Antibioticele pot a/ea urm1toarele mecanisme de aciune: A. Hn9ibiia sinte#ei proteinelor . Hn9ibiia sinte#ei mitocondrilor C. Alterarea structurii membranei celulare ". Alterarea structurii membranei nucleare $. Hn9ibiie metabolismului bacterian -0. Antibioticele pot a/ea urm1toarele mecanisme de aciune: A. Hn9ibarea polimeri#1rii peptidoglicanului din structura peretelui celular al bacteriilor . 3odi8ic1 permeabilit1ii membranei celulare prin legarea de 8os8olipide ' cu pierderea unor metabolii importani din celula bacterian1 C. Hn9ibarea polimeri#1rii 8os8olipidelor din membrana nuclear1 ". Hn9ibarea sinte#ei reticulului endoplasmatic :i a Aparatului =olgi $. Hn9ibarea sinte#ei sau a 8unciei acil#ilor nucleici -1. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la antibioticele care in9ib1 sinte#a peretelui celular: A. Produc li#a bacteriei ?sunt bacteriostatice@ . acteriile =ram+po#iti/e sunt mai sensibile decBt cele =ram+negati/e C. Produc li#a bacteriei ?sunt bactericide@ ". Antibioticele din aceast1 categorie nu sunt toxice pentru celulele umane $. acteriile =ram+negati/e sunt mai sensibile decBt cele =ram+po#iti/e -2. Antibioticele care au ca mecanism de aciune in9ibarea sinte#ei peretelui celular sunt: A. Cloram8enicolul . Polimixina C. >eicoplanina ". &ancomicina $. Ce8alosporinele -). Antibioticele care au ca aciune in9ibarea sinte#ei proteinelor sunt: A. >etraciclina . Colimicina C. acitracina ". =entamicina $. A#itromicina --. Antibioticele care nu au ca mecanism de aciune in9ibarea sinte#ei peretelui celular sunt: A. &ancomicina . Manamicina C. Penicilina ". $ritromicina $. A#itromicina

-,. Antibioticele care au ca aciune in9ibarea sinte#ei proteinelor sunt: A. Cloram8enicolul . .incomicina C. =entamicina ". .ine#olidul $. Ri8ampicina -4. Antibioticele betalactamice sunt: A. &ancomicina . Manamicina C. Penicilina ". Ce8alosporinele $. >etraciclinele -5. Antibioticele care in9ib1 sinte#a peretelui celular din categoria polimixinelor sunt: A. Penicilinele . >etraciclinele C. Polimixina ". Colimicina $. acitracina -6. Antibioticele care in9ib1 sinte#a proteinelor prin ata:area la subunitatea ,07 a ribo#omilor sunt: A. 7treptomicina . $ritromicina C. A#itromicina ". AmiVacina $. Claritromicina -9. Antibioticele care in9ib1 sinte#a proteinelor sunt din categoria: A. 3acrolide . <olimixine C. .incosamide ". <xa#olidinone $. =licopeptide ,0. Antibioticele care in9ib1 sinte#a proteinelor prin ata:area la subunitatea )07 a ribo#omilor sunt: A. 7treptomicina . .incomicina C. Manamicina ". =entamicina $. A#itromicina ,1. Hdenti8icai corespondea corect1 0ntre antibiotice :i categoria de antibiotice din care 8ac parte:

A. . C. ". $.

Polimixine ( colimicina' bacitracina 3acrolide+ lincomicina Aminoglico#ide + penicilinele' ce8alosporinele <xa#olidinone ( line#olid =licopeptide + /ancomicina' teicoplanin1

,2. ;rm1toarele antibiotice 8ac parte din categoria aminoglico#idelor: A. $ritromicina . Manamicina C. Cloram8enicol ". =entamicina $. &ancomicina ,). ;rm1toarele antibiotice sunt macrolide: A. Cloram8enicol . Claritromicina C. >etraciclina ". A#itromicina $. $ritromicina ,-. ;rm1toarele antibiotice au ca mecanism de aciune in9ibarea sinte#ei sau 8unciei aci#ilor nucleici: A. Colimicina . Cipro8loxacin C. .e/o8loxacin ". Ri8ampicina $. Am8otericina ,,. ;rm1toarele antibiotice in9ib1 replicarea A"N ului bacterian prin in9ibiia unei en#ime' A"N gira#a de care se leag1: A. C9inolonele . !luoroc9inolonele C. Polimixinele ". Aminoglico#idele $. .incosamidele ,4. ;rm1toarele antibiotice 8ac parte din clasa c9inolonelor :i a 8luoroc9inolonelor: A. Nistatin . Acid nalidixic C. Nor8loxacin ". Cipro8loxacin $. >etraciclina ,5. ;rm1toarele antibiotice au e8ect bactericid: A. Antibioticele betalactamice . 7ul8amidele

C. Aminoglico#idele ". C9inolonele $. >rimetroprimul ,6. Alegei a8irmaiile ade/1rate: A. >rimetoprimul in9ib1 trans8ormarea acidului 8olic 0n acid 8olinic . >%!A este un co8actor esenial utili#at 0n sinte#a ba#elor din A"N' ARN si anumii aminoaci#i C. 7ul8amidele in9ib1 competiti/ acidul para+aminoben#oic ?PA A@' precursor al acidului tetra9idro8olic ?>%!A@ ". Celulele umane nu i:i sinteti#ea#1 propriul >%!A ?0l procur1 sub 8orma de acid 8olic din dieta@ 0n consecin1 nu sunt a8ectate de antibioticele care bloc9ea#a calea >%!A $. 7ul8onamidele sunt analogi structurali ai >%!A care este utili#at ca prim1 en#im1 0n calea PA A ,9. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la asocierile cau#ale 0ntre u#ul de antibiotice :i re#istena la antibiotice: A. Pacienii cu in8ecii intraspitalice:ti pre#int1 probabilitatea mai mare sa 8i primit anterior antibiotice decat pacienii din populaia general1. . 3odi8ic1rile 0n 8olosirea antibioticelor merg in paralel cu modi8ic1rile 0n pre/alena re#istenei C. 7c1derea duratei de tratament cu antibiotice duce la cre:terea posibilit1ii coloni#1rii cu bacterii re#istente ". Cantit1i imense de antibiotice sunt produse :i eliminate 0n mediu $. 7unt 8olosite aproximati/ de 10 P mai multe antibiotice 0n agricultur1 decBt pentru tratarea oamenilor 40. Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la re#istena la antibiotice: A. Re#istena dobBndit1 se datorea#1 apariiei :i select1rii unor mutante re#istente' prin trans8er cromo#omial ?rar@ sau extracromo#omial de la o bacterie re#istent1 la una sensibil1. . &yco!acterium tu!erculosis este sensibil la peniciline C. acteriile strict anaerobe sunt re#istente la aminoglico#ide ". Re#istena natural1 este un caracter de specie care se datorea#1 procesului de conFugare bacterian1 $. Re#istena dobBndit1 poate 8i 8a1 de un singur antibiotic ?monore#istena@ sau poate 8i 8a1 de mai multe antibiotice ?multire#isten1@ 41. 3ecanismele bioc9imice ale re#istenei sunt: A. Hnacti/area antibioticului prin producerea de en#ime inacti/atoare de c1tre bacterii . 3odi8icarea locului de aciune a antibioticului 0n care en#ima sau substratul cu care antibioticul interacionea#1 de/ine re#istent sau este capabil s1 8uncione#e normal 0n pre#ena drogului C. 7c1derea permeabilit1ii bacteriei pentru antibiotic ?8orme .' protopla:ti' s8eropla:ti@ ". $laborarea 0n exces sau modi8icarea en#imelor care repre#int1 inta de aciune a antibioticului

$. 3odi8icarea proteinelor din membrana extern1 ast8el 0ncBt antibioticele s1 poat1 intra 0n celula bacterian1 42. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la re#istena disociat1 a bacteriilor: A. ;n exemplu poate 8i 8aptul c1 re#istena la gentamicin1 nu este 0ntotdeauna asociat1 cu re#istena la tobramicina. . Apare cBnd re#istena la un antibiotic con8er1 re#isten1 8a1 de un alt antibiotic de obicei cu structur1 0nrudit1 C. Apare atunci cBnd re#istena la un antibiotic nu este acompaniat1 de re#istena la antibiotice 0nrudite ". ;n exemplu poate 8i 8aptul c1 bacteriile re#istente la o tetraciclin1 sunt re#istente la toate tetraciclinele $. Apare atunci cBnd re#istena la un antibiotic este acompaniat1 de re#istena la antibiotice 0nrudite 4). Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la combinaiile de antibiotice: A. actericid R bactericid aciunea poate 8i sinergic1 . acteriostaticR bacteriostatic aciunea poate 8i aditi/1 C. acteriostaticR bacteriostatic aciunea poate 8i antagonist1 ". actericid R bacteriostatic aciunea poate 8i antagonist1 $. actericid R bactericid aciunea poate 8i antagonist1 4-. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la antibioticele betalactamice: A. 3ecanismul lor de aciune este in9ibiia sinte#ei peptidoglicanului' 0n etapa de polimeri#are . Cuprind macrolidele :i oxa#olidinonele C. Au 0n structura c9imic1 inelul beta+lactamic ". 7e leag1 de transpeptida#ele de pe proteinele de legare a penicilinei P P ?penicillin binding proteins@. $. Cuprind carbapenemi :i monobactami 4,. ;rm1toarele antibiotice sunt carbapenemi: A. Ampicilina . Piperacilina C. >ienamicina ". Hmipenemul $. 3eticilina 44. ;rm1toarele antibiotice 8ac parte din categoria antibioticelor naturale: A. Carbenicilina . en#atin P= C. Penicilina = cristalin1 ". !enoximetil penicilina $. <xacilina 45. Aminopenicilinele sunt: A. 3e#locilina

. C. ". $.

Ampicilina <xacilina Amoxacilina A#treonam

46. "in categoria penicilinelor cu spectru larg 8ac parte: A. ;reidopenicilinele . Carbapenemii C. Carboxipenicilinele ". Aminopenicilinele $. Aminopeniciline cu in9ibitori de betalactama#e 49. ;reidopenicilinele sunt: A. A#treonam . 3e#locilina C. Carbenicilina ". Piperacilina $. >ienamicina 50. Aminopenicline cu in9ibitori de betalactama#e sunt: A. Ampicilin1Rsulbactam . <xacilin1Racid cla/ulanic C. Amoxicilin1Racid cla/ulanic ". PiperacilinaRta#obactam $. CarbenicilinaRsulbactam 51. Penicilinele re#istente la penicilina#1 sunt: A. >ienamicina . !enoximetil penicilina C. <xacilina ". 3eticilina $. Amoxicilina 52. 7pectrul de aciune al penicilinelor naturale acoper1: A. 7piroc9ete . Pneumococi C. (isteria monocytogenes ". Neisseria meningitidis $. Bordetella pertusis 5). Penicilinele naturale sunt acti/e pe: A. Coci =ram negati/i . acili =ram negati/i C. 7piroc9ete ". acili =ram po#iti/i

$. CorDnebacterii 5-. 7pectrul de aciune al penicilinelor naturale nu acoper1: A. =enul (eptospira . =enul %scherichia C. =enul Treponema ". =enul +le!siella $. =enul Streptococcus 5,. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la penicilina = cristalin1: A. 7e administrea#1 oral . $ste antibiotic bactericid C. $ste antibiotic de elecie pentru in8eciile cu streptococul beta+9emolitic de grup A ". >oxicitatea ei este crescut1 $. 7pectrul ei de aciune cuprinde: sta8ilococi albi :i aurii nesecretori de penicilina#1' coci =ram po#iti/i anaerobi' neisserii' clostridii' treponeme' leptospire' 8usobacterii 54. Penicilina & ?!enoximetilpenicilina@: A. 7e administrea#1 dup1 mas1' cu respectarea inter/alelor dintre do#e . $ste o penicilina de u# parenteral C. Are e8ecte similare cu penicilina = ". $ste o penicilina de u# oral $. 7e administrea#1 cu o or1 inainte de mas1' cu respectarea inter/alelor dintre do#e 55. >ulpinile de sta8ilococi re#istente la meticilin1 :i+au modi8icat receptorul pentru peniciline :i ast8el au de/enit re#istente :i la: A. .incosamide . <xacilin1 C. Ce8alosporine ". 3acrolide $. &ancomicin1 56. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la ampicilin1: A. $ste o penicilin1 natural1 care acionea#1 pe enterococi' "aemophillus' genul Shigella . Are spectrul de aciune l1rgit 8a1 de penicilina = ?pe unele salmonelle' unele tulpini de /roteus' +le!siella, %. coli@ C. 7e administrea#1 oral :i parenteral ". Reali#ea#1 o bun1 concentraie biliar1 :i 0n lic9idul ce8alo+ra9idian $. Nu se poate administra la gra/ide' sugari :i copii mici 59. Re8eritor la amoxicilin1 se poate spune c1: A. Are o biodisponibilitate superioar1 ampicilinei . Are o e8icien1 sc1#ut1 0n boli diareice' 8ebra ti8oid1 C. Are o biodisponibilitate in8erioar1 ampicilinei ". Poate a/ea ca reacii ad/erse: greuri' /1rs1turi' ras9' diaree. $. Are o e8icien1 crescut1 0n in8ecii pulmonare

60. Hn9ibitori de betalactama#e sunt: A. >a#obactam . 7ulbactam C. Cla/ulanat ". 3onobactam $. Ce8otaxim 61. ;rm1toarele a8irmaii sunt 8alse re8eritoare la aminopenicilinele cu in9ibitori de betalactama#e cu excepia: A. 7unt antibiotice acti/e pe bacteriile sensibile la ampicilin1 :i amoxicilin1 . Hn9ib1 aciunea en#imelor produse de bacterii care distrug inelul beta+lactam C. 7unt antibiotice acti/e pe unele tulpini de sta8ilococ auriu' bacili =ram negati/i produc1tori de betalactama#1. ". Nu sunt indicate 0n sinu#ite' pneumonii' abcese abdominale sau dentare $. Cuprinde antibiotice precum meticilina sau oxacilina 62. Carboxipenicilinele se administrea#1 0ndeosebi 0n in8eciile cu: A. Staphylococcus aureus . %nterococcus #ecalis C. /seudomonas aeruginosa ". /roteus $. Streptococcus pyogenes 6). Antibioticele utili#ate de obicei 0n asociere cu un in9ibitor de betalactama#e sunt: A. Piperacilina . Amoxicilina C. Ampicilina ". >icarcilina $. Hmipenem 6-. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la me#locilina: A. !ace parte din categoria antibioticelor betalactamice penicilinice cu spectru larg . !ace parte din categoria ce8alosporinelor C. $ste un antibiotic care acionea#1 asupra sinte#ei peretelui celular al bacteriilor ". $ste e8icient1 pe bacili gram negati/i aerobi: /seudomonas, /roteus, Serratia, %scherichia coli, $. $ste o ureidopenicilin1 ine8icient1 pe coci =ram po#iti/i: %nterococcus, /eptococcus, /eptostreptococcus 6,. ;rm1toarele antibiotice 8ac parte din categoria carbapenemilor: A. 3eropenem . A#treonam C. $rtapenem ". "oripenem $. Hmipenem

64. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la carbapenemi: A. Nu exist1 la ora actual1 antibiotice care s1 distrug1 tulpinile re#istente la carbapenemi . Au o structur1 ce le asigur1 re#istena la aciunea betalactama#elor C. /seudomonas este sensibil1 la ertapenem ". Au un spectru larg: =ram po#iti/i' =ram negati/i' aerobi' anaerobi' /seudomonas $. Recent s+a anunat apariia re#istenei la carbapenemi a coli8ormilor prin producerea unei en#ime numite N"31 ?NeY "el9i metalo+beta+lactamase@. 65. Ce8alosporinele di8er1 ca: A. 7pectru . 3ecanism de aciune C. Re#isten1 la betalactama#e ". !orma de administrare $. Penetrare 0n .CR 66. Ce8alosporine de generaia a+HHHa sunt: A. Ce8epim . Ce8otaxim C. Ce8triaxon ". Ce8ta#idim $. Ce8pirom 69. Ce8alosporine de generaia H sunt: A. Ce8alexin . Ce8a#olin C. Ce8triaxon ". Ce8epim $. Ce8tobiprol 90. Ce8alosporine de generaia a+HHa sunt: A. Ce8alexin . Ce8aclor C. Ce8epim ". Ce8uroxim $. Ce8oxitin 91. Ce8alosporine de generaia a+H&a sunt: A. Ce8a#olin . Ce8epim C. Ce8aclor ". Ce8pirom $. Ce8tobiprol 92. Ce8alosporinele de generaia H sunt acti/e pe: A. 7treptococi

. C. ". $.

$nterococi Pneumococi ;nele tulpini de sta8ilococi ;nele tulpini de %scherichia coli

9). ;rm1toarele genuri de bacterii pre#int1 re#isten1 natural1 8a1 de ce8alosporinele de generaia H: A. %ntero!acter . Staphylococcus C. Serratia ". &organella $. %scherichia 9-. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la ce8alosporinele de generaia a+HHa: A. 7unt mai acti/e pe =ram po#iti/i decBt generaia H . !ormele orale indicate 0n in8ecii respiratorii' <R.' in8ecii urinare necomplicate C. !ormele inFectabile sunt 8olosite 0n pro8ilaxia in8eciilor c9irurgicale. ". Au spectru mai larg decBt ce8alosporinele de generaia H 8iind mai re#istente la betalactama#e $. 7unt ine8iciente pe =ram negati/i' exemplu "aemophilus in#luen$ae, %ntero!acter, /roteus 9,. !ormele de ce8alosporine de generaia a+HHHa inFectabile sunt : A. Ce8ixim . Ce8otaxim C. Ce8triaxon ". Ce8podoxim $. Ce8tadi#im 94. Ce8alosporinele de generaia a+H&a : A. "i8u#ea#1 0n .CR . Au spectru extins : =ram po#iti/i' =ram negati/i' inclusi/ /seudomonas aeruginosa C. Au indicaii 0n in8ecii se/ere de tip septicemii de etiologie necunoscut1 ". 7unt re#istente la unele betalactama#e $. Nu sunt indicate 0n in8eciile nosocomiale 95. Ce8alosporinele de generaia a+HHHa: A. 7unt antibiotoce de re#er/1 pentru tratamentul in8eciilor se/ere produse de =ram negati/i :i a in8eciilor nosocomiale . "i8u#ea#1 0n .CR C. 7unt mai putin acti/e pe =ram po#iti/ decBt cele din generaia H :i HH ". 7unt 8oarte sensibile la betalactama#e $. 7unt mult mai e8iciente pe bacilii =ram negati/i ?enterobacterii' /seudomonas aeruginosa@ dec1t cele din generaia H :i HH

96. =licopeptidele acionea#1 pe urm1toarele genuri de bacterii: A. Bacillus . Clostridium C. Streptococcus ". Neisseria $. %scherichia 99. 7pectrul de aciune al glicopeptidelor nu cuprinde: A. $nterococi . Neiserii C. 7almonele ". $nterobacterii $. 7treptococi 100. &ancomicina :i teicoplanina acionea#1 pe: A. 3R7A . Clostridium di##icile C. %nterococcus #ecalis ". Staphylococcus aureus $. Neisseria meningitidis 101. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la macrolide sunt ade/1rate' cu excepia: A. Actionea#1 asupra sinte#ei peretelui celular ?antibiotice bactericide@ . Acionea#1 prin in9ibarea sinte#ei proteinelor bacteriene prin legarea de subunitatea )07 a ribo#omilor C. Au un spectru de aciune de tip streptomicinic ". Repre#int1 o alternati/1 la pacienii alergici la penicilin1 $. Au aciune asupra "aemophilus, Bordetella, Chlamydia, &ycoplasma, Bacteroides 102. ;rm1toarele antibiotice sunt macrolide: A. $ritromicina . Penicilina C. A#itromicina ". Claritromicina $. 7treptomicina 10). .ine#olidul acionea#1 pe: A. 7ta8ilococul auriu meticilino+re#istent 3R7A . Clostridium per#rigens C. Streptococcus pneumonia ". Shigella disenteriae $. 2ersinia pestis 10-. Aminoglico#idele care in9ib1 sinte#a proteic1 prin legarea de subunitatea )07 ribo#omal1 sunt:

A. . C. ". $.

Antibiotice bacteriostatice care di8u#ea#1 0n .CR =entamicina' tobramicina' amiVacina' netilmicina $ritromicina' claritromicina' A#itromicina Administrate parenteral 0n in8ecii cu bacterii =ram po#iti/e :i negati/ aerobe $8iciente pe anaerobi' spiroc9ete' c9lamidii' ricVettsii' legionelle

10,. >etraciclinele sunt antibiotice care: A. Acionea#1 pe bacterii =ram po#iti/e' =ram negati/e ?inclusi/ pe i!rio, Shigella@' Chlamydia, .ic1ettsia, &ycoplasma' . 7unt bactericide cu spectru larg de aciune care di8u#ea#1 u:or 0n .CR C. Au ca reacii ad/erse: iritaie gastrointestinal1' grea1' /1rs1turi' gastrit1' toxicitate 9epatic1' renal1' 8otosensibili#are' decolorarea dinilor ". 7e administrea#1 sub 12 ani $. Hn9ib1 sinte#a proteic1 prin legarea de subunitatea ,07 104. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la clindamicin1: A. Hn9ib1 sinte#a proteinelor bacteriene . !ace parte din categoria lincosamidelor C. $ste bactericid ". Poate a/ea ca reacie ad/ers1 in8ecia cu Clostridium di##icile mani8estat1 prin colit1 pseudomembranoas1 ce poate 8i 8atal1 $. $ste ine8icient 0n in8eciile cu anaerobi sau cu 3R7A 105. acitracina este un antibiotic care: A. Alterea#1 structura membranei celulare . $ste toxic C. 7e administrea#1 parenteral pentru in8ecii urinare' genitale' sistemice ". !ace parte din clasa polimixinelor $. $ste un antibiotic acti/ pe bacili =ram negati/i' inclusi/ pe /seudomonas aeruginosa 106. Hdenti8icai a8irmaiile corecte re8eritoare la Ri8ampicin1: A. Hn9ib1 sinte#a aci#ilor nucleici . P1trunde intra8agocitar distrugBnd microorganisme cu multiplicare intracelular1' de exemplu &yco!acterium tu!erculosis :i &yco!aterium leprae. C. $ste acti/1 pe bacterii =ram po#iti/e :i =ram negati/e ". Nu de#/olt1 re#isten1 secundar1' moti/ pentru care poate 8i utili#at 81r1 alte antibiotice 0n terapia tuberculo#ei $. Are aciune bacteriostatic1 :i nu se administrea#1 0n cursul sarcinii' al1pt1rii sau la nou n1scui 109. acteriile genetic re#istente la ri8ampicin1 sunt: A. Acineto!acter . /seudomonas C. 7ta8lococul meticilino+re#istent ". 3eningococul $. $nterobacteriile

110. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la c9inolone sunt 8alse' cu excepia: A. 3ecanismele de re#isten1 se produc prin cre:terea permeabilit1ii bacteriene la antibiotic . 3ecanismul de aciune este de 0mpiedicare a replic1rii A"Nului bacterian prin in9ibarea A"N gira#ei sau a topoi#omera#ei H& C. !luoroc9inolonele' deri/aii acidului nalidixic' au o di8u#iune intracelular1 de circa 200 de ori mai bun1. ". 7unt antibiotice de sinte#1 $. Nu au e8ect pe (egionella pneumophila, &ycoplasma pneumoniae :i pe bacteriile anaerobe 111. C9inolonele de generaia H sunt antibiotice care: A. 7e administrea#1 parenteral . 7e administrea#1 pe cale oral1 C. 7e absorb bine din tractul gastrointestinal ". 7unt repre#entate de cipro8loxacin1 :i nor8loxacin1 $. Ating concentraii terapeutice numai 0n urin1 112. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la c9inolone: A. >o/a8loxacinul 8ace parte din categoria c9inolonelor de generaia a+HHa . C9inolonele de generaia a+HHHa sunt antibiotice de re#er/1 0n in8eciile respiratorii cu bacterii re#istente la macrolide C. C9inolonele de generaia a+HHa au aciune sistemic1 datorit1 bunei di8u#iuni tisulare ". >o/a8loxacin se administrea#1 intra/enos' 0n in8ecii urinare' genitale' pulmonare' biliare' osteomielite' meningite' septicemie $. C9inolonele de generaia a+H&a se administrea#1 pe cale oral1 11). C9inolone de generaia a+HHa sunt: A. Acidul nalidixic . >o/a8loxacinul C. Cipro8loxacina ". Nor8loxacina $. <8loxacinul 11-. "in cau#a riscului a8ect1rii cartilaFelor c9inolonele nu se recomand1 la: A. !emei . Copii C. Adolesceni ". Aduli $. 1trBni 11,. Re8eritor la metabolismul bacterian :i mecanismul de aciune al antimetaboliilor sunt ade/1rate urm1toarele a8irmaii: A. Acidului tetra9idro8olic este un co8actor esenial utili#at 0n sinte#a lipidelor . >rimetoprimul in9ib1 trans8ormarea acidului 8olic 0n acid 8olinic C. 7ul8amidele sunt bacteriostatice' mecanismul de aciune este in9ibiia competiti/1 a PA A precursor al acidului tetra9idro8olic ?>%!A@

". Celulele umane 0:i sinteti#ea#1 propriul >%!A $. 2n pre#ena sul8amidei ?antimetabolit@' en#ima care se leag1 0n mod normal de PA A' se leag1 de antimetabolit' re#ultBnd un produs inacti/ metabolic ?mod de aciune bacteriostatic@. 114. 3etronida#olul este un antibiotic care: A. Are aciune pe bacteriile anaerobe :i pe proto#oare ? Trichomonas' %ntamoe!a histolytica) . Nu are aciune pe "elico!acter pilori C. Produce metabolii toxici pentru anaerobi :i acumularea acestor produ:i ". Are e8ect bacteriostatic $. $ste cel mai bun bactericid pentru anaerobi datorit1 penetranei tisulare deosebite. 115. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la nitro8urantoin: A. Poate mani8esta ca reacii ad/erse 8ebr1' neuropatie' 9emoragie digesti/1 . Acionea#1 prin le#area A"N ului bacterian C. Atinge concentraii terapeutice numai 0n urin1 ". 7e recomand1 numai pentru tulpinile sensibile de %scherichia coli :i Staphylococcus epidermidis $. 7e poate asocia 0n terapie cu c9inolone 116. "econtaminarea include: A. Antisepsia+ distrugerea microorganismelor de pe supra8ee' din aer' cu aFutorul unor substane c9imice de#in8ectante bactericide ?toxice pentru esuturile /ii@ . "e#in8ecia ( distrugerea microorganismelor de pe supra8ee' din aer' cu aFutorul unor substane c9imice de#in8ectante bactericide?toxice pentru esuturile /ii@ C. "e#in8ecia ( decontaminarea tegumentelor :i mucoselor cu aFutorul unor substane c9imice antiseptice bacteriostatice ?netoxice pentru tegument@ ". 7terili#area+ distrugerea sau 0ndep1rtarea doar a 8ormelor /egetati/e bacteriene $. Antisepsia+ decontaminarea tegumentelor :i mucoselor cu aFutorul unor substane c9imice antiseptice bacteriostatice ?netoxice pentru tegument@ 119. Alegei de8iniiile corecte: A. 7terili#area este proedeul prin care sunt distruse microorganismele: bacterii 0n 8orma /egetati/1 :i 8ormele de re#istena ?sporii@' /irusurile' para#iii' 8ungii de la ni/elul unui substrat . Contaminarea microbian1 este procedeul prin care se 0ndep1rtea#1 sau se distrug microorganismele contaminante C. "e#in8ecia este procedeul prin care sunt distruse maForitatea microorganismelor de pe obiectele din mediul inert'inclusi/ a 8ormelor de re#isten1 ?sporilor bacterieni@ ". Conser/area implic1 distrugerea sau in9ibarea cre:terii microorganismelor :i este 8rec/ent 8olosit1 pentru produse medicamentoase $. Asepsia 0nseamna absena microorganismelor :i presupune aplicarea te9nicilor aseptice pentru a 0mpiedica p1trunderea microbilor 0ntr+un substrat steril 120. 3etodele 8i#ice de sterili#are sunt:

A. . C. ". $.

7terili#area prin c1ldur1 7terili#area prin 8iltrare 7terili#area cu 8ormalde9id1 7terili#area cu aFutorul radiaiilor ioni#ante :i neioni#ante Radiosterili#area

121. Pentru sterili#area c9imic1 se pot 8olosi: A. &ibraiile ultrasonice . Autocla/ul C. =lutaralde9ida ". Compu:i 8enolici $. Radiaiile ;& 122. Prin 0ncal#ire la incandescen1 se pot sterili#a: A. Ansa bacteriologic1 ?cu bucl1 sau 8ir@ care poate 8i re8olosit1 . Ansa bacteriologic1 de unic1 8olosin1 C. isturiu din oel inoxidabil ". =Btul unei eprubete $. Pens1 c9irurgical1 din metal 12). 7terili#area prin c1ldur1 uscat1 ?cu aer cald@ se reali#ea#1 0n: A. Autocla/ . $tu/1 C. Pupinel ". 1i de nisip $. 7terili#atoare cu oxid de etilen1 12-. Agentul de sterili#are al etu/ei este: A. Aerul umed . Aerul uscat C. Aerul cald la 100[C' timp de dou1 ore ". Aerul cald la 160[C' timp de o or1 $. Aerul umed la 1)-[C' timp de )0 minute 12,. 2n pupinel se pot sterili#a: A. <biectele din porelan . 7oluiile apoase C. ;leiurile an9idre ". Hnstrumentar c9irurgical $. !ibr1 sintetic1 124. Prin c1ldura umed1 la 100[C se distrug: A. 7porii de Bacillus anthracis . !ormele /egetati/e de Clostridium per#ringens C. &irusul 9epatitei ". 7porii de Clostridium per#ringens

$. !ormele /egetati/e de Bacillus anthracis 125. Prin autocla/are se pot sterili#a: A. 3aterialele contaminate din laborator . Hnstrumentar c9irurgical metalic C. 3ateriale textile din bumbac ". 3edii de cultur1 lic9ide sau solide $. Pipete' lamele din sticl1 126. Prionii pot 8i denaturai 0n autocla/: A. >imp de 16 minute . .a temperatura de 61[C C. .a temperatura de 100[C ". >imp de 10 minute $. .a temperatura de 1)-[C 129. 7terili#area prin 8iltrare se poate aplica: A. Aerului . ;nor medii de cultur1 C. Anumitor materii organice ". Hnstrumetarului c9irurgical $. Ansei bacteriologice 1)0. Radiaiile ioni#ante se pot 8olosi pentru sterili#area: A. >ruselor de per8u#ii . 71lilor de operaii C. 7eringilor ". Antibioticelor $. %ormonilor 1)1. 7terili#area cu oxid de etilen1 se poate aplica ec9ipamentului medical din: A. P&C . 7ilicon C. Polipropilen1 ". .atex $. >e8lon 1)2. ;rm1toarele substane sunt antiseptice: A. Compu:ii iodai 1+2A . %2<2 0n concentraie de ,+4A C. !ormalde9ida soluie apoas1 6A ". Permanganatul de potasiu $. =lutaralde9ida 1)). ;rm1toarele substane sunt de#in8ectante puternice:

A. . C. ". $.

Acidul peracetic $tanolul %ipocloritul de sodiu !ormalde9ida soluie apoas1 6A Albastrul de metilen

1)-. ;rm1toarele substane sunt antiseptice: A. !uxina . Alcoolul iodat C. etadina ". Nitratul de argint 0'1A $. Amestecul sul8ocromic 1),. ;rm1toarele substane sunt de#in8ectante: A. Compu:ii 8enolici . Clorura de benalVonium C. %ipocloritul de sodiu ". =lutaralde9ida $. >inctura de iod 1)4. .io8ili#area se aplic1 pentru: A. Conser/area suspensiilor microbiene . 7terili#area seringilor C. Conser/area /accinurilor ". Conser/area serurilor $. Conser/area alimentelor 1)5. "rept conser/ani pentru produsele 8armaceutice se pot 8olosi: A. !enolul 0')+0',A . %ipoclorit de sodiu 2A C. 3ertiolat de sodiu 0'00-+0'02A ". en#oat de sodiu 0'2+1A $. Acidul peracetic 0',+2A

Te#ati7a /*C&7i 8ra# $&Bitivi* 8en%l Staphylococcus, 8en%l Streptococcus Complement simplu
1. 7ta8ilococii sunt re#isteni: A. .a de#in8ectante :i antiseptice 0n concentraii u#uale

. C. ". $.

.a usc1ciune :i 0ntunericL .a temperatura de 40 grade Celsius timp de 1, minute .a autocla/are .a pasteuri#are.

2. Staphylococcus aureus are urm1toarele propriet1i: A. "etermin1 reumatismul articular acut . $ste un bacil imobil' cu capetele m1ciucate C. Produce endocardit1 acut1 ". $ste o bacterie strict patogena $. $ste o bacterie mobil1 ). Care este 8actorul ce produce toxiin8ecia alimentar1 sta8ilococic1C A. Protea#a . $xotoxina A C. %emoli#inele ". %ialuronida#a $. .ipa#ele -. ;rm1toarele caractere generale se 0ntBlnesc la specia Staphylococcus aureus: A. 7unt coci =ram negati/i . 7unt mobili' cu cili peritric9i C. Cresc pe mediile 9iperclorurate ". $laborea#1 pigment citrin' solubil $. Nu elaborea#1 9emoli#ine ,. Staphylococcus epidermidis are unele dintre urm1toarele propriet1i: A. 7e /ede doar la microscopul cu 8ond 0ntunecat . $ste bacil acid+alcoolo+re#istent C. !ormea#1 colonii 7' elaborea#1 un pigment alb ". Ritmul de di/i#iune este de 10+12 ore $. Produce scarlatina 4. Prin ce se caracteri#ea#1 in8eciile sta8ilocociceC A. 7unt considerate prototipul in8eciilor piogene . >ratamentul de elecie este penicilina = C. Nu exist1 transmiterea interuman1 ". Netratate duc la apariia reumatismului articular acut $. .e#iunile sunt nedureroase :i dispar spontan 5. Alegei r1spunsul corect re8eritor la caracterele de patogenitate ale Staphylococcus aureus3 A. Nu are capacitate de aderen1 la mucoase . Catala#a sta8ilococic1 acti/ea#a peroxidul de 9idrogen C. %ialuronida#a descompune acidul 9ialuronic 0mpiedicBnd di8u#area sta8ilococilor 0n esutul conFuncti/. ". Coagula#a liber1 este insolubil1 legat1 de supra8aa corpului bacterian

$. Aci#ii teic9oici din structura bacteriei pot determina 9ipersensibili#area 6. Alegei r1spunsul corect re8eritor la toxina :ocului toxic sta8ilococic: A. Produce toxiin8ecie alimentar1 . 7cindea#1 lecitinele din membranele celulare C. Produce ras9 eritematos ". Produce 9ipertensiune arterial1 $. Produce 9ipertermie 9. Alegei r1spunsul 8als re8eritor la Staphylococcus epidermidis: A. 7unt sta8ilococi coagula#o+ po#iti/i . $ste o specie sapro8it1 C. Nu produce in8ecii urinare ". Are potenial patogen sc1#ut $. Aparine 8lorei normale a tegumentului 10. Alegei r1spunsul 8als re8eritor la toxinele sta8ilococice: A. >oxinele sta8ilococice sunt sunt de natura proteic1 . $nterotoxina sta8ilococic1 cre:te reaborbia de ap1 la ni/elul intestinului C. .eucocidinele cu rol anti8agocitar cu aciune selecti/1 pe macro8age :i polimor8onucleare ". $nterotoxinele sta8ilococice re#ist1 la tratamentul termic la 100C timp de 1 or1 $. $pidermoli#ina induce la distan1 de 8ocarul in8ecios cli/area intraepidermic1 11. Alegei r1spunsul corect re8eritor la en#imele sta8ilococice: A. Nuclea#ele sta8ilococice sunt sinteti#ate de tulpinile coagula#o+ negati/e . .ecitina#a' scindea#1 lecitinele din membranele celulare C. Coagula#a legat1 determin1 coagularea plasmei umane :i de iepure recoltat1 pe anticoagulant ". etalactama#e determin1 re#istena la aminoglico#ide $. 7ta8iloc9ina#a descompune acidul 9ialuronic 12. Alegei r1spunsul 8als re8eritor la toxinele sta8ilococice A. .eucocidinele in9ib1 c9emotactismul leucocitelor . >oxina epidermolitic1 :i ex8oliati/1 produce ruperea desmo#omilor C. $nterotoxinele au rol anti8agocitar ". %emoli#inele au aciune 9emolitic1 $. %emoli#inele au aciune dermonecrotic1 1). "in clasi8icarea .ance8ield nu 8ac parte urm1torii streptococi: A. Streptococcus pyogenes . 7treptococii de grup C. 7treptococii de grup " ". 7treptococii /iridans $. 7treptococii de grup =

1-. Care dintre urm1toarele propriet1i corespund pneumococului ?Streptococcus pneumoniae): A. "etermin1 reumatismul articular acut . Produce eritrotoxina din scarlatina C. 7unt sensibili la optoc9in ". 7unt bacilli =ram negati/i $. "iagnosticul imunologic se reali#ea#1 prin reacia A7.< 1,. Care dintre urm1toarele propriet1i corespunde speciei Streptococcus pyogenes: A. Nu produc streptoli#in1 < . 7unt coci =ram negati/i C. Pe mediile de cultur1 8ormea#1 colonii 7' pigmentate auriu ". 7uport1 medii 9iperclorurate $. Produce scarlatin1 14. Care dintre urm1toarele propriet1i corespunde streptococilor de grup : A. Produce toxina eritrogen1 . Pot produce in8ecii gra/e la nou n1scut C. 7unt sensibili la bacitracin1 ". "etermin1 pneumonia 8ranc1 lobar1 $. "iagnosticul imunologic se reali#ea#1 prin reacia A7.< 15. Care dintre urm1toarele propriet1i corespund Streptococului pyogenes: A. 7unt coci =ram po#iti/i dispu:i 0n gr1me#i . Pe mediile de cultur1 8ormea#1 colonii R' aspect de Tcap de medu#1J C. 7uport1 medii 9iperclorurate ". $laborea#1 coagula#1 liber1 $. 7unt coci =ram po#iti/i dispu:i 0n lanuri 16. 2mp1rirea 0n grupe a streptococilor' con8orm clasi8ic1rii .ance8ield' se 8ace 0n 8uncie de: A. Antigenul capsular . Carbo9idratul C C. Antigenul 3 ". !ibrinoli#ine $. Carboxida#e 19. 2n 8uncie de tipul de 9emoli#1 Streptococcus pyogenes este: A. Al8a 9emolitic . eta 9emolitic C. =amma 9emolitic ". 7treptococ ne9emolitic $. Produc1tor de 9emoli#a /iridans 20. Care dintre a8irmaiile urm1toare sunt ade/1rate pentru pneumocociC A. 7e identi8ic1 prin reacia de coaglutinare . Nu produce pneumonia 8ranc1 lobar1

C. 7unt sensibili la optoc9in ". Pentru diagnostic se utili#ea#1 testul 0n /itro $lecV $. "iagnosticul imunologic se reali#ea#1 prin reacia A7.< 21. Care a8irmaii sunt corecte: A. Pilii sexuali au rol 0n adecenta celular1 . +le!siella pneumoniae este o bacterie intestinal1 C. acteriile lo8otric9e pre#int1 mai muli 8lageli pe toat1 supra8aa bacteriei ". Streptococcus pneumoniae este o bacterie care 8ace parte din 8lora sapro8it1 a ca/it1ii na#ale $. 7indromul repre#int1 un ansamblu se simptome 22. Care din urm1toarele a8irmaii nu sunt ade/1rate: A. Streptococcus pneumoniae pre#int1 capsul1 . 3odi8icarea structurii /asculare este o 8a#1 a in8lamaiei care 8a/ori#ea#1 trecerea proteinelor :i a leucocitelor C. 2n 8a#a de lag num1rul de bacterii cre:te 0n ritm constant ". 2n alc1tuirea dublei spirale de A"N adenina se leag1 cu timina $. /seudomonas aeruginosa este o bacterie care se poate 0ntBlni 0n apa distilat1 2). Care a8irmaie este 8als1: A. Ras9+ul reumatismal este o boal1 post+streptococic1 . acitracina este un antibiotice scos din u#ul intern din cau#a toxicit1ii C. $xist1 tulpini pneumoncocice re#istente la penicilin1 ". Hn8ecia cu 7ta8ilococul auriu re#istent la meticilina ?3R7A@ poate 8i tratat1 cu penicilin1 $. Anticorpii antistreptoli#ina < 8ormai 0n serul pacientului constituie do/ada in8eciei recente cu 7treptococ beta 9emolitic de grup A 2-. Streptococcus penumoniae are ca principal 8actor de patogenitate: A. 7treptoli#in1 < . Protein1 3. C. 7treptoli#in1 7 ". Capsul1 $. Protein1 R. 2,. 7treptococii patogeni se culti/1 pe urm1toarele medii A. =elo#1 simpl1 . =elo#1+sBnge C. 3ediul .o88ler ". 3ediul ordet+=engou $. 3ediul AA >. 24. =enul Staphylococcus aparine urm1toarei 8amilii: A. Streptococcaceae . &icrococcaceae C. &yco!acteriaceae

". %ntero!acteriaceae $. /icorna)iridae 25. 7treptococii: A. Aparin 8amiliei &icrococcaceaeL . 7unt coci =ram negati/iL C. 7unt dispu:i 0n ciorc9iniL ". Pot 8i s8erici sau o/alariL $. Au diametrul celular de aproximati/ 0', microni. 26. Alegei asocierea corect1 cu pri/ire la caracterele de cultur1 ale streptococilorL A. Pe medii lic9ide ( de#/olt1 colonii 8oarte mici' circulare' bombade' translucideL . Pe medii cu sBnge + de#/olt1 9emoli#1 0n Furul colonieiL C. Pe medii solide + de#/olt1 grunFi care se depun la 8undul tubuluiL ". Pe medii cu sBnge ( tulpinile capsulate determin1 o turbiditate omogen1 a mediuluiL $. Pe medii solide ( de#/olt1 9emoli#1. 29. =enul Staphylococcus cuprinde: A. 20 specii . 1, specii C. ) specii ". 16 specii $. 2, specii )0. ;rm1toarele caracteristici re8eritoare la sta8ilococi sunt ade/1rate' cu excepia: A. Nesporulai . Coci gram po#iti/i C. Coci gram negati/i ". Necapsulai $. =rupai T0n ciorc9iniJ dup1 di/i#iune )1. 2n 8uncie de necesarul de oxigen' streptococii sunt: A. Aerobi' 8acultati/ anaerobiL . 3icroaero8iliL C. 7trict aerobiL ". 7trict anaerobiL $. Anaerobi+aerotolerani. )2. Alegei asocierea corect1 cu pri/ire la tipurile de 9emoli#1 la streptococi: A. \ 9emolitic ( 9emoli#a este absent1 L . \U 9emolitici + 9emoli#a este cu margini neclareL C. N 9emolitici + produc o 9emoli#1 incomplet1L ". ] 9emolitici ( tip de 9emoli#1 determinat de 7treptococii piogeniL $. \ 9emolitici ( 9emoglobina este degradat1 complet' dar apar #one 0n care un toate 9ematiile sunt li#ate.

)). Alegei a8irmaia corect1 cu pri/ire la streptococi: A. 3aForitatea streptococilor au 0n structura peretelui celular un determinant genic numit poli#a9aridul CL . Pe ba#a di8erenelor de microstructur1 a poli#a9aridului C la di8erite tulpini de streptococi' arbara .ance8ield i+a grupat i a notat grupele de la A la QL C. 7treptococii care pre#int1 poli#a9aridul C au 8ost denumii streptococi non+grupabiliL ". Poli#a9aridul C este un 8actor de patogenitateL $. !iecare grup se sub0mparte 0n: serotip' li#otip' bactericinotip' antibiotip. )-. 2n 8uncie de in8luena oxigenului asupra celulei bacteriene' sta8ilococii sunt: A. acterii strict aerobe . acterii aerobe 8acultati/ anaerobe C. acterii strict anaerobe ". acterii anaerobe ( aerotolerante $. acterii anaerobe 8acultati/ aerobe ),. =enul Staphylococcus cuprinde urm1toarele ) specii importante' cu excepia: A. 7ta8ilococul auriu . Spahylococcus epidermidis C. Citrin ". Staphylococus saprophyticus $. Staphylococcus pyogenes )4. 7ta8ilococii se g1sesc: A. "oar la organismele animale . 2n aer nu :i 0n sol C. 2n sol nu :i 0n ap1 ". 2n sol' aer' ap1' animale'oameni $. "oar la oameni :i 0n atmos8er1 )5. "in punct de /edere metabolic' sta8ilococii sunt bacterii: A. Care au cerine nutriti/e speciale . 7ensibile la c1ldura :i medii bogate 0n s1ruri C. Cu timp lung de generaie ". $e#istente la bacterio8agi $. %alotolerante )6. 7ta8ilococii au urm1toarele propriet1i metabolice' cu excepia: A. 7unt bacterii sensibile la bacterio8agi . 7unt bacterii nepretenioase C. 7unt bacterii 9alotolerante ". 7unt bacterii care se de#/olt1 0ncet $. 7unt bacterii care supra/ieuiesc 0n alimente conser/ate 0n sare )9. Alegei a8irmaia 8als1 cu pri/ire la streptococi: A. 7e g1sesc 0n aer' sol' ap1L

. C. ". $.

7e g1sesc pe tegumente i mucoase ca sapro8ii L 7ingurul patogen este streptococul de grup L 7pecia Peptostreptococcus este anaerob1L S. agalactiae este streptococul de grup .

-0. Alegei asocierea 8als1 cu pri/ire la streptococi : A. Streptococus pneumoniae ( s+a desprins din grupL . 7treptococii /iridans ( negrupabiliL C. S. pyogenes ( streptococul de grup AL ". S. #ecalis ( streptococ de grup " L $. S. #ecium ( streptococul de grup . -1. 7treptococul N+9emolitic de grup A: A. $ sensibil la 8rigL . Are colonii de 1+2 mmL C. Are 9emoli#1 tip betaL ". >r1ie:te numai pe medii obi:nuiteL $. Nu e sensibil la antiseptice. -2. $n#imele coninute de S. pyogenes sunt urm1toarele' cu excepia: A. !ibrinoli#inaL . 7treptoli#ina <L C. %ialuronida#aL ". Ribonuclea#aL $. 7.7. -). Alegei asocierea corect1 cu pri/ire la en#imele coninute de streptococul de grup A: A. 7.7 ( degradea#1 acidul 9ialuronic din peretele celular' 8a/ori#Bnd in/a#ia tisular1L . "e#oxiribonuclea#a ( acti/ea#1 plasminogenul :i ast8el se /a produce li#a c9eagului de 8ibrin1L C. 7treptoli#ina < ( este antigenic1 :i induce 8ormare de anticorpi speci8ici anti+7.< ?A7.<@L ". 7treptoVina#a ( responsabil1 de 9emoli#a de tip N :i are 0n /i/o o acti/itate citolitic1 L $. %ialuronida#a ( se utili#ea#1 0n tratarea trombo#elor. --. >oxina produs1 de sta8ilococ de grup A ce produce 8asciita necro#ant1 se nume:te: A. >oxina eritrogen1L . $xotoxina pirogen1 AL C. $ritrotoxinaL ". $xotoxina CL $. $xotoxina . -,. "atorit1 capacit1ii sta8ilococilor de a se de#/olta la concentraii crescute ale NaCl ?pBn1 la 10A@' pentru culti/area :i i#olarea lor se 8olo:e:te urm1torul mediu selecti/: A. 3ediul 3uller+%inton solid cu adaos de NaCl 2A . 3ediul ordet+ =engou

C. 3ediul C9apmann ". 3ediul cu selenit de sodiu $. 3ediul A $ ?agar' bil1' escutin1@ -4. 2n cultur1 pe medii solide' sta8ilococii: A. tulbur1 uni8orm aceste medii . se pre#int1 sub 8orm1 de colonii marii nepigmentate C. se pre#int1 sub 8orm1 de colonii R ". de#/olt1 colonii circulare cu diametrul de 1+)mm $. de#/olt1 colonii circulare cu diametrul de 1+)Km -5. Coloniile de sta8ilococi pre#int1 urm1toarele caracteristici' cu excepia: A. 7unt colonii opace . 7unt de tip 7 C. 7unt colonii conca/e ". 7unt pigmentate $. Au diametru de 1+) mm -6. $n#imele extracelulare sinteti#ate de tulpinile de sta8ilococi pot 8i: A. .eucodine . %emoli#ine C. 7treptoVina#e ". $ritrotoxine $. etalactama#e -9. Care este boala ce nu 8ace parte din bolile acute streptococice produse de S. pyogenesC A. !aringit1L . Reumatism articularL C. !asciit1 necro#ant1L ". 7carlatin1L $. Celulit1. ,0. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la eri#ipel este: A. este un eritem cutanat cu burelet marginalL . este locali#at cu predilecie la ni/elul extremit1ilorL C. 8ace parte din bolile poststreptocociceL ". se extinde progresi/L $. este 0nsoit1 de 8ebr1. ,1. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la reumatismul articular acut este: A. $ste produs1 prin reacii de 9ipersensibilitate de tip H :i HHL . Repre#int1 o complicaie nesupurati/1 tardi/1 a unei in8ecii 8aringiene cu 7N9AL C. A7.< cre:te dup1 )+- s1pt1mBni de la debutul in8eciei cu 7N9A' atingBnd maximul 0n s1pt1mBna 5+6L ". >itrurile A7.< mai mari de 1000 ;/H semni8ic1 perioada de s8Br:it pentru RAAL

$. "in punct de /edere epidemiologic' principala surs1 de in8ecie cu streptococi patogeni o repre#int1 purtat1rii bolna/i. ,2. >ratamentul de elecie pentru in8ecie cu S. pyogenes este: A. $ritromicin1L . =entamicin1L C. &ancomicinL ". Penicilin1L $. Amoxicilin1. ,). A8irmaia 8als1 cu pri/ire la streptococul de grup este urm1toarea: A. $ste o bacterie strict para#it1 a omuluiL . Poate produce la nou+n1scui meningiteL C. Poate produce la nou+n1scui pneumonieL ". Poate produce la nou+n1scui septicemiiL $. 7e 8ace screeningul gra/idelor pentru statutul de purt1tor s1n1tos. ,-. $nterococul nu produce: A. Hn8ecii urinareL . $ndocardit1 bacterian1 subacut1L C. $ri#ipelL ". oli cardio/asculareL $. 3eningite. ,,. >ulpinile de sta8ilococi sinteti#ea#1 urm1toarele en#ime extracelulare' cu excepia: A. %ialurodina#e . etalactama#e C. Catala#e ". %emoli#ine $. Coagula#e ,4. !actorii toxici sinteti#ai de tulpinile sta8ilococice sunt de natur1: A. .ipidic1 . Proteic1 C. =lucidic1 ". Anorganic1 $. 3ineral1

,5. $n#ima extracelular1' coagula#a' are urm1toarea aciune: A. "escompune acidul 9ialuronic din substana 8undamental1' 8a/ori#Bnd di8u#area sta8ilococilor 0n esuturi . Acionea#1 asupra lipidelor plasmatice :i asupra gr1similor de la supra8aa tegumentelor

C. Permite li#a coagulului de 8ibrina :i progresia sta8ilococilor din #ona exudatului in8lamator 0n esuturile s1n1toase din Fur ". Hnduce 8ormarea coagului de 8ibrina 0n Furul celulelor bacteriene secretante $. Are rol anti8agocitar cu aciune selecti/1 pe macro8age :i P3N ,6. 7ta8iloVina#a este una dintre en#imele extracelulare sta8ilococice' care: A. $ste sinteti#at1 de tulpinile coagula#o+po#iti/e . Acionea#1 asupra gr1similor de la supra8aa tegumentelor C. Reali#ea#1 Tprotecia bacterieiJ 8a1 de 8actorii bacteriolitici locali :i 8a1 de 8agocito#1 ". Are tropism 8a1 de #onele 0n care sunt mai acti/e glandele sebacee $. Permite li#a coagulului de 8ibrina :i progresia sta8ilococilor din #ona exudatului in8lamator 0n esuturile s1n1toase din Fur ,9. .eucocidinele sunt toxine sinteti#ate de sta8ilococi care : A. Rol anti8agocitar cu aciune selecti/1 pe macro8age :i P3N . Produc toxiin8ecii alimentare C. Au tripla aciune ?9emolitic1 dermonecrotic1 :i letal1@ ". 3ai sunt denumite :i >77 ?>oxic 79ocV 7Dndrome@ $. Acionea#1 asupra lipidelor plasmatice 40. ;nele tulpini de sta8ilococi eliberea#1 enterotoxine' care: A. Nu produc toxiin8ecii alimentare . 7unt 0n num1r de 6 ?A' 'C'"'$'!'='%@ C. 7unt eliberate 0n alimente :i re#ist1 la tratamentul termic ?la 100[C timp de o or1@ ". Au rol anti8agocitar cu aciune selecti/1 pe macro8age :i P3N $. Permite progresia sta8ilococilor din #ona exudatului in8lamator 0n esuturile s1n1toase din Fur 41. Hn8ecia sta8ilocic1 este 8a/ori#at1 de urm1toarele condiii' cu excepia: A. Pl1gi traumatice . "iabet #a9arat C. Hnci#ii c9irurgicale ". Pre#ena unei concentraii crescute de NaCl ?peste 10A@ $. >e9nici in/a#i/e A>H 42. "in punct de /edere al patogenit1ii' genul 7tap9Dlococcus este: A. 7trict sapro8it . 7trict patogen C. 7apro8it condiionat patogen ". Patogen condiionat sapro8it $. Nici una dintre /ariantele de mai sus 4). 7ta8ilococii sunt pre#eni ca sapro8ii la ni/elul urm1toarelor ecosisteme ale omului' cu excepia: A. >ract intestinal . >egument

C. C1i respiratorii superioare ". C1i respiratorii in8erioare $. &agin 4-. .a ni/elul 8anerelor :i al esutului cutanat' sta8ilococii pot produce urm1toarele in8ecii: A. Celulit1 . 7epticemie C. Rino8aringita ". 7inusite $. Panariiu 4,. A8irmaia corect1 cu pri/ire la S. pneumoniae este: A. $ste o bacterie strict para#it1 a omuluiL . 7unt coci gram negati/iL C. Au 8orm1 lanceolat1L ". 7unt dispu:i 0n ciorc9ineL $. 7unt necapsulai. 44. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la propriet1ile metabolice ale S. pneumoniae este: A. 2n culturile mai /ec9i apare 8enomenul de 9emoli#1' datorit1 eliber1rii unor en#ime lipolitice :i proteoliticeL . Pe mediile cu bil1 de#/olt1 8enomenul de bilioli#1L C. =ermenii sunt pretenio:i' a/Bnd necesar metabolic crescutL ". 7unt aerob+anaerobi 8acultati/i' microaero8iliL $. ilioli#a repre#int1 autoli#a 8a/ori#at1 de pre#ena compu:ilor biliari. 45. Ce /ariant1 de r1spuns cu pri/ire la caracterele de cultur1 ale S. pneumoniae este ade/1rat1C A. >ulbur1 mediul lic9id la 0ntBmplareL . Pe mediile cu sBnge de#/olt1 9emoli#1 NL C. Pe medii solide de#/olt1 colonii lanceolateL ". Pe medii solide de#/olt1 colonii cu contur regulatL $. Pe medii solide de#/olt1 colonii cu aspect rugos. 46. oala care nu este produs1 de pneumococi este: A. HmpetigoL . 7epticemieL C. <titeL ". Pneumonia 8ranc1 lobar1L $. ConFuncti/it1.

49. 7treptococii /iridans: A. 7unt sapro8ii condiionat patogeni 0n tractul respiratorL . !ermentea#1 #a9arurile' cresc p%+ul' 8a/ori#ea#1 cariogene#aL C. Pro/oac1 endocardit1 bacterian1 acut1 la pacienii /al/ulopai post+c9irugie dentar1L ". Pro/oac1 placa dentar1L $. Au 9emoli#a tip ].

50. Produsul patologic care nu poate 8i recoltat pentru a con8irma existena S. pyogenes este: A. 7BngeL . 7ecreie /aginal1L C. $xudat 8aringianL ". 7ecreie de plag1L $. $xudat na#al. 51. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la culturile de streptococ de grup A este: A. 7e de#/olt1 sub 8orm1 de colonii tip RL . 3ediul de elecie este gelo#a+c9ocolatL o C. Hncubarea se 8ace la )5 C' timp de 2- 9L ". 7unt culturi lucioase' conca/eL $. Au marginile neregulate. 52. !actorii toxici sinteti#ai de unele tulpini sta8ilococice' pot produce urm1toarele a8eciuni' cu excepia: A. <steomielita . >oxiin8eciile alimentare C. 7indromul toxico+septic ". >.H.A $. oala Ipielii op1riteJ 5). .a ni/el subcutanat' sta8ilococii pot produce urm1toarele in8ecii: A. Rino8aringita . !aringo+amigdalita C. Celulita ". Acneea Fu/enil1 $. Abces 5-. Hn8eciile respiratorii produse de =enul Staphylococcus pot 8i: A. Cistite . ron9opneumonii C. $ndocardite ". %idrosadenite $. Pielone8rite 5,. Hn8ecia produs1 de sta8ilococ care are aspectul unui 8uruncul antracoid re#ultat prin con8luarea mai multor 8uruncule :i care a8ectea#1 :i esutul subcutanat adiacent poart1 denumirea de: A. Acnee . !oliculit1 C. Panariiu ". Carbuncul $. Abces 54. 2n ceea ce pri/e:te testele speci8ice ale S. pyogenes:

A. . C. ". $.

>estul catala#ei este negati/L >estul oxida#ei este po#iti/L >estul catala#ei este po#iti/L >estul bacitricinei este negati/L >estul biseptolului este po#iti/.

55. Streptococcus agalactiae se g1se:te la aproximati/ )0A dintre persoanele s1n1toase 0n: A. .CRL . >ractul respiratorL C. Ca/itatea bucal1L ". !lora intestinal1L $. $so8ag. 56. Coloniile streptococului de grup A. 3L . RL C. =L ". R sau 3L $. 7 sau 3. sunt de tip:

59. 2n ceea ce pri/e:te testele speci8ice pentru detectarea streptococului de grup ' urm1toarea a8irmaie este 8als1: A. S. agalactiae este re#istent atBt la bacitracin1 cBt :i la biseptolL . Produce 9idroli#a 9ipuratului CA3P+test ( po#iti/L C. Hdenti8icarea serologic1 se 8ace prin latex aglutinare cu trusele speci8iceL ". Aglutinarea se 8ace cu serul de grup AL $. %idroli#a 9ipuratului CA3P+test ( po#iti/ presupune producerea unei proteine ?8actorul CA3P@' care interacionea#1 cu al8a 9emoli#ina sta8ilococic1 :i determin1 9emoli#a complet1. 60. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la streptococii de grup C este: A. 7unt identi8icai preliminar ca streptococi ]+9emoliticiL . 7unt re#isteni la bacitracin1L C. Hdenti8icarea de certitudine se 8ace prin aglutinare cu ser de grup L ". 7unt re#isteni la biseptolL $. 7e di8erenia#1 de streptococii /iridans prin testul la optoc9in. 61. =enul %nterococcus are un num1r de specii egal cu: A. 16L . 11L C. 9L ". 5L $. 12. 62. 2n ceea ce pri/e:te mor8ologia streptococilor de grup ": A. Au diametrul de 1+2 microniL

. C. ". $.

7unt coci =ram negati/iL Au maForitatea tulpinilor imobileL 7unt grupai 0n perec9i sau lanuri scurteL Au 8orm1 lanceolat1.

6). %emoli#a enterococilor este: A. \L . \UL C. NL ". NUL $. ]' mai rar \ sau N. 6-. ;rm1toarea a8irmaie cu pri/ire la testele speci8ice pentru detecia enterococilor este ade/1rat1: A. "au aglutinare cu serul de grup CL . >estul la bil1+esculin1 este po#iti/L C. Pe mediul A $ apar ni:te coloraii gri pe mai mult de Fum1tate din mediul 0ns1mBnat' semni8icBnd reacie po#iti/1L ". >este care nu se mai 8olosesc sunt: testul de 9idroli#1 a argininei' testul de 9idroli#1 a 9ipuratului' tolerana la mediul 9ipersalin' 8ermentarea unor #a9aruriL $. Cre:terea se 8ace 0n mediu acid. 6,. Hn8ecia glandelor sudoripare' cu locali#are mai ales la ni/el subaxilar' poart1 denumirea de: A. Acnee . Panariiu C. Carbuncul ". !uruncul $. %idrosadenit1 64. Hn8eciile c1ilor respiratorii superioare produse de sta8ilococi se pot extinde 0n s8era <R. producBnd urm1toarele a8eciuni: A. >oxiin8ecia alimentar1 . Cistite C. Anexite ". 7inu#ite $. Pneumoni 65. .a ni/elul aparatului digesti/ sta8ilococii pot induce toxiin8ecii alimentare care au urm1toarele simptome' cu excepia: A. 3etrite . =reuri C. &1rs1turi ". 7caune diareice $. crampele intestinale

66. .a ni/elul aparatului uro+genital sta8ilococii pot produce urm1toarele in8ecii' cu excepia: A. Pieolone8rite . 7epticemii postabortum C. Anexite ". 3astoidite $. Abces renal 69. Anumite tulpini sta8ilococice eliberea#1 toxina ex8oliati/1 care produce' mai ales la nou+ n1scui' urm1toarea a8eciune: A. 7indromul toxico+septic . Pielone8rita C. 7indromul Ipielii op1riteJ ". >oxiin8ecia alimentar1 $. !oliculite 90. Pneumococii: A. 7unt coci =ram negati/iL . Au 8orm1 o/alar1L C. 7unt grupai 0n diploL ". 7unt necapsulaiL $. 7unt situai intracelular. 91. Al1turi de pneumococi' pe 8rotiu apar: A. .eucocite mononucleareL . >rombociteL C. $ritrociteL ". .ecucocite polimor8onucleareL $. 3onocite. 92. 2n ceea ce pri/e:te cultura pneumococilor' urm1toarea a8irmaie este ade/1rat1: A. Pe mediul de gelo#1 sBnge apar sub 8orm1 de colonii aplati#ateL . Au marginile deprimateL C. Au centrul ridicatL ". 7unt 0nconFurate de 9emoli#1 NL $. Au colonii di8erite de streptococii /iridans. 9). >estul la optoc9in: A. "i8erenia#1 enterococii de streptococii /iridansL . 7e 8ace prin 0ns1mBnarea a 2+) colonii de cultur1 primar1 pe un sector de plac1 cu gelo#1 sBnge' 0n centrul sectorului aplicBnd un microcomprimat cu optoc9in' o incubBndu+se 2- 9 la )5 CL C. Au ca re#ultat re#istena pneumococilor la optoc9inL ". Au ca re#ultat sensibilitatea streptococilor /iridans la optoc9inL $. Au ca re#ultat 8ormarea unei #one de in9ibiii din partea pneumococilor de maxim , mm diametru.

9-. 7treptococii /iridans nu posed1 poli#a9arid C' deci: A. Au 9emoli#1 NL . Au 9emoli#1 ]L C. Pe ba#a antigenelor capsulare sunt grupai 0n 60 de serotipuriL ". Nu sunt grupabiliL $. Au 9emoli#1 \. 9,. 7peciile de streptococi /iridans nu pot 8i di8ereniate 0ntre ele prin: A. !ermentarea unor #a9aruri ?manitol :i sorbitol@L . %idroli#a ureeiL C. %idroli#a esculineiL ". %idroli#a arginineiL $. %idroli#a streptoVina#ei. 94. .a examenul microscopic' streptococii /iridans apar : A. Coci =ram negati/iL . 7porulaiL C. NecapsulaiL ". "ispu:i 0n diploL $. "ispu:i 0n ciorc9ine. 95. 7ta8ilococii sunt re#isteni la: A. Amoxicilin1 . Penicilin1 C. Ce8alosporine ". C9inolone $. &ancomicin1 96. Antibioticele testate la antibiogram1 sunt urm1toarele' cu excepia: A. <xacilin1 . &ancomicin1 C. C9inolone ". Ri8ampicin1 $. =licopeptide 99. 7+a e/ideniat 8aptul c1 tulpinile de sta8ilococi au elaborat urm1torul mecanism de re#isten1 la Penicilin1: A. 7c1derea permeabilit1oo bacteriei . Alterarea receptorilor pentru antibiotic C. "e#/oltarea unei c1i metabolice alternati/e ". Hnacti/area prin en#ime ?penicilina#1@ $. $liminarea acti/1 a antibioticului din organism 100.Ca tratament adFu/ant 0n in8eciile sta8ilococice se poate administra auto/accinul' care: A. Conine germeni omorBi prin c1ldur1' administrai 0n 8uncie de serotip . Conine proteine recombinate

C. Conine germeni atenuai obinui din produsul biologic propriu' recoltat 0n condiii speci8ice ". Conine anatoxine $. Conine componente microbiene puri8icate' proteice sau poli#a9aridice conFugate proteic 101.>estul diagnostic ce di8erenia#1 sta8ilococii de streptococi este: A. >estul coagula#ei legate( po#iti/ pentru streptococi' negati/ pentru sta8ilococi . >estul oxida#ei ( negati/ pentru sta8ilococi' po#iti/ pentru streptococi' C. >estul catala#ei ( po#iti/ pentru sta8ilococi' negati/ pentru streptococi ". >estul catala#ei ( po#iti/ pentru streptococi' negati/ pentru sta8ilococi $. >estul coagula#ei libere+ negati/ pentru sta8ilococi' po#iti/ pentru streptococi 102.>estul coagula#ei libere pentru sta8ilococi se determin1 : A. Printr+o reacie de coagulare pe lam1 care se cite:te 0n circa 10+1, minute . Printr+o reacie de coagulare 0n tuburi care se cite:te 0n circa 10+1, secunde C. Printr+o reacie de coagulare pe lam1 cu o pic1tur1 de plasm1 citratat1 peste care se depune coninutul unei anse 0nc1rcate cu 1+2 colonii de sta8ilococ ". Printr+o reacie de coagulare 0n tuburi cu plasm1 recoltat1 pe $">A peste care se adaug1 suspensie preparat1 din cultur1 :i se incubea#1 la termostat $. Printr+o reacie de coagulare 0n tuburi cu plasm1 recoltat1 pe $">A peste care se adaug1 suspensie preparat1 din cultur1 :i se cite:te la 10+1, minute 10).>rusele de .atex aglutinare' pe lBng1 detecia coagula#ei' e/idenia#1 :i pre#ena unui alt 8actor de patogenitate al sta8ilococilor' denumit: A. .ipoproteina C . Proteina X C. Proteina A ". Poli#a9ari#i necapsulari $. .ipoproteina A 10-.>estele bioc9imice de identi8icare a principalelor specii de sta8ilococi se ba#ea#1 pe: A. "e#aminarea proteinelor . !ermentarea #a9arurilor C. !ermentarea peptidelor ". %idroli#a #a9arurilor $. "e#aminarea #a9arurilor

Complement multiplu

1. Caracterele generale 0ntBlnite la specia Streptococcus pyogenes sunt urm1toarele: A. 7e culti/1 pe gelo#1 sBnge . Coloniile sunt beta 9emolitice C. Cocii sunt dispu:i 0n gr1me#i ". Au o cantitate redus1 de peptidoglican 0n peretele celular $. Coloniile sunt mari' de tip R 2. 2n boala poststreptococic1: A. Apare reumatismul poliarticular acut . Cardita reumatismal1 C. 7indromul ne8rotic ". .e#iunile sunt produse de en#imele streptococice $. 7e depun complexe imune circulante pe membrana ba#al1 glomerular1 ). Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la Streptococcus pneumoniae: A. 7unt coci lanceolai . Nu posed1 antigen speci8ic de grup C. Coloniile sunt mici' 7' cu 9emoli#1 de tip beta pe gelo#1 sBnge ". Pot cre:te pe medii simple $. Pe ba#a antigenelor capsulare sunt grupai 0n peste 60 de serotipuri -. Care dintre urm1toarele en#ime sunt elaborate de sta8ilococ: A. .ipa#ele . 7treptoVina#a C. >oxina :ocului septic ". %ialuronida#a $. .ecitina#1. ,. Care dintre urm1toarele boli sunt produse de sta8ilocociC A. !uruncule . $ndocardit1 C. Pneumonia ". Reumatismul articular acut $. =angrena ga#oas1 4. >oxinele elaborate de sta8ilococ sunt: A. $nterotoxine . >oxina epidermolitic1 :i ex8oliant1 C. >oxina :ocului toxic ". >oxina botulinic1 $. >oxina tetanic1 5. Alegei enunurile corecte re8eritoare la 7treptococul din grupul serologic A : A. $ste o bacterie sapro8it1 . "e#/olt1 colonii mici' cu 9emoli#1 /er#uie 0n Fur

C. $laborea#1 9emoli#in1 beta ". $ste 0ntotdeauna sensibil la penicilin1 = $. Are o multiplicare strict intracelular1 6. Alegei enunurile corecte re8eritoare la tratamentul in8eciei sta8ilococice: A. 7e 8ace con8orm antibiogramei . 3aForitatea tulpinilor sunt sensibile la penicilina = C. 2n coleciile pro8unde sta8ilococice e ne/oie de tratament c9irurgical ". &ancomicina e un antista8ilococic de re#er/1 $. 7ta8ilococul nu elaborea#a penicilina#a 9. Alegei enunurile corecte re8eritoare la streptococii /iridans A. Nu sunt grupabili 0n clasi8icarea .ance8ield . Au poli#a9arid C C. 7unt sapro8iti conditionat patogeni ". Pot produce endocardita bacterian1 subacut1 $. Nu se gasesc 0n sali/1 10. Care din urm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate: A. 7ta8ilococii se pot clasi8ica 0n 8uncie de pre#ena 0n peretele celular a poli#a9aridului C . Streptococcus agalactiae este pre#ent 0n 8lora sapro8it1 a /aginului C. T7indromul pielii op1riteJ sta8ilococice a8ectea#1 mai ales copiii nou+n1scui ". Hmpetigo este in8ecia 8oliculului pilos $. Antibioticul de elecie 0n ca#ul in8eciilor cu Streptococcus pyogenes este eritromicina 11. Care din urm1toarele a8irmaii re8eritoare la streptococi sunt ade/1rate: A. acili =ram po#iti/i . Coci =ram negati/i. C. ;neori pot pre#enta o capsul1 din acid 9ialuronic ". 7unt bacterii sporulate $. 7unt aerobi 8acultati/ anaerobi 12. Care din urm1toarele a8irmaii re8eritoare la streptococii de grup " sunt ade/1rate: A. Au 9abitat intestinal . Pot produce in8ecii urinare C. Pot produce endocardita bacterian1 subacut1 ". Produc toxiin8ecii alimentare $. Nu sunt implicai 0n in8ecii intraspitalice:ti 1). Care din urm1toarele a8irmaii re8eritoare la enterococi sunt ade/1rate: A. 7unt coci =ram po#iti/i dispu:i 0n lanuri . 7unt coci =ram po#iti/i dispu:i 0n diplo C. Produc in8ecii u:or de tratat ". Hn8ecia e 8a/ori#at1 de mane/re in/a#i/e $. 7unt bacterii patogene

1-. Care din urm1toarele a8irmaii nu sunt 8alse: A. >oxiin8ecia alimentar1 produs1 de sta8ilococ se tratea#1 cu amoxicilin1 . !oliculita este in8ecia mai multor 8oliculi pilo:i C. Purt1torul s1n1tos de sta8ilococ auriu 9emolitic la ni/el 8aringian nu se tratea#1 cu antibiotice 0n mod normal ". >oxiin8ecia alimentar1 produs1 de sta8ilococ este o boala deosebit de gra/1 $. 7ta8ilococul auriu se poate i#ola 0n mediul 9iperclorurat C9apman 1,. 2ncercuii r1spunsurile corecte: A. 7ta8ilococul epidermis este un sta8ilococ coagula#o+negati/ . 7treptococul beta+9emolitic grup A este sensibil la c1ldur1 :i antiseptice C. maForitatea tulpinilor de streptococi de grup " sunt mobile ". 7treptococii /iridans posed1 antigen speci8ic de grup $. Catala#a 9idroli#ea#1 acidul 9ialuronic 14. !actorii toxici produ:i de sta8ilococi' 9emoli#inele' au urm1toarele aciuni: A. %emolitic1 . Anti8agocitar1 C. "ermonecrotic1 ". .etal1 $. Coagulea#1 15. =enul 7treptococcus pre#int1 urm1toarele caracteristici: A. 7unt coci =ram negati/i . 7unt coci =ram po#iti/i C. 7unt bacterii reni8orme ". 7unt bacterii s8erice sau o/alare $. 7unt dispu:i 0n ciorc9ini 16. Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la streptococi: A. 7unt bacterii dispuse 0n perec9i sau lanuri . Au diametrul celular aproximati/ 1 nm C. 7unt bacterii mobile ". Pre#int1 spori $. 7unt 0n general capsulai 19. =enul 7tap9Dlococcus cuprinde 20 de specii' ) 8iind cele mai importante: A. Staphylococcus aureus4 . Staphylococcus pneumoniae4 C. Staphylococcus epidermitis4 ". Staphylococcus saprophyticusL $. Citrin 20. Caracteristicile generale ale sta8ilococilor sunt:

A. . C. ". $.

7unt coci =ram po#iti/iL 7unt sporulaiL 7unt strict aerobiL R1mBn ata:ai 0n ciorc9iniL Au diametru de 0'2+0', microni.

21. "in punct de /edere epidemiologic' sta8ilococii: A. 7unt ubicuitariL . 7unt strict para#ii ai omuluiL C. 7e g1sesc 0n sol' aer' ap1L ". Au ca surse sunt doar purt1torii s1n1to:iL $. Pot determina o in8ecie endogen1 sau exogen1. 22. "in punct de /edere al propriet1ilor metabolice' se poate spune despre sta8ilococici: A. 7unt bacterii pretenioaseL . Au un timp scurt de generaieL C. 7unt sensibile la bacterio8agiL ". 7+au identi8icat patru tipuri antigenice distincteL $. Au capacitatea de a se de#/olta la concentraii sc1#ute ale NaCl. 2). Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la streptococi: A. 7unt bacterii strict anaerobe . 7unt bacterii imobile C. 7unt bacterii aerobe+ 8acultati/ anaerobe ". 7unt bacterii microaero8ile $. 7unt bacterii nesporulate 2-. =enul 7treptococcus nu pre#int1 urm1toarele caracteristici: A. 7unt bacterii aerobe (8acultati/ anaerobe . 7unt bacterii nesporulate C. 7unt bacterii 81r1 cerine nutriti/e speciale ". 7unt bacterii sporulate $. 7unt bacterii 0n general capsulate 2,. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la caracterele de cultur1 ale streptococilor: A. Pe mediile lic9ide ( tulpinile capsulate determin1 o turbiditate neomogen1 a mediului . Pe mediile lic9ide ( apar 0n general grunFi care se depun la 8undul tubului C. Pe mediile solide ( de#/olt1 colonii 8oarte mari de tip 3 ". Pe mediile solide ( de#/olt1 colonii translucide $. Pe mediile cu sBnge+ maForitatea nu de#/olt1 9emoli#1 0n Furul coloniei 24. Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la caracterele de cultur1 ale =enului 7treptococcus: A. Pe medii solide de#/olt1 colonii 8oarte mici circulare' bombate' translucide . Pe medii solide tulpinile capsulate determin1 o turbiditate omogen1 a mediului C. Pe medii cu sBnge' maForitatea streptococilor de#/olt1 9emoli#a 0n Furul coloniei ". Pe medii lic9ide tulpinile necapsulate determin1 o turbiditate omogen1 a mediului

$. Pe medii solide apar' 0n general' grunFi care se depun la 8undul tubului 25. "e ce este util1 proprietatea sta8ilococilor de a se de#/olta la concentraii crescute de NaClC A. Aceast1 proprietate explic1 supra/ieuirea sta8ilococilor 0n alimentele conser/ate 0n sareL . Aceast1 proprietate este util1 pentru i#olarea :i culti/area sta8ilococilor prin utili#area mediului C9apmanL C. Nu este o proprietate important1L ". 7ta8ilococii nu se pot de#/olta la concentraii crescute de NaClL $. &ariantele C :i ". 26. 2n ceea ce pri/e:te caracterele de cultur1 ale sta8ilococilor: A. Pe medii solide' sta8ilococii tulbur1 uni8orm aceste medii: . Cresc pe medii u#uale' 0n anaerobio#1 sau microaero8ilieL C. Pe medii lic9ide' sta8ilococii de#/olt1 colonii circulare cu diametrul de 1+) mmL ". $xist1 :i sta8ilococi strict anaerobi: /eptococcusL $. Coloniile sunt 0n general de tip 7' diametru 2+- mm dup1 2- 9 de incubare. 29. !actorii de patogenitate pentru sta8ilococi sunt: A. 3ediulL . $n#imeleL C. >oxineleL ". Catala#aL $. .ipa#ele. )0. $n#imele extracelulare ale sta8ilococilor sunt: A. Nuclea#eleL . 7ta8iloVina#aL C. .eucocidineleL ". Coagula#aL $. %emoli#inele. )1. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la en#imele extracelulare ca 8actori de patogenitate ai sta8ilococilor: A. 7ta8iloVina#a + descompune acidul 9ialuronic din substana 8undamental1' 8a/ori#Bnd di8u#area sta8ilococilor 0n esuturiL . Coagula#a ( induce 8ormarea coagului de 8ibrin1 0n Furul celuleor bacteriene secretanteL C. Proteina#e ( sunt sinteti#ate de tulpinile coagula#o+po#iti/eL ". .ipa#ele ( acionea#1 asupra lipidelor plasmatice :i asupra gr1similor de la supra8aa tegumentelorL $. Catala#a ( permite li#a coagului de 8ibrin1 :i progresia sta8ilococilor din #ona exudatului in8lamator 0n esuturile s1n1toase din Fur. )2. Alegei /ariantele 8alse cu pri/ire la toxine ca 8actori de patogenitate ai sta8ilococilor: A. Pot 8i enterotoxinele eliberate de unele tulpini de sta8ilocociL . 7unt de natur1 proteic1 :i repre#int1 8actori maFori de patogenitateL

C. Pot 8i 9emoli#ine cu dubl1 aciuneL ". Nu produc toxiin8ecii alimentareL $. $xist1 , ast8el de toxine ( enterotoxine. )). >ulpinile streptococice sapro8ite condiionat patogene sunt: A. Streptococcus pyogenes . Streptococcus #ecalis C. 7treptococul beta 9emolitic de grup A ". 7treptococul de grup $. 7treptococul de grup " )-. >ulpinile streptococice patogene sunt: A. 7treptococul de grup " . Streptococcus pyogenes C. Streptococcus agalactiae ". Streptococcus pneumoniae $. 7treptococul de grup A ),. Hdenti8icai r1spunsurile 8alse re8eritoare la tulpina de streptococ :i tipul de 9emoli#1 pe care 0l produce: A. 7treptococ \ 9emolitic+ produce o 9emoli#1 incomplet1 /i#ibil1 ca un 9alou 0ngust 0n Furul coloniei' de culoare /er#uie ?streptococi de grup :i "@ . 7treptococ \U 9emolitic+ produce o 9emoli#1 cu margini neclareL 9emoglobina este degradat1 complet' dar apar #one 0n care nu toate 9ematiile sunt li#ate ?streptococi de grup :i "@ C. 7treptococ N 9emolitic + produce 9emoli#a incomplet1' ca o #ona 0ntinsa' neclar1 0n Furul coloniei ?streptococii piogeni + de grup A' ' C si =@ ". 7treptococ ] 9emolitic ( nu produce 9emoli#1 ?enterococii@ $. 7treptococ \ 9emolitic + produce o 9emoli#1 incomplet1 + degradarea 9emoglobinei se 8ace pBn1 la stadiul de bili/erdin1 ?Streptococi )iridans@ )4. Hdenti8icai r1spunsurile ade/1rate re8eritoare la tipul de 9emoli#1 pe care 0l produc tulpinile streptococice :i caracteristicile 9emoli#ei: A. \ 9emoli#a ^ 9emoli#a este incomplet1L degradarea 9emoglobinei se 8ace pBn1 la stadiul de bili/erdin1 . ] 9emoli#a ^ 9emoli#a este absent1 C. \U 9emoli#a ^ 9emoli#a este complet1' ca o #ona 0ntins1' clar1' per8ect transparent1 0n Furul coloniei ". N 9emoli#a ^ 9emoli#a este cu margini neclareL 9emoglobina este degradat1 complet' dar apar #one 0n care nu toate 9ematiile sunt li#ate $. N 9emoli#a ^ 9emoli#a este complet1 :i este determinat1 de 7treptecocii piogeni care elaborea#1 toxina 7.7 ?streptoli#ina oxigen stabil1@ )5. Hdenti8icai r1spunsurile 8alse re8eritoare la tipul de 9emoli#1 pe care 0l produc tulpinile streptococice :i caracteristicile 9emoli#ei: A. %emoli#a N ( 9emoli#1 complet1' ca o #on1 0ntins1' clar1 0n Furul coloniei

. %emoli#a ] ( 9emoli#1 incomplet1' /i#ibil1 ca un 9alou 0ngust 0n Furul coloniei' de culoare /er#uie C. %emoli#a \ ( 9emoli#1 absent1 ". %emoli#a N + 9emoli#1 cu margini neclareL 9emoglobina este degradat1 complet' dar apar #one 0n care nu toate 9ematiile sunt li#ate $. %emoli#a \ ( 9emoli#1 incomplet1L degradarea 9emoglobinei se 8ace pBn1 la stadiul de bili/erdin1 )6. 7treptococii care produc 9emoli#1 ] sunt: A. 7treptococii de grup A . $nterococii C. 7treptococii de grup ". 7treptococii de grup " $. Pneumococii )9. >ulpinile de streptococi care nu produc 9emoli#1 \ sau \U sunt : A. Streptococii )iridans . Streptococcus pyogenes C. 7treptococii de grup A ". 7treptococii de grup C $. Streptococcus agalactiae -0. 2n ceea ce pri/e:te procesul in8ecios sta8ilococic: A. "eseori' sursa de in8ecie este repre#entat1 de streptococii propriiL . $ 8a/ori#at de existena unor condiii permisi/e: plagi traumatice' arsuri' inci#ii c9irugicale etcL C. !rec/ent' poarta de intrare este la ni/elul 8oliculului pilos' a glandelor sebacee sau sudoripareL ". 7ursa de in8ecii poate 8i repre#entat1 de 8lora comensal1 de la ni/elul mucoasei conFuncti/aleL $. Printre condiiile permisi/e se num1r1 :i administrarea de imunosupresoare. -1. olile in/a#i/e produse de sta8ilococi pot 8i: A. >oxiin8ecii alimentareL . >77L C. <steomielit1L ". !oliculit1L $. Hmpetigo. -2. olile produse prin toxine de c1tre sta8ilococi sunt: A. !oliculiteL . !urunculL C. >.H.A.L ". >77L $. Panariiu.

-). olile cu locali#are cutanat1 :i la ni/elul 8anerelor produse de sta8ilococi sunt: A. !aringe+amigdalit1L . Acneea Fu/enil1L C. PanaritiuL ". CarbunculL $. Abces --. .a ni/elul tractului respirator' sta8ilococii produc: A. !oliculiteL . 7indromul pielii op1riteL C. CistiteL ". PneumoniiL $. Rino8aringit1. -,. .a ni/elul aparatului digesti/' sta8ilococii pot induce toxiin8ecii alimentare despre care se poate spune c1: A. Hncubaia este de peste - oreL . Remisiunea simptomelor este spontan1' 0n maximum 2- de oreL C. Are un debut brusc cu greuri 0nsoite de /1rs1turiL ". Hnduce scaune diareiceL $. 7ta8ilococii nu produc toxiin8ecie alimentar1. -4. .a ni/elul aparatului uro+genital' sta8ilococii produc: A. Pielone8riteL . AnexiteL C. CistiteL ". 7epticemii postabortumL $. >oxiin8ecii alimentare. -5. >ulpinile de streptococi care produc 9emoli#1 N sunt: A. Streptococii piogeni . Streptococcus pneumoniae C. Streptococii )iridans ". 7treptococii de grup $. 7treptococii de grup A -6. %emoli#a \ sau \U poate 8i produs1 de urm1toarele tulpini de streptococi: A. Streptococcus pyogenes . Streptococcus )iridans C. 7treptococii de grup C ". Streptococcus pneumoniae $. 7treptococii de grup " -9. %emoli#a N nu poate 8i produs1 de urm1toarele tulpini de streptococi: A. Streptococii )iridans . 7treptococii de grup A

C. 7treptococii de grup C ". Pneumococii $. 7treptococii de grup ,0. %emoli#a ] nu poate 8i produs1 de urm1toarele specii de streptococi : A. Streptococcus pneumoniae . Streptococcus agalactiae C. Streptococcus )iridans ". 7treptococii de grup " $. 7treptococii de grup C ,1. >ulpinile de streptococi care nu pot produce 9emoli#1 N sunt: A. Streptococcus pneumoniae . Streptococcus pyogenes C. Streptococcus )iridans ". 7treptococul de grup A $. 7treptococul de grup C ,2. Hdenti8icai r1spunsurile 8alse re8eritoare la clasi8icarea .ance8ield a streptococilor: A. 7e 8ace pe ba#a di8erenelor de microstructur1 a poli#a9aridului C din peretele celular . 7treptococii care nu pre#int1 poli#a9aridul C au 8ost denumii streptococi grupabili C. 7e 8ace dup1 tipul de 9emoli#1 pe care 0l produce tulpina streptococic1 ". Pe ba#a di8erenelor de microstructur1 a poli#a9aridului C la di8eritele tulpini de streptococi arbara .ance8ield i+a grupat :i a notat grupele de la A la W $. Poli#a9aridul C este un 8actor de patogenitate' prin urmare anticorpii speci8ici au rol 0n ap1rare. ,). 2n 8uncie de sediul in8eciei' pentru a detecta o in8ecie sta8ilococi1 se poate recolta: A. 7ecreie conFuncti/al1 ?0n ca# de pneumonii@L . 7Bnge ?otit1@L C. 7put1 ?pneumonie@L ". 7ecreie otic1 ?0n ca# de septicemii@L $. 7ecreie conFuncti/al1 ?conFuncti/it1@. ,-. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la cultura sta8ilococilor sunt: A. Produsele patologice necontaminate :i cele moderat contaminate se 0ns1mBnea#1 0n bulion :i pe gelo#1+sBnge 6AL . Produsul patologic repre#entat de lic9id de /1rs1tur1' materii 8ecale dintr+o toxiin8ecie alimentar1 se 0ns1mBnea#1 pe gelo#1+c9ocolatL o C. Pl1cile se incubea#1 la )5 C pentru 2-9 :i se obine cultura caracteristic1L ". Pe cultura 0n bulion apar colonii 7 iar cultura de pe gelo#1+sBnge are un aspect tulbure omogenL $. Coloniile de sta8ilococ auriu 9emolitic sunt 0nconFurate de o #on1 de 9emoli#1 ,,. >estul catala#ei este testul diagnostic ce di8erenia#1 sta8ilococii de streptococi' ast8el: A. Catala#a este o en#im1 pre#ent1 la genul StreptococcusL

. C. ". $.

Catala#a este o en#im1 pre#ent1 la genul &icrococcusL Catala#a este o en#im1 absent1 la genul StaphylococcusL Catala#a este o en#im1 absent1 la genul StreptococcusL Catala#a este o en#im1 pre#ent1 la genul Staphylococcus.

,4. >estele de patogenitate pentru sta8ilococi sunt: A. $/idenierea enterotoxinelorL . >estul la optoc9inL C. >estul coagula#eiL ". !ermentarea manitei pe mediul C9apmanL $. Pre#ena 9emoli#ei. ,5. Alegei asocierile 8alse cu pri/ire la testele de patogenitate pentru sta8ilococi: A. !ermentarea manitei pe mediul C9apman ( 0n urma 8erment1rii #a91rului' se modi8ic1 p%+ul i culoarea /irea#1 din ro# 0n galbenL . Pre#ena 9emoli#ei ( se poate 8ace cu trusele de latex aglutinareL C. Coagula#a liber1 ( se determin1 printr+o reacie de aglutinare pe lam1L ". $/idenierea enterotoxinelor ( se poate 8ace prin te9nici de aglutinareL $. Reacia de e/ideniere a coagula#ei ( se determin1 printr+o reacie de coagulare 0n tuburi. ,6. Alegei asocierile ade/1rate cu pri/ire la testele de patogenitate pentru sta8ilococi: A. Coagula#a liber1 ( sta8ilococul coagula#o+po#iti/ produce mici precipitate' sub 8orm1 de grunFi' datorit1 precipit1rii 8ibrinogenului 0n 8ibrin1L . Pre#ena 9emoli#ei ( considerat1 8actor de patogenitate ca i culoarea aurie a pigmentuluiL C. Reacia de e/ideniere a coagula#ei ( este un test rapid cu citire /i#ual1 care e/idenia#1 apariia grunFilor de culoare roie 0n ca#ul unei reacii po#iti/eL ". Coagula#a liber1 ( se poate determina prin reacia imunoen#imatic1 $.H7AL $. Coagula#a legat1 ( se poate determina prin radioimunodi8u#ie RHA. ,9. >estele bioc9imice de identi8icare a principalelor specii de sta8ilococi se ba#ea#1 pe: A. !ermentareL . 3odi8icarea culorii mediuluiL C. >estul catala#eiL ". >estul oxida#eiL $. >estul la bacitracin+biseptol 40. 3odi8icarea culorii mediului ca metod1 pe care se ba#ea#1 testele bioc9imice de identi8icare a principalelor specii de sta8ilococi pot 8i: A. 7isteme comerciale automati#ate i miniaturi#ate de identi8icare bioc9imic1L . 7isteme ce permit un diagnostic exact de specieL C. APH+7>AP%L ". 7steme ce permit e8ectuarea unei antibiograme cantitati/eL $. 7steme ce permit e8ectuarea unei antibiograme calitati/e.

41. >estarea sensibilit1ii la antibiotice a tulpinilor de sta8ilococi se e8ectuea#1 prin: A. 7steme miniaturi#ateL . 7steme automati#ateL C. testul $.H7AL ". metoda diluiilorL $. metoda di8u#imetric1. 42. Antibioticele antista8ilococice care se testea#1 sunt: A. Nor8loxacinL . Penicilin1L C. &ancomicinL ". <xacilin1L $. Ri8ampicin1. 4). Hdenti8icai asocierile gre:ite: A. 7treptococcus /iridans ( streptococ de grup . 7treptococcus agalactiae ( streptococ de grup C C. 7treptococcus pDogenes ( streptococ de grup A ". 7treptococcus pneumoniae ( streptococ de grup $. 7treptococcus 8ecalis ( streptococ negrupabil .ance8ield 4-. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la 8actorii de patogenitate en#imatici sinteti#ai de tulpinile streptococice: A. 7treptoVina#a este produs1 de toi streptococii N 9emolitici de grup A :i are un rol maFor 0n declan:area glomerulone8ritei acute poststreptococice ?=NAcP7@ . %ialuronida#a acti/ea#1 plasminogenul :i ast8el se /a produce li#a c9eagului de 8ibrinaL se utili#ea#1 0n tratarea trombo#elor C. "e#oxiribonuclea#a degradea#1 A"N+ul celulelor :i este antigenica ?induce apariia anticorpilor anti7"@ ". 7treptoli#ina < ?7.<@ acti/ea#1 plasminogenul :i ast8el produce li#a c9eagului de 8ibrin1L este antigenic1 :i determin1 sinte#a de anticorpi anti7M $. 7treptoli#ina oxigen+stabil1 ?7.7@ este responsabil1 de 9emoli#a de tip N :i are 0n /i/o o acti/itate citolitic1 ?9emolitic1' leucolitic1 :i trombolitic1@ 4,. 7treptoli#ina oxigen+labil1 ?7.<@ este un 8actor de patogenitate en#imatic al streptococilor N 9emolitici de grup A' care: A. Acti/ea#1 plasminogenul :i ast8el produce li#a c9eagului de 8ibrin1 . Are acti/itate citolitic1 ?9emolitic1 :i leucolitic1@ C. Are acti/itate cardiotoxic1 ". $ste antigenic1 :i induce 8ormarea de anticorpi speci8ici anti+7.< ?A7.<@ $. $ste responsabil1 de 9emoli#a de tip N 44. "e#oxiribonuclea#a ?7treptodorna#a@ este o en#im1 produs1 de streptococii N 9emolitici care: A. Are un rol maFor 0n declan:area glomerulone8ritei acute poststreptococice . 7e utili#ea#1 0n tratarea trombo#elor

C. "egradea#1 A"N+ul celulelor ". $ste antigenic1 ( induce apariia anticorpilor anti7M $. !a/ori#ea#1 in/a#ia tisular1 45. 7treptococii N 9emolitici pot produce urm1torii 8actori de patogenitate toxici: A. $xotoxina pirogen1 A . $nterotoxina C. $xotoxina ". >oxina eritrogen1 $. %ialuronida#a 46. 7treptococii N 9emolitici pot produce urm1toarele boli poststreptococice: A. 7teno#a mitral1 . =lomerulone8rita acut1 di8u#1 C. 7carlatina ". Reumatism poliarticular acut $. $ri#ipel 49. 7treptococii N 9emolitici pot produce urm1toarele boli acute streptococice: A. Piodermite . Celulit1 C. !asciit1 necro#ant1 ". =lomerulone8rit1 acut1 di8u#1 $. Amigdalit1 acut1 purulent1 50. 7treptococii N 9emolitici pot produce urm1toarele boli acute streptococice: A. Reumatism poliarticular acut . 7carlatina C. !aringite ". !ebr1 puerperal1 $. 7teno#a mitral1 51. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoarele la titrurile A7.<: A. >itrurile A7.< mai mici de 1000 ;/l' semni8ic1 perioada de debut pentru reumatismul articular acut ?RAA@ sau a glomerulone8ritei acute poststreptococice ?=NAcP7@ . "up1 tratament corect' A7.< cre:te' ceea ce semni8ic1 acalmia RAA :i /indecarea =NAcP7 C. A7.< cre:te dup1 prima s1pt1mBn1 de la debutul in8eciei cu streptococ N 9emolitic' atingBnd maximul 0n s1pt1mBna )+". >itrul A7.< descre:te dup1 s1pt1mBna )+- de la debutul in8eciei' dac1 boala e/oluea#1 spre /indecare $. ;n titru D200 ;/l se consider1 normal' monitori#area titrului A7.< 8iind important1 pentru aprecierea e8icienei tratamentului :i al e/oluiei bolii 52. Hdenti8icarea grupului streptococic se 8ace prin: A. >estul oxida#ei

. C. ". $.

>estul coagula#ei >estul la acitracin1 :i iseptol Reaciile de aglutinare Reacia A7.<

5). Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la tratamentul 0n in8eciile cu streptococii N 9emolitici de grup A: A. >oate tulpinile 7treptococului de grup A sunt re#istente la penicilin1 . >oate tulpinile 7treptococului de grup A sunt sensibile la penicilin1 C. Pentru persoanele alergice la penicilin1 se pot 8olosi ca tratament eritromicina sau a#itromicina ". 7e poate 8olosi ca tratament claritromicina $. Antibiograma este obligatorie 5-. Streptococcus agalactiae poate produce la nou+n1scui: A. Pneumonii . 3eningite C. 7epticemii ". Anexit1 $. Cistit1 5,. "i8erenierea 0ntre streptococul de grup A si streptococul de grup se poate 8ace prin: A. >estul catala#ei ( po#iti/ pentru streptococul de grup A :i negati/ pentru streptococul de grup . >estul la acitracin1 :i iseptol+ streptococul de grup A este sensibil :i la acitracin1 :i la iseptol C. >estul la acitracin1 :i iseptol+ streptococul de grup este re#istent :i la acitracin1 :i la iseptol ". >estul CA3P ( po#iti/ pentru streptococul de grup $. Hdenti8icare serologic1 prin latex aglutinare 54. "in =enul $nterococcus care cuprinde 12 specii' interes medical deosebit pre#int1: A. %nterococcus #ecalis . %nterococcus durans C. %nterococcus #ecium ". %nterococcus a)ium $. %nterococcus solitarius 55. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la enterococi: A. Pot produce endocardit1 bacterian1 subacut1 . Pre#int1 9emoli#1 de tip N C. Pot produce peritonit1 ". 3aForitatea tulpinilor de enterococi sunt mobile $. Pot produce in8ecii biliare 56. Hdenti8icarea streptococilor de grup " se poate 8ace prin:

A. . C. ".

>estul de 9idroli#1 a argininei >estul negati/ la bil1 esculin1 >estul po#iti/ la bil1 esculin1 >estul de tolerant1 la mediul 9ipersalin ?enterococii nu tolerea#1 mediul 9iperclorurat+ NaCl 4',A@ $. >estul de aglutinare po#iti/ cu serul de grup " 59. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la Streptococcus pneumoniae: A. 7unt sapro8ii ai tractului respirator in8erior . Peste ,0A dintre oameni sunt purt1tori s1n1to:i C. 7unt coci =ram negati/i' lanceolai' dispu:i 0n diplo' cu extremit1ile l1rgite 8a1 0n 8a1' nesporulai' 0ncapsulai ". Nu pre#int1 capsul1 $. 7unt coci nesporulai' 0ncapsulai ( capsula poli#a9aridic1 determinBnd 6, de tipuri antigenice speci8ice 60. Pneumococii pre#int1 urm1toarele propriet1i metabolice: A. Au un necesar metabolic crescut ( medii de cultur1 cu adaos de sBnge' ser' lic9id de ascita . "e#/olt1 pe mediile cu s1ruri biliare 8enomenul de bilioli#1 C. 7unt germeni stric aerobi ". 7unt bacterii aerobe+8acultati/ anaerobe' microaero8ile $. 2n culturile mai /ec9i apare 8enomenul de autoli#a 61. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la caracterele de cultur1 ale pneumococilor: A. >ulbur1 uni8orm mediile solide . "e#/olt1 \ 9emoli#1 C. "e#/olt1 N 9emoli#1 ". Produc colonii rotunde' aplati#ate' cu contur regulate $. Produc colonii transparente cu aspect mucoid 62. Pentru identi8icarea pneumococilor se 8olosesc urm1toarele teste speci8ice: A. >estul la acitracin1 :i iseptol . >estul la optoc9in ( di8erenia#1 Streptococcus pneumoniae de streptococii /iridans C. >estul la optoc9in ( pneumococii sunt re#isteni la optoc9in ". >este de aglutinare cu seruri antipneumococice $. >estul CA3P 6). Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la 7treptococii /iridans: A. 7unt sapro8ii condiionai patogeni 0n /e#ica urinar1 . 7unt sapro8ii condiionai patogeni 0n ca/itatea bucal1 C. !a/ori#ea#1 cariogenea#a ". Pot produce endocardit1 bacterian1 subacut1 la pacienii /al/ulopai $. Pre#int1 9emoli#1 al8a

6-. >rusele de .atex aglutinare' pe lBng1 detecia coagula#ei' e/idenia#1 :i pre#ena unor ali 8actori de patogenitate al sta8ilococilor' denumii: A. Proteina X . Proteina A C. Poli#a9ari#i capsulari ". Poli#a9ari#i necapsulari $. .ipoproteina C

Te#ati7a E! C&7i 8ra# ne=ativi, =en%l Neisseria* N! #enin=iti2is, N! =&n&rr1&eae Complement simplu
1. Caracterele generale ale genului Neisseria sunt: A. Coci lanceolai . Coci reni8ormi' dispu:i 0n diplo' =ram negati/i C. 7peciile patogene sunt comune omului :i animalelor ". 7peciile sapro8ite cresc pe medii de cultur1 speciale $. 7peciile patogene sunt re#istente 0n mediul extern 2. Alegei enunul corect re8eritor la =enul Neisseria3 A. Cuprinde numai specii sapro8ite . Cuprinde numai specii patogene C. Posed1 o cantitate mare de peptidoglican 0n peretele celular ". 7unt bacterii sporulate $. Au 8orma de rinic9i' dispusi in diplo' cu conca/itatile 8ata in 8ata ). Alegei enunul corect re8eritor la bacteriile genului Neisserria gonorrhoeae : A. Coci =ram po#iti/i dispus 0n diplo . acili =ram negati/i dispu:i 0n perec9i C. Cocobacili =ram negati/ ". Coci =ram negati/i dispu:i 0n diplo $. acili =ram po#iti/i 0ncapsulai -. 7indromul Water9ouse+!ridericVsen este: A. < boala produs1 de exotoxina eliberat1 de meningococ . 3eningococemia prin :oc endotoxic C. < toxiin8ecie alimentar1 sta8ilococic1 ". < reacie de 9ipersensibilitate $. < complicaie a in8eciei cu &ycoplasma pneumoniae

,. Care dintre urm1toarele propriet1i re8eritoare la gonococ sunt ade/1rateC A. $ste o bacterie pretenioas1 ' se 8olosesc medii 0mbog1ite . Cre:te pe mediul AA >. C. "etermin1 enterite ". $xotoxina se mai nume:te eritrotoxin1 $. 2n mediul lic9id 8ormea#1 colonii R 4. Care sunt c1ile de transmitere a meningitei meningococice C A. Prin secreii na#ale sau pic1turi P8lugge . Prin contactul tegumentelor cu apa contaminat1 C. Prin trans8u#ie ". 7e poate transmite transplacentar $. Calea digesti/1 :prin alimente' ap1' mu:te 5. =enul Neisseria nu se caracteri#ea#1 prin coci: A. =ram negati/iL . Cu 8orm1 reni8orm1L C. Cu 8orm1 de boabe de ca8eaL ". Nesporulai' dispu:i 0n diplo ?cu conca/it1ile 8a1 0n 8a1@L $. 3obili. 6. Pri/ind metabolismul' putem spune c1 genul Neisseria nu se caracteri#ea#1 prin coci: A. AnaerobiL . Care 0n /itro cresc mai bine 0n mediu cu C<2L C. !oarte sensibili la /ariaii de temperatur1L ". !oarte sensibili la /ariaii de umiditateL $. Care posed1 en#ima citocrom+oxida#1. 9. Neisseria meningitidis nu se caracteri#ea#1 prin coci: A. =ram negati/iL . Cu 8orma reni8orm1 ? boabe de ca8ea@L C. Ne0ncapsulaiL ". NesporulaiL $. "ispu:i 0n diplo ?cu conca/it1ile 8a1 0n 8a1@. 10. Care a8irmaie este 8als1 re8eritor la serogrupuri 0n ca#ul Neisseria meningitidisC A. 7erogroup A in A8rica :i unele p1ri din AsiaL . 7erogroupuri :i C : America :i $uropaL C. 7erogroup _ 0n C9ina :i CanadaL ". 7erogroup W1), 0n 7audi Arabia :i West A8rica in 2000+2002L $. 7erogroup A pro/oac1 cea mai crescut1 incident1 a bolii meningococice re#ultBnd epidemii de mari proporii.

11. Re8eritor la transmiterea Neisseriei meningitidis este incorect urm1torul r1spuns: A. Hn8ecia se produce prin in9alarea pic1turilor+ secreiilor respiratorii' na#ale sau 8aringiene' de la un purt1tor s1n1tos sau bolna/ ?pic1turi P8lugge@' coloni#Bnd mucoasa bucal1L . "irect: s1rutL C. !a/ori#at1 de contactul prelungit :i apropiatL ". !actori de risc: colegii' pa/ilioane militare' pelerinaFL $. !actori de risc: condiii insalubre de trai :i aglomeraie. 12. Re8eritor la patogenitatea Neisseriei meningitidis este 8als urm1torul enun: A. <mul e singura ga#d1L . >ransmitere: aerian1' pic1turi P8lugge sau direct prin s1rutL C. Coloni#ea#1 mucoasa 8aringian1 :i de/in parte a 8lorei tran#itorii a tractului respiratorL ". Purt1torii ?-+-0A@ sunt de obicei asimptomaticiL $. ,A pot ramane purt1tori s1n1to:i ?repre#int1 sursa de in8ecie@. 1). "espre re#istena la boal1 0n ca#ul Neisseria meningitidis nu putem spune: A. 7e corelea#1 cu pre#ena anticorpilor speci8ici anticapsulariL . 3aForitatea purt1torilor de#/olt1 anticorpi protectori 0n - s1pt1mBni de la coloni#areL C. Hmunitatea este speci8ic1 de grupL ". $ste posibil s1 aib1 anticorpi protectori la un grup :i sa 8ie susceptibil la in8ecia cu alt grupL $. Complementul : rol 0n ap1rare ? persoanele cu de8icit de complement au o inciden1 crescut1 a bolii@. 1-. 3eningita produs1 de Neisseria meningitidis nu se mani8est1 prin: A. 7ecreie purulent1L . Ce8aleeL C. Rigiditate nucal1L ". Redoare a ce8eiL $. !oto8obie. 1,. 2n ca#ul meningitei' meningele nu este a8ectat ast8el: A. 3eningele su8era un proces in8lamator acut cu trombo#a /aselor de sBngeL . 3eningele su8era un proces in8lamator acut cu exudat bogat 0n P3NL C. 7upra8aa creierului este acoperit1 cu un exudat grosL ". 7upra8aa creierului este acoperit1 cu un exudat subireL $. 7upra8aa creierului este acoperit1 cu un exudat purulent. 14. 3eningococemia ?septicemia@ nu se mani8est1 prin: A. !ebr1 ridicat1L . SocL C. Purpur1L ". C.H.".L

$. "isurie. 15. 2n ca#ul Neisseriei meningitidis incubarea se 8ace 0n atmos8er1 0mbog1it1 cu C<2 timp de: A. 4+12 9L . 12+16 9L C. 16+2- 9L ". 2-+)4 9L $. 2-+-6 9. 16. "espre Neisseria meningitidis nu este ade/1rat c1: A. !ermentea#1 gluco#aL . !ermentea#1 malto#aL C. Nu 8ermentea#1 lacto#aL ". Nu 8ermentea#1 #a9aro#aL $. Nu 8ermentea#1 gluco#a. 19. "espre tratamentul 0n ca#ul Neisseriei meningitidis nu este ade/1rat c1: A. 7e 8ace antibiograma din cultur1L . 7e 0ncepe tratamentul urgentL C. 3eningococii sunt sensibili la ampicilin1' ce8alosporineL ". 3eningococii nu sunt sensibili la cloram8enicol' cipro8loxacinL $. 7e utili#ea#1 antibiotice care str1bat %$. 20. Re8eritor la Neisseria meningitidis se recoltea#1 urm1toarele produse patologice cu excepia: A. .CRL . 7ecreie otic1L C. $xudat 8aringianL ". $xudat na#alL $. 7Bnge. 21. "espre /accinurile utili#ate 0n ca#ul Neisseriei meningitidis este 8als urm1torul r1spuns: A. 3enactra este primul /accin cu licena in ;7AL . 3enactra este pentru persoane 11+ ,, aniL C. 3enactra este pentru persoane de peste ,, aniL ". "in 2005 !"A aproba 3enactra :i pentru copii 2+10 aniL $. 3enomune este singurul /accin pentru persoane de peste ,, ani. 22. "espre /accinul 3enomune 37&- utili#at 0n ca#ul Neisseriei meningitidis este 8als urm1torul r1spuns: A. 3enomune 37&- asigur1 imunitate , ani sau mai puin la copiii sub , ani pentru ca nu generea#1 lim8ocite > cu memorieL . Ca orice /accin poli#9aridic' 3enomune nu induce imuni#are la ni/elul mucoaselorL C. Ca orice /accin poli#9aridic' 3enomune nu induce Timuni#area de grupJL ". Ca orice /accin poli#9aridic' 3enomune nu induceT%erd immunitDJL $. $ste 8olosit pentru persoane care c1l1toresc 0n #one endemice.

2). Neisseria gonorr9oeae nu pre#int1 coci: A. Cu 8orm1 de rinic9i ?boabe de ca8ea@L . "ispu:i 0n diploL C. NesporulaiL ". NecapsulaiL $. 3obili. 2-. "espre istoricul gonoreei este 8als urm1torul enun: A. >ermenul de gonoree este 8olosit in sec H& de =alenL . =onoreea :i si8ilisul sunt considerate aceea:i boal1L C. 2n 1,)0 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al si8ilisuluiL ". Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a 8ost 81cut1 de A. Neisser 0n 1659L $. Relaia etiologic1 cu boala uman1 a 8ost 81cut1 ani mai tBr#iu 8olosind /oluntari. 2,. Care a8irmaie este 8als1 re8eritor la Neisseria gonorrhoeaeC A. $ste o boala speci8ic1 numai omuluiL . >ransmiterea se 8ace pe cale sexual1`99.,AL C. >ransmitere se 8ace de la mam1 la 81t la na:tereL ". $ste o bacterie para#it1 strict uman1L $. 2n situaii particulare poate trece 0n torentul sanguin :i se pot 8ixa 0n apropiere' pe sino/ialele articulare sau 0n alte organe' producBnd abcese. 24. Re8eritor la Neisseria gonorrhoeae 8actorii de /irulen1 nu sunt repre#entai de: A. Pilii prin care se ata:ea#1 de mucoas1L . !lagelii prin care se ata:ea#1 de mucoas1L C. $ndotoxinaL ". $xotoxinaL $. HgA protea#a. 25. 3ani8est1rile clinice la 8emei date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele cu excepia: A. &aginit1 cu leucoree mucopurulenta /er#uiL . Ce8aleeL C. $ndocer/icit1L ". 7Bngerari intermenstrualeL $. 7alpingit1. 26. 3ani8est1rile clinice la b1rbai date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele cu excepia: A. ;retrit1L . 7ecreie purulent1L C. PoliurieL ". "isurieL $. Hn8lamaie. 29. Alte mani8est1ri clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele cu excepia: A. Cistit1L . !arinigit1L

C. Artrit1 la ni/elul genunc9ilorL ". Artrit1 la ni/elul gle#nelorL $. Artrit1 la ni/elul mBinilor. )0. Alte mani8est1ri clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele cu excepia: A. <8talmie gonococic1L . ConFuncti/ita purulent1L C. Papule :i pustule 9emoragice la ni/elul mBinilor si antebraelorL ". Peritonit1L $. Proctit1. )1. Re8eritor la Neisseria gonorrhoeae se recoltea#1 urm1toarele produse patologice cu excepia: A. .ic9id sino/ialL . 7ecreie ocular1L C. 7ecreie otic1L ". 7ecreie uretral1L $. 7ecreie /aginal1. )2. "espre tratamentul 0n ca#ul Neisseriei gonorrhoeae nu este ade/1rat c1: A. 7e 8ace antibiogram1 din cultur1L . 7e 8ace antibiogram1 0n clinic1L C. Cel mai 8rec/ent' se 8ace tratament con8orm sensibilitaii cunoscute a specieiL ". >ratamentul de elecie este cu ce8triaxonL $. C"C: in8ecia necomplicat1: ce8alosporin1 de generaia a - a sau o 8luoroc9inolon1. )). Neisseria gonorrhoeae nu este sensibil la: A. Penicilin1L . >etraciclin1L C. Cipro8loxacin1L ". .ine#olidL $. <8laxacin1. )-. Re8eritor la Neisseria gonorrhoeae 0n ;7A :i 0n maForitatea 1rilor lumii exist1 tulpini cu re#isten1 multipl1 la urm1toarele cu excepia: A. Penicilin1L . >etraciclin1L C. Ce8triaxonL ". $ritromicin1L $. Ce8alosporine. ),. Care a8irmaie este 8als1 re8eritor la Neisseria gonorrhoeaeC A. 2n 1954 a 8ost descris1 prima tulpin1 re#istent1 la penicilin1L . 2n 1964 a 8ost descris1 prima tulpin1 re#istent1 la tetraciclin1L C. 2n ;7A:i 0n maForitatea 1rilor lumii exist1 tulpini cu re#isten1 multipl1 la tetraciclin1 :i eritromicin1L

". 2n ;7A:i 0n maForitatea 1rilor lumii exist1 tulpini cu re#isten1 multipl1 la eritromicin1 :i ce8alosporineL $. Au 8ost raportate ca#uri sporadice de re#isten1 ridicat1 la ce8triaxon. )4. .a Neisseria gonorrhoeae coloniile nu sunt: A. "e tip 7L . "e 2+) mmL C. RotundeL ". Cu marginile regulateL $. >ransparente sau opace.

Complement multiplu
1. Neisseria meningitidis poate produce A. 3eningita cerebrospinala epidemic1 . 7indromul Water9ouse+!riedericVsen C. 3eningococcemia ". <tita $. Pneumonie 2. Neisseria meningitidis se caracteri#ea#1 prin urm1toarele: A. Patogenitate numai pentru om . Pre#int1 o capsul1 C. Cresc pe medii simple ". Re#istent1 la temperatura de 22 grade C $. Caracterul oxida#o+negati/ ). !actorii de patogenitatea ai meningococului: A. Capsula poli#a9aridic1 . $ndotoxina C. HgA protea#a ". Coagula#a $. $ritrotoxina -. 2n tratamentul meningitei meningococice se pot 8olosi: A. Penicilina administrat1 parenteral . =entamicina C. Cotrimoxa#ole ". Amoxicilina $. Cipro8loxacina ,. Alegei enunurile corecte re8eritoare la meningococ: A. 7e clasi8ica 0n serogrupe in 8uncie de structura capsulei

. C. ". $.

>oate persoanele coloni#ate care de#/olt1 boala Hn8ecia se transmite pe cale digesti/1 Hmunitatea e speci8ica de grup Persoanele cu de8icit de complement au o incidena crescut1 a bolii.

4. 2n meningite apar urm1toarele semne :i simptome: A. %emoragie digesti/1 . &1rs1turi C. !oto8obie ". Redoarea ce8ei. $. "ureri abdominale 5. .ic9idul ce8alora9idian 0n meningita meningococic1 pre#int1 urm1toarele caracteristici: A. =luco#a sca#ut1 . .ic9idul ce8alora9idian clar ca apa de stBnc1 C. Predominant celule mononucleare 0n camera de num1rat ". Pe 8rotiul colorat =ram se obser/1 coci =ram po#iti/i dispu:i 0n diplo $. Pe 8rotiul colorat =ram se obser/1 coci =ram negati/i dispu:i 0n diplo 6. Care dintre urm1toarele enunuri re8eritoare la meningita meningococic1 sunt ade/1rate : A. Pentru diagnostic se 8ace puncie lombar1 pentru recoltarea lic9idului ce8alora9idian . 3ediul de cultur1 este mediul .oe88ler incubat 0n atmos8era de C<2 C. >estul catala#ei negati/ ". &accinul antimeningococic poli#a9aridic tetra/alent se administrea#1 la grupa de /Brst1 11+ ,, de ani $. >estul oxida#ei po#iti/ 9. Alegei r1spunsurile corecte 8eritoare la in8ecia gonococic1: A. !emeile in8ectate sunt 0n procent mare asimptomatice . Hn8ecia netratat1 duce la boala in8lamatorie pel/in1 C. 1rbaii in8ectai sunt 0n procent mare asimptomatici ". 1rbaii in8ectai de#/olt1 0n general o uretrit1 $. $ste o in8ecie locali#at1' nu diseminea#1 pe cale 9ematogen1. 10. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la in8ecia cu Neisseria gonorrhoeae : A. Hn8ecia se poate transmite de la mama la 81t 0n cursul tra/aliului . Are tropism numai pentru mucoasa genital1 C. Artrita gonococic1 e o 8orma rar1 de artrita septic1 ". Pot apare papule :i pustule 9emoragice $. Culti/area se poate 8ace numai pe culturi celulare 11. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la Neisseria gonorrhoeae: A. 7unt bacili =ram po#iti/i . Cresc pe mediile de cultur1 simple C. 7unt bacterii imobile

". 7unt coci =ram negati/i dispu:i 0n perec9i $. 7unt bacterii nesporulate 12. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la o8talmia gonococic1: A. Apare prin contaminarea 0n cursul tra/aliului . $ste o conFuncti/it1 care netratat1 se remite spontan' 81r1 complicaii C. Pro8ilaxia o8talmiei gonococice la nou n1scut se 8ace prin instilarea 0n sacul conFuncti/al de nitrat de argint imediat dupa na:tere ". Pro8ilaxia o8talmiei gonococice la nou n1scut se 8ace prin instilarea 0n sacul conFuncti/al de nitrat de argint la ) luni $. Pro8ilaxia o8talmiei gonococice la nou n1scut se 8ace prin instilarea de eritromicin1 0n sacul conFuncti/al imediat dupa na:tere 1). =enul Neisseria cuprinde urm1toarele specii patogene: A. Neisseria sica4 B. Neisseria #la)a4 C. Neisseria lactamica4 5. Neisseria meningitidis4 $. Neisseria gonorrhoeae. 1-. =enul Neisseria cuprinde urm1toarele specii sapro8ite: A. Neisseria meningitidis4 B. Neisseria mucosa4 C. Neisseria #la)a4 5. Neisseria sica4 %. Neisseria lactamica. 1,. =enul Neisseria cuprinde coci: A. =ram negati/iL . =ram po#iti/iL C. Cu 8orm1 reni8orm1L ". Cu 8orm1 de boabe de ca8eaL $. 7porulai. 14. =enul Neisseria cuprinde coci: A. "ispu:i 0n diploL . Cu conca/it1ile 8a1 0n 8a1L C. Cu capsul1L ". !1r1 capsul1L $. 3obili. 15. "espre cocii genului Neisseria se pot spune urm1toarele: A. 7unt aerobiL . 7unt anaerobiL C. 2n /itro cresc mai bine 0n mediu cu C<2L ". Posed1 en#ima citocrom+oxida#1L

$. Nu posed1 en#ima citocrom+oxida#1. 16. "espre cocii genului Neisseria se pot spune urm1toarele: A. 7unt sensibili la /ariaii de temperatur1L . Nu sunt sensibili la /ariaii de umiditateL C. Nu sunt sensibili la /ariaii de p%L ". >ransportul probelor se 8ace pe medii pre0nc1l#ite la )5CL $. 2ns1mBnarea se 8ace pe medii pre0nc1l#ite la )5C. 19. Neisseria meningitidis pre#int1 coci: A. =ram negati/iL . =ram po#iti/iL C. Cu 8orm1 reni8orm1L ". 2ncapsulaiL $. 7porulai. 20. Re8eritor la capsula Neisseriei meningitidis sunt corecte urm1toarele enunuri: A. Are rol anti8agocitarL . Are rol 8agocitarL C. Are structura poli#a9aridic1L ". 2n 8uncie de antigenele capsulare se 0mpart in 10 serogrupuriL $. 2n 8uncie de antigenele capsulare se 0mpart in 1) serogrupuri. 21. Care a8irmaii sunt corecte re8eritor la serogrupuri 0n ca#ul Neisseria meningitidisC A. Cele mai 8rec/ente sunt A' ' CL . Cele mai rare sunt _ :i W1),L C. 7erogroup A 0n America :i $uropaL ". 7erogroupuri :i C 0n A8rica :i unele p1ri din AsiaL $. 7erogroup _ 0n $uropa. 22. Re8eritor la Neisseria meningitidis serogroup A se 0ntBlne:te 0n: A. CanadaL . $uropaL C. A8ricaL ". ;nele p1ri din AsiaL $. ;7A. 2). Re8eritor la Neisseria meningitidis serogroupuri A. A8ricaL . C9inaL C. AmericaL ". HsraelL $. $uropa. :i C se 0ntBlnesc 0n:

2-. 7erogroupul A pro/oac1 cea mai crescut1 incident1 a bolii meningococice re#ultBnd epidemii de mari proporii. Care a8irmaii sunt incorecteC A. 2n $uropa au existat pandemii repetate Fmeningitis beltJL . Repre#int1 cau#a principal1 a meningitei cerebrospinale 0n 0ntreaga lumeL C. 2n 1rile de#/oltate maForitatea ca#urilor apar 0n condiii de endemie dar exist1 :i 8luctuaii ciclice ce determin1 apariia epidemiilorL ". $ste bine cunoscut c1 turismul internaional :i migraia au contribuit la r1spBndirea bolii meningococice 0n 0ntreaga lumeL $. 2n #onele temperate maForitatea epidemiilor apar /ara :i toamna. 2,. Care a8irmaii sunt corecte re8eritoare la epidemiologia Neisseriei meningitidisC A. =lobal' meningita meningococi1 a8ectea#1 1'2 milioane persoane pe an' cu 60.000 deceseL . T>9e meningitis belt o8 A8ricaJ' se 0ntinde din 7enegal ?in /est@ pBn1 0n $tiopia ?0n est@L C. T>9e meningitis belt o8 A8ricaJ este o #on1 9iperendemic1 riscul 8iind crescut 0n se#onul uscat' 0ntre luna martie pBn1 0n septembrieL ". C9iar cu tratament adec/at' mortalitate: 10AL $. C9iar cu tratament adec/at' mortalitate: ,A. 24. "espre in8ecia cu Neisseria meningitidis se pot spune urm1toarele: A. Hn8ecia se produce prin in9alarea pic1turilor+ secreiilor respiratorii' na#ale sau 8aringiene' de la un purt1tor s1n1tos sau bolna/ ?pic1turi P8lugge@' coloni#Bnd mucoasa naso8aringeluiL . Nu se poate transmite direct prin s1rutL C. >ransmiterea este 8a/ori#at1 de contactul prelungitL ". >ransmiterea este 8a/ori#at1 de contactul apropiatL $. !actori de risc: condiii insalubre de trai :i aglomeraie. 25. Care a8irmaii sunt 8alse re8eritoare la patogenitatea Neisseriei meningitidisC A. <mul nu e singura ga#d1L . >ransmiterea se poate 8ace pe cale aerian1L C. >ransmiterea se poate 8ace prin pic1turi P8luggeL ". >ransmiterea se poate 8ace direct prin s1rutL $. Coloni#ea#1 mucoasa 8aringian1 :i de/in parte a 8lorei tran#itorii a tractului digesi/. 26. Care a8irmaii sunt corecte re8eritoare la patogenitatea Neisseriei meningitidisC A. Purt1torii ?)+)0A@ sunt de obicei simptomaticiL . "e la ni/elul na#o8aringelui pot trece 0n sBnge ? bacteriemie@ :i pot disemina 0n meninge sau la ni/elul articulaiilorL C. < alta modalitate de e/oluie este meningococemiaL ". < alta modalitate de e/oluie este septicemiaL $. 1,A pot ramane purt1tori s1n1to:i ?repre#int1 sursa de in8ecie@. 29. Care a8irmaii sunt corecte re8eritoare la meningocociC A. Hniial meningococii nu pot produce rino8aringiteL

. 2n condiii de sc1dere a re#istenei locale sau a unei soluii de continuitate' bacteriile str1bat mucoasaL C. 2n condiii de sc1dere a re#istenei locale sau a unei soluii de continuitate' bacteriile aFung 0n torentul sanguinL ". 2n condiii de sc1dere a re#istenei generale a organismului' str1bat membrana 9ematoence8alic1L $. 2n condiii de sc1dere a re#istenei generale a organismului' se locali#ea#1 la ni/elul meningelui. )0. Neisseria meningitidis are urm1torii 8actori de /irulen1 importani : A. Capsula poli#a9aridic1L . $ndotoxina ?.PQ@L C. $xotoxina?.PQ@L ". < HgA protea#1' care li#ea#1 HgAL $. < HgA protea#1' care aFut1 bacteriile s1 se ata:e#e de mucoasul c1ilor respiratorii in8erioare. )1. "espre re#istena la boal1 0n ca#ul Neisseria meningitidis nu putem spune urm1toarele: A. 7e corelea#1 cu pre#ena anticorpilor speci8ici capsulariL . 3aForitatea purt1torilor de#/olt1 anticorpi protectori 0n 1 s1pt1mBn1 de la coloni#areL C. Hmunitatea este speci8ic1 de grupL ". $ste posibil s1 aib1 anticorpi protectori la un grup :i sa 8ie susceptibil la in8ecia cu alt grupL $. Complementul : rol 0n ap1rare ? persoanele cu de8icit de complement au o inciden1 crescut1 a bolii@. )2. 3eningita produs1 de Neisseria meningitidis se mani8est1 prin: A. !oto8obieL . &1rs1turiL C. PoliurieL ". Ce8aleeL $. Rigiditate nucal1. )). 3eningita produs1 de Neisseria meningitidis se mani8est1 prin: A. Redoare a ce8eiL . PolidipsieL C. Poli8agieL ". PoliurieL $. !ebr1. )-. 2n ca#ul meningitei' meningele este a8ectat ast8el: A. 7u8er1 un proces in8lamator acut cu trombo#a /aselor de sBngeL . 7u8er1 un proces in8lamator acut cu exudat bogat 0n P3NL C. 7upra8aa creierului este acoperit1 cu un exudat grosL ". 7upra8aa creierului este acoperit1 cu un exudat subireL $. 7upra8aa creierului este acoperit1 cu un exudat purulent.

),. 3eningococemia se mani8est1 prin: A. !ebr1 ridicat1L . SocL C. =lico#urieL ". Purpur1L $. Poliurie. )4. 7epticemia' cea mai se/era 8orm1 se mani8est1 prin: A. C.H."L . Hnsu8iena glandelor suprarenaleL C. Hnsu8iena glandei tiroideL ". Colaps circulatorL $. Colaps respirator. )5. Re8eritor la Neisseria meningitidis se recoltea#1 urm1toarele produse patologice cu excepia: A. .CRL . 7ecreie otic1L C. 7ecreie uretral1L ". 7BngeL $. $xudat na#al. )6. Re8eritor la Neisseria meningitidis la examenul microscopic al 8rotiului e8ectuat din sedimentul ..C.R. se obser/1 pre#ena unui num1r 8oarte mare de leucocite polimor8onucleare :i a cocilor: A. =ram po#iti/iL . =ram negati/iL C. Reni8ormiL ". "ispu:i 0n diploL $. Cu conca/it1ile 8a1 0n 8a1. )9. Re8eritor la Neisseria meningitidis cultura se 8ace pe mediile: A. =elo#1 ( c9ocolatL . 3ueller+%intonL C. CarD lairL ". 3H.!L $. >9aDer+3artin. -0. Re8eritor la Neisseria meningitidis coloniile sunt: A. 3iciL . 3ariL C. .ucioaseL ". <paceL $. "e tip 7. -1. "espre Neisseria meningitidis este ade/1rat c1: A. !ermentea#1 gluco#aL

. C. ". $.

!ermentea#1 malto#aL Nu 8ermentea#1 sucro#aL !ermentea#1 lacto#aL !ermentea#1 #a9aro#a.

-2. Re8eritor la testele speci8ice la Neisseria meningitidis sunt 8alse urm1toarele r1spunsuri: A. 3eningococii sunt oxida#o+po#iti/iL . 3eningococii sunt catala#o+po#iti/iL C. Hdenti8icarea se 8ace prin teste bioc9imice de 8ermentare a #a9aro#eiL ". 7e poate testa 8ermentarea #a9aro#ei :i 0n sistemul miniaturi#at APHL $. Hdenti8icarea serologic1 de grup se 8ace prin latex aglutinare. -). "espre tratamentul 0n ca#ul Neisseriei meningitidis nu este ade/1rat c1: A. 7e utli#ea#1 penicilina = 0n terapia de elecieL . 3eningocii nu sunt sensibili la ampicilina' ce8alosporine' cloram8enicol' cipro8loxacinL C. 3eningococii sunt sensibili la sul8amideL ". Aminoglico#idele nu strabat %$L $. Cloram8enicol' cipro8loxacin sunt antibiotice care str1bat %$. --. 3enactra este: A. ;n /accin administrat 0n ca#ul pre/enirii Neisseriei meningitidisL . Primul /accin cu licen1 0n ;7AL C. "isponibil din 1950L ". ;n /accin pentru persoane de peste ,, aniL $. ;n /accin pentru persoane 0ntre11+,, aniL -,. 3en/eo este: A. ;n /accin antimenigococicL . ;n /accin poli#a9aridicL C. ;n /accin cu licena 0n 2010L ". ;n /accin pentru persoane de peste ,, aniL $. "in 2005 !"A aproba 3en/eo :i pentru copii 0ntre 2+10 ani. -4. 3enomune este: A. ;n /accin poli#a9aridicL . ;n /accin conFugatL C. 7e administrea#1 doar dac1 3C&- nu sunt disponibileL ". $ste singurul /accin pentru persoane de peste ,, ani. $. "isponibil din 1650. -5. 3enomune: A. $ste 8olosit pentru persoane care c1l1toresc 0n #one endemiceL . Hnduce imuni#are de scurt1 durat1L C. $ste 8olosit pentru programe naionale de pre/enireL

". <8er1 imunitate , ani sau mai puin la copiii sub , ani pentru c1 nu generea#1 lim8ocite > cu memorieL $. Ca orice /accin poli#9aridic nu induce imuni#are la ni/elul mucoaselor. -6. 3enactra: A. Conine antigene conFugate cu complexul toxoid di8teric ?poli#9aridic+ proteic@L . Asigur1 durat1 crescut1 de imuni#areL C. Asigur1 sc1derea titrului de anticorpi prin rapelL ". Hnduce imunitate de grup T9erd immunitDJL $. Nu induce imuni#are la ni/elul mucoaselor. -9. Neisseria gonorrhoeae pre#int1 coci: A. Cu 8orm1 de rinic9iL . Cu 8orm1 de boabe de ca8eaL C. 7porulaiL ". CapsulaiL $. Hmobili. ,0. Neisseria gonorrhoeae pre#int1 coci: A. =ram negati/iL . =ram po#iti/iL C. "ipu:i 0n diploL ". 3obiliL $. Nesporulai. ,1. "espre istoricul gonoreei sunt 8alse urm1toarele enunuri: A. >ermenul de gonoree 8olosit 0n sec H de =alenL . =onoreea :i si8ilisul nu sunt considerate aceea:i boal1L C. 2n 1,)0 Paracelsus a spus: gonoreea este un prim stadiu al si8ilisuluiL ". Prima descriere a Neisseria gonorrhoeae a 8ost 81cut1 de A. Neisser 0n 1659L $. Relaia etiologic1 cu boala uman1 a 8ost 81cut1 ani mai tBr#iu 8olosind /oluntari. ,2. Care a8irmaii sunt corecte re8eritor la Neisseria gonorrhoeaeC A. >ransmitere pe cale sexual1`49.,AL . >ransmitere de la mam1 la 81t la na:tereL C. $ste o bacterie para#it1 strict uman1L ". 2n situaii particulare poate trece 0n torentul sanguin :i se pot 8ixa 0n apropiere' pe sino/ialele articulare sau 0n alte organe' producBnd abcese. $. Coloni#area se 8ace prin intermediul pililor comuni pe supra8aa mucoaselor indemne. ,). Re8eritor la Neisseria gonorrhoeae coloni#area se 8ace prin intermediul pililor comuni pe supra8aa mucoaselor indemne: A. &aginL . ;retr1L C. RectL ". !aringeL

$. Ca/itate bucal1. ,-. Re8eritor la Neisseria gonorrhoeae 8actorii de /irulen1 nu sunt repre#entai de: A. Pilii ? 8lagelii@ prin care se ata:ea#1 de mucoas1L . $ndotoxinaL C. $xotoxinaL ". HgA lipa#aL $. HgA protea#a. ,,. 3ani8est1rile clinice la 8emei date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele cu excepia: A. &aginit1 cu leucoree mucopurulenta /er#uiL . $ndocardit1L C. $ndocer/icit1L ". Colecistit1L $. 7Bngerari intermenstruale. ,4. 3ani8est1rile clinice la b1rbai date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele: A. ;retrit1L . 7ecreie purulent1' /er#uiL C. "isurieL ". Hn8lamaieL $. Poliurie. ,5. Complicaiile la 8emei date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele cu excepia: A. 7alpingit1L . PH"L C. 7terilitateL ". Cistit1L $. &aginit1. ,6. Alte mani8est1ri clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele cu excepia: A. <8talmie gonococic1L . <8talmie neonatorumL C. !1r1 tratament: orbireL ". AstenieL $. =lico#urie. ,9. Alte mani8est1ri clinice date de Neisseria gonorrhoeae sunt urm1toarele: A. ConFuncti/ita purulent1L . !arinigitaL C. Artrit1 la ni/elul genunc9ilorL ". Artrit1 la ni/elul gle#nelorL $. Peritonit1. 40. Re8eritor la Neisseria gonorrhoeae se recoltea#1 urm1toarele produse patologice: A. 7ecreie /aginal1L

. C. ". $.

7ecreie col uterinL 7ecreie uretral1L 7ecretie ocular1L 7ecreie otic1.

41. "espre tratamentul 0n ca#ul Neisseriei gonorrhoeae este ade/1rat c1: A. 7e 8ace antibiograma din cultur1 sau 0n clinic1L . Cel mai 8rec/ent' se 8ace tratament con8orm sensibilit1ii cunoscute a specieiL C. >ratamentul de elecie este cu penicilin1L ". C"C: in8ecia necomplicat1: ce8alosporin1 de generaia a - a sau o 8luoroc9inolon1L $. 7e 8ace tratament cu ce8triaxone' ce8ixime' cipro8loxacin sau o8laxacin. 42. Care a8irmaii sunt 8alse re8eritor la Neisseria gonorrhoeaeC A. 2n 1964 a 8ost descris1 prima tulpin1 re#istent1 la penicilin1L . 2n 1954 a 8ost descris1 prima tulpin1 re#istent1 la tetraciclin1L C. Au 8ost raportate ca#uri sporadice de re#isten1 ridicat1 la spectinomDcinL ". Au 8ost raportate ca#uri sporadice de re#isten1 ridicat1 la 8luoroZuinoloneL $. 2n ;7A :i 0n maForitatea 1rilor lumii exist1 tulpini cu re#isten1 multipl1 la tetraciclin1 :i eritromicin1.

Te#ati7a G! Parv&5a7terii* Haemophylus, Bordetella, Brucella


Complement simplu
1. Nu 8ace parte din genul Par/obacterii: A. "aemophilus . 6ardnerella C. /asteurella ". +le!siella $. Brucella 2. Alegei r1spunsul corect re8eritoare la Bordetella pertussis3 A. 7unt coci =ram negati/i dispu:i 0n diplo . 2n a8ara organismului' B pertussis are re#isten1 deosebit de crescut1 C. Hn8ecia a8ectea#1 tractul respirator superior ". A8ectea#1 tractul digesti/ $. Hn8ectea#1 ga#da prin coloni#area celulelor epiteliale respiratorii ). Alegei r1spunsul corect re8eritoare la Bordetella pertussis3 A. Conine o 9emaglutinin1 de supra8a1 . Nu produce toxine C. $ste o bacterie sapro8it1 condiionat patogen1 ". Contagio#itatea bolii este redus1

$. 7unt bacili =ram po#iti/i' 0ncapsulai. -. Alegei r1spunsul corect re8eritor la Bordetella pertussis3 A. 3ediul de cultur1 ordet =engou este selecti/ prin coninutul de ce8alexin1 . 3ediul de cultur1 ordet =engou este selecti/ prin coninutul de s1ruri biliare C. 3ediul de cultur1 ordet =engou este selecti/ prin coninutul de nistatin ". "iagnosticul este bacteriologic' un exist1 diagnostoc serologic $. Bordetella pertussis este re#istent1 la eritromicin1 ,. Alegei r1spunsul corect re8eritor la genul Brucella3 A. Re#istena este sc1#ut1 0n mediul extern . 7unt bacterii care re#ist1 la pasteuri#are C. 7unt re#istente la maForitatea de#in8ectantelor ". Au cerine nutriti/e complexe' necesit1 medii 0mbog1ite $. Cre:terea pe mediile de cultur1 este rapid1' 0n 2- de ore. 4. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la genul Brucella3 A. "ebtul brucelo#ei este insidios . oala se nume:te 8ebra ondulant1 C. !ormele cronice pot dura ani ". Pentru diagnosticul bolii se pre8er1 diagnosticul bacteriologic 0n 8a/oarea celui serologic $. 7ursa in8eciei este repre#entat1 de animalele bolna/e 5. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la genul Brucella3 A. >ratamentul se poate 8ace cu tetraciclina . >ratamentul se poate 8ace cu ampicilina C. Hn8ecia se produce prin ingestia de produse contaminate ". Hn8ecia se produce prin contact la ni/elul le#iunilor tegumentare $. Hn8ecia nu se produce prin in9alare. 6. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la genul Brucella3 A. Anticorpii speci8ici de tip Hg3 apar 0n cBte/a s1pt1mBni. . Anticorpii speci8ici de tip Hg= au /aloare maxim1 la -+4 s1pt1mBni C. Poate produce endocardita ". Cocobacili =ram negati/i' sporulai $. Cocobacili =ram negati/i' imobili 9. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la ". in#luen$ae3 A. 7unt sapro8ii condiionat patogeni 0n 8lora tractului respirator . 7unt patogeni C. 7unt implicai 8rec/ent 0n acuti#1rile bron:itei cronice ". " in#luen$ae este patogen prin multiplicare $. " in#luen$ae este patogen prin in/a#i/itate

10. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la ". in#luen$ae3 A. oala debutea#1 la ni/elul rino8aringelui . Poate e/olua ca o epiglotit1 C. $ste agentul etiologic al :ancrului moale ". Nu produce gripa $. Re#istena 0n mediul extern este sc1#ut1 11. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la ". in#luen$ae3 A. Au 9abitat pe mucoasa tractului respirator la 5,A dintre copii :i aduli . 7unt distru:i de de#in8ectantele obi:nuite C. Capsula are un rol esenial 0n patogenitate ". $ndotoxina are rol esenial 0n patogenitate $. Pre#int1 ade#ine de supra8a1 12. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la ". 5ucrey A. $ste o bacterie strict patogen1 pentru om . $ste o bacterie sapro8it1 condiionat patogen1 C. 7unt =ram negati/i ". Pre#int1 o coloraie bipolar1 $. Pentru culti/are necesit1 8actor P :i C<2 10A 1). Alegei r1spunsul incorect re8eritor la ". 5ucrey3 A. Pentru tratament se recomand1 a#itromicina. . Pentru tratament se recomand1 ce8triaxon C. >oxina pertussis este 8actorul maFor de /irulen1' ". .e#iune caracteristic1 este :ancrul moale $. ;neori ganglionii ing9inali pot abceda 1-. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la Bordetella pertussis3 A. Re#ist1 maxim 2 ore la temperatura camerei. . .a ,, C distrus1 0n )0 minute C. 7e transmite pe cale respiratorie ". oala se poate complica cu 9emoragie cerebral1 $. Contagio#itatea bolii este redus1 1,. =enul ce nu aparine grupului 9eterogen de par/obacterii este: A. "aemophilus4 . 6ardnerella4 C. Neisseria4 ". /asteurella4 $. Bordetella4 14. Ce gen aparine grupului de par/obacteriiC A. Staphylococcus4 . Streptococcus4 C. Neisseria4

". -rancisella4 $. Bacillus4 15. Care gen aparine grupului de par/obacteriiC A. Coryne!acterium4 . Actino!acillus4 C. "elyco!acter4 ". i!rio4 $. /seudomonas. 16. !amilia /asteurellaceae cuprinde: A. &yco!acterium tu!erculosisL . Treponema pallidumL C. "aemophilus in#luen$aeL ". Bacillus anthracisL $. %scherichia coli. 19. &arianta corect1 cu pri/ire la genul "aemophilus este: A. Conine cocobacili polimor8i' 0',+2', microniL . Conine cocobacili imobiliL C. Conine cocobacili sporulaiL ". Conine bacterii =ram po#iti/eL $. Conine bacterii strict aerobe. 20. acteriile din genul "aemophilus: A. 7unt pretenioaseL . Nu au ne/oie de medii 0mbog1iteL C. 7unt primul organism cu genom incomplet decodatL ". 7unt =ram po#iti/eL $. 7unt mobile. 21. =enul "aemophilus nu conine specia: A. ". 5ucreyL . ". parain#luen$ae4 C. ". in#luen$aeL ". ". aegyptiusL $. ". anthrachis. 22. Alegei asocierea corect1 cu pri/ire la speciile genului "aemophilus: A. ". parain#luen$ae ( sapro8it' poate produce conFuncti/iteL . ". aegyptius ( implicat 0n acuti#1rile bronitei cronice' otite' meningite' epiglotite' sinu#ite' otite mediiL C. ". in#luen$ae ( sapro8it al tractului respirator superiorL ". ". 5ucrey + agentul etiologic al ancrului moaleL $. ". parain#lue$ae ( sapro8it al >R7' produce 8oarte rar acuti#1ri.

2). A8irmaia incorect1 cu pri/ire la "aemophilus in#luen$ae este: A. Are un diametru de 1+1', microniL . Are ca 9abitat mucoasa otic1L C. Poate coloni#a mucoasa conFuncti/al1 i tractul genital la )0+50A din populaia s1n1toas1L ". Are lanuri scurteL $. $xist1 la 5,A dintre copii i aduli 0n na#o8aringe. 2-. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la caracterele metabolice ale ". in#luen$ae este: A. 7e culti/1 de obicei 0n anaerobio#1 sau 0n mediu de C<2L o . >emperatura optim1 de de#/oltare este 0ntre )0+), CL C. p%+ul optim de de#/oltare este 4'4L ". Pre8er1 un mediu de cultur1 simpluL $. 2n laborator' se culti/1 pe gelo#1 c9ocolat. 2,. "aemophilus in#lue$ae pre8er1 un mediu de cultur1 complex' cu 8actori de cretere per8ormani care se g1sesc 0n sBnge' cum ar 8i: A. !actorul & ?9emin@L . !actorul P ?NA"@L C. !actorul _ ?NA"P@L ". !actorul & ?NA" sau NA"P@L $. !actorul W ?9emin@. 24. ;rm1toarea a8irmaie cu pri/ire la ". in#luen$ae este 8als1: A. $ste un microorganism strict para#it al omuluiL . Are re#isten1 sc1#ut1 0n mediu externL o C. $ distrus de de#in8ectantele obinuite sau de meninerea la ,4 C timp de )0U: ". Pre#int1 ade#ine la supra8a1L $. Pot re#ista 0n sput1 pBn1 la -6 de ore. 25. Capsula bacteriei ". in#luen$ae: A. Nu are un rol importantL . $ste de , tipuriL C. Poate ap1rea 0n 90A din ca#urile de in8ecie se/er1' dac1 este tipul bL ". $ste de 6 tipuriL $. Apare 0n 5,A din ca#urile de in8ecie se/er1' dac1 este tipul a. 26. 2n ceea ce pri/ete patogenitatea bacteriei ". in#luen$ae: A. Capsula este cea care permite 8agocitarea bacterieiL . Are ca debut o rino8aringit1 acut1' probabil 0n asociere cu o in8ecie /iral1 la ni/elul tractului respiratorL C. Are ca debut epiglotita' urmat1 de laringotra9eit1' otit1 i in8ecie /iral1L ". >ulpinile netipabile sunt 8oarte in/a#i/e i nu sunt capabile s1 produc1 un r1spuns in8lamatorL $. acteriile necapsulate pot p1trunde prin epiteliul na#o8aringian i in/adea#1 capilarele sang/ine 0n mod direct.

29. .egat de epidemioligia bacteriei "aemophilus in#luen$ae de tip b' putem spune c1: A. %ib este o cau#1 maFor1 a morbidit1ii i mortalit1ii la copiii peste 2 ani' 0n 0ntreaga lumeL . %ib e responsabil1 pentru 20A dintre ca#urile de meningit1 la copiii sub 2 ani 0n 1rile de#/oltate economicL C. !atalitatea pentru boala in/a#i/1 %ib este de 10+20A 0n 1rile de#/oltateL ". Nu produce sec9ele neurologice supra/ieuitorilorL $. Produce tulbur1ri de limbaF' pierderea au#ului' tulbur1ri motorii cu e8ecte ne8a/orabile asupra comportamentului i per8ormanei colare. )0. !actorul ce nu in8luenea#1 apariia in8eciei %ib in/a#i/e este: A. 7e#onalitateaL . Hn8eciile /irale anterioareL C. Culoarea pieliiL ". &BrstaL $. olile subiacente. )1. Alegei asocierea incorect1 cu pri/ire la 8actorii ce in8luenea#1 apariie in8eciei %ib in/a#i/e: A. 7e#onalitatea ( 0n #one temperate' incidena atinge ni/ele ridicate 0n septembrie+ decembrie' martie+maiL . !actori care cresc probabilitatea expunerii la agentul patogen ( locuinta mare' aglomerat1' 0ngriFirea 0n centre de #i' 8rai de /Brst1 colar1L C. oli subiacente ( a8eciuni 9ematologice i imunologice se/ereL ". Hn8ecii /irale anterioare ( ex: pneumonia pro/ocat1 de pneumococL $. &Brsta ( copiii mici sunt mai expui decBt ceilali copii. )2. Pentru a diagnostica meningita pro/ocat1 de %ib' se 8ac urm1torii pai' cu excepia: A. 7e recoltea#1 lic9id ce8alo+ra9idianL . 7e 8ace 0ns1mBnare la patul bolna/uluiL C. 7e 8ace bioc9imia .CRL ". 7e 8ace coloraia =ram a 8rotiului pentru orientare i tratament rapidL $. 7e administrea#1 Penicilin1 de elecie' pBn1 la sosirea antibiogramei. )). Pentru pre/enirea in8eciei cu %ib' se pot 8ace urm1toarele lucruri' cu excepia: A. Hgien1L . &accinareL C. Pro8ilaxie cu Ce8triaxon 0n colecti/it1iL ". 7e e/it1 supraaglomer1rileL $. 7e administrea#1 /accin pentru sugari' copii' pacieni imunodeprimai. )-. 2n ceea ce pri/ete /accinul anti %ib: A. Conine 10 ( 1, Kg poli#a9arid capsular conFugat cu o protein1 carrierL . Preparatul este di#ol/at 0n , ml tamponL C. ;nele preparate conin s1ruri de mangan ca adFu/aniL

". &accinurile con8er1 protecie 0mpotri/a di8teriei' tetanosului' sau in8eciei cu N. meningitidisL $. &accinurile sunt disponibile ca preparate monodo#1 sau 0n combinaie cu /accinurile anti+9epatit1 ' anti+polioL anti+di8teric' anti+tetanosL anti+pertussis. ),. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la "aemophilus 5ucrey este: A. $ste agentul etiologic pentru :ancru moaleL . $ste denumit as8el datorit1 8aptului c1 este o bacterie nepretenioas1 ?nu are cenrinte nutriti/e speciale@L C. Ca :i mor8ologie' repre#int1 cocobacili dispu:i 0n ciorc9iniL ". $ o bacterie =ram po#iti/1L $. Pe lBng1 om' :i animalele sunt ga#de naturale. )4. 7peciile ce aparin genului Bordetella sunt: A. "aemophilus in#luen$aeL . Staphylococcus aureusL C. Streptococcus pyogenesL ". Coryne!acterium diphteriaeL $. Bordetella !ornchisepticaL )5. Cu pri/ire la caracterele de cultur1 ale B. pertussis' putem spune c1: o A. Hncubarea se 8ace 2 #ile la ), CL . Coloniile sunt de tip 7L C. Coloniile sunt conca/eL ". Coloniile sunt 8oarte transparenteL $. Coloniile sunt mari. )6. Cu pri/ire la re#istena B. pertussis' putem spune c1: A. 2n a8ara organismului' B. pertussis are re#isten1 crescut1L . Re#ist1 maxim 1 or1 la temperatura camereiL o C. .a ,, C este distrus1 0n )0 de minuteL ". Re#ist1 minim 2 ore la temperatura camereiL o $. .a ,, C este distrus1 0n 1, minute. )9. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la patogenitatea B. pertussis este: A. $ patogen1 prin locali#are' multiplicare' toxinogene#1L . 7e transmite pe cale respiratorieL C. Conin o 9emaglutinin1 de supra8a1 dar care nu se leag1 de cilii epiteliilor de supra8a1L ". Hn8ectea#1 ga#da prin coloni#area celulelor epitelialeL $. Prin tuse se elimin1 bacterii. -0. >oxina care nu este eliberat1 de B. pertussis este: A. "ermonecroticaL . >oxina pertussisL C. Citotoxina tra9eal1L ". Adenilat cicla#aL

$. $ritrotoxina. -1. >usea con/ulsi/1: A. Are ) 8a#eL . Are o perioad1 de incubaie de , #ileL C. 2n 8a#a H se acumulea#1 mucusul 0n tra9ee :i bron9iiL ". 2n 8a#a HH apare tuse paroxistic1L $. Con/alescena durea#1 pBn1 la o s1pt1mBn1. -2. ;rm1toarea boal1 nu repre#int1 o complicaie a B. pertussis: A. $pistaxisL . .e#iuni cerebrale prin 9ipoxieL C. $ri#ipelL ". ApneeL $. Pneumonie. -). 2n ceea ce pri/e:te epidemiologia bacteriei B. pertussis' urm1toarea a8irmaie este ade/1rat1: A. 7ursa de epidemiologie sunt purt1torii s1n1to:iL . >ransmiterea se 8ace pe cale aerian1L C. Apar epidemii 0n 8iecare anL ". oala nu este endemic1L $. Nu e contagioas1. --. "iagnosticul serologic pentru B. pertussis se 8ace prin: A. "etecia de anticorpi ig $L . A7.<L C. %emoleucogram1L ". "etecia de anticorpi ig= anti+pertussisL $. Coprocultur1. -,. >ratamente pentru B. pertussis sunt urm1toarele' cu excepia: A. 7edati/eL . Penicilin1L C. Ri8ampicin1L ". $ritromicin1L $. <xigenoterapie. -4. 31suri speci8ice pentru pre/enirea in8eciei cu B. pertussis sunt: A. Re/accinare H la 12 luni de la primo/accinareL . Re/accinarea a HH+a la -6 de luniL C. Re/accinarea H la )4 de luniL ". Re/accinarea a HH+a la 2- de luniL $. Re/accinarea H la 4 luni de la primo/accinare. -5. Alegei asocierea corect1 cu pri/ire la speciile de Brucella ce pot in8ecta animalele :i pot in8ecta accidental omul' este:

A. . C. ". $.

Brucella maris ( /aciL Brucella canis ( :obolaniL Brucella a!ortus ( capreL Brucella melitensis ( oiL Brucella neotomae ( porci.

-6. A8irmaia corect1 cu pri/ire la mor8ologia Brucellei este: A. 7unt coci =ram negati/iL . 7unt mobiliL C. Nu pre#int1 niciodat1 capsul1L ". 7unt cocobacili =ram po#iti/iL $. 7unt nesporulai. -9. &arianta 8als1 cu pri/ire la caracteristicile generale ale Brucellei este: A. Are sensibilitate la maForitatea de#in8ectantelorL . Au re#isten1 crescut1 0n mediuL C. Nu sunt distruse de pasteuri#area lapteluiL ". Au ca 9abitat organismul in8ectatL $. Pot a/ea ca 9abitat mediul extern. ,0. oala produs1 de genul Brucella se numete: A. rucelo#1L . Anemie 9emolitic1L C. "iabet insipidL ". HmpetigoL $. $ndocardit1 bacterian1n subacut1. ,1. Perioada de incubaie a Brucellei este de: A. < sapt1mBn1L . CBte/a oreL C. 2+) s1pt1mBniL ". 2 aniL $. CBte/a minute. ,2. Perioada de stare pentru brucelo#1 nu cuprinde: A. AdenopatieL . 3ialgiiL C. "ureri articulareL ". Cre:tere 0n greutateL $. Ce8alee. ,). Complicaia care nu poate 8i dat1 de brucelo#1 este: A. "is8uncie renal1L . Hn8ecii osoaseL C. $ndocardit1L ". 3eningit1L

$. 7indrom de 8atigabilitate. ,-. 2n ceea ce pri/ete diagnosticul de laborator al Brucellei' putem spune c1: A. "iagnosticul bacteriologic este uor de datL . Hg3 apar dup1 1+) s1pt1mBni' /aloare maxim1 la -+4 s1pt1mBniL C. Anticorpii Hg= persist1 0n ca#ul unei in8ecii croniceL ". Hg3 apar 0n cBte/a minute i persist1 cBte/a s1pt1mBniL $. "iagnosticul serologic nu se 8ace. ,,. 7ursa de epidemiologie pentru Brucella este: A. <mulL . HnsecteL C. AerulL ". Animale bolna/eL $. Apa. ,4. Ri8ampicina cu doxiciclin1 minim 4 s1pt1mBni se dau 0n ca#ul in8eciei cu: A. 7treptococL . =onococL C. BrucellaL ". 3eningococL $. 7ta8ilococ. ,5. ". in#luen$ae este culti/abil1 numai pe: A. 3edii 0mbog1ite gelo#1 sBngeL . =elo#1+c9ocolatL C. =elo#1 simpl1L ". ulionL $. 3edii 0mbog1ite gelo#1 sBnge sau gelo#1+c9ocolat. ,6. ". in#luen$ae sunt sapro8ii condiionat patogeni 0n: A. !lora intestinal1L . 3ucoasa rectal1L C. >egumenteL ". !lora tractului respiratorL $. 3ucoasa otic1. ,9. oala pro/ocat1 de in8ecia cu ". in#luen$ae debutea#1 la ni/elul: A. <c9ilorL . Rino8aringeluiL C. Pl1mBnilorL ". >ra9eiiL $. .aringelui. 40. Coloniile de ". in#luen$ae sunt de tip: A. "oar 7L

. C. ". $.

RL "oar 3L 7 sau 3L =.

41. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la cultura de ". in#luen$ae este: A. 7unt culturi 9emoliticeL . Au aspectul unor pic1turi de rou1 transparenteL C. Au diametrul de 2+, mmL o ". .a ),+)5 c' 0n atmos8er1 umed1' 0mbog1ite cu 0',+1A co2' cultura se de#/olt1 0n 2-+-6 9L $. 7unt colonii de tip r. 42. Hn8ecia cu Bordetella apare 0n special la: A. 1trBniL . Copii cu /Brste mai mari de 5 aniL C. AdolesceniL ". PrecolariL $. Persoane cu /Brste sub ), de ani. 4). 2n ceea ce pri/ete testele speci8ice ale genului Bordetella' exist1: A. 6 tipuri de antigene de supra8a1L . , tipuri de antigene de supra8a1L C. 4 tipuri de antigene de supra8a1L ". 10 tipuri de antigene de supra8a1L $. 2 tipuri de antigene de supra8a1. 4-. >ratamentul pro8ilactic pentru in8ecia cu Bordetella const1 0n: A. Administrare de eritromicin1L . Administrare de ri8ampicin1L C. Administrare de ce8triaxonL ". &accinare cu /accin 9ibL $. &accinare cu /accin diteper.

Complement multiplu
1. Alegei r1spunsurile 8alse re8eritoare la "aemophilus in#luen$ae: A. 7unt cocobacili =ram negati/i . 7unt bacterii 0ncapsulate C. 7e de#/olt1 pe mediul selecti/ ordet+=engou ". 7e transmit prin le#iuni tegumentare $. ;n exist1 pro8ilaxie speci8ic1 a in8eciilor cu "aemophilus in#luen$ae

2. Alegei r1spunsurile incorecte re8eritoare la "aemophilus 5ucrey: A. Cocobacili dispu:i 0n lanuri paralele cu aspect de T lan de biciclet1J . Agentul etiologic al :ancrului moale C. Agentul etiologic al :ancrului dur ". 7unt sensibili la usc1ciune' de#in8ectani obi:nuii. $. 7e de#/olt1 pe medii simple de cultur1 ). Alegei r1spunsurile incorecte re8eritoare la "aemophilus in#luen$ae: A. " in#luen$ae este patogen prin multiplicare :i in/a#i/itate . 7unt sapro8ii condiionat patogeni 0n 8lora tractului respirator. C. 7unt bacterii strict patogene ". $laborea#1 o endotoxin1 cu rol sc1#ut 0n patogenitate $. 7unt 1) serotipuri 0n 8uncie de structura capsulei -. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la "aemophilus in#luen$ae: A. Ade#inele de supra8a1 au rol 0n patogenitate . >ipul b apare 0n 90A din ca#urile de in8ecie se/er1 cu ". in#luen$ae C. Poate produce meningit1 acut1 purulent1 la copiii pre:colari ". Hn8ecia in/a#i/1 0n #onele temperate atinge ni/ele ridicate 0n lunile de /ar1 $. Pe placa cu gelo#1 sBnge cre:terea coloniilor de "aemophilus in#luen$ae seste in9ibat1 de Staphylococcus aureus. ,. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la "aemophilus in#luen$ae3 A. Ce8triaxonul este antibioticul de elecie pBn1 la sosirea antibiogramei . Peniclina = este antibioticul de elecie pBn1 la sosirea antibiogramei C. &accinul mono/alent din poli#a9arid capsular conFugat cu toxoidul tetanic con8er1 imunitate 0mpotri/a in8eciei cu "aemophilus in#luen$ae :i a tetanosului. ". 3eningita cu "aemophilus in#luen$ae este o in8ecie se/er1 cu mortalitate mare $. Cultura se 8ace pe gelo#a sBnge 0mbog1ita cu 8actorii P :i &. 4. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la "aemophilus in#luen$ae3 A. Pentru diagnosticul in8eciei cu "aemophilus in#luen$ae se utili#ea#1 testul de latex aglutinare de detecie a antigenului . Reacia de polimeri#are 0n lan este o te9nic1 ie8tin1 dar cu speci8icitate sc1#ut1 C. &accinurile anti+ "aemophilus in#luen$ae sunt disponibile ca preparate mono/alente ". &accinurile anti+ "aemophilus in#luen$ae sunt disponibile 0n combinaie cu /accinurile anti+9epatit1 ' anti+polio' anti+di8teric' anti+tetanos anti+pertussis. $. Pe gelo#1 sBnge coloniile sunt de tip R' 9emolitice 5. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la Bordetella pertussis: A. 7unt cocobacili =ram negati/i . 7unt culti/abili pe mediul ordet =engou C. 7unt culti/abili pe mediul di8erenial AA >. ". oala produsa se numeste brucelo#1 $. Nu exista /accin pentru pre/enirea bolii

6. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la genul Brucella: A. Coci =ram negati/i . 7ensibili la pasteuri#are C. oala este strict uman1 ". oala se numeste 8ebra ondulant1 $. oala se numeste pest1 9. =rupul 9eterogen de bacterii numite Par/obacterii cuprinde urm1toarele genuri: A. 6ardnerellaL . /asteurellaL C. NeisseriaL ". Actino!acillusL $. i!rio. 10. !amilia /asteurellaceae cuprinde: A. Actino!acillusL . /asteurellaL C. Neisseria gonorrhoeaeL ". Bacillus anthracisL $. "aemophilus in#luen$aeL 11. acteriile genului "aemophilus: A. 7unt =ram po#iti/eL . Au dimetrul de 0'2+0')/0',+1', microniL C. 7unt nesporulateL ". 7unt mobileL $. sunt cocobacili polimor8i. 12. 7pecii ale genului "aemophilus sunt: A. ". aegyptius4 . S. aureus4 C. N. meningitidis4 ". ". 5ucreyi4 $. S. pyogenes. 1). Alegei asocierile corecte cu pri/ire la speciile genului "aemophilus: A. ". 5ucrey ( agentul etiologic al :ancrului moaleL . ". aegyptius ( implicat 0n acuti#1rile bron:itei cronice' otite' meningite' epiglotite' sinu#ite' otite mediiL C. ". parain#luen$ae ( sapro8it al tractului respirator superiorL ". ". in#luen$ae ( 8oarte rar produce acuti#1riL $. ". 5ucreyi ( sapro8it' poate produce conFuncti/ite. 1-. %abitatul bacteriei ". in#luen$ae este 0n: A. 3ucoasa oticaL . 3ucoasa tractului respiratorL

C. <ro8aringeL ". Na#o8aringeL $. 3ucoasa rectal1. 1,. A8irmaiile corecte cu pri/ire la 9abitatul ". in#luen$ae sunt: A. Poate coloni#a mucoasa conFuncti/al1 :i tractul genital la )0+50A din populaieL . 5,A se g1se:te 0n na#o8aringe la copii :i aduliL C. $ sapro8it 0n mucoasa rectal1L ". 7e g1se:te 0n oro8aringeL $. 7e g1se:te 0n na#o8aringe. 14. "aemophilus in#luen$ae pre8er1 un mediu de cultur1 complex cu 8actori de cre:tere pre8ormani care se g1sesc 0n sBnge: A. !actorul P ?NA"@L . !actorul &? NA" sau NA"P@L C. !actorul P ?9emin@L ". !actorul & ?9emin@L $. !actorul W ?9emin@. 15. >emperatura :i p%+ul optim de de#/oltare al ". in#luen$ae sunt: o A. >emperatura de )0 cL . P9 de 6'1L o C. >emperatura de ),+)5 cL ". P9 de 5'4L o $. >emperatura de )2+)) c. 16. "aemophilus in#luen$ae se culti/1: A. Pe gelo#a+c9ocolat 0n laboratorL . Hn anaerobio#1L C. 2n mediu de C<2 ?,A@L ". 2n aerobio#1L $. 2n mediu de C<2 ?2,A@. 19. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la re#isten1 ". in#luen$ae sunt: A. Are re#isten1 crescut1 0n mediu externL . Are re#isten1 sc1#ut1 0n mediu externL C. 7unt distru:i de de#in8ectantele obi:nuiteL o ". 7unt distru:i de meninerea timp de 20 de minute la ), c L $. 2n sputa pot re#ista pBn1 la -6 de ore. 20. A8irmaiile 8alse pri/itoare la caracterele de patogenitate ale ". in#luen$ae sunt: A. $ste un microorganism strict para#itL . Pre#int1 ade#ine de supra8a1L C. Are o capsul1 cu rol esenialL ". Capsula pre#int1 10 tipuriL $. >ipul b de capsula apare 0n 90A din ca#urile de in8ecie se/er1 cu h. 7n#luen$ae.

21. Re8eritor la patogenitatea ". in#luen$ae' putem spune c1: A. >ulpinile netipabile ?capsulate@ sunt mai puin in/a#i/e' dar sunt capabile de a produce un r1spuns in8lamator ce determin1 boalaL . Capsula permite bacteriei s1 re#iste procesului de 8agocito#a :i a li#ei mediate de complement la o ga#d1 neimuni#ataL C. Are ca debut epiglotitaL ". $ urmat1 de rino8aringit1 acut1' probabil 0n asociere cu o in8ecie /iral1 la ni/elul tractului respiratorL $. acteriile 0ncapsulate pot p1trunde prin epiteliul na#o8aringian :i in/adea#1 capilarele sang/ine 0n mod direct. 22. R1spunsurile ade/1rate cu pri/ire la %ib sunt: A. $ste responsabil1 pentru 40+50A din ca#urile de meningita la copiii sub 2 ani 0n 1rile de#/oltate economicL . !atalitatea pentru boala in/a#i/1 9ib este de -0A 0n 1rile de#/oltateL C. Pro/oac1 tulbur1ri de limbaF pierderea au#ului' retard mental' tulbur1ri motorii' deteriorare /i#ual1' toate acestea a/Bnd ulterior e8ecte ne8a/orabile semni8icati/e asupra comportamentului :i per8ormanelor :colareL ". $ste cau#a maFor1 a morbidit1ii :i mortalit1ii la copiii 0ntre 6+10 ani din 0ntreaga lumeL $. )0+-0A din supra/ieuitorii bolii in/a#i/e pot a/ea sec9ele neurologic. 2). !actorii ce in8luenea#1 apariia in8eciei %ib in/a#i/e sunt: A. olile subiacenteL . &BrstaL C. 7e#onalitateaL ". Hn8ecii /irale anterioareL $. <be#itatea. 2-. !actorii ce in8luenea#1 apariia in8eciei %ib in/a#i/e sunt: A. .ocuina aglomerat1L . !aptul c1 0n #onele temperate incidenta atinge ni/ele ridicate 0n august+septembrie :i ianuarie+martieL C. A8eciuni 9ematologiceL ". Hn8ecii /irale anterioareL $. oli imunologice se/ere. 2,. $piglotita debutea#1 cu: A. Respiraie #gomotoas1L . Ce8aleeL C. !ebr1L ". "urere 0n gBtL $. 7en#aie de prurit la ni/elul 8oselor na#ale. 24. "iagnosticarea meningitei date de %ib se 8ace prin : A. Recoltarea .CR L

. C. ". $.

Recoltarea mucoasei conFuncti/ale L !rotiu colorat gram pentru orientare :i tratament rapid L CelularitateL 2ns1mBnare la patul bolna/ului.

25. Pre/enia in8eciei cu %ib se 8ace prin: A. &accin doar pentru persoane peste 16 aniL . Hgien1L C. Pro8ilaxie cu penicilina 0n colecti/it1i la contaciL ". $/itarea supraaglomer1rilorL $. &accin pentru sugari' copii' pacieni imunodeprimati. 26. &accinurile anti %ib pot 8i: A. Penta/alent ?">P' polio inacti/at' %ib@L . 3onodo#a ?PRP+>@L C. %exa/alent ?0n combinaie cu /accinurile anti+di8eric' anti+tetanus' anti+pertussis' anti+ polio :i anti+9epatita @L ". Nu exist1 /accin pentru %ibL $. !ormat din 5',+10 Kg poli#a9arid capsulat conFugat cu o protein1 carrier care este di#ol/at 0n 0', ml tampon. 29. A8irmaiile 8alse pri/itoare la ". 5ucrey sunt: A. $ste un sapro8it condiionat patogen pentru omL . $ste agentul etiologic al :ancrului moale L C. A 8ost descris de Auguste "ucreD 0n 1654 prin autoinoculare repetat1 din secreie purulent1 a pacienilor in8ectaiL ". $ste denumit ast8el datorit1 cerinelor nutriti/e speciale' asem1n1toare bacteriilor genului haemophilusL $. A 8ost i#olat pe medii de cultur1 dup1 un deceniu dup1 ce a 8ost descris de Auguste "ucreD. )0. Cum putem caracteri#a ". 5ucrey din punct de /edere mor8ologic C A. Coci =ram negati/i L . "ispu:i 0n perec9i sau lanuri paralele L C. CocobaciliL ". 2n 8rotiuri din produs' apar 0n lanuri lungiL $. Au coloraie bipolar1. )1. Pri/itor la caracterele de cultur1 ale ". ducrey putem spune c1: A. Necesit1 8actor &L . Necesit1 C<2 0',AL C. Necesit1 8actor PL ". Necesit1 C<2 10AL $. Necesit1 C<2 20A. )2. A8irmaiile corecte pri/itoare la :ancrul moale sunt:

A. Apare la 2+) #ile de la contactul in8ectant 0n #ona genital1L . Hniial apare o papul1 sensibil1' cu eritem 0n Fur' urmat1 de apariia unei pustule :i a unei ero#iuni care ulcerea#1L C. Nu pot exista :ancre multipleL ". 7unt a8ectai ganglionii lim8atici prin adenopatie dureroas1L $. =anglionii nu pot supura. )). "iagnosticul de labaorator bacteriologic direct pentru in8ecia cu ". 5ucrey se 8ace prin: A. >estul $.H7AL . Recoltarea produselor patologiceL C. Cultur1 pe gelo#1 simpl1L ". 3icroscopieL $. Cultur1 pe gelo#1+c9ocolat 0n atmos8er1 de C<2. )-. =enul Bordetella cuprinde urm1toarele specii: A. B. parapertussisL . S. epidermitisL C. B. !ronchisepticaL ". N. meningitidisL $. B. anthracis. ),. "espre agentul etiologic al tusei con/ulsi/e putem spune c1: A. !ace parte din genul BrucellaL . 7e nume:te Bordetella !ronchisepticaL C. $ste o bacterie =ram negati/1L ". $ste o bacterie 0ncapsulat1L $. !aca parte din genul Neisseria. )4. 3ediul special ordet =ebgou 8olosit pentru culti/area Bordetellei pertussis de/ine selecti/ prin ad1ugare de: A. Ce8triaxonL . >etraciclin1L C. &ancomicinL ". Penicilin1L $. Ce8alexin1. )5. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la Eules ordet sunt: A. A 8ost un bacteriolog 8rance#L . 2n 1904' 0mpreun1 cu octa/e gengou i#olea#1 0n cultur1 pur1 !. /ertussisL C. 2n 169- prime:te premiul nobel 0n medicin1 :i 8i#iologie pentru descoperirile sale 0n imunologieL ". 2n 1919' 0n laboratorul lui elia metc9niVo88 descrie 8agocito#a :i 9emoli#aL $. A 8ost un microbiolog :i imunolog belgian. )6. Caracterele de cultur1 ale B. pertussis sunt: A. 3ariL

. C. ". $.

;:or transparenteL Conca/eL Cu str1lucire metalic1L Colonii de tip r.

)9. A8irmaiile ade/arate pri/itoare la re#istena Bordetellei pertussis sunt: A. Re#ist1 minim 2 ore la temperatura camereiL . 2n a8ara organismului are re#isten1 sc1#ut1L o C. .a ,, c este distrus1 0n 10 minuteL ". Re#ist1 maxim 2 ore la temperatura camereiL o $. .a ,, c este distrus1 0n )0 de minute. -0. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la patogenitatea B. pertussis sunt: A. Prin tuse nu se elimin1 bacteriiL . $ patogen1 prin locali#are' multiplicare' toxinogene#1L C. <dat1 8ixate' bacteriile produc toxina letal1 ce 0mpiedic1 mi:c1rile cililor' 0mpiedicBnd cur1area resturilor celulare din pl1mBni' producBndu+se ast8el tusea ca re8lex de ap1rareL ". Hn8ectea#1 ga#da prin coloni#area celulelor epitelialeL $. Conine o 9emaglutinin1 de supra8a1 ce se leag1 de cilii epiteliilor de supra8a1. -1. >oxinele produse de B. pertussis sunt: A. Citotoxina tra9eal1L . Adenilat cicla#aL C. "ermonecroticaL ". $ritrotoxinaL $. $xotoxina b. -2. >usea con/ulsi/1: A. Are ca agent etiologic ". 5ucreyL . Are o perioad1 de incubaie de 5+10 #ileL C. Are o con/alescen1 ce nu durea#1 niciodat1 mai mult de 2 s1pt1mBniL ". Pre#int1 uneori i complicaii: ence8alita pertussisL $. Are ) 8a#e. -). !a#a a HH+a a tusei con/ulsi/e presupune: A. < durat1 de 10 #ileL . >use paroxistic1L C. !ebr1L ". )0 accese de tuse pe #iL $. 7tr1nut. --. Complicaiile date de B. pertussis pot 8i: A. .e#iuni cerebrale prin 9ipoxieL . >a9icardieL C. PneumonieL

". %emoragie cerebral1L $. %ipertensiune arterial1. -,. Cu pri/ire la epidemiologia tusei con/ulsi/e' putem spune c1: A. oala nu este endemic1L . Are o contagio#itate mareL C. 7e transmite pe cale aerian1L ". 2n romBnia' 0ntre 2001 i 2004 am a/ut 0ntre 10 i 20 ca#uri pe anL $. 7ursa este repre#entat1 de adulii nediagnosticai. -4. >ratamentul pentru tusea con/ulsi/1 poate 8i: A. <xigenoterapieL . 7edati/eL C. $ritromicina 0n 8a#a cataral1L ". &accinare cu diteper ?pro8ilactic@L $. Claritromicin1. -5. 7peciile ce pot in8ecta animalele i omul accidental sunt: A. Brucella canis ( porciL . Brucella maris ( cBiniL C. Brucell a!ortus ( /aciL ". Brucella neotomae + obolaniL $. Brucella suis ( capre' oi. -6. Caracterele mor8ologice ale genului Brucella sunt: A. Cocobacili =ram negati/iL . >otdeuna 0ncapsulaiL C. 7porulaiL ". HmobiliL $. =ram po#iti/i. -9. %abitatul bacteriilor din genul Brucella poate 8i 0n: A. Aparatul genitalL . Ap1L C. AerL ". 7olL $. <rganismul in8ectat. ,0. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la re#istena bacteriilor din genul Brucella sunt: A. Pot re#ista )+- s1pt1mBni 0n aer sau solL . Re#ist1 4 #ile 0n urin1L C. Re#ist1 ,+4 s1ptBmBni 0n pra8L ". Re#ist1 cBte/a s1pt1mBni 0n esuturile 8etaleL $. Au o re#isten1 sc1#ut1 0n mediu.

,1. Caracterele de cultur1 ale bacteriilor din genul Brucella sunt: A. Au o cretere lent1' de peste 2 #ileL . Cresc pe medii simple' ne0mbog1iteL C. Au cerine nutriti/e complexeL ". Nu produc catala#1L $. "escompun mai mult sau mai puin ureea. ,2. A8irmaiile 8alse cu pri/ire la brucelo#1 sunt: A. Are sindrome polimor8e ?s+au descris peste 200 de semne clinice@L . Are un debut insidios' astenie' indispo#iie' ce8alee etc.L C. Are perioada de incubaie de maxim 2 s1pt1mBniL ". $ produs1 de o in8ecie cu Bordetella /ertussisL $. $ produs1 de in8ecii cu bacterii din genul Brucella. ,). rucelo#a pre#int1: A. 3ialgiiL . AdenopatieL C. AstenieL ". >a9icardieL $. "ureri de spate. ,-. Complicaiile produse de brucelo#1 pot 8i: A. PneumonieL . %emoragie cerebral1L C. .e#iuni cerebraleL ". $ndocardit1L $. 3eningit1. ,,. 31surile de pre/enire 0mpotri/a brucelo#ei sunt: A. Pasteuri#area lapteluiL . 31suri de protecie pentru personalul la risc: ec9ipament de protecie' oc9elari' m1nuiL C. Hntrarea 0n contact cu animalele posibil bolna/eL ". Consum de lapte i brBn#eturi pasteuri#ateL $. $/itarea contactului cu animalele bolna/e. ,4. acteriile genului "aemophilus pot 8i culti/ate pe medii ca: A. =elo#a simpl1L . ulionL C. =elo#a c9ocolatL ". =elo#a sBngeL $. ordet+gengou. ,5. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la culturile de ". in#luen$ae sunt: A. Au aspectul unor pic1turi de rou1 transparenteL

. C. ". $.

Au aspect matL Pre#int1 8enomenul de satelitismL Coloniile sunt de tip RL Coloniile sunt de tip 7 sau 3.

,6. 2n ceea ce pri/ete ". in#luen$ae' a8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la tipurile de serotipuri sunt: A. Clasi8icarea se 8ace 0n 8uncie de antigenul poli#a9aridic de capsul1L . >ipul c produce meningit1L C. >ipul b produce epiglotit1 acut1L ". $xist1 4 tipuri de serotipuriL $. $xista 11 tipuri de serotipuri. ,9. acteriile genului Bordetella se culti/1 pe medii ca: A. =elo#1 simpl1L . =elo#1 c9ocolatL C. ordet+gengouL ". =elo#a sBnge cu carbuneL $. C9apman.

Te#ati7a H! 'a7ili 8ra# $&Bitivi* Bacillus anthracis, Corynebacterium diphteriae Complement simplu
1. =enul Coryne!acterium cuprinde: A. acili =ram po#iti/i . acili sporulai C. acili mobili ". acili =ram negati/i $. acili colorai uni8orm la coloraia del &ecc9io 2. Alegei a8irmaia ade/1rat1 despre Coryne!acterium diphteriae: A. $ste o bacterie nepretenioas1 . Cre:te pe medii u#uale C. Are capacitatea de in/a#ie ". Produce o exotoxin1 citotoxic1 $. Cre:te pe mediul ordet =engou ). Alegei enunul corect re8eritor la Bacillus anthracis: A. $ste bacil =ram negati/ . $ste 0ncapsulat 0n produsele patologice C. Nu pre#int1 poli#a9arid capsular

". Nu se de#/olt1 bine pe medii de cultur1 u#uale $. $ste strict anaerob -. Care a8irmaie este 8als1C A. Antraxul pulmonar este denumit :i pustul1 malign1 . Antraxul cutanat a8ectea#1 predominant gBtul' scalpul C. Antraxul pulmonar netratat' are o e/oluie 8atal1 ". Antraxul digesti/ este o 8orm1 rar1 $. Antraxul digesti/ netratat poate duce la apariia septicemiei ,. Bacillus anthracis are urm1toarele caracteristici' cu excepia : A. $ste un bacil =ram+po#iti/ . $ste o bacterie sporulat1 care se g1se:te 0n sol C. $ste 0ncapsulat 0n produsele patologice ". Produce o exotoxin1 $. 7trict anaerob 4. acteriile din genul Coryne!acterium au 8orm1: A. 7unt bacili mari' gro:i cu capete t1iate drept . 7unt bacterii spiralate cu corpul 8ormat din mai multe spire C. Au 8orma lanceolat1 ". 7unt bacili cu un capetele m1ciucate $. nici una din 8ormele de mai sus.

5. Alegei enunul corect re8eritor la antrax: A. 7e transmite interuman . $ste o antropo#oono#1 C. $ste cau#at de Bacillus Su!tilis ". Pre#int1 - 8orme clinice $. Nici un r1spuns nu este ade/1rat 6. Alegei r1spunsul incorect re8eritor la bacilii di8terici: A. 7e multiplic1 la poarta de intrare . "i8teria 8aringian1 e cea mai 8rec/enta 8orma de di8terie locali#at1 C. Crupul di8teric duce la insu8iciena respiratorie obstructi/1 ". $xist1 8orme de di8terie cutanat1 $. $xist1 8orme de di8terie digesti/1 9. CBte specii cuprinde genul BacillusC A. 12L . 5,L C. -6L ". 1))L $. )1. 10. acteria patogen1 pentru numeroase animale i pentru om din genul Bacillus se numete:

A. . C. ". $.

Bacillus licheni#ormisL Bacillus anthracisL Bacillus polymi0aL Bacillus aereusL Bacillus su!tilis. i $ se numete:

11. 7pecia produc1toare de Polimixina A. Bacillus anthracisL . Bacillus su!tilisL C. Bacillus licheni#ormisL ". Bacillus polymi0aL $. Bacillus aereus.

12. 7pecia produc1toare de acitracin1 se numete: A. Bacillus licheni#ormisL . Bacillus anthracisL C. Bacillus su!tilisL ". Bacillus polymi0aL $. Bacillus aereus. 1). Bacillius anthracis este agentul etiolic al unei antropo#oono#e' cunoscut1 sub numele de: A. >uberculo#1L . PneumonieL C. HmpetigoL ". Poliomelit1L $. C1rbune. 1-. Numele de c1rbune dat de in8ecia cu B. anthracis a 8ost dat1 de: A. Moc9L . %ipocratL C. "a/aineL ". PasteurL $. =. $. Palade. 1,. Alegei a8irmaia incorect1 cu pri/ire la sporii bacililolor: A. 2n mediul exterior' bacilii sporulea#1L . 7porii nu sunt 8oarte re#isteni la condiiile 8i#ico+c9imice din p1mBntL C. 7olul este re#er/orul cel mai important de bacili c1rbuno:iL ". 7porogene#a este condiionat1 de pre#ena oxigenului liberL $. 7porii se pot 8orma 0n solL !. 7porii se pot 8orma 0n substanele organice moarte. 14. Alegei a8irmaia corect1 cu pri/ire la sporii bacililor: A. 7porii se 8ormea#1 0n esutul animalului /iuL . 7porii se 8ormea#1 0n cada/rele nedesc9iseL

C. "esc9iderea sau Fupuirea cada/relor animalelor moarte de antrax contribuie la r1spBndirea sporilor c1rbuno:i 0n solL ". 7porogene#a este condiionat1 de pre#ena 9idrogenului liberL $. 7porii nu se pot 8orma 0n substane organice moarte. 15. Agentul antraxului: A. $ste un bacil mobilL . Are dimensiuni relati/ mici' de 0',+1', microni lungime :i 0'2 microni l1imeL C. $ste =ram negati/L ". Poate pre#enta un spor central sau subterminal cu diametrul mai mare decBt grosimea bacterieiL $. Are capetele Tt1iateJdrept. 16. 2n produsele patologice' bacilii antraxului: A. 7unt ne0ncapsulaiL . 7unt sporulaiL C. Au capetele u:or con/exe ca urmare a 8ix1rii lorL ". Au lanul ce imit1 trestia de bambusL $. 7unt numai i#olai. 19. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la capsula bacilului B. anthracis este: A. Capsulogene#a are loc 0n organismul animalelor recepti/e' respecti/ al omuluiL . 2n /itro se 8ormea#1 numai pe gelo#1+simpl1L C. 2n condiii 8a/orabile' producerea capsulei de/ine e/ident1 0n ,+10 minuteL ". Producerea capsulei aFunge la de#/oltare maxim1 0n 4 oreL $. Are o a8initate slab1 8a1 de colorani :i' prin metodele u#uale de colorare' apare ca un 9alou incolor 0n Furul celulei bacteriene. 20. 7porogene#a bacilului B. anthracis: A. Are loc doar 0n absena oxigenuluiL . Are loc doar pe organisme /iiL o C. $ste optim1 la o temperatur1 de )0+), cL ". Are ca timp necesar de germinare a sporilor de 2+) oreL o $. 7e opre:te sub -) c. 21. p%+ul optim sporogene#ei bacilului B. anthracis este: A. ;:or alcalin ?5'6+6@L . Net alcalin ?4',+5@L C. ;:or alcalin ?5@ sau net alcalin ?5'2+5'-@L ". ;:or alcalin ?5'2+5'-@ sau net alcalin ?5'6+6@L $. Acid ?2@. 22. ;rm1toarea /ariant1 nu poate 8i considerat1 drept caracter de cultur1 al B. anthracis: A. $ste o bacterie anaerob1L . $ste o bacterie ce se de#/olt1 cu u:urin1 pe mediile u#ualeL

C. Pe gelo#1 simpl1 sau gelo#1 sBnge' tulpinile /irulente de#/olt1 colonii rotunde' opace' cu supra8a1 rugoas1' marginile neregulateL ". Pe gelo#1 simpla sau gelo#1 sBnge au aspectul unei 0mpletituri de 8ilamente Icap de medu#1JL $. Pe gelo#1 simpla sau gelo#1 sBnge au aspectul unei 0mpletituri de 8ilamente Tcoam1 de leuJ. 2). B. anthracis are colonii de tip : A. 7L . =L C. 3 sau 7L ". R sau 7L $. R sau 3. 2-. Re8eritor la re#istena sporilor bacilului B. anthracis' este ade/1rat c1: A. Hn sol au o re#isten1 mai mic1 de un anL o o . C1ldura uscat1 le distruge 0n 2 ore la 1-0 c :i 0n ) ore la 140 cL o C. 7porii sunt distru:i prin autocla/are 0n 20 de minute la 120 cL o ". 2ntre , i 10 c' sporii r1mBn /iabili i dup1 10 aniL $. 2n 8rotiuri 8ixate i colorate 0i pierd /iabilitatea. 2,. 2n cada/rele nedesc9ise' ne8ormBndu+se spori' bacilii se distrug 0n: A. 1- #ileL . 2 luniL C. 2+) #ileL ". ,+5 #ileL $. 1,+20 de minute. 24. acilii se distrug la temperaturi sc1#ute 0n: A. 2+) luniL . 2+) #ileL C. ) s1pt1mBniL ". 1- #ileL $. ,+5 #ile. 25. 2n ceea ce pri/ete re#istena bacililor' lumina solar1 direct1 distruge: A. !ormele /egetati/e 0n 4+1, oreL . 7porii 0n 4+1, #ileL C. !ormele /egetati/e 0n )+- #ileL ". 7porii 0n 2+- oreL $. !ormele /egetati/e 0n ) luni. 26. Alegei a8irmaia 8als1 cu pri/ire la re#istena bacililor: A. !ormolul 1+2A i clorura de sodiu ,A distrug sporul 0n cBte/a minuteL . Apa oxigenat1 )A distruge sporul 0ntr+o or1L C. Alcoolul etilic ,0+50A distruge sporul 0n cBte/a oreL

". !enolul 1A omoar1 8ormele /egetati/e 0n 2 minuteL $. !enolul ,A omoar1 sporii 0n 2+, #ile. 29. >oxinele acilului ant9racis sunt repre#entate de: A. !actorul PL . !actorul edematosL C. !actorul &L ". $xotoxina L $. $ritrotoxina. )0. Antraxul a8ectea#1 de obicei: A. Animalele carni/oreL . Animalele ierbi/oreL C. P1s1rileL ". <mulL $. Animalele omni/ore. )1. Poarta de intrare pentru antrax la animale este: A. >egumentul ?81r1 soluii de continutate@L . lanaL C. Ca/itatea bucal1 i tractul gastro+intestinalL ". 3ucoasa rectal1L $. 3ucoasa otic1. )2. acilii se r1spBndesc pe calea /aselor lim8atice i p1trund' multiplicBndu+se: A. Pe tegumenteL . 2n mucoaseL C. Nu se multiplic1L ". 2n sBnge i esuturiL $. 2n /asele lim8atice. )). Hnecia cu B. anthracis nu se transmite la om prin: A. Animalele bolna/eL . Consumul de produse alimentare pro/enite de la animalele bolna/eL C. Contaminare 0n situaii de cri#1 ( arme biologiceL ". >ransmitere interuman1L $. Produsele obinute de la animalele bolna/e. )-. Care din urm1toarele /ariante nu este o cale de p1trundere a B. anthracis 0n organismC A. 3ucoasa otic1L . 3ucoasa digesti/1L C. >egumentele ?prin soluii de continuitate@L ". 3ucoasa c1ilor respiratoriiL $. ConFuncti/ele.

),. Perioada de incubaie a antraxului dup1 expunea cu B. anthracis este de: A. 3axim 2 #ileL . 2+- s1pt1mBniL C. 2+) oreL ". 1+4 s1pt1mBniL $. 1+4 #ile. )4. 3ortalitatea 0n antraxul pulmonare este de: A. 7ub 2,AL . -,+,0AL C. ,0+40AL ". 10+1,AL $. Peste 9,A. )5. Perioada ce include 8ebr1' stare general1 alterat1' adenopatie se numete: A. Perioada de laten1L . Perioada prodromal1L C. Perioada de stareL ". Perioada de con/alescen1L $. Perioada de incubare. )6. Antraxul cutanat se mai numete: A. $ri#ipelL . HmpetigoL C. uba neagr1L ". RuFeol1L $. Celulit1. )9. ;rm1toarea caracteristic1 este un semn de antrax cutanat: A. $dem local' moaleL . $dem local' durerosL C. 3acul1 galben1L ". Papul1L $. &e#icule sang/inolente' ulterior seroase. -0. "enumirea de c1rbune dat1 antraxului /ine de la: A. 3acula roieL . $demul localL C. &e#iculele seroaseL ". .e#iunii iniiale care se ulcerea#1' pre#entBnd 0n centru o #on1 de necro#1L $. &e#iculele sang/inolente. -1. $demul malign' 8orma gra/1 a antraxului cutanat' pre#int1 dominant: A. &e#icule seroaseL . Papul1L C. $dem localL

". 3acul1 roieL $. 7tare toxic1. -2. Antraxul cutanat poate disemina 0n: A. 1/2 din ca#uriL . 1/, din ca#uriL C. 1/- din ca#uriL ". 1/) din ca#uriL $. 1/4 din ca#uri. -). 3ortalitatea antraxului cutanat cu tratament este de: A. 1AL . 1,A' C. 2,AL ". 4AL $. Peste 9,A. --. !orma cea mai gra/1 de antrax este: A. uba neagr1L . Antraxul gastrointestinalL C. Antraxul pulmonarL ". Antraxul cutanatL $. Pustula malign1. -,. "o#a minim1 in8ecioas1 pentru antraxul pulmonar este de: A. 200+)00 de sporiL . ,000+10000 de sporiL C. -000+6000 de sporiL ". 100000+200000 de sporiL $. -0000+60000 de spori. -4. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la e/oluia antraxului pulmonar este: A. Perioada de incubaie este de 1+4 #ileL . 7porii in9alai sunt 8agocitai de macro8agele pulmonare i aFung la ni/elul ganglionilor 9ilari i mediastinaliL C. 7tadiul iniial pre#int1 insu8icien1 respiratorie acut1' 9ipoxie' ciano#1' 8ebr1 moderat1 alternBnd cu 9ipotermie' stridor prin compresia tra9eal1 de c1tre adenopatia mediastinal1' exitusL ". !1r1 tratament' mortalitatea este peste 9,AL $. Radiologic se obser/1 l1rgirea mediastinului' adenopatie 9ilar1 i tra9eal1' re/1rsate pleurale cu aspect normal al parenc9imului pulmonar. -5. !orma cea mai rar1 de antrax este: A. Antraxul cutanatL . Antraxul gastrointestinalL C. Antraxul pulmonarL

". uba neagr1L $. Pustula malign1. -6. Antraxul gastrointestinal apare: A. Prin intrarea 0n contact cu piele' lBn1' de la animalele bolna/eL . Prin ingestia c1rnii in8ectate' preparat1 su8icientL C. Prin in8ectarea le#iunilor cu !. AnthracisL ". .a persoanele ce lucrea#1 0n industria piel1riei i textil1L $. Prin ingestia c1rnii in8ectate' insu8icient preparat1 termic. -9. Antraxul oro8aringian nu pre#int1 ca semne: A. Adenopatie cer/ical1L . $demL C. "urere retrosternal1L ". "is8agieL $. !ebr1. ,0. A8irmaia ade/1rat1 pri/itoare la antraxul gastrointestinal este: A. 7imptomele apar 0n cBte/a s1pt1mBni de la ingestieL . 7e mani8est1 iniial prin ce8alee' 8ebr1L C. "in cau#a num1rului mare de bacili din /asele lim8atice' pot ap1rea ascita i ileusulL ". Nu exist1 riscul septicemieiL $. 3ortalitatea este de 10+20A. ,1. Ce boal1 cau#at1 de in8ecia cu B. anthracis are o mortalitate de aproape 100A' indi8erent dac1 se 8olosete tratament sau nuC A. uba neagr1L . Antraxul oro8aringianL C. Antraxul pulmonarL ". 3eningoence8alita c1rbunoas1L $. Antraxul gastrointestinal. ,2. 3eningoence8alita c1rbunoas1 apare ca urmare a: A. $demului cau#at de antraxul cutanatL . 7epticemiei cu punct de plecare de la ni/el cutanat' pulmonar sau gastrointestinalL C. !ebrei cau#ate de antraxL ". Ascitei i ileusului pro/ocate de antraxul gastrointestinalL $. Hnsu8icienei respiratorii acute din 8a#a a doua a antraxului pulmonar. ,). A8irmaia 8als1 pri/itoare la tratamentul antraxului este: A. 7e poate trata :i cu Cipro8loxacin1 ,00 mg de 2 ori pe #i sau "oxiciclin1 100 mg de 2 ori pe #i timp de 5 #ileL . 3aForitatea tulipinilor sunt re#istente la Penicilina =L C. $xist1 tulpini ce produc beta+lactama#eL ". Nu se recomand1 Ce8alosporineL

$. Antraxul cutanat cu edem marcat sau simptome sistemice necesit1 tratament cu 2+) antibiotice asociate: Cipro8loxacin intra/enos -00 mg la 12 ore sau "oxiciclin1 100 mg la 12 ore asociat cu Penicilin1 sau Ri8ampicin1' &ancomicin1' Clindamicin1' sau Claritromicin1. ,-. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie ?0n ca#urile de bioterorism@ necesit1 tratament cu: A. Cipro8loxacin1 ,00 mg de 2 ori pe #i sau "oxiciclin1 100 mg de 2 ori pe #i' timp de 40 de #ileL . Penicilina =' 0n do#1 de 2 milioane unit1i la 6 ore' timp de 10+1- #ileL C. >etraciclin1 pentru 5+10 #ileL ". $ritromicin1 pentru ,+10 #ileL $. Cipro8loxacin1 ,00 mg de 2 ori pe #i sau "oxiciclin1 100 mg de 2 ori pe #i timp de 5 #ile. ,,. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la tratamentul pro8ilactic 0n in8eciile cu B. anthracis este: A. Hmuni#area const1 0n 2 do#e administrate la ) s1pt1mBni. 7e pot administra adiional la )' 4 :i 9 luniL . &accinopro8ilaxia se poate aplica personalului expus in8ecieiL C. &accinul' numit A&A ?ant9rax standard /accine@ este un 8iltrat steril de culturi a unei tulpini /irulente ce elaborea#1 un antigen protectorL ". 2n ca#ul expunerii' A&A nu se administrea#1 niciodat1 simultan cu antibioterapiaL $. Nu este necesar1 /accinarea personalului militar acti/ din ;.7.A. ,4. >oxinogene#a bacilului ant9racis se e/idenia#1 prin: A. >estul la bacitracin1L . >estul catala#eiL C. Pre#ena 9emoli#eiL ". >estul $leVL $. >estul la optoc9in. ,5. acteriile grupate caracteristic sub 8orma Tliterelor c9ine#e:tiJ sau Tbee de c9ibrituri r1sturnateJ aparin genului: A. Campylo!acterL . BacillusL C. BrucellaL ". Coryne!acteriumL $. "aempohilus. ,6. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la bacteriile genului Coryne!acterium este: A. 7unt bacterii =ram po#iti/eL . 7unt bacili sporulaiL C. 7unt bacterii imobileL ". Au extremit1ile 0ngroateL

$. 7unt colorate neuni8orm datorit1 corpusculilor metacromatici sau inclu#iilor $rnst. ,9. acilul di8teric aparine genului: A. StaphylococcusL . BordetellaL C. Coryne!acteriumL ". i!rioL $. "elyco!acter. 40. Agentul etiologic al di8teriei se numete: A. Bordetella pertussisL . Campylo!acter 8e8uniL C. Streptococcus agalactiaeL ". i!rio choleraeL $. Coryne!acterium diphteriae. 41. acteriile genului Coryne!acterium necesit1 medii ca: A. 3ediu cu telurit de potasiuL . =elo#1 simpl1L C. =elo#1 c9ocolatL ". =elo#a sBngeL $. ordet+=engou. 42. 3ediul de 0mbog1ire ce conine ou' cistin1' ser' telurit de potasiu se numete: A. 3ediu cu telurit de potasiuL . 3ediu .oe88ler cu serL C. =elo#1 c9ocolatL ". 3ediu de 0mbog1ire <C7>L $. 3ediu C9apman. 4). 3ediul .oe88ler cu ser este 8olosit ca mediu special de cultur1 pentru bacteria: A. &yco!acterium tu!erculosisL . i!rio choleraeL C. Bacteroides #ragilisL ". Coryne!acterium diphteriaeL $. Bacillus anthracis.

abe+

4-. 3ediul cu telurit de potasiu 8olosit ca mediu special de cultur1 pentru Coryne!acterium diphteriae se mai numete i: A. 3ediu C9apmanL . 3ediu 3acConVeDL C. 3ediu >insdaleL ". 3ediu Wilson lairL $. 3ediu .oYenstein+Eensen.

4,. Pe mediu cu telurit de potasiu' bacilii speciei Coryne!acterium diphteriae au colonii: A. AuriiL . 3aronii+negreL C. AlbeL ". &er#uiL $. Roii. 44. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la patogenitatea bacilului di8teric este: A. >ulpinile toxigene produc endotoxina di8teric1 ce determin1 boala numit1 di8terieL . Are capacitatea de in/a#ieL C. 7e multiplic1 la poarta de intrare 8ormBnd pseudomembraneleL ". >oxina di8teric1 nu are tropism pentru miocard' suprarenale' 8icat' ner/i peri8ericiL $. <dat1 8ixat1' aciunea toxinei di8terice este re/ersibil1. 45. "i8teria se caracteri#ea#1 prin: A. Pierderea /ederiiL . radicardieL C. %ipotensiune arterial1L ". Necro#a 8ocal1 0n di8erite organeL $. A/itamino#1. 46. Care dintre urm1toarele /ariante nu este o complicaie a bolii produse de bacilul di8tericC A. PneumonieL . Regurgitare a 8luidelor pe cale na#al1L C. &oce na#onat1L ". Parali#ia 8aringelui i a palatuluiL $. Anemie 9emolitic1. 49. &accinul "taP/HP&/%ib introdus 0n ;M 0n 200- produce imuni#are 0mpotri/a urm1toarelor boli' cu excepia: A. AntraxL . "i8terieL C. >etanosL ". Poliomielit1L $. >use con/ulsi/1. 50. Care dintre urm1toarele bacterii nu 8ac parte din genul Coryne!acteriumC A. C. ulceransL . C. 0erosisL C. C. 8e8uniL ". C. diphteriaeL $. C. pseudodiphtericum.

51. Prin coloraiile u#uale' sporii nu se colorea#1' ci apar sub 8orma unei /acuole o/alare 0n corpul colorat al 8ormei /egetati/e. Prin metode speciale' ei se colorea#1 0n /erde. Ce colorant se 8oloseteC A. !ucsin1L . Albastru de metilenL C. &erde malac9itL ". &iolet de genian1L $. &erde metil. 52. 2n antraxul cutanat se recoltea#1 ca i produs patologic: A. 7putaL . .ic9id de edemL C. 3aterii 8ecaleL ". 7BngeL $. .ic9id ce8alora9idian. 5). 2n meningita produs1 de antrax' se recoltea#1 ca i produs patologic: A. 3aterial necropticL . 7BngeL C. 7ero#itate din /e#icul1 sau pustul1L ". .ic9id ce8alora9idianL $. 7put1. 5-. 2n ceea ce pri/ete examinarea macroscopic1 i microscopic1 a produsului patologic din antrax' alegei asocierea corect1: A. 3ateriile 8ecale din 8orma digesti/1 ( 9emoptoiceL . 7ero#itatea ( sang/inolent1L C. .ic9idul de edem ( aspect 9emoragicL ". 7puta ( sang/inolent1L $. 3ateriile 8ecale ( aspect 9emoragic. 5,. !routirile reali#ate din produsele patologice pentru diagnosticarea antraxului se colorea#1 cu: A. Coloraia 3aD+=runYald+=iemsaL . Albastru de metilenL C. &erde malac9itL ". !ucsin1L $. &iolet de genian1. 54. Coloniile bacilului Anthracis sunt de tip: A. 7L . =L C. 3L ". RL $. 7 sau 3.

55. "atorit1 propriet1ilor caracteristice' mediile de B. anthracis 0ns1mBnate pe gelo#1 dreapt1 au aspectul: A. ;nui brad r1sturnatL . ;nei 8run#e de steFarL C. "e litere c9ine#etiL ". ;nor ciorc9ini de struguriL $. ;nor /iermi. 56. B. antracis nu 8ermentea#1: A. !ructo#aL . =alacto#aL C. 3alto#aL ". Qa9aro#aL $. >re9alo#a. 59. ;rm1torul test de identi8icare nu se 8olosete pentru identi8icarea bacteriei B. anthracis: A. Hmuno9istoc9imieL . "etecia anticorpilor serici de tip Hg= la antigenul PAL C. PCRL ". >estul $.H7AL $. >itrul A7.<. 60. 3ediul di8erenial 0ntre bacilul di8teric i di8teroi#i este: A. 3ediu gelo#1 c9ocolatL . 3ediul >insdaleL C. 3ediul 3acConVeDL ". 3ediul C9apmanL $. 3ediul ordet+=engou. 61. Pe mediu >insdale' tulpinile /irilente ale bacilului di8teric au colonii de tip: A. RL . 7L C. 3L ". =L $. 3 sau =. 62. Pentru diagnosticarea bacilului di8teric se recoltea#1 trei tampoane. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la mediile pe care sunt 0ns1mBnai cel de+al doilea i cel de+al treilea tampon recoltate pentru diagnosticarea bacilului di8teric este: A. Cel de+al doilea tampon recoltat se descarc1 direct pe mediile solide speci8ice' cum ar 8i: mediul >insdale selecti/ i di8erenial ?cu sBnge 8ormolat' telurit de potasiu' tiosul8at de sodiu@L . Cel de+al treilea tampon se introduce 0n mediul lic9id de 0mbog1ire <C7> pentru 12 9 o la )5 C' dup1 care se administrea#1 pe medii solide speci8iceL C. Cel de+al doilea tampon recoltat se descarc1 direct pe mediile solide speci8ice' cum ar 8i: mediul .o88ler electi/' cu ser coagulat de bouL

". Cel de+al doilea tampon recoltat se descarc1 direct pe mediile solide speci8ice' cum ar 8i: mediu ordet+=engouL $. Cel de+al doilea tampon recoltat se descarc1 direct pe mediile solide speci8ice' cum ar 8i: mediul =undel+>iet# di8erenial cu sBnge 10A' telurit de potasiu' cistin1. 6). Alegei asocierea corect1 cu pri/ire la aspectul coloniilor de bacili di8terici' 0n 8uncie de mediul de cultur1: A. 3ediu =undel ( >iet# ( colonii mici' albe' granulareL . 3ediu >insdale ( colonii negre cu aspecte di8erite 0n 8uncie de biotipL C. 3ediu .o88ler ( colonii mici' cenuii+negre cu 9alou ca8eniuL ". 3ediu =undel ( >iet# ( colonii negre cu aspecte di8erite 0n 8uncie de biotip' de exemplu 6ra)is sunt colonii mari cu supra8a1 granular1' margini crenelate' aspect de margaret1 cu centrul mai negru ?colonii R@L $. 3ediu =undel ( >iet# ( colonii negre cu aspecte di8erite 0n 8uncie de biotip' de exemplu &itis sunt colonii mari cu supra8a1 granular1' margini crenelate' aspect de margaret1 cu centrul mai negru ?colonii R@. 6-. Alegei asocierea corect1 0n ceea ce pri/ete biotipul de Coryne!acterium diphteriae i caracteri#area lui: A. 7ntermedius ( aspect de colonii mari cu supra8a1 granular1L . &itis ( colonii mari sau miFlociiL C. 6ra)is ( colonii cu margini colorate' netede' lucioaseL ". 7ntermedius ( colonii cu aspect de margaret1' a/Bnd centrul mai negruL $. &itis ( colonii cu caractere intermediare 0ntre coloniile R+7. 6,. A8irmaia 8als1 cu pri/ire la reaciile de identi8icare a bacilului di8teric este: A. Caracterele bioc9imice produc di8erenierea de di8teromor8i' 0n special de C. ulceransL . "i8tericul trans8orm1 cistina 0n %27 care 0mpreun1 cu acetatul de plumb 8ormea#1 sul8ura de plumb de culoare neagr1 iar di8teromor8ii dau reacie negati/1L C. Proba urea#ei este po#iti/1 pentru bacilul di8teric i negati/1 pentru C. ulceransL ". !ermentarea #a9arurilor pe mediul %iss aFut1 la 0ncadrarea 0n specie i biotipL $. acilul di8teric 8ermentea#1 gluco#a' di8teromor8ii 8ermentea#1 #a9aro#a. 64. >estarea toxinogene#ei pentru C. diphteriae se poate 8ace 0n /itro prin testul: A. Catala#eiL . Coagula#eiL C. .atex+aglutin1riiL ". $leV <uc9terlonD !robis9erL $. A7.<. 65. .a testul $lecV pentru testarea toxinogene#ei pentru C. diphteriae apar linii de precipitare 0ntre banda de 9Brtie i striurile de 0ns1mBnare 0n ung9i de: o A. -, L o . 90 L o C. 120 L o ". 40 L

$. )0 .

Complement multiplu
1. "espre Coryne!acterium di#teriae se pot a8irma urm1toarele: A. 7unt bacili =ram po#iti/i nesporulai . 7unt mobili C. Au capetele m1ciucate ". Posed1 corpusculii metacromatici abe: $rnst $. Pe 8rotiu au o grupare caracteristic1 sub 8orma literelor c9ine#e:ti 2. "espre di8terie se pot a8irma urm1toarele: A. $ste o boal1 gra/1 datorat1 in/a#i/it1ii bacililor . $ste o boal1 gra/1 datorat1 producerii de toxin1 C. 7e poate pre/eni prin administrare de /accin ". 7e tratea#1 cu ser antitoxic si antibiotice $. 7e tratea#1 exclusi/ cu antimicrobiene ). Pro8ilaxia di8teriei se 8ace cu: A. Administrarea prelungit1 de penicilin1 . &accin "i>ePer la sugari C. &accin "i>ePer la 4 ani ". &accin "i>e la 4 ani $. 7er antidi8teric -. Aspectul tipic al coloniilor 0n Icap de medu#1J apare la: A. Coryne!acterium di#teriae . Salmonella tiphy C. Shigella !oydii ". Bacillus anthracis $. Bacilul car!unos ,. >estul $lecV: A. $ste 8olosit 0n diagnosticul tulpinilor netoxigene de Coryne!acterium diphteriae . $ste 8olosit 0n diagnosticul tulpinilor toxigene de Coryne!acterium diphteriae C. $ste o reacie antigen anticorp ". $ste 8olosit 0n diagnosticul antraxului $. $ste 8olosit 0n diagnosticul 8ebrelor enterale 4. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la Coryne!acterium diphteriae: A. $xotoxina e produs1 de tulpinile li#ogeni#ate cu pro8agul temperat . >oate tulpinile de bacil di8teric produc exotoxina C. >oxina are actiune local1 ". >oxina este di8u#ibil1 pe cale sanguin1

$. >oxina produce miocardita 5. acilul di8teric: A. 7e de#/olta pe mediul .oe88ler . 7e de#/olta pe mediul =undel >iet#e C. 2n bulion gluco#at ". =elo#a simpl1 $. .oYenstein Eensen

6. Alegeti raspunsul corect re8eritor la Bacillus anthracis: A. 7unt bacili =ram po#iti/i sporulai . 7unt 0ncapsulai C. Au extremit1ile drepte ". Au extremit1ile rotunFite $. Pre#int1 un spor central nede8ormant 9. !ormele clinice de antrax sunt: A. Cutanat . ;rinar C. Pulmonar ". =enital $. "igesti/ 10. >ratamentul antraxului se 8ace cu: A. Ce8alosporine . Penicilin1 C. 7er antic1rbunos ". Nitro8urantoin $. iseptol 11. Alegei r1spunsurile incorecte re8eritoare la Bacillus anthracis A. $ste sapro8it condiionat patogen . 7porulea#1 0n pre#ena oxigenului C. Capsula nu e 8actor de patogenitate ". Capsula e 8actor de patogenitate $. Nu sporulea#1 0n pre#ena oxigenului 12. "espre Bacillus anthracis se pot a8irma urm1toarele cu excepia: A. Cre:te pe medii de cultur1 u#uale . Cre:te pe medii de cultur1 speciale C. !ormea#1 colonii de tip R ". !ormea#1 colonii de tip 7 $. $liberea#1 o exotoxin1 1). Reacia Ascoli: A. $ste o reacie de precipitare pentru diagnosticarea in8eciei cu Salmonella tiphy

. C. ". $.

7e 8olose:te 0n diagnosticul retrospecti/ al antraxului este o reacie antigen anticorp 7e 8olose:te 0n diagnosticul tulpinilor toxigene ale Coryne!acterium diphteriae 7e 8olose:te 0n diagnosticul 8ebrei ti8oide

1-. Patogenitatea bacilului ant9racis e data de: A. Poli#a9aridul capsular . $laborarea de en#ime proteolitice C. Producerea toxinei c1rbunoase ". Coagula#a liber1 $. Coagula#a legat1 1,. Complicaiile in8eciei cu Bacillus anthracis: A. 7epticemia . 3eningita C. Artrita ". oala nu are complicaii $. 7inu#ita 14. Ce bacili pot cau#a in8ecii umane ?meningite' pneumonii' toxiin8ecii alimentare@C A. Bacillus anthracisL . Bacillus su!tilisL C. Bacillus polymi0aL ". Bacillus aereusL $. Bacillus licheni#ormis. 15. Ce specii ale genului Bacillus sunt produc1toare de antibioticeC A. Bacillus aereusL . Bacillus licheni#ormisL C. Bacillus polymi0aL ". Bacillus anthracisL $. Bacillus su!tilis. 16. Ce antibiotice produce B. polymi0aC A. acitracin1L . Penicilin1L C. Polimixina L ". $ritromicin1L $. Polimixina $. 19. Bacillus anthracis este agentul etiologic al unei antropo#oono#e cunoscut1 sub numele de: A. "i8terieL . %oler1L C. AntraxL ". C1rbuneL $. !ebr1 ti8oid1.

20. Alegei /ariantele corecte cu pri/ire la 9abitatul i sporogene#a bacilului ant9racis: A. 7porogene#a nu este condiionat1 de pre#ena oxigenului liber' sporii se pot 8orma 0n sol' 0n substanele organice moarteL . 7porii nu se 8ormea#1 0n esuturile animalului /iu i nici 0n cada/rele nedesc9iseL C. B. anthracis 0i are 9abitatul 0n esuturile i umorile animalelor bolna/eL ". 2n mediul exterior bacilii sporulea#1' sporii 8iind extrem de re#isteni la condiiile 8i#ico+c9imice din p1mBntL $. "esc9iderea sau Fupuirea cada/relor animalelor moarte de antrax nu contributie la r1spBndirea sporilor c1rbunoi 0n sol. 21. A8irmaiile ade/1rate re8eritoare la mor8ologia bacilului ant9racis sunt: A. Agentul antraxului este un bacil mobilL . Are dimensiuni relati/i mari de )+1, microni lungime i 2 microni l1imeL C. Are capetele Tt1iateJ dreptL ". 7unt bacterii =ram negati/eL $. 2n condiii 8a/orabile sporogene#ei pre#int1 un spor central sau subterminal' cu diametrul mai mare decBt grosimea bacteriei. 22. 2n produsele patologice bacilii ant9racis sunt: A. 7porulaiL . NecapsulaiL C. H#olaiL ". 2n lanuri scurteL $. Ca urmare a 8ix1rii bacililor' capetele lor de/in uor conca/e. 2). A8irmaiile ade/arate re8eritoare la capsula bacilului Anthracis sunt: A. 2n /itro se 8ormea#1 numai pe medii simpleL . Capsulogene#a are loc 0n organismul animalelor recepti/e' respecti/ al omuluiL C. Are o a8initate mare 8a1 de coloraniL ". 2n condiii 8a/orabile' producerea capsulei de/ine e/ident1 0n 1+2 ore i aFunge la de#/oltare maxim1 0n 4 oreL $. Prin metodele u#uale de colorare apare ca un 9alou incolor 0n Furul celulei bacteriene. 2-. Care a8irmaii pri/itoare la sporogene#a B. anthracis sunt ade/1rateC A. Are loc doar 0n pre#ena oxigenului' pe medii de cultur1 sau 0n cada/rele desc9iseL . Are loc 0n organismL C. >impul necesar germin1rii sporilor este de 1+5 oreL o ". .a 16 c sporogene#a are loc 0n 2 #ileL o o $. 7ub 1, c :i peste -) c 8ormarea sporilor se opre:te. 2,. Bacillus anthracis: o A. 7e de#/olt1 cu u:urin1 pe mediile u#uale' la un optimum de ),+)6 c' aerobL

. Pe gelo#1 simpl1 sau gelo#1 sBnge' tulpinile /irulente de#/olt1 colonii rotunde' opace' supra8a1 neted1' margini regulateL C. Pe gelo#1 simpl1 sau gelo#1 sBnge au aspectul unei 0mpletituri de 8ilamente Tcap de medu#1J' Tcoam1 de leuJL ". ;neori' datorit1 capsulei pot a/ea caracter mucosL $. Au culturi de tip 7. 24. B. anthracis 8ermentea#1 81r1 producere de ga#: A. .acto#aL . =luco#aL C. !ructo#aL ". >re9alo#aL $. Arabino#a. 25. B. anthracis nu 8ermentea#1: A. >re9alo#aL . 3alto#aL C. .acto#aL ". Arabino#aL $. =luco#a. 26. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la re#istena la agenii 8i#ici' c9imici i biologici a B. anthracis sunt: A. Prin sterili#are la c1ldura umed1 ?autocla/are@' sporii sunt distrui 0n 10 minute la o 100 cL . Hn sol re#ist1 mai mult de )0 de aniL C. !ormele /egetati/e au o re#isten1 crescut1L ". Re#ist1 cBte/a s1pt1mBni 0n plante 8uraFere' bl1nuri' piei pro/enite de la animale moarte de antraxL $. 2n ap1 re#ist1 cBi/a ani. 29. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la re#istena la agenii 8i#ici' c9imici i biologici a B. anthracis sunt: A. 2n cada/rele nedesc9ise ?8ormBndu+se spori@' bacilii se distrug 0n ,+5 #ileL . .umina solar1 direct1 distruge 8ormele /egetati/e 0n 2+) ore' iar sporii 0n 1+2 #ileL C. .a usc1ciune' 8erit de ra#ele de soare' sporii nu se conser/1 pentru mult timpL ". 2n 8rotiuri 8ixate i colorate nu 0i pierd /iabilitateaL $. !ormolul 1+2A i clorura de sodiu , distrug sporul 0n cBte/a minute. )0. Bacillus anthracis acionea#1 prin: A. >oxinogene#1L . .ipideL C. AgresineL ". Protea#eL $. .ecitina#e.

)1. Porile de intrare pentru B. anthracis la animale sunt: A. >egumentulL . 3ucoasa conFuncti/al1L C. Ca/itatea bucal1L ". >ractul gastro+intestinalL $. 3ucoasa otic1. )2. A8irmaiile 8alse cu pri/ire la apariia antraxului la animale sunt: A. acilii se r1spBndesc pe calea /aselor sang/ine i se multiplic1 0n lim81 i esuturiL . Animalele pre#int1 edem al gBtului i 8aringelui cu apariia edemului glotic i moartea prin as8ixie i toxemieL C. Animalele pre#int1 sBnger1ri prin ori8iciile naturale' 8ebr1L ". !orma /egetati/1 de pe sol p1trunde 0n le#iuni' germinea#1 i se trans8orm1 0n spori' re#ultBnd un edem gelatinos i congestieL $. Poarta de intrare o repre#int1 ca/itatea bucal1 i tractul gastro+intestinal. )). Antraxul se transmite la om prin: A. Contaminare 0n situaii de cri#1 ?arme biologice@L . >ransmitere interuman1L C. Contactul cu animalele bolna/e ?0n timpul 0ngriFirii' sacri8ic1rii' tunderii etc.@ ". Consumul de produse alimentare pro/enite de la animalele bolna/eL $. Contactul cu produsele obinute de la animalele bolna/e ?carne' sBnge' oase' piele' lBn1@. )-. C1ile de p1trundere ale antraxului la om sunt: A. 3ucoasa digesti/1L . 3ucoasa c1ilor respiratoriiL C. >egumentele ?prin soluii de continuitate@L ". ConFuncti/eleL $. 3ucoasa otic1. ),. Perioada prodromal1 a antraxului poate include: A. 7tare general1 alterat1L . AdenopatieL C. $ste asimptomatic1L ". !ebr1L $. Ce8alee. )4. !ormele antraxului sunt: A. Antrax pulmonarL . Antrax cutanatL C. uba neagr1L ". Pustula bening1L $. Antrax gastrointestinal. )5. !orma cea mai 8rec/ent1 de antraxul este:

A. . C. ". $.

uba neagr1L Antraxul pulmonarL "alaculL Antraxul gastrointestinalL Antraxul cutanat.

)6. 7emnele antraxului cutanat sunt: A. &e#icule seroase' ulterior sang/inolenteL . $dem local' moale' durerosL C. .e#iunea iniial1 se ulcerea#1 0ntr+o s1pt1mBn1 i centrul le#iunii pre#int1 o #on1 de necro#1L ". 3acul1 galben1L $. "ac1 tabloul clinic e dominat de edem extins' 8ebr1 ridicat1 i stare toxic1' este /orba de edemul malign' 8orma gra/1 a c1rbunelui cutanat. )9. !orma cea mai gra/1 de antrax nu este: A. Antraxul gastrointestinalL . Pustula malign1L C. Antraxul pulmonarL ". "alaculL $. uba neagr1. -0. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la antraxul pulmonar sunt: A. $ste 8orma cea mai uoar1L . Hn8ecia se poate produce prin in9alarea sporilor' do#a minim1 in8ecioas1 8iind cuprins1 0ntre -000 i 6000 de sporiL C. 7porii in9alai sunt 8agocitai de macro8agele pulmonare i aFung la ni/elul ganglionilor lim8atici 9ilari i mediastinaliL ". Clinic' exist1 o e/oluie tri8a#ic1L $. Hncubaia este de 1+4 #ile. -1. A8irmaiile 8alse cu pri/ire la antraxul pulmonar sunt: A. Radiologic' se obser/1 l1rgirea mediastinului' adenopatie 9ilar1 i tra9eal1' re/1rsate pleurale cu aspect normal al parenc9imului pulmonarL . 7tadiul iniial de antrax pulmonar pre#int1 insu8icien1 respiratorie acut1' 9ipoxie' ciano#1' 8ebr1 moderat1 alternBnd cu 9ipotermie' stridor prin compresia tra9eal1 de c1tre adenopatia mediastinal1' exitusL C. acteriile pot p1trunde 0n sBnge ducBnd la apariia bacteriemiei urmat1 de septicemie i exitusL ". Al doilea stadiu de antrax pulmonar pre#int1 astenie' mialgii' durere retrosternal1' 8ebr1L $. !1r1 tratament' exist1 o mortalitate de peste 9,A. -2. !orma cea mai rar1 de antrax nu este: A. Antraxul gastrointestinalL . Pustula malign1L

C. uba neagr1L ". Antraxul pulmonarL $. Antraxul cutanat. -). Caracteristicile antraxului oro8aringian sunt: A. "is8agieL . Adenopatie cer/ical1L C. "ureri abdominaleL ". =reuri' /1rs1turiL $. !ebr1. --. Caracteristicile antraxului gastrointestinal propriu+#is sunt: A. 7imptomele apar 0n cBte/a #ile de la ingestieL . $demL C. acilii aFung la ni/elul ganglionilor lim8atici me#enterici' unde se 0nmulesc i duc la apariia bacteriemieiL ". "is8agieL $. ;lterior durerilor abdominale i 8ebrei apar greurile' /1rs1turile' diareea. -,. A8irmaiile ade/1rate pri/itoare la e/oluia antraxului gastrointestinal sunt: A. Apare sta#a /ascular1' iar stomacul i intestinul de/in edematoaseL . 3oartea sur/ine 0n 10A din ca#uriL C. "atorit1 num1rului mic de bacili din /asele lim8atice' nu exist1 riscul apariiei asciitei i ileusuluiL ". Prin necro#1 i ulceraii poate ap1rea diaree sang/inolent1 sau 9emateme#1L $. 3oartea sur/ine rapid 0n absena tratamentului antibiotic i a reec9ilibr1rii 9idroelectrolitice. -4. A8irmaiile legate de meningoence8alita c1rbunoas1 sunt: A. Apare ca urmare a septicemiei cu punct de plecare de la ni/el cutanat' pulmonar sau gastrointestinalL . !oarte rar apare ca locali#are primar1L C. 3eningele sunt 9emoragice i edematoaseL ". 3ortea sur/ine 0n 2,+40A din ca#uriL $. >erapia cu antibiotice d1 re#ultate. -5. Cu pri/ire la tratamentul antraxului' putem spune c1: A. Nu exist1 tulpini care s1 produc1 beta+lactama#eL . 2n ca#urile gra/e se 8olosete i serul antic1rbunosL C. $ste necesar un tratament cu 2+) antibiotice asociateL ". 7e recomand1 ce8alosporineL $. 3area maForitate a tulpinilor sunt re#istente la penicilina g. -6. >ratamente pentru antrax pot 8i: A. Cipro8loxacin1 ,00 mg de 2 ori pe #i sau "oxiciclin1 100 mg de 2 ori pe #i timp de 5 #ileL

. Penicilina =' 0n do#1 de 2 milioane unit1i la 12 ore' timp de ,+5 #ileL C. Persoanele expuse la antrax pe cale respiratorie ?0n ca#urile de bioterorism@ necesit1 tratament cu Cipro8loxacin1 ,00 mg de 2 ori pe #i sau "oxiciclin1 100 mg de 2 ori pe #i' timp de 40 de #ileL ". >etraciclin1' $ritromicin1' Cloram8enicol pentru 10+1- #ileL $. Pentru antraxul cutanat: Cipro8loxacin intra/enos -00mg la 12 ore sau "oxiciclin1 100 mg la 12 ore' neasociat cu /reun alt antibiotic. -9. A8irmaiile 8alse re8eritoare la pro8ilaxia 0n ca#ul antraxului sunt: A. 7e dau pre/enti/ antibiotice la contaciL . Hmuni#area acti/1 a animalelor ierbi/ore ?/accinare@ se 8ace cu /accin /iu atenuat' tulpina sternL C. Hmuni#area const1 0n , do#e administrate la 2 s1pt1mBni se pot administra adiional la )' 4 :i 9 luniL ". &accinul' numit A&A ?ant9rax standard /accine@ este un 8iltrat steril de culturi a unei tulpini /irulente ce elaborea#1 un antigen protectorL $. 2n ca#ul expunerii' A&A se poate administra simultan cu antibioterapia. ,0. =enul Coryne!acterium cuprinde bacili =ram po#iti/i: A. NesporulaiL . 3obiliL C. $xtremit1ile 0ngroateL ". 7ub 8orm1 de m1ciuc1L $. Colorai uni8orm datorit1 corpusculilor metacromatici sau inclu#iilor babe+ernst. ,1. =enul Coryne!acterium are bacteriile grupate: A. 7ub 8orm1 de ciorc9ineL . 7ub 8orma Tliterelor c9ine#etiJL C. 7ub 8orma unor Tbee de c9ibrituri r1sturnateJL ". 7ub 8orm1 de brad r1sturnatL $. Tcoam1 de leuJ. ,2. 7peciile sapro8ite ale genului Coryne!acterium sunt: A. Coryne!acterium diphteriaeL . Coryne!acterium ulceransL C. "i8teromor8iiL ". Coryne!acterium 0erosisL $. "i8teroi#ii. ,). "up1 aspectul coloniilor de C. diphteriae pe telurit i gra/itatea bolii' acestea pot 8i 0n /ariantele: A. 3itisL . >insdaleL C. HntermediusL ". =ra/isL $. <C7>.

,-. A8irmaiile ade/1rate pri/itoare la patogenitatea bacilului di8teric sunt: A. Are capacitate de in/a#ieL . 7e multiplic1 la poarta de ieire' 8ormBnd pseudomembraneleL C. >ulpinile toxigene produc exotoxina di8teric1 ce determin1 boala ?di8terie@L ". >oxina are tropism pentru miocard' suprarenale' 8icat' ner/i peri8ericiL $. Aciunea toxinei este re/ersibil1. ,,. Complicaiile date de di8terie pot 8i: A. Parali#ia 8aringelui i a palatuluiL . radicardieL C. Regurgitarea 8luidelor pe cale na#al1L ". PneumonieL $. $nce8alit1. ,4. >ratamentele pentru di8terie pot 8i: A. Penicilin1L . $ritromicin1L C. 7er antidi8tericL ". Ce8alosporineL $. Ri8ampicin. ,5. &accinul ">aP/HP&/%ib produce imuni#are 0mpotri/a: A. >etanosuluiL . !ebrei ti8oideL C. "i8terieiL ". PoliomieliteiL $. %olerei. ,6. Ce pot produce C. pseudodiphtericum' C. ulcerans i C 0erosisC A. HmpetigoL . Hn8ecii urinareL C. $ndocarditeL ". <titeL $. 3eningit1. ,9. Alegei asocierile corecte pri/itoare la recoltarea produselor patologice pentru con8irmarea diagnosticului de Bacillus anthracis: A. 3aterii 8ecale ( antrax cutanatL . 7Bnge ( meningit1L C. .ic9id de edem ( antrax cutanatL ". 7ero#itate din /e#icul1 sau pustul1 ( septicemiiL $. 7put1 ( antrax pulmonar. 40. !rotiurile reali#ate din produsele patologice' pentru a diagnostica B. anthracis se colorea#1: A. Cu 8ucsin1L

. C. ". $.

Prin metoda =ramL Cu /erde metilL Cu albastru de metilenL Cu /iolet de genian1.

41. Pe mediile solide' coloniile de B. anthracis apar sub 8orm1 de colonii: A. "e tip 7L . Cu diametrul de -+, mmL C. <paceL ". NegreL $. Netede. 42. >estele serologice pentru identi8icarea in8eciilor cu B. anthracis includ: A. A7.<L . Hmuno9istoc9imieL C. $.H7AL ". >estul coagula#eiL $. PCR. 4). A8irmaiile ade/1rate re8eritoare la diagnosticul retrospecti/ pentru B. anthracis sunt: A. 7e 8ace pe organisme /iiL . Reacia A7C<.H se 8olose:te 0n ca#ul cada/relor /ec9i' intrate 0n putre8acieL C. 7e 8ace pe cada/re umaneL ". 7e 8ace pe cada/re animaleL $. Prin reacia A7C<.H se e/idenia#1 antigenul c1rbunos 0n organele cada/relor printr+o reacie de precipitare 0n inel cu ser antic1rbunos. 4-. A8irmaiile ade/1rate pri/itoare la recoltarea :i culti/area produselor patologice pentru diagnosticarea bacilului di8teric sunt: A. "e la ni/elul le#iunii se recoltea#1 ) tampoane :i' obligatoriu' un tampon na#al :i unul 8aringianL . Cel de+al doilea tampon recoltat se descarc1 direct pe mediile solide speci8ice: mediul >insdale' mediul =undel+>iet#' mediul .o88lerL C. 3ediile se incubea#1 12 ore la )0 de gradeL ". Cel de+al treilea tampon se introduce 0n mediul lic9id de 0mbog1ire <C7>L $. >ampoanele recoltate de la purt1tori se 0ns1mBnea#1 0n >insdale :i apoi 0n <C7>. 4,. Alegei asocierile corecte pri/itoare la /ariantele coloniilor de C. diphteriae: A. &itis ( colonii mari sau miFlociiL . 6ra)is ( colonii mici plateL C. 7ntermedius ( colonii mari cu supra8a1 granular1L ". &itis ( colonii RL $. 7ntermedius ( colonii intermediare 0ntre coloniile R+7. 44. Alegei asocierile 8alse pri/itoare la /ariantele coloniilor de C. diphteriae: A. 6ra)is ( margini crenelateL . &itis ( margini colorate' netede' lucioaseL

C. 7ntermedius ( aspect de margaret1 cu centrul mai negruL ". &itis ( centrul negru' supra8a1 granular1 ?caractere intermediare 0ntre coloniile R+7@L $. 6ra)is ( colonii mari sau miFlocii. 45. "i8ereniera de di8teromor8i a bacilului di8teric se 8ace prin: A. Proba cistina#eiL . >estul coagula#eiL C. Proba urea#eiL ". !ermentarea #a9arurilor pe mediul 9issL $. >estul la optoc9in.

Te#ati7a "+! 8en%rile Vibrio, Campylobacter, Helicobacter C&#$le#ent si#$l%


1. Alegei enunul corect re8eritor la /ibrionul 9oleric: A. $ste un bacil =ram po#iti/ . $ste imobil C. Cre:te pe medii de cultur1 cu p9 alcalin ". $ste o bacterie sapro8it1 $. Are o dimensiune de 10 * 2. "espre /ibrionul 9oleric se pot a8irma urm1toarele cu o excepie: A. Produce 9oler1' boal1 cu caracter in/a#i/ . Pre#int1 antigenul % 8lagelar C. Pre#int1 antigenul < somatic ". $liberea#1 enterotoxin1 9oleric1 $. 7ensibili la lumina solar1 :i la aciunea antisepticelor ). Alegei enunul corect re8eritor la Campylo!acter 8e8uni: A. 7unt bacilli =ram negati/i . Nu posed1 8lageli C. Cresc pe medii cu concentraie crescut1 de oxigen ". Nu se transmit pe cale 8ecal oral1 $. 7unt catala#o+negati/i -. Alegei enunul corect re8eritor Campylo!acter 8e8uni A. $ste sensibil la aciditatea sucului gastric . Nu in/adea#1 celulele epiteliale C. "iagnosticul se reali#ea#1 8rec/ent prin 9emocultur1

". !ormea#1 colonii conopidi8orme de tip R $. !ermentea#1 #a9arurile ,. Alegei /arianta ade/1rat1 re8eritoare la "elico!acter pylori: A. 7unt bacilli =ram po#iti/i . 7e transmite pe cale 8ecal oral1 C. Nu este incriminat 0n apariia cancerului gastric ". >oate persoanele in8ectate cu "elico!acter pylori de#/olt1 ulcer gastric $. 7e pot identi8ica anticorpii anti "elico!acter pylori din materiile 8ecale 4. Alegei enunul corect re8eritor la diagnosticul de laborator al in8eciei cu "elico!acter pylori A. "etectarea antigenelor "elico!acter pylori din sBnge . "etecia anticorpilor "elico!acter pylori din materii 8ecale C. >estul urea#ei negati/ ". $xamen microscopic colorat =iemsa e8ectuat din mucoasa gastric1 $. Culturi rapide pe medii de cultur1 5. Agentul etiologic al 9olerei se numete: A. i!rio )ulni#icusL . i!rio choleraeL C. i!rio #lu)ialisL ". i!rio parahaemolyticusL $. i!rio algynoliticus. 6. ;rm1toarea specie produce diaree de tip in/a#i/: A. i!rio )ulni#icusL . i!rio algynoliticusL C. i!rio parahaemolyticusL ". i!rio choleraeL $. i!rio #lu)ialis. 9. Alegei a8irmaia ade/1rat1 pri/itoare la mor8ologia speciilor din genul i!rio: A. acili =ram po#iti/iL . .ungiL C. HmobileL ". Au 8orm1 de /irgul1L $. 2ncapsulai. 10. Antigenul T<J somatic ce se g1sete pe speciile genului i!rio: A. $ste de natur1 proteic1L . $ste antigenul speci8ic de grupL C. $ste termolabilL ". Anticorpii de#/oltai 0mpotri/a acestei proteine nu con8er1 protecie antiin8ecioas1L $. Nu este antigenul speci8ic de grup. 11. CBte serogrupuri < exist1C

A. . C. ". $.

20L 7ub )0L 60L Peste 100L Peste ,00.

12. 2n cBte grupe sunt 0mp1rii /ibrionii 0n 8uncie de antigenul <C A. 2L . ,L C. 4L ". 12L $. 20. 1). Alegei asocierea corect1 re8eritoare la serotipurile determinate de serogrupul <:1 i combinaia celor ) determinani antigenici: A. <gaYa ( aRbL . Hnaba ( aRbRcL C. %iVoFima ( aRcL ". <gaYa ( aRbRcL $. Hnaba ( aRb. 1-. &ibrionii pre8er1 p%: A. Acid ?2+)'-@L . NeutruL C. 7lab alcalin ?5'2+5'-@L ". 7lab acid ?4',+4'5@L $. Alcalin ?9+9'2@. 1,. &ibrionii produc pe medii solide colonii: A. Conca/eL . RotundeL C. >ip RL ". Cu aspect transparentL $. Cu aspect de litere c9ine#eti. 14. &ibrionii produc pe mediul >C 7 colonii de culoare: A. Albastr1L . RoieL C. =alben1L ". &erdeL $. 3aro 0nc9is. 15. 2n 8uncie de p%+ul gastric' ce tip de pacieni sunt mai predispui la in8ecie cu /ibrionul 9olericC A. Pacienii cu p% acid ?2+2'2@L . Pacienii cu p% slab ba#ic ?5'2+5'-@L

C. Pacienii cu p% neutruL ". Pacienii cu p% slab acid ?4',+4'4@L $. Pacienii cu p% ba#ic ?9+9'2@. 16. A8irmaia ade/1rat1 re8eritoare la enterotoxina 9oleric1 este: A. $ste o toxin1 de natur1 lipopoli#a9aridic1L . $ste 8ormat1 din 2 subunit1iL C. 7ubunitatea a se leag1 de moleculele ganglio#idice ale membranei celulelor epiteliului intestinalL ". 7ubunitatea b p1trunde intracelularL $. $ste o toxin1 de natur1 lipidic1. 19. A8irmaia 8als1 re8eritoare la re#istena /ibrionilor 9olerici este: A. 7unt sensibili la antisepticeL . Re#ist1 0n alimente pBn1 la 5 #ileL C. 7unt sensibili la lumina solar1L ". 7unt sensibili la aciunea c1lduriiL $. Re#ist1 0n intestinul pacienilor netratai cBte/a #ile. 20. Care dintre urm1toarele /ariante nu este o mani8estare clinic1 a 9olereiC A. Perioada de incubaie este de 2 s1pt1mBniL . AnurieL C. "es9idratare se/er1L ". "iaree abundent1L $. Colaps. 21. Care dintre urm1toarele /ariante nu este o 8orm1 de tratament 0mpotri/a 9olereiC A. reec9ilibrare 9idroelectrolitic1 pe cale endo/enoas1L . >etraciclin1L C. Cloram8enicolL ". Penicilin1L $. C9imiopro8ilaxie. 22. Pe ce 8el de medii se 8ace coprocultura pentru diagnosticarea in8eciilor cu /ibrionul 9olericC A. =elo#1 sBngeL . =elo#1 c9ocolatL C. >insdaleL ". ordet+=engouL $. >C 7. 2). Hdenti8icarea bioc9imic1 a /ibrionul 9oleric se 8ace prin: A. P!=$L . PCRL C. >estul oxida#ei po#iti/L ". Reacii de aglutinare cu seruri de grupL

$. !ermentarea sucro#ei i arabino#ei' dar nu a mano#ei. 2-. "iagnosticarea serologic1 a /ibrionul 9oleric se 8ace prin: A. P!=$L . Reacii de aglutinare cu seruri poli/alente <L C. PCRL ". >estul oxida#ei po#iti/L $. !ermentarea sucro#ei i mano#ei' dar nu a arabino#ei. 2,. =enul Campylo!acter cuprinde un num1r de: A. ,0 de speciiL . Peste 11, speciiL C. 16 speciiL ". 6 speciiL $. )- de specii. 24. A8irmaia ade/1rat1 pri/itoare la mor8ologia speciilor genului Campylo!acter este: A. 7unt bacili =ram negati/iL . 7unt bacili imobiliL C. 7unt bacili sporulaiL ". 7unt bacili 0ncapsulaiL $. Nu au mor8ologie asem1n1toare cu cea a /ibrionilor. 25. A8irmaia 8als1 re8eritoare la speciile genului Campylo!acter este: A. 7unt catala#o+po#iti/eL . 7unt oxida#o+po#iti/eL C. 7unt mobileL ". !ermentea#1 #a9arurileL o $. >emperatura optim1 de cretere a C. 8e8uni este de )2 C. 26. >estele de di8ereniere 0ntre di8eritele specii de /ibrioni sunt urm1toarele' cu excepia: A. Reducerea nitratuluiL . >estul la optoc9inL C. %idroli#a 9ipuratuluiL ". 7ensibilitatea la acidul nalidixicL $. 7ensibilitatea la ce8alotin. 29. Cau#a principal1 a toxiin8eciilor alimentare 0n 1rile de#/oltate este bacteria: A. S. aureusL . C. #etusL C. ". pyloriL ". C. 8e8uniL $. %. coli. )0. Principala cau#1 a bolii diareice 0n 0ntreaga lume este bacteria: A. %. coliL

. C. ". $.

C. diphteriaeL ". pyloriL %. #ecalisL C. 8e8uni.

)1. ;nde nu 0:i au 9abitatul campDlobacteriileC A. 2n apa contaminat1 cu materii 8ecale ?apele re#iduale pro/enite din abatoare :i cresc1torii de animale@L . 2n intestinul omuluiL C. 2n mucoasa conFuncti/al1 a omuluiL ". 2n intestinul a numeroase specii de mami8ereL $. 2n intestinul a numeroase p1s1ri. )2. Hn8ecia cu C. 8e8uni se transmite: A. Pe cale respiratorieL . Prin pic1turile P8laggeL C. Prin atingereL ". Pe cale 8ecal+oral1L $. Prin tegumente ?soluii de continuitate@. )). C. 8e8uni reu:e:te s1 determine boala la: A. )0, microorganismeL . 10- microorganismeL C. 26 microorganismeL ". 22) microorganismeL $. 1-4 microorganisme. )-. C. 8e8uni p1trunde :i se multiplic1 0n: A. EeFunL . HleonL C. ColonL ". Ca/itatea bucal1L $. .umenul intestinal. ),. Clinic' C. 8e8uni nu pro/oac1: A. Ce8aleeL . !ebr1L C. 7tare general1 modi8icat1L ". "ureri articulareL $. "iaree cu sBnge :i mucus. )4. C. 8e8uni este considerat a 8i cau#1 a: A. 7indromului =uillain+ arreL . $ndocarditei bacteriene subacuteL C. =igantismuluiL ". Anemiei 9emoliticeL

$. 7indromului Mline8elter. )5. 2ns1mBnarea produselor patologice contaminate cu C. 8e8uni nu se 8ace pe urm1torul mediu: A. 7ViroYL . <C7>L C. CampDL ". CC"AL $. C73. )6. A8irmaia ade/1rat1 cu pri/ire la C. 8e8uni este: A. 7unt microorganisme nepretenioaseL . Au ne/oie de o atmos8er1 de incubare optim1 ?anaerobio#1@L C. Au ne/oie de medii de cultur1 0nalt selecti/eL o ". >emperatura optim1 de incubare este de )5 cL $. Au ne/oie de o incubare de 2- de ore. )9. "elico!acter pylori sunt bacili: A. =ram po#iti/iL . HmobiliL C. 3icroaero8iliL ". Neproduc1tori de urea#1L $. A:e#ai 0n ciorc9ine. -0. Care este bacteria care a sc9imbat concepia con8orm c1reia nicio bacterie nu poate supra/ieui la p% normal al stomaculuiC A. %. coliL . C. 8e8uniL C. C. coliL ". %. #aeciumL $. ". pylori. -1. ". pylori poate contracara e8ectul %Cl cu aFutorul unei en#ime numit1: A. Catala#1L . 7treptoVina#1L C. ;rea#1L ". Peptida#1L $. Amila#1. -2. A8irmaia corect1 re8eritoare la incidena in8eciei cu ". pylori este: A. $xist1 o inciden1 de 20A la aduli peste -0 de aniL . ,0A pre#int1 ulcer duodenalL C. $xist1 o inciden1 de ,0+40A la aduli peste 40 de aniL ". 2)A pre#int1 ulcer duodenalL $. $xist1 o inciden1 de ,0+40A la copii. -). Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt po#iti/e la:

A. . C. ". $.

"elico!acter pyloriL i!rio choleraeL %scherichia coliL Campylo!acter 8e8uniL %nterococcus #ecalis.

--. 3aForitatea adeno+carcinoamelor :i lim8oamelor apar la pacieni cu in8ecie pre#ent1 sau trecut1 cu: A. %nterococcus #aeciumL . %scherichia coliL C. Campylo!acter 8e8uniL ". "elico!acter pyloriL $. %nterococcus #ecalis. -,. )0A din ulcerele gastrice sunt legate de: A. Hn8ecia cu ". pyloriL . Consumul de aspirin1 :i N7AH"L C. Consumul de paracetamolL ". Hn8ecia cu C. 8e8uniL $. Hn8ecia cu enterococi. -4. Hn8ecia anual1 cu ". pylori apare la copiii cu /Brste cuprinse 0ntre 2 :i 6 ani 0n proporie de: A. ,AL . 2,AL C. 16AL ". peste 9,AL $. 10A. -5. PCR detectea#1 pre#ena bacteriei "elico!acter pylori 0n placa dentar1 la: A. )0A din pacienii cu in8ecie gastric1L . 1,A din pacienii cu in8ecie gastric1L C. 2A din pacienii cu in8ecie gastric1L ". 21A din pacienii cu in8ecie gastric1L $. 5,A din pacienii cu in8ecie gastric1. -6. Hdenti8icarea anticorpilor 0n serul pacienilor pentru diagnosticarea in8eciei cu ". pylori se poate 8ace prin: A. PCRL . >estul urea#ei 0n respiraieL C. >estul respiratorL ". 3etoda imunoen#imatic1 $.H7AL $. "etecia antigenelor 0n materii 8ecale. -9. >estul urea#ei 0n respiraie are o acuratee de: A. ,0AL . 5,AL

C. 66+90AL ". 56+60AL $. 94+96A. ,0. Riscurile terapiei cu Pepto+ ismol sau "e+Nol pentru in8eciile cu ". pylori pot 8i: A. Risc mic de alergiiL . Colorare permanent1 a dinilorL C. "iareeL ". 2nro:irea tegumentuluiL $. Ce8alee. ,1. Care dintre urm1toarele /ariante repre#int1 un antibiotic 8olosit 0n terapia pentru in8ecia cu ". pyloriC A. <mepra#oleL . Ranitidin1L C. Amoxicilin1L ". Ni#atidin1L $. Pantopra#ole. ,2. Care dintre urm1toarele /ariante repre#int1 un antibiotic 8olosit 0n terapia pentru in8ecia cu ". pyloriC A. Claritromicin1L . $somepra#oleL C. Rabenpra#oleL ". !amotidin1L $. Ranitidin1. ,). Hn9ibitor de pompa de protoni 8olosit 0n terapia pentru in8ecia cu ". pylori este: A. 3etronida#olL . <mepra#oleL C. !amotidin1L ". .e/o8loxacinL $. A#itromicin1. ,-. Hn9ibitor de pompa de protoni 8olosit 0n terapia pentru in8ecia cu ". pylori este: A. Ni#atidin1L . Amoxicilin1L C. 3etronida#olL ". !amotidin1L $. Rabenpra#ole. ,,. Hn9ibitor al receptorilor %2 8olosit 0n terapia pentru in8ecia cu ". pylori este: A. A#itromicin1L . .e/o8loxacinL C. Pantopra#oleL ". !amotidin1L

$. Amoxicilin1. ,4. Hn9ibitor al receptorilor %2 8olosit 0n terapia pentru in8ecia cu ". pylori este: A. Ranitidin1L . $somepra#oleL C. .e/o8loxacinL ". Pantopra#oleL $. Claritromicin1.

Complement multiplu
1. "espre 9oler1 se pot a8irma urm1toarele: A. $ste o boal1 produs1 de o bacterie din genul i!rio . $ste o in8ecie cu caracter in/a#i/ C. Are o incubaie de 1+- #ile ". "ebutul este lent $. "es9idratarea apare rapid 2. Alegei r1spunsurile ade/1rate: A. >etraciclin1 este antibioticul de elecie 0n 9oler1 . &ibrionul 9oleric cre:te pe mediul ordet =engou C. &ibrionul 9oleric este o specie sapro8it1 pt om ". 7caunul 0n 9oler1 are aspect de Tap1 de ore#J $. Principala cau#1 a decesului este des9idratarea masi/1 :i acido#1 ). &ibrionul 9oleric: A. $ste un bacil =ram po#iti/ . Pro/oac1 o boal1 diareic1 se/er1 C. Posed1 antigenul 8lagelar % ". Posed1 antigenul somatic < $. $ste imobil -. >ratamentul :i pro8ilaxia 9olerei se 8ac prin: A. Reec9ilibrare 9idroelectrolitic1 . &accin ce conine extract lipo#a9aridic C. Administrare de tetraciclin1 ". Administrare de cloram8enicol $. Administrare de rip8ampicina ,. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la /ibrionul 9oleric: A. Anticorpii anti+% ?anti8lagelari@ nu con8er1 protecie antiin8ecioas1 . Anticorpii anti antigen somatic < nu con8er1 protectie antiin8ecioas1 C. &ibrio c9olerae serogrupul 0:1 poseda 2 biotipuri ". Poseda un 8lagel polar

$. 7e culti/1 in /itro la p% acid 4. Alegei r1spunsurile ade/1rate: A. Hn8ecia cu i!rio cholerae se asocia#1 cu anemia 8eripri/1 . >oi pacienii in8ectai cu ". pylori /or de#/olta gastrit1 C. Campylo!acter 8e8uni pro/oac1 diaree cu mucus :i sBnge ". >ripl1 terapie este tratamentul de electie 0n 9oler1 $. 7caunele din 9oler1 au aspect caracteristic de Tap1 de ore#J 5. "espre bacteriile din genul Campylo!acter se pot a8irma urm1toarele: A. 7unt bacili =ram negati/i . 7unt imobili C. 7unt sporulai ". 7unt ne0ncapsulai $. 7unt microaero8ili 6. Alegei a8irmaiile corecte legate de Campylo!acter 8e8uni: A. $ste un bacil =ram po#iti/ . Nu este o specie patogen1 pentru om C. Produce enterite ". Cre:te bine 0n atmos8er1 cu concentraie redus1 de oxigen $. 7e transmite pe cale 8ecal+oral1 9. "iagnosticul de laborator al Campylo!acter 8e8uni presupune: A. $8ectuarea coproculturii ca metod1 de elecie pentru diagnostic . >estul catala#ei po#iti/ C. >estul oxida#ei negati/ ". 7e de#/olt1 pe mediul selecti/ CampD $. $/idenierea 8erment1rii #a9arurilor 10. "espre Campylo!acter 8e8uni se pot a8irma urm1toarele cu excepia: A. >ransmiterea este pe cale 8ecal oral1 . Pentru diagnostic se e8ectuea#1 examenul ..C.R. C. "etermin1 o boal1 diareic1 ". $ste o specie sapro8it1 $. $ste o specie sapro8it1 condiionat patogen1 11. Hn8ecia cu Campylo!acter e sugerat1 de: A. "ureri abdominale colicati/e . "iaree cu sBnge :i mucus C. Ameeli ". >use $. %emopti#ie 12. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la Campylo!acter: A. 7unt bacili =ram po#iti/i

. acili extrem de mobili prin pre#ena unui m1nunc9i de 8lageli polari C. 3icroaero8ili ". 7e de#/olt1 pe mediul CampD $. Nu 8ermentea#1 #a9arurile 1). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare "elico!acter pylori: A. "etermin1 le#iuni celulare :i reacie in8lamatorie la ni/elul mucoasei gastrice . "etermin1 re:terea capacit1ii secretorii a acidului clor9idric C. >ransmiterea in8eciei se 8ace pe cale 9ematogen1 ". $laborea#1 urea#a $. $laborea#1 coagula#a 1-. Alegei a8irmatiile corecte re8eritoare la persoanele in8ectate cu "elico!acter pylori : A. "e#/olt1 anticorpi de clas1 Hg3 martori ai in8eciei recente . Pot de#/olta anemie 8eripri/a C. Pe termen lung pot de#/olta cancer gastric ". Pentru diagnostic nu se recomand1 biopsia mucoasei gastrice $. Pacienii in8ectai nu de#/olt1 gastrit1 sau ulcer duodenal 1,. >ratamentul "elico!acter pylori const1 0n: A. Regim alimentar . >ripl1 terapie' 2 antibiotice :i antisecretorii C. >erapia c/adrupla' 2 antibiotice' antisecretorii :i bismut coloidal ". Administrarea terapiei timp de ,+5 #ile $. Administrarea terapiei pentru 1- #ile 14. Pentru diagnosticul in8eciei cu "elico!acter pylori : A. Hdenti8icarea anticorpilor anti.". pylori 0n serul pacientului . Hdenti8icarea antigenelor ". pylori din scaun C. 7e e8ectuea#1 cultur1 pe gelo#1 sBnge :i AA >. ". 7e e8ectuea#1 testul urea#ei $. 7e e8ectuea#1 biopsie din mucoasa gastric1 15. Alegei asocierile corecte cu pri/ire la speciile genului i!rio: A. i!rio parahaemolyticus ( specie sapro8it1 condiionat patogen1L . i!rio #lu)ialis ( pro/oac1 diaree de tip enteroin/a#i/L C. i!rio cholerae ( agentul etiologic al 9olereiL ". i!rio )ulni#icus ( specie sapro8it1 condiionat patogen1L $. i!rio algynoliticus ( pro/oac1 diaree de tip enteroin/a#i/. 16. 7pecii ubicuitare 0n apele de supra8a1 marine :i dulci' 0n asociere cu pe:tii :i 8ructele de mare' sunt: A. Campylo!acter 8e8uniL . i!rio #lu)ialisL C. &yco!acterium lepraeL ". i!rio )ulni#icusL

$. &yco!acterium tu!erculosis. 19. A8irmaiile corecte re8eritoare la mor8ologia speciilor genului i!rio sunt: A. 7unt bacili =ram negati/iL . 7unt bacili 0n 8orm1 de /irgul1L C. 7unt specii imobileL ". 7unt nesporulaiL $. 7unt 0ncapsulai. 20. Alegei /ariantele corecte re8eritoare la structura antigenic1 a speciilor genului i!rio: A. Antigenul 8lagelar % este lipopoli#a9aridic' termostabil' 8iind antigenul speci8ic de grupL . Antigenul I<J somatic ( anticorpii anti+< con8er1 protecieL C. Anticorprii de#/oltai 0mpotri/a antigenului 8lagelar % care are natur1 protec1' nu con8er1 protecie antiin8ecioas1L ". $xist1 aproximati/ ,0 de serogrupuri <L $. $xista peste 100 serogrupuri <. 21. 7erogrupul <:1 al genului i!rio posed1 ) determinani antigenici: a' b i c din combinaia c1rora re#ult1 cele ) serotipuri: A. %iVoFima ?aRb@L . Hnaba ?aRc@L C. <gaYa ?aRbRc@L ". <gaYa ?aRb@L $. %iVoFima ?aRbRc@. 22. A8irmaiile 8alse re8eritoare la culti/area speciilor genului i!rio sunt: A. 3aForitatea speciilor de i!rio tolerea#1 NaCl 0n mediuL . Re#ist1 0n medii cu gelo#1 ( sBnge care sunt 8olosite ca medii selecti/eL C. &ibrionii pre8er1 p% acid ?)+)'2@L ". 7unt bacterii nepretenioaseL $. Pot cre:te pe ap1 peptonat1 la p% alcalin. 2). &ibrionii produc pe medii solide colonii: A. Conca/eL . RotundeL C. >ip 3L ". Cu aspect opacL $. =albene pe mediul >C 7. 2-. Care sunt pacienii mai predispu:i la 9oler1C A. Cei cu p% gastric ba#icL . Cei cu gastrit1 9iperacid1L C. Cei cu aclor9idrieL ". Cei care sunt pe terapie cu antisecretoriiL $. Cei cu p% acid.

2,. A8irmaiile corecte re8eritoare la patogenitatea agentului etiologic al 9olerei sunt: A. "up1 ingestie' bacteriile ader1 la epiteliul intestinal' 0l coloni#ea#1 :i se 8ixea#1 pe micro/ilii intestinali cu aFutorul pililor numii >CPL . 7e multiplic1 :i eliberea#1 enterotoxina 9oleric1L C. $nterotoxina 9oleric1 este o toxin1 de natur1 lipidic1L ". $nterotoxina 9oleric1 este 8ormat1 din 2 subunit1i' A ?acti/itD@ :i ?binding@L $. 7ubunitatea A se leag1 de moleculele ganglio#idice ale membranei celulelor epiteliului intestinal :i subunitatea p1trunde intracelular. 24. A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la patogenitatea /ibrionului 9oleric sunt: A. Are ca aciune sc1derea acti/it1ii adenilat cicla#eiL R . Are ca aciune cre:terea concentraiei de A3Pc cu in9ibiia reabsorbiei Na :i excreia + de ap1 :i electrolii ?Cl @ 0n lumenul intestinalL C. Are ca aciune pierdere de bicarbonatL ". Re#ult1 diaree apoas1 uoar1' des9idratare uoar1L $. Re#ult1 acido#1. 25. Alegei a8irmaiile 8alse pri/itoare la /ibrionul 9oleric i 9oler1: A. %olera este o boal1 in/a#i/1L . acteriile nu intr1 0n torentul circulatorL C. Principalul 8actor de patogenitate e repre#entat de enterotoxin1L ". $nterotoxina nu determin1 producerea diareei secretoriiL $. CBnd sunt distrui' /ibrionii eliberea#1 i endotoxin1. 26. Riscuri crescute de epidemie de 9oler1 apar: A. "up1 inundaiiL . 2n se#on ploiosL C. CBnd au loc calamit1iL ". 2n se#on secetosL $. 2n #onele cu temperaturi ridicate. 29. Cu pri/ire la re#istena /ibrionilor 9olerei' putem spune c1: A. Re#ist1 0n intestinul pacienilor netratai cBi/a aniL . 7unt sensibili la antisepticeL C. 7unt sensibili la lumina solar1L ". 7unt sensibili la aciunea c1lduriiL o $. .a 100 c sunt distrui aproape instantaneu. )0. 3ani8est1rile clinice ale 9olerei sunt: A. =rea1L . Perioada de incubaie de 2 s1pt1mBniL C. Acido#1L ". "iaree uoar1L $. Anurie.

)1. Care dintre urm1toarele /ariante repre#int1 mani8est1ri clinice ale 9olereiC A. "es9idratare uoar1L . "e#ec9ilibre 9idroelectroliticeL C. Rat1 de deces de peste 9,A 0n lipsa tratamentuluiL ". ColapsL $. &1rs1turi. )2. Care dintre urm1toarele repre#int1 tratamente pentru 9oler1C A. >etraciclin1 -g/#iL . Reec9ilibrare 9idroelectrolitic1 pe cale endo/enoas1L C. Penicilin1L ". Cloram8enicolL $. C9imiopro8ilaxie 0n perioada c1l1toriilor 0n #one endemice. )). Ce produse patologice se recoltea#1 0n ca#ul 9olereiC A. .CRL . 3aterii 8ecaleL C. $xudat 8aringianL ". .ic9id /1rs1tur1L $. $xudat na#al. )-. Coprocultura 81cut1 pentru diagnosticarea 9olerei se 8ace pe medii: A. 7imple: gelo#1 sBngeL . "e 0mbog1ire cu ap1 peptonat1 alcalin1L C. 2nalt selecti/e ( >insdaleL ". 7olide ce conin s1ruri biliareL $. 3oderat selecti/e >C 7. ),. >estele de indenti8icare a /ibrionului 9oleric sunt: A. >estul oxida#ei negati/L . !ermentea#1 sucro#a' mano#a' dar nu :i arabino#aL C. Reacii de aglutinare cu seruri poli/alente <L ". !ermentarea mano#a :i arabino#a' dar nu :i sucro#aL $. >estul oxida#ei po#iti/. )4. 7peciile ce aparin genului Campylo!acter' importante 0n patologia uman1' sunt: A. C. #etusL . C. 8e8uniL C. %. coliL ". C. diphteriaeL $. C. paradiphteriae. )5. Care dintre urm1toarele /ariante se re8er1 la mor8ologia speciilor ce aparin genului Campylo!acterC A. acili =ram negati/iL . 3or8ologie 8oarte di8erit1 de cea a /ibrionilorL

C. Aspect de Tcoam1 de leuJL ". 3obiliL $. 2ncapsulai. )6. Care dintre urm1toarele caracteristici se re8er1 la speciile ce aparin genului Campylo!acterC A. !ermentea#1 #a9arurileL . <xida#o+po#iti/iL C. Catala#o+negati/iL ". Reduc nitratul' 9idroli#ea#1 9ipuratulL $. 3icroaero8ili cu cretere 8a/ori#at1 de atmos8er1 ,A oxigen i 10A co2. )9. A8irmaiile ade/1rate re8eritoare la patogenitatea bacteriei Campylo!acter 8e8uni sunt: A. $ste cau#a principal1 a toxiin8eciilor alimentare 0n 1rile de#/oltateL . $ o specie sapro8it1' condiionat patogen1L C. Re#er/or pentru C. 8e8uni sunt: p1s1rile' coloni#ate asimptomaticL ". 3aForitatea in8eciilor umane cu C. 8e8uni apar prin consumul c1rnii de porcL $. $ inclus1 0n categoria a agenilor de bioterorism de catre NH% i C"C. -0. A8irmaiile ade/1rate pri/itoare la principala cau#1 a bolii diareice 0n 0ntreaga lume sunt: A. $ste o bacterie ce aparine genului i!rioL . 7e numete Campylo!acter 8e8uniL C. $ste o bacterie ce aparine genului "elico!acterL ". 7e nume:te "elico!acter pyloriL $. 7e nume:te Campylo!acter 8e8uni. -1. Hn8ecia cu C. 8e8uni e asociat1 :i cu boli mai se/ere: A. Artrit1L . $ndocardit1L C. 7indromul =uillain+ arreL ". 7epticemieL $. 3eningit1. -2. CampDlobacteriile sunt larg r1spBndite 0n: A. Apa contaminat1 cu materii 8ecale ?apele re#iduale pro/enite din abatoare :i cresc1torii de animale@L . 3ucoasa conFuncti/al1 a omuluiL C. Natur1L ". Hntestinul a numeroase specii mami8ereL $. Ca/itatea bucal1 a omului. -). Cele mai 8rec/ente 8ocare epidemice cu C. 8e8uni au 8ost citate 0n urma consumului de: A. Carne de porcL . Ap1 contaminat1L C. .actateL ". Carne de pui insu8icient preparat1 termicL $. =lucide 0n exces.

--. 3aForitatea pacienilor simptomatici cu in8ecie de C. 8e8uni sunt: A. 1trBniL . Aduli tineriL C. CopiiL ". !emeiL $. 1rbai. -,. !actorii de risc ai bolii diareice acute ? "A@ 0n sectorul pediatric sunt: A. Corticosteroi#iiL . 7tarea organismuluiL C. 7pitali#area prelungit1L ". Consumul c1rnii de porcL $. >ratamentele cu antibiotice. -4. C1ile de transmitere a in8eciei cu C. 8e8uni sunt: A. Consumarea alimentelor pro/enite de la animalele bolna/eL . Pe cale respiratorieL C. Pic1turile p8laggeL ". 3aterii 8ecale ale animalelor sau persoanelor bolna/e care pot contamina apa' solul' /egetaleleL $. Hngestia de ap1 sau alimente contaminate. -5. A8irmaiile ade/1rate re8eritoare la patogene#a bacteriei C. 8e8uni sunt: A. $ re#istent la aciunea sucului gastricL . Reu:e:te s1 determine boala la 10 microorganismeL C. P1trund :i se multiplic1 0n celule epiteliale din FeFun' ileon :i colonL ". <ca#ional' bacteriile pot trece prin circulaieL $. Nu produc le#iuni in8lamatorii. -6. Clinic' C. 8e8uni pro/oac1: A. 7tare general1 modi8icat1L . A8eciuni cutanateL C. !ebr1L ". "ureri abdominale colicati/eL $. Ce8alee. -9. C. 8e8uni este considerat1 a 8i cau#1 a: A. olii Cus9ingL . 7indromului "oYnL C. 7indromului =uillain+ arreL ". Parali#iei acute la ni/elul sistemului ner/os peri8ericL $. %ipotiroidismului. ,0. 3ediile de cultur1 speciale pentru C. 8e8uni sunt: A. >insdaleL

. C. ". $.

7ViroYL 3ediul selecti/ cu carbon C73L 3ediul cu ou+cistin1+ser+telurit de potasiu <C7>L CampD.

,1. C. 8e8uni sunt microorganisme cu exigene deosebite de culti/are :i necesit1 utili#area unor procedee speciale: o A. < temperatur1 optim1 de incubare: -2+-) cL . < incubare de 2- de oreL C. < atmos8er1 de incubare optim1 ?anaerobio#1@L ". 3edii de cultur1 0nalt selecti/e ?cu coninut de ce8alosporine@L $. 3icroaero8ilie. ,2. "iagnosticul imunologic pentru C. 8e8uni se 8ace prin: A. 7eroreacia A7.<L . >este rapide imunocromatogra8iceL C. "etecia anticorpilor serici anti Campylo!acter prin $.H7AL ". Reacia de polimeri#are 0n lan cu detecia A"N+ului bacterianL $. !rotiurile colorate =ram sau =iemsa. ,). Real >ime PCR pentru diagnosticarea C. 8e8uni: A. Permite di8erenierea 0ntre speciile patogene de C. 8e8uni' C. coli :i C. lariL . Permite cuanti8icarea celor ) specii de Campylo!acterL C. <8er1 re#ultatul 0n )4 de ore pentru probele cu coninut microbian crescutL ". <8er1 re#ultatul 0n #iua urm1toare pentru probele cu un num1r mic de bacteriiL $. <8er1 re#ultatul 0n aceea:i #i pentru probele ce necesit1 etapa de 0mbog1ire. ,-. A8irmaiile ade/1rate pri/itoare la "elico!acter pylori sunt: A. 7unt bacili =ram negati/iL . 7unt bacili imobiliL C. 7unt bacili microaero8iliL ". 7unt bacili produc1tori de urea#1L $. $ste o bacterie ce poate tr1i 0n stomac :i duoden. ,,. Comitetul Nobel de la Hnstitutul MarolinsVa acord1 Premiul Nobel 0n !i#iologie :i 3edicin1 0n 200, lui arrD E. 3ars9all :i E. Robin Warren pentru: A. "escoperirea bacteriei Campylo!acter 8e8uniL . Rolul bacteriei "elico!acter pylori 0n producerea gastritei :i a ulcerelorL C. Rolul bacteriei Campylo!acter 8e8uni 0n bolile diareiceL ". "escoperirea bacteriei "elico!acter pyloriL $. "escoperirea bacteriei Treponema pallidum. ,4. A8irmaiile ade/1rate pri/itoare la ". pylori sunt: A. >r1ie:te la ni/elul epiteliului mucoasei stomacului proteFat de p% acidL . >r1ie:te la ni/elul pulmonuluiL

C. "escoperirea ". pylori a sc9imbat concepia con8orm c1reia nicio bacterie nu poate supra/ieui la p% normal al stomaculuiL ". "escoperirea " pylori a sc9imbat concepia con8orm c1reia stomacul este o ca/itate steril1L $. .a ad1post' ". pylori poate contracara e8ectul %Cl cu aFutorul unei en#ime numit1 urea#1. ,5. A8irmaiile ade/1rate pri/itoare la urea#1 sunt: A. AFut1 bacteria ". pylori s1 contracare#e e8ectul %ClL . >rans8orm1 ureea din sali/1 0n bicarbonat :i amoniacL C. >rans8orm1 ureea din sucul gastric 0n bicarbonat :i amoniacL ". %idroli#a ureei este 8olosit1 ca un test important de diagnostic al in8eciei cu C. 8e8uniL $. %idroli#a ureei se nume:te testul respirator. ,6. C1ile de transmitere ale in8eciei cu ". pylori sunt: A. Pe cale respiratorie L . Calea oral1L C. Prin ap1 contaminat1 cu materii 8ecale ce conin ". pyloriL ". Prin atingereL $. Calea 8ecal+oral1. ,9. Aspectul la microscopul optic al bacteriei ". pylori este: A. acili =ram po#iti/iL . acili imobiliL C. Conin un m1nunc9i de 8lageli polariL ". acili =ram negati/iL $. acili extrem de mobili. 40. Hncidena in8eciei cu ". pylori este de: A. doar 1A pre#int1 ulcer duodenalL . 10A aduli sub -0 de aniL C. ,0+40A aduli este 40 de aniL ". 20A aduli sub -0 de aniL $. )0A pre#int1 ulcer duodenal. 41. Pre/alena ". pylori 0n ;7A se corelea#1 cu: A. &Brsta' inciden1 crescut1 la copii 8a1 de aduli . Pre/alena crescut1 la unele minorit1i ?a8ro+americani ( -0+,0A@L C. 7tatusul socio+economicL ". Hmigrani din 1rile 0n curs de de#/oltare $. .a pacienii cu /Brsta sub -0 de ani este de aproximati/ 20A 42. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la ". pylori :i ulcer: A. ;lcerul gastic e legat de in8ecia cu ". pyloriL . )0A din ca#urile de ulcer gastric sunt legate de consumul de aspirin1 :i antiin8lamatoare nesteroidiene

C. 2n 1rile 0n curs de de#/oltare' grupul celor care de#/olt1 ulcer e mai mare 8a1 de cel al celor care de#/olt1 cancerL ". Aproape toate persoanele cu ulcer duodenal sunt ". pylori negati/eL $. 2n nordul ra#iliei' cancerul gastric e cel mai 8rec/ent tip de cancer. 4). A8irmaiile ade/1rate cu pri/ire la epidemiologia in8eciei cu ". pylori sunt: A. 7tatusul socioeconomic sc1#ut este un 8actor 8a/ori#ant al in8ecieiL . ". pylori a8ectea#1 8oarte des copiii miciL C. 2n 1rile /estice' ". pylori a8ectea#1 aprox. 20A din persoanele cu /Brsta sub -0 de ani :i ,0A din cei cu /Brsta peste 40 de aniL ". 7tudiile epidemiologice arat1 o cre:tere a pre/alenei cu ". pylori 0n 7;A din 1946L $. 3aForitatea adulilor nu sunt in8ectai. 4-. A8irmaiile ade/1rate re8eritoare la incidena in8eciei cu "elico!acter pylori sunt: A. Hn8ecia apare anual la 10A dintre copiii cu /Brste cuprinse 0ntre 2 :i 6 aniL . 3aForitatea celor in8ectai sunt adolesceniL C. 7tudii epidemiologice arat1 c1 maForitatea persoanelor din lume nu sunt in8ectate cu ". pyloriL ". PCR detectea#1 pre#ena "elico!acter pylor 0n placa dentar1 la 10A din pacienii cu in8ecie gastric1L $. Calea oral1 repre#int1 o alt1 posibilitate de in8ecie. 4,. 2n ceea ce pri/e:te e/oluia clinic1 a in8eciei cu ". pylori' urm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate: A. ". pylori este pentru cancerul gastric ceea ce repre#int1 8umul de igar1 pentru cancerul pulmonar ?clasa H carcinogeni@L . 2n 20+)0 ani de in8ecie cronic1 cu ". pylori poate apare cancerul gastricL C. 3aForitatea pacienilor in8ectai au simptomeL ". ;neori apare in8lamaia mani8estat1 sub 8orm1 de gastrit1L $. CBinii :i pisicile au acela:i 8el de ".pylori ca :i omul. 44. "iagnosticul de laborator pentru ". pylori se 8ace prin: A. >estul coagula#eiL . Reacia de polimeri#are 0n lan PCRL C. Hdenti8icarea anticorpilor 0n serul pacienilorL ". >estul urea#ei 0n aerul respirat L $. >estul catala#ei. 45. 2n ceea ce pri/e:te identi8icarea anticorpilor 0n serul pacienilor pentru diagnosticarea in8eciilor cu ". pylori' aceasta se 8ace prin: A. >estul respiratorL . PCRL C. 3etoda imunocromatogra8ic1L ". Hmuno9istoc9imieL $. 3etoda imunoen#imatic1 $.H7A.

46. A8irmaiile corecte pri/itoare la testul urea#ei 0n respiraie 8olosit pentru identi8icarea in8eciilor cu ". pylori sunt: A. >estul poate 8i 8olosit :i dup1 tratamentL . Are o acuratee de ,0AL C. Pacientul inger1 soluie de uree marcat1 C1) sau C1-L ". "ac1 ".pylori este pre#ent' urea#a descompune ureeaL $. &or 8i detectai i#otopii 0n aerul inspirat. 49. 2n ceea ce pri/e:te endoscopia cu testul urea#ei pentru identi8icarea in8eciilor cau#ate de ". pylori' se recomand1: A. Cu o lun1 0nainte nu se iau antisecretorii anti+%2L . Cu o s1pt1mBn1 0nainte nu se iau antisecretorii de tip in9ibitori de pomp1 de protoni PPHL C. Cu o lun1 0nainte nu se administrea#1 bismul coloidalL ". Cu 2- de ore 0nainte nu se iau antisecretorii de tip PPHL $. cu 2- de ore 0nainte nu se iau antisecretorii anti+%2. 50. >erapia pentru in8eciile cu ". pylori se 8ace prin: A. $ndoscopie+biopsie+cultur1+antibiogram1L . ;nii pacieni necesit1 endoscopii repetate' biopsii' teste respiratorii :i mai multe cure de tratament antibiotic 0n di8erite combinaiiL C. Post terapeutic nu se mai repet1 test1rile pentru ".pylori L ". 7erologic' Hg= pot r1mBne pre#eni 0ntr+un titru ridicat ca marVer ale in8eciei ?luni' ani@ L $. Nu se recomand1 testul respirator :i endoscopia. 51. A8irmaiile corecte pri/itoare la riscurile terapiei 0n in8eciile cu ". pylori sunt: A. Riscurile sunt relati/ mariL . Are loc o colorare permanent1 a dinilor :i a limbii 0n tratamentul cu Pepto+ ismol sau "e+NolL C. Poate ap1rea riscul constipaiei 0n tratamentul cu Pepto+ ismol sau "e+NolL ". Poate ap1rea riscul diareei 0n tratamentul cu Pepto+ ismol sau "e+NolL $. Antibioticele determin1 un risc mare de alergii. 52. 2n ceea ce pri/e:te tratamentul 0n in8eciile cu ". pylori' urm1toarele a8irmaii sunt 8alse: A. 7e recomand1 claritromicin1' metronida#ol3 . >ratamentul se asocia#1 cu alcoolL C. Cura cu antibiotice este de minim 1- #ileL ". "ac1 ". pylori este pre#ent post+terapeutic 0nseamn1 c1 e re#istent la antibioticele 8olositeL $. Pentru tratamentul optim se recomand1 antibiograma. 5). Antibioticele recomandate 0n in8eciile cu ". pylori sunt: A. .e/o8loxacinL . Penicilin1L C. Amoxicilin1L

". 3etronida#olL $. A#itromicin1. 5-. Antisecretoarele de tip in9ibitori de pompa de protoni ?PPH@' recomandate 0n in8eciile cu ". pylori sunt: A. !amotidinaL . <mepra#oleL C. Ni#atidinaL ". Rabenpra#oleL $. Ranitidin1. 5,. Antisecretoarele in9ibitori ai receptorilor %2' recomandate 0n in8eciile cu ". pylori sunt: A. !amotidinaL . <mepra#oleL C. Ranitidin1L ". Ni#atidinaL $. Pantopra#ole. 54. >este speci8ice pentru identi8icarea /ibrionului 9oleric pot 8i: A. >e9nica $.H7AL . >estul oxida#ei negati/L C. RibotipieL ". .i#otipieL $. Reacie de polimeri#are 0n lan PCR.

Te#ati7a "" Fa#ilia Enterobacteriaceae* 8en%rile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Salmonella, Shigella, Yersinia 8en%l Pseudomonas Complement simplu
1. Caracterele antigenice :i de patogenitate ale bacilior di#enterici sunt: A. Au antigen capsular M . Au antigen de perete <' cu speci8icitate de grup :i tip C. 7e 0mpart 0n , grupuri serologice A' 'C'"'$ pe ba#a antigenului < ". Au capacitate de in/a#i/itate $. Re#er/orul de boal1 este repre#entat de animale 2. acteriile din genul %scherichia se caracteri#ea#1 prin urm1toarele: A. 7unt bacili =ram negati/i cu 9abitat intestinal . Au proprietatea de a migra pe mediile gelo#ate C. 7unt bacterii cu patogenitate cert1 ". 7unt bacterii care po#iti/ea#a testul 8enilalaninde#amina#ei $. Pot 8i i#olate numai prin inoculare 0n sisteme celulare

). !ebr1 ti8oid1 este produs1 de: A. .ic1ettsia pro9a$e1i . Salmonella typhi murium C. Salmonella typhi ". +le!siella pneumonia $. Asocierea unor specii de Salmonella -. !enomenul de c11rare pe agar 0nclinat este caracteristic pentru: A. %scherichia coli . /roteus mira!ilis C. 2ersinia pestis ". Salmonella typhi murium $. Shigella #le0neri ,. ;rm1toarele %ntero!acteriaceae se caracteri#ea#1 prin 8ormarea de colonii+lacto#o po#iti/e: A. /roteus . Shigella C. Salmonella ". %scherichia coli $. 2ersinia 4. $nterobacteriaceele au urm1toarele caracteristici' cu excepia: A. 7unt bacili scuri

. C. ". $.

Au capete rotunFite 7unt bacili mobili' maForitatea monotric9i 3aForitatea nu sunt capsulai 7unt nesporulati

5. Salmonella cre:te pe medii de cultur1: A. 7ub 8orm1 de colonii 7 . 7ub 8orm1 de colonii R C. Nu cre:te pe medii de cultur1 solide ". Nu cre:te pe medii de cultur1 lic9ide $. Cre:te pe culturi celulare 6. "in punct de /edere al caracterelor bioc9imice bacilul Shigella este: A. .acto#o ( po#iti/1' gluco#a negati/1 . .acto#o ( negati/1' gluco#a po#iti/1 C. =luco#1 ne8ermentati/1 ". Qa9aro#1 po#iti/1 $. ;rea#1 po#iti/1 9. Care din a8irmaiile de mai Fos pri/ind in8ecia cu genul Shigella este ade/1rat1: A. acteriile p1trund pe cale respiratorie prin pic1turile P8lugge . oala la om este consecina puterii enteroin/a#i/e a s9igelelor C. Shigella 8ace parte din 8lora sapro8it1 a intestinului gros ". 7ursa de in8ecie sunt doar animalele $. Calea de transmitere este cutanat1 10. Alegei enunul corect re8eritor la genul Salmonella: A. 7e g1sesc ca sapro8ii la ni/elul tractului respirator al omului . 7unt imobili C. Nu se pot culti/a pe medii arti8iciale ". !ac parte din 8amilia %ntero!acteriaceae $. 7unt lacto#o+8ermentati/i 11. %scherichia. coli determin1 cel mai 8rec/ent: A. oal1 diareic1 acut1 . Hn8ecii ale tractului urinar C. Hn8ecii respiratorii ". 3eningite $. 7epticemii. 12. Alegei enunul corect re8eritor la i#enteria bacilar1: A. 7ingurul re#er/or de bacilli di#enterici este omul . acilii di#enterici 8ac parte din 8lora sapro8ita a intestinului gros C. Re#er/orul e repre#entat de animalele ierbi/ore ". "i#enteria este o boal1 in/a#i/1 $. "es9idratarea e principalul semn al bolii

1). Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. 7unt bacterii anaerobe 8acultati/ aerobe . 3aForitatea bacililor sunt imobili alii sunt mobili C. 3aForitatea bacililor sunt ne0ncapsulai ". acilii sunt sporulai $. acilii sunt mobili datoritb unui 8lagel bipolar 1-. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la stucturiile antigenice: A. 7unt repre#entate de antigenul <' antigenul % :i antigenul M . 7unt repre#entate de antigenul % :i antigenul R C. 7unt repre#entate de antigenul < :i antigenul R ". 7unt repre#entate de antigenul M :i antigenul 3 $. 7unt repre#entate de antigenul 3 :i antigenul R 1,. =enul %scherichia cuprinde: A. 7pecii sapro8ite al tubului digesti/ al omului :i animalelor . acili =ram+po#iti/i nesporulai C. acili =ram+negeti/i sporulai ". acili =ram+negati/i cu cili peritri9i $. acili =ram+po#iti/i cu 8lageli bipolari 14. %scherichia coli enteropatogen $P$C produce: A. $pidemii diareice 0n spitale . Produce o diaree asembnbtoare di#enteriei C. Produce o diaree asembnbtoare 9olerei'numitb diareea turistilor'persoane ce consumb alimente procurate din comerul stradal :i 8brb sb se spele pe mBini ". Produce o diaree 9emoragicb de obicei tulpini serotipul <1,5:%5 $. Produce rinoscleromul 15. %scherichia coli enteroin/a#i/ $H$C produce: A. $pidemii diareice 0n spitale . Produce o diaree asembnbtoare di#enteriei C. Produce o diaree asembnbtoare 9olerei'numitb diareea turistilor'persoane ce consumb alimente procurate din comerul stradal si 8brb sa se spele pe mBini ". Produce o diaree 9emoragicb de obicei tulpini serotipul <1,5:%5 $. >oxiin8ecii alimentare si enterocolite acute 16. %scherichia coli enterotoxigen $>$C produce: A. $pidemii diareice 0n spitale . Produce o diaree asembnbtoare di#enteriei C. Produce o diaree asembnbtoare 9olerei'numitb diareea turistilor' persoane ce consumb alimente procurate din comerul stradal :i 8brb sb se spele pe mBini ". Produce o diaree 9emoragicb de obicei tulpini serotipul <1,5:%5 $. Produce 8ebra ti8oidb

19. %scherichia coli entero9emoragic $%$C produce: A. $pidemii diareice 0n spitale . Produce o diaree asembnbtoare di#enteriei C. Produce o diaree asembnbtoare 9olerei'numitb diareea turistilor'persoane ce consumb alimente procurate din comerul stradal :i 8brb sb se spele pe mBini ". Produce o diaree 9emoragicb de obicei tulpini serotipul <1,5:%5 $. Produce cresterea numbrului de miciuni 20. Alegei rbspunsul corect re8eritor la genul +le!siella: A. Pre#intb bacili =ram+negati/i . Pre#intb bacili =ram+po#iti/i C. Posedb 8lageli ". acilii sunt sporulai :i 0ncapsulai $. acilii sunt ase#ai 0n lanuri lungi pe 8rotiurile din culturb 21. Care este rbspunsul corect re8eritor la caracterele de culturb ale genului +le!siella : A. Coloniile sunt de tip 3 ?datoritb pre#enei capsulei bacteriene@ . Coloniile sunt de tip 7 ?datoritb pre#enei capsulei bacteriene@ C. Coloniile sunt de tip R ?datoritb pre#enei capsulei bacteriene@ ". Coloniile sunt de tip = ?datoritb pre#enei capsulei bacteriene@ $. Cresc greu pe mediile de culturb ?gelo#a'gelo#b sBnge@ 22. Alegei rbspunsul corect re8eritor la caracterele bioc9imice ale genului +le!siella: A. 7unt bacili lacto#o+negati/i . !olosesc citratul ca unicb sursb de atomi de carbon C. Nu produc li#ina ". Produc indol si 9idrogen sul8urat $. Reacia urea#ei este negati/b 2). Alegei rbspunsul corect re8eritor la caracterele bioc9imice ale genului +le!siella: A. 7unt bacili lacto#o+po#iti/i . Nu 8olosesc citratul ca sursb de atomi de carbon C. Nu produc li#ina ". Reacia urea#ei este negati/b $. Produc indol :i 9idrogen sul8urat 2-. Alegei a8irmatia corectb : A. +le!siella rhinoscleromatis este asociatb cu o#ena' o atro8ie progresi/b' 8etidb a mucoasei na#ale . +le!siella o$enae produce rinoscleromul' un granulom distructi/ al nasului si 8aringelui C. +le!siella pneumoniae este asociatb cu o#ena' o atro8ie progresi/b' 8etidb a mucoasei na#ale ". +le!siella pneumoniae produce rinoscleromul' un granulom distructi/ al nasului si 8aringelui $. +le!siella rhinoscleromatis produce rinoscleromul' un granulom distructi/ al nasului si 8aringelui

2,. Hn microscopia genului +le!siella se obser/b: A. acili =ram+negati/i . acili lungi C. acili sporulai ". acili ne0ncapsulai $. acili =ram+po#iti/i 24. Hn microscopia genului +le!siella nu se obser/b: A. acili = ram+negati/i . acili scuri C. acili sporulai ". acili 0ncapsulai $. acili nesporulai 25. 2n identi8icarea bioc9imicb a genului +le!siella se obser/b: A. =luco#b negati/ . .acto#b po#iti/ C. Hndol po#iti/ ". ;rea#b negati/ $. Citrat negati/ 26. 2n identi8icarea bioc9imicb a genului +le!siella nu se obser/b: A. =luco#b po#iti/ . .acto#b po#iti/ C. Hndol negati/ ". ;rea#b po#iti/ $. Citrat negati/ 29. Hdenti8icai a8irmaia corectb re8eritoare la genul /roteus: A. Nu grupea#b enterobacteriile cu un polimor8ism accentuat . $nterobacteriile sunt imobile C. $nterobacteriile sunt 8oarte mobile a/Bnd capacitatea de a migra pe mediile solide ". $nterobacteriile sunt 8oarte mobile a/Bnd capacitatea de a migra pe mediile lic9ide $. $nterobacteriile sunt 8oarte mobile a/Bnd capacitatea de a migra pe mediile semisolide )0. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la caracterele mor8ologice ale genului /roteus: A. acilii polimor8i au 8orme scurte 1+) microni :i 8orme lungi 8ilamentoase pBnb la )0 de microni . acilii sunt imobili C. acilii sunt sporulai ". acilii sunt capsulai $. acilii nu pre#intb cili peritri9i

)1. Hdenti8icai a8irmaia corectb re8eritoare la caracterele de culturb ale genului /roteus: A. acteriile sunt anaerobe 8acultati/ aerobe de#/oltBndu+se usor pe mediile simple . acteriile sunt aerobe 8acultati/ anaerobe de#/oltBndu+se greu pe medii simple C. Pe gelo#a sBnge nu produce 8enomenul de in/a#ie a plbcii ". Pe mediile cu lacto#b ?AA >.' A"C.@ 8enomenul de in/a#ie este in9ibat $. Pe mediile cu lacto#b ?AA >.' A"C.@ apare 8enomenul de in/a#ie )2. 2n 8uncie de caracterele bioc9imice ale genului /roteus se 0mparte 0n: A. - specii . , specii C. ) specii ". 2 specii $. 6 specii )). Alegei rbspunsul corect re8eritor la caracterele bioc9imice ale genului /roteus: A. Nu produc 9idrogen sul8urat . !ermentea#b lacto#a C. Reacia indolului este negati/b ". Nu produc li#indecarboxila#b $. Nu produc 8enilalaninde#amina#b )-. Care este rbspunsul corect re8eritor la caracterele bioc9imice ale genului /roteus: A. Nu produc 9idrogen sul8urat . Nu 8ermentea#b lacto#a C. Reacia indolului este negati/b ". Nu produce 8enilalaninde#amina#b $. Produc li#in decarboxila#b ),. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la genul Salmonella: A. =enul Salmonella este alcbtuit dintrun numbr mic de specii . =enul Salmonella este alcatuit dintr+un mare numbr de specii C. 7peciile genului Salmonella nu se gasesc 0n intestinul omului'animalelor'pbsbrilor ". 7peciile genului Salmonella nu pot contamina solul si apa $. 7peciile genului Salmonella nu pot re#ista mai mult de o lunb 0n apele poluate )4. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la bacilii genului Salmonella: A. 7unt bacili =ram+po#iti/i . 7unt imobili C. Nu pre#intb cili ". 7unt sporulai $. 7unt necapsulai )5. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la bacilii genului Salmonella: A. 7unt bacili =ram+negati/i . 7unt bacili mobili datoritb cililor peritri9i

C. 7unt bacili nesporulai ". ;nii bacili pre#intb o pseudocapsulb $. 7unt bacili sporulai )6. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la caracterele de culturb ale genului Salmonella: A. Coloniile sunt de tip 7 lacto#o+po#iti/e pe mediile di8ereniale . Pe mediul A"C. apar colonii lacto#o+po#iti/e cu centrul alb C. Pe mediul 3c ConVeD apar colonii lacto#o+negati/e ?la169@ de talie micb ". Pe mediul 3c ConVeD apar colonii lacto#o+po#iti/e ?la169@ de talie mare cu margini transparente $. Produsele pluricontaminate nu se 0nsbmBnea#a iniial 0n medii de 0mbogatire )9. Alegei rbspunsul 8als re8eritor la caracteristicile caracterelor bioc9imice ale genului Salmonella: A. "egradarea gluco#ei se reali#ea#b cu producere de ga# . $ste absentb 8ermentarea lacto#ei C. $laborea#b 9idrogen sul8urat ". Produce indolul $. $ste pre#entb li#indecarboxila#a -0. Alegei a8irmaia corectb: A. !ebra ti8oidb a8ectea#b 1 milion de oameni anual . !ebra ti8oidb nu este asociatb cu sbracia' mi#eria' lipsa igienei C. Salmonella typhi nu produce 8ebra ti8oidb ". Salmonella paratyphi A' :i C produc 8ebrele parati8oide $. Salmonella typhi produce 8ebra parati8oidb -1. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la 8ebrele ti8o+parati8oidele: A. 7ursa de in8ecie nu o repre#intb apa contaminatb . >ransmiterea 8ebrei ti8oide nu se 8ace pe cale 8ecal+oralb C. "upa ingestie 0n 8a#a iniialb salmonellele se multiplicb pasi/ 0n submucoasb ". "upa ingestie 0n 8a#b iniiala salmonellele se multiplicb acti/ 0n submucoasb $. "in sistemul lim8atic samonelelle trec 0n 8oliculii lim8atici -2. Perioada de incubaie pentru 8ebra ti8oidb este: A. 10+1- #ile . 2+) #ile C. ,+4 #ile ". 5+6 #ile $. 9 #ile -). Alegei a8irmaia corectb : A. %emocultura nu se practicb 0n toate cele - septenare . 3edulocultura nu se recomandb 0n 8ebra ti8oidb C. ilicultura se e8ectuea#b 0n ca#ul 0n care coproculturile si uroculturile sunt 0n mod repetat po#iti/e

". Coprocultura este in/estigaia cea mai solicitatb pentru diagnosticul de salmonelo#b intestinalb $. Coprocultura nu este in/estigaia cea mai solicitatb pentru diagnosticul de salmonelo#a intestinalb --. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la genul Shigella: A. 7unt enterobacteriaceae care includ specii sapro8ite condiionat patogene' responsabile de di#enteria bacilarb :i alte boli diareice . Shigella nu produce de di#enteria bacilarb C. =enul Shigella cuprinde o specie ". =enul Shigella cuprinde - specii $. Clasi8icarea nu se 8ace pe ba#a stucturii antigenului care exist1 0n peretele celular -,. Alegei rbspunsul 8als re8eritor la caracterele mor8ologice ale genului Shigella: A. 7unt bacili =ram+negati/i . 7unt imobili C. 7unt bacili nesporulai ". 7unt necapsulai $. 7unt mobili datoritb cililor peritri9i -4. Alegei rbspunsul 8als re8eritor la caracterele de cultura ale genului Shigella: A. "e#/oltarea se 8ace pe medii de 0mbogaire' selecti/e si di8ereniale . Pe mediul di8erenial AA >. se de#/oltb colonii rotunde' translucide care nu modi8icb culoarea mediului C. 3ediile de imbogatire' selecti/e si di8erentiale contin saruri biliare ". Pe mediile selecti/e :i di8ereniale A"C. :i AA >. se de#/oltb colonii rotunde' translucide care modi8icb culoarea mediului $. Pe mediul selecti/ .ei8son se de#/oltb colonii translucide care nu modi8icb culoarea mediului datoritb lipsei de 8ermentare a lacto#ei -5. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului Shigella: A. acilii di#enterici nu 8ermentea#b gluco#a . acilii di#enterici 8ermentea#b gluco#a cu producere de ga# C. acilii di#enterici 8ermentea#b lacto#a ". acilii di#enterici nu 8ermentea#a #a9aro#a $. acilii di#enterici 8ermentea#b #a9aro#a -6. Alegei rbspunsul 8als re8eritor la genul Shigella: A. "iagnosticul de laborator este bacteriologic :i constb 0n i#olarea :i identi8icarea germenilor 0n produsele patologice . Produsele patologice sunt repre#entate de materiile 8ecale C. 2n ca#ul toxiin8eciilor alimentare se recoltea#b materii 8ecale de la bolna/i ". 2n di#enteria cronicb se poate recolta produsul direct de la ni/elul le#iunii sub control rectoscopic $. 7peciile genului Shigella produc la om di#enteria amibian1

-9. Hdenti8icarea serologicb se 8ace prin: A. 7tabilirea stucturii antigenice de bacil di#enteric :i 0ncadrarea acesteia 0ntr+una din cele - grupe antigenice ?subgrupa A C " @ . 7tabilirea stucturii antigenice de bacil di#enteric :i 0ncadrarea acesteia 0ntr+una din cele , grupe antigenice ?subgrupa A C " $ @ C. 7tabilirea stucturii antigenice de bacil di#enteric :i 0ncadrarea acesteia 0ntr+una din cele ) grupe antigenice ?subgrupa A C @ ". 7tabilirea stucturii antigenice de bacil di#enteric :i 0ncadrarea acesteia 0ntr+una din cele 2 grupe antigenice ?subgrupa A @ $. Hdenti8icarea serologicb se reali#ea#b prin reacia de 8ixare de complement Wasserman ,0. Alegeti a8irmatia corecta re8eritoare la genul 2ersinia: A. Cuprinde bacili =ram+negati/i . Cuprinde bacili sporulai C. Cuprinde bacili neincapsulai ". Cuprinde bacili mobili $. Cuprinde bacili grupai 0n 2 specii ,1. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la bacilii genului 2ersinia: A. Cuprinde bacili =ram+negati/i . Cuprinde bacili nesporulai C. Cuprinde bacili 0ncapsulai ". Cuprinde bacili mobili datoritb cililor peritri9i $. Cuprinde bacili grupai 0n ) specii ,2. acilii genului 2ersinia sunt grupai 0n: A. ) specii . 2 specii C. - specii ". o specie $. , specii ,). Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la pesta bubonic1: A. 7e caracteri#ea#b printr+o perioadb de incubaie de aproximati/ 5 #ile de la in8ecie . acteriile se multiplicb la poarta de intrare' trec 0n /asele lim8atice :i ganglionii locali :i regionali C. Pacientul pre#intb 9ipotermie ". =anglionii de/in 9ipertro8iai' durero:i' ulcerea#b :i 8ormea#b bubonul' $. oala poate e/olua rapid spre 8orme septicemice' cu deces 0n 5,A din ca#uri ,-. =enul /seudomonas cuprinde: A. acili =ram negati/i aerobi . acili =ram negati/i anaerobi C. acili =ram po#iti/i aerobi ". acili =ram po#iti/i anaerobi $. Coci =ram negati/i anaerobi

,,.

acilii genului /seudomonas sunt: A. 3obili datorita unor 8lageli bipolari . 3obili datorit1 unui 8lagel polar C. Hmobili nesporulai ". Hmobili sporulai $. 3obili sporulai

,4. =enul /seudomonas se clasi8icc 0n: A. 11 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN mesager . 11 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN de transport C. 11 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de A"N ". 11 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de A"N mitocondrial $. 11 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN ribo#omal ,5. Principalele specii de interes medical al genului /seudomonas sunt: A. /seudomonas aeruginosa :i /seudomonas #luorescens . /seudomonas aeruginosa :i /seudomonas putida C. /seudomonas pseudoalcaligenes :i /seudomonas mendocina ". /seudomonas alcaligenes :i /seudomonas mendocina $. /seudomonas #luorescens :i /seudomonas putida ,6. /seudomonas aeruginoasa mai este numitb: A. acilul ti8ic . acilul Moc9 C. acilul c1rbunos ". 7treptococul beta 9emolitic de grup A $. acilul piocianic ,9. acteriile din genul /seudomonas sunt: A. 7apro8ite' nepatogene . 7trict patogene pentru animale C. 7trict patogene pentru om ". 2ntotdeauna nepatogene $. 7apro8ite' condiionat patogene acteriile genului /seudomonas pot pre#enta 8orme: A. acilare' scurte granulare 0n culturi tinere . acilare' lungi 8ilamentoase 0n culturile /ec9i C. acilare scurte granulare 0n culturi /ec9i sau 8orme lungi 8ilamentoase 0n culturile tinere ". Coci o/alari 0n lanuri scurte $. Coci reni8ormi 0n diplo acteriile care aparin genului /seudomonas sunt: A. Aerobe' pretenioase din punct de /edere nutriti/

40.

41.

. C. ". $. 42.

Aerobe' nepretenioase nutriti/ Anaerobe' nepretenioase nutriti/ Anaerobe' pretenioase nutriti/ 3icroaero8ile' pre8erBnd 10AC<2

acteriile din genul /seudomonas se pot de#/olta: A. Pre8erenial pe mediul .oYenstein Eensen . Pre8erenial pe mediul >insdale C. Pe medii de culturb simple ". Pe culturi celulare $. Pre8erenial pe mediul ordet+ =engou

4). Alegei r1spunsul corect re8eritor la /seudomonas aeruginoasa : A. Are o /irulenb scb#utb la persoanele imunocompetente . Are o /irulenb crescut1 la persoanele imunocompetente C. Pre#int1 actori de patogenitate repre#entate de catala#b' coagula#b' 9ialuronida#b' lipa#e :i betalactama#e ". Pre#int1 mor8ologie de coci =ram po#iti/i' dispu:i 0n lanuri nesporulai' imobili $. Nu poate produce in8ecii se/ere la nou nbscut 4-. acilul piocianic poate suprain8ecta: A. Plbgile c9irurgicale cu apariia unui puroi galben cremos . Plbgile c9irurgicale cu apariia unui puroi ro:iatic C. Plbgile c9irurgicale cu apariia unui puroi albastru+/er#ui ". Cataterele peri8erice $. Cateterele centrale endo/enoase

4,. $xamenul microscopic al /. aeruginosa arat1: A. acili =ram po#iti/i' nesporulai :i necapsulai . acili =ram negati/i' nesporulai :i necapsulai C. acili =ram negati/i' sporulai :i necapsulai ". acili =ram po#iti/i' sporulai :i necapsulai $. acili =ram negati/i' sporulai :i 0ncapsulai 44. !amilia %ntero!acteriaceae este 8ormat1 din: A. Peste 200 specii de bacili =ram po#iti/iL . Peste -00 specii de bacili =ram po#iti/iL C. Peste 200 specii de bacili =ram negati/iL ". Peste -00 specii de bacili =ram negati/iL $. Peste ,00 specii de bacili =ram negati/i. 45. !amilia %ntero!acteriaceae este 8ormat1 din: A. acili =ram negati/i cu 9abitat intestinal 0n intestinul omului :i animalelor . acili =ram po#iti/i cu 9abitat intestinal 0n intestinul omului :i animalelor C. Coci =ram negati/i cu 9abitat intestinal la om ". Coci =ram po#iti/i cu 9abitat intestinal la om

$. Cocobacili =ram negati/i cu 9abitat intestinal 0n intestinul omului :i animalelor 46. ;na din caracteristicile enterobacteriilor este: A. 7unt bacterii anaerobe aerotolerante . 3aForitatea sunt mobili ?cili@' alii sunt imobiliL C. 7porulaiL ". 3aForitatea 0ncapsulaiL $. 3aForitatea sunt imobili. 49. Caracteristicile enterobacteriilor sunt urm1toarele cu excepia: A. 7unt bacterii aerobe 8acultati/ anaerobeL . 3aForitatea sunt mobili pre#entBnd cili' alii sunt imobiliL C. 3aForitatea ne0ncapsulaiL ". NesporulaiL $. 7porulai. 50. Caracterul bioc9imic comun al enterobacteriilor este: A. !ermentarea gluco#ei ? =R@L . Pre#ena citocromoxida#ei C. Hncapacitatea de a reduce nitraii la nitrii ". 7unt oxida#o+po#iti/i $. Capacitatea de a produce indol. 51. 7tructurile antigenice ale enterobacteriilor sunt repre#entate de: A. Antigenul % ?somatic@ care este pre#ent in peretele celular al tuturor $nterobacteriilor' cu rol de endotoxinaL . Antigenul < ?8lagelar@ pre#ent doar la bacteriile mobile' acestea pre#entand cili ?8lageli@L C. Antigenul M ?capsular@ ?la +le!siella spp@ care determin1 caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de cultur1L ". Antigenul < ?8lagelar@ pre#ent doar la bacteriile imobileL $. Antigenul M ?somatic@ care este pre#ent in peretele celular al tuturor $nterobacteriilor' cu rol de endotoxina. 52. !actorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importani sunt repre#entai de urm1toarele cu excepia: A. $ndotoxine responsabile de :ocul endotoxinic :i coagularea intra/asculara diseminat1' 8ebr1' etc . $xotoxine' de exemplu enterotoxine eliberate de %. coli, Shigella spp. cu aciune asupra enterocitelor :i responsabile de mani8estarile digesti/eL C. Pilii comuni au cu rol esenial 0n aderarea la mucoase ". Capacitatea crescut1 de multiplicare :i de in/a#ie a tractului intestinal :i urinar ?%. coli@L $. Nici o specie nu pre#int1 capacitate de supra/ieuire :i multiplicare intracelular1

5). $nterobacteriile sunt bacili: A. 7curi' 1+2 microni lungime :i 0') microni 0n diametruL . 7curi' 2+) microni lungime :i 0'- microni 0n diametruL C. 7curi' )+- microni lungime :i 0', microni 0n diametruL ". .ungi' 5+6 microni lungime :i 0'9 microni 0n diametruL $. .ungi' 9+10 microni lungime :i 0'9 microni 0n diametru. 5-. $nterobacteriile sunt bacili: A. 3aForitatea 0ncapsulai . 7porulai C. 3aForitatea imobili ". Cu capete rotunFite $. 7curi' )+- microni lungime

5,. $nterobacteriile se de#/olt1 pe mediile de cultur1 a/Bnd un bogat ec9ipament en#imatic: A. Rapid 16+2-9 . Rapid )+49 C. Rapid 6+109 ". =reu 2-+)49 $. =reu )4+-69 54. 2n 8uncie de caracterele bioc9imice 0n cBte triburi pot 8i grupate genurile 8amiliei %ntero!acteriaceae C A. 4L . ,L C. 5L ". -L $. ). 55. !amilia cuprinde mai multe genuri ce pot 8i grupate 0n triburi 0n 8uncie de bioc9imice. >ribul H cuprinde: A. =enul +le!siella' genul Serratia' genul %ntero!acter4 . =enul /roteus' genul /o)idencia4 C. =enul 2ersinia4 ". =enul %scherichia' genul Shigella4 $. =enul Salmonella' genul Ari$ona' genul Citro!acter. 56. Care din urm1toarele /ariante este 8als1C A. >ribul H: genul %scherichia' genul Shigella4 . >ribul HH :genul Salmonella' genul Ari$ona' genul Citro!acter4 C. >ribul HHH: genul +le!siella' genul Serratia' genul %ntero!acter4 ". >ribul H& genul /roteus' genul Shigella4 $. >ribul &:genul 2ersinia. 59. Pentru coprocultur1 0n ca#ul enterobacteriilor se utili#ea#1 urmatoarele cu excepia: A. 3ediul 3c ConVeD caracterele

. C. ". $.

3ediul =undel+>iet# 3ediul selecti/o+di8erenial A"C. .ei8son 3ediul di8erenial AA >. pentru e/idenierea capacit1ii de 8ermentare a lacto#ei 3edii cu tetrationat :i /erde briliant de tipul mediului 3uller+ Mau88mann :i Rappaport pentru salmonele

60. ;rm1toarele enterobacterii sunt lacto#o+8ermentati/e cu excepia: A. %scherichiaL . +le!siellaL C. Cito!acterL ". SerratiaL $. /roteus. 61. ;rm1toarele enterobacterii sunt lacto#o+ne8ermentati/i cu excepia: A. SalmonellaL . ShigellaL C. 2ersiniaL ". +le!siellaL $. /roteus. 62. Alte propriet1i bioc9imice sunt utili#ate pentru identi8icarea enterobacteriilor cu excepia: A. !ermentarea altor #a9aruri cu sau 81r1 producerea de ga#L . Producerea de 9idrogen sul8urat + %27L C. ;tili#area citratului ca surs1 de oxigenL ". !ormarea indolului din tripto8anL $. !ormarea li#inei. 6). =enul %scherichia in9ib1 de#/oltarea 8lorei proteolitice :i aFut1 la sinteti#area unor /itamine: A. &itamina ML . &itamina $L C. &itamina CL ". &itamina AL $. &itamina ". 6-. acilii din genul %scherichia sunt: A. =ram po#iti/iL . 7porulaiL C. HmobiliL ". Cu cili peritric9iL $. 2n general capsulai. acilii din genul %scherichia sunt: A. Anaerobi 8acultati/ aerobiL . Cu de#/oltare de durat1 pe medii de cultur1 simple ?bulion' gelo#1@L C. NesporulaiL ". HmobiliL

6,.

$. 2n general capsulai. 64. acilii din genul %scherichia pe mediul di8erenial AA >. 8ormea#1 colonii de tip: A. 7 de culoare galben1 prin 8ermentarea gluco#eiL . 7 de culoare galben1 prin 8ermentarea lacto#eiL C. 7 de culoare /erde pentru c1 nu 8ermentea#1 lacto#a lacto#eiL ". 7 de culoare /erde prin 8ermentarea gluco#eiL $. 7 de culoare /erde prin 8ermentarea #a9aro#ei.

65. Caracterele bioc9imice ale bacililor din genul %scherichia sunt urm1toarele cu excepia: A. !ermentea#1 lacto#a cu producere de ga#L . !ermentea#1 #a9aro#a cu producere de ga#L C. !ermentea#1 gluco#a cu producere de ga#L ". Nu 8ormea#1 indolL $. Nu se de#/olt1 pe medii cu citrat ca unic1 surs1 de atomi de carbon. 66. 2n anumite situaii bacilii genului %scherichia pot produce in8eciile urm1toare cu excepia: A. PeritoniteL . ColecistiteL C. Hn8ecii de plag1L ". oal1 diareic1L $. !ebra ti8oid1 69. Alegei r1spunsul corect re8eritor la tulpinile de %scherichia coli ce produc diareea malign1 a nou n1scuilor este: A. %scherichia coli enteropatogen $P$CL . %scherichia coli enteroin/a#i/ $>$CL C. %scherichia coli enterotoxigen $H$CL ". %scherichia coli entero9emoragic $P$CL $. %scherichia coli enteroin/a#i/ :i enterotoxigen 90. Care din urm1toarele a8irmaii cu re8erire la %scherichia coli enteroin/a#i/ este ade/1rat1C A. Produce o diaree 9emoragic1L . Produce o diaree asem1n1toare 9olereiL C. Produce epidemii diareice 0n spitaleL ". Produce o diaree asem1n1toare di#enterieiL $. Produce Idiareea turi:tilorJ. 91. Care din urm1toarele a8irmaii cu re8erire la %scherichia coli enterotoxigen $>$C este 8als1C A. Produce o diaree asem1n1toare 9olereiL . Produce Idiareea turi:tilorJL C. Produce o diaree asem1n1toare di#enterieiL ". $>$C eliberea#1 o enterotoxina Ic9olerae+liVeJ ?exotoxina termolabil1@L $. Poate apare la persoane ce consum1 alimente procurate din comerul stradal.

92. "iareea 9emoragic1 are urm1toarele simptome cu excepia: A. "ureri abdominaleL . %ipotermieL C. !rec/ent sanguinolent1L ". &1rs1turiL $. !ebra`)6C. 9). Care din urm1toarele a8irmaii cu re8erire la %scherichia coli enteropatogen $P$C este 8als1C A. Produce epidemii diareice 0n spitaleL . Apare la nou n1scui prin contaminare exogen1L C. Apare 0n condiiile lipsei de igien1L ". Produce diareea epidemic1 malign1 a nou +n1scuilorL $. Produce o diaree asem1n1toare di#enteriei. Care din urm1toarele a8irmaii este 8als1C A. %scherichia coli enteropatogen $P$C produce epidemii diareice 0n spitaleL . %scherichia coli enteroin/a#i/ $H$C produce o diaree asem1n1toare di#enterieiL C. %scherichia coli enterotoxigen $>$C produce o diaree asem1n1toare 9olerei' numit1 diareea turi:tilorL ". %scherichia coli entero9emoragic $%$C produce o diaree 9emoragic1L $. %scherichia coli enteropatogen $H$C produce diareea epidemic1 malign1 a nou+ n1scuilor. Care din urm1toarele a8irmaii este ade/1rat1 re8eritoare la %scherichia coli entero9emoragic: A. 2n ca#ul pre#enei $%$C 0n organism spitali#area nu este obligatorieL . >ulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumeg1toareL C. $%$C nu se poate a8la 0n intestinul animalelor rumeg1toare: /aci' cerbi' elaniL ". Alte animale ca porcii' p1s1rile pot prelua $%$C :i pot contribui la raspBndirea luiL $. $%$C produce o diaree 9emoragic1 de obicei tulpini serotipul <145:%,.

9-.

9,.

94. Pentru identi8icarea la laborator a enterobacteriilor din genul %scherichia se 8ace recoltarea urm1toarelor produse patologice cu excepia: A. ;rin1L . .ic9id peritonealL C. $xudat na#alL ". .CRL $. Puroi. 95. +le!siella pneumoniae poate 8i pre#ent1 ca sapro8it 0n: A. Hntestinul grosL . Hntestinul subireL C. 7Bnge ". .ic9id ce8alora9idianL $. il1

96. +le!siella pneumoniae poate 8i pre#ent1 ca sapro8it 0n: A. >ractul respirator in8eriorL . PeritoneuL C. 7inusuri L ". >ractul respirator superiorL $. &e#ica urinar1. 99. +le!siella pneumoniae poate 8i pre#ent1 ca sapro8it la aproximati/: A. )0A din populaieL . -0A din populaieL C. ,0A din populaieL ". 40A din populaieL $. 50A din populaie. 100. Caracterele mor8ologice ale enterobacteriilor din genul +le!siella sunt urmatoarele cu excepia: A. acili =ram negati/iL . Hmobili C. 3obili ". NesporulaiL $. 2ncapsulai. 101. Caracterele de cultur1 ale enterobacteriilor din genul +le!siella sunt urm1toarele cu excepia: A. Cresc u:or pe mediile de cultur1 ?gelo#1@L . Cresc u:or pe mediile de cultur1 ?gelo#1 sBnge@L C. Coloniile sunt de tip 3 ". Coloniile sunt de tip R $. Pe AA >.' datorit1 8erment1rii lacto#ei produc colonii cu aspect de pic1tur1 de miere ?galbene' lucioase@. 102. Caracterele bioc9imice ale enterobacteriilor din genul +le!siella sunt urmatoarele cu excepia: A. 7unt bacili lacto#o+po#iti/iL . !olosesc citratul ca unic1 surs1 de atomi de carbonL C. Nu produc li#in1L ". Produc carboxila#1L $. Nu produc indol. 10). Caracterele bioc9imice ale enterobacteriilor din genul +le!siella sunt urm1toarele cu excepia: A. Nu produc indolL . Nu produc %27L C. !olosesc citratul ca unic1 surs1 de atomi de carbonL ". Produc li#in1 :i carboxila#1L $. Reacia urea#ei este negati/1L

10-. Re8eritor la genul +le!siella, sapro8ii condiionat patogeni nu pot produce: A. "i#enterieL . Hn8ecii urinare C. Hn8ecii digesti/e ?colite' enterocolite@ ". Peritonit1 $. Hn8ecii nosocomiale ?intraspitalice:ti@ 10,. Re8eritor la genul +le!siella, sapro8ii condiionat patogeni nu pot produce: A. Pneumonii . >i8os exantematic C. Hn8ecii urinare ". 3eningit1 $. 7epticemie 104. +le!siella o$enae este asociat1 cu o#ena' o atro8ie progresi/1' 8etid1 a: A. 3ucoasei na#ale . 3ucoasei bucale C. 3ucoasei uterine ". 3ucoasei /aginale $. 3ucoasei 8aringelui 105. +le!siella rhinoscleromatis produce rinoscleromul' un granulom distructi/ al: A. $so8agului . .aringelui C. >ra9eei ". CartilaFului na#al :i 8aringelui $. u#elor 106. +le!siella rhinoscleromatis produce rinoscleromul' un granulom distructi/ al: A. NasuluiL . .imbii C. <braFilor ". ;rec9ii $. $piglotei 109. Pentru identi8icarea la laborator a enterobacteriilor din genul +le!siella se 8ace urm1toarelor produse patologice cu excepia: A. 7put1 . ;rin1 C. .ic9id ce8alora9idian ". .ic9id peritoneal $. 7ucului gastric recoltarea

110. Pentru genul +le!siella cultura nu se 8ace prin culti/area produselor de laborator pe medii de tip:

A. . C. ". $.

AA >. "rigalsVi A"C. .ei88son 3ac ConVeDL =elo#1 sBnge C9apman 9iperclorurat

111. Hdenti8icarea bioc9imic1 la genul +le!siella e/idenia#1: A. =luco#a negati/L . .acto#a po#iti/L C. Hndol po#iti/L ". ;rea#1 negati/L $. Citrat negati/. 112. =enul /roteus grupea#1 enterobacterii : A. Hmobile . 3obile C. Nepre#entBnd migrare 0n /aluri pe gelo#1 sBnge ". Cu in/a#ia mediului AA >. $. 2ncapsulate 11). Care din urm1toarele a8irmaii cu re8erire la genul /roteus este 8als1C A. $ste 8oarte r1spBndit pe sol' gunoaie' ape poluate . $ste 8oarte r1spBndit unde se g1sesc materii organice 0n descompunere C. $ste agent obi:nuit al proceselor de putre8acie a c1rnii ". 7e g1se:te 0n num1r mare 0n intestinul omului :i animalelor $. =rupea#1 enterobacterii cu un polimor8ism accentuat 11-. Caracterele mor8ologice ale genului /roteus sunt urm1toarele: A. acili polimor8i cu 8orme scurte' 1+) microniL . acili monomor8i cu 8orme scurte' 1+) microniL C. acili polimor8i cu 8orme scurte' )+4 microniL ". acili monomor8i cu 8orme scurte' )+4 microniL $. acili polimor8i cu 8orme scurte' -+5 microni. 11,. Caracterele mor8ologice ale genului /roteus sunt urm1toarele: A. acili polimor8i cu 8orme lungi 8ilamentoase pBn1 la ,0 microniL . acili polimor8i cu 8orme lungi 8ilamentoase pBn1 la -0 microniL C. acili polimor8i cu 8orme lungi 8ilamentoase pBn1 la )0 microniL ". acili monomor8i cu 8orme lungi 8ilamentoase pBn1 la )0 microniL $. acili monomor8i cu 8orme lungi 8ilamentoase pBn1 la -0 microni. 114. Caracterele de cultur1 ale enterobacteriilor din genul /roteus sunt urm1toarele cu excepia: A. acterii aerobe' 8acultati/ anaerobe . Pe gelo#1 simpl1 :i gelo#1 sBnge 8enomenul de in/a#ie este in9ibat C. Pe mediul di8erenial cu lacto#1 AA >. 8enomenul de in/a#ie este in9ibat ". Coloniile de /roteus sunt lacto#o+negati/e

$. 7e de#/olt1 u:or pe medii simple 115. 2n 8uncie de caracterele bioc9imice' genul /roteus se 0mparte 0n urm1toarele excepia: A. /.)ulgarisL . /.mira!ilisL C. /.morganiL ". /.rettgeriL $. /.typhi. 116. Re8eritor la genul /roteus este 8als urm1torul r1spuns: A. Au o marcat1 aciune proteolitic1L . Produc 0n maForitate %27L C. !ermentea#1 lacto#aL ". Reacia indol este po#iti/1L $. Cresc pe medii de citrat ca unic1 surs1 de carbon. 119. Re8eritor la genul /roteus este 8als urm1torul r1spuns: A. Produc 8enilalaninde#amina#1L . Produc li#in decarboxila#1L C. Produc 0n maForitate %27L ". "ac1 pe aceea:i plac1 cu gelo#1 se 0ns1mBnea#1 0n 2 puncte opuse dou1 tulpini di8erite acestea se /or de#/olta pBn1 la un punct 0n apropierea liniei de 0ntBlnire a tulpini lorL $. "ac1 0ns1mBnarea se 8ace la ba#a gelo#ei 0nclinate' 0n partea superioar1 a culturii se obine cultur1 pur1 de bacili /roteus. 120. acteriile sapro8ite condiionat patogene ale geului /roteus cBnd p1r1sesc 9abitatul lor natural pot produce urm1toarele cu excepia: A. Pneumonie . <tite C. PeritoniteL ". Nu poate produce septicemie $. 7inu#ite 121. .a genul /roteus prin examenul microscopic obser/1m urm1toarele mai puin: A. acili polimor8i . acili nesporulai C. acili necapsulai ". acili =ram negati/i $. acili =ram po#iti/i 122. =enul Salmonella este alc1tuit dintr+un mare num1r de specii: A. Peste 1,00L . Peste )000L C. Peste 1,0L ". Peste 200L specii cu

$. Peste )00. 12). =enul Salmonella este alc1tuit dintr+un mare num1r de specii care re#ist1 0n apele poluate: A. 1+2 luniL . 2+4 luniL C. 4+10 luniL ". Aproximati/ 1 anL $. Aproximati/ 2 aniL 12-. Caracterele mor8ologice ale genului Salmonella sunt urm1toarele cu excepia: A. acili =ram negati/iL . acili cu lungimea de -+5 microni/0'4+0'6 microniL C. acili mobili' cu cili peritric9iL ". acili nesporulaiL $. acili necapsulai. 12,. Caracterele bioc9imice caracteristice ale genului Salmonella sunt urm1toarele cu excepia: A. "egradarea gluco#ei cu producere de ga# . Absena 8erment1rii lacto#ei C. $laborarea de %27 ". Pre#ena indolului $. Pre#ena li#indecarboxila#ei 124. acilii genului Salmonella re#ist1 0n pulberea de ou1: A. 1 anL . 2 aniL C. ) aniL ". - aniL $. , ani. 125. !ebra ti8oid1 a8ectea#1 aproximati/: A. 15 milioane oameni anual' cu aproximati/ 400.000 deceseL . 1, milioane oameni anual' cu aproximati/ ,00.000 deceseL C. 1) milioane oameni anual' cu aproximati/ -00.000 deceseL ". 11 milioane oameni anual' cu aproximati/ 200.000 deceseL $. 9 milioane oameni anual' cu aproximati/ 100.000 decese. 126. !ebra ti8oid1 81r1 tratament are o e/oluie ce durea#1: A. 2 s1pt1mBni . - s1pt1mBni C. 4 s1pt1mBni ". 5 s1pt1mBniL $. 6 s1pt1mBni 129. !ebra ti8oid1 se caracteri#ea#1 prin urm1toarele cu excepia: A. !ebr1 0nalt1: )9+-1 C

. C. ". $.

"iaree din primele #ile Ce8alee Alterarea st1rii generale Prostraie

1)0. !ebra ti8oid1 poate a/ea urm1toarele complicaii cu excepia: A. Peritonita ti8ic1L . Abcesul 8oliculilor lim8aticiL C. $ndocardit1L ". Per8oraia intestinal1L $. %emoragia intestinal1. 1)1. 7almonelo#ele minore se mani8est1 prin urm1toarele cu excepia: A. Astenie . Constipaie C. Anorexie ". =rea1 $. 3ialgii 1)2. Re8eritor la genul Salmonella: Pentru materiile 8ecale se utili#ea#1 mediul de conser/are :i transport ce asigur1 supra/ieuirea salmonelelor timp de -+4 #ile: A. <C7> . 3H; C. .oYenstein+Eensen ". 7c9aedler $. CarD lair 1)). &accinul inacti/at din antigen de supra8a1 ?>Dp9im &i' >Dp9erix@ o8er1 imunitate pBn1 la: A. 1 an . 2 ani C. ) ani ". - ani $. , ani 1)-. Care a8irmaie este corect1C A. =enul Shigella are - grupuri serologice: A' ' C' " . =rupul A ?Shigella dysenteriae@ cuprinde , tipuri C. =rupul este cel mai patogen ". =rupul ?Shigella #le0neri@ cuprinde ) tipuri $. =rupul C ?Shigella !oydii@ cuprinde 5 tipuri serologice 1),. CBte bacterii din genul Shigella sunt su8iciente pentru a pro/oca boala la omC A. 10L . 20L C. )0L ". -0L

$. ,0. 1)4. Care gen cuprinde cei mai puternici patogeni 0n grupul enterobacteriilorC A. 2ersiniaL . %scherichiaL C. SalmonellaL ". ShigellaL $. Ari$onae. 1)5. 2ersinia pestis produce: A. "i#enterieL . Cium1L C. PneumonieL ". Cistit1L $. Peritonit1. 1)6. 2ersinia este re#istent1 la: A. Co+trimoxa#olL . Cloram8enicolL C. Ampicilin1L ". 7treptomicin1L $. !luoroc9inolone. 1)9. Re8eritor la 2ersinia enterocolitica: din cau#a adenitei me#enterice' in8ecia poate mima o: A. PneumonieL . "i#enterieL C. Cistit1L ". $ndocardit1L $. Apendicit1. 1-0. =enul /seudomonas se clasi8ic1 0n: A. 6 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN ribo#omalL . 6 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN de trans8erL C. 11 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN ribo#omalL ". 11 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN de trans8erL $. 9 genuri reparti#ate 0n , grupe de omologie de ARN ribo#omal. 1-1. Re8eritor la genul /seudomonas: bacilul piocianic este genetic re#istent la: A. Penicilin1 . A#treonamL C. HmipenemL ". Ce8ta#idimL $. Aminoglico#idele. 1-2. Care a8irmaie re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului /seudomonas este 8als1: A. Nu 8ermentea#1 lacto#aL

. C. ". $.

Nu 8ermentea#1 #a9aro#aL <xidea#1 gluco#aL Nu produce %27L Reacia &oges ProsVauer po#iti/1.

1-). Care a8irmaie re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului /seudomonas este 8als1: A. Reacia indol negati/1L . ;rea#a negati/1L C. Nu 9idroli#ea#1 esculinaL ". Reacia ro:u metil po#iti/1L $. ;tili#ea#1 citratul ca unic1 surs1 de carbon. 1--. Care a8irmaie re8eritoare la /seudomonas este 8als1: A. $ste strict sapro8it condiionat patogen . Produce in8ecii urinare C. $ste strict patogen ". Poate produce septicemie $. Produce in8ecii nosocomiale 1-,. 2n ca#ul genului /seudomonas exoen#ima 7 acionea#1 asupra: A. %ematiilor . Complementului C. >rombocitelor ". .im8ocitelor natural uciga:e NM $. Celulelor 8agocitare

Complement multiplu
1. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la 8amilia %ntero!acteriaceae: A. $ste 8ormat1 din peste 200 specii bacili =ram negati/i . "imensiuni cuprinse 0ntre 10+14 microni lungime C. Absena citocrom+oxida#ei ". 7unt strict anaerobi $. Nesporulai Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la 8ebra ti8oid1: A. $ste produs1 de Salmonella typhi . $ste o boala in/a#i/1 C. 2n prima s1pt1mBn1 de boal1 pacientul are diaree muco+sanguinolent1 ". >ransmiterea se 8ace pe cale respiratorie $. Hmunitatea postin8ecie este pe /ia1 Care din urm1toarele a8irmaii sunt ade/arate: A. 7almonellele nu se multiplic1 0n pl1cile PeDer . 7almonellele in/adea#1 8ormaiunile lim8atice :i splina C. $xist1 purt1tori cronici s1n1to:i de bacili ti8ici

2.

).

". 2n cursul bolii apare leucocito#a $. 7almonellele in/adea#1 m1du/a 9ematopoietic1 :i 8icatul -. Caractere de cultur1 0ntBlnite la genul /roteus sunt: A. Produce 8enomenul de in/a#ie pe gelo#1+sBnge :i gelo#1 simpl1 . Pre#int1 8enomenul de c11rare pe gelo#1+simpl1 C. Pe mediile selecti/e cu bil1 cre:te sub 8orm1 de colonii i#olate' 81r1 in/a#ie ". Pe mediul AA >. 8ormea#1 colonii lacto#o+po#iti/e $. 2ntre dou1 tulpini di8erite se 8ormea#1 linia de demarcaie Care a8irmaii re8eritoare la genul Shigella sunt ade/1rate: A. acili =ram negati/i imobili . 7peciile sunt grupate 0n - subgrupe C. >ransmiterea este 8ecal orala ". Perioada de stare e caracteri#ata prin diaree cu sange' mucus :i puroi $. 7caunele diareice au aspect ri#i8orm

,.

4.

Care a8irmatii re8eritoare la genul Shigella sunt ade/arate: A. 3etoda de elecie in diagnosticul in8eciei este coprocultura . Coprocitograma e/idenia#1 pre#ena polimor8onuclearelor C. Pe medii di8ereniale se de#/olta sub 8orma de colonii lacto#o po#iti/e ". "iagnosticul serologic se 8ace prin reactie de aglutinare cu seruri speci8ice $. Coprocitograma e/idenia#1 pre#ena mononuclearelor Caracterele generale ale genului +le!siella sunt urm1toarele: A. 7unt bacili gram negati/i' 0ncapsulai . 7unt bacili dispu:i 0n lanuri scurte C. "etermin1 colonii 0n pic1tur1 de miere' de tip mucos ". 7unt bacili lacto#o+negati/i $. 7unt bacterii patogene %scherichia coli este: A. acterie cu patogenitate cert1 . acterie nesporulata C. Hmposibil de culti/at 0n medii lic9ide ". Culti/abil1 pe orice mediu de cultur1 $. acterie condiionat patogen1 7pecia 2ersinia pestis are urm1toarele caractere generale: A. $ste speci8ic1 omului . 7e transmite prin p1duc9e C. Pre#int1 antigen capsular ". Are o mare capacitate de in/a#i/itate $. 2n pest1 se 8ace diagnosticul serologic

5.

6.

9.

10. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la pest1: A. $ste produs1 de c1tre Salmonella typhi . $/oluea#1 septicemic C. 7e transmite prin puricele de :obolan ". 7e transmite pe cale aerogen1 $. $/oluea#1 clinic mani8est numai la persoane imunodepresate 11. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la 2ersinia pestis: A. 7unt bacili =ram po#iti/i . 3obili C. Necapsulai ". Produc endotoxina si exotoxina $. Agentul etiologic al ciumei 12. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la 2ersinia pestis: A. Pesta bubonic1 se transmite prin intermediul puricilor . Pesta bubonic1 se transmite prin mu:catura de :obolan C. Caracteristic este aparitia adenopatiei :i a ganglionilor cu edem si 9emoragii ". oala e/oluea#a spre septicemie $. !orma pneumonic1 se transmite interuman 1). Pentru con8irmarea diagnosticului de 8ebr1 ti8oid1 se pot e8ectua' 0n 8uncie de etapa bolii: A. Coproculturi . ;roculturi C. %emoculturi ". iopsie de mucoas1 gastric1 $. 7p1l1tur1 bron:ic1 1-. =enul /roteus reune:te bacili: A. 7curi sau 8ilamento:i . Cu cili peritric9i C. "etermin1 eliberarea de exotoxine ". "etermin1 apariia gastritei :i a ulcerelor duodenale $. Pe mediile selecti/e cu bil1 cre:te sub 8orm1 de colonii i#olate'81r1 in/a#ie. 1,. Care dintre a8eciunile de mai Fos sunt produse de 2ersinia pestis: A. Pest1 . %olera C. Ciuma ". !ebr1 ti8oid1 $. =lomerulone8rit1 acut1 14. Care dintre caracterele de cultur1 de mai Fos aparin genului Shigella:

A. . C. ". $.

Produc colonii 7 pe mediile solide Produc colonii R pe mediile solide Pe AA >. este lacto#o+negati/a Produc colonii 0n doc9i de pisic1J pe mediile solide Pe A"C. .ei8son produce colonii semitransparente

15. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la +le!siella pneumoniae: A. acterie sapro8it1 condiionat patogen1 . Produce in8ecii respiratorii C. Produce in8ecii urinare ". Produce in8ectii intraspitalice:ti $. 3obile cu cili peritric9i 16. 7indromul di#enteric se caracteri#ea#1 prin: A. 7caune sanguinolente :i mucoase . 7caune ri#i8orme C. Colici abdominale ". >enesme $. "isurie 19. Care dintre genurile 8amiliei %ntero!acteriaceae sunt 0ntotdeauna patogene: A. =enul $sc9eric9ia . =enul Proteus C. =enul 79igella ". =enul 7almonella $. =enul Mlebsiella 20. Alegeti r1spunsurile corecte re8eritoare la %scherichia coli: A. Cel mai 8rec/ent agent etiologic al in8eciilor urinare . $xista tulpini ce produc boala diareic1 C. Poate produce abcese abdominale mixte impreuna cu bacilii anaerobi ". Pe medii de cultura produce colonii de tip R lacto#o negati/e $. >ratamentul de elecie este penicilina 21. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la genul /roteus: A. 7unt bacili mobili cu cili peritric9i . Produce in8ecii urinare C. Re#istent la tratament' 0ntotdeauna se tratea#1 con8orm antibiogramei ". 7trict patogen $. Hncapsulat 22. Alegeti raspunsurile corecte re8eritoare la /seudomonas aeruginosa3 A. 7e mai nume:te bacil ti8ic . $laborea#1 pigmeni exocelulari C. Cultura degaF1 un miros aromat caracteristic de T8lori de teiJ ". 7unt coci =ram negati/i

$. 7unt imobili 2). Alegeti r1spunsurile corecte re8eritoare la /seudomonas aeruginosa: A. 7unt bacterii saporo8ite condiionat patogene . 7unt bacterii strict patogene C. Produc pigmenti 9idrosolubili ". Cresc pe medii speciale $. acili =ram po#iti/i 0ncapsulai 2-. Alegeti r1spunsurile corecte re8eritoare la /seudomonas aeruginosa: A. Produce in8ecii nosocomiale . Pre#int1 re#isten1 crescut1 la antibiotice C. produce in8ecii indi8erent de statusul imun al pacienilor ". Hn8eciile sunt 8a/ori#ate de mane/rele in/a#i/e $. Hntotdeauna sensibil la penicilina 2,. Care sunt caracteristicile enterobacteriilor: A. 7unt bacterii aerobe 8acultati/ anaerobe . 3aForitatea sunt mobili' alii sunt imobili C. 3aForitatea sunt capsulai ". 7unt nesporulai $. 7unt sporulai 24. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracteristicile enterobacteriilor: A. 7unt bacterii anaerobe 8acultati/ aerobe . 3aForitatea sunt mobili' alii sunt imobili C. 3aForitatea sunt capsulai ". 3aForitatea sunt ne0ncapsulai $. 7unt nesporulai 25. Caracterele bioc9imice comune ale enterobacteriilor sunt: A. !ermentea#1 gluco#a . Absena citocromoxida#ei C. Capacitatea de a reduce nitraii la nitrii ". Pre#ena citocromoxida#ei $. Nu 8ermentea#1 gluco#a 26. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la triburile enterobacteriilor: A. >ribul H cuprinde genul %scherichia, genul Shigella . >ribul HH cuprinde genul Salmonella' genul Ari$ona' genul Citro!acter C. >ribul HHH cuprinde genul +le!siella' genul Serratia' genul %ntero!acter ". >ribul H& cuprinde genul 2ersinia $. >ribul & cuprinde genul /roteus' genul /o)idencia 29. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la enterobacteriile sapro8ite condiionat patogene: A. !ac parte din 8lora normalb a intestinului 8iind patogene numai 0n anumite ca#uri

. Cuprinde genul %scherichia cu specia tip %scherichia coli C. Cuprinde genul +le!siella cu ) specii importante: +le!siella /neumoniae' +le!siella rhinoscleromatesL +le!siella :$enae ". Cuprinde genul /roteus cu speciile /seudomonas aeruginosa :i /seudomonas #luorescens $. Cuprinde genurile %ntero!acter si genul Serratia )0. $nterobacteriile sapro8ite condiionat patogene sunt repre#entate de genurile: A. =enul %scherichia :i genul +le!siella . =enul /roteus :i genul %ntero!acter C. =enul Citro!acter :i genul 7erratia ". =enul &organella :i genul /ro)idencia $. =enul Bordetella :i genul Coryne!acterium )1. $nterobacteriile patogene cuprind genurile: A. =enul Salmonella . =enul Shigella C. =enul 2ersinia ". =enul %scherichia $. =enul &organella )2. 7tructurile antigenice ale enterobacteriilor sunt repre#entate de: A. Antigenul < ?somatic@ care este pre#ent 0n peretele celular al tuturor enterobacteriilor' cu rol de endotoxinb . Antigenul % ?8lagelar@ pre#ent doar la bacteriile mobile' acestea pre#entBnd cili C. Antigenul M ?capsular@ la +le!siella spp care determinb caracterul mucos al coloniilor pe mediile solide de culturb. ". Antigenul % pre#ent doar la bacteriile imobile $. Antigenul M pre#ent doar pe mediile lic9ide de culturb

)). !actorii de patogenitate cei mai importani ai enterobacteriilor sunt repre#entai de: A. $ndotoxine . $xotoxine C. Pilii comuni ". Capacitate scb#utb de multiplicare :i de in/a#ie a tractului intestinal :i urinar ?%.coli@ $. Capacitatea de supra/ieuire si multiplicare intracelularb cu posibilitatea de diseminare 0n tot organismul )-. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la 8actorii de patogenitate ai enterobacteriilor: A. $ndotoxine sunt enterotoxine eliberate de %.coli, Shigella spp cu aciune asupra enterocitelor :i responsabile de mani8estbrile digesti/e . $xotoxinele sunt lipopoli#a9aride din peretele celular responsabile de :ocul endotoxinic C. Pilii comuni cu rol esenial 0n aderarea la mucoase si pilii sexuali cu rol 0n trans8erul de material genetic prin conFugare ". Capacitate scb#utb de multiplicare :i de in/a#ie a tractului intestinal :i urinar ?%.coli@ $. Capacitate crescutb de multiplicare :i de in/a#ie a tractului intestinal :i urinar ?%.coli@

),. Care sunt a8irmaiile corecte re8eritoare la mor8ologia enterobacteriilor: A. 7unt bacili scuri 2') microni lungime si 0'- microni 0n diametru . Au capetele rotunFite C. Cunt bacili =ram+negati/i nesporulai ". 3aForitatea sunt mobili si ne0ncapsulai $. 7unt bacili =ram+po#iti/i nesporulai )4. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la enterobacterii: A. >ransportul pentru pbstrarea /iabilitaii enterobacteriilor patogene 0n produsul patologic este asiguratb prin 0nsbmBnarea produsului pe mediu semisolid CarD lair . $nterobacteriile se de#/oltb rapid ?16+2-9@ pe mediile de culturb a/Bnd un bogat ec9ipament en#imatic C. $nterobacteriile sunt bacterii aerobe 8acultati/ anaerobe ". !amilia %ntero!acteriaceae se clasi8icb 0n 11 genuri reparti#ate in , grupe de omologie de ARN ribo#omal $. 7unt bacili =ram+po#iti/i' mobili cu 8lageli cu locali#are bipolarb )5. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la toi membrii 8amiliei %ntero!acteriaceae: A. !ermentea#b gluco#a ?gluco#o ( po#iti/i@ . 7unt oxida#o ( negati/i ? nu posedb citocromoxido#b@ C. Reduc nitraii la nitrii ". Nu 8ermentea#b gluco#a ?gluco#o negati/i@ $. Reduc nitriii la nitrai )6. Capacitatea de 8ermentare a lacto#ei a enterobacteriilor se clasi8ica 0n 2 categorii: A. .acto#o ( 8ermentati/i: %scherichia, +le!siella, Cito!acter, Serratia . .acto#o ( ne8ermentati/i: /roteus' Salmonella, Shigella, 2ersinia. C. .acto#o ( 8ermentati/i: /roteus' Salmonella, Shigella, 2ersinia. ". .acto#a ( ne8ermentati/i: %scherichia, +le!siella, Cito!acter, Serratia $. .acto#o ( 8ermentati/i: &organella, /ro)idencia )9. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul %scherichia: A. Cuprinde specii sapro8ite al tubului digesti/ al omului si animalelor . 7unt bacterii rbspandite in apb aer' sol C. Hn intestin este principalul repre#entant al 8lorei normale ". Hn9iba de#/oltarea 8lorei proteolitice aFutBnd la sinteti#area unor /itamine din grupul si /itamina M $. %scherichia coli poate 8i pre#entb in tractul respirator -0. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul %scherichia3 A. acilii sunt aerobi 8acultati/ anaerobi . Au o de#/oltare rapidb pe medii de culturb simple ?bulion' gelo#b@ C. Pe mediul gelo#b sBnge produc colonii de tip 7 sau 3 ". Pe mediul di8erenial AA >. 8ormea#b colonii 7 de culoare galben1 $. Pe mediul di8erenial AA >. 8ormea#b colonii 3 de culoare galbene

-1. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului %scherichia: A. %scherichia 8ermentea#1 lacto#a' #a9aro#a :i gluco#a cu producere de ga# . Nu 8ermentea#1 lacto#a' #a9aro#a si gluco#a C. Produce indol ". Nu se de#/olta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon $. 7e de#/olta pe medii cu citrat ca unica sursa de atomi de carbon -2. >ulpinile endogene sau exogene ale genului %scherichia reali#ea#b contaminarea unor regiuni anatomice producBnd in8ecii ca: A. Hn8ecii urinare . Peritonite C. Colecistite ". Hn8ecii de plagb $. Nu produc meningitb la nou nbscut -). >ulpinile ce produc boli diareice ale genului %scherichia sunt: A. %scherichia coli enteropatogen $P$C . %scherichia coli enteroin/a#i/ $H$C C. %scherichia coli enterotoxigen $>$C ". %scherichia coli entero9emoragic $%$C $. %scherichia o$enae --. Alegei a8irmaile corecte re8eritoare la %scherichia coli enterotoxigen $>$C: A. Produce o diaree asembnbtoare 9olerei . $liberea#b o enterotoxinb Ic9olerae ( liVeJ care determinb trans8ormarea enterocitului din celula absorbantb 0n celula secretantb C. "uce la cresterea eliminbrilor de apb :i electrolii 0n lumenul intestinal ". "uce la cresterea motilitbii intestinale' urmatb de diaree apoasb $. Produce o diaree asembnbtoare di#enteriei -,. Alegei a8irmaile corecte re8eritoare la %scherichia coli entero9emoragic $%$C: A. Produce o diaree 9emoragicb de obicei tulpini serotipul <1,5:%5 . Produce dureri abdominale' diaree' /brsbturi' 8ebrb )6C C. ;nele in8ecii sunt usoare' altele se/ere putBnd duce la exitus ". Aproximati/ , ( 10A de#/oltb ca :i complicaie sindromul 9emolitico uremic $. 7pitali#area nu este obligatorie -4. Alegei a8irmaile corecte re8eritoare la %scherichia coli entero9emoragic $%$C A. Pre#intb dureri abdominale' diaree' /brsbturi' 8ebrb )6C . ;nii pre#intb sindromul 9emolitico uremic' C. 7e trateat#1 cu antibiotice ". 7e poate a8la 0n intestinul animalelor rumegbtoare: /aci' cerbi' elani $. >ulpinile care produc boli la om produc boli :i animalelor rumegbtoare -5. Alegei enunurile corecte re8eritoare la mor8ologia genului %scherichia :

A. acili =ram negati/i . acili nesporulai cu sau 8brb capsulb C. acili =ram po#iti/i ". Coci =ram negati/i $. Coci =ram po#iti/i -6. Care sunt mediile de culturb 0n 8uncie de tipul produsului patologic pentru genul %scherichia C A. =elo#b sBnge' AA >. pentru uroculturb' in8ecii plagb . Pe A"C.' 3cConVeD' pentru coproculturb C. Pe A"C.' 3cConVeD' pentru uroculturb ". =elo#b sBnge' AA >. pentru coproculturb $. Cultura se 8ace 0n anaerobio#b strictb

-9. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la antibiograma genului %scherichia: A. 7e testea#b setul de antibiotice pentru bacili =ram negati/i . 2n ca#ul in8eciilor urinare se testea#b antibioticele pentru in8ecii cu bacili =ram negati/i urinari C. 7e testea#b setul de antibiotice pentru bacilii =ram po#iti/i ". 2n ca#ul in8eciilor urinare se testea#b antibiotecile pentru in8ecii cu bacili =ram po#iti/i urinari $. 7e poate reali#a cu aFutorul sistemului standardi#at :i miniaturi#at APH ,0. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul +le!siella A. Cuprinde specii sapro8ite condiionat patogene ? M. pneumoniae' M. rhinoscleromatis si M. o$enae @. . M. pneumoniae este pre#entb 0n tractul respirator C. M. pneumoniae nu este pre#entb 0n tractul respirator ". M. pneumoniae este pre#entb 0n sol si apb $. M. pneumoniae este este pre#entb 0n intestinul gros ,1. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul +le!siella: A. 7unt =ram negati/i . 7unt imobili C. 7unt nesporulai :i 0ncapsulai ". 7unt ase#ai 0n lanuri scurte pe 8rotiurile din culturb :i lanuri lungi pe 8rotiurile din produse patologice $. 7unt =ram po#iti/i ,2. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la bacilii genului +le!siella: A. 7unt =ram negati/i . 7unt mobili posedb 8lageli C. 7unt sporulai :i 0ncapsulai ". acilii sunt 0n lanuri lungi pe 8rotiurile din culturb :i lanuri scurte pe 8rotiurile din produse patologice $. 7unt sporulai :i ne0ncapsulai

,). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele de culturb ale genului +le!siella: A. Cresc u:or pe mediile de culturb gelo#b' gelo#b sBnge . Coloniile sunt de tip 3 ?datoritb pre#enei capsulei bacteriene @ C. Pe AA >. datoritb 8ermentarii lacto#ei produc colonii cu aspect de picaturb de miere ". Coloniile sunt de tip 7 $. Coloniile sunt de tip glossD ,-. Care sunt a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului +le!siella: A. 7unt bacili lacto#o+po#iti/i . !olosesc citratul ca unicb sursb de atomi de carbon C. Produc li#inb :i carboxila#b ". Reacia urea#ei este negati/b $. Nu produc indol :i 9idrogen sul8urat ,,. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului +le!siella: A. 7unt bacili lacto#o+ negati/i . Nu 8olosesc citratul ca unicb sursb de atomi de carbon C. Produc li#inb :i carboxila#b ". Reacia urea#ei este negati/b $. Nu produc indol :i 9idrogen sul8urat ,4. +le!siella pneumoniae poate produce: A. Hn8ecii urinare . Hn8ecii digesti/e C. Peritonit1 ". 7epticemie $. Pesta pneumonic1 ,5. +le!siella pneumoniae pot produce : A. 3eningitb . Peritonitb C. Hn8ecii nosocomiale ". Hn8ecii urinare $. Rinoscleromul ,6. Alegei a8irmaiile corecte: A. +le!siella o$enae este asociatb cu o atro8ie progresi/b' 8etidb a mucoasei na#ale . +le!siella rhinoscleromatis produce rinoscleromul C. +le!siella o$enae produce rinoscleromul ". +le!siella rhinoscleromatis este asociatb cu in8eciile nosocomiale $. +le!siella pneumoniae produce rinoscleromul' un granulom distructi/ al nasului si 8aringelui ,9. Alegei r1spunsruile corecte re8eritoare la genul +le!siella C A. 7unt bacili =ram negati/i

. 2ncapsulai C. Nesporulai ". Hndol negati/ $. 7ensibili la penicilina = 40. .a microscopia genului +le!siella se obser/b: A. acili =ram negati/i . acili scuri C. acili nesporulai ". acili incapsulai $. acili lungi 41. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la cultura genului +le!siella3 A. Colonii de tip 3 . Pe mediile di8ereniale AA >.' A"C. colonii sunt lacto#o+ po#iti/e C. Pe mediile di8ereniale AA >.L A"C. coloniile de tip 3 sunt lacto#o+ negati/e ". Colonoii de tip R $. Colonii de tip R' aspect de Icap de medu#1J 42. Caracterele bioc9imice ale genului +le!siella sunt: A. =luco#b+ po#iti/ . .acto#b po#iti/ C. Hndol negati/ ". ;rea#b negati/ $. Citrat negati/ 4). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la antibiograma genului +le!siella : A. ;rmea#b 0ntotdeauna i#olbrii 0n culturb . 7e testea#b antibiotice pentru =ram negati/i :i =ram negati/i urinari penru in8eciile urinare C. Nu este ne/oie de antibiograma' tulpinile a/Bnd o sensibilitate cunoscut1 ". 2ntodeauna re#istent la penicilin1 $. Antibiograma este obligatorie 4-. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul /roteus3 A. Au un polimor8ism accentuat . !oarte mobile a/Bnd capacitatea de a migra pe mediile solide C. Produc 8enomenul de in/a#ie a pl1cii ". Produc 8enomenul de satelitism 0n Furul unui striu de sta8ilococ pe mediul gelo#1 sBnge $. Produc catala#a :i coagula#1 4,. Alegei enunurile corecte care aparin genului /roteus: A. 7e gasesc 0n numar mic 0n intestinul omului :i animalelor . Populaia intestinalb de bacil /roteus poate de/eni predominantb prin procese de selecie 0n urma unui tratament cu antibiotic la care aceastb bacterie este re#istentb

C.

acilul /roteus este rbspBndit pe sol' gunoaie' ape poluate unde se gasesc materii organice 0n descompunere ". acilul /roteus este agent obisnuit al proceselor de putre8acie a cbrnii $. Proteusul poate 8i sapro8it al bilei 44. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele mor8ologice ale genului /roteus: A. 7unt bacili polimor8i cu 8orme scurte 1+) microni . 7unt bacili polimor8i cu 8orme 8ilamentoase pBnb la )0 microni C. acilii sunt 8oare mobili datorita cililor peritri9i ". acilii sunt sporulai $. acilii sunt necapsulai 45. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la caracterele mor8ologice ale genului /roteus: A. 7unt bacili polimor8i cu 8orme scurte 1+) microni . 7unt bacili polimor8i cu 8orme 8ilamentoase pBnb la )0 microni C. acilii sunt imobili ". acilii sunt sporulai $. acilii sunt capsulai 46. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele de culturb ale genului /roteus: A. 7unt anaerobe'8acultati/ aerobe . Pe gelo#a simplb :i gelo#b sBnge produc 8enomenul de in/a#ie a plbcii C. Pe AA >. 8enomenul de in/a#ie este in9ibatL ". Coloniile de proteus sunt lacto#o+po#iti/e $. "acb pe aceeasi placb cu gelo#a se insbmBnea#a 0n doua puncte opuse doub tulpini di8erite apare 8enomenul liniei de demarcaie 49. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul /roteus: A. "acb 0nsamBnarea se 8ace la ba#a gelo#ei 0nclinate apare 8enomenul de Ic11rareJ . "acb 0nsbmBnarea se 8ace la ba#a gelo#ei 0nclinate cultura se de#/olt1 numai 0n partea in8erioar1 a eprubetei C. 2nsbmBnarea se 8ace la ba#a gelo#ei 0nclinate datoritb mobilitbii mai mare a bacilului /roteus 8ab de alte bacterii din 8lora asociatb ". !enomenul de cbbrare constituie un miFloc de i#olare :i identi8icare $. 7e de#/olt1 u:or pe medii simple 50. 2n 8uncie de caracterele bioc9imice genul /roteus se 0mparte 0n urm1toarele specii: A. /roteus )ulgaris . /roteus mira!ilis C. /roteus morgani ". /roteus rettgeri $. /roteus aeruginosa 51. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului /roteus: A. Au o aciune proteoliticb . Produc 9idrogen sul8urat

C. Nu 8ermentea#b lacto#a ". Reacia indolului este negati/b $. Produc li#in decarboxila#b 52. Care din urm1toarele a8irmaii re8eritoare la caracterele bioc9imice ale genului /roteus sunt ade/1rate: A. Nu produc 9idrogen sul8urat . !ermentea#b lacto#a C. Reacia indolului este po#iti/b ". Produc 8enilalaninde#amina#a $. Cresc pe medii de citrat ca unicb sursb de carbon 5). Alegei caracteristicile mor8ologice ale genului /roteusC A. acili polimor8i . acili nesporulai C. acili necapsulai ". acili =ram po#iti/i $. acili =ram negati/i 5-. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la microscopia genul /roteus : A. Pre#intb bacili sporulai . Pre#intb bacili capsulai C. 7unt bacili =ram po#iti/i ". 7unt bacili polimor8i $. Pre#intb bacili =ram negati/i 5,. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la cultura genului /roteus3 A. Alegerea mediilor de culturb pentru 0nsbmBnarea produselor patologice se 8ace 0n 8uncie de tipul acestora . ;rina' sBngele' puroiul se 0nsbmBnea#b pe mediul cu gelo#a sBnge :i AA >. C. Coproculturb se 0nsbmBnea#b pe medii selecti/o+di8ereniale de tip 3cConVeD :i A"C. ". Puroiul se 0nsbmBnea#b pe A"C. :i 3c ConVeD $. Coprocultura se 0ns1mBnea#1 pe mediul =undel >iet# 54. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la cultura genului Salmonella: A. 7e de#/olta colonii lacto#o+po#iti/e . Colonii lacto#o negati/e C. Colonii de tip R ". Nu se de#/olt1 pe medii simple $. 3ediul de elecie este mediul CarD lair 55. 7unt ade/arate urmbtoarele a8irmaii re8eritoare la genul Salmonella: A. $ste alcbtuit dintr+un mare numbr de specii' peste 1,00

. C. ". $.

7e gbsesc 0n intestinul omului'animalelor' pbsbrilor de unde pot contamina mediul Re#istb 2+4 luni 0n apele poluate $ste alcbtuit dintr+un numbr mic de specii Hn8eciile sunt clasi8icate 0n salmonelo#e minore :i salmonelo#e maFore

56. 7tructura antigenicb a genului Salmonella cuprinde: A. Antigenul < somatic' de grup' de naturb glucido+lipido+polipeptidicb . Antigenul % 8lagelar' proteic'pe ba#a cbruia sunt 0mpbrite 0n tipuri serologice C. Antigenul &i ?de /irulenb @' situat pe supra8aa corpului microbian' 0ntBlnit la speciile 8oarte /irulente ". Antigenul < 8lagelar $. Antigenul % somatic 59. Hdenti8icai a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele mor8ologice ale genului Salmonella: A. Pre#intb bacili =ram+negati/i 2+-microni/0'-+0'4microni . acilii sunt mobili cu cili peritri9i C. ;nii bacili pre#intb o pseudocapsulb ". Pre#intb bacili sporulai $. Pre#intb bacili capsulai 60. Care sunt a8irmaiile 8alse re8eritoare la caracterele mor8ologice ale genului SalmonellaC A. 7unt bacili =ram+po#iti/i 2+-microni/0'-+0'4microni . acilii sunt imobili C. Pre#intb bacili nesporulai ". Pre#intb bacili capsulai $. Pre#intb bacili mobili datoritb cililor peritri9i 61. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele de culturb ale genului Salmonella: A. 7unt bacterii aerobe 8acultati/ anaerobe . acteriile se culti/b pe medii selecti/e :i di8erenialeA"C.' 3c ConVeD' P." C. Coloniile sunt de tip 7 lacto#o+negati/e pe mediile di8ereniale ". Coloniile sunt de tip 7 lacto#o+po#iti/e pe mediile di8ereniale $. Pe mediul 3c ConVeD apar colonii manito+po#iti/e la 169 62. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele de culturb ale genului Salmonella pe mediul 3c ConVeDC A. .acto#o+negati/e la 169 . "e talie micb' miFlocie C. Cu margini semitransparente ". Colonii de tip R $. .acto#o+po#iti/e la 169

6). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la aspectul coloniilor de Salmonella pe mediul Wilson lair: A. Apar colonii ? la -6 ore @ . Coloniile sunt mari' negre

C. Coloniile sunt mici' negre ". Coloniile sunt aderente de mediu' cu luciu :i 9alou metalic $. Pre#intb 9alou metalic datoritb reducerii sbrii de bismut la bismut metalic 6-. Caracterele bioc9imice ale genului Salmonella sunt: A. "egradarea gluco#ei cu producere de ga# . $laborarea 9idrogenului sul8urat C. Absena 8ermentbrii lacto#ei ". Pre#ena indolului $. Absena li#indecarboxila#ei 6,. Caracterele bioc9imice 8alse ale genului Salmonella sunt: A. Nu elaborea#b 9idrogen sul8urat . Pre#ena 8ermentbrii lacto#ei C. Absena indolului ". Pre#ena li#indecarboxila#ei $. Pre#ena indolului 64. Alegei a8imaiile corecte re8eritoare la identi8icarea serologicb a genului Salmonella: A. Reaciile de aglutinare pe lamb pot 8i executate de pe mediul >7H sau de pe AA >. . Reaciile de aglutinare pe lamb nu pot 8i executate de pe medii selecti/o di8ereniale C. Hdenti8icarea serologicb a salmonellor la ni/el de laborator de bacteriologie c9imicb /i#ea#b identi8icarea de gen' de serogrup si de serotip ". Reaciile de aglutinare pe lamb pot 8i executate de pe mediul A"C. $. Reaciile de aglutinare pe lamb pot 8i executate pe medii selecti/o di8ereniale 65. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la re#istena bacteriilor din genul Salmonella: A. acteriile se distrug 0n ,+5 minute la 100 grade . Pe sol' pbsuni re#istb 200 #ile C. 2n alimente trbiesc de la 10 la 160 #ile ". acteriile pot trbi - ani 0n pulberea de oub $. Nu sunt distruse de de#in8ectante 66. Alegei rbspunsurile corecte: A. !ebra ti8oidb a8ectea#b aproximati/ 15 milioane de oameni anual' cu aproximati/ 400 000 decese . 2n brile de#/oltate apar ca#uri sporadice de 8ebrb ti8oidb C. !ebra ti8oidb este asociatb cu sbrbcia' mi#eria' lipsa igienei :i a apei potabile ". >ransmiterea se 8ace pe cale 8ecal ( oral ? apa :i alimente contaminate @ $. !ebra ti8oidb a8ectea#b aproximati/ 2 milioane de oameni anual' cu aproximati/ 200 000 decese 69. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la patogenitatea genului Salmonella: A. olile produse de genul Salmonella poartb numele generic de di#enterie . Salmonella typhi produce 8ebra ti8oidb C. Salmonella paratyphi A' si C produc 8ebrelele parati8oide

". S. typhi murium, S. enteritidis, S. cholerae suis produc toxiin8ecii alimentare de tip in8ecios $. Salmonella typhi produce 8ebra parati8oidb 90. Alegei rbspunsurile 8alse: A. Salmonella typhi produce 8ebra parati8oidb . Salmonella paratyphi A' si C produc 8ebrelele ti8oide C. S. Typhi murium, S. %nteritidis, S. Cholerae suis nu produc enterocolite ". S. Typhi murium, S. %nteritidis, S. Cholerae suis produc enterocolite $. S. Typhi murium, S. %nteritidis, S. Cholerae suis produc in8ecii extradigesti/e articulare 91. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la 8ebrele ti8o+parati8oide: A. ;na din sursele de in8ecie o repre#intb apa contaminatb . >ransmiterea se 8ace pe cale 8ecal ( oral C. "upa ingestie 0n 8a#b iniialb salmonellele se multiplicb acti/ 0n submucoasb ". "upa ingestie 0n 8a#b iniiala salmonellele se multiplicb pasi/ 0n submucoasb $. "in sistemul lim8atic trec 0n sBnge 92. Perioada de stare a 8ebrelor ti8o+parati8oide se caracteri#ea#1 prin: A. !ebrb )9+-1 grade . Ce8alee C. 7imptomatologia digesti/b: anorexie' constipaie ". .eucopenie prin in8iltrarea mbdu/ei 9epatoproteice $. .eucocito#b prin in8iltrarea mbdu/ei 9epatoproteice 9). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la salmonelo#ele minore: A. =astroenteritele produse de salmonelle debutea#b la 4 +-6 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate , 6 . "o#a in8ectantb este de 10 ( 10 bacterii C. 7imptomele gastroenteritelor se caracteri#ea#b prin anorexie' greab' /brsbturi' diaree' ce8alee ". Poate apare des9idratarea accentuatb $. =astroenteritele produse de salmonele debutea#b la 14+16 ore de la ingestia alimentelor sau a apei contaminate 9-. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la diagnosticul de laborator ale genului Salmonella: A. 7e reali#ea#b prin e/idenierea agentului patogen 0n produsele patologice care sunt prele/ate 0n 8uncie de stadiul bolii . "iagnosticul de laborator indicb 9emocultura 0n 8a#b de debut C. "iagnosticul de laborator indicb coprocultura 0n 8a#a de stare ". Nu se reali#ea#b prin e/idenierea agentului patogen 0n produsele patologice care sunt prele/ate 0n 8uncie de stadiul bolii $. "iagnosticul de laborator nu indica bilicultura 0n 8a#b de con/alescenb 9,. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul Salmonella:

A. . C. ". $.

%emocultura se practicb 0n toate cele patru septenare de 8ebrb ti8oidb 3edulocultura se recomandb 0n special 0n 8ebra ti8oidb cu 9emoculturi negati/e 3edulocultura se recomandb 0n special 0n 8ebra ti8oidb cu 9emoculturi po#iti/e Recoltarea mbdu/ei osoase din stern nu se executb prin puncie osoasb ;rocultura se executb 0n perioada de con/alescenb :i la 8ostii bolna/i de 8ebrb ti8oidb pentru depistarea stbrii de purtbtor cronic

94. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la coprocultura genului Salmonella: A. Culturile de 16+2- ore de pe mediile de 0mbogaire /or 8i dispersate pe medii selecti/e di8ereniale asociind un mediu de 0mbogbire puternic in9ibat cu unul selecti/ moderat . Culturile de 16+2- ore de pe mediile de 0mbogbtire /or 8i dispersate pe medii selecti/e di8ereniale asociind un mediu slab in9ibat cu unul maFor selecti/ C. Coprocultura este in/estigaia cea mai solicitatb pentru diagnosticul de salmonelo#b intestinalb ". Coprocultura nu este in/estigatia cea mai solicitatb pentru diagnosticul de salmonelo#b intestinalb $. Pentru materiile 8ecale se utili#ea#b mediul de conser/are :i transport Wilson lair 95. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la te9nicile noi de identi8icare serologicb ale genului Salmonella: A. >D9pili#a reacie imunoen#imaticb de detecie cantitati/b a Hg3 speci8ici . "ot $HA pentru detecia rapidb a Hg3 :i Hg= speci8ice pentru Salmonella typhi C. >Dp9idot >est rapid pentru detecia Hg3 speci8ici ? metoda imunocromatogra8icb @ ". Pentru tratament se recomand1 cloram8enicol' ampicilinb' cotrimoxa#ole' Zuinolone $. Pentru tratament nu se recomand1 cloram8enicol' ampicilinb' cotrimoxa#ole' Zuinolone 96. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la =enul Shigella3 A. 7unt $nterobacteriaceae care includ specii obligat patogene . 7unt $nterobacteriaceae responsabile de di#enteria bacilarb :i alte boli diareice C. =enul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae, Shigella #le0neri, Shigella !oydii, Shigella sonnei si Shigella typhi ". =enul Shigella cuprinde cinci specii: Shigella dysenteriae, Shigella #le0neri, Shigella !oydii, Shigella sonnei $. Clasi8icarea genului Shigella nu se 8ace pe ba#a structurii antigenului din peretele celular 99. Care sunt a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele mor8ologice ale genul ShigellaC A. 7unt bacili =ram po#iti/i . 7unt bacili =ram negati/i C. 7unt bacili mobili datoritb cililor peritri9i ". 7unt bacili nesporulai $. 7unt bacili capsulai 100. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la caracterele mor8ologice ale genul Shigella: A. 7unt bacili =ram negati/i

. C. ". $.

7unt bacili imobili 7unt bacili sporulai 7unt bacili necapsulai 7unt bacili mobili

101. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele de culturb ale genului Shigella: A. "e#/oltarea se 8ace pe mediile de 0mbogbire'selecti/e :i di8ereniale . 3ediile de 0mbogbire' selecti/e :i di8ereniale conin sbruri biliare pentru inacti/area 8lorei sapro8ite C. Pe mediile di8ereniale A"C. :i AA >. se de#/oltb colonii rotunde'translucide care modi8icb culoarea mediului datoritb lipsei de 8ermentare a lacto#ei ". Pe mediile di8ereniale A"C. :i AA >. se de#/oltb colonii rotunde'translucide care nu modi8icb culoarea mediului datoritb lipsei de 8ermentare a lacto#ei $. Pe mediile 3C ConVeD :i Wilson lair se de#/oltb colonii rotunde 102. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele de culturb ale genului Shigella: A. acilii di#enterici 8ermentea#b gluco#a cu producere de ga# . acilii di#enterici 8ermentea#b lacto#a :i #a9aro#a C. $/idenierea caracterelor en#imatice se 8ace prin 0nsamantarea tulpinilor pe medii speciale ?>7H'3H;'7immons@ sau 0n sistem APH ". acilii di#enterici 8ermentea#b gluco#a 8brb producere de ga# $. acilii di#enterici nu 8ermentea#b gluco#a 10). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la grupurile serologice ale genului Shigella: A. =rupul A ?Shigella dysenteriae) cuprinde #ece tipuri . =rupul ? Shigella #le0neri) cuprinde :ase tipuri C. =rupul C ? Shigella !oydii ) cuprinde 1- tipuri serologice ". =rupul A este cel mai patogen $. =rupul " ? Shigella sonnei ) cuprinde ) 8a#e: 8a#a H ?7 @ '8a#a HH ? R @ si 8a#a HHH ? 3@ 10-. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la epidemiologia genului Shigella: A. "i#enteria este o boalb speci8ic umanb care se transmite pe cale 8ecal oralb . 7ingurul re#er/or de s9igelle este tubul digesti/ al omului C. 79igella 8ace parte din 8lora intestinalb normala ". 79igella nu 8ace parte din 8lora intestinalb ci sunt pre#ente 0n materiile 8ecale ale bolna/ilor $. >ransmiterea este 8ecal+oralb de la persoanb la persoanb prin mBini murdare sau prin apb :i alimente contaminate 10,. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la patogenitatea genului Shigella: A. =enul Shigella cuprinde cei mai puternici patogeni 0n grupul $nterobacteriilor . 7peciile genului Shigella produc la om di#enteria bacilarb C. 7peciile genului Shigelle produc la om toxiin8ecii alimentare ". =enul Shigella nu cuprinde cei mai puternici patogeni 0n grupul $nterobacteriilor $. 7peciile genului Shigella nu produc la om di#enteria bacilarb

104. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la patogene#a genului Shigella: A. acteriile aFunse la ni/elul intestinului se multiplicb :i produc in8lamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoasb cu 8ormarea ulcerelor . oala la om este consecina puterii enteroin/a#i/e a s9igelelor: C. Hn ca#ul di#enteriei produse de S. disenteriae tip 1 se adaugb :i e8ectul toxinei 79iga ". ;lceraiile apar la ni/elul peretelui intestinal 0n special la ni/elul ileonului :i sigmoidului $. acteriile aFunse la ni/elul intestinului trec 0n sBnge 105. Care sunt a8irmaiile corecte re8eritoare la recoltarea produselor patologice recoltate pentru diagnosticul in8eciei cu ShigellaC A. Produsele patologice sunt materiile 8ecale . 2n ca#ul toxiin8eciilor alimentare se recoltea#b materii 8ecale de la bolna/i' personal care mBnuieste alimentele' probe din alimente incriminate C. 2n di#enteria cronicb se poate recolta produsul direct de la ni/elul le#iunii sub control rectoscopic ". Produsul patologic recoltat este urina $. 2n di#enteria cronicb se 8ace 9emocultura 106. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la cultura genului Shigelle: A. 2nsbmBnarea trebuie e8ectuatb imediat . Probele sunt transportate 0n mediul CarrD lair C. Coprocultura se e8ectuea#b pe medii selecti/o+di8erenialede tip 3c ConVeD' A"C. sau Salmonella-Shigella ". Coloniile sunt opace lacto#o+po#iti/e $. ;rocultura se e8ectuea#b pe medii selecti/o+di8ereniale de tip 3c ConVeD' A"C. sau 7almonella+79igella 109. >ratamenul genului Shigella se 8ace cu: A. Ampicilinb . Amoxicilinb C. >etraciline ". Xuinolone $. $ritromicina 110. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la genul 2ersinia: A. =enul cuprinde bacili =ram+negati/i . =enul cuprinde bacili nesporulai C. =enul cuprinde bacili ne0ncapsulai ". =enul cuprinde bacili imobili aerobi 8acultati/ anaerobi $. =enul cuprinde bacili mobili 111. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la 2ersinia pestis: A. Produce ciuma . Aceastb boalb care a produs epidemii 0n $/ul 3ediu' mai produce astb#i ca#uri i#olate 0n toatb lumea

C. Produce pesta ". Produce ti8osul exantematic $. 7e transmite prin mu:c1tua c1pu:elor 112. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la ciumb : A. Numbrul total de mori este estimat la 5, milioane din care aproximati/ 2,+,0 milioane 0n $uropa . Ciuma a re/enit la 8iecare generaie cu /irulenb :i mortalitate /ariatb pBnb 0n 1500 C. 2n anul 140) ciuma a omorBt aproximati/ )6.000 londone#i ". Pandemia a 0nceput 0n $uropa :i s+a rbspBndit :i 0n Asia centrala $. 2n secolul 19 dispare din $uropa 11). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la Pesta bubonica: A. 7e caracteri#ea#b printr+o perioadb de incubaie de aproximati/ 5 #ile de la in8ecie . acteriile se multiplicb la locul de intrare dar nu trec 0n /asele lim8atice :i ganglionii locali C. Pacientul pre#intb 8ebrb'ganglionii de/in 9ipertro8iai'durerosi'ulcerea#b :i 8ormea#b bubonul'le#iune in8lamatorie 9emoragicb ". oala poate e/olua 8oate rapid spre 8orme septicemice $. 7e caracteri#ea#b printr+o perioadb de incubaie de aproximati/ 1, #ile de la contaminare 11-. Alegei a8irmaiile corcte re8eritoare la pesta pneumonic1: A. >ransmiterea este interumanb prin aerosoli' cu debut rapid' . Pacientul pre#intb 8ebrb'stare generalb alteratb :i mani8estbri clinice pulmonare C. 3ortalitatea este de peste 90A ". Hncubaia este de circa 5 #ile $. "iagnosticul etiologic este pus prin culturi e8ectuate din produsele patologice' puroi' sputb' .CR :i 9emoculturi 11,. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la 2ersinia enterocolitica: A. Hn8ecia se produce prin ingestia de alimente contaminate . =astro+enterita acutb se mani8estb prin diaree' 8ebra'dureri abdominale' C. Nu sunt a8ectai copiii ". "in cau#a adenitei me#enterice in8ecia poate mima o apendicitb mai ales la persoane cu imunitatea deprimatb $. "iagnosticul de laborator se pune pe e/idenierea de numeroase 9ematii 0n materiile 8ecale 114. Care sunt a8irmaiile corecte re8eritoare la 2ersinia pseudotu!erculosisC A. "iagnosticul de laborator se pune pe e/idenierea de numeroase leucocite 0n materiile 8ecale :i i#olarea 0n coproculturb a tulpinii patogene :i identi8icarea bioc9imicb . Ca#urile u:oare se pot /indeca spontan C. Antibioticele de elecie sunt co+trimoxa#olul :i cloram8enicol ". _ersinia este re#istentb la ampicilinb $. _ersinia este sensibil1 la ampicilinb

115. acteriile genului /seudomonas se 0ntBlnesc: A. Hn apb' aer' sol . Pe plante C. "oar in apb ". doar in sol $. Hn intestinul si pe tegumentul omului si animalelor 116. =enul /seudomonas cuprinde bacilii: A. =ram+po#iti/i aerobi' mobili datoritb unui 8lagel polar . =ram+negati/i anaerobi' mobili datoritb unui 8lagel polar C. producbtori de pigmeni 9idrosolubili ". =ram+negati/i aerobi' mobili datoritb unui 8lagel polar $. =ram+po#iti/i anaerobi'mobili datoritb unui 8lagel polar 119. acteriile genului /seudomonas pot supra/ieui 0n: A. 3edii umede in bbi . 3edii uscate C. >oalete ". 7pitale $. Pre#ena unor substane de#in8ectante 120. =enul /seudomonas se clasi8icb 0n: A. 12 genuri . - grupe C. 1, genuri ". 11 genuri $. , grupe 121. Primul grup al genului /seudomonas este repre#entat de: A. /seudomonas cu speciile 8luorescente ?/.aeruginosa,/.putida,/.#luorescens@ . /seudomonas cu speciile non8luorescente ?/.alcaligenes,/.pseudoalcaligenes,/.mendocina@ C. /seudomonas cu speciile 8luorescente?/.alcaligenes,/.pseudoalcaligenes,/.mendocina@ ". /seudomonas cu speciile non8luorescente?/.aeruginosa,/.putida,/.#luorescens@ $. AtBt specii 8luorescente cBt si specii non8luorescente 122. acteriile din genul /seudomonas sunt: A. 7apro8ite . Condiionat patogene C. Nesapro8ite ". Condiionat patogene nesapro8ite $. !oarte puin rbspBndite 0n naturb 12). Hn8eciile se/ere din genul /seudomonas se produc:

A. . C. ". $.

.a persoanele cu imunitate crescutb .a persoanele cu imunitate sca#utb Cu internbri 8rec/ente si spitali#are prelungitb Hn urma unor mane/re de cateteri#are intra/enoasb sau urinarb Hn urma unor mane/re de cateteri#are intramuscularb sau urinarb

12-. acilii din genul /seudomonas sunt: A. =ram negati/i . 3obili C. Cu 8lageli cu locali#are nepolarb ". Nesporulai $. Necapsulai 12,. acilii din genul /seudomonas pot pre#enta 8orme: A. 7curte granulare in culturi tinere . .ungi granulare in culturi /ec9i C. 7curte 8ilamentoase in culturi /ec9i ". 7curte granulare in culturi /ec9i $. .ungi 8ilamentoase in culturi tinere 124. acteriile care aparin genului /seudomonas sunt: A. Anaerobe . Aerobe C. Nepretenioase ". Pretenioase $. Aerobe si nepretenioase 125. Care sunt mediile de culturb pe care se de#/oltb bacteriile din genul /seudomonasC A. ulion sau gelo#a simplb . =elo#a sange C. AA >. ". 3c ConVeD $. CarD lair 126. Alegei rbspunsurile corecte re8eritoare la /seudomonas aeruginosa3 A. Are necesitbi nutriionale minimale . Are necesitbi nutriionale maximale C. $ste o bacterie nepretenioasa ". $ste o bacterie pretenioasa $. $ste o bacterie aeroba 129. Care dintre urmbtoarele a8irmaii aparin genului /seudomonasC A. Prin culti/area 0n bulion se obser/b cresterea bacilului . Prin culti/area 0n bulion se obser/a incetinirea cresterii bacilului C. Cresterea bacilului determinb apariia unei membrane cenusii la supra8ab ". Cresterea bacilului determinb apariia unei membrane rosii la supra8ab

$. Prin culti/area 0n bulion se obser/b cresterea sta8ilococilor aurii 1)0. Alegei rbspunsurile corecte re8eritoare la genul /seudomonas: A. "upb incubarea bacilului 12 9 mediul de/ine /Bscos . "upb incubarea bacilului 2- 9 mediul de/ine /Bscos C. "upb incubare se 8ormea#b o membranb sub care se adunb pigmentul galben /er#ui ". "upb incubare se 8ormea#b o membranb sub care se adunb pigmentul albastru /er#ui $. "upa ce se adunb pigmentul albastru /er#ui se degaFb un miros caracteristic de 8lori de salcBm 1)1. Pigmenii secretai de /seudomonas aeruginosa sunt: A. Piocianina de culoare /erde . Piocianina de culoare albastrb C. !luoresceena de culoare galben 8luorescent ". Pio/erdina de culoare galben /er#ui 8luorescent $. Piorubrina 1)2. /seudomonas aeruginosa produce: A. 7ubstane cu aciune antibacterianb 0mpotri/a altor specii' mai ales cocilor =ram+ negati/i . Piocine C. 7ubstane cu aciune antibacterianb 0mpotri/a altor specii' mai ales cocilor =ram+ po#iti/i ". Pigmentul auriu speci8ic speciei S.aureus $. Hmunodepresie in bolile cronice gra/e 1)). /seudomonas aeruginosa este: A. < specie condiionat patogenb . < specie condiionat nepatogenb C. $ste o specie cu numerosi 8actori de /irulenb ". ;n mediu lic9id $. < specie aparinBnd !amiliei &yco!acteriaceae 1)-. >ulpinile mucoide de /seudomonas aeruginoasa sunt: A. !rec/ent i#olate de la pacienii cu 8ibro#b c9isticb . !rec/ent i#olate de la pacienii cu in8ectii respiratorii C. Coci =ram po#iti/i o/alari ". Hnsamantai pe mediul gelo#b sange producBnd 9emoli#b incompletb $. !rec/ent i#olate de la pacienii cu in8ectii urinare 1),. .a ni/elul tegumentelor bacilul piocianic poate produce: A. 7uprain8ectarea arsurilor . Hn8ecii respiratorii C. Hn8ecii ale cailor urinare ". Hn8ectii <R.?otite' sinu#ite@ $. Hn8ecii oculare

1)4. /seudomonas aeruginosa poate 8i sensibilb la: A. Antibiotice beta+lactamice . Carbeniciline C. >icarciline ". A#lociline $. Ce8alosporine de generaia H+a si a HH+a 1)5. .a care dintre urmatoarele substane /seudomonas aeruginosa poate 8i sensibilb: A. 3e#lociline . Aminoglico#ide C. Carbapenem?imipenem@ ". Ce8alosporine de generaia aHHH+a si a H&+a $. Penicilinb 1)6. "espre 8amilia %ntero!acteriaceae sunt corecte urm1toarele a8irmaii: A. $ste 8ormat1 din peste 200 specii de bacili =ram po#iti/iL . $ste 8ormat1 din peste 200 specii de bacili =ram negati/iL C. $nterobacteriile nu se g1sesc la animaleL ". $ste 8ormat1 din bacili cu 9abitat intestinal ?0n intestinul omului :i animalelor@L $. $nterobacteriile se g1sesc 0n mod 8rec/ent :i 0n mediul exterior unde sunt eliminate de oameni :i animale odat1 cu deFeciileL 1)9. Caracteristicile enterobacteriilor sunt: A. 7unt bacterii aerobe 8acultati/ anaerobeL . 3aForitatea sunt mobiliL C. 3aForitatea sunt imobiliL ". 3aForitatea ne0ncapsulaiL $. Nesporulai. 1-0. Caracterele bioc9imice comune ale enterobacteriilor sunt : A. !ermentarea gluco#eiL . !ermentarea lacto#eiL C. !ermentarea malto#eiL ". Absena citocromoxida#ei ? oxida#o+negati/i@L $. Capacitatea de a reduce nitratii la nitrii. 1-1. !amilia cuprinde mai multe genuri ce pot 8i grupate 0n triburi 0n 8uncie caracterele bioc9imice: A. >ribul H: genul %scherichia' genul %ntero!acterL . >ribul HH :genul Salmonella' genul Serratia' genul Citro!acterL C. >ribul HHH: genul +le!siella' genul Ari$ona' genul %ntero!acterL ". >ribul H& genul /roteus' genul /o)idenciaL $. >ribul &:genul 2ersinia. 1-2. "in tribul HHH al enterobacteriilor 8ac parte genurile:

A. . C. ". $.

+le!siellaL SerratiaL %ntero!acterL 2ersiniaL /roteus.

1-). "in tribul H& al enterobacteriilor 8ac parte genurile: A. %scherichiaL . ShigellaL C. /roteusL ". Citro!acter $. /o)idencia. 1--. "in tribul H al enterobacteriilor 8ac parte genurile: A. SalmonellaL . Ari$onaL C. %scherichiaL ". ShigellaL $. 2ersinia. 1-,. $nterobacteriile sapro8ite condiionat patogene 8ac parte din 8lora normal1 a intestinului 8iind patogene numai 0n anumite ca#uri: A. =enul %scherichia cu specia tip %scherichia coliL . =enul +le!siella cu ) specii importante: +. pneumoniae, +le!siella rhinoscleromatis, +. :$enaeL C. =enul Salmonella' cu speciile: Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A, B, C, Salmonella enteritidis, Salmonella cholerae suisL ". =enul %ntero!acterL $. =enul Citro!acter. 1-4. $nterobacteriile sapro8ite condiionat patogene 8ac parte din 8lora normal1 a intestinului 8iind patogene numai 0n anumite ca#uri: A. =enul /roteus' cu speciile /roteus mira!ilis, /. )ulgaris, /. rettgeri, /.morganiL . =enul 2ersinia' cu ) specii: 2. pestis, 2. enterocolitica, 2. /seudotu!erculosisL C. =enul SerratiaL ". =enul &organellaL $. =enul /ro)idencia. 1-5. $nterobacterii patogene: A. =enul Salmonella' cu speciile: Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A, B, C, Salmonella enteritidis, Salmonella cholerae suisL . =enul Shigella cu - specii: S3 disenteriae, S. #le0neri, S. !oydii, S. SonneiL C. =enul 2ersinia' cu ) specii: 2. pestis, 2. enterocolitica, 2. /seudotu!erculosisL ". =enul &organellaL $. =enul /ro)idencia.

1-6. 7tructurile antigenice ale enterobacteriilor sunt repre#entate de: A. Antigenul < ?8lagelar@ care este pre#ent 0n peretele celular al tuturor $nterobacteriilor' cu rol de exotoxin1L . Antigenul % ?somatic@ pre#ent doar la bacteriile mobile' acestea pre#entand cili ?8lageli@L C. Antigenul M ?capsular@ ?la +le!siella spp@ care determin1 caracterul mucos al coloniilor pe mediile lic9ide de cultur1L ". Antigenul < ?somatic@ care este pre#ent 0n peretele celular al tuturor $nterobacteriilor' cu rol de endotoxin1L $. Antigenul % ?8lagelar@ pre#ent doar la bacteriile mobile' acestea pre#entand cili ?8lageli@. 1-9. !actorii de patogenitate ai enterobacteriilor cei mai importani sunt repre#entai de: A. $ndotoxine ?lipopoli#a9aride .P7 sau Antigenul < din peretele celular@ responsabile de :ocul endotoxinic :i CH" ?Coagulare Hntra/asculara "iseminat1@' 8ebr1' etcL . $xotoxine ?enterotoxine eliberate de %. coli, Shigella spp.@ cu aciune asupra monocitelor :i responsabile de mani8estarile digesti/eL C. Pilii comuni?8imbriile@ cu rol esenial 0n aderarea la mucoase :i pilii sexuali cu rol 0n trans8erul de material genetic prin conFugareL ". Capacitatea crescut1 de multiplicare :i de in/a#ie a tractului intestinal :i urinar ?$. coli@L $. Capacitatea de supra/ieuire :i multiplicare intracelular1 ?intra8agocitar@ cu posibilitatea de diseminare 0n tot organismul ?in8ecii sistemice produse de 7almonella spp@. 1,0. $nterobacteriile sunt bacili: A. .ungiL . 7curiL C. Cu 2+) microni lungimeL ". Cu 4+5 microni lungimeL $. Cu 0'- microni 0n diametru. 1,1. $nterobacteriile sunt bacili: A. Cu capetele rotunFiteL . =ram negati/iL C. =ram po#iti/iL ". NesporulaiL $. 7porulai. 1,2. $nterobacteriile sunt bacili: A. 3aForitatea mobiliL . 3aForitatea imobiliL C. 3aForitatea ne0ncapsulaiL ". 3aForitatea 0ncapsulaiL $. Cu 8lageli ? cei mobili@. 1,). Re8eritor la enterobacterii' pentru coprocultur1 se utili#ea#1:

A. . C. ". $.

3ediile selecti/eL 3ediile neselecti/eL 7electi/o+di8ereniale de tip agar+deoxicolat+citrat+lacto#1 A"C. ?.ei8son@L "i8ereniale ?AA >.@ pentru e/idenierea capacit1ii de 8ermentare a #a9aro#eiL "e 0mbog1ire ?obligatorii 0n ca#ul salmonelo#elor' pemiBnd multiplicarea salmonelelor :i in9ibBnd 8lora de asociaie@.

1,-. >oi membrii 8amiliei %ntero!acteriaceae: A. !ermentea#1 gluco#a ?gluco#o+po#iti/i@L . 7unt oxida#o+negati/iL C. Nu posed1 citocromoxida#1L ". Reduc nitraii la nitriiL $. Nu 8ermentea#1 gluco#a. 1,,. $nterobacteriile din categoria lacto#o+8ermentati/i sunt: A. %scherichiaL . +le!siellaL C. Cito!acterL ". SerratiaL $. 2ersinia. 1,4. $nterobacteriile din categoria lacto#o+ne8ermentati/i sunt: A. /roteusL . MlebsiellaL C. CitobacterL ". SalmonellaL $. Shigella. 1,5. Alte propriet1i bioc9imice sunt utili#ate pentru identi8icarea speciilor enterobacteriilor: A. !ermentarea altor #a9aruri cu sau 81r1 producerea de ga#L . Producerea de 9idrogen sul8urat + %27L C. ;tili#area citratului ca surs1 de oxigenL ". !ormarea li#ineiL $. !ormarea acetil +metil + carbinolului ca produs 8inal de 8ermentaie a lacto#ei ?reacia &oger + ProsVauer@. 1,6. =enul %scherichia: A. Cuprinde specii sapro8ite al tubului digesti/ al omului :i animalelor' de unde este eliminat cu materiile 8ecale' r1spBndit 0n ap1' sol' aerL . 2n intestin este principalul repre#entant al 8lorei normaleL C. 2n stomac este principalul repre#entant al 8lorei normaleL ". Hn9ib1 de#/oltarea 8lorei proteoliticeL $. AFut1 la sinteti#area unor /itamine: /itamina A :i /itamina ". 1,9. =enul %scherichia pre#int1 bacili: A. =ram negati/iL

. C. ". $.

7porulaiL 3obiliL Cu cili peritric9iL 2n general necapsulai.

140. Re8eritor la caracterele de cultur1 ale genului %scherichia' sunt ade/1rate urm1toarele: A. acilii au de#/oltare rapid1 pe medii de cultur1 simple ?bulion' gelo#1@L . Pe mediul gelo#1 sBnge dau colonii de tip 7 sau 3 pentru /ariante cu microcapsul1L C. Pe mediul di8erenial AA >. 8ormea#1 colonii 7 de culoare /er#i prin 8ermentarea lacto#eiL ". Pe mediul di8erenial AA >. 8ormea#1 colonii 7 de culoare galbene prin 8ermentarea gluco#eiL $. Pe mediul di8erenial AA >. 8ormea#1 colonii 7 de culoare galbene prin 8ermentarea malto#ei. 141. Re8eritor la caracterele bioc9imice ale genului %scherichia' sunt ade/1rate urm1toarele: A. !ermentea#1 lacto#aL . !ermentea#1 #a9aro#aL C. !ermentea#1 gluco#aL ". Nu 8ormea#1 indolL $. Nu se de#/olt1 pe medii cu citrat ca unic1 surs1 de atomi de carbon. 142. Re8eritor la genul %scherichia: 0n anumite situaii' 0n care tulpini endogene sau exogene reali#ea#1 contaminarea unor regiuni anatomice sau esuturi normal sterile' produce in8ecii ca: A. Hn8ecii urinare ?produce aproximati/ ,0A din totalul in8eciilor urinare@L . PeritoniteL C. ColecistiteL ". Hn8ecii de plag1L $. Produc meningit1 la nou n1scut. 14). Re8eritor la genul %scherichia tulpinile ce produc boli diareice sunt: A. %scherichia coli enteropatogen $P$CL . %scherichia coli enteroin/a#i/ $H$CL C. %scherichia coli enterotoxigen $>$CL ". %scherichia coli enteroin/a#i/ $%$CL $. %scherichia coli entero9emoragic $%$C. 14-. %scherichia coli enteropatogen $P$C produce: A. $pidemii diareice 0n spitaleL . "iareea epidemic1 malign1 a nou +n1scuilorL C. < diaree asem1n1toare di#enterieiL ". < diaree muco+sanguinolent1L $. < diaree la nou n1scui prin contaminare exogen1' 0n condiiile lipsei de igien1. 14,. %scherichia coli enterotoxigen $>$C produce: A. < diaree 9emoragic1L

. C. ". $.

< diaree asem1n1toare 9olereiL "iareea epidemic1 malign1 a nou (n1scuilorL < diaree asem1n1toare di#enterieiL "iareea turi:tilor.

144. Care a8irmaii legate de %scherichia coli enterotoxigen $>$C sunt corecteC A. $liberea#1 o enterotoxina Ic9olerae+liVeJL . $ndotoxina termolabil1 determin1 trans8ormarea enterocitului din celula absorbanta 0n celula secretant1L C. $xotoxina termolabil1 determin1 trans8ormarea enterocitului din celula absorbanta 0n celula secretant1L ". $xotoxina termolabil1 determin1 trans8ormarea enterocitului din celula secretant1 0n celula absorbant1L $. "uce la o diaree apoas1. 145. %scherichia coli entero9emoragic $%$C produce o diaree 9emoragic1 cu urm1toarele simptome: A. "ureri abdominaleL . "ureri de capL C. !rec/ent sanguinolent1L ". &1rs1turiL $. !ebra`-0C. 146. Care a8irmaii legate de %scherichia coli entero9emoragic $%$C sunt corecteC A. ;nele in8ecii sunt u:oare' altele se/ere' putBnd duce la exitusL . Aproximati/ )0A de#/olt1 o complicaie: sindromul 9emolitico uremicL C. 7pitali#area nu este obligatorieL ". 3aForitatea se /indec1L $. ;nii de#/olt1 a8eciuni cornice: insu8icine1 renal1 cronic1 HRC sau mor. 149. Care a8irmaii legate de %scherichia coli entero9emoragic $%$C sunt corecteC A. $C$% se poate a8la 0n intestinul animalelor rumeg1toare: /aci' cerbi' elaniL . $C$% se poate a8la 0n intestinul p1s1rilorL C. >ulpinile care produc boli la om nu produc boli animalelor rumeg1toareL ". >ulpinile care produc boli la om produc boli animalelor rumeg1toareL $. Porcii pot prelua $%$C :i pot contribui la raspBndirea lui. 150. Re8eritor la %scherichia coli: culti/arease 8ace pe di8erite medii de cultur1 0n 8uncie de tipul produsului patologic: A. =elo#1 sBnge pentru urocultur1L . A"C. pentru coprocultur1L C. 3cConVeD pentru coprocultur1L ". 3cConVeD pentru urocultur1L $. AA >. pentru in8ecii plag1. 151. Re8eritor la %scherichia coli identi8icarea bioc9imic1 se 8ace prin:

A. . C. ". $.

Hmuno8luorescen1 indirect1 ?cu anticorpi monoclonari@L iologie molecular1 cu sonde nucleotidice' PCR' .CRL Cercetarea caracterelor bioc9imice prin seria clasic1L 7istemul miniaturi#at APHL Aglutinare pe lam1 cu seruri poli/alente.

152. Re8eritor la %scherichia coli antibiograma const1 0n: A. 7e testea#1 setul de antibiotice pentru bacili =ram po#iti/iL . 7e testea#1 setul de antibiotice pentru bacili =ram negati/iL C. 2n ca#ul in8eciilor intestinale se testea#1 antibiotocele pentru in8ecii cu bacili =ram negati/i intestinaliL ". 2n ca#ul in8eciilor urinare se testea#1 antibiotocele pentru in8ecii cu bacili =ram negati/i urinariL $. 2n ca#ul in8eciilor urinare se testea#1 antibiotocele pentru in8ecii cu bacili =ram po#iti/i urinari. 15). +le!siella pneumoniae poate 8i pre#ent1 0n: A. >ractul respiratorL . 2n intestinul grosL C. 2n intestinul subireL ". 2n solL $. 2n ap1. 15-. +le!siella pneumoniae pre#int1 bacili: A. =ram negati/iL . =ram po#iti/iL C. Hmobili ?nu posed1 8lageli@L ". A:e#ai 0n lanuri scurte pe 8rotiurile din cultur1L $. A:e#ai 0n lanuri lungi pe 8rotiurile din produse patologiceL 15,. Caracterele de cultur1 la +le!siella pneumoniae sunt e/ideniate prin urm1toarele: A. Cresc u:or pe mediile de cultur1 ?gelo#1' gelo#1 sBnge@L . Coloniile sunt de tip 7 ?datorit1 pre#enei capsulei bacteriene@L C. Coloniile sunt de tip 3 ?datorit1 pre#enei capsulei bacteriene@L ". Coloniile au o consisten1 particular1 ?se 0ntind la atingere cu ansa@L $. Pe AA >.' datorit1 8erment1rii gluco#ei produc colonii cu aspect de pic1tur1 de miere ?galbene' lucioase@L 154. Caracterele bioc9imice la +le!siella pneumoniae sunt e/ideniate prin urm1toarele: A. 7unt bacili lacto#o+po#iti/iL . 7unt bacili lacto#o+negati/iL C. !olosesc citratul ca unic1 surs1 de atomi de carbonL ". Produc li#in1L $. Nu produc li#in1. 155. Caracterele bioc9imice la +le!siella pneumoniae sunt e/ideniate prin urm1toarele:

A. . C. ". $.

Produc carboxila#1L Nu produc carboxila#1L Reacia urea#ei este po#iti/1L Nu produc indol Nu produc %27.

156. Re8eritor la +le!siella pneumoniae sapro8iii condiionat patogeni pot produce: A. 7epticemieL . 3eningit1L C. Peritonit1L ". PneumoniiL $. $ndocardit1. 159. Re8eritor la +le!siella pneumoniae sapro8iii condiionat patogeni pot produce: A. Hn8ecii urinareL . Hn8ecii digesti/eL C. ColiteL ". Hn8ecii oro8aringieneL $. $nterocolite. 160. Care a8irmaii sunt corecteC A. +le!siella o$enae este asociat1 cu o#enaL . <#ena este o atro8ie progresi/1' 8etid1 a mucoasei bucaleL C. +le!siella rhinoscleromatis produce rinoscleromulL ". Rinoscleromul este un granulom distructi/ al nasului :i 8aringeluiL $. Rinoscleromul este un granulom distructi/ al 8aringeluiL 161. Re8eritor la genul +le!siella: prin culti/area produselor de laborator se de#/olt1 coloniile caracteristice de tip 3 pe mediile: A. AA >. . A"C. ?.ei88son@L C. 3ac ConVeDL ". =elo#1 sBngeL $. =elo#1 c9ocolat. 162. Re8eritor la identi8icarea bioc9imic1 a genului +le!siella putem identi8ica: A. =luco#1 po#iti/L . .acto#1 po#iti/L C. Hndol po#iti/L ". ;rea#1 po#iti/L $. Citrat po#iti/. 16). Re8eritor la genul +le!siella: antibiograma urmea#1 0ntotdeauna i#olarii 0n cultur1. 7e testea#1 antibiotice pentru in8eciile urinare pentru =ram negati/i :i = negati/i urinari: A. Aminoglico#ideL . Ce8alosporine gen H :i HHHL

C. XuinoloneL ". Ce8alosporine gen HH :i HHHL $. Carbapenemi. 16-. =enul /roteus: A. =rupea#1 enterobacterii cu un polimor8ism accentuatL . =rupea#1 enterobacterii 8oarte mobile a/Bnd capacitatea de a migra pe mediile lic9ideL C. =rupea#1 enterobacterii ce pre#int1 migrare 0n /aluriL ". =rupea#1 enterobacterii ce pre#int1 in/a#ia mediuluiL $. =rupea#1 enterobacterii ce pre#int1 8enomenul de c11rare pe mediile lic9ide turnate 0n pant1 0n tuburi. 16,. =enul /roteus: A. 7e g1se:te 0n num1r mic 0n intestinul omului :i animalelorL . 7e g1se:te 0n num1r mare 0n intestinul omului :i animalelorL C. Populaia intestinal1 de bacil /roteus poate de/eni predominant1 prin procese de selecie 0n urma unui tratament cu antibiotic la care aceast1 bacterie este re#istent1L ". $ste 8oarte r1spBndit pe sol' gunoaie' ape poluate unde se g1sesc materii organice 0n descompunereL $. $ste agent obi:nuit al proceselor de putre8acie a c1rnii. 164. Cultura la genul /roteus se 8ace pe: A. =elo#1 simpl1 unde dau 8enomenul de in/a#ie a pl1ciiL . =elo#1 simpl1 unde 8enomenul de in/a#ie este in9ibatL C. =elo#1 sBnge unde dau 8enomenul de in/a#ie a pl1ciiL ". AA >. unde 8enomenul de in/a#ie este in9ibatL $. A"C.' unde 8enomenul de in/a#ie este in9ibat. 165. Caracterele bioc9imice la genul /roteus sunt e/ideniate prin urm1toarele: A. Au o marcat1 aciune lipidic1L . Produc 0n maForitate %27L C. Nu produc 0n maForitate %27L ". Nu 8ermentea#1 lacto#aL $. Reacia indol este po#iti/1. 166. Caracterele bioc9imice la genul /roteus sunt e/ideniate prin urm1toarele: A. Au o marcat1 aciune proteolitic1L . Produc 8enilalaninde#amina#1L C. Nu produc 8enilalaninde#amina#1L ". Nu produc li#in decarboxila#1L $. Produc li#in decarboxila#1. 169. Re8eritor la genul /roteus: bacterii sapro8ite condiionat patogene pot produce in8ecii cBnd p1r1sesc 9abitatul lor natural: A. PneumonieL . PoFarL

C. <titeL ". 7inu#iteL $. Peritonite. 190. Re8eritor la genul /roteus: bacterii sapro8ite condiionat patogene pot produce in8ecii cBnd p1r1sesc 9abitatul lor natural: A. Rubeol1L . >oxiin8ecii alimentareL C. $nterocolite acuteL ". Hn8ecii genitaleL $. RuFeol1. 191. Re8eritor la genul /roteus: 0n 8uncie de produsul patologic :i identi8icarea pe ba#a caracterelor mor8ologice' culturale :i bioc9imice cultura se 8ace pe mediile: A. =elo#1 sBngeL . AA >.L C. A"C.L ". 3c ConVeDL $. >C 7. 192. Re8eritor la genul /roteus care a8irmaii sunt corecteC A. Alegerea mediilor de cultur1 pentru 0ns1mBnarea produselor patologice se 8ace 0n 8uncie de tipul acestoraL . ;rina' sBngele se 0ns1mBnea#1 pe mediul cu gelo#1 sBnge :i AA >.L C. Puroiul :i alte exudate purulente se 0ns1mBnea#1 pe mediul cu gelo#1 sBnge :i AA >.L ". 3ateriile 8ecale pentru coprocultur1 se 0ns1mBnea#1 pe medii selecti/o+di8ereniale de tip 3c ConVeD :i A"C.L $. Pe mediile 3c ConVeD :i A"C. se de#/olt1 colonii lacto#o+po#iti/e. 19). =enul Salmonella: A. $ste alc1tuit dintr+un mare num1r de specii ?peste 1,00@L . $ste alc1tuit dintr+un mare num1r de specii ?peste )000@L C. 7e g1sesc 0n intestinul omului' animalelor' p1s1rilor de unde pot contamina mediul ?solul' apa@L ". Re#ist1 5+9 luni 0n apele poluateL $. Hn8eciile sunt clasi8icate 0n salmonelo#e minore :i salmonelo#e maFore 0n 8uncie de etiopatogenie' e/oluie :i gra/itatea complicaiilor. 19-. 7tructura antigenic1 a genului Salmonella este: A. Antigenul < somatic' de grup' de natur1 glucido+ lipido+polipeptidic1L . Antigenul % 8lagelar' proteic' pe ba#a c1ruia sunt 0mp1rite 0n tipuri serologiceL C. Antigenul % poate 8i de 8a#a HHH sau/:i de 8a#1 H&L ". Antigenul &i ?de /irulen1@' de supra8a1' situat pe supra8aa corpului microbianL $. Antigenul &i ?de /irulen1@ 0ntBlnit la speciile 8oarte /irulente' ex.Salmonella typhi. 19,. =enul Salmonella pre#int1 bacili:

A. . C. ". $.

=ram negati/iL HmobiliL Cu cili peritric9iL ;nele specii pre#int1 o pseudocapsul1L ;nele specii pre#int1 antigenul &i. acterii aerobe' 8acultati/ anaerobe' se culti/1 pe medii

194. Re8eritor la genul Salmonella: se1ecti/e :i di8ereniale: A. .7.AL . >C 7L C. A"C.L ". 3cConVeDL $. P.".

195. .a genul Salmonella coloniile sunt: A. "e tip 3L . "e tip 7L C. .acto#o+negati/e pe mediile di8erenialeL ". Pe mediul A"C. apar colonii lacto#o+negati/e cu centrul negru ?la 2-9@L $. Produsele pluricontaminate se 0ns1mBnea#1 iniial 0n medii de 0mbog1ire. 196. .a genul Salmonella pe mediul 3cConVeD apar colonii: A. .acto#o+negati/e ?la 129@L . "e talie mic1L C. "e talie miFlocieL ". "e talie mareL $. Cu margini semitransparente. 199. .a genul Salmonella pe mediul 0nalt selecti/ Wilson lair apar colonii: A. .a 2-9L . 3ici :i negreL C. Aderente de mediuL ". !1r1 luciuL $. Cu 9alou metalic. 200. Caracterele bioc9imice caracteristice ale genului Salmonella sunt: A. "egradarea gluco#ei cu producere de ga#L . Absena 8erment1rii lacto#eiL C. $laborarea de %27L ". Absena indoluluiL $. Absena li#indecarboxila#ei. 201. Hdenti8icarea serologic1 a genului Salmonella const1 0n: A. Reaciile de aglutinare pe lam1 pot 8i executate de pe mediul >7HL . Reaciile de aglutinare pe lam1 pot 8i executate de pe mediul AA >.L C. Reaciile de aglutinare pe lam1 pot 8i executate de pe medii selecti/o+di8erenialeL

". Hdenti8icarea serologic1 a salomonellelor la ni/el de laborator de bacteriologie c9imic1' /i#ea#1 identi8icarea de gen' de serogrup :i de serotipL $. Reacia Widal nu mai este 0ns1 de u# curent' 8iind 0nlocuit1 de te9nici noi imunologice. 202. "espre re#istena bacililor genului Salmonella putem spune: A. 7unt distru:i 0n 1+2 minute la 100 CL . Pe sol' p1:uni re#ist1 )00 #ileL C. 2n alimente re#ist1 10+160 #ileL ". 2n pulberea de ou1 re#ist1 - aniL $. Nu sunt distru:i de de#in8ectante. 20). Care a8irmaii sunt corecte cu re8erire la genul SalmonellaC A. !ebra ti8oid1 a8ectea#1 aproximati/ 20 milioane oameni annualL . !ebra ti8oid1 produce aproximati/ 600.000 decese anualL C. 2n 1rile de#/oltate apar ca#uri sporadice ? 8acilit1i sanitare@L ". !ebra ti8oid1 este asociat1 cu s1r1cia' mi#eria' lipsa igienei' a apei potabileL $. >ransmiterea se 8ace pe cale 8ecal1+oral1 ? apa :i alimente contaminate@. 20-. Re8eritor la patogenitatea genului Salmonella care a8irmaii sunt corecteC A. olile produse poart1 numele de salmonelo#eL . Salmonella typhi produce 8ebra parati8oid1L C. Salmonella paratyphi A produce 8ebra parati8oid1L ". Salmonella paratyphi B produce 8ebra parati8oid1L $. Salmonella paratyphi B produce 8ebra parati8oid1. 20,. Re8eritor la patogenitatea genului Salmonella care a8irmaii sunt corecteC A. S. typhi murium produc toxiin8ecii alimentare de tip in8ecios ?prin ingestia unui num1r mai redus de bacterii@L . S. enteritidis produc enterocolite ?prin ingestia masi/1 de germeni@L C. S. cholerae suis produc in8ecii meningealeL ". S. typhi murium produc in8ecii respiratoriiL $. S. typhi murium produc in8ecii extradigesti/e. 204. "espre 8ebrele ti8o+parati8oide sunt corecte urm1toarele: A. 7ursa de in8ecie este apa contaminat1L . 7ursa de in8ecie: ou1 de ra1 contaminate' insu8icient preparate termicL C. >ransmiterea se 8ace pe cale 8ecal+oral1L ". "o#a in8ectant1 este de aproximati/ 1,00 bacteriiL $. "o#a in8ectant1 este de aproximati/ 1000 bacterii. 205. "espre 8ebrele ti8o+parati8oide sunt corecte urm1toarele: A. "up1 ingestie' 0n 8a#a iniial1' salmonelele se multiplic1 acti/ 0n submucoas1 :i 8ormaiunile lim8oide ale intestinului ?pl1ci PeDer@' apoi trec 0n ganglionii me#entericiL . "in sistemul lim8atic trec 0n .CR' determinBnd bacteriemie' apoi in/adarea tuturor 8ormaiunilor lim8atice' splinei' m1du/ei osoase 9ematopoietice' 8icatului :i a altor organeL

C. 7almonelele se descarc1 0n sBnge ?a doua bacteriemie@L ". 7almonelele se elimin1 masi/ :i prin bil1 :i urin1L $. "in 8oliculii lim8atici abcedai 0n intestin :i prin bil1' samonelele se elimin1 prin materiile 8ecale. 206. "espre 8ebrele ti8o+parati8oide sunt corecte urm1toarele: A. !1r1 tratament boala durea#1 , s1pt1mBni ?septenare@L . !1r1 tratament boala durea#1 5 s1pt1mBni ?septenare@L C. Hncubaia: 10 +1- #ileL ". oala este autolimitat1' dar aproximati/ ,A din 8o:tii bolna/i r1mBn purt1tori cronici prin cantonarea salmonelelor la ni/elul /e#icii biliare constituind un important re#er/or de 7almoneleL $. 2n scop epidemiologic' se 8ac controale periodice la angaFaii din alimentaia public1 :i colecti/it1i de copii' pentru a 0ntrerupe lanul epidemiologicL 209. Perioada de stare 0n ca#ul 8ebrelor ti8o+parati8oide este caracteri#at1 prin: A. !ebr1 0nalt1: )9+-1 CL . Ce8aleeL C. ProstraieL ". "iaree 0nc1 din primele #ileL $. Anorexie. 210. Perioada de stare 0n ca#ul 8ebrelor ti8o+parati8oide este caracteri#at1 prin: A. 7plenomegalieL . %epatomegalieL C. .eucocito#1L ". ConstipaieL $. Alterarea st1rii generale. 211. Complicaiile 8ebrelor ti8o+parati8oide sunt: A. $ndocardit1L . Peritonit1 ti8ic1L C. Abcesul 8oliculilor lim8aticiL ". Per8oraia intestinal1L $. %emoragia intestinal1. 212. 7almonelo#ele minore se mani8est1 prin: A. AstenieL . AnorexieL C. 3ialgiiL ". ConstipaieL $. Ce8alee. 21). Re8eritor la genul Salmonella diagnosticul de laborator const1 0n urm1toarele: A. 7e reali#ea#1 prin e/idenierea agentului patogen 0n produsele patologice' care sunt prele/ate 0n 8uncie de stadiul boliiL

. C. ". $.

7e indic1 9emocultura 0n 8a#a de debutL 7e indic1 9emocultura 0n 8a#a de stareL 7e indic1 coprocultura 0n 8a#a de con/alescen1L 7e indic1 bilicultura 0n 8a#a de con/alescen1.

21-. Re8eritor la genul Salmonella diagnosticul de laborator const1 0n urm1toarele: A. %emocultura se practic1 0n toate cele :ase septenare de 8ebr1 ti8oid1' proporia de re#ultate po#iti/e este de aproximati/ 60A 0n prima s1pt1mBn1 de boal1L . 3edulocultura se recomand1 0n special 0n 8ebra parati8oid1 cu 9emoculturi negati/eL C. ;rocultura se execut1 0n perioada de con/alescen1 :i la 8o:tii bolna/i de 8ebr1 ti8oid1 pentru depistarea st1rii de purt1tor cronicL ". ilicultura se e8ectuea#1 0n ca#ul 0n care coproculturile :i uroculturile sunt 0n mod repetat negati/e dar exist1 suspiciune clinic1 :i epidemiologic1L $. Coprocultura este in/estigaia cea mai solicitat1 pentru diagnosticul de samonelo#1 intestinal1. 21,. Re8eritor la genul Salmonella: 0n laborator este obligatorie etapa de 0mbog1ire prin 0ns1mBnare pe dou1 medii de 0mbog1ire : A. 3ediul selenit acid de sodiuL . 3ediul 3uller Mau88mann ?cu tetrationat@L C. 3ediul Wilson lairL ". 3ediul A"C.L $. 3ediul 3c ConVeD. 214. Re8eritor la genul Salmonella: pentru economie de timp se 0ns1mBnea#1 0n paralele :i pe supra8aa mediilor selecti/e: A. =elo#1 simpl1L . Wilson lairL C. A"C.L ". 3c ConVeDL $. =elo#1 sBnge. 215. Re8eritor la genul Salmonella: identi8icarea serologic1 a tulpinilor i#olate se 8ace prin aglutinare cu seruri: A. Poli/alente anti+<L . "i/alente anti+<L C. 3ono/alente anti+<L ". 7eruri anti+%L $. 7eruri anti+&i. 216. Re8eritor la genul Salmonella:pentru identi8icare se utili#ea#1 :i te9nici noi: A. "ot $HA pentru detecia rapid1 a Hg3 :i Hg= speci8ice pentru S. paratyphi A, B, CL . >Dp9idot >est rapid pentru detecia Hg3 speci8ici ?metoda imunocromatogra8ic1@L C. >D9pili#a + reacie imunoen#imatic1 ? $.H7A@L

". >D9pili#a pentru detecie cantitati/1 a Hg3 speci8ici 0mpotri/a antigenului repre#entat de membrana extern1 proteic1 a Salmonella typhiL $. >D9pili#a pentru detecie cantitati/1 a Hg3 speci8ici 0mpotri/a antigenului repre#entat de membrana intern1 proteic1 a Salmonella typhi. 219. Re8eritor la genul Salmonella' tratamentul se 8ace con8orm antibiogramei cu: A. HmipenemiL . Cloram8enicolL C. AmpicilinaL ". Cotrimoxa#oleL $. Xuinolone. 220. Re8eritor la 8ebrele enterice care a8irmaii sunt corecteC A. "au o imunitate durabil1L . "au o imunitate de pBn1 la ) aniL C. "au o imunitate care persist1 toat1 /iaa' 0n maForitatea ca#urilorL ". Anticorpii protectori sunt anti+<L $. Anticorpii protectori sunt anti+&i. 221. Care a8irmaii sunt corecte cu pri/ire la /accinul inacti/at din antigen de supra8a1 ?>Dp9im &i' >Dp9erix@C A. < do#1 0.2ml subcutanatL . < do#1 0.,ml intramuscular L C. $ste e8icient dup1 1 s1pt1mBn1L ". Hmunitatea durea#1 p1n1 la ) aniL $. Rapel la )ani. 222. =enul Shigella: A. 7unt %ntero!acteriaceae care includ specii obligat patogeneL . 7unt %ntero!acteriaceae care includ specii responsabile de di#enteria bacilar1 :i alte boli diareiceL C. Cuprinde patru specii: Shigella dysenteriae' Shigella #le0neri, Shigella !oydii, Shigella sonneiL ". Clasi8icarea genului se 8ace pe ba#a structurii antigenului ?o structur1 poli#a9aridic1@ din peretele celularL $. Clasi8icarea genului se 8ace pe ba#a structurii antigenului ?o structur1 poli#a9aridic1@ din membrana intern1. 22). =enul Shigella pre#int1 bacili: A. =ram negati/iL . 3obiliL C. HmobiliL ". NesporulaiL $. Necapsulai.

22-. Re8eritor la genul Shigella: de#/oltarea se 8ace pe medii ce conin s1ruri biliare pentru inacti/area 8lorei sapro8ite: A. "e 0mbog1ireL . 7electi/e :i di8erenialeL C. 7impleL ". ComplexeL $. ;#uale. 22,. Re8eritor la genul Shigella: pe mediile di8ereniale ?A"C.' AA >.@ se de#/olt1 colonii: A. RotundeL . >ranslucideL C. <paceL ". .acto#o+negati/eL $. .acto#o+po#iti/e. 224. Re8eritor la genul Shigella' bacilii di#enterici: A. !ermentea#1 gluco#a cu producere de ga#L . Nu 8ermentea#1 lacto#aL C. Nu 8ermentea#1 #a9aro#aL ". Nu produc %27L $. Nu produc ureea#1. 225. Re8eritor la caracterele bioc9imice ale genului Shigella: e/idenierea caracterelor en#imatice se 8ace prin 0ns1mBnarea tulpinilor 0n sistem APH sau pe medii speciale: A. ordet =engouL . >7HL C. .oYenstein+EensenL ". 3H;L $. 7immons. 226. Care r1spunsuri sunt ade/1rate re8eritoare la structura antigenic1 a genului ShigellaC A. =enul Shigella are - grupuri serologice: A' ' C' "L . =rupul A ?Shigella dysenteriae@ cuprinde 10 tipuriL C. =rupul A ?Shigella dysenteriae@ cuprinde 5 tipuriL ". =rupul A este cel mai patogenL $. >ipul Shigella Shiga este cel mai patogen dintre toate tipurile' elaborBnd o endotoxin1 neurotrop1L 229. Care r1spunsuri sunt ade/1rate re8eritoare la structura antigenic1 a genului ShigellaC A. =rupul ?Shigella dysenteriae@ cuprinde 4 tipuriL . =rupul ?Shigella #le0neri@ cuprinde 4 tipuri. C. =rupul C ?Shigella !oydii@ cuprinde 1, tipuri serologiceL ". =rupul " ?Shigella sonnei@ cuprinde 2 8a#e: 8a#a 1 ?7@ :i 8a#a HH ?R@L $. =rupul " ?Shigella sonnei@ cuprinde 2 8a#e: 8a#a 1 ?R@ :i 8a#a HH ?7@. 2)0. Care r1spunsuri sunt ade/1rate re8eritoare la epidemiologia genului ShigellaC

A. . C. ". $.

"i#enteria este o boal1 speci8ic uman1L "i#enteria se transmite pe cale 8ecal oral1 de obicei de la bolna/iL $xist1 :i epidemii 9idriceL $xist1 :i epidemii alimentareL 7ingurul re#er/or de 79igelle este tubul digesti/ al animalului.

2)1. Care r1spunsuri sunt ade/1rate re8eritoare la epidemiologia genului ShigellaC A. 79igella 8ace parte din 8lora intestinal1 normal1L . 79igella nu 8ace parte din 8lora intestinal1 normal1L C. 79igella este pre#ent1 0n materiile 8ecale ale bolna/ilor' purt1torilorL ". >ransmiterea se 8ace pe cale 8ecal + oral1' de la persoan1 la persoan1' prin mBini murdare' sau prin ap1 :i alimente contaminateL $. 10 bacterii sunt su8iciente pentru a pro/oca boala la om. 2)2. Care r1spunsuri sunt ade/1rate re8eritoare la patogenitatea genului ShigellaC A. Cuprinde cei mai puternici patogeni 0n grupul enterobacteriilorL . Cuprinde cei mai slabi patogeni 0n grupul enterobacteriilorL C. 7peciile genului Shigella produc la om di#enteria bacilar1L ". 7peciile genului Shigella produc la om toxiin8ecii alimentareL $. 7peciile genului Shigella nu produc la om toxiin8ecii alimentare. 2)). Care r1spunsuri sunt ade/1rate re8eritoare la patogene#a genului ShigellaC A. acteriile aFunse la ni/elul intestinului se multiplic1 :i produc in8lamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoas1 cu 8ormarea ulcerelor la acest ni/elL . acteriile aFunse la ni/elul stomacului se multiplic1 :i produc in8lamarea mucoasei ce poate progresa spre submucoas1 cu 8ormarea ulcerelor la acest ni/elL C. oala la om este consecina puterii enteroin/a#i/e a s9igelelor:penetrarea 0n celulele epiteliale ale colonuluiL ". oala la om este consecina puterii enteroin/a#i/e a s9igelelor: multiplicarea intracelular1L $. oala la om este consecina puterii enteroin/a#i/e a s9igelelor: in/a#ia celulelor /ecine :i a esutului conFuncti/ al /ilo#it1ilor. 2)-. Care r1spunsuri sunt corecte re8eritoare la patogene#a genului ShigellaC A. oala determin1 o reacie in8lamatorie puternic1 a mucoaseiL . oala produce abcese ale mucoasei colonuluiL C. oala nu produce u1ceraii ale mucoasei colonuluiL ". oala determin1 apariia de sBnge 0n scauneL $. oala determin1 apariia de mucus 0n scaune. 2),. Care r1spunsuri sunt corecte re8eritoare la patogene#a genului ShigellaC A. Hn8ecia nu este limitat1 la mucoas1L . A8ectarea submucoasei :i diseminarea sistemic1 sunt excepionaleL C. 2n ca#ul di#enteriei produse de 7. disenteriae tip 1' la acest mecanism se adaug1 :i e8ectul toxinei 79iga: o enterotoxin1' ce determin1 acumulare lic9idian1 9emoragic1 0n intestinul subireL

". ;lceraiile apar la ni/elul peretelui intestinal 0n special la ni/elul ileonului :i sigmoiduluiL $. "up1 /indecare unii pacieni pot r1mBne purt1tori s1n1to:i de bacilli di#enterici' a81Bndu+se la originea unor /iitoare in8ecii. 2)4. Care r1spunsuri sunt corecte re8eritoare la simptomatologia genului ShigellaC A. oala se mani8est1 rapid' prin apariia la 12+ 16 9 de la in8ecieL . Apare sindromul di#enteri8orm caracteri#at prin diaree cu sBnge' mucus :i puroiL C. Apar dureri abdominaleL ". Apar tenesme rectale :i 8ebr1L $. Apare des9idratarea. 2)5. Care r1spunsuri sunt corecte re8eritoare la genului ShigellaC A. Produsele patologice sunt materiile 8ecaleL . 2n di#enteria cronic1 se poate recolta produsul direct de la ni/elul le#iunii sub control rectoscopicL C. Hdenti8icarea serologic1 se 8ace prin stabilirea structurii antigenice de bacil di#enteric :i 0ncadrarea acesteia 0ntr+una din cele , grupe antigeniceL ". Hdenti8icarea serologic1 se reali#ea#1 prin reacii de aglutinare pe lam1' 8olosind trusa de seruri imune standard antidi#enterice' poli/alente :i mono/alenteL $. Antibiograma este obligatorie din cau#a pre#enei multire#istenei la antibiotice. 2)6. Re8eritor la genul Shigella coprocultura se e8ectuea#1 pe medii selecti/o + di8ereniale' de tip: A. 3c ConVeDL . 7c9aedlerL C. A"C.L ". Salmonella-ShigellaL $. .7.A. 2)9. .a genul Shigella coloniile sunt: A. <paceL . >ransparenteL C. HncoloreL ". .acto#o ( negati/eL $. .acto#o+po#iti/e. 2-0. Re8eritor la genul Shigella' tratamentul se 8ace con8orm antibiogramei cu: A. AmpicilinaL . AmoxiclinaL C. Amoxicilina+acid cla/ulanicL ". >etraciclineleL $. Hmipenemi. 2-1. =enul 2ersinia cuprinde bacili: A. =ram po#iti/iL . NesporulaiL

C. 2ncapsulaiL ". HmobiliL $. Aerobi 8acultati/ anaerobi. 2-2. acilii din genul 2ersinia sunt grupai 0n urm1toarele specii: A. 2ersinia pestis: agentului etiologic al pesteiL . 2ersinia pestis: agentului etiologic al ciumeiL C. 2ersinia enterocolitica+ boala diareic1L ". 2ersinia pseudotu!erculosis+ boal1 diareic1L $. 2ersinia pseudotu!erculosis: agentul etiologic al pestei. 2-). Care a8irmaii sunt corecte legate de Pesta+Ciuma T3oartea neagr1J ?T lacV "eat9J@C A. Pandemia a 0nceput 0n America central1 :i s+a r1spBndit 0n $uropaL . Num1rul total de mori este estimat la 5, milioane' din care aproximati/ 2,( ,0 milioane 0n $uropaL C. 7e estimea#1 ca a murit )0A + 40A din populaia $uropei :i c1 populaia a sc1#ut de la -,0 milioane la aproximati/ )5, milioane 0n anul 1400L ". Ciuma a re/enit la 8iecare generaie cu /irulen1 :i mortalitate /ariat1 pBn1 0n 1500 ?peste 100 de epidemii 0n $uropa@L $. 2n anul 140) ciuma a omorBt aprox )6.000 londone#i. 2--. Care a8irmaii sunt corecte legate de genul 2ersiniaC A. Re#er/orul este repre#entat de :obolani :i :oareciL . Re#er/orul este repre#entat de p1s1riL C. >ransmiterea se 8ace printr+o insect1/ectoareL ". Puricele transmite in8ecia de la :obolan la :obolan :i de la :obolan la omL $. Hn8ecia la om are dou1 8orme clinice: pesta bubonic1 :i pesta pulmonar1. 2-,. Pesta bubonic1 se caracteri#ea#1 prin urm1toarele: A. < perioad1 de incubaie de aproximati/ - #ile de la contaminareL . acteriile se multiplic1 la locul de intrareL C. acteriile trec 0n /asele lim8aticeL ". acteriile trec 0n ganglionii locali :i regionaliL $. >otu:i pacientul nu pre#int1 8ebr1. 2-4. Pesta bubonic1 se caracteri#ea#1 prin urm1toarele: A. =anglionii de/in 9ipertro8iai' durero:iL . =anglionii ulcerea#1' dar nu 8ormea#1 bubonulL C. =anglionii 8ormea#1 o le#iune in8lamatorie 9emoragic1L ". =anglionii 8ormea#1 o aglomerare de ganglioni tume8iai' cu edem :i 9emoragie care abcedea#1L $. oala poate e/olua rapid spre 8orme septicemice cu deces 0n 20A din ca#uri. 2-5. Re8eritor la pesta bubonic1' in8ecia diseminea#1 0n: A. 7plin1L . 7tomacL

C. Hnim1L ". !icatL $. Rinic9i. 2-6. Re8eritor la pesta bubonic1' in8ecia diseminea#1 0n: A. Pl1mBnL . .aringeL C. $so8agL ". Hntestin grosL $. 7istem ner/os central 7NC. 2-9. Pesta pneumonic1 se caracteri#ea#1 prin urm1toarele: A. >ransmitere interuman1 prin aerosoliL . oala poate e/olua rapidL C. Poate apare dup1 o perioad1 de incubaie mai scurt1 de 1+) #ileL ". 7e poate complica cu septicemie :i meningit1L $. 3ortalitatea este de )0A. 2,0. Care a8irmaii sunt corecte legate de genul 2ersiniaC A. "iagnosticul etiologic este pus prin culturi e8ectuate din produsele patologice: puroi :i sput1L . "iagnosticul etiologic este pus prin culturi e8ectuate din produsele patologice: .CR :i 9emoculturiL C. Hdenti8icarea bioc9imic1 nu este obligatorieL ". Pe 8rotiurile e8ectuate din puroi sau .CR apar :i leucociteL $. Pe 8rotiurile e8ectuate din puroi sau .CR apar bacili =ram negati/i ne0ncapsulai. 2,1. Re8eritor la genul 2ersinia' 0ntreruperea lanului epidemiologic se reali#ea#1 prin: A. "erati#are :i de#insecieL . H#olarea 0n spital a bolna/ilorL C. Hncinerarea cada/relorL ". Carantinarea timp de ) #ile a persoanelor care au c1l1torit 0n #one endemiceL $. Raportarea de urgen1 a primului ca# ap1rut :i comunicarea <37. 2,2. Re8eritor la genul 2ersinia' tratamentul se 8ace cu: A. Cloram8enicolL . >etraciclin1L C. 7treptomicin1' ". CarbapenemiL $. !luoroc9inolone. 2,). "espre _ersinia enterocolitica putem spune urm1toarele: A. Hn8ecia se produce prin ingestia de alimente contaminateL . =astro+enterita acut1 se mani8est1 prin diaree' 8ebr1' dureri abdominale' ce pot e/olua' 81r1 tratament' )+- s1pt1mBniL C. 7unt a8ectai 0n special b1trBniiL

". "in cau#a adenitei me#enterice' in8ecia poate mima o apendicit1 ?dureri abdominale pseudoapendiculare@L $. 7e mani8est1 mai ales la persoane cu imunitatea deprimat1. 2,-. "espre _ersinia pseudotuberculosis putem spune urm1toarele: A. Ca#urile u:oare se pot /indeca spontanL . Antibioticele de elecie sunt ampicilina :i cloram8enicolulL C. 2ersinia este re#istent1 la co+trimoxa#olL ". "iagnosticul de laborator se pune pe e/idenierea de numeroase trombocite 0n materiile 8ecale ?examenul coprocitologic@L $. Pentru a se stabili diagnosticul de laborator' se 8ace i#olarea 0n coprocultur1 a tulpinii patogene :i identi8icare bioc9imic1' urmat1 de e8ectuarea antibiogramei. 2,,. =enul /seudomonas cuprinde bacili: A. =ram+negati/iL . =ram po#iti/iL C. AerobiL ". 3obili datorit1 unui 8lagel nepolarL $. Produc1tori de pigmeni 9idrosolubili. 2,4. "espre genul /seudomonas putem spune urm1toarele: A. 7unt bacterii larg r1spBndite 0n natur1L . 7e 0ntBlne:te 0n ap1' aer :i sol' pe planteL C. 7e 0ntBlne:te 0n intestinul :i pe tegumentul omului dar nu :i al animalelorL ". Poate supra/ieui 0n medii umede: 0n b1i' toalete' 0n special 0n spitaleL $. $ste distrus 0n pre#ena unor substane de#in8ectante. 2,5. Care a8irmaii sunt corecte legate de genul /seudomonasC A. 7unt bacterii sapro8ite' condiionat patogeneL . 2n num1r mare' se g1sesc 0n 8lora tegumentului :i a intestinului subiecilor s1n1to:i' ca sapro8iiL C. .a persoanele cu imunitate sc1#ut1' cu intern1ri 8rec/ente :i spitali#are prelungit1' pot produce in8ecii se/ereL ". 2n spitale sunt selecionate tulpini deosebit de re#istente la antibiotice' responsabile de in8ecii nosocomialeL $. 2n spitale sunt selecionate tulpini deosebit de re#istente la antibiotice' responsabile de in8ecii intraspitalice:ti. 2,6. =enul /seudomonas cuprinde bacterii aerobe' nepretenioase ce se pot de#/olta pe mediile: A. ulionL . =elo#1 simpl1L C. =elo#1 sBngeL ". .7.AL $. AA >..

2,9. Care a8irmaii sunt corecte legate de cultura genului /seudomonasC A. Prin culti/area 0n bulion se obser/1 cre:terea bacilului prin apariia turbidit1ii mediului :i apariia unei membrane cenu:ii la supra8a1' aderent1 la pereii eprubeteiL . "up1 incubare 12 9 mediul de/ine /Bscos' deasupra 8ormBndu+se o membran1 sub care se adun1 pigmentul albastru /er#ui :i se degaF1 un miros caracteristic de 8lori de salcBmL C. Pe gelo#1 simpl1 pot apare colonii de mai multe tipuri: 7' R sau 3 0n 8uncie de originea tulpinii :i /Brsta culturiiL ". Coloniile nu au re8lexe metaliceL $. "i8eriii pigmeni secretai de /.aeruginosa ?piocianina de culoare albastr1' 8luoresceina de culoare galben 8luorescent@ sunt di8u#ibili 0n mediu ?9idrosolubili@. 240. Re8eritor la genul /seudomonas' pe gelo#1 sBnge coloniile sunt: A. .ucioaseL . NegreL C. =riL ". Cu aspect metalicL $. %emolitice. 241. Re8eritor la genul /seudomonas' pe AA >. :i 3c ConVeD apar colonii: A. 3ariL . 3iciL C. 7emitrasparenteL ". <paceL $. .acto#o+negati/e. 242. /seudomonas aeruginosa este o specie condiionat patogen1' a/Bnd 0ns1 numero:i 8actori de /irulen1: A. Capacitatea de aderen1 datorit1 8imbriilorL . >rans8er de material genetic mai ales cu rol 0n trans8erul de re#isten1 8a1 de antibioticeL C. Hn/a#i/itatea datorat1 en#imelor proteolitice intraceluleare: elasta#a :i protea#a alcalin1' ce li#ea#1 elastina' colagenul' Hg =' HgA :i complementul' respecti/ 8ibrinaL ". Hn/a#i/itatea datorat1 8os8olipa#ei :i lecitina#eiL $. 3ucopoli#a9aridul tulpinilor capsulate 8a/ori#ea#1 8ormarea unui bio8ilm aderent :i proteFea#1 bacteriile de acti/itatea 8agocitelor :i de aciunea unor antibiotice. 24). Re8eritor la patogenitatea genului /seudomonas sunt ade/1rate urm1toarele enunuri: A. .a om se 0ntBlne:te pe tegumente' mucoase' 0n ca/it1iile naturale :i 0n tubul digesti/' ca sapro8itL . /seudomonas aeruginosa are o /irulen1 sc1#ut1 la persoanele imunocompetente de/enind un agent in8ecios periculos la pacienii imunodeprimani ?imunodepresie 0n boli cronice gra/e' diabet' neopla#ii@L C. /seudomonas aeruginosa are o /irulen1 sc1#ut1 la persoanele imunocompetente de/enind un agent in8ecios periculos la extremele de /0rst1 ?b1trBnii :i sugarii@ care sunt supu:i unor mane/re in/a#i/e ?puncii' cateteri#1ri' etc@L

".

acilul piocianic poate suprain8ecta pl1gile c9irurgicale cu apariia unui puroi galben intensL $. .a ni/elul tegumentelor poate pro/oca suprain8ectarea arsurilorL poate produce in8ecii respiratorii' ale c1ilor urinare' in8ecii <R. ?otite' sinu#ite@' in8ecii ale tubului digesti/' endocardite. 24-. Caracterele bioc9imice speci8ice genului /seudomonas sunt: A. Reacia oxida#ei este po#iti/1L . Reacia oxida#ei este negati/1L C. >estul catala#ei este po#iti/L ". >estul catala#ei este negati/L $. <xidea#1 gluco#a. 24,. Caracterele bioc9imice speci8ice genului /seudomonas sunt: A. Nu 9idroli#ea#1 esculinaL . %idroli#ea#1 esculinaL C. ;tili#ea#1 citratul ca unic1 surs1 de carbonL ". Reacia &oges ProsVauer este negati/1L $. Reacia ro:u metil este negati/1. 244. Care a8irmaii sunt corecte legate de antibiograma genului /seudomonasC A. Nu este obligatorieL . 7e poate reali#a prin metod1 di8u#imetric1L C. 7e poate reali#a cu aFutorul sistemului standardi#at :i miniaturi#at APHL ". acilul piocianic este genetic re#istent la penicilinele de grup A' la unele ce8alosporineL $. Printre antibioticele e8iciente putem enumera a#treonam' imipenem' ce8ta#idim' aminoglico#idele :i c9inolonele.

Te#ati7a ",! 8en%l Mycobacterium * Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium leprae Complement simplu
1. &yco!acterium tu!erculosis: A. 7unt coci =ram po#iti/i . 7unt bacili =ram negati/i C. 7e colorea#1 0n ro:u prin coloraia Qie9l+Nielsen ". 7e colorea#1 0n albastru la coloraia Qie9l+Nielsen $. sunt bacili acid+alcoolo sensibili &yco!acterium tu!erculosis sunt : A. acili sporulai

2.

. C. ". $. ).

3obili Anaerobi 7unt implicai 0n etiologia leprei 7unt nesporulai

Alegei a8irmaia corect1: A. &yco!acterium tu!erculosis se de#/olt1 pe medii u#uale . &yco!acterium tu!erculosis cre:te pe mediul .oYenstein Eensen C. Cre:terea mDcobacteriilor este rapid1 2-+-6 ore ". &yco!acterium tu!erculosis cre:te pe mediul 7immons $. &yco!acterium tu!erculosis cre:te pe mediul .oe88ler acilii genului &yco!acterium sunt: A. 7ensibili la aciunea antisepticelor :i de#in8ectantelor . Re#isteni la aciunea radiaiilor solare :i a ra#elor ultra/iolete C. 2ntotdeauna re#isteni la streptomicin1 ". 7ensibili la etambutol $. 2n general re#isteni la ri8ampicina Cele mai importante surse de in8ecie cu &yco!acterium tu!erculosis sunt repre#entate de: A. o/ine . P1s1ri C. olna/i ". Ap1 de la robinet contaminat1 $. 3anopere de sondare :i cateteri#are Coloraia de elecie pentru depistarea &yco!acterium tu!erculosis 0n sput1 este: A. Coloraia cu albastru de metilen . Coloraia =ram la cald C. Coloraia Qie9l+Neelsen ". Coloraia 3aD+=runYald =iemsa cu colorare prelungit1 $. Coloraia cu .ugol &yco!acterium leprae : A. 7unt bacili acid alcoolo+re#isteni . 7e multiplic1 strict extracelular C. 7unt sensibili la aci#i :i ba#e ". Produc o boal1 cu incubaie scurt1 $. oala nu se transmite prin secreii na#ale &yco!acterium tu!erculosis este o bacterie sensibil1 la: A. Antiseptice . "e#in8ectante C. H#onia#id1 ". Cloram8enicol $. Penicilin1

-.

,.

4.

5.

6.

9.

acilii tuberculo:i au o complex1 structur1 antigenic1 din care reinem: A. ;n antigen solubil' tuberculin1 . ;n antigen solubil' endotoxin1 C. ;n antigen somatic ". ;n antigen 8lagelar $. ;n antigen capsular

10. 3Dcobacteriile au urmatorul timp de generaie: A. 20+2- ore . 20 minute C. 1) #ile ". -6 ore $. ,#ile 11. &yco!acterium tu!erculosis a 8ost descoperit de: A. Carl .innG . .ouis Pasteur C. Robert Moc9 ". $rnst C9ain $. =er9ard "omagV 12. 3Dcobacterii condiionat patogene sunt: A. &yco!acterium tu!erculosis . &yco!acterium a#ricanum C. &yco!acterium !o)is ". &yco!acterium a)ium $. &yco!acterium leprae 1). 3Dcobacterii sapro8ite sunt: A. &yco!acterium a#ricanum . &yco!acterium leprae C. &yco!acterium phlei ". &yco!acterium a)ium $. &yco!acterium !o)is 1-. 3Dcobacterii patogene sunt: A. &yco!acterium leprae . &yco!acterium intracelulare C. &yco!acterium 1ansassii ". &yco!acterium a)ium $. &yco!acterium smegmatis 1,. Permeabilitatea 8oarte sc1#ut1 a peretelui celular a mDcobacteriilor se datorea#1 8aptului c1: A. .ipidele din peretele celular sunt legate de arabinoglicani :i peptidoglicani subiaceni

. Polimeri#area peptidoglicanului din structura peretelui celular nu este catali#at1 de >%!A C. .ipoarabinomananul 8acilitea#1 supra/ieuirea &. tu!erculosis 0n interiorul macro8agelor ". Cord 8actorul ?tre9alo#e acetilate@ in9ib1 migrarea leucocitelor' determin1 le#iuni granulomatoase :i ser/e:te ca adFu/ant antigenic $. Cord 8actorul 8ormea#1 granuloamele :i nu ser/e:te ca adFu/ant antigenic 14. .ipidele din structura celular1 a mDcobacteriilor sunt urm1toarele cu excepia: A. Ceruri A' ' C' " . Acid micolic C. !os8olipide ". Peptidoglicani $. Cord 8actorul 15. 7upra/ieuirea &. tu!erculosis 0n interiorul macro8agelor este 8acilitat1 de: A. !os8olipide . Ceara " C. Cord 8actorul ". .ipoarabinomananul $. >uberculoproteinele 16. 7tructura peretelui celular reali#ea#1 o barier1 9idro8ob1 la p1trunderea 0n celul1 a coloranilor 9idrosolubili :i con8er1 micobacteriilor: A. Acid+alcoolo+sensibilitate . < sensibilitate crescut1 la desicare C. Acid+a1coolo+re#isten1 ". < re#isten1 crescut1 la 9idratare $. Hncapacitatea de a supra/ieui la desicare 19. Alegei a8irmaia 8als1 re8eritoare la propriet1ile tinctoriale ale mDcobacteriilor: A. 7unt 8rec/ent neutre la coloraia =ram . 7unt bacilii care nu pot 8i decolorai cu acid+alcool C. Hn coloraia clasic1 Qie9l + Neelsen micobacteriile apar ca bastona:e ro:ii pe 8ond albastru ". "ac1 8rotiurile 8ixate :i colorate la cald cu 8ucsina 8enicat1 sunt tratate cu o soluie slab1 de acid ( alcool' mDcobacteriile se /or decolora. $. !ixareaa solid1 a anumitor colorani pe corpii bacilari ai mDcobacteriilor re#ist1 selecti/ aciunii decolorante a aci#ilor :i alcoolului 20. 3Dcobacteriile sunt: A. Coci =ram po#iti/i . acili mobili C. acili de 10 Km ". acili capsulai $. acili nesporulai

21. Caracterele de cultur1 al &yco!acterium tu!erculosis sunt urm1toarele' cu excepia: A. Pre#int1 o cre:tere eugonic1: colonii mari' R conopidi8orme' galbene . Cultura se de#/olt1 0n 2+) s1pt1mBni C. Are o cre:tere lent1' cu timp de generaie de 20 ore ". 7unt microorganisme strict anaerobe $. 7e utili#ea#1 medii speciale: .oYenstein+Eensen ?amidon' glicerin1' ou' /erde mala9it@' e/entual cu adaus de antibiotice ca penicilina' acidul nalidixic 22. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la tuberculo#1 sunt ade/1rate' cu excepia: A. $ste o a8eciune in8ecto+contagioas1' cu tendin1 la croni#are cu e/oluie 0n pusee acute' separate de perioade de remisiune. . >uberculo#a secundar1 apare ca urmare a reacti/1rii bacililor din le#iunile primare sau ca urmare a unei rein8ecii' legate :i de un status imun sc1#ut C. >uberculo#a secundar1 poate 8i pulmonar1 0n 20A din ca#uri dar :i extrapulmonar1 ?digesti/1' osoas1' renal1' genital1' ganglionar1' meningeal1' cutanat1' peritoneal1@ ". !orma primar1 de tuberculo#1 repre#int1 in8ecia iniial1 la indi/i#ii neexpu:i anterior' in8ecie locali#at1 pulmonar care de obicei este asimptomatic1 cu e/oluie spre /indecare prin calci8icare $. oala presupune obligatoriu o in8ecie prealabil1 dar nu orice in8ecie e/oluea#1 spre 0mboln1/ire ?numai 10A dintre in8ectai se 0mboln1/esc 0n decusul 0ntregii /iei@ 2). ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la patogene#a tuberculo#ei sunt ade/1rate' cu excepia: A. >ransmiterea se 8ace pe cale respiratorie' prin intermediul pic1turilor P8lugge care conin bacilii tuberculo:i eliminai de omul bolna/ . 3acro8agele 8agocitea#1 bacilii :i 0i distrug 0n totalitate' pacientul putBnduse /indeca prin diseminarea pe cale lim8atic1 sau sanguin1 C. acilii se multiplic1 intracelular' diseminea#1 pe cale lim8o+9ematogen1 la ni/elul ganglionilor tra9eobron:ici ". 2n 8a#a 0n care a ap1rut adenopatia satelit1 :i a re#ultat complexul primar bacilii pot disemina pe cale lim8atic1 :i sanguin1 :i pot aFunge 0n alte organe $. acilii in9alai aFung 0n al/eolele pulmonare a8erente teritoriului pulmonar lobar miFlociu :i in8erior' determinBnd o reacie in8lamatorie de tip exudati/' al/eolit1' numit1 :ancru de inoculare 2-. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la tuberculo#a secundar1 sunt ade/1rate' cu excepia: A. Poate apare :i prin rein8ecie . Hn anumite condiii sau morbidit1i predispo#ante' bacilii tuberculo:i dormani' din le#iunile de diseminare postprimar1' 0:i pot relua multiplicarea C. 7e caracteri#ea#1 prin 8ormarea de tuberculoame :i ca#ei8icare ". 7unt implicai ganglionii loco+regionali $. Reacti/area endogen1 debutea#1' de obicei' de la ni/elul /Br8ului pulmonar'unde concentraia de oxigen este crescut1' cu extindere 0n sens apico+caudal 2,. Cultura pe mediu .oYeinstein Eensen se reali#ea#1: A. Prin incubare la ,0+,5[C

. C. ". $.

Prin incubare la 1)5[C Hn atmos8er1 de 6+10A C<2 Hn atmos8er1 de ),+)5A C<2 Prin incubare la 0+5[C

24. Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la intradermoreacia la P.P." : A. P.P." este un extract proteic puri8icat de tuberculin1 . "up1 12 ore se cite:te reacia urm1rindu+se aspectul tegumentului :i diametrul #onei de eritem :i induraie C. 7e reali#ea#1 prin inFectarea 0n #ona antebraului a 0'1 mH' a/Bnd 2 unit1i tuberculin1 ". "ac1 diametrul este mai mic de 10 mm' reacia este negati/1' se poate repeta testarea cu 10 unit1i dup1 minim 1, #ile $. < reacie cu diametrul mai mare de 10 mm' cu apariia de edem' induraie' 8licten1 sau c9iar necro#1 poate constitui un argument pentru diagnosticul de tuberculo#1 25. "ac1 intradermoreacia la P.P." este po#iti/1' atunci sunt ade/1rate urm1toarele a8irmaii' cu excepia: A. Constituie un argument pentru diagnosticul de tuberculo#1 . 7emni8ic1 existena 9ipersensibilit1ii C. Pacientul a a/ut complexul primar care s+a /indecat' a 8ost /accinat sau are tuberculo#a acti/1 ". Nu se /a 8ace niciodat1 /accinul $. 7e poate 8ace /accinul C= 26. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la tratamentul antituberculos sunt ade/1rate' cu excepia: A. Are durata lung1 ?minim 4 luni pBn1 la 2 ani@ . $ste necesar1 asocierea de - antibiotice 0n 8a#a de atac :i minim 2 0n 8a#a ambulatorie C. >ratamentul este combinat :i 0ntotdeauna pacientul /a primi TcocVtailuriJde antituberculoase pentru a pre/eni apariia re#istenei la tratament. ". Antibioticele antituberculoase maFore sunt et9ionamid1' cicloserin1' cipro8loxacin1 $. Ri8ampicina :i i#onia#ida sunt antibiotice antituberculoase maFore 29. &yco!aterium leprae are urm1toarele caracteristici' cu excepia: A. 7unt acid+alcoolo re#isteni . 7unt bacili nesporulai' necapsulai :i imobili C. Poate 8i culti/at pe medii arti8iciale ". 7e transmite prin secreii na#ale $. Produce cele mai numeroase ca#uri de lepr1 0n Asia )0. .epra tuberculoid1 pre#int1 urm1toarele mani8est1ri clinice: A. ;lcere tro8ice dureroase . Pierderea degetelor C. .e#iunile sunt cutanate' sub 8orm1 de macule apigmentare' nedureroase ". .e#iunile sunt de tip granulomatos di8u#' extensi/' cu a8ectarea nasului'cu urec9ilor' pomeilor $. "istrucie progresi/1 a septului na#al

Complement multiplu
1. >uberculo#a se transmite prin: A. Pic1turi P8lugge . 7Bnge C. Pra8 ". .apte $. 3u:c1tura animalului bolna/ 2. acilii tuberculo:i au urm1toarele caractere de cultur1 A. Cresc 8oarte rapid' la un ritm de di/i#iune de 10+12 minute . Coloniile sunt de tip 7 C. 7e 8olose:te mediul special .oYenstein Eensen ". 7unt strict aerobi $. Cre:terea pe mediul de cultur1 este de tip disgonic Patogenitatea bacilului tuberculos se datorea#1: A. 7ecreiei unei endotoxine 8oarte agresi/e pentru epiteliul mucoasei respiratorii . Capacit1ii de multiplicare intracelulara a bacililor C. Capacit1ii de in/a#i/itate a bacililor ". 7ecreiei de exotoxin1 ce acionea#1 la ni/elul terminaiilor ner/oase ce controlea#1 re8lexul de tuse $. Cre:terii cantit1ii de mucus prin excitarea glandelor secretorii din mucoasa respiratorie Pro8ilaxia tuberculo#ei 0n RomBnia se 8ace: A. Prin H"R la tuberculin1 urmat1 de /accinare cu C= dac1 H"R este po#iti/ . Prin /accinare cu C= dac1 H"R la PP" este negati/1 C. Prin administrarea /accinului C= la nou+n1scui ". Prin administrarea /accinului C= la toi copiii' la 0mplinirea /Brstei de 1- ani $. Prin c9imiopro8ilaxia cu i#onia#ida la contacii cu /Brste sub 16 din 8ocarele de tuberculo#1 Alegei a8irmaiile corecte pri/ind aspectul coloniilor de &yco!acterium tu!erculosis 0n cultur1 A. >ip R . Conopidi8orme C. 3ucoide ". Neregulate :i uscate $. >ip 7 Care dintre /ariantele enumerate sunt corecte pri/ind re#istena &yco!acterium tu!erculosis3 A. Re#ist1 luni sau ani 0n pra8 . 7unt sensibili la aciunea radiatilor solare C. 7unt re#isteni la aciunea antisepticelor :i de#in8ectantelor ". 7unt sensibili la cloramin1

).

-.

,.

4.

$. 7unt sensibili la penicilin1 5. ;rm1toarele a8irmaii sunt ade/1rate 0n tuberculo#1: A. Pro8ilaxia nespeci8ic1 a bolii presupune cre:terea re#istenei nespeci8ice a organismului . &accinarea C= se e8ectuea#1 la na:tere :i apoi doar la 1 an :i la 5 ani C. R1spunsul imun celular se /eri8ic1 prin H"R la PP" ". H"R la PP"+ul po#iti/' denot1 pre#enta 9ipersensibilitatii la tuberculin1 $. H"R la PP" po#iti/ permite /accinarea cu C= Pentru tratamentul tuberculo#ei este important: A. >estarea sensibilit1ii tulpinii i#olate de la bolna/ la antibiotice . H#olarea persoanei bolna/e C. $8ectuarea H"R la tuberculin1 ". $8ectuarea H"R la PP" $. &accinarea cu C= 2n > A. . C. ". $. C primar1: Apare 9ipersensibilitatea la -+ 12 saptamani de la in8ecie %ipersensibilitatea este de tip H %ipersensibilitatea este de tip H& 7e 8ormea#a o le#iune numita tubercul Qona centrala se poate necro#a cu 8ormarea de ca#eum

6.

9.

10. Alegei raspunsurile corecte re8eritoare la e/oluia > C primar1: A. Regula este de /indecare cu 8ibro#a si calci8icare . &indecare completa cu disparitia le#iunii C. $ posibila extensia din aproape in aproape ". $ posibila diseminarea pe cale lim8atica sau 9ematogena $. 7e poate reacti/a dupa ani de #ile 11. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la > C secundar1: A. $xist1 numai locali#area pulmonara . $xista locali#ari pulmonare :i extrapulmonare C. 7e poate produce prin reacti/area le#iunilor primare ". 7e poate produce prin rein8ecie $. .ocali#area cea mai 8rec/enta este ba#a pulmonar1 12. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la > C primar1: A. Apare 0n copil1rie . Apare la aduli C. Apare o reactie in8lamatorie de tip exudati/ 0n al/eolele din lobul apical ". Apare o reactie in8lamatorie de tip exudati/ 0n al/eolele din lobul miFlociu :i in8erior $. Caracteristic este pre#ena complexului primar =9on 1). Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la > C pulmonar1

A. . C. ". $.

Cronic1 persistent1 peste o lun1 7ub8ebrilitate /esperal1 !ebra ridicata %emopti#ie Ce8alee

1-. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la /accinarea C= A. 7e 8ace la nou nascuti 8ara H"R la PP" . 7e 8ace la nou n1scuti cu testare H"R la PP" C. &accinarea se poate repeta 0n cursul /ieii dup1 testarea H"R la PP" negati/ ". &accinarea se poate repeta dup1 H"R la PP" po#iti/ $. &accinarea se poate 8ace oricBnd 81r1 testare H"R la PP" 1,. Alegei raspunsurile corecte re8eritoare la &yco!acterium leprae A. Agentul etiologic al ciumei bubonice . acil acid alcoolo re#istent C. 7e colorea#a 0n ro:u la coloratia Qie9l Nielsen ". 7e colorea#a 0n ro:u la coloratia =ram $. $ste o bacterie sapro8it1 condiionat patogen1 14. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la lepra tuberculoid1: A. Apare la persoane cu imunitate celulara indemn1 . Apare la persoane cu de8icit al imunitatii celulare C. Apar macule apigmentare' nedureroase ". Apar le#iuni ale ner/ilor cu pareste#ii $. Apar le#iuni de tip granulomatos 15. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la lepra lepromatoas1: A. Apare la persoanele cu de8icit al imunit1ii celulare . Apar le#iuni granulomatoase extinse C. Apare ne/rita ". !acies leonin $. Apare la persoane cu imunitate celulara indemn1 16. >ratamentul leprei se 8ace cu: A. "apsone . Ri8ampicina C. Clo8a#imine ". &ibramicina $. $ritromicina

19. 3Dcobacteriile aparin: A. =enului &yco!acterium

. C. ". $.

!amiliei &yco!acteriaceae <rdinului Actinomycetales <rdinului Ascomycota !amiliei &yco!acterium

20. 3Dcobacteriile strict patogene sunt: A. &yco!acterium !o)is . &yco!acterium a)ium C. &yco!acterium phlei ". &yco!acterium leprae $. &yco!acterium 1ansassii 21. 3Dcobacteriile sapro8ite sunt: A. &yco!acterium 1ansassii . &yco!acterium intracelulare C. &yco!acterium phlei ". &yco!acterium a#ricanum $. &yco!acterium smegmatis 22. 3Dcobacteriile condiionat patogene sunt: A. &yco!acterium intracelulare . &yco!acterium !o)is C. &yco!acterium tu!erculosis ". &yco!acterium 1ansassii $. &yco!acterium a)ium 2). .ipidele din structura mDcobacteriilor sunt: A. Ceruri A' ' C' " . !os8olipide C. Peptidoglicani ". Cord 8actorul $. Acid micolic 2-. Cord 8actorul ?tre9alo#e acetilate@pre#ent la tulpinile /irulente are urm1toarele 8uncii: A. "etermin1 le#iuni granulomatoase . Hn9ib1 migrarea leucocitelor C. 7er/e:te ca adFu/ant antigenic ". $ste responsabil de necro#a ca#eoas1 $. !acilitea#1 supra/ieuirea &. tu!erculosis 0n interiorul macro8agelor 2,. 7tructura peretelui celular al mDcobacteriilor con8er1 celulei bacteriene urm1toarele propriet1i: A. Acid+ alcoolo+re#isten1 . Reali#ea#1 o barier1 9idro8ob1 la p1trunderea 0n celul1 a coloranilor 9idrosolubili C. Reali#ea#1 o barier1 9idro8il1 la p1trunderea 0n celul1 a coloranilor liposolubili ". < re#isten1 crescut1 la desicare $. < re#isten1 sc1#ut1 la desicare

24. Propriet1ile tinctoriale ale 8amiliei &yco!acteriaceae sunt: A. Nu se colorea#1 cu 8uxin1 . 7e colorea#1 cu 8uxin1 concentrat1 C. Re#ist1 la decolorarea cu amestecul de acid mineral :i alcool ". 7unt 8rec/ent neutre la coloraia =ram $. Nu re#ist1 la decolorarea cu amestecul de acid mineral :i alcool 25. 3Dcobacteriile sunt: A. acili drepi sau 0ncurbai . Coci grupai 0n lanuri C. acterii cu o lungime de 2.,+) microni ". !lagelai' nesporulai $. Necapsulai' nesporulai 26. Re8eritor la caracterele de cultur1 sunt ade/1rate a8irmaiile: A. &yco!acterium !o)is pre#int1 cre:tere disgonic1: colonii mici' 7' cu de#/oltare 0n -+6 s1pt1mBni . 3icobacteriile sunt microorganisme strict anaerobe C. &. leprae nu este culti/abil pe medii arti8iciale ". &yco!acterium tu!erculosis pre#int1 o cre:tere eugonic1: colonii mari' R conopidi8orme' galbene' cu de#/oltare 0n 2+4 s1pt1mBni $. 7e utili#ea#1 medii speciale: .oYenstein+Eensen ?amidon' glicerin1' ou' /erde malac9it@' e/entual cu adaus de antibiotice ca penicilina' acidul nalidixic 29. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la tuberculo#1: A. Poate a8ecta orice organ' dar cea mai 8rec/ent1 locali#are este cea cardiac1 . 2n lipsa tratamentului speci8ic' boala este 8atal1 la ,0A din indi/i#i C. Agentul etiologic al tuberculo#ei este &yco!acterium !o)is ". oala presupune obligatoriu o in8ecie prealabil1 dar nu orice in8ecie e/oluea#1 spre 0mboln1/ire $. $ste o a8eciune in8ecto+contagioas1' cu tendin1 la croni#are'e/oluie 0n pusee acute' separate de perioade de remisiune )0. !orma primar1 de tuberculo#1 pre#int1 urm1toarele caracteristici: A. Apare ca urmare a reacti/1rii bacililor din le#iunile primare . Repre#int1 in8ecia iniial1 la indi/i#ii neexpu:i anterior C. $ste o in8ecie locali#at1 pulmonar care de obicei este asimptomatic1 ". Poate pre#enta o e/oluie spre /indecare prin calci8icare $. $ste o in8ecie de obicei extrapulmonar1 ?digesti/1' osoas1' renal1' genital1' ganglionar1' meningeal1' cutanat1' peritoneal1@ )1. >ransmiterea se poate 8ace: A. Pe cale cutanat1 . Pe cale respiratorie C. Prin intermediul pic1turilor P8lugge care conin bacilii tuberculo:i

". Prin tusea' str1nutul sau /orbitul omului in8ectat $. "e la un animal bolna/ )2. $/oluia tuberculo#ei cuprinde urm1toarele etape: A. acilii in9alai aFung 0n al/eolele pulmonare a8erente teritoriului pulmonar lobar miFlociu :i in8erior . 3acro8agele 8agocitea#1 bacilii :i distrug bacilii 0n totalitate C. acilii in9alai determin1 o reacie in8lamatorie ( al/eolit1' numit1 :ancru de inoculare ". acilii se multiplic1 intracelular dar nu diseminea#1 pe cale lim8o+9ematogen1 $. Apare adenopatia satelit1 :i re#ult1 complexul primar ?Complexul =9on@ )). "up1 -+12 s1pt1mBni dup1 ce subiectul a in9alat bacilii tuberculo:i apare: A. %ipersensibilitatea la tuberculoproteine . < stimulare a imunit1ii mediate celular C. !ormarea unui granulom cronic 0n Furul le#iunii iniiale de al/eolit1 ". < #on1 central1 de celule gigante multinucleate deri/ate din macro8age ?celule .anger9ans@ ce conin bacili $. < regiune peri8eric1 cu celule .anger9ans )-. Re8eritor la tuberculo#a secundar1 sunt ade/1rate a8irmaiile: A. acilii tuberculo:i dormani' din le#iunile de diseminare postprimar1' 0:i pot relua multiplicarea 0n anumite condiii . 7e caracteri#ea#1 prin 8ormarea de tuberculoame :i ca#ei8icare C. 7unt implicai ganglionii loco+regionali ". Nu poate ap1rea prin rein8ecie $. 7e asocia#1 8rec/ent cu cu in8ecia %.H.&.' 7H"A ),. 7imptomele tuberculo#ei sunt: A. >use cronic1 cu durat1 peste ) s1pt1mBni . >ranspiraii nocturne C. $xpectoraie ". 7indrom 8ebril/sub8ebril prelungit' /esperal $. Cre:tere ponderal1 )4. >estele bioc9imice de identi8icare a tuberculo#ei sunt: A. >estul catala#ei . >estul nitrat+reducta#ei C. Niacin+test ". >estul oxida#ei $. >estul la bacitracin1 )5. Hntradermoreacie ?H"R@ la P.P." ?TPuri8ied Protein "eri/ateJ@ are urm1toarea interpretare: A. diametrul este mai mic de 10 mm' reacia este po#iti/1 . < reacie cu diametrul mai mare de 10 mm' cu apariia de edem' induraie' 8licten1 sau c9iar necro#1 este po#iti/1

C. Reacia H"R la PP" po#iti/1 semni8ic1 existena 9ipersensibilit1ii ?pacientul a a/ut complexul primar care s+a /indecat' a 8ost /accinat sau are tuberculo#a acti/1@ ". H"R la PP" nu este util pentru /accinarea C= $. o reacie po#iti/1 nu este ec9i/alent1 numai cu boala ci repre#int1 o reacie de 9ipersensibilitate )6. A8irmaiile ade/1rate re8eritoare la tratamentul tuberculo#ei sunt: A. 7e asocia#1 - antibiotice 0n 8a#a de atac :i minim 2 0n 8a#a ambulatorie . $ste necesar1 iniierea prompt1 a tratamentului C. Are o durat1 relati/ scurt1 ?1 lun1@ ". Re#istena la monoterapie apare 8oarte repede $. 7e administrea#1 TcocVtailuriJde antituberculoase pentru a pre/eni apariia re#istenei la tratament )9. Antibioticele maFore antituberculoase sunt: A. Cicloserina . H#onia#ida C. Ri8ampicina ". 7treptomicina $. Cipro8loxacina -0. Re8eritor la &yco!acterium leprae sunt ade/1rate urm1toarele a8irmaii: A. >ransmiterea bolii se 8ace prin contact sexual . Hncubaia este de 2+10 luni C. .epra lepromatoas1 apare la persoanele cu de8icit al imunit1ii celulare ". .e#iunile din lepra tuberculoid1 sunt cutanate' sub 8orm1 de macule apigmentare' nedureroase $. .e#iunile din lepra lepromatoas1 sunt de tip granulomatos di8u#' extensi/' cu a8ectarea nasului'cu urec9ilor' pomeilor -1. >ratamentul leprei cuprinde urm1toarele antibiotice: A. 7ul8onamide . "apson1 C. Ri8ampicin1 ". Clo8a#imin $. penicilin1

Te#ati7a "C 'a7terii anaer&5e, en2&=ene ? Bacteroides si FusobacteriumA >i e@&=ene* enul Clostridium C&#$le#ent si#$l%
1. ;rm1toarele a8irmaii despre bacteriile anaerobe sunt ade/arate' cu excepiaL A. acteriile anaerobe nu utili#ea#1 oxigenul pentru cre:tere :i reacii metabolice . acteriile anaerobe utili#ea#1 energia re#ultat1 din reacii oxidati/e C. <xigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe ". Cuprinde specii 8oarte di8erite din punct de /edere mor8otinctorial $. AtBt anaerobii exogeni cBt :i cei endogeni pot produce in8ecii. 2. ;rm1toarele a8irmaii despre bacteriile anaerobe sunt ade/arate' cu excepia: A. acteriile anaerobe nu utili#ea#1 oxigenul pentru cre:tere :i reacii metabolice . acteriile anaerobe utili#ea#1 energia re#ultat1 din reacii 8ermentati/ C. <xigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe ". Cuprinde specii asem1n1toare din punct de /edere mor8otinctoriaL $. AtBt anaerobii exogeni cBt :i cei endogeni pot produce in8ecii. ). "espre anaerobii endogeni se cunosc urm1toarele'cu excepia: A. Nu 8ac parte din 8lora normal1 a intestinului . 7e g1sesc :i la ni/elul ca/it1ii bucale' pe mucoase :i tegument C. Produc in8ecii cand aFung in situsuri normal sterile ". "e obicei produc in8ecii mixte $. Cuprinde peste )0 de genuri' )00 specii anaerobe. -. Au 9abitat 0n colon urm1toarele bacterii anaerobe cu o excepie: A. /eptococcus4 . eilonella4 C. (acto!acillus4 ". /eptostreptococcus4 $. Bi#ido!acterium. ,. Au 9abitat 0n colon urm1toarele bacterii anaerobe cu o excepie: A. /eptococcus, /eptostreptococcus4 . eilonella4 C. %u!acterium4 ". /ropioni!acterium4 $. Bi#ido!acterium. 4. Nu 8ac parte dintre anaerobii endogeni: A. &yco!acterium4 . eilonella4

C. /ropioni!acterium, ". %u!acterium, $. Bi#ido!acterium 5. Nu 8ac parte dintre anaerobii endogeni: A. /eptostreptococcus . Streptococcus4 C. /ropioni!acterium, ". %u!acterium, $. Bacteroides, 6. Nu 8ac parte dintre anaerobii endogeni: A. /eptococcus, . eilonella4 C. Coryne!acterium4 ". %u!acterium, $. -uso!acterium. 9. Nu 8ac parte dintre anaerobii endogeni: A. /eptostreptococcus4 . eilonella4 C. (acto!acillus, ". %u!acterium, $. %ntero!acter. 10. Pentru stabilirea diagnosticului in ca#ul anaerobilor endogeni: A. Produsele patologice se recoltea#1 normal . >ransportul produselor patologice se 8ace 0n contact cu aerul C. Hns1mBnarea se 8ace pe medii simple ". Hns1mBnarea se 8ace pe gelo#1 sBnge 7c9aedler $. Hncubare se 8ace 0n aerobio#1' -6 9+ , #ile 11. =enul Bacteroides are urm1toarele caractere bioc9imice' cu excepia: A. !ermentea#1 #a9aro#a . !ermentea#1 gluco#a C. $ste sucro#1 negati/ ". !ermentea#1 lacto#a $. $ste malto#1 po#iti/ 12. =enul Bacteroides are urm1toarele caractere bioc9imice' cu excepia: A. Nu 8ermentea#1 #a9aro#aL . Nu 8ermentea#1 gluco#aL C. $ste sucro#1 negati/L ". !ermentea#1 lacto#aL $. $ste malto#1 po#iti/.

1). Alegei r1sunsul incorect re8eritor la anaerobii endogeni: A. 7unt re#isteni la metronida#ol . 7unt sensibili la lincomicin1' cloram8enicol :i ce8oxitin C. "in grupul #ragilis sunt re#isteni la penicilin1 ". 7unt re#isteni toi la aminoglico#ide $. 7unt produc1tori de betalactama#1 1-. 2n ceea ce pri/e:te cultura 8usobacteriilor' nu putem a8irma c1: A. Necesit1 o perioad1 relati/ scurt1 pentru de#/oltare . 7e de#/olt1 pe medii 0mbog1ite cu 9emin1 :i bil1 proasp1t1 C. Coloniile sunt 8ine' translucide' regulate ". Coloniile sunt 0nconFurate de o #on1 de 9emoli#1 $. 7e de#/olt1 0n strict1 anaerobio#1 1,. Alegei r1spunsul corect re8eritor la =enul Clostridium: A. Cuprinde bacili =ram po#iti/i . 7unt bacili cu dimensiuni mici C. 7unt nesporulai ". %abitatul lor este exclusi/ intestinul omului $. Cele mai multe specii sunt imobile 14. "in punct de /edere mor8ologic una dintre a8irmaiile despre bacteriile Clostridium per#ringens este 8als1: A. 7unt =ram po#iti/i . Au capetele rotunFite C. Nu pre#int1 spori ". Au capsul1 $. 7unt imobili 15. ;rm1toarele a8irmaii despre gangrena ga#oas1 sunt ade/1rate' cu excepia: A. Contaminarea esuturilor traumati#ate se 8ace cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterili#ate . 7porii se 0nmulesc 0n esuturi ?subcutanat' muscular@ C. !ormele /egetati/e produc en#ime ". Al8a+toxina sau lecitina#a, are e8ect necro#ant :i 9emolitic $. Prin procese 8ermentati/e are loc producerea de ga# cu pre#ena de crepitaii tisulare 16. Nu 8ace parte din caracterele de cultur1 ale bacteriilor Clostridium per#ringens: A. 7e culti/1 pe gelo#1 sBnge cu adaus de aminoglico#ide . Produc miros caracteristic C. 7e culti/1 :i 0n mediul lic9id cu t9ioglicolat de sodiu ". !ormea#1 colonii de dimensiuni mari' de tip 7 sau cu aspect rugos $. 3aForitatea tulpinilor produc 9emoli#1 dubl1 19. Nu 8ace parte din caracterele de cultur1 ale bacteriilor Clostridium per#ringens:

A. . C. ". $.

7e culti/1 pe gelo#1 sBnge cu adaus de aminoglico#ideL Nu produc miros caracteristic. !ormea#1 colonii de dimensiuni mari' de tip 3. 3aForitatea tulpinilor produc 9emoli#1 dubl1. Nu au acti/itate proteolitic1.

20. >ratamentul gangrenei ga#oase const1 0n urm1toarele' cu excepia: A. >ratamentul c9irurgical . Administrarea de antibiotice C. Administrarea de antitoxin1 ?0n do#e mari' pe cale intra/enoas1@ ". <xigen 9iperbar $. Administrarea de antispastice 21. "espre Clostridium tetanii sunt ade/1rate toate a8irmaiile de mai Fos cu excepia: A. 7unt bacili =ram negati/i . 7unt bacili lungi' gro:i' cu capete rotunFite' C. Pre#int1 capete rotunFite ". Pre#int1 un spor subterminal de8ormant ?aspect de rac9et1 de tenis@ $. 7unt mobili 22. A8irmaiile de mai Fos sunt ade/1rate 0n pri/ina bacilului Clostridium tetani' cu excepia: A. $ste agentul etiologic al tetanosului . >oxina tetanic1 este o endotoxin1 C. >oxina tetanic1 are dou1 componente ". >etanospasmina se 8ixea#1 la ni/elul receptorilor ganglio#idici de la ni/elul sistemului ner/os central :i bloc9ea#1 eliberarea mediatorilor c9imici $. >etanoli#ina care este o 9emoli#in1 2). A8irmaiile de mai Fos sunt ade/1rate 0n pri/ina bacilului Clostridium tetani' cu excepia: A. $ste agentul etiologic al tetanosului . >oxina tetanic1 este o exotoxin1 C. >oxina tetanic1 are dou1 componente ". >etanospasmina se 8ixea#1 la ni/elul receptorilor ganglio#idici de la ni/elul sistemului ner/os central :i permite eliberarea mediatorilor c9imici $. >etanoli#ina care este o 9emoli#in1 2-. Anaerobii endogeni: A. Nu 8ac parte din 8lora intestinal1 . 7unt 0ntotdeauna patogeni C. 7unt 0ntotdeauna sapro8ii ". 7unt re#isteni la aminoglico#ide $. 7unt re#isteni la metronida#ol 2,. "in grupul bacteriilor anaerobe endogene 8ac parte urmatoarele cu o excepie: A. /eptococcus . (acto!acillus

C. Clostridium ". Bacteroides $. -uso!acterium 24. "iagnosticul bacteriilor anaerobe endogene se 8ace 0n urmatoarele etape: A. Produsele recoltate trebuie transportate 81r1 a a/ea contact cu aerul . 2ns1mBnarea se 8ace pe medii speciale cu substane reduc1toare C. 3ediul 8olosit poate 8i 79aedler ". 7e incubea#1 0n lipsa oxigenului $. >oate raspunsurile sunt corecte 25. acteriile din genul Clostridium: A. 7unt anaerobi endogeni . 7unt bacterii =ram negati/e C. 7unt nesporulate ". Au ca 9abitat natural solul :i intestinul omului $. 7unt bacili =ram po#iti/i scuri

26. Clostridium per#rigens determin1: A. 3ionecro#a . =angrena ga#oas1 C. >oxiin8ecii alimentare ". Hn8ecii de tip in/a#i/ $. >oate raspunsurile sunt ade/1rate 29. 5espre Clostridium !otulinum se pot a8irma urmatoarele : A. 7unt bacili =ram negati/i . "etermin1 contracii clonice ale musculaturii striate C. 7unt imobili ". "etermin1 parali#ii musculare $. >ratamentul de elecie este penicilina )0. acteriile din genul Bacteroides :i -uso!acterium determin1: A. Abcese intraabdominale . Peritonite C. Colecistite ". $ndocardite $. >oate raspunsurile sunt corecte

)1. Care din urm1toarele /ariante este 8als1: A. Bacteroides are 9abitat normal 0n intestinul gros . >etanosul este o boal1 produs1 de o bacterie sporulat1 aerob1 C. /eptostreptococcus are 9abitat normal 0n colon ". Streptococcus penumoniae este un anaerob endogen $. /eptococcus sunt coci =ram po#iti/i anaerobi

)2. Care r1spuns este incorect re8ertor la bacteriile anaerobeC A. acteriile anaerobe utili#ea#1 oxigenul pentru cre:tereL . acteriile anaerobe 8olosesc energia re#ultat1 din reacii 8ermentati/eL C. acteriile anaerobe nu utili#ea#1 oxigenul pentru reacii metaboliceL ". acteriile anaerobe sunt bacterii care tr1iesc 0n absena oxigenuluiL $. <xigenul este toxic pentru bacteriile anaerobe. )). "espre anaerobii endogeni putem spune urm1toarele cu excepia: A. !ac parte din 8lora normal1 a intestinuluiL . !ac parte din 8lora normal1 a stomaculuiL C. 7e g1sesc :i la ni/elul ca/it1ii bucaleL ". 7e g1sesc :i pe mucoaseL $. 7e g1sesc :i pe tegument. )-. Anaerobii endogeni se clasi8ic1 0n: A. Peste 10 genuri' 200 specii anaerobeL . Peste 20 genuri' )00 specii anaerobeL C. Peste )0 genuri' )00 specii anaerobeL ". Peste -0 genuri' )00 specii anaerobeL $. Peste -0 genuri' -00 specii anaerobe. ),. Anaerobii endogeni sunt repre#entai de urm1torii bacili =ram po#iti/i cu excepia: A. (acto!acillus cu 9abitat /aginalL . /ropioni!acterium: pe tegumentL C. %u!acterium: 9abitat 0n colon' ca/itate bucal1L ". /eptococcus: 9abitat 0n colonL $. Bi#ido!acterium: 9abitat 0n colon' ca/itate bucal1. )4. acilii =ram negati/i pot produce urm1toarele' mai puin: A. Abcese abdominaleL . Abcese pulmonareL C. 7epticemiiL ". $ndocarditeL $. Acnee. )5. acilii =ram negati/i pot produce urm1toarele' mai puin: A. PeritoniteL . 7carlatin1 C. Abcese cerebraleL ". ColecistiteL $. 7epticemii.

)6. Hncubarea anaerobilor endogeni se 8ace 0n anaerobio#1 timp de: A. -6 9 + , #ileL . )4 9 + - #ileL C. 2- 9 + ) #ileL

". 12 9 ( 2 #ileL $. 4 9 ( 1 #i. )9. =enul Bacteroides cuprinde 0n acest moment 8oarte multe specii' se g1sesc 0n num1r 8oarte mare 0n: 6 A. !lora intestinului subire f10 /gram materii 8ecaleL 10 . !lora intestinului subire f10 /gram materii 8ecaleL 11 C. !lora intestinului gros f10 /gram materii 8ecaleL 6 ". !lora intestinului gros f10 /gram materii 8ecaleL 9 $. !lora intestinului gros f10 /gram materii 8ecale. -0. 2n ca#ul genului Bacteroides la examenul microscopic pe 8rotiu se obser/1 pre#ena bacililor cu urm1toarele caracteristici' mai puin una: A. "imensiuni de 1+) microniL . "imensiuni de ,+6 microniL C. acili =ram negati/iL ". </aliL $. Nesporulai. -1. 2n ca#ul genului Bacteroides antibiograma este obligatorie. Ca :i ceilali anaerobi sunt sensibili la urm1toarele antibiotice' cu excepia: A. 3etronida#ol . .incomicin1 C. Cloram8enicol ". Ce8oxitin $. =entamicin1 -2. Cultura 8usobacteriilor pe medii 0mbog1ite cu 9emin1 :i bil1 proasp1t1 0n strict1 anaerobio#1 necesit1 pentru de#/oltare o perioad1 de: A. 1+2 #ileL . 2+) #ileL C. )+- #ileL ". )+, #ileL $. )+4 #ile. -). 2n ca#ul 8usobacteriilor coloniile nu sunt: A. !ineL . >ranslucideL C. RegulateL ". <paceL $. 2nconFurate de o #on1 de 9emoli#1. --. 2n ca#ul 8usobacteriilor tratamentul se 8ace cu urm1toarele antibiotice' cu excepia: A. 3etronida#ol . Ri8ampicin1 C. Clindamicin1

". Carbapenemi $. 3onobactami -,. .a Clostridium per#ringens bacilii =ram po#iti/i nu sunt: A. .ungi :i subiriL . Cu capete rotunFiteL C. 7porulaiL ". 2ncapsulaiL $. Hmobili. -4. Coloniile de Clostridium per#ringen nu sunt: A. "e dimensiuni miciL . RotundeL C. Cu margini regulateL ". Con/exe de tip 7L $. Cu aspect rugos. -5. 2n ca#ul gangrenei ga#oase maForitatea tulpinilor pre#int1 urm1toarea caracteristic1: A. Nu sunt #a9aroliticeL . Nu sunt proteoliticeL C. .ic9e8ia#1 gelatinaL ". Nu lic9e8ia#1 gelatinaL $. Nu lic9e8ia#1 serul coagulat. -6. >ratamentul gangrenei ga#oase nu const1 0n: A. >ratamentul c9irurgical cu debridarea :i toaleta c9irurgical1 a pl1gii cu ap1 oxigenat1L . 2ndep1rtarea esuturilor de/itali#ate' necro#ateL C. Administrarea de antibiotice ?penicilin1 :i metronida#ol@ pentru a pre/eni 8ormarea de toxin1L ". Administrarea de anatoxin1 pentru neutrali#area toxinei $. <xigen 9iperbar. -9. 2n ca#ul in8eciei cu Clostridium tetanii' germinarea nu e 8a/ori#at1 de: A. Pl1gile pro8undeL . Pl1gile an8ractuoaseL C. Pl1gile de/itali#ateL ". .ipsa de oxigenL $. Pre#ena de oxigen. ,0. 2n ca#ul in8eciei cu Clostridium tetanii este 8als r1spunsul urm1tor: A. Apar contracii tonice ale musculaturii netedeL . Contractura are loc 0n 9iperextensieL C. 3oartea se produce prin a8ectarea mu:c9ilor respiratoriL ". Contraciile sunt /iolente' dureroase' pot 8ractura oaseleL $. Pacientul e con:tient.

,1. 2n ca#ul in8eciei cu Clostridium tetanii ' tratamentul nu const1 0n: A. Administrarea de antibiotice ?penicilin1 :i metronida#ol@L . Administrarea de antitoxin1 antitetanic1 0n do#e 8oarte mici C. &entilaie arti8icial1L ". 3iorelaxante pentru a controla contraciile tonicocloniceL $. >ratamentul c9irurgical: toaleta c9irurgical1 a pl1gii. ,2. 2n ca#ul in8eciei cu Clostridium tetanii este 8als r1spunsul urm1tor: A. Produsele biologice sunt repre#entate de secreiile din pl1gile in8ectateL . 7e culti/1 pe gelo#1 sBnge' mediu care de/ine selecti/ prin ad1ugarea de aminoglico#ide sau pe mediul RobertsonL C. Are ne/oie de anaerobio#1 strict1L ". "atorit1 mobilit1ii sale deosebite produce colonii de tip mucos $. "atorit1 mobilit1ii sale deosebite produce in/a#ia mediului de cultur1 ?8enomenul de migrare@. ,). 2n ca#ul in8eciei cu Clostridium tetanii este incorect r1spunsul urm1tor: A. Produce di8erite en#ime proteolitice: peptida#e' gelatina#1 . !ermentea#1 glucideleL C. Produce 9emoli#in1L ". Cultura are miros de corn arsL $. 7e 8ace identi8icarea bioc9imic1. ,-. Clostridium !otulinum nu sunt: A. acili =ram po#iti/iL . acili scuriL C. acili cu capete rotunFiteL ". acili sporulaiL $. acili mobili. ,,. Clostridium !otulinum are dimensiuni de: A. 0',+1',/)+20 microniL . 1',+)/,+20 microniL C. )+-',/5+)0L ". -',+4/6+)0L $. 4+6/10+)0. ,4. Clostridium !otulinum nu poate pre#enta un spor: A. .ocali#at centralL . .ocali#at subterminalL C. .ocali#at terminalL ". .ocali#at codalL $. "e8ormant. ,5. 7porii de la Clostridium !otulinum contaminea#1 alimentele ?carne' legume' 8ructe@. 7e produce toxina botulinic1' care este o neurotoxin1 cu:

A. . C. ". $.

) serotipuriL , serotipuriL 6 serotipuriL 10 serotipuriL 12 serotipuriL

,6. >oxina botulinic1 este termolabil1 :i poate 8i distrus1 prin 8ierbere timp de: A. , minuteL . 10 minuteL C. 1, minuteL ". 20 minuteL $. ) minute. ,9. 2n ca#ul in8eciei cu Clostridium !otulinum procentul de mortalitate este de: A. 10AL . )0AL C. 40AL ". 60AL $. 90A. 40. 2n ca#ul in8eciei cu Clostridium !otulinum exist1 :apte tipuri serologice: A' ' C' "' $' ! :i = 0ntre care nu exist1 :i di8erene 8armacologice. >oxiin8ecia la om este produs1 de serotipurile: A. C :i "L . ! :i =L C. C' " :i !L ". "' ! :i =L $. A' :i $. 41. Pentru distrugerea sporilor de Cl. !otulinum este 8oarte important1 sterili#area la 120[C' timp de: A. 10 minuteL . 20 minuteL C. -0 minuteL ". 1 or1L $. 2 ore.

Complement multiplu
1. !ac parte dintre anaerobii endogeni: A. /eptococcus, /eptostreptococcus4 . eilonella C. Coryne!acterium spp ". %u!acterium, Bi#ido!acterium $. Bacteroides, -uso!acterium 2. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la anaerobii endogeni:

A. . C. ". $.

7unt sensibili la metronida#ol 7unt re#isteni la lincomicin1' cloram8enicol :i ce8oxitin "in grupul #ragilis sunt re#isteni la penicilin1 7unt sensibili la aminoglico#ide 7unt produc1tori de betalactama#1

). !usobacteriile: A. 7unt bacterii lungi . Au capetele ascuite C. 7unt deseori pleomor8e ". 7unt bacili scuri $. Au capetele rotunFite -. 2n ceea ce pri/e:te culti/area 8usobacteriilor' putem a8irma: A. Necesit1 o perioad1 relati/ scurt1 pentru de#/oltare . Culti/1 pe medii 0mbog1ite cu 9emin1 :i bil1 proasp1t1 C. Coloniile sunt 8ine' mate' neregulate ". Coloniile sunt 0nconFurate de o #on1 de 9emoli#1 $. Culti/1 0n strict1 anaerobio#1 ,. 2n ceea ce pri/e:te cultura 8usobacteriilor' putem a8irma: A. Necesit1 o perioad1 mai 0ndelungat1 ?)+, #ile@ pentru de#/oltare . Culti/1 pe medii 0mbog1ite cu 9emin1 :i bil1 proasp1t1 C. Coloniile sunt 8ine' translucide' regulate ". Coloniile nu au #on1 de 9emoli#1 $. Culti/1 0n aerobio#1 4. =enul Clostridium: A. Cuprinde bacili =ram negati/iL . 7unt bacili cu dimensiuni mariL C. 7unt nesporulaiL ". %abitatul lor natural este solul :i intestinul omului :i animalelorL $. Cele mai multe specii sunt imobile. 5. "in punct de /edere mor8ologic bacteriile Clostridium per#ringens sunt: A. =ram negati/i . .ungi :i gro:iL cu capetele rotunFite C. 7porulai' cu sporul subterminal' de8ormant ". Hncapsulai $. 3obili 6. Caracterele de cultur1 ale bacteriilor Clostridium per#ringens sunt: A. 7e culti/1 pe gelo#1 sBnge cu adaus de aminoglico#ideL . Perioada de incubaie este de 2- de oreL C. Nu se culti/1 0n mediul lic9id cu t9ioglicolat de sodiu ". !ormea#1 colonii de dimensiuni mari' de tip 7 sau cu aspect rugos

$. 3aForitatea tulpinilor produc 9emoli#1 dubl1 9. Caracterele de cultur1 ale bacteriilor Clostridium per#ringens sunt: A. !ormea#1 colonii de dimensiuni mari' de tip3 . 3aForitatea tulpinilor nu produc 9emoli#1 C. Nu au acti/itate proteolitic1 ". Nu produc r1spuns caracteristic $. Perioada de incubaie este de 2+, #ile 10. Clostridium tetanii3 A. 7unt bacili =ram negati/i . 7unt bacili lungi' gro:i C. Pre#int1 capete drepte ". Pre#int1 un spor subterminal de8ormant ?aspect de rac9et1 de tenis@ $. 7unt mobili 11. "espre contraciile musculare din tetanos se a8irm1: A. Apar contracii tonice ale musculaturii netede . .a debut apare trismusul cu Irisus sardonicusJ C. Contraciile nu cuprind restul musculaturii ". Contraciile sunt /iolente' dureroase' pot 8ractura oasele $. 3oartea se produce prin a8ectarea mu:c9ilor respiratori 12. "espre contraciile musculare din tetanos se a8irm1: A. Apar contracii tonice ale musculaturii striate . >ardi/ apare trismusul C. Contraciile cuprind treptat musculatura ". Contraciile sunt nedureroase $. 3oartea se produce prin a8ectarea mu:c9ilor respiratori 1). "espre bacteriile anaerobe endogene se pot a8irma urmatoarele: A. !ac parte din 8lora normala a intestinului . 7e g1sesc la ni/elul ca/it1ii bucale C. 7e 0ns1mBnea#1 pe medii de cultur1 cu substane reduc1toare ". 7unt 0ntotdeauna sapro8ii $. 7unt 0ntotdeauna patogeni. 1-. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la Clostridium per#rigens: A. 7unt bacterii anaerobe . 7unt bacili =ram negati/i C. 7unt nesporulai ". 7unt coci =ram po#iti/i $. 7unt sporulai 1,. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la Clostridium per#rigens: A. 7unt bacterii sapro8ite condiionat patogene

. C. ". $.

7unt bacili patogeni =ram negati/i Produc in8ecii de tip in/a#i/ $ste o specie patogen1 $liberea#a al8atoxina cu e8ect necro#ant :i 9emolitic

14. >ratamentul in8eciilor cu Clostridium per#rigens: A. $ste exclusi/ c9irurgical . $ste un tratament complex C. $ste exclusi/ antitoxic ". Combina tratamentul c9irurgical :i cel antibacterian $. Combina tratamentul c9irurgical' antibacterian si antitoxic. 15. otulismul: A. $ste o toxiin8ecie alimentar1 . Are o incubaie de 5 #ile C. 7e tratea#a c9irurgical ". 7e tratea#a cu ser antitoxic $. 7e mani8esta cu 8ebr1 inalt1 16. Alegei a8irmatiile corecte re8eritoare la Clostridium !otulinum A. $ste un bacil =ram po#iti/ sporulat . 7porii pot contamina carnea :i legumele C. Produce o neurotoxina termostabil1 ". Hmobili $. 7e multiplica 0n alimentele conser/ate 0n anaerobio#1 19. Alegei a8irmatiile corecte re8eritoare la botulism: A. oala apare prin ingestia de spori de bacil botulinic . oala apre prin ingestia de toxina botulinic1 pre8ormat1 0n alimente C. >oxina bloc9ea#1 eliberarea de acetilcolina la ni/el sinaptic cu apariia parali#iei de tip 8lasc ". >oxina bloc9ea#a eliberarea de acetilcolin1 la ni/el sinaptic cu apariia contraciilor musculare tonico+clonice $. "iagnosticul de laborator se 8ace prin e/identierea toxinei 0n serul bona/ului 20. "espre Clostridium tetanii se poate a8irma: A. Produce en#ime proteolitice . Nu 8ermentea#a glucidele C. Produce 9emoli#ina ". Patogenitatea este dat1 de endotoxine $. $ste un bacil aerob 21. >etanosul: A. $ste produs de o bacterie aerob1 . Are o perioada de incubaie de -+, #ile pana la 2 s1pt1mBni C. 7e administrea#1 antibiotice

". 7e tratea#a c9irurgical :i prin administrarea de antitoxin1 $. Pro8ilaxia consta 0n /accinarea C= 22. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la tetanos: A. Caracteri#at prin contracii ale musculaturii striate . .a debut apare trismusul C. "ignosticul de laborator se ba#ea#1 pe 0ns1mBnarea produselor patologice pe gelo#1 sBnge 0n anaerobio#1 , #ile ". >etanosul se remite spontan 8ara tratament $. Apare parali#ia mu:c9ilor 8eei 2). Alegei r1spunsul corect re8eritor la bacilul tetanic: A. Patogenitatea sa e data de capacitatea de a elabora toxine . Patogenitatea e data de eliberarea de glicin1 C. >etanospasmina bloc9ea#1 eliberarea de glicin1 cu apariia contracturii musculare ". >etanospasmina bloc9ea#1 eliberarea de acetilcolin1 cu aparitia contracturii musculare $. >etanospasmina determina aparitia unei parali#ii de tip 8lasc. 2-. Alegei r1spunsul corect re8eritor tetanos: A. 7e produc contracii tonico+clonice u:oare . 7e produc contracii /iolente ce duc la 8racturi osoase C. Poate apare la nou nascui prin contaminarea pl1gii ombilicale ". =erminarea e 8a/ori#ata de pl1gile pro8unde $. 3ortalitatea este redus1 8ara tratament 2,. Re8eritor la bacteriile anaerobe sunt ade/1rate urm1toarele r1spunsuri: A. ;tili#ea#1 oxigenul pentru cre:tere :i reacii metaboliceL . !olosesc energia re#ultat1 din reacii 8ermentati/eL C. 7unt bacterii care tr1iesc 0n pre#ena oxigenuluiL ". Cuprind numeroase specii bacteriene' 8oarte di8erite din punct de /edere mor8otinctorial: coci :i bacili' =ram po#iti/i :i =ram negati/eL $. Hn8eciile pot 8i produse de anaerobi endogeni :i anaerobi exogeni. 24. Anaerobii endogeni: A. !ac parte din 8lora normal1 a intestinuluiL . !ac parte din 8lora normal1 a stomaculuiL C. 7e g1sesc :i la ni/elul ca/it1ii bucaleL ". 7e g1sesc :i pe mucoaseL $. 7e g1sesc :i pe tegument. 25. Anaerobii endogeni: A. Produc in8ecii cBnd aFung 0n situsuri normal sterileL . Nu produc in8ecii cBnd aFung 0n peritoneu' bil1L C. Nu produc in8ecii mixteL ". Pot produce in8ecii: anaerobi+anaerobiL $. Nu pot produce in8ecii: anaerobi cu aerobi 8acultati/ anaerobi.

26. Coci =ram po#iti/i sunt: A. /eptococcusL . eilonellaL C. (acto!acillusL ". %u!acteriumL $. /eptostreptococcus. 29. acili =ram po#iti/i sunt: A. (acto!acillusL . %u!acteriumL C. Bi#ido!acteriumL ". /ropioni!acteriumL $. -uso!acterium. )0. /eptococcus, /eptostreptococcus: A. Au 9abitat 0n colonL . Au 9abitat 0n duodenL C. Pot produce in8ecii biliareL ". Pot produce in8ecii pulmonareL $. Pot produce abcese. )1. eilonella: A. Au 9abitat 0n colonL . Au 9abitat 0n ca/itatea bucal1L C. Pot produce in8ecii polimicrobieneL ". 7unt bacili =ram po#iti/iL $. 7unt bacili =ram negati/i. )2. Care a8irmaii sunt ade/1rate re8eritor la anaerobii endogeniC A. (acto!acillus are 9abitat /aginalL . /ropioni!acterium se g1se:te pe tegumentL C. /ropioni!acterium are 9abitat 0n colonL ". Bi#ido!acterium poate produce acneeaL $. %u!acterium poate determina in8ecii biliare' oro8aringiene. )). Care a8irmaii sunt 8alse re8eritor la anaerobii endogeniC A. -uso!acterium are 9abitat 0n colonL . Bacteroides are 9abitat 0n ca/itatea bucal1L C. -uso!acterium nu poate produce septicemiaL ". (acto!acillus are 9abitat 0n ca/itatea bucal1L $. -uso!acterium poate produce abcese abdominale' pulmonare' cerebrale. )-. Care a8irmaii sunt 8alse re8eritor la anaerobii endogeniC A. Bacteroides poate produce peritoniteL . Bacteroides poate produce colecistiteL

C. /ropioni!acterium poate produce acneeaL ". /eptococcus are 9abitat 0n ca/itatea bucal1L $. /eptostreptococcus are 9abitat 0n ca/itatea bucal1. ),. Care a8irmaii sunt 8alse re8eritor la anaerobii endogeniC A. Produsele patologice sunt transportate ast8el 0ncat s1 nu /in1 in contact cu aerulL . 2nsamBnarea se 8ace pe medii speciale cu substane reduc1toareL C. 2nsamBnarea nu se 8ace pe medii speciale cu gelo#1 sBnge 7c9aedlerL ". Hncubarea se 8ace 0n anaerobio#1'timp de 12 9+ 2 #ileL $. Anaerobii endogeni sunt sensibili la cloram8enicol' imipenemi' carbapenemi. )4. Care a8irmaii sunt ade/1rate re8eritor la genul BacteroidesC A. Cuprinde 8oarte multe speciiL . Cuprinde puine speciiL 10 C. 7e g1sesc 0n num1r 8oarte mare 0n 8lora intestinului gros f10 /gram materii 8ecaleL 10 ". 7e g1sesc 0n num1r 8oarte mare 0n 8lora intestinului subire f10 /mlL 10 . $. 7e g1sesc 0n num1r 8oarte mic 0n 8lora intestinului gros g 2 )5. Care a8irmaii sunt ade/1rate re8eritor la genul BacteroidesC A. 60A dintre bacterii aparin grupului #ragilisL . ,0A dintre bacterii aparin grupului #ragilisL C. Numai 10A sunt Bacteroides #ragilisL ". Numai ,A sunt Bacteroides #ragilisL $. "intre anaerobii =ram negati/i din 8lora /aginal1 maForitatea aparin speciilor B.melaninogenicus :i B.oralis. )6. Care a8irmaii sunt corecte re8eritor la genul BacteroidesC A. 2n ca/itatea bucal1 cea mai 8rec/ent1 specie este B.melaninogenicusL . 2n ca/itatea bucal1 cea mai 8rec/ent1 specie este B. oralisL C. Cea mai 8rec/en1 specie din ca/itatea bucal1 repre#int1 60A. ". 2n ca/itatea bucal1 8usobacteriile repre#int1 ,AL $. 2n ca/itatea bucal1 8usobacteriile repre#int1 20A. )9. acilii din genul Bacteroides pot produce: A. Hn8ecii prin diseminarea de la ni/el stomacal ?in8ecii de plag1 accidental1 sau c9irurgical1@L . Hn8ecii asociate tumorilor maligneL C. PeritoniteL ". Abcese abdominaleL $. 7epticemii. -0. Re8eritor la genul Bacteroides se recoltea#1 urm1toarele produse patologice: A. .ic9id peritonealL . $xudat na#alL C. PuroiL ". $xudat 8aringianL

$. 7Bnge pentru 9emocultur1. -1. 2n ca#ul genului Bacteroides la examenul microscopic pe 8rotiu se obser/1 pre#ena bacililor: A. =ram po#iti/iL . =ram negati/iL C. Cu dimensiuni de )+4 microniL ". Cu dimensiuni de 1+) microniL $. </ali. -2. Re8eritor la genul Bacteroides cultura se 8ace: A. 2n anaerobio#1L . Pe mediul gelo#1 sBngeL C. Pe mediul gelo#1 c9ocolatL ". Pe mediul 7c9aedlerL $. Pe mediul cu bil1 :i esculin1 $. -). Care a8irmaii sunt corecte re8eritor la genul BacteroidesC A. Antibiograma nu este obligatorieL . =rupul #ragilis este re#istent la penicilin1 datorit1 producerii de betalactama#1L C. Nu toi anaerobii sunt re#isteni la aminoglico#ideL ". Ca :i ceilali anaerobi sunt sensibili la metronida#olL $. 3uli sunt sensibili la lincomicin1' cloram8enicol :i ce8oxitin. --. Re8eritor la genul Bacteroides 8usobacteriile sunt: A. .ungiL . 7curteL C. Cu capetele ascuiteL ". "eseori pleomor8eL $. Rareori pleomor8e. -,. Re8eritor la genul Bacteroides coloniile sunt: A. !ineL . >ranslucideL C. <paceL ". RegulateL $. 2nconFurate de o #on1 de 9emoli#1. -4. =enul Clostridium pre#int1 bacili: A. "e dimensiuni mari )+6/0., microniL . "e dimensiuni mici 1+)/0.2 microniL C. 7porulaiL ". Cu 9abitat 0n intestinul omului :i animalelorL $. 3aForitatea imobili datorit1 8lagelilor peritric9i. -5. Re8eritor la Clostridium per#ringens sunt corecte enunurile: A. acteriile sunt 8oarte r1spBndite 0n natur1L

. C. ". $.

7porii se g1sesc pe sol' 0n materii 8ecaleL 7porii re#ist1 0n pra8 o perioad1 0ndelungat1 ?ani@L !ormele /egetati/e se pot g1si 0n /agin la 2,+)0A persoane s1n1toaseL !ormele /egetati/e se pot g1si 0n intestin la ,A persoane s1n1toase.

-6. Clostridium per#ringens pre#int1 bacili: A. 7curiL . 7ubiriL C. .ungiL ". =ro:iL $. Cu capete rotunFite. -9. Clostridium per#ringens pre#int1 bacili: A. NesporulaiL . HmobiliL C. Cu sporul subterminalL ". Cu sporul de8ormantL $. Ne0ncapsulaiL ,0. Re8eritor la gangrena ga#oas1 sunt corecte enunurile: A. Pl1gile pro8unde' asociate cu necro#1 :i contaminare cu bacterii aerobe pot s1 se in8ecte#e :i cu Cl. per#ringens sau alte specii de clostridii' producBndu+se o in8ecie se/er1' cu e/oluie rapid1 spre diseminare intramuscular1L . Nu poate pune 0n pericol /iaa pacientuluiL C. Contaminarea esuturilor traumati#ate ?pl1gi@ se 8ace cu spori din sol sau prin instrumente incorect sterili#ateL ". 7porii germinea#1' bacteriile /egetati/e 0nmulindu+se 0n esuturi ?subcutanat' muscular@' cu producerea de en#ime' dintre care cea mai redutabil1 este al8a+toxina sau lecitina#a, cu e8ect necro#ant :i 9emoliticL $. Ca urmare a peroceselor 8ermentati/e are loc producerea de ga# ?pre#ena de crepitaii tisulare@. ,1. 2n ca#ul gangrenei ga#oase se recoltea#1 produsele patologice: A. 7ecreie uretral1L . 7ecreie otic1L C. 7ecreie /aginal1L ". PuroiL $. 7Bnge. ,2. Re8eritor la Clostridium per#ringens sunt corecte enunurile: A. !ormea#1 colonii de dimensiuni mici' rotunde' cu margini regulateL . !ormea#1 colonii con/exe de tip 7 sau cu aspect rugosL C. 3aForitatea tulpinilor nu produc 9emoli#1 dubl1L ". Nu are acti/itate proteolitic1 :i produce un miros urBtL $. 3aForitatea tulpinilor sunt #a9arolitice' proteolitice' lic9e8ia#1 gelatina :i serul coagulat.

,). >ratamentul gangrenei ga#oase const1 0n: A. >ratamentul c9irurgical cu debridarea :i toaleta c9irurgical1 a pl1gii cu ap1 oxigenat1L . Administrarea de antibiotice ?penicilin1 :i metronida#ol@ pentru a pre/eni 8ormarea de toxin1L C. Administrarea de antitoxin1 0n do#e mici ". 2ndep1rtarea esuturilor necro#ateL $. 2ndep1rtarea esuturilor de/itali#ate. ,-. Clostridium tetanii se pre#int1 sub 8orm1 de bacili: A. .ungiL . 7curiL C. =ro:iL ". 3obiliL $. Cu sporul cu aspect de rac9et1 de tennis. ,,. 2n ca#ul patogenit1ii la Clostridium tetanii putem spune c1: A. >etanosul este o toxiin8ecie produs1 prin in8ectarea pl1gilor cu Clostridium tetaniL . >oxina tetanic1 este o exotoxin1L C. >oxina tetanic1 este o endotoxin1L ". >etanospasmina se 8ixea#1 la ni/elul receptorilor ganglio#idici de la ni/elul sistemului ner/os peri8eric' bloc9ea#1 eliberarea mediatorilor c9imici re#ultBnd contractura muscular1 spastic1L $. >etanoli#ina este o 9emoli#in1. ,4. 2n ca#ul patogenit1ii la Clostridium tetanii putem spune c1: A. Hn8ecia se produce prin contaminare la ni/elul pl1gilor produse accidental prin 0nepare sau prin accidenteL . Hn8ecia se produce prin contaminare la ni/elul pl1gilor produse prin bont ombilical sau operator cu intrumentar sterilL C. =erminarea e 8a/ori#at1 de pl1gile pro8unde' an8ractuoase' de/itali#ate' pre#ena de oxigen. ". >oxina tetanic1 di8u#ea#1 pe cale sanguin1L $. >oxina tetanic1 di8u#ea#1 pe cale ner/oas1. ,5. Hn8ecia cu Clostridium tetanii const1 0n urm1toarele: A. Perioada de incubaie este -+, #ile+ 2 s1pt1mBniL . Perioada de incubaie este 4+5 #ile+ ) s1pt1mBniL C. Apar contracii tonice ale musculaturii netedeL ". "e obicei apare trismusul cu Irisus sardonicusJL $. Contraciile cuprind treptat restul musculaturii. ,6. Hn8ecia cu Clostridium tetanii const1 0n urm1toarele: A. Contractura are loc 0n 9ipoextensieL . 3oartea se produce prin a8ectarea mu:c9ilor respiratoriL C. Contraciile sunt /iolente' dureroaseL

". Pacientul e incon:tientL $. 3ortalitate: 20A. ,9. Re8erindu+ne la epidemiologie putem spune c1: A. 2n ciuda e8orturilor <rgani#aiei 3odiale a 71n1t1ii de a eradica tetanosul pBn1 0n 199,' a r1mas o boal1 endemic1 0n 1rile 0n curs de de#/oltare cu aproximati/ 1.000.000 mori 0n 1992 la ni/el modialL . oala e rar1 0n 1rile de#/oltateL C. 2n A8rica de 7ud aproximati/ 400 ca#uri pe an ?4 per milion@L ". 2n 3area ritanie 12+1, ca#uri pe an ?0.2 per milion@L $. 2n 7;A ,0 +50 ca#uri?0.2 per milion@. 40. 2n ca#ul tetanosului' tratamentul const1 0n: A. Administrarea de antibiotice ?penicilin1 :i metronida#ol@L . Administrarea de antitoxin1 antitetanic1 0n do#e mari' pe cale intra/enoas1 pentru neutrali#area toxinei C. Administrare de oxigen pe masc1 ". 3iorelaxante pentru a controla contraciile tonicocloniceL $. >ratamentul c9irurgical: toaleta c9irurgical1 a pl1gii. 41. 2n ca#ul tetanosului' despre diagnosticul de laborator putem spune urm1toarele: A. Produsele biologice sunt repre#entate de secreiile din pl1gile in8ectateL . 7e culti/1 pe gelo#1 sBngeL C. 7e culti/1 pe mediul >insdaleL ". 7e culti/1 pe un mediu care de/ine selecti/ prin ad1ugarea de aminoglico#ideL $. 7e culti/1 pe mediul Robertson. 42. 2n ca#ul Clostridium tetanii ' despre diagnosticul de laborator putem spune urm1toarele: A. Are ne/oie de anaerobio#1 strict1L . "atorit1 imobilit1ii sale produce cre:tere 0n /aluriL C. "atorit1 imobilit1ii sale deosebite nu produce in/a#ia mediului de cultur1L ". "atorit1 mobilit1ii sale deosebite produce 8enomenul de migrareL $. Produce peptida#e. 4). 2n ca#ul Clostridium tetanii' despre diagnosticul de laborator putem spune urm1toarele: A. Produce gelatina#1L . !ermentea#1 glucideleL C. Produce 9emoli#in1L ". Cultura are miros de corn arsL $. 7e 8ace identi8icarea bioc9imic1. 4-. Clostridium !otulinum pre#int1 bacili: A. =ram po#iti/iL . .ungiL C. 7curiL ". Cu capete rotunFiteL

$. 3obili. 4,. Alegei r1sunsurile corecte re8eritoare la Clostridium !otulinum: A. Are dimensiuni de 0',+1',/)+20 microniL . Are dimensiuni de )+-/4+20 microniL C. Poate pre#enta un spor locali#at central' de8ormantL ". Poate pre#enta un spor locali#at subterminal' de8ormantL $. Poate pre#enta un spor locali#at terminal' de8ormant. 44. Re8erindu+ne la Clostridium !otulinum' putem a8irma urm1toarele: A. acteriile acestui gen nu sunt 8oarte r1spBndite 0n natur1L . acteriile produc o neurotoxin1 deosebit de puternic1 care prin consumul o dat1 cu alimentele poate duce la o toxiin8ecie cu e/oluie rapid1 :i letal1L C. 7porii contaminea#1 alimentele ?carne' legume' 8ructe@L ". 2n alimentele conser/ate sau 0n me#eluri are loc germinarea 8a/ori#at1 de anaerobio#1 :i p1strarea la temperatura camereiL $. 7porul nu se trans8orm1 0n 8orma /egetati/1. 45. "espre patogenitatea la Clostridium !otulinum' putem spune urm1toarele: A. 7e produce toxina botulinic1L . >oxina botulinic1 este o neurotoxin1 cu 11 serotipuriL C. 7erotipurile A' ' $' ! pro/oac1 botulismul la omL ". >oxina este termolabil1L $. >oxina poate 8i distrus1 prin 8ierbere 10 minute. 46. "espre patogene#a la Clostridium !otulinum' putem spune urm1toarele: A. oala se produce prin consumul de alimente cu toxin1 pre8ormat1L . >oxina absorbit1 0n stomac aFunge 0n sBngeL C. >oxina absorbit1 0n intestin aFunge la sinapsele neuronilor peri8ericiL ". "etermin1 blocarea transmiterii ner/oase prin blocarea eliber1rii de noradrenalin1 ?neurotrasmi1tor@L $. Re#ult1 parali#ia 8lasc1. 49. Re8eritor la Clostridium !otulinum' dup1 o incubaie de 16+2- ore apar parali#ii ale mu:c9ilor capului cu: A. "iplopieL . 3iopieL C. 7trabismL ". "is8agieL $. &orbire di8icil1. 50. Clinic' re8eritor la Clostridium !otulinum putem spune urm1toarele: A. Parali#ia musculaturii respiratorii duce la moarte prin as8ixieL . Pacientul este a8ebrilL C. Pacientul este con:tientL ". Pacientul este incon:tientL

$. 3ortalitate: 20A 51. Care a8irmaii sunt corecte re8eritor la Clostridium !otulinumC A. "up1 o incubaie de ,+10 ore apar parali#ii ale mu:c9ilor capuluiL . Parali#ia musculaturii digesti/e duce la moarteL C. "iagnosticul const1 0n punerea 0n e/iden1 a toxinei 0n serul bolna/uluiL ". "iagnosticul const1 0n punerea 0n e/iden1 a toxinei 0n alimentul incriminat dup1 recoltarea produsului :i culti/areL $. "iagnosticul const1 0n punerea 0n e/iden1 a toxinei 0n lic9idul de /1rs1tur1L 52. Pri/ind cultura la Clostridium !otulinum care a8irmaii sunt corecteC A. 7e 8ace 0n anaerobio#1 strict1L . Clostridium !otulinum produce lipa#1L C. $xist1 :apte tipuri serologice: A' ' C' "' $' ! :i = 0ntre care nu exist1 :i di8erene 8armacologiceL ". >oxiin8ecia la om este produs1 de serotipurile C' "' !L $. >oxiin8ecia la om este produs1 de serotipurile A' :i $. 5). Coloniile la Clostridium !otulinum sunt: A. >ransparenteL . <paceL C. 7emitransparenteL ". "e aproximati/ ) mm diametruL $. "e aproximati/ 1 mm diametruL 5-. Care a8irmaii sunt corecte re8eritor la Clostridium !otulinumC A. Antibioticele nu au e8ect asupra toxinei botuliniceL . >ratamentul const1 0n administrare de antitoxin1 0n 8uncie de re#ultatele testelor biologice :i susinere respiratorieL C. >rebuie e/itat consumul de alimente conser/ate 0n condiii impropriiL ". Pentru distrugerea sporilor de Cl. !otulinum este 8oarte important1 sterili#area la 120[C' timp de 20 minuteL $. Pentru distrugerea sporilor de Cl. !otulinum este 8oarte important1 sterili#area la 200[C' timp de 10 minute.

Te#ati7a "-! 8en%l !reponema"!reponema pallidum" 8en%rile Chlamidia, #ic$ettsia %i Mycoplasma Complement simplu
1. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la genul Treponema3 A. Cuprinde doar specii patogene

. C. ". $.

Cuprinde doar specii sapro8ite Cuprinde specii patogene :i nepatogene Cele patogene 8ac parte din 8lora normalb a ca/itbii bucale $xistb trei specii nepatogene pentru om: Treponema pallidum,Treponema pertenue si Treponema carateum

2. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la mor8ologia genului Treponema3 A. 7unt bacterii spiralate subiri . 7unt bacterii spiralate lungi C. 7unt 8ormate din spire neregulate ". Nu pre#intb mi:cbri 0n Furul axei $. >reponemele se colorea#b 0n coloraia =ram ). Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la mor8ologia genului Treponema3 A. >reponemele nu se colorea#b 0n coloraia =ram . >reponemele pot 8i e/ideniate la microscopul cu cBmp 0ntunecat C. .a examinarea 0n cBmp 0ntunecat' treponemele apar albe' re8ringente' strblucitoare ". 7unt bacterii spiralate' subiri 4+1, microni lungime/ 0'1+0'2 diametru $. Nu pre#intb mi:cbri acti/e 0n Furul axei bacteriene

-. Alegei a8irmaia corectb: A. >reponemele patogene nu pot 8i culti/ate pe medii arti8iciale' pe oul de gainb embrionat sau culturi celulare . >reponema Reiter este culti/abilb 0n /itro 0n condiii de anaerobio#b 0n mediul ce conine aminoaci#i' /itamine' albuminb sericb C. 2n medii lic9ide adec/ate' cu adaus de substane reduc1toare' Treponema pallidum poate rbmBne /iabilb 0n sBngele integral sau 0n plasmb pbstrate la - C cel puin 2- ore' ceea ce 8ace posibilb transmiterea bolii prin sBngele trans8u#at ". >oate a8irmaiile de mai sus sunt corecte $. >reponemele nu sunt sensibile la penicilinb ,. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la structura antigenicb a genului Treponema: A. Cardiolipina este un antigen de naturb 8os8olipidicb pre#ent la toate treponemele :i 0n unele esuturi animale sau umane . Antigene proteice' comune tuturor treponemelor' utili#ate 0n reacia de 8ixare de complement C. Antigene ale corpului bacterian' 8oarte speci8ice' caracteristice treponemelor patogene ". Antigene de supra8ab' determinb apariia de anticorpi ce reacionea#b 0n reaciile de imuno8lorescenb $. Antigene ale corpului bacterian' 8oarte speci8ice' caracteristice treponemelor nepatogene 4. Alegei a8irmaia 8alsb: A. 7i8ilisul nu este o boal1 speci8ic1 omului . $/oluia si8ilisului dobBndit are loc 0n trei stadii C. 7i8ilisul dobBndit se poate transmite prin trans8u#ii sau prin manipulare de produse patologice contaminate

". 7i8ilisul congenital se transmite de la mamb la 8bt $. >ransmiterea este de obicei pe cale sexualb' de aceea si8ilisul dobBndit /enericb cu declarare obligatorie

este o boalb

5. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la si8ilisul primar: A. >reponemele pbtrund prin mucoas1 :i se 0nmulesc la poarta de intrare de unde pot aFunge :i la ni/elul ganglionilor lim8atici regionali producBnd adenopatie . .a 2+4 sbptbmBni dupb contactul in8ectant apare la locul inocul1rii o le#iune unicb care se erodea#b central' C. .e#iunea este dureroasb' 8iind acoperitb de o crustb sub care se a8lb o sero#itate bogatb 0n treponeme ". $ste 0nsoitb de o adenopatie localo+regionalb $. R1spunsul in8lamator local este caracteri#at prin predominena lim8ocitelor :i plasmocitelor 6. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la si8ilisul secundar: A. .e#iunile caracteristice sunt numite si8ilide . Apare un ras9 maculo+papular cutanat C. .e#iunile au aspect de ulcer cu ba#a indurat1 ". .e#iuniile apar :i dispar T0n /aluriJ care se succed pe o perioadb de maximum 1+) ani' $. Condiloamele apar la ni/elul mucoaselor bucalb' perianalb a/Bnd contagio#itate crescutb 9. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la si8ilisul teriar: A. 3ani8estbrile apar dupb o perioada de 1+20 ani . .e#iunile sunt de tip granulomatos 0n di8erite organe :i esuturi C. .e#iuni degenerati/e la ni/elul sistemului ner/os ". >oate a8imaiile de mai sus sunt corecte $. >reponemele sunt 0n numbr 8oarte mare 0n le#iunile teriare 10. 7i8ilisul congenital precoce pre#intb urmbtoarele caracteristici : A. Cori#a luetic1 . $rupie tegumentar1 maculo+papular1 C. "escuamarea pielii de la ni/elul palmelor :i plantelor ". >oate rbspunsurile sunt corecte $. A8ectare 9epaticb 11. 2n si8ilisul primar 0n ca#ul :ancrului de inoculare' treponemele se pot e/idenia direct prin: A. 3icroscopia 0n cBmp 0ntunecat . Hmuno8lorescena directb C. 3icroscopie optic1' coloraie prin impregnare argentic1 .e/aditi+!ontana+>ribondeau ". Hmuno8luorescen1 indirect1 $. Nu se colorea#1 =ram 12. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la diagnosticul genului Treponema: A. Culti/area se 8ace pe medii arti8iciale . Culti/area se 8ace pe culturi celulare C. Culti/area se 8ace pe oul de g1in1 embrionat

". "iagnosticul de rutin1 este cel de e/ideniere a genomului bacterian $. "iagnosticul de rutinb este cel serologic 1). Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la testele serologice non+ treponemice: A. Antigenul 8olosit este cardiolipina lipid extras din cordul bo/in' . Cardiolipina este asemanbtoare structural cu antigeneletreponemice C. Cardiolipina reacionea#b cu anticorpii de tip Hg3 si HgA ". Anticorpii se gbsesc 0n serul pacientului la 2+) sbptbmBni de la in8ecie $. >oate a8imaiile de mai sus sunt corecte 1-. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la testul &.".R...: A. $ste o reacie de aglutinare pe lamb . $ste o reacie de 8ixare de complement C. Antigenul este repre#entat de cardiolipin1 adsorbit1 pe particule de colesterol ". Cardiolipina este pus1 0n contact cu serul pacientului $. Antigenul adsorbit /a 8orma agregate 0n cBte/a minute cu anticorpii din serul pacientului 1,. Alegei a8irmaia corectb re8eritoare la testul de aglutinare netreponemic RPR: A. Cardiolipina este adsorbitb pe particulele de carbon . Cardiolipina este adsorbit1 pe particule de colesterol C. Re#ultatul po#iti/ este atunci cBnd aglutinarea este pre#entb 0n orice grad ". Re#ultatul este po#iti/ cBnd serul se clari8ic1 :i se obser/1 grunFii de culoare neagr1 $. Re#ultatul este negati/ 0n lipsa aglutin1rii' cu pre#enei undei de antigen 14. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la testele de diagnostic ale in8eciei luetice: A. >estul nontreponemic &"R. este un test de screening' rapid :i simplu . >estul nontreponemic &"R. este un test de screening' care se poate aplica serului :i lic9idului ce8alora9idian C. >estul nontreponemic RPR este un test de screening' rapid :i simplu ". Nu sunt teste utile ca indicator de rein8ecie $. Pot 8i e8ectuate cantitati/' urmbrind scbderea titrului ca urmare a unui tratament adec/at 15. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la testele treponemice: A. ;tili#ea#b ca antigen extras din treponemele patogene . 7e 8olosesc ca test de con8irmare a RPR sau &"R. po#iti/ C. 7unt teste speci8ice dar mai puin sensibile ". 7unt teste 8oarte sensibile de diagnostic $. 7e po#iti/ea#b mai tBr#iu 0n cursul e/oluiei in8eciei decBt testele nespeci8ice 16. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la testul >P%A de diagnostic 0n si8ilis: A. $ste reacia de 9emaglutinare treponemicb . $xtractele treponemice sunt adsorbite pe supra8aa 9ematiilor C. 2n contact cu serul pacientului ce posedb anticorpi antitreponemici' apare reacia de aglutinare a 9ematiilor ". Reacia poate 8i e8ectuatb calitati/ sau cantitati/ $. Antigenul este repre#entat de cardiolipin1

19. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la interpretarea testului >P%A de diagnostic 0n si8ilis: A. Re#ultatul po#iti/ indicb pre#ena anticorpilor speci8ici antitreponemici' semni8icBnd o in8ecie actualb sau 0n antecedente . Re#ultatul negati/ la >P%A :i &"R. negati/ semni8ic1 absena in8eciei C. Re#ultatul negati/ la >P%A :i po#iti/ la &"R. poate indica o in8ecie 8oarte recent1 ". Anticorpii antitreponemici pot rbmBne pre#eni cBi/a ani sau c9iar toatb /iaa dacb in8ecia a 8ost tratatb' ca semn al trecerii prin boalb $. Anticorpii dispar rapid :i >P%A se negati/ea#1 imediat dup1 tratamentul corect al in8eciei 20. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la si8ilisul congenital: A. .a nou nbscuii cu si8ilis congenital sau suspiciune de si8ilis congenital' se recoltea#b .CR 0nainte de 0nceperea tratamentului . Nou+n1scutul poate pre#enta mal8ormaii congenitale C. 3amei i se e8ectuea#1 teste serologice&"R. sau RPR :i >P%A ". Nou+n1scutului i se e8ectuea#1 teste serologice&"R. sau RPR :i >P%A $. Nu se recomand1 testarea RPR/>P%A din lic9idul ce8alora9idian pentru nou n1scut 21. Alegei a8irmaia 8alsb re8eritoare la reacia %erx9eimer3 A. Poate apare 0n cursul terapiei cu penicilin1 a si8ilisului . 7e datorea#b li#ei brutale a unui numbr mare de treponeme C. 7e datorea#i eliber1rii de endotoxine bacteriene ". 7e mani8estb prin 8ebrb' ce8alee' ta9icardie' dureri osoase' greab $. Apare la numai la gra/ide 22. acteriile din genul Chlamydia sunt: A. =ram po#iti/e . $xtracelulare C. Nu produc le#iuni caracteristice ". Nu posed1 peptidoglican $. 3obile 2). "iagnosticul in8eciilor cu Chlamydia se poate 8ace prin urm1toarele te9nici cu excepia: A. "etectarea antigenului . 3etoda $.H7A C. 3etoda PCR ". Hmuno8luorescen1 $. >estul catala#ei 2-. Agetul etiologic al si8ilisului este: A. Treponema carateum . &yco!acterium a)ium C. Treponema pallidum ". +le!siella o$enae $. &yco!acterium !o)is

2,. PBn1 0n anul 16)6 si8ilisul era con8undat cu: A. >ric9omonia#a . =onoreea C. Candido#a ". %erpesul genital $. 7H"A 24. Caracterele mor8ologice ale bacteriei Treponema pallidum sunt: A. $ste spiralat1 cu o lungime de 10+1, mm . $ste 8ormat1 din spire regulate C. $ste imobil1' datorit1 spirelor ". Nu pre#int1 mi:c1ri de 8lexie sau de pendulare 0n Furul axei $. 7e colorea#1 0n coloraia =ram 25. >reponemele pot 8i culti/ate pe: A. 3edii arti8iciale . <u de g1in1 embrionat C. >esticul de iepure ". Culturi celulare $. =elo#1 sBnge 26. Re8eritor la re#istena treponemelor sunt ade/1rate a8irmaiile: A. 7unt re#istente la usc1ciune . 7unt sensibile la temperaturi peste -2[C C. 7unt re#istente la de#in8ectante' s1ruri de bismut ". Penicilina are un e8ect bacteriostatic 0n do#e mari $. 7unt re#istente la penicilin1 29. Re8eritor la si8ilisul dobBndit sunt 8alse a8irmaiile: A. Are loc 0n trei stadii: si8ilisul primar' secundar :i teriar . $ste o boal1 /eneric1 cu declarare obligatorie C. >reponemele p1trund prin mucoasa genital1 sau mucoasa bucal1' perianal1 dar nu se 0nmulesc la poarta de intrare ". >reponemele produc la ni/elul ganglionilor lim8atici regionali' adenopatie. $. .a 2 + 4 s1pt1mBni dup1 contactul in8ectant apare la locul in8eciei o ulceraie caracteristic1' numit1 :ancru dur )0. Caracteristicile le#iunii primare din si8ilis sunt urm1toarele: A. $ste dureroas1 . Pre#int1 sub crust1 o sero#itate lipsit1 de treponeme C. 7e caracteri#ea#1 prin /indecare spontan1' 81r1 tratament ". "up1 o s1pt1mBn1 de la debutul :ancrului dur treponemele diseminea#1 pe cale lim8atic1 :i 9ematogen1 :i apare si8ilisul secundar $. R1spunsul in8lamator local este caracteri#at prin absena lim8ocitelor :i plasmocitelor

)1. Re8eritor la si8ilisul teriar sunt ade/1rate urm1toarele a8irmaii' cu excepia: A. 3ani8est1rile apar dup1 o perioad1 de 1+20 ani . .e#iunile sunt de tip granulomatos ?gome@' la ni/elul pielii' oaselor' 8icatului' le#iuni ale mucoaselor C. >reponemele sunt 0n num1r 8oarte mic ". Predomin1 reaciile de 9ipersensibilitate de tip 0ntBr#iat 8a1 de antigenele treponemice $. 2n aceast1 perioad1 pacientul este contagios )2. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la diagnosticul de laborator al si8ilisului sunt ade/1rate' cu excepia: A. 2n si8ilisul primar' 0n ca#ul :ancrului de inoculare' treponemele se pot e/idenia microscopia 0n cBmp 0ntunecat . 2n si8ilisul secundar' treponemele se pot e/idenia 8olosind coloraia =ram C. >estul de aglutinare &"R. este o reacie de aglutinare pe lam1 0n care antigenul repre#entat de cardiolipin1 adsorbit1 pe particule de colesterol este pus 0n contact cu serul pacientului ". &"R. :i RPR sunt teste de screening utile ca indicator de rein8ecie $. 2n ca#ul testului treponemic ?speci8ic@ !>A ?8luorescent treponemal antibodD@ 0n care se utili#ea#1 imuno8luorescena indirect1' este primul test care se po#iti/ea#1 0n si8ilisul primar )). Antibioticul de elecie pentru tratarea si8ilisului este: A. Ce8tobiprol . Penicilina C. Ce8epim ". =entamicina $. 7treptomicina )-. =enul Chlamydia cuprinde bacterii: A. =ram negati/e cu 9abitat obligatoriu intracelular . =ram negati/e cu 9abitat obligatoriu extracelular C. =ram po#iti/e cu 9abitat obligatoriu intracelular ". =ram po#iti/e cu 9abitat obligatoriu extracelular $. =ram po#iti/e cu 9abitat obligatoriu intercelular ),. C9lamDdiile 8ac parte din 8amilia: A. Chlamydia . Chlamydiales C. Chlamydiaceae ". Chlamydia psittaci $. Chlamydia pneumoniae )4. C9lamDdiile au urm1toarele caractere speci8ice' cu excepia: A. Posed1 ribo#omi . Au perete celular rigid C. 7e di/id prin di/i#iune simpl1' binar1

". Nu posed1 ARN $. 7unt sensibile la antibiotice )5. A8irmaiile ade/1rate re8eritoare la 8ormele de c9lamDdii sunt urm1toarele: A. !ormele in8ecioase sunt corpi reticulai ?CR@' de 600+1000nm . !ormele nein8ecioase sunt corpi elementari ?C$@' de )00+-00nm C. Corpusculul elementar ?C$@ este acti/ metabolic' re#istent 0n mediu extracelular ". Corpusculul reticulat ?CR@ sau dcorpusculul iniiald a lui .indner este acti/ metabolic' cu o e/oluie strict intracelular1. $. C9lamDdiile sunt mobile' iar pasaFul de la o celul1 la alta se 8ace prin intermediul corpilor elementari )6. Chlamydia pneumoniae determin1 urm1toarele in8ecii' cu excepia: A. !aringite . ;retrite C. ron:ite ". 7inu#ite $. Pneumonie )9. Chlamydia trachomatis este agent etiologic al urm1toarelor in8ecii' cu excepia: A. 7erotipurile .1'.2'.) produc lim8ogranulomato#a /enerian1 care netratat1 e/oluea#1 spre obstrucia /aselor lim8atice cu lim8edem' ele8antia#is la ni/elul organelor genitale :i stricturi rectale . 7erotipurile "'$'!'='%'H'E'M produc trac9omul' o VeratoconFuncti/it1 cronic1' contagioas1 care poate duce la orbire C. 7erotipurile "'$'!'='%'H'E'M produc cer/icit1' uretrit1 sau rectit1 ". 7erotipurile "'$'!'='%'H'E'M produc conFuncti/ita cu inclu#ii a nou n1scutului' pneumonia nou n1scutului' conFunti/ite $. 7erotipurile "'$'!'='%'H'E'M produc la 8emei /aginit1' disurie' menoragii' cer/icita cu e/oluie subacut1' care se poate complica adeseori cu salpingite' boal1 in8lamatorie pel/in1' cau#e 8rec/ente ale sterilit1ii :i sarcinilor extrauterine -0. 3etoda de diagnostic de elecie pentru Chlamydia trachomatis este: A. Coloraia "el &ecc9io . Coloraia =ram C. Hmuno8luorescena ". 3etoda cu lugol $. Coloraia =imene# -1. Hdenti8icai a8irmaia 8als1 re8eritoare la diagnosticul imunologic :i cel serologic: A. "etectarea antigenelor de Chlamydia se poate 8ace prin reacia de polimeri#are 0n lan PCR de detecie a genomului bacterian . >e9nica imunoen#imatic1 $.H7A cea mai utili#at1 metod1 0n pre#ent de e/ideniere a anticorpilor Hg= anti+Chlamydia trachomatis sau C. pneumoniae 0n serul pacienilor C. ;n titru de 1:4- obinut la testul $.H7A nu este sugesti/ pentru in8ecie' dar sc1derea titrului 0n dinamic1 con8irm1 in8ecia

". Produsele patologice sunt recoltate cu tampoane terile' prin raclare u:oar1 ?celule epiteliale@' apoi se introduc 0n tuburi cu medii speciale $. "up1 desc1rcarea produsului :i e/entual centri8ugare' supernatantul este 8olosit pentru detectarea antigenelor -2. Chlamydia posed1 re#isten1 natural1 la urm1toarele antibiotice: A. 3acrolide . !luoroc9inone de generaia a doua :i a treia C. =licopeptide ". Ri8ampicine $. >etracicline -). 2n tratarea in8eciile cu Chlamydia nu se 8olosesc urm1toarele antibiotice: A. A#itromicina . "oxiciclina C. Ri8ampicina ". $ritromicina $. Penicilina --. 3Dcoplasmele au urm1toarele caracteristici' cu excepia: A. !ac parte din clasa &ollicutes . 7unt cele mai mici bacterii ?0'2+0'6 microni@ C. Au perete celular ". Au membran1 plasmatic1 :i se pre#int1 ca 8orme 8ilamentoase :i pleomor8e $. Nu se colorea#1 prin coloraia =ram ?=ram negati/e@ -,. 7peciile cele mai importante de mDcoplasme 0n patologia uman1 sunt urm1toarele' cu excepia: A. &ycoplasma pneumoniae' care produce in8ecii respiratorii . &ycoplasma genitalium, care produce uretrit1 non+gonococic1 C. ;reaplasma urealyticum' care produce uretrit1 non+gonococic1 ". &ycoplasma hyopneumoniae, care produce dismenoree' /aginit1 $. &ycoplasma hominis, care produce pielone8rit1' boal1 in8lamatorie pel/ian1' stare 8ebril1 postpartum -4. Re8eritor la caracterele de cultur1 ale mDcoplasmelor sunt 8alse a8irmaiile: A. Coloniile se de#/olt1 0n aproximati/ ) #ile . Cresc in /itro pe medii de cultur1 acelulare C. !ormea#1 colonii mici' 100+)00 microni diametru' /i#ibile cu lupa ". Coloniile au aspect deJou1 oc9iuriJ $. 7unt bacterii pretenioase' necesit1 medii suplimentate cu colesterol' precursori de aci#i nucleici ?din le/uri@ :i uree pentru ;.urealyticum. -5. Re8eritor la in8eciile cu &ycoplasma pneumoniae sunt ade/1rate urm1toarele a8irmaii' cu excepia: A. Poate produce 8aringit1' tra9eobron:it1' pneumonie atipic1 la persoanele cu imunitate sc1#ut1

. 3Dcoplasmele sunt sensibile la peniciline :i alte antibiotoce betalactamice C. 3Dcoplasmele se ata:a#1 de epiteliul respirator printr+o protein1 de aderen1 P1 blocBnd mi:c1rile cililor respiratori :i producBnd distrugerea stratului super8icial epitelial. ". >usea neproducti/1 persistent1 este mani8estarea cea mai caracteristic1 $. 3ucoasa 8aringian1 este eritematoas1 -6. Re8eritor la diagnosticul serologic al &ycoplasma pneumoniae sunt 8alse a8irmaiile: A. 2n reacia de 8ixare a complementului' titrul de anticorpi apare la -+4 s1pt1mBni: o cre:tere de - ori a titrului 0n dinamic1 ?0ntre debutul bolii :i con/alescen1@ preci#ea#1 diagnosticul ?semni8ic1 o in8ecie recent1@ . Reacia polimeri#are 0n lan este 8olosit1 pentru detecia Hg3 0n in8ecia recent1 C. 7e poate 8olosi metoda imunoen#imatic1 $.H7A de detecie a Hg3 0n in8ecia recent1 ". >estul aglutininelor la rece este nespeci8ic :i numai ,0A dintre bolna/i de#/olt1 9emaglutinine la rece $. 7e poate 8olosi imuno8luorescena direct1 sau $.H7A pentru detecia antigenelor 0n sput1 -9. Antibioticele de elecie 0n in8eciile cu mDcoplasme sunt: A. 3acrolidele . Penicilinele C. Ce8alosporinele ". Aminoglico#idele $. Polimixinele ,0. A8irmaiile 8alse re8eritoare la &ycoplasma hominis <i ;reaplasma urealyticum sunt urm1toarele: A. &ycoplasma hominis produce: pielone8rit1' boal1 in8lamatorie pel/ian1' stare 8ebril1 postpartum :i postabortum. . PortaFul de ;reaplasma este de 1,A+ 20A la persoanele acti/e sexual C! 2n in8eciile genitale, &ycoplasmele sunt depistate mai ales prin culturi ale secreiilor uretral1 sau /aginal1 :i prin teste imunologice ". 2n in8eciile genitale tetraciclina :i doxiciclina sunt antibiotice de elecie $. Culti/area se 8ace 0n bulion cu extracte de cord bo/in :i ser de cal' urmat1 de trecere pe gelo#1 0mbog1it1 cu acelea:i elemente ,1. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la genul .ic1ettsia sunt ade/1rate' cu excepia: A. Cuprinde bacili =ram po#iti/i care se colorea#1 slab . Cuprinde para#ii intracelulari obligatorii C. Re#er/orul acestor specii patogene este repre#entat de animale :i artropode :i sunt transmise prin p1duc9i' c1pu:e ". P1trund 0n celula eucariot1 prin 8agocito#1 indus1 :i 8ormea#1 un 8ago#om $. Nu pot 8i culti/ate pe medii arti8iciale' ci se pot de#/olta doar pe culturi celulare' 0n centre speciali#ate ,2. Antibioticele de elecie 8olosite 0n tratamentul in8eciilor cu .ic1ettsia ric1ettsii :i .ic1ettsia pro9a$e1ii sunt: A. Penicilinele :i ce8alosporinele

. C. ". $.

>etraciclinele :i cloram8enicolul =licopeptidele :i polimixinele 3acrolidele :i lincosamidele C9inolonele :i 8luoroc9inolonele

,). Alegei a8irmaia 8als1 re8eritoare la .ic1ettsia pro9at$e1ii : A. produce ti8osul exantematic . !actorii 8a/ori#ani ai bolii sunt repre#entai de aglomer1rile umane' lipsa de igien1' s1r1cia C. Re#er/orul este este repre#entat de animale :i sunt transmise prin c1pu:e ". Complicaiile ti8osului exantematic sunt repre#entate de miocardit1 :i tulbur1ri neurologice prin a8ectarea sistemului ner/os central $. "iagnosticul de laborator este serologic :i const1 0n e/idenierea anticorpilor anti+.ic1ettsia pro9a$e1ii prin reacia de 8ixare a complementului ?R.!.C.@' reacia de latex+aglutinare sau prin imuno8luorescena indirect1 HH! ,-. A8irmaiile 8alse re8eritoare la .ic1ettsia conori sunt urm1toarele: A. Produce ti8osul exantematic . Re#er/orul :i /ectorul sunt repre#entate de c1pu:a cBinelui .hipicephalus sanguineus C. >ransmiterea se 8ace prin mu:c1tura de c1pu:1' iar la locul 0nep1turii se poate obser/a o escar1 sau o pat1 de culoare neagr1' care uneori trece neobser/at1 ". "iagnosticul de laborator este serologic :i const1 0n e/idenierea anticorpilor Hg= :i Hg3 anti-.ic1ettsia conori $. >ratamentul se poate 8ace cu: doxiciclin1' cloram8enicol' cipro8loxacin

Complement multiplu
1. 7peciile patogene din genul Treponema pentru om sunt: A. Treponema pallidum . Treponema pertenue C. Treponema carateum ". Treponema !erlinense $. Treponema porcinum 2. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la mor8ologia genului Treponema: A. Cuprinde bacterii spiralate' subiri 4+1, microni lungime/0.1+0.2 diametru . acteriile sunt 8ormate din spire regulate la distanb de aproximati/ 1 micron C. acterii sunt 8ormate din spire neregulate ". acteriile pre#intb mi:cbri acti/e 0n Furul axei $. >reponemele se colorea#b 0n coloraia =ram ). Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la mor8ologia genului Treponema: A. 7unt repre#entate de cocobacili =ram negati/i . 7unt bacterii spiralate cu un singur rBnd de spire C. acteriile nu se pot colora cu 8luorocromi din cau#a structurii peretelui celular

". acteriile se pot colora prin metoda !ontana >ribondeau $. .a examinarea microscopic1 0n camp 0ntunecat' treponemele apar re8ringente' str1lucitoare. -. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la caracterele de culturb ale genului Treponema: A. >reponemele patogene nu pot 8i culti/ate pe medii arti8iciale' . >reponemele patogene pot 8i culti/ate 0n culturi celulare C. Treponema .eiter poate 8i este culti/atb 0n /itro 0n condiii de anaerobio#b 0ntr+un mediu ce conine aminoaci#i' /itamine' albuminb sericb ". Treponema .eiter este o treponema patogen1 0nrudit1 antigenic cu T. pallidum $. 2n medii lic9ide cu adaus de substane reducatoare' Treponema pallidum poate rbmBne /iabilb 0n sBngele integral sau 0n plasmb pbstrate la - C cel puin 2- ore ,. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la sensibilitatea speciei Treponema pallidum3 A. 7ensibile la uscbciune . Re#istente la temperaturi de peste -2 C C. 7ensibile la de#in8ectante ". 7ensibile la sbruri de mercur $. Re#istente la s1ruri de arseniu 4. Care sunt a8irmaiile corecte re8eritoare la structura antigenicb a speciilor genului TreponemaC A. Cardiolipina' un antigen de naturb 8os8olipidicb pre#ent doar la speciile patogene . Antigene proteice di8erite 0n 8uncie de specie C. Antigene ale corpului bacterian' 8oarte speci8ice' caracteristice treponemelor patogene ". Cardiolipina' un antigen de naturb 8os8olipidicb' pre#ent la toate treponemele patogene :i nepatogene :i 0n unele esuturi animale sau umane $. Antigene de supra8ab' determinb apariia de anticorpi ce reacionea#b 0n reaciile de imuno8lorescenb 5. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul dobBndit: A. $/oluia si8ilisului dobBndit are loc 0n trei stadii . >ransmiterea este de obicei pe cale sexualb C. Treponema pallidum nu poate pbtrunde prin mucoasele intacte ". $/oluia si8ilisului dobBndit are loc 0n doub stadii: si8ilisul primar :i secundar $. T.pallidum poate p1trunde prin soluiile de continuitate ale epidermei 6. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul primar: A. >reponemele pbtrund prin mucoase :i se 0nmulesc la poarta de intrare . Pot aFunge la ni/elul ganglionilor lim8atici regionali producBnd adenopatie C. .a 2+4 sbptbmBni dupb contactul in8ectat apare la locul in8eciei o le#iune numit1 T:ancru moaleJ ". .e#iunea este dureroasb :i pruriginoasb' $. .e#iunea se caracteri#ea#b prin /indecarea spontanb a le#iunii primare' 8brb tratament 9. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul secundar: A. .e#iunile caracteristice sunt numite si8ilide

. C. ". $.

.e#iunile caracteristice se numesc gome Apare un ras9 maculo+papular cutanat .e#iunile 0n stadiul secundar sunt contagioase .e#iunile 0n stadiul secundar nu conin treponeme

10. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la si8ilisul secundar: A. Pot apare condiloame la ni/elul mucoaselor a/Bnd contagio#itate sca#utb . Poate apare micropoliadenopatie generali#atb' C. Poate apare 9epatosplenomegalie' ". $/oluia si8ilisului secundar este: 2,A cbtre /indecare spontanb' 2,A cbtre un si8ilis latent' ,0A cbtre 8a#a teriara $. $/oluia si8ilisului secundar este ,0A cbtre /indecare spontanb' 2,A cbtre un si8ilis latent' 2,Acbtre 8a#a teriara 11. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul teriar: A. 3ani8estbrile apar dupb o perioad1 de 1+20 ani . .e#iunile se numesc si8ilide C. Apar le#iuni degenerati/e la ni/elul sistemului ner/os ". Apar le#iuni ale aparatului cardio/ascular $. .a ni/elul le#iunilor num1rul treponemelor este 8oarte mare' le#iunile a/Bnd contagio#itate crescut1 12. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul congenital: A. >reponemele se transmit transplacentar de la mamb la 8at . 7i8ilisul matern poate determina moartea intrauterinb a 8btului C. 7i8ilisul matern nu determin1 na:terea prematurb ". 7i8ilisul matern poate determina moartea neonatalb $. 7i8ilisul matern poate determina in8ecie congenitalb 1). 7i8ilisul congenital precoce determin1 urmatoarele caracteristici la nou+n1scut: A. Cori#a lueticb . $rupie maculo+papularb C. =ome tegumentare ". A8eciune 9epatica mani8estatb prin icter $. "ini %utc9inson 1-. 2n si8ilisul congenital tardi/ le#iunile apar: A. "upb /Brsta de 2 ani' mai 8rec/ent la pubertate . Meratita interstiial1 C. Hcter ". >ulburbri neurologice $. "ini %utc9inson 1,. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la testele serologice non+treponemice: A. Antigenul 8olosit este cardiolipina lipid extras din cordul bo/in' . Cardiolipina se aseam1n1 structural cu antigenele treponemice

C. Cardiolipina reacionea#b cu anticorpii de tip Hg= ". Anticorpii se gbsesc 0n serul pacientului la 2+) #ile de la in8ecie $. Pot 8i reacii de aglutinare sau de 8ixare de complement 14. Alegei a8irmaiile 8alse re8eritoare la testul de diagnostic serologic al si8ilisului &"R.: A. $ste o reacie de aglutinare pe lamb . Antigenul repre#entat de cardiolipina adsorbitb pe particule de colesterol C. $ste o reacie de 8ixare de complement ". Antigenul adsorbit /a 8orma agregate 0n cate/a minute cu anticorpii din serul pacientului $. Reacia se cite:te la 2 ore 15. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la testul de diagnostic serologic al si8ilisului RPR: A. Antigenul este repre#entat de cardiolipina adsorbitb pe particulele de carbon . Antigenul e repre#entat de serul pacientului C. Re#ultatul este po#iti/ cBnd apare aglutinarea ". Re#ultatul este po#iti/ 0n lipsa aglutin1rii $. $ste o reacie 8oarte speci8ic1 de diagnostic 16. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la testele de diagnostic 0n si8ilis: A. &"R. :i RPR sunt teste treponemice de diagnostic serologic 0n se8ilis . &"R. :i RPR sunt teste de screening' rapide :i simple din punct de /edere te9nic C. &"R. este util pentru diagnosticul serologic al lic9idului ce8alora9idian ". &"R. :i RPR sunt teste utile ca indicator de rein8ecie $. &"R. :i RPR sunt numai teste calitati/e' nu pot 8i e8ectuate cantitati/ 19. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la reaciile de 8ixare a complementului R!C Wassermann: A. 7e ba#ea#b pe proprietatea complementului de a 8ixa pe complexul antigen+anticorp . 7e ba#ea#1 pe proprietatea complementului de a se 8ixa pe antigen C. 7e ba#ea#1 pe proprietatea complementului de a se 8ixa pe anticorpi ". $ste o metodb mai laborioasb $. 7e pre8erb testele de aglutinare pentru rapiditatea te9nicii 20. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la testul !>A ?8luorescent treponemal antibodD@ de diagnostic 0n si8ilis: A. ;tili#ea#b imuno8luorescena indirectb . 2n reacie participb antigen treponemic inacti/at cu serul pacientului C. 2n reacie particip1 anticorpi anti+imunoglobulinb umanb ". $ste o reacie cu sensibilitate crescut1 dar este nespeci8ic1 $. $ste primul test care se po#iti/ea#b 0n si8ilisul primar 21. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la testul >P%A de diagnostic serologic 0n si8ilis: A. $ste reacia care se ba#ea#1 pe aglutinarea eritrocitelor . $ritrocitele sunt tratate sb adsoarbb pe supra8aa lor treponemele

C. Reacia se po#iti/ea#1 la pacienii cu anticorpi antitreponemici 0n ser' ". Reacia se po#iti/ea#1 la pacienii s1n1to:i' nein8ectai $. 2n contact cu serul pacientului ce posedb anticorpi antitreponemici' apare reacia de aglutinare a leucocitelor 22. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la interpretarea testului serologic >P%A de diagnostic 0n si8ilis: A. Re#ultatul po#iti/ ?1+-R@' indicb pre#ena anticorpilor speci8ici antitreponemici' semni8icBnd o in8ecie actualb sau 0n antecedente . Re#ultatul po#iti/ ?1+-R@' indicb pre#ena anticorpilor speci8ici antitreponemici' semni8icBnd imuni#area :i protecia 8a1 de o in8ecie ulterioar1 cu Treponema pallidum C. >P%A negati/ cu RPR po#iti/ semni8ic1 8ie absena in8eciei 8ie o in8ecie 8oarte recentb ". >P%A po#iti/ cu RPR negati/ semni8ic1 in8ecia actual1 sau o in8ecie trecut1' /indecat1 ?anticorpi anamnestici@ $. Re#ultatul negati/ indicb pre#ena anticorpilor 2). Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la Chlamydia: A. 7unt bacterii extracelulare . 7unt sensibile la a#itromicin1 :i doxiclin1 C. Produc inclu#ii caracteristice /i#ibile la microscop ". "etermin1 boala diareic1 acut1 $. 7e culti/1 pe medii simple 2-. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la Chlamydia trachomatis : A. !ormele mor8ologice sunt repre#entate de corpii elementari :i corpii reticulai . Nu se diagnostic9ea#1 imunologic C. $ste sensibil1 la penicilin1 ". "etermin1 cer/icit1 la 8emei :i uretrit1 la b1rbai $. 7unt imobile 2,. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la Chlamydia trachomatis: A. Produce trac9omul . Produce in8ecii genitale de tip cer/icit1 la 8emei C. Produce uretrit1 la barbati ". 7e poate transmite de la mam1 la 81t 0n momentul na:terii $. Produce ras9 cutanat 24. Alegei r1spunsurile corecte re8eritoare la &ycoplasme A. Au dimenisuni 8oarte mici' 1,0+2,0 nm . Au perete celular C. 7e colorea#a gram ". Cresc pe medii de cultur1 u#uale $. !ormea#a colonii cu aspect c9aracteristic de T ou1 oc9iuriJ

25. Alegeti raspunsurile corecte re8eritoare la &ycoplasma pneumoniae: A. 7e transmite pe cale aerian1 . Produc 8rec/ent in8ecii ale tractului respirator superior C. Produc 8rec/ent pneumonii ". 3ani8estarea tipic1 este tusea persistenta neproducti/1 $. >ratamentul se 8ace cu penicilina 26. "espre bacteriile din genul &ycoplasma se pot a8irma urm1toarele: A. &ycoplasma hominis produce in8ecii respiratorii . &ycoplasma hominis produce in8ecii genitale C. &ycoplasma pneumoniae se transmite pe cale aerogen1 ". ;reaplama urealyticum se trasmite pe cale sexual1 $. &ycoplasma hominis se transmite pe cale aerogen1 29. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la &ycoplasma hominis :i ;reaplasma: A. 7e transmit pe cale sexuala . Hn8ecia se 0nsoe:te de 8ebr1 C. Culti/area e diagnosticul de rutin1 ". 7e utili#ea#a diagnosticul serologic prin metoda imunoen#imatica elisa $. Antibioticele de elecie sunt din clasa macrolidelor )0. acteriile din genul .ic1ettsia: A. 7unt para#ii intracelulari . 7e pot g1si :i extracelular C. 7e culti/1 pe medii arti8iciale ". Cresc numai pe culturi celulare $. "iagnosticul este serologic )1. .ic1etsia pro9at$e1ii: A. Produce 8ebra butoanoas1 . Produce ti8osul exantematic C. 7e tratea#1 cu tetraciclin1 :i cloram8enicol ". 7e transmite pe cale aerogen1 $. 7e transmite prin p1duc9ele de corp )2. .ic1ettsia ric1etsii: A. Produce 8ebra p1tat1 a 3unilor 7tBnco:i . >ransmisa de p1duc9ele de corp C. Clinic se mani8est1 prin 8ebra' mialgii'ras9 ". Clinic se mani8est1 prin apariia bubonului $. >ratament de elecie este tetraciclina )). Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la diagnosticul de laborator al in8eciei cu Chlamydia : A. Recoltarea produselor patologice de la ni/elul mucoasei conFuncti/ale'uretrale' cer/icale

. C. ". $.

$xamenul microscopic Culti/area pe medii simple "iagnostic imunologic "iagnostic serologic

)-. Alegeti a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul teriar: A. Poate conduce la atro8ia ba#ei nasului: nas T 0n :aJ . Poate a/ea ca :i consecine parali#ia generali#at1 progresi/1 C. Apare la 2+) luni de la contactul in8ectant ". 7e mani8est1 prin :ancru $. Apare dup1 o 8a#1 de laten1 aparent1 ),. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul primar A. .e#iunea primar1 se nume:te :ancru dur . .e#iunea primar1 conine un num1r mare de treponeme C. .e#iunea este nedureroas1 :i dispare spontan' 81r1 tratament ". $ste produs de Treponema pertenue $. 7e mani8est1 cu le#iuni maculo (papuloase ulcerati/e )4. Re8eritor la Treponema pallidum putem a8irm1: A. $ste un organism 8oarte 8ragil 0n mediul extern' . 7i8ilisul se transmite de cele mai multe ori prin contact sexual. C. ;neori prin insecte 9emato8age ". 7e poate transmite transplacentar $. Rar prin pic1turi !lugge )5. oala produs1 de Treponem= pallidum se nume:te: A. ;retrit1 . 7ancru C. Cer/icit1 ". .ues $. 7i8ilis )6. 2n si8ilisul primar apar urm1toarele le#iuni: A. Sancru nedureros' care dispare dup1 2 s1pt1mBni . Sancru moale' dureros C. Adenopatie regional1' dur1 ". Adenopatie regional1 masi/1' cu abcedare :i 8istuli#are $. =ome si8ilitice )9. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la Treponema pallidum: A. 7unt bacterii spiralate . se colorea#a =ram C. Nu sunt culti/abile pe medii arti8iciale ". Re#ist1 relati/ bine la usc1ciune

$. >ratamentul de elecie este penicilina -0. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul secundar: A. Apare la 2+4 saptamani de la contactul in8ectant . .e#iunile caracteristice se numesc si8ilide C. .e#iunile caracteristice se numesc gome ". .e#iunile nu sunt contagioase $. Poate apare micropoliadenopatie -1. Alegei a8irmaiile corecte re8eritoare la si8ilisul teriar: A. Apar le#iuni la ni/elul mucoaselor . Apar le#iuni ale sistemului ner/os central C. Apar le#iuni ale sistemului cardio/ascular ". .e#iunile sunt contagioase $. .e#iunile sunt produse prin reacii de 9ipersensibiltate de tip 0ntBr#iat -2. 7i8ilisul congenital: A. 7e transmite transplacentar . Poate duce la moartea intrauterine sau moartea neonatal1 C. 7tigmat: Tdinii in 8ier1strauJ ". Nasul T0n :aJ $. =ome tegumentare -). 7peciile patogene pentru om din genul Treponema sunt: A. Treponema pallidum . Treponema carateum C. Treponema pertenue ". Treponema .eiter $. Treponema phagedenis --. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la treponeme: A. 7unt bacterii spiralate' subiri de 4+1, microni lungime/ 0.1+0.2 diametru . Nu se colorea#1 0n coloraia gram C. 7e colorea#1 prin metoda de impregnare argentic1 !ontana >ribondeau sau cu 8luorocromi. ". Nu pot 8i e/ideniate la microscopul cu cBmp 0ntunecat $. Pre#int1 mi:c1ri acti/e' 0n Furul axei' de pendulare' de progresie :i de 8lexie -,. >reponemele sunt sensibile la: A. >emperaturi peste -2[C . "e#in8ectante C. 71ruri de mercur' bismut' arseniu ". Penicilin1 $. >emperaturi sub )6[C -4. 7tructura antigenic1 a treponemelor este repre#entat1 de:

A. Antigene proteice' comune tuturor treponemelor utili#ate 0n reacia de 8ixare de complement . Cardiolipina' un antigen de natur1 8os8olipidic1' pre#ent la toate treponemele ?patogene :i nepatogene@' precum :i 0n unele esuturi animale sau umane C. Antigene ale corpului bacterian' nespeci8ice' caracteristice treponemelor nepatogene ". Antigene de supra8a1' determin1 apariia de anticorpi ce reacionea#1 0n reaciile de imuno8luorescen1 $. Cardiolipina' un antigen de natur1 proteic1' pre#ent doar la treponemele patogene -5. 7i8ilisul dobBndit se poate transmite: A. Prin trans8u#ii . Pe cale sexual1 C. "e la mam1 la 81t ". Prin manipulare de produse patologice contaminate $. Pe cale oral1 -6. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la si8ilisul primar: A. >reponemele p1trund prin mucoasa genital1 sau mucoasa bucal1' perianal1 0n organism :i diseminea#1 imediat 0n tot organism producBnd septicemie . .a 2 + 4 s1pt1mBni dup1 contactul in8ectant apare la locul in8eciei o le#iune unic1 care se erodea#1 central' re#ultBnd o ulceraie caracteristic1' numit1 :ancru dur C. .e#iunea este nedureroas1' nepruriginoas1' cu caracter ero#i/ :i necontagioas1' acoperit1 de o crust1 ". .e#iunea primar1 se /indec1 spontan' 0nsa reaciile serologice r1mBn po#iti/e iar pacientul este 0n continuare contagios $. la ) + 4 s1pt1mBni de la debutul :ancrului apar mani8est1rile de in8ecie treponemic1 generali#at1: si8ilisul secundar -9. Hdenti8icai a8irmaiile 8alse re8eritoare la si8ilisul secundar :i teriar: A. .e#iunile caracteristice si8ilisului teriar se numesc si8ilide . Condiloamele din si8ilisul secundar sunt umede' palide' iar sero#itatea este bogat1 0n treponeme' pacientul 8iind extrem de contagios C. 2n si8ilisul teriar apar le#iuni de tip granulomatos' le#iuni degenerati/e la ni/elul sistemului ner/os :i le#iuni cardio/asculare ". Pacientul care pre#int1 si8ilis teriar este extrem de contagios $. 7i8ilisul secundar mai poate pre#enta ca mani8est1ri micropoliadenopatie generali#at1' 9epatosplenomegalie' meningit1' corioretinit1' 9epatit1' ne8rit1 ,0. Re8eritor la diagnosticul serologic al si8ilisului sunt ade/1rate a8irmaiile: A. >estele serologice non+treponemice pot 8i teste de aglutinare ?&"R.' RPR@ utile ca indicator de rein8ecie . Reaciile de 8ixare a complementului R!C Wasserman' care se ba#ea#1 pe proprietatea complementului de a se 8ixa pe complexul antigen+anticorp este un test treponemic ?speci8ic@ C. &"R.ul :i RPRul pot da re#ultate 8als negati/e 0n pBn1 la -0A din ca#uri 0n si8ilisul primar :i 2,A din ca#uri 0n si8ilisul secundar.

". Cardiolipina reacionea#1 cu reaginele sau anticorpii de tip Hg3 :i HgA care se g1sesc 0n serul pacientului la 2+) s1pt1mBni de la in8ecie $. >estele non+treponemice ?nespeci8ice@ utili#ea#1 antigen extras din treponemele patogene pentru con8irmare a RPR sau &"R. po#iti/ ,1. Re8eritor la testele treponemice sunt ade/1rate a8irmaiile: A. 2n testul !>A+abs eritrocitele tratate s1 adsoarb1 pe supra8aa lor treponemele aglutinea#1 0n contact cu serul pacientului ce posed1 anticorpi antitreponemici . >estul !>A utili#ea#1 antigen treponemic inacti/at cu serul pacientului :i anticorpi anti+ imunoglobulin1 uman1 C. 2n >P%A serul pacientului aste absorbit cu un extract de antigen obinut din tulpina Reiter pentru 0ndep1rtarea anticorpilor 0ndreptai 0mpotri/a treponemelor sapro8ite ". 7e poate 8olosi reacia imunoen#imatic1 ?$.H7A@ de detecie a anticorpilor speci8ici 0n serul pacientului $. 7e mai poate 8olosi :i teste rapide imunocromatogra8ice sau reacia de ampli8icare a genomului ,2. Antibioticele 8olosite 0n tratarea si8ilisului pot 8i: A. Penicilina . $ritromicina C. Ce8triaxonul ". >etraciclina $. &ancomicin1 ,). Chlamydia trachomatis 8ace parte din: A. <dinul Chlamydia . !amilia Chlamydiaceae C. =enul Chlamydia ". <rdinul Chlamydiales $. !amilia Chlamydiales ,-. 7peciile din genul Chlamydia cu importan1 clinic1 pentru om sunt: A. Chlamydia pneumoniae . Chlamydia psitacii C. Chlamydia trachomatis ". Chlamydia muridarum $. Chlamydia suis ,,. Re8eritor la 8ormele in8ecioase ale c9lamDdiilor sunt 8alse a8irmaiile: A. 7unt numite corpi reticulai . 7unt numite corpi elementari C. Au dimensiuni de 600+1000 nm ". 7unt acti/e metabolic :i au o e/oluie strict intracelular1 $. Au perete celular rigid :i o a8initate pentru coloranii ba#ici ,4. 7tructura antigenic1 a c9lamDdiilor const1 0n :

A. . C. ". $.

Antigenele speci8ice de tip Antigenul speci8ic de gen asem1n1tor cu lipo#a9aridul bacteriilor =ram po#iti/e Antigenele speci8ice de specie ( din structura proteinei maFore a membranei externe Antigenele speci8ice de gen care 0mparte genul 0n - specii Antigenele speci8ice de specie care 0mparte genul 0n ) specii

,5. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la ciclul de de#/oltare al c9lamDdiilor: A. Corpusculul reticulat se ata:ea#1 de membrana celulei ga#d1 :i este 8agocitat 0ntr+o /e#icul1 endo#omal1 sau 8ago#om . Corpusculul elementar este reorgani#at 0ntr+un corpuscul reticulat nein8ecios dar acti/ metabolic C. Corpusculul reticulat se multiplic1 0n interiorul 8ago#omului utili#Bnd energia celulei ". !ago#omul care conine corpusculul elementar este numit inclu#iune $. Corpusculul reticulat se di8erenia#1 0n corpuscul elementar' iar datorit1 cre:terii 0n /olum a inclu#iei' membrana 8ago#omal1 se rupe' iar corpusculii elementari sunt eliberai extracelular ,6. 7erotipurile "' "a' $' !' =' %' 1' Ha' E :i M ale Chlamydia trachomatis pot produce urm1toarele in8ecii: A. Cu transmitere pe cale sexual1 . .im8ogranulomato#a /enerian1 C. ;retrita negonococi1' cer/icite' salpingite ". >rac9omul' sindrom reiter $. $pididimite' prostatite' proctite ,9. Complicaiile uretritei c9lamDdiene pot 8i: A. $pididimita . 7tricturi uretrale 2+-A C. Prostatita ". Artrita reacti/1 $. >rac9omul 40. ConFuncti/ita neonatal1 cu inclu#ii pre#int1 urm1toarele simptome: A. 7ecreie purulent1 ocular1 . %iperemie C. 3enoragii ". $demul pleoapelor $. Cer/icita 41. Hmuno8luorescena direct1 sau indirect1 8olosit1 0n diagnosticarea in8eciilor cu Chlamydia este o metod1 care: A. Pune 0n e/iden1 inclu#iunile intracitoplasmatice :i corpusculii elementari . Necesit1 reacti/i relati/i scumpi' microscop cu lamp1 ;& C. Nu este o metod1 de diagnostic de elecie pentru in8eciile cu c9lamDdii ". 7e obin multe re#ultate 8als negati/e $. Are o sensibilitate de pBn1 la 60A' iar speci8icitatea de 99A

42. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la antibioticele 8olosite 0n in8eciile cu Chlamydia: A. A#itromicina in9ib1 de#/oltarea c9lamDdiilor la 0nceputul ciclului de de#/oltare . $ritromicina se administrea#1 mai ales la gra/ide' nou n1scui :i copii C. C9lamDdiile sun sensibile la betalactamice :i glicopeptide ". >etraciclinele repre#int1 antibiotice de elecie $. ConFuncti/ita nou+n1scutului se pre/ine prin instilarea de colir cu /ancomicin1 4). &ycoplasma hominis poate produce: A. Hn8ecii respiratorii . Pielone8rit1 C. ;retrit1 non+gonococic1 ". 7tare 8ebril1 postpartum $. oal1 in8lamatorie pel/ian1 4-. Re8eritor la caracterele de cultur1 ale mDcoplasmelor sunt ade/1rate a8irmaiile: A. Cresc in /itro pe medii de cultur1 acelulare . Necesit1 medii suplimentate cu colesterol' precursori de aci#i nucleici C. Necesit1 medii cu uree pentru &coplasma pneumoniae ". !ormea#1 colonii mici de 100+)00 microni cu aspect de Jou1 oc9iuriJ $. Coloniile se de#/olt1 0n ) #ile 4,. Re8eritor la caracteristicile bioc9imice ale mDcoplasmelor sunt 8alse a8irmaiile: A. &ycoplasma pneumoniae metaboli#ea#1 ureea . &ycoplasma hominis metaboli#ea#1 arginina C. &ycoplasma urealyticum metaboli#ea#1 gluco#a ". &ycoplasma pneumoniae metaboli#ea#1 gluco#a $. &ycoplasma hominis metaboli#ea#1 ureea 44. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la diagnosticul de laborator al in8eciilor cu &ycoplasma pneumoniae: A. $xamenul microscopic este 8oarte sugesti/ . 3Dcoplasmele nu se colorea#1 0n coloraia =ram C. 2n reacia de 8ixare a complementului' titrul de anticorpi apare la 1+2 s1pt1mBni ". Pentru detecia antigenelor 0n sput1 se 8olose:te imuno8luorescena direct1 ?$.H7A@ $. 3etoda imunoen#imatic1 $.H7A se 8olose:te pentru detecia A"N ului bacterian 45. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la &ycoplasma hominis :i &ycoplasma urealyticum sunt 8alse' cu excepia: A. Culti/area lor se 8ace pe medii speciale bulion cu extracte de cord bo/in :i ser de cal' urmat1 de trecere pe gelo#1 0mbog1it1 cu acelea:i elemente . ;reaplasma cre:te de obicei 0n 2+) #ile' iar &ycoplasma hominis 0ntr+o s1pt1mBn1. C. Coloniile sunt 8oarte mari' cu marginile neclare' cu aspect caracteristic de Tb1 de c9ibritT ". Pentru in8eciile genitale' tetraciclina :i doxiciclina sunt antibiotice de elecie $. Pentru diagnosticul serologic nu se utili#ea#1 reacia de 8ixare de complement

46. !amilia .ic1ettsiaceae cuprinde bacili: A. =ram po#iti/i . Care se colorea#1 slab C. "e dimensiuni 8oarte mici ?0')x1'2 microni@ ". Care se colorea#1 =iemsa $. $xtracelulari obligatorii 49. Alegei a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la .ic1ettsia ric1ettsii: A. Produce T!ebra p1tat1 a 3unilor 7tBnco:iJ . 7imptomele pot 8i: 8ebr1' ce8alee' dismenoree' ras9 cutanat cu e/oluie centri8ug1' de la ni/elul trunc9iului 0nspre palme :i plante C. 3ani8est1rile clinice apar dup1 o perioad1 de incubaie de 1+, #ile dup1 mu:c1tura p1duc9elui 5ermacentor in8ectat ". $rupia este maculopapular1 dar poate de/eni pete:ial1 :i c9iar 9emoragic1 $. "iagnosticul de laborator este serologic :i const1 0n e/idenierea anticorpilor anti+ .ic1ettsia 50. ;rm1toarele a8irmaii re8eritoare la .ic1ettsia pro9at$e1ii sunt ade/1rate' cu excepia: A. Re#er/orul este omul iar /ectorul care produce transmiterea la om a RicVettsiei este c1pu:a 5ermacentor . produce 8ebra butonoas1 C. >etraciclinele :i cloram8enicolul sunt antibioticele de elecie ". Complicaiile sunt repre#entate de miocardit1 :i tulbur1ri neurologice $. 2n lipsa tratamentului mortalitatea poate dep1:i ,0A 51. Hdenti8icai a8irmaiile ade/1rate re8eritoare la .ic1ettsia conori: A. Re#er/orul :i /ectorul sunt repre#entate de c1pu:a cBinelui .hipicephalus sanguineus . .a locul 0nep1turii c1pu:ei 5ermacentor se poate obser/a o escar1 sau o pat1 de culoare neagr1 C. 3ani8est1rile clinice ale in8eciei apar dup1 o s1pt1mBn1 :i sunt repre#entate de 8ebr1 cu 8risoane' ce8alee' 8oto8obie' erupie cutanat1 maculo+papuloas1 cu e/oluie centri8ug1 ". $/oluia este 0n general benign1' dar pot 8i :i 8orme se/ere. $. Nu poate a8ecta sistemul cardio+/ascular sau respirator 52. 2n tratamentul in8eciilor cu .ic1ettsia conori sunt indicate: A. "oxiciclina . Cipro8loxacinul C. Cloram8enicolul ". &ancomicina $. Penicilina 5). iologic' 0n in8eciile cu .ic1ettsia conori se constat1: A. >rombocitopenie . >rombocito#1 C. 7indrom in8lamator

". Cre:terea lactic de9idrogena#ei $. 7c1derea lactic de9idrogena#ei 5-. Re8eritor la Co0iella !urnetii sunt ade/1rate a8irmaiile: A. Poate supra/ieui luni+ani 0n sol :i 0n ap1 . Hn8ectea#1 macro8agele :i supra/ieuiesc 0n 8agoli#o#om unde se 0nmulesc C. Poduce 8ebra X' o boal1 cu r1spBndire uni/ersal1 ". "agnosticul de rutin1 este serologic ( se e/idenia#1 pre#ena anticorpilor de tip Hg3 $. %patosplenomegalia este pre#ent1 la 10A dintre pacienii in8ectai 5,. >ratamentul in8eciilor cu Co0iella !urnetii poate cuprinde urm1toarele antibiotice: A. Cloram8enicol . 3acrolide C. Penicilina ". !luoroc9inolone $. >etraciclina

RA7P;N7;RH
Te#ati7a "! Intr&2%7ere <n #i7r&5i&l&=ie, 2e;ini ie, ist&ri7 C!S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 C!M 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81

E A C B B B C C A D C B A E A B A A D A B A E B B C A E D C A A A C C

47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81

B C B D B D D E C A B B A C E A C C E D B C C C A D A D E B A D E A D

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104

A B C D E C B E C D A C

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

ABE BCD CDE AC CDE AD ADE AB CD ABCD ABC AB ABCE AB ABD BDE BE ACD ABC ABC AE AE BCD ABCD ABDE ABD AB AB ABE ABC ACD ABCE ABC ABC ACD

CD AB ACE BCE ABC DE ABD BCDE ABCD ABC DE ACE ABCD CDE ABCD ADE ACD ABD AC ABE AB BC BCE ADE ABCE ACD DE CD BC AB BCE ABC BD ACD ACD

93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127

BCE ADE BE BCE AE BCE BD DE AD ACD BD ACD BDE BC AC BE ABE ADE BD AD AD CD ACD BD CDE CD ACD AC BCD BDE ACE ADE ACD E BC CDE

139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165

ABDE CD AC ACD CE DE CD BCDE BDE ACE ADE ABCE ABE ACD ACD DE BD BDE ABCE BCDE BCE ABDE ACD ABCD AD BC BE

36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

B E C E C C C D B B E

82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92

C E D B E C E D A D B

36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

CDE ABE ABC DE ABD AD ACE ABC CDE DE AB

82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92

BC AC AE ABD ACDE BD BD ABDE BE CDE CE

128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

ACD BE ABE BC CE BC BCE ABCE AE ABDE ACE

Te#ati7a ,! FiBi&l&=ie 5a7terian! Cre>terea >i #%lti$li7area 5a7teriil&r C!S 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 C!M 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

B B A D D E C D C D B E E C C E D D B C E B B C B D

47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72

E A B D B D C C B E C D E A D C E B D B A C D E B B

BCD AD AB BC ABC ABE ACD ABD ABD BCD ADE ACE BC AD ABD ABC ABC ABC ACDE ABDE ACE ABDE ABD CDE ABC BCDE

47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72

BD BCE ABCE BD ABD ABD AE BCDE BDE BE AD BCD BD AC ABCD BC DE ABC BDE DE CD ADE ACE BE BCD BC

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

C A C A D E D C E A D B A C E D C E D B

73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84

D A B B C E C B C B E B

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

CD ACE BD ABD CE BE AB BC ABCD ACD BE ACDE BE BCD ACE AB BE ABD ACE ACE

73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

BDE ACE BC DE ABCD BE CD BCE BCDE DE AD ADE BCD BC BCE CDE BD ACE

Te#ati7a C*Pat&l&=ie, in;e7 ia 5a7terian! Fl&ra sa$r&;it >i r&l%l 5ene;i7 C!S! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 C!M! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

A A A D D C C B D D A D E B C E

21 22 23 24 25 26 27 28 29

E D B D D A D E E

ABD ABC BCD ABC ACE ABE AD AD ABCD ABC ACE BDE CD ACDE AB BDE

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

AE CDE DE ABC AB ACE ABCD DE CDE ABE AE ACDE BD BCE BCD ACDE

41 42 43 44 45 46 47 48

ABCD AE ACE BD BD BCE ACD ABE

17 18 19 20

D E C B

17 18 19 20

BCE ABDE ABC BC

37 38 39 40

ABCD ABCE ACD BD

Te#ati7a -*Me7anis#ele 2e a$rare antiin;e7 i&as ale =aB2ei C!S! C!M! 1 D 21 D 1 ABCE 21 ACE 2 C 22 C 2 ACD 22 BC 3 E 23 E 3 ABE 23 ABDE 4 E 24 B 4 ABDE 24 BCD 5 B 25 A 5 AC 25 BCD 6 E 26 C 6 ACD 26 AB 7 E 7 BC 27 BE 8 A 8 ABC 28 CDE 9 B 9 AC 29 ABDE 10 A 10 ACD 30 CE 11 A 11 ABCD 31 BD 12 D 12 ABCE 32 BCDE 13 C 13 BC 33 BC 14 D 14 ABD 34 BDE 15 D 15 ACDE 35 ACDE 16 C 16 ACDE 36 ABC 17 B 17 ACE 37 DE 18 B 18 ABCD 38 ABCD 19 A 19 CDE 39 BCD 20 E 20 ABC 40 ACDE

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51

ABE BCD ABC ACE ABDE ABE CDE ABDE ADE ABE ABCD

Te#ati7a 0! Anti5i&ti7e! De;ini ie, 7lasi;i7are, #e7anis#e 2e a7 i%ne C!S C!M 1 A 47 E 93 E 1 ABC 47 CDE 93 2 D 48 D 94 B 2 CE 48 BCE 94 3 B 49 E 95 E 3 AC 49 ACD 95 4 C 50 B 96 D 4 BD 50 ACD 96 5 C 51 D 97 A 5 ABCD 51 ADE 97 6 B 52 D 98 D 6 AB 52 BD 98 7 A 53 D 99 C 7 BC 53 BDE 99 8 C 54 A 100 B 8 BCE 54 BCD 100 9 C 55 C 9 DE 55 AB 101 10 C 56 D 10 CE 56 BCD 102

ACD ABCD BCE ABCD ABCE ABC BCD ABCD ABC ACD

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

B E C B D B D E E B D D B B C E D D D C D B A D E C E C D A E B B D A C

57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92

B C C E D C D A B E B C E C D B D D E B A B B E A C E A B C E C B C B E

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

BDE AD ADE AD ABD ABE BD AB BCE BCD ACDE BD BCD AD ABDE CDE ACD ABD ABC AE ACDE AD BCDE CE CD ABC ABCE ACDE ACE ABE BCD BCDE ADE BDE ABCD CD

57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92

ACDE ABCD ABDE BD ABCD AC CE ACDE CD BCD BD ABCE BD AC CD ABCD ACDE BD AD CDE ABCD BCD ADE ABC ABC CD ABCD ACD ACDE ABDE ACDE BCD AB BDE BD ACDE

103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137

ABC BD AC ABD ABDE ABC ABE BCD BCE BCD CDE BCE BCE ACE ABCD BE ADE ABDE CD AE BC BD ACD BE ABCD AE ABC ACDE BCDE AD ACD ABCD ACD ACD ACD

Te#ati7a /*C&7i 8ra# $&Bitivi* 8en%l Staphylococcus C!S C!M 1 B 47 C 93 B 1 AB 47 ADE 2 C 48 E 94 D 2 ABE 48 BDE

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43

B C C A E C A B B C D C E B E B B C B C D D B B D B A C A B E B E D E D C E C D C

49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89

B C B D A C D B D E A C D C D E C A D A D B C A C B D A D E D B E D E B E D A D C

95 96 97 98 99 100 101 102 103 104

E C B A D C C D C B

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43

ABE ADE ABC ABC CD ACD ACD BC CE ABC AD BCE ABC ACD BD BCDE ACDE AD ACE BCD BCE CDE BD BDE AB DE BCDE ABD BD AB BDE BE AC ABE BCD BD BCDE BCE CDE CD BCDE

49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84

AD ABCE AC BCE CE ACE BDE ACDE BCE BC AB ABCD ABDE ACDE ABDE CE BCD AC ACD ABD ABCE BCD CDE CDE AE ABC CDE AC ACDE ACE BE ABDE BDE BD BCDE BC

44 E 90 C 45 C 91 D 46 D 92 A

44 DE 45 BCD 46 ABCD

Te#ati7a E* C&7i 8ra# ne=ativi, =en%l Neisseria C!S! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 C!M! B E D B A A E A C C A D B A D E E E D B 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 C A E A E D B C A D C E D C E B 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 ABC AB ABC ADE ADE BCD AE AE ABD AD CDE ACE DE BCDE ACD ABCD ACD ADE ACD ACE 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 AB CD CE ACE BD ACD E AE 41 42 43 44 45 46 47 BCD 48 BCD 49 E ABD 50 AB 51 ABDE 52 AE 53 ABCE 54 ABD 55 ABD 56 BC 57 BCD 58 E ABE 59 ACE 60 ABC 61 ABE CD 62 AB BC ABE AC ACD ABE ABD ABE ACE AB BCE ABCD CD BD ABCD DE DE ABCD ABCD

Te#ati7a G* Parv&5a7terii* Haemophylus, Bordetella, Brucella C!S! C!M! 1 D 21 E 41 D 61 B 1 CDE 21 BE 2 E 22 D 42 C 62 D 2 CE 22 ACE 3 A 23 B 43 B 63 C 3 CE 23 ABCD 4 A 24 E 44 D 64 E 4 ABC 24 ACDE 5 D 25 D 45 B 5 ADE 25 ACD 6 D 26 A 46 E 6 ACD 26 ACDE 7 E 27 C 47 D 7 AB 27 BDE 8 D 28 B 48 E 8 BD 28 ABCE 9 B 29 E 49 C 9 ABD 29 AC

41 42 43 44 45 46 47 48 49

ABC BD BD ACD BCE ABCD CD AD AE

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

C D B C E C D B C B A

30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

C D E C E A E B C C E

50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

A C D A C D C E D B D

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

ABE BCE AD AC BCD ABDE BC CD ACD BCE BCE

30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

BCE CD BD BDE AC CD DE BE BD BDE BDE

50 51 52 53 54 55 56 57 58 59

BCD ACE CD ABCE DE ABDE CD ACE ACD CD

Te#ati7a H* 'a7ili 8ra# $&Bitivi* Bacillus anthracis,Corynebacterium diphteriae C!S! C!M! 1 A 24 C 47 B 70 C 1 ACDE 23 BE 45 ADE 2 D 25 D 48 E 71 C 2 BCD 24 ACE 46 ABC 3 B 26 C 49 C 72 B 3 BD 25 ACD 47 BC 4 A 27 A 50 C 73 D 4 DE 26 BCD 48 ACD 5 E 28 C 51 D 74 C 5 BC 27 CD 49 CD 6 D 29 B 52 B 75 B 6 ADE 28 BE 50 ACD 7 B 30 B 53 B 76 D 7 AB 29 DE 51 BC 8 E 31 C 54 A 77 A 8 ABCE 30 ACDE 52 BCDE 9 C 32 D 55 B 78 B 9 ACE 31 CD 53 ACD 10 B 33 D 56 D 79 E 10 BC 32 AD 54 CD 11 D 34 A 57 D 80 B 11 ACE 33 ACDE 55 ACDE 12 A 35 E 58 B 81 B 12 BD 34 ABCD 56 ABC 13 E 36 E 59 C 82 D 13 BC 35 ABD 57 ACD 14 B 37 B 60 E 83 D 14 ABC 36 ABCE 58 BCD 15 B 38 C 61 A 84 B 15 AB 37 ACE 59 CE 16 C 39 D 62 D 85 C 16 BD 38 ACE 60 BD 17 E 40 D 63 D 86 D 17 BC 39 ABDE 61 BC 18 D 41 E 64 C 87 A 18 CE 40 BCE 62 BCE 19 B 42 B 65 B 19 CD 41 BD 63 BCDE 20 C 43 A 66 C 20 BCD 42 BCDE 64 ABD 21 D 44 C 67 D 21 BC 43 ABE 65 AE 22 A 45 C 68 E 22 CDE 44 ACE 66 CD 23 E 46 C 69 A 67 ACD

Te#ati7a "+*8en%rile Vibrio, Campylobacter, Helicobacter C!S! 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 C A A A B D B C D B D C A E B C C B E 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 A D E C B C A D B D E C D B E D A B C 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 C E C C A D B E A D E C C A B E D A C!M! 1 ACE 2 ADE 3 BCD 4 ABCD 5 ACD 6 CE 7 ADE 8 CDE 9 ABD 10 BDE 11 AB 12 CDE 13 ABD 14 ABC 15 BCE 16 ABDE 17 CD 18 BD 19 ABD 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 BCE BDE BC BDE CD ABD BCE AD ABC BCDE ACE BDE ABDE BD BD BCE AB AD BDE 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 ACE BE ACD ACD BD BC ABCE ADE BD ACD E CD BCE ADE BCD ABD ACD E BD 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 ACD 75 E ABCE 76 BCE CDE ACD BCD E CD AC ABE ABD BCD CE ACD BCE ABD CD BC ACDE BD ACD ACDE

Te#ati7a ""*Fa#ilia Enter&5a7teria7eae* 8en%rile Escherichia C!S 97 A C.M 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 B A C B D C A B B D B A C A A A B 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 A A D A C A B E A E E C B C A C B 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 D C C D C E A B A D A E E B B D A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ABC ABE BCE ABCE ABCD ABD ABC BDE CD BCD DE ACDE ABCD ABE AC ACE ABCD 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 AB AB ABE ABDE ABCD BCDE ABC ABCE ABD ABCD ABCD AB ABCD ABCD AB ABC ABDE 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 ABCD ABC ABE ABC ABCD ABD BD CE ABD CD ABD ABDE ABC ABCD ABC ABC ABCD 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 ABDE ADE DE ABC CE CD ABDE ACDE ABC DE ACDE BCE ABD ACE ACE ABCD ABCD 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 ACDE ACDE BDE ABD ACDE BCD ABCD ABCD ACE ABDE ACDE CDE BCE BCE BCE ABCD ABDE 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 BCDE ACD ACDE ABDE BDE BCDE ABDE ACD BCD ABCD BCDE ABCD BDE ACDE BCD ACD AD

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48

C D A A B A E A C B E C A D A D B B E E C D D D A D D E D D E

66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96

C A B E A C E B D A B D D B E D C A D C B D E A D C B E E D C

115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145

C B E C B D E A B B D D A B B C B E C A A D B C E C A E D C E

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46

ACD CD ABC ABC BC AC ABD ABD BDE ABC ABC ABCE ABCD ABC ABC ABCE ABD ABCD ABC ABC AB ABCD ABCD ACD ABCD ABCD ABCD ABCD ABD

64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92

ABC ABCD ABCE CDE BCE ACDE ABCD ABC CDE ABCE ABC ABC AC ABCE ABC ABC ABD ABC ABC ACDE ABC ABE ABC ABCD ABCD BCD ABC ABCE ABCD

110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138

ABD ABC ABCE ACD ABCE ABD ABCD ABE CD ACDE DE ABE AB BCD ABDE DE BCE ABCD ACE AC BDE BCDE BCE AC AB ABCD ABCD ABCD BDE

156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184

ADE ABD ABD ACDE AB ABCE BCDE ABCE ABE BE ACE ACD ADE ACE ABCE CD BD ABDE ACDE ACD ACD ACDE ABCD ABCE ACDE ABCD ABDE ACDE ACD

202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230

CD CDE ACDE CDE ABCE ACDE CDE ABCE ABDE BCDE ABDE ABDE CDE AB BCD ACDE BCD BCDE ACDE BDE ABCD ACDE AB ABD BCDE BDE ABD BCD ACD

248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266

AE ABCD ABD ABCE ABCE ADE AE ACE ABD ACDE ABCE ACE ACDE BCE ABDE ABCE ACE ACDE BCDE

Te#ati7a ",* 8en%l MI7&5a7teri%# * Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium leprae C!S! 1 2 3 4 5 6 C!M! 1 ACD 2 CD 3 BC 4 BCE 5 ABD 6 ABD

C E B D C C

24 25 26 27 28 29

D C B E D C

23 24 25 26 27 28

ABDE ABC ABD BCD ACE ACDE

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

A 30 C C A A C D C A A D D C D E D C B

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

ACD AB ACDE ACDE BCD ADE ABD AC BC ACD ABCD ABC ABC AD CE ADE

29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

BDE BCD BCD ACE ABCD ABE ABCD ABC BCE ABDE BCD CDE ABCD

Te#ati7a "C*'a7terii anaer&5e, en2&=ene ? Bacteroides si Fusobacterium& >i e@&=ene C!S! C!M! 1 B 20 E 39 C 58 D 1 ABDE 20 ABC 39 BCDE 58 BC 2 D 21 A 40 B 59 C 2 ACE 21 BCD 40 ACE 59 ABDE 3 A 22 B 41 E 60 E 3 ABC 22 ABC 41 BDE 60 ABDE 4 C 23 D 42 D 61 B 4 BDE 23 AC 42 ADE 61 ABDE 5 D 24 D 43 D 5 ABC 24 BCD 43 BDE 62 ADE 6 A 25 C 44 B 6 BD 25 BDE 44 ACD 63 ACDE 7 B 26 E 45 A 7 BCD 26 ACDE 45 ABDE 64 ABDE 8 C 27 D 46 A 8 ADE 27 AD 46 ACD 65 ACDE 9 E 28 E 47 C 9 CD 28 AE 47 ABC 66 BCD 10 D 29 D 48 D 10 BDE 29 ABCD 48 CDE 67 ACD 11 B 30 E 49 E 11 BDE 30 ACDE 49 BCD 68 ACE 12 A 31 D 50 A 12 ACE 31 ABC 50 ACDE 69 ACDE 13 A 32 A 51 B 13 ABC 32 ABE 51 DE 70 ABC 14 A 33 B 52 D 14 AE 33 CD 52 BE 71 CDE 15 A 34 C 53 B 15 ACE 34 DE 53 ABDE 72 ABCE 16 C 35 D 54 B 16 BE 35 CD 54 ACDE 73 CD 17 B 36 E 55 A 17 AD 36 AC 55 ABE 74 ABCD 18 B 37 B 56 D 18 ABE 37 ACE 56 ADE 19 C 38 A 57 C 19 BCE 38 BCE 57 ADE

Te#ati7a "-*8en%l Tre$&ne#a!Tre$&ne#a $alli2%# C!S! C!M! 1 C 20 E 39 B 1 ABC 2 A 21 E 40 C 2 ABD 3 E 22 D 41 C 3 ABC 4 D 23 E 42 C 4 ACE 5 E 24 C 43 E 5 ACD 6 A 25 B 44 C 6 CDE 7 C 26 B 45 D 7 ABE 8 C 27 C 46 A 8 ABE 9 D 28 B 47 B 9 ACD 10 D 29 C 48 B 10 AE 11 D 30 C 49 A 11 ACD 12 E 31 E 50 B 12 ABDE 13 E 32 B 51 A 13 ABD 14 B 33 B 52 B 14 ABDE 15 B 34 A 53 C 15 ABE 16 D 35 C 54 A 16 CE 17 D 36 D 17 AC 18 E 37 D 18 BCD 19 E 38 B 19 ADE

20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

ABCE ABC ACD BC ADE ABCD AE ABD BCD ABDE ADE BCE ACE ABDE BE ABC ABD DE AC

39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57

ACE BE ABCE ABCD ABC ABCE ABCD ABD ABDE BDE AD ACD BDE ABCD BCD AC BE ACE BCE

58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

ACE ABCD ABD ABE ABD BDE ABD ACE BD ABD BCD ADE AB ACD ABC ACD ABCD ABDE

ibliogra8ie 1. Ramona 3i9aela 7toicescu' Bacteriologie general= <i special=, $ditura ren' ucure:ti' 2011 2. Ramona 3i9aela 7toicescu' &icro!iologie medical= <i #armacutic=' $ditura Carol "a/ila. ucure:ti' 2010