ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC

REFERAT OCUPAREA I OMAJUL

Coordonator: Lect. Cretu A. STUDENT: Dediu Eliza-Gabriela GRUPA: 203

Cuprins 1. Introducere 2. Ocuparea i omajul 3. Caracteristicile ocuprii omajului 3.1. Msurare i definiii 3.2. Experienta Regatului Unit 3.3. omajul ciclic 4. Abordarea neoclasic 5. Modelul neokeynesian

6. Explicarea omajului

7. Rata somajului in Romania 2012

8. Concluzie

9. Bibliografie

Introducere

omajul este astzi unul din fenomenele cele mai puin acceptate care afecteaz economia tuturor rilor. omajul a devenit o problem, odat cu dezvoltarea industrial, ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, n perioadele de recesiune, cnd ntreprinderile industriale i micorau producia i, ca urmare, eliberau un numr important de muncitori, care deveneau omeri. Cel mai adesea, omajul contemporan este abordat i analizat ca un dezechilibru al pieei muncii la nivel naional, ca un loc de ntlnire, i de confruntare ntre cererea global i oferta global de munc. omajul continua a fost i continua s fie definit n diferite moduri.

2. Ocuparea si somajul

Inflaia a fost o problem major a anilor 70 si 80, doar c n ultimii ani ai secolului XXI a ajuns s fie n mare msur controlat. O parte a preului pltit pentru reducerea inflaiei a constat n creterea omajului, cu toate c, de obicei, ratele nalte ale omajului i cele reduse ale inflaiei sunt asociate doar temporar. ntr-adevr, n unele ri, cum ar fi de exemplu, SUA i Regatul Unit, omajul a sczut, de asemenea, n cea de-a doua jumtate a anilor 90 la niveluri care nu au mai fost ntlnite din anii 70. Dar omajul a rmas o problem in mai multe economii, in special in statele europene din cadrul UE. Revolutia keynesiana, care a stabilit ramura economiei pe care azi o denumim macroeconomie, a fost legata de necesitatea explicarii si remedierii problemelor generate de somajul inalt din anii 30. Solutia propusa s-a concentrat pe utilizarea pentru reducerea somajului a unor politici anticiclice orientate spre cererea agregata. Macroeconomia keynesiana initiala se concentra in principal asupra primului tip de somaj, denumit somaj ciclic, iar cel de-al doilea tip de somaj, somajul de echilibru, este de asemenea important.

3. Caracteristicile ocuparii somajului 3.1. Masurare si definitii

Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca. Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii :

- are o varsta de peste 15 ani ; - este apt de munca ; - nu are loc de munca ; - este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala . Pentru studierea somajului, acesta poate fi clasificat in diferite modalitati. Somerii pot fi grupati in raport cu o serie de carcateristici personale cum ar fi: varsta, sexul, nivelul de calificare si de instruire, apartenta la un grup etnic. Somerii pot fi, de asemenea clasificati in raport cu: amplasarea geografica, diferite ocupatii, durata somajului sau in raport de cauzele care au dus la somaj. Supraestimarea somajului apare deoarece datele masurate pentru somaj include indivizii care nu sunt interesati sa lucreze, dar care declara ca sunt pentru a beneficia de ajutoarele de somaj. Subevaluare a somajului apare ca urmare a retragerilor voluntare din randul fortei de munca a indivizilor care ar dori sa lucreze, dar au incetat sa mai creada ca isi pot gasi slujbe adecvate. Lucratorii descurajati sunt cei care s-au retras voluntar din randul fortei de munca, nu pentru ca nu doresc sa lucreze, ci pentru ca ei cred ca nu pot gasi un alt loc de munca in conditiile actuale specific pietei muncii. Exista 3 tipuri importante de somaj: somajul ciclic sausomajul prin deficit de cerere, somajul frictional (rezultatul normal al mobilitatii muncii), somajul structural (are loc atunci cand exista necorelari intre caracteristicile si calificarile celor care cauta de lucru si cele ale persoanelor pe care le doresc potentialii angajatori. Somajul frictional sic el structural alcatuiesc impreuna somajul de echilibru (somajul corespunzator PIB-ului potential).

3.2. Experienta Regatului Unit

In figura urmatoare (fig. 1) este evidentiata evolutia somajului in Regatul Unit, incepand cu 1963. Atunci s-a manifestat o tendinta de crestere a somajului in cicluri successive derulate in anii 70 si 80, dupa care tendinta este descendenta in anii 90.

14 12 10 8 Procent 6 4 2 0 1970 75 80

UE

Japonia

85

90

95

(i) Ratele somajului (%)

UE

160 140
120 Milioane 100 SUA

80
60

40

1970

75

80

85

90

95

(ii)Ocupare (milioane) Fig.1 Ocuparea somajului in tarile member ale UE, in SUA si Japonia, in perioada 1970-1998

Sectiunea (i) arata ca somajul a fost inalt in tarile UE in anii 80 si 90, dar s-a redus in SUA si a ramas scazut in Japonia. In sectiunea (ii) se arata ca economia SUA a creat peste 50 mil. Locuitori de munca intre 1970 si 1998, in timp ce in tarile member UE s-au creat doar 10 mil. Somajul nu este doar problema Regatului Unit; comparatiile international sunt relevante. Exista un contrast dramatic in ultimele trei decenii intre cresterea ocuparii in SUA si cresterea ocuparii in Europa. Ocuparea deplina a crescut cu numai 10% in tarile

UE, intre 1970 si 1998, in timp ce, in SUA, ocuparea deplina a crescut cu peste 60% in acceasi perioada. Somajul variaza de la o tara la alta, chiar si in cadrul statelor member UE. De exemplu, in anul 1998, somajul, in statele member ale UE, a variat intre mai putin de 3,6% in Luxembrug si mai mult de 19,9% in Spania. Intre tari somajul este cel mai ridicat in randul muncitorilor necalificati, iar muncitorilor necalificati, iar muncitorii batrani prezinta o probabilitate mai mica de a deveni someri decat muncitori tineri. In majoritatea tarilor UE, somajul feminine este mai ridicat decat cel masculine. Regatul Unit este o exceptie, cu un somaj feminine de 5,5%, iar cel masculine de 7,3% in anul 1997. O alta trasatura generala a somajului este ca trecerea in somaj este rezultatul predominant al redundantelor si nu al parasirii voluntare a locului de munca. Majoritatea celor inregistrati ca fiind someri sunt someri involuntari, in sensul ca ei ar accepta o slujba pentru care sunt calificati, la rata curenta a salariului, daca ar primi o astfel de oferta, acestia fiind un rau social.

3.3. Somajul ciclic

Termenul de somaj ciclic se refera la somajul care apare ori de cate ori cererea totala este insuficienta pentru a cumpara intregul output potential, cauzand decalaj recesionist in care output-ul actual este mai mic decat cel potential. Somajul ciclic poate fi masurat prin numarul de personae care ar fi putut fi angajate daca economia ar fi atins PIB-ul potential, mai putin numarul persoanelor angajate in mod current Un comportament specific unei piete tipice a muncii este prezentat in fig. 2 si anume ocuparea si salariile se modifica pro-ciclic (cresc in timpul boom-urilor si s cad in timpul depresiunilor), dar nu se vor inregistra valori semnificative pentru somajul involuntar.

S0 W2 W0 W1 D1 q1 q0 q2 D0

D2

(i)Cantitatea de forta de munca

W2 W0 W1

S2

S0

S1

q1
concurentiale

q0

q2

Fig.2 Ocuparea si salariile pe o sg piata a muncii

(ii) Cantitatea de forta de munca

4. Abordarea neoclasica

Abordarea neoclasica incearca sa explice somajul intr-un context in care agentii isi optimizeaza continuu comportamentul, iar pietele sunt in echilibru; asadar nu poate exista somaj involuntary. O explicatie neoclasica a fluctuatiilor ciclice ale ocuparii presupune ca ele sunt cauzate de fluctuatii ale ofertei de munca, asa cum am aratat in fig. 2. O a doua variant de explicatii consta in luarea in considerare a erorilor pe care le fac o parte dintre lucratori si patroni in predictia evolutiei nivelului preturilor in timpul ciclurilor economice.

5. Modelul neokeynesian

Abordarea neoclasica prezinta si unele puncte bune. Ea presupune existent agentilor rationali, care isi optimizeaza intotdeauna comportamentul. Economistii care nu sunt dispusi sa accepte lipsa somajului involuntar incearca sa explice de ce ar putea aparea un echilibru al pietei muncii in care exista oferta excesiva de munca la salariul current, referindu-se la aceasta fiind modelul neokeynesian. Salariile nu raspund rapid la modificarile cererii si oefrtei pe piata muncii. Din acest motiv, oferta si cererea pot sa nu fie egale pentru perioade indelungate de timp. Pietele muncii vor reflecta atunci somajul din timpul recesiunilor si o cerere excesiva in timpul boom-urilor. Aceste sunt illustrate pentru o piata tipica a muncii in fig. 3.
S0 W2` W0 W1` D1 q1 q1` q0 q2` D2 D0

Fig. 3 Somajul pe o singura piatra a muncii cu salarii rigide

6. Explicarea somajului

Socuri ale ofertei. Cele mai multe tari au supuse la doua socuri majore ale ofertei, associate cu cresterile pretului petrolului in anii 1973 si 1979. Tari cu negocieri centralizate ale salariilor au avut un somaj mai mic decat altele, deoarece negociatorii salariilor erau dispusi sa accepte reduceri ale salariilor reale. Socuri ale cererii. Guvernele au reactionat la inflatia ridicata din anii 70 prin politici monetare si fiscale compacte. Lenta ajustare in jos a asteptarilor cu privire la inflatie, combinata cu socuri negative ale cererii au creat decalaje recesioniste si au sporit somajul. Impactul pe termen scurt al acestor socuri, ale cererii asupraa somajului a fost cu atat mai mic, cu cat contractile salariale au fost mai flexibile.

Persistenta. Somajul a devenit persistent in acele tari care acorda ajutor de somaj pe perioade nelimitate si, odata instalat, el a fost sustinut de efectul de histereza. Tarilecare au reusit cel putin sa-i intoarca inapoi la lucru pe oamenii care fusesera in somaj un timp indelungat au suferit cel mai mult sub forma cresterii ratelor somajului de echilibru.

10.Rata somajului in Romania 2012

La sfritul lunii martie 2012 rata omajului nregistrat la nivel naional a fost de 5,05%, mai mic cu 0,22 pp dect cea din luna februarie a anului 2012 i mai mic cu 0,95 pp dect cea din luna martie a anului 2011. Numrul total de omeri la finele lunii martie, de 454.541 persoane, a sczut cu 19.325 persoane fa de cel de la finele lunii anterioare.

Din totalul omerilor nregistrai, 170.820 au fost omeri indemnizai i 283.721 neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a sczut cu 20.549 persoane, iar numrul omerilor neindemnizai a crescut cu 1.224 persoane fa de luna precedent.

Ponderea omerilor neindemnizai n numrul total al omerilor (62,42%) crete fa de luna precedent cu 2,80 pp. Referitor la omajul nregistrat pe sexe, n luna martie 2012, comparativ cu luna precedent, rata omajului masculin a sczut de la valoarea de 5,65% n luna februarie, la valoarea de 5,41%, iar rata omajului feminin a sczut de la 4,83% la 4,64%. n graficul urmtor este prezentat evoluia numrului omerilor nregistrai n perioada 2008 2012:
Evoluia numrului de omeri nregistrai n perioada 2008 - 2012

800,000 750,000 700,000 650,000 600,000 550,000 500,000 450,000 400,000 350,000 300,000
2008 2009 2010 2011 2012

ian. 383,989 444,907 740,982 614,976 473,569

feb. 379,779 477,860 762,375 600,308 473,866

martie 374,050 513,621 765,285 539,666 454,541

aprilie 352,466 517,741 738,187 493,438

mai 338,298 526,803 701,854 453,067

iunie 337,084 548,930 680,782 435,961

iulie 340,462 572,562 679,495 435,152

august 345,510 601,673 675,790 437,811

sept. 352,912 625,140 670,247 439,928

oct. 364,183 653,939 645,453 444,000

nov. 376,971 683,123 633,476 454,978

dec. 403,441 709,383 626,960 461,013

Evoluia ratei omajului nregistrat i a ratelor omajului pe sexe, n anii 2010, 2011 i primul trimestru al anului 2012 este prezentat sugestiv n graficul de mai jos:

Evolutia ratei somajului inregistrat, a ratei somajului feminin si a ratei somajului masculin in anii 2010, 2011 si 2012

10.00 9.00 8.00 7.00 6.00 5.00 4.00

Rata somajului inregistrat 2010 Rata somajului feminin 2010 Rata somajului masculin 2010 Rata somajului inregistrat 2011 Rata somajului feminin 2011 Rata somajului masculin 2011 Rata somajului inregistrat 2012 Rata somajului feminin 2012 Rata somajului masculin 2012 ianuarie 8.12 7.20 8.94 6.83 6.06 7.52 5.26 4.87 5.61 februarie 8.36 7.30 9.29 6.67 5.87 7.38 5.27 4.83 5.65 martie 8.39 7.37 9.29 6.00 5.30 6.61 5.05 4.64 5.41 aprilie 8.09 7.17 8.91 5.48 4.91 5.99 mai 7.70 6.82 8.46 5.04 4.59 5.43 iunie 7.46 6.64 8.19 4.84 4.47 5.18 iulie 7.45 6.72 8.10 4.84 4.56 5.08 august 7.41 6.79 7.96 4.87 4.70 5.01 sept 7.35 6.78 7.85 4.89 4.78 4.99 octombrie noiembrie decembrie 7.08 5.75 7.55 4.93 4.81 5.05 6.95 6.38 7.44 5.06 4.89 5.21 6.87 6.20 7.47 5.12 4.83 5.38

n graficul urmtor este prezentat evoluia ponderii omerilor neindemnizai n totalul omerilor nregistrai, n perioada 2009- 2012:
Evolutia ponderii somerilor neindemnizati in totalul somerilor in perioada 2009 - 2012

65.00

60.00

55.00

50.00

45.00

40.00

35.00 pondere 2009 pondere 2010 pondere 2011 pondere 2012

ian 60.70 38.03 47.42 59.46

feb 57.63 38.50 52.38 59.62

martie 55.32 38.73 57.06 62.42

aprilie 51.74 40.14 59.34

mai 49.42 41.45 61.87

iunie 47.12 44.01 63.57

iulie 46.16 48.04 65.24

august 46.60 51.59 65.71

septembrie octombrie 45.30 51.45 65.04 42.78 49.00 63.05

noiembrie decembrie 41.34 48.75 62.46 38.61 47.42 60.41

Concluzie

Somajul este o problema majora a timpurilor noastre. Cu ajutorul unei combinatii de instrumente furnizate de modelul macro si de noile acumulari legate de intelegerea pietelor muncii am reusit sa intelegem modul in care a aparut somajul si de ce se caracterizeaza prin persistenta. Vestile rele sunt legate de faptul care reducerea somajului de echilibru este un proces lent. Vestile bune tin de faptul ca persistenta somajului nu inseamna neaparat permanenta acestuia. Schimbarea economica normal si noile politici economice pot determina progrese in inlaturarea persistentei, care nu trebuie sa fie acceptata ca inevitabila. In present, balanta fortei de munca ridica mari probleme la nivel European si mondial. Obsesia protectionismului care a marcat o buna parte a secolului XX numai este valabila atata vreme cat schimburile economice mondiale, marcate de globalizarea sistemului economic, inseamna intrari si iesiri de bunuri - servicii rezultate din ocuparea, la un anumit nivel, a lucurilor de munca. In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o partein emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca.

Bibliografie

- R. Lipsey, A. Chrystal Principiile Economiei, Bucuresti, 2002 - http://www.anofm.ro/statistica