Sunteți pe pagina 1din 36

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DESPRE INCARCAREA/DESCARCAREA MARFURILOR 1.1Timpi acordati pentr operatii!e de incarcare/de"carcare

Transportul rutier este o forma de transport terestru si totodata un subsistem al sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul autovehiculelor (remorci ,trailere etc). Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de instalatii speciale fixe cum este cazul in transportul feroviar de pilda (linii de cale ferata, depouri, triaje etc). Datorita acestui fapt, ele pot patrunde in locuri unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o componenta indispensibila a transporturilor multimodale. u ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor si pana la beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, evitandu-se transportarile pe parcurs si consecintele acestora! manipulari costisitoare" pierderi cantitative si calitative" rataciri de colete" sustrageri etc. Din punct de vedere al continutului incarcaturii! a. transport de marfuri; b. transport de calatori; c. transport de bagaje; d. transport de posta, etc.

#n ceea ce urmeaza ne vom ocupa in mod expres de transportul de marfuri cuprinzand notiuni legate de incarcarea si descarcarea acestora. Timpul de incarcare-descarcare este convenit de comun acord intre partile contractante, iar depasirea acestuia din cauze care nu pot fi imputabile carausului da nastere la penalizari de intarziere stabilite conform contractului. #n practica curenta din tara noastra aceste penalizari se numesc taxe de stationare. Timpul de incarcaredescarcare se suspenda in afara programului oficial de lucru al expediatorului respectiv destinatarului. Daca se lucreaza pe timpul noptii sau in zilele nelucratoare cu acordul carausului timpul respectiv nu conteaza ca timp de incarcaredescarcare decat daca partile au convenit in mod expres acest fapt. Timpi norma#i $i timpi !i%eri pentr &nc'rcare $i de"c'rcare $aralel cu crearea bazei tehnico-materiale corespunz%toare execut%rii opera&iilor de 'nc%rcare-desc%rcare a autovehiculelor, se reglementeaz% duratele maxime pe care le pot avea aceste opera&ii.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

Timpii norma#i (d rate!e normate) se utilizeaz% ca elemente de dimensionare a tarifului pentru presta&iile executate (i a retribu&iei personalului. Datorit% acestei func&ii, timpul normat reprezint% un puternic instrument de cointeresare a unit%&ii de transport (i a personalului angajat pentru reducerea duratei opera&iilor de 'nc%rcaredesc%rcare. Norme!e de timp de "ta#ionare a a to*e+ic !e!or la 'nc%rcare (i desc%rcare sunt stabilite 'n dependen&% de! modul de efectuare a opera&iilor de 'nc%rcare-desc%rcare" tipul ma(inilor (i mecanismelor de 'nc%rcare-desc%rcare utilizate" tipul (i capacitatea de 'nc%rcare a autocamionului" caracteristica m%rfii (i modul de prezentare al ei la transport. )n diagrama urm%toare se prezint% o structur% posibil% a timpului de sta&ionare la punctul de desc%rcare 'nc%rcare a unui autovehicul *a determinarea componentelor timpului de sta&ionare a mijloacelor de transport se are 'n vedere c% 'nc%rcarea (i desc%rcarea se efectueaz% f%r% intrarea autovehiculului 'n puncte ter&e. $entru aprecierea normelor de timp la capacitatea de 'nc%rcare deplin% a autovehiculului este necesar ca norma de timp la 'nc%rcarea unei tone de marf% s% se 'nmul&easc% la capacitatea autovehiculului. *a stabilirea normelor de timp la 'nc%rcare-desc%rcare manual% a m%rfurilor se ia 'n considerare un anumit num%r de hamali, astfel 'nc+t ace(tia s% 'ndeplineasc% limitele date. *a utilizarea modului mecanizat de 'nc%rcare (i desc%rcare la automobile cu dub%, normele de timp pot fi m%rite cu ,-. ('n compara&ie cu autovehiculele deschise). $entru calcularea normelor de timp, necesare pentru desc%rcarea mecanizat% par&ial, se iau mediile dintre valorile tabelare pentru 'nc%rcarea manual% (i cea mecanizat% 'n dependen&% de num%rul de opera&ii efectuate de fiecare parte. $entru sta&ionarea autovehiculului la 'nc%rcarea sau desc%rcarea produselor industriale sau de v+nzare care necesit% o aten&ie deosebit%, la fel (i produsele 'n buc%&i mici transportate 'n vrac sau 'n ambalaje mici, care necesit% num%rare, normele de timp pentru 'nc%rcarea-desc%rcarea unei tone de marf% pot fi m%rite cu /0.. 1ste permis% (i introducerea normelor interne pentru timp de sta&ionare a autovehiculelor la punctele de 'nc%rcare-desc%rcare, pe baza condi&iilor concrete de lucru, 'n urm%toarele cazuri! la 'nc%rcarea autobasculantelor cu capacitate mai mare de 2 tone, cu excavatoare cu cupa de capacitate de p+n% la , m3 (i la desc%rcarea manual% a autocamioanelor cu capacitatea mai mare de , ton%. la 'nc%rcarea-desc%rcarea autocamionului cu mutarea acestuia de la un sector al depozitului la altul, la sec&ii diferite 'n raza aceluia(i teritoriu etc. la 'nc%rcarea-desc%rcarea m%rfurilor de gabarite sau mase mari, care necesit% utilaj special pentru fixarea lor. u toate c% legisla&ia permite introducerea normelor interne de timp, 'n cazul c+nd acestea sunt mai mici dec+t cele unice, este necesar s% se utilizeze normele 'n vigoare.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

"

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

Timpii !i%eri (adic% timpii scuti&i de plata taxelor tarifare) reprezint% limitele de timp 'n care beneficiarii au dreptul s% imobilizeze autovehiculele pentru opera&iile de 'nc%rcare-desc%rcare, f%r% a pl%ti un anumit tarif 'n acest scop. Doar dac% ace(ti timpi sunt dep%(i&i, beneficiarul va suferi penalit%&i corespunz%toare timpului suplimentar. )n acest fel, timpul liber devine un instrument important pentru stimularea interesului beneficiarului pentru reducerea duratei 'nc%rc%rii 4 desc%rc%rii.

Optimizarea manipulrii a mrfurilor la punctele de ncrcare / descrcare Lucrrile de ncrcare i descrcare a mrfurilor i ntocmirea formelor de primire i expediere a mrfurilor se desfoar pe amplasamente permanente sau temporare, mai mult sau mai puin amenajate. Amenajarea i organizarea punctelor de ncrcare-descrcare a mrfurilor influeneaz n mod direct durata i calitatea acestor lucrri. Timpul de ncrcare-descrcare este cu att mai mic cu ct sunt mai ine ndeplinite urmtoarele cerine! Lucrrile de ncrcare-descrcare sunt mecanizate. "anipularea mecanizat prezint o serie de a#antaje fa de cea manual! reducerea considera il a timpului de ncrcare-descrcare$ staionarea minim a mijloacelor de transport la manipulri pentru ncrcare-descrcare i trans ordare$ reducerea spaiului de depozitare, a timpului de pstrare a materialelor n magazii i a frontului de ncrcare-descrcare$ pstrarea integritii mrfurilor$ eliminarea eforturilor fizice necesare ncrcrii-descrcrii manuale$ creterea producti#itii$ reducerea costului pentru operaiile de ncrcare-descrcare i a costului transportului. #

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

COLEGIUL TEHNIC RADAUI %atele iniiale i proprietile %atele iniiale i proprietile fizice ale mrfii &solid, lic'id, fizice ale mrfii &solid, lic'id, gazos( gazos(

%eterminarea mecanismelor %eterminarea mecanismelor de ncrcare n funcie de de ncrcare n funcie de producti#itatea necesar producti#itatea necesar

)e pot utiliza unul, dou, trei, )e pot utiliza unul, dou, trei, dar nu mai multe mecanisme dar nu mai multe mecanisme de ncrcare de ncrcare

%eterminarea mecanismelor de %eterminarea mecanismelor de ncrcare i a mijloacelor de ncrcare i a mijloacelor de transport dup criteriul utilizrii transport dup criteriul utilizrii maximale a capacitii de maximale a capacitii de ncrcare a mijlocului de transport ncrcare a mijlocului de transport

%eterminarea capacitii %eterminarea capacitii organului de lucru, durata unui organului de lucru, durata unui ciclu, numrul cuelor de ciclu, numrul cuelor de ncrcare ncrcare

%eterminarea mecanismelor de %eterminarea mecanismelor de ncrcare i a mijloacelor de ncrcare i a mijloacelor de transport dup criteriul costului de transport dup criteriul costului de deplasare deplasare

%eterminarea definiti# a %eterminarea definiti# a mecanismelor de ncrcare, mecanismelor de ncrcare, innd cont de factorii innd cont de factorii organizaionali organizaionali

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

*entru optimizarea acti#itii, alegerea mijloacelor de manipulare i a celor de transport se poate face, de exemplu, dup urmtorul algoritm! Exist for de munc suficient i cu experien pentru manipularea mrfurilor. Distana de la locul de unde se afl mrfurile pn la vehiculul ce se ncarc este mic. Nivelul rampei pe care se afl mrfurile este apropiat de nivelul platformei vehiculului. *entru a realiza o interfa ct mai un ntre spaiile de depozitare a mrfii i mijlocul de transport s-au conceput soluii moderne, standardizate pentru sistemele de andocare. Astfel, n cazul 'alelor care nu dein un sistem de rampe interne sau dac accesul la rampe nu este posi il, se pot utiliza module de ncrcare, pre#zute cu egalizatoare de ramp i cu urduf de etanare. Acolo unde exist, rampele pot fi, de asemenea, ec'ipate cu egalizatoare de ramp manuale sau 'idraulice & asculante sau telescopice( i urdufuri de etanare. +galizatoarele de ramp sunt platforme mo ile ce egalizeaz diferenele pe nlime i adncime ntre depozit i auto#e'icule. ,urdufurile de etanare asigur protecia mpotri#a #ntului i a intemperiilor

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

1., Operaii i utilaje pentru manipularea containerelor de mare capacitate


-n perioada unui ciclu de transport, ntre dou ncrcri succesi#e, manipularea containerelor de mare capacitate se realizeaz! la eneficiarul transportului multimodal &expeditor sau destinatar($ n punctele de jonciune dintre dou sau mai multe moduri de transport, adic n terminalele terestra sau portuale. La eneficiar containerele i transcontainerele se manipuleaz n dou situaii! ncrcarea . descrcarea pe .de pe mijlocul de transport$ deplasarea containerelor n cadrul unei incinte, dintr-un loc n altul. -n terminale, manipularea containerelor se realizeaz n scopul! trans ordrii acestora de pe un mijloc de transport pe altul$ sti#uirii. -n funcie de cele dou situaii posi ile, exist urmtoarele grupe de utilaje pentru manipularea containerelor i transcontainerelor! grupa utilajelor mici, cu producti#itate redus, utilizate la eneficiarii cu trafic o inuit$ grupa utilajelor mari i cu mare producti#itate, utilizate n terminale. Operaiile de manipulare a containerelor . transcontainerelor la beneficiari sunt! manipularea pe #ertical, care presupune ridicarea containerelor pline sau goale de pe mijlocul de transport i depunerea acestora pe sol, pe mijloace de transport intern sau pe suporturi fixe, n #ederea eli errii rapide a mijlocului de transport$ de pe sol, de pe mijlocul de transport intern sau de pe suporturile fixe pentru ncrcare n mijlocul de transport &rutier sau fero#iar($ deplasarea pe orizontal, constnd din transportul intern al containerelor ntre punctele de ncrcare . descrcare sau mane#rarea acestora n #ederea degajrii rampelor i accesului n . din depozite Utilajele folosite n mod o inuit la beneficiari fac parte din urmtoarele categorii! utilaje de ridicat utilaje de deplasare pe orizontal utilaje com inate, de ridicat i de deplasare pe orizontal *entru ridicarea containerelor ncrcate sau goale pe i de pe mijlocul de transport se utilizeaz, de regul, seturi de patru cricuri 'idraulice, mo ile n stare descrcat, fiecare cric fiind independent i putnd fi amplasat la cte unul din colurile containerului. Aceste cricuri au forma unor crucioare cu trei roi. -nainte de a ncepe operaia de ridicare, cricurile se aeaz la piesele de col inferioare ale containerului. -nlimea de lucru a acestor cricuri permite ridicarea containerului de pe mijlocul de transport i depunerea pe sol, pe rolpalet sau pe o platform mo il.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

&

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

-n practic se pot ntlni i cricuri 'idraulice fixe care pot ridica sarcini mai mari &transcontainere /)0( cu #iteze i nlimi crescute. %ac n dotarea eneficiarilor exist poduri rulante sau macarale corespunztoare, acestea se pot utiliza i pentru ncrcarea . descrcarea pe i de pe mijloacele de transport a containerelor, sau c'iar pentru deplasarea acestora n incinta eneficiarului. *entru deplasarea containerelor pe orizontal n incinta eneficiarului se utilizeaz dispoziti#e simple i uoare &destinate numai deplasrii containerelor goale( sau dispoziti#e mai complexe i mai grele pentru deplasarea containerelor ncrcate. 1na din cele mai simple metode de deplasare pe orizontal a containerelor este aceea de a ataa la cele patru piese de col inferioare ale containerelor dispoziti#e cu roi, pre#zute cu z#oare pentru locare

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

'

COLEGIUL TEHNIC RADAUI *entru deplasarea containerelor ncrcate se pot utiliza rolpalete 'idraulice, care au o construcie i o rezisten adec#at. +le pot fi g'idate i cu oluri cu g'idaj, care se fixeaz n piesele de col inferioare, mpiedecnd alunecarea n plan orizontal. 2oile rolpaletelor au o lime mrit, pentru a diminua presiunea la sol a ansam lului, iar pentru ridicarea containerului se utilizeaz o instalaie 'idraulic proprie sau instalaia 'idraulic a tractorului de remorcare. 1tilajele com inate de ridicat i de deplasat pe orizontal sunt mai complexe i mai scumpe. 3ele mai des utilizate sunt macaralele portal mo ile i diferite tipuri de sti#uitoare pentru containere. -n punctele de jonciune ale mai multor moduri de transport, adic n terminalele intermodale, containerele i transcontainerele sunt supuse urmtoarelor operaii de manipulare! manipularea pe vertical n #ederea descrcrii . ncrcrii sau sti#uirii$ deplasarea pe orizontal ntre platforma de ncrcare .descrcare i cea de depozitare$ transbordarea &ridicare 4 deplasare pe orizontal - co orre( de pe un mijloc pe altul. Mijloacele tehnice din aceste terminale tre uie s asigure realizarea tuturor operaiilor impuse de procesul te'nologic sta ilit, corelarea aciunii acestor utilaje tre uind s fie att funcional &n sensul completrii reciproce a ser#iciilor(, ct i temporar &n sensul sincronizrii n timp a operaiilor(. -n funcie de importana fiecrui utilaj pentru una funcionare a terminalului, aceste mijloace se clasific n! mijloace tehnice principale, fr de care funcionarea terminalului nu este posi il &transtainere i portainere($ mijloace tehnice auxiliare, constnd n restul mijloacelor din dotarea terminalelor, fr de care funcionarea unui terminal este posi il, dar nu la parametrii cei mai eficieni &transportoare de terminal etc.( %in punct de #edere al operaiilor i manipulrilor pe care le pot efectua, utilajele din terminale se pot clasifica astfel! utilaje ce lucreaz n principal pe #ertical, ridicnd i co ornd containerele, dar care pot realiza i deplasri reduse i limitate pe orizontal &transtainere i portainere($ utilaje ce lucreaz n principal pe orizontal, deplasnd containerele ntr-un plan paralel cu solul, dar care pot ridica i co or &pe nlimi mici, limitate( containerele, n scopul prelurii i depunerii acestora &transportoare($ utilaje care lucreaz com inat i care pot executa manipulri ale containerelor att pe orizontal, ct i pe #ertical n scopul deplasrii i sti#uirii acestora &sti#uitoare( Transportoare - stivuitoare pentru containere

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

-n terminale, utilajele principale de manipulare a transcontainerelor sunt transtainerele i portainerele Acesta sunt macarale portal, cu sau fr console, care pot rula pe ine de oel sau pe pneuri de cauciuc. 5iind dotate cu un dispoziti# regla il special pentru prinderea transcontainerelor de piesele de col superioare, numit spreder, transtainerele sunt destinate manipulrii, ncrcrii .descrcrii i trans ordrii transcontainerelor de pe un #e'icul rutier pe unul fero#iar i in#ers.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

1.- Or.ani/area manip !ari!or !a !oc ri!e de incarcare/de"carcare


Caracteri"tici!e p ncte!or de &nc'rcare0de"c'rcare Loc ri!e de &nc'rcare / de"c'rcare a vehiculelor sunt spa&ii amenajate de regul% sub form% de rampe la nivelul unde vehiculul se amplaseaz% la sosire paralel, perpendicular, sau diagonal fa&% de frontul de 'nc%rcare. Front ! de &nc'rcare / de"c'rcare reprezint% spa&iul minim de acces, necesar vehiculelor la locurile de 'nc%rcare sau desc%rcare a vehiculelor rutiere sau feroviare.

5ai multe locuri de 'nc%rcare-desc%rcare formeaz% un punct de 'nc%rcare 4 desc%rcare. P ncte!e de &nc'rcare / de"c'rcare reprezint% amplasamente permanente, special amenajate pentru efectuarea opera&iunilor de 'nc%rcare 4 desc%rcare (i unde se 'ntocmesc formele de primire sau expediere a acestora. $unctele de 'nc%rcare pot 'ndeplini (i func&iile de! p%strare 4 depozitare" preg%tire" sortare. $unctele de 'nc%rcare pot fi! permanente, la care opera&iile de 'nc%rcare 4 desc%rcare se desf%(oar% 'n perioade mari (i ne'ntrerupte de timp (de exemplu la unit%&ile economice din domeniul produc&iei de bunuri industriale). temporare (de exemplu la str+nsul roadelor, pe durata func&ion%rii unui (antier etc.). $unctele de 'nc%rcare-desc%rcare trebuie s% aib%! 1. Drumuri de acces" 2. 6uprafe&e pentru manevrarea mijloacelor de transport care trebuie s% dispun% de! c+ntare, sistem antiincendiar, paz%"

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

!*

COLEGIUL TEHNIC RADAUI zone de stocare" edificii de uz

casnic (i servicii"
spa&ii interioare de

depozitare.

. $unctele de 'nc%rcare-desc%rcare pot include unul sau mai multe posturi de 'nc%rcare,

desc%rcare echipate cu mijloace de manipulare a m%rfurilor! %rucioare, transpalete, electrocare, electrostivuitoare sau motostivuitoare, macarale de diferite tipuri (turn, capr%, pod) etc. $osturile pot fi! nemecanizate (manuale)" mecanizate" complexe" automatizate. 0

$entru ca 'nc%rcarea 4 desc%rcarea m%rfurilor s% se )n cazul vehiculelor rutiere, exist% trei scheme a amplas%rii acestora la rampa de 'nc%rcare! a. 'n trepte" b. perpendicular pe front (prelucrare prin spate)" c. paralel cu frontul (lateral%)" A(ezarea paralel% permit% o manevrare a automobilelor mai u(oar%, dar prezint% dezavantajul c% necesit% rampe lungi. A(ezarea perpendicular% duce la o reducere 'nsemnat% a lungimii rampelor, iar a(ezarea 'n trepte u(ureaz% folosirea utilajelor de 'nc%rcare-desc%rcare, fiind mai u(or accesul la caroseria automobilului. realizeze 'n condi&ii c+t mai eficiente este necesar ca organizarea acestor opera&ii s% fie abordat% din urm%toarele puncte de vedere! capacitatea orar% a unui loc de 'nc%rcare" num%rul posturilor ce compun punctele de 'nc%rcare-desc%rcare" capacitatea orar% a punctului de 'nc%rcare-desc%rcare" ritmul de lucru (i capacitatea fiec%rui post" lungimea fronturilor de 'nc%rcare desc%rcare" parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marf%" ritmul mediu al sosirii 4 expedierii vehiculelor la 4 de la punctul de 'nc%rcare-desc%rcare" 'ntocmirea documentelor de livrare (i de confirmare a transportului simultan cu 'nc%rcareadesc%rcarea m%rfurilor. Tratarea acestor probleme trebuie s% fie astfel f%cut% 'nc+t s% se asigure!
imobilizarea vehiculelor un timp c+t mai scurt" accesul u(or al vehiculelor la postul de 'nc%rcare-desc%rcare (i a(ezarea sa 'n pozi&ii c+t

mai convenabile"
ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel !!

COLEGIUL TEHNIC RADAUI posibilitatea a(ez%rii 'nc%rc%turii 'n condi&ii de valorificare integral% a suprafe&ei (i

volumului caroseriei.

CAPITOLUL , MECANI1AREA MANIPULARILOR LA INCARCARE DESCARCARE


"ijloacele utilizate la ncrcarea 4 descrcarea, trans ordarea sau trans#azarea mrfurilor transportate se aleg n funcie de urmtoarele criterii! natura mrfurilor ce se transport &produse solide sau lic'ide, acide sau aze, cu sau fr risc de #tmare forma i dimensiunile elementelor componente &n #rac, n uci mari sau mici, grele sau #oluminoase, n stare granulat sau pul#erulent etc.($ felul am alajului &saci, colete, utelii, containere etc.($ modul de aezare n depozit &n grmezi, n sti#e, paletizate sau nu etc.($ tipul mijlocului cu care urmeaz s se realizeze transportul$ cantitatea mrfurilor manipulate n unitatea de timp. "anipularea poate fi realizat manual, mecanizat sau automatizat Manipularea manual se realizeaz n acele puncte de ncrcare sau descrcare n care #olumul mrfurilor de manipulat este mic, iar specificul acestor mrfuri permite operarea cu ajutorul raelor &au #olum i mas mic, am alaje nepericuloase i fr risc de #tmare(. La manipularea manual a mrfurilor sunt necesare unelte i alte mijloace ajuttoare! lopei, furci, rngi, c'ingi, frng'ii, podee etc. "anipularea manual se poate executa i n paralel cu manipularea mecanizat, n locurile de ncrcare descrcare n care nu se poate introduce o mecanizare complet. *entru mecanizarea lucrrilor de ncrcare, trans ordare, trans#azare i descrcare se utilizeaz diferite mecanisme, utilaje i instalaii. !lasificarea acestora se poate face poate face dup mai multe criterii. -n funcie de micarea posibil a sarcinii, mijloacele de manipulare pot fi! cu micare de translaie &de exemplu, macaralele-capr, autosti#uitoarele, ascensoarele, transportoarele cu and etc.($ cu micri com inate de translaie i rotaie &de exemplu, exca#atoare, automacarale, autoncrctoare etc.( -n funcie de direcia deplasrii, a#em mijloace de manipulare! pe #ertical$ pe orizontal$ su un anumit ung'i$ com inat. %up regimul de lucru, a#em utilaje de manipulare! cu acionare intermitent, la care pentru ncrcarea sau descrcarea ncrcturii sunt necesare un numr oarecare de porniri i opriri, inclusi# deplasarea ncrcturii, n cadrul unui ciclu complet de lucru al utilajului respecti# &sti#uitoare, esca#atoare, automacarale etc.( cu acionare continu, la care ncrctura se deplaseaz n mod continuu, de la punctul de ncrcare la punctul de descrcare &transportoare cu and( %up operaiile realizate, a#em! grupa instalaiilor de ridicat, format din! mecanisme de ridicat, care sunt mijloace de ridicat de complexitate redus, cu aciune periodic i care n general au un singur mecanism, cel de ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel !"

COLEGIUL TEHNIC RADAUI ridicare &#inciuri i cricuri cu cremalier, cu uru , 'idraulice$ palane manuale i electropalane$ platforme ridictoare manuale etc.($ macarale, care sunt instalaii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicarea neg'idat pe #ertical i deplasarea pe orizontal$ ascensoare, care sunt maini cu aciune periodic, destinate pentru ridicarea sarcinilor pe g'idaje( 6rupa instalaiilor de transport continuu, format din! transportoare, destinate deplasrii sarcinilor pe o traiectorie determinat, prin acionarea mecanic continu a organului lor acti#$ pot fi! cu organ flexi il &transportoare cu and$ transportoare cu plci$ transportoare cu lan$ transportoare cu raclete$ transportoare cu cupe$ transportoare suspendate$ scri rulante( fr organ flexi il &transportoare gra#itaionale$ transportoare cu rulouri$ transportoare elicoidale sau necuri$ transportoare oscilante$ tu uri rotitoare pentru transport( transbordoare, care sunt mecanismelor deplasa ile cu aciune continu, destinate lucrrilor de ncrcare-descrcare a sarcinilor su form de mase granuloase &transportoare deplasa ile$ ncrctori mecanici$ ncrctori auto( dispozitive auxiliare, care sunt destinate s deser#easc funcionarea diferitelor categorii de maini de transportat! planuri nclinate, uncre, nc'iztori, alimentatori, descrctori de uncre, cntare etc. 6rupa instalaiilor pentru transporturi terestre i suspendate, format din! crucioare fr ine, destinate deplasrii sarcinilor pe ci fr ine &crucioare manuale$ electrocare$ motosti#uitoare$ electrosti#uitoare($ instala ii de manevr i deplasare prin rulare destinate pentru deplasarea n interiorul unitii a #agoanelor i #agonetelor de cale ferat &ca estane$ trolii de mane#r$ platforme turnante$ dispoziti#e de ntoarcere($ cile suspendate, destinate pentru deplasarea pe ci suspendate &ine, ca luri( a unor crucioare care poart sarcina. "ccesoriile i dispoziti#ele pentru prinderea i suspendarea sarcinii se construiesc ntr-o mare #arietate constructi#, n funcie de caracteristicile sarcinii manipulate i ale mecanismului de manipulare. /at cte#a exemple! crli!e i inele "ochiuri#


0 0 0

or!ane flexibile "lan uri$ funii$ benzi# dispozitive pentru sarcini vrsate "j!heaburi$ !raifere# dispozitive pentru prinderea i manipularea unor corpuri cilindrice 7 f. are i e#i de oel &n poziie orizontal( 7 e. e#i din eton &n poziie orizontal( colaci de ta la &n poziie #ertical(

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

!#

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

role de ta l &n poziie orizontal( cleme pentru prinderea i manipularea plcilor pe orizontal 0 pe #ertical 0 pe orizontal i pe #ertical 0 pe #ertical 0

magnei pentru prinderea i manipularea 0 plcilor pe orizontal i #ertical 0 plcilor i arelor cilindrice de oel pe orizontal

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

!$

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

#e

dispoziti cu furci pentru ridicat palei la

manipularea cu macarale cu ec'ili rare manual cu ec'ili rare automat

ziti#e pentru ncrcturi rectangulare cu dou fee #erticale paralele &containere, lzi etc. grinzi &tra#erse( de ridicare

dispo

!ricurile i #inciurile sunt dispoziti#e de ridicare a sarcinilor la nlime mic fr organ flexi il pentru ridicare. 3ele mai utilizate sunt cricul cu cremalier i clic'et, #inciul mecanic &cu uru (, n care uru ul este ridicat prin rotaia sa sau prin rotaia unei piulie fixat pe suport, ca i #inciul telescopic cu uru , care opereaz prin aciunea a dou sau mai multe uru uri concentrice, uru ul extern rotindu-se n piulia fixat pe suport. +xist de asemenea cricuri i #inciuri 'idraulice sau pneumatice, al cror organ acti# este un piston mpins ntr-un cilindru prin presiunea fluidului comprimat cu ajutorul unei pomp cu lic'id sau al unui compresor, ncorporat sau nu n aparat.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

!%

COLEGIUL TEHNIC RADAUI $alanele sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai puin complexe, care com in un sistem de fulii legate prin ca luri sau lanuri cu un dispoziti# demultiplicator &roi diametre diferite, roata dinat i uru fr sfrit, tren de angrenaje etc.(

%roliile i

cabestanele sunt instalaii pentru ridicarea i tragerea sarcinilor mai mari. Troliile sunt formate dintr-un tam ur orizontal cu clic'et, acionat manual, 'idraulic, pneumatic sau electric, pe care se nfoar un ca lu sau un lan. 3a estanele sunt trolii simple cu tam ur #ertical. crucioare cu dispoziti#e de ridicare sunt dispoziti#e care pot culisa pe o grind, asigurnd deplasarea pe orizontal a unei sarcini.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

!&

COLEGIUL TEHNIC RADAUI %ransportatoarele sunt utilaje destinate transportrii materialelor n #rac, uci izolate, materiale am alate n lzi sau n uci de lungimi diferite. Transportoarele sunt utilaje cu funcionare continu ce efectueaz transportul materialelor n flux nentrerupt i n general ntr-un singur sens. Transportoarele cu organ flexi il de rulare se caracterizeaz prin prezena unui organ de traciune flexi il fr sfrit care execut o micare continu primit de la organul de acionare, transmind astfel fora necesar pentru deplasarea sarcinii 3elelalte tipuri de transportoare nu au organ flexi il de traciune, fora necesar deplasrii sarcinii realizndu-se prin diferite piese rigide &cilindrii, tu uri, jg'ea uri(.

%ranspaletele sunt ec'ipamente destinate manipulrii mrfurilor paletiza ile, pe suprafee fr deni#elri.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

!'

COLEGIUL TEHNIC RADAUI +xist o mare #arietate constructi# de transpalete, principalele elemente de difereniere innd de! tipul de acionare &manual, electric, 'idraulic( plaja de #alori pentru nlimea de ridicare i pentru sarcina manipula il$ tipul de distri uie &orizontal sau #ertical( sau posi ilitatea de translaie lateral$ elementele constructi#e &catarg, platforma, cntar, scaun pentru operator etc.( !rucioarele manuale i lizele sunt #e'icule folosit la transporturi de sarcini relati# mici &pn n 899 :g(, pe distane scurte i terenuri orizontale sau cu decli#iti mici. Liza este un crucior cu dou roi folosit pentru transportul topurilor, aloturilor i sulurilor. *entru deplasarea mrfurilor pe distane mai mari se folosesc electrocarele, care utilizeaz energia electric produs de acumulatoare electrice sau motocare, nzestrate cu motoare cu ardere intern.

&lectrosti#uitoare i motosti#uitoarele sunt mijloacele de manipulare a


mrfurilor cele mai rspndite, datorit posi ilitilor acestora de a realiza o legtur direct ntre liniile de fa ricaie sau depozitele de expediie i mijloacele de transport. La utilizarea transpaletelor, crucioarelor i sti#uitoarelor pentru ncrcarea . descrcarea remorcilor, containerelor sau transcontainerelor sunt necesare rampe, podee sau sisteme de andocare cu egalizatoare de rampe, astfel nct ni#elul la care se afl mrfurile s fie ct mai aproape de ni#elul platformei #e'iculelor. Macaralele sunt instalaii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicare neg'idat pe #ertical i deplasarea pe orizontal. 6radul de complexitate al unei macarale depinde de numrul micrilor i de mijloacele cu care se realizeaz aceste micri, adaptate n general la necesitile te'nologice ale fluxului de lucru n care este integrat macaraua.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

!(

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

CAPITOLUL 3-TRANSPORTUL MARFURILOR -.1 Si"teme de a"i. rare a mar2 ri!or in timp ! tran"port ! i
ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel !)

COLEGIUL TEHNIC RADAUI 'ruparea mrfurilor Acti#itile de manipulare ridic ntr-o msur mai mare sau mai mic costul total al transporturilor. -n #ederea eficientizrii procesului de transport n general i a acti#itilor de manipulare n special, se poate aciona n dou moduri! eliminarea manipulrilor inutile$ mrirea #olumului de marf manipulat. *rimul mod ine de optimizarea organizrii, coordonrii, conducerii i controlului manipulrii. Al doilea mod se realizeaz prin gruparea mrfurilor ntr-o unitate de ncrctur. Mijloacele de (rupaj reprezint dispoziti#ele i ec'ipamentele utilizate la formarea unitii de ncrctur. +le se mpart n dou categorii! dispoziti#e suport pentru mrfuri$ ec'ipamente de arimare pe suport a mrfurilor. )ispoziti#ele suport sunt! de forme i dimensiuni presta ilite$ n general standardizate$ n general refolosi ile$ apte a fi manipulate cu mijloace manuale i . sau mecanizate de manipulare$ capa ile de a cuprinde i a purta o anumit cantitate de mrfuri. -n te'nologia modern de transport de ntlnesc dou categorii de dispoziti#e suport standardizate! paletul i containereul, dar se utilizeaz i alte categorii de dispoziti#e, n general nestandardizate &diferite tipuri de cutii i lzi(. 3a echipamente de arimare a mrfurilor n i pe dispoziti#ele suport, cele mai folosite sunt! c'ingile, slingurile, folia termocontracti il, srma de alotare, lanurile i ca lurile, penele, pernele gonfla ile, rigle etc. Te'nologiile de grupare a mrfurilor cele mai utilizate sunt! pac'etizarea$ paletizarea$ containerizarea. Aceste te'nologii permit transportul n mas a mrfurilor, cu toate modurile, cu costuri minime i timpi redui pentru operaiile de trans ordare, ncrcare i descrcare. $achetizarea reprezint gruparea mai multor mrfuri , de acelai fel sau diferite, am alate sau neam alate, ntr-un tot unitar ce poate constitui n acelai timp i unitate de manipulare i transport.

*entru pac'etizare se utilizeaz n general urmtoarele elemente de fixare!

slinguri &din poliester sau material textil($

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

"*

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

c'ingi &din
material textil($

poliester sau

srme i enzi de alotare &la acestea se impune protejarea locurilor prin care trece
srma sau anda(.

+xist i situaii n care se procedeaz la pac'etizarea special. Acest sistem necesit elemente speciale de prindere i imo ilizare cum ar fi! scnduri marginale, de distanare, rigle, elemente metalice de legtur, poliester, folii, enzi etc.

"rfurile preta ile la pac'etizare sunt! c'eresteaua, 'rtia, textilele, e#ile, ta la i laminatele, geamurile i par rizele, materialele de construcii etc. *entru protecia pac'etelor i am alajelor la aciunea concentrat a enzilor de arimare pretensionate se utilizeaz piese de col din cauciuc, metal, plastic etc.

uniti sau nu, numit

$aletizarea reprezint gruparea mai multor de marf, am alate pe un singur suport palet sau palet.

$aletul este platform de ncrcare, cu sau fr perei, cadre sau montani, format din
dou plci unite ntre ele prin antretoaze, sau dintr-o plac ce se sprijin pe dou ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel "!

COLEGIUL TEHNIC RADAUI picioare, supori sau role a cror nlime min s permit manipularea cu utilaje cu furci, instalaii de prindere n ca lu i crlig sau cu mijloace automatizate. *aleii &sau paletele( se clasific din punctul de #edere al! 1. utilizrii de uz general &destinate unei game #ariate de mrfuri( speciali &de exemplu, palete pentru utoaie, palete rezer#oare( 2. formei! plani cu sau fr aripioare$ cu montani$ cu cadre sau perei$ lzi & oxpalei( . accesului i mobilit ii! cu role cu dou sau patru intrri re#ersi ile sau nere#ersi ile *. materialului din care sunt confec ionate! lemn$ mase plastice$ oel$ fonta$ aluminiu Arimarea produselor pe palete se face cu ajutorul c'ingilor, enzilor metalice sau din material plastic i, cel mai des, cu folie termocontracti il.

%ain de ambalat n folie termocontractibil

%ain automata orizontal pentru paletizare cu banda && si &ET

!ontainerizarea i transcontainerizarea constau n gruparea mrfurilor ntr-o


construcie cu caracter permanent numit container.

!ontainerul este un mijloc de grupaj, a#nd o construcie cu caracter permanent,


suficient de rezistent, care permite o utilizare repetat, fr refacerea pe parcurs a ncrcturii, a#nd un #olum interior minim de ;m<. 3ontainerele pot fi clasificate dup mai multe criterii! dup capacitatea de ncrcare container mic &cu #olum interior util de ;-= m<( container mijlociu &cu #olum interior util de =-> m<( container mare &cu #olum interior util mai mare de > m<( transcontainer &cu mas rut maxim cuprins ntre ;9 i =9t( ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel ""

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

dup destina ie!

containere de uz general &uni#ersale(, care ser#esc la transportul unei game largi de mrfuri i nu comport nici un fel de amenajri speciale$ containere speciale, care au particulariti constructi#e i amenajri speciale cerute de natura mrfurilor sau de necesitatea adaptrii la un anumit mijloc de transport$ la rndul lor acestea se clasific n! containere speciale indi#iduale, destinate depozitrii i transportului unui singur fel de produs, cu proprieti fizice i c'imice, condiii de transport i de manipulare deose ite &gaze lic'efiate, acizi industriali etc.($ containere speciale de grup, destinate pentru transportul i depozitarea unei grupe restrnse de produse cu proprieti sau condiii de transport i de depozitare asemntoare &crmizi, uleiuri, ngrminte c'imice etc.( containere izoterme, refrigerante, frigorifice sau calorifice, care sunt pre#zui cu podea, acoperi i perei termoizolani, astfel nct s fie e#itat sc'im ul de cldur ntre interior i exterior$ sunt destinate transportului mrfurilor uor altera ile$

containere cistern &rezer#or(, pentru transportul fluidelor

containere pentru produse pul#erulente i su form de granule, pre#zute special cu dispoziti#e speciale de umplere i golire containere speciale suple, realizate din materiale rezistente i uor flexi ile su form de urduf(, care dup golirea coninutului ocup un spaiu restrns. dup modul de transport$ cate!oria de mrfuri transportate i caracteristicile fizice ale containerelor, acestea pot fi! de suprafa, folosite de mijloacele de transport rutiere, fero#iare i na#ale$ pentru transporturile aeriene, care au dispoziti#e compati ile cu sistemul de prindere instalat pe aerona#e, precum i o structur a azei de form plan care permite manipularea pe ci cu role$ foarte utilizat este containerul de tip ?iglu@ dup felul construciei! containere acoperite sau descoperite &cu prelat, fr prelat sau cu acoperi ra ata il( dup materialul folosit! containere din metal, mase plastice, lemn etc. -ntre containerizare i transcontainerizare, ca te'nologii de transport, sunt urmtoarele deose iri! mrimea mijloacelor de grupaj &capacitatea util de ncrcare a unui transcontainer este mai mare dect a unui container o inuit($ la transcontainerizare modurile de deplasare sunt specializate i mai compati ile$ modul de ncrcare este mecanizat$ ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel "#

COLEGIUL TEHNIC RADAUI trans ordarea se realizeaz numai cu instalaii speciale

Transcontainerizarea are urmtoarele a#antaje! permite depozitarea pe #ertical su cerul li er, contri uind mai ine la utilizarea spaiilor de depozitare$ economisete formele importante de in#estiii prin faptul c nu necesit spaii de depozitare$ reduce c'eltuielile cu manipularea i depozitarea mrfurilor asigur transportul din poart n poart.

)eza#antajul cel mai important al Transcontainerele sunt pre#zute cu piese de col turnate din oel, care permit! prinderea cu uurin a transcontainerelor n scopul manipulrii lor, n special la trans ordarea lor ntre mijloacele de transport ce aparin unor moduri diferite$ fixarea transcontainerelor, cu ajutorul unor z#oare, pe mijloacele de transport$ cuplarea transcontainerelor ntre ele n cazul sti#uirii. -n numr de opt uci . transcontainer, piesele de col sunt plasate att la colurile superioare, ct i la cele inferioare. *iesele de col sunt standardizate &n figur se prezint o pis de col dup standard /)0(.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

"$

COLEGIUL TEHNIC RADAUI +xistena pieselor de col face posi il utilizarea unei game largi de dispoziti#e pentru prinderea, manipularea, fixarea i sti#uirea containerelor. /at cte exemple!

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

"%

COLEGIUL TEHNIC RADAUI Marcarea containerelor i transcontainerelor

*entru mai una identificare a containerelor i transcontainerelor, pe acestea se realizeaz marcaje cu sim oluri alfanumerice. Aceste marcaje tre uie s respecte con#eniile i standardele internaionale. +tandardul ,+O - *- &3ontainere pentru transportul mrfurilor 4 codificare, identificare i marcare( instituie un sistem de marcare prin cod alfanumeric de ;> caractere pentru containerele de marf, cu excepia celor pentru transportul aerian, i permite identificarea internaional unic. Aceasta marcare conine! un cod de proprietar &sau codul ,/3( un identificator pentru categoria de ec'ipament un numr serial un sistem pe az de cifr de #alidare pentru a #erifica exactitatea codului de proprietar i a numrului serial$ un cod de ar &opional( un cod pentru dimensiunile containerului un cod pentru tipul containerului

-n afar de aceste coduri, pe container apar i sim oluri care ofer alte informaii &de exemplu, #aloarea masa rut maxim, tara, sim olul de a#ertizare etc.( !odul de proprietar, format din trei litere mari ale alfa etului latin, tre uie s fie unic i nregistrat la ,/3 &,ureau /nternational des 3ontainers(, fie direct, fie printr-o organizaie naional de nregistrare. ,dentificatorul cate(oriei de echipament este una din urmtoarele trei litere mari ale alfa etului latin! 1 pentru toate containerele de transport de marf A pentru toate sistemele mo ile de containere pentru transportul de mrfuri B pentru remorci i asiuri -mpreun cu codul de proprietar formeaz aa numitul cod alfa. .umrul de serie, const din ase cifre, atri uite de ctre proprietar sau operator. %ac numrul containerului const n mai puin de ase cifre, se adaug n fa suficiente zerouri pentru ajunge la o sec#en de C cifre. !ifr de control este alctuit dintr-o cifr plasat ntr-o caseta pentru a se distinge de numrul serial Aceast este un mijloc de #alidare, de nregistrare i de transmitere a primelor ;9 sim oluri. Derificarea se poate face rapid, prin mijloace informatice, pe aza unui algoritm descris n standardul /)0 C=EC. !odul de ar este format din dou litere mari ale alfa etului latin, n conformitate cu a re#ierile descrise n /)0 =;CC &de exemplu 20 4 2omnia(. *rima cifra a codului de dimensiuni indic lungimea containerului. 3ea de-a doua cifr indic nlimea containerului. -n ceea ce pri#ete codul de tip, prima cifra indica tipul de tip container &de exemplu! 4 refrigerator iar cea de-a doua cifr se refer la caracteristicile speciale &de exemplu, refrigerare mecanic( ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel "&

COLEGIUL TEHNIC RADAUI *entru containerele utilizate n transportul aerian se utilizeaz codul ,"%", care cuprinde n prezent ;< caractere alfanumerice &tip de container, mrime i compati ilitate, numr de serie i cod de proprietar, cifr de #alidare(. Mijloace pentru transportul containerelor i transcontainerelor Mijloace de transport auto pot fi!

autocamioane cu sau fr remorci$ autotrenuri cu semiremorci adaptate sau specializate$ "ijlocul de transport cel mai utilizat pentru transportul transcontainerelor este autotrenul, format din autotractor i semiremorc, deoarece are coeficientul de tar; cel mai mic &<9-<8F(, are o construcie simpl, ro ust, permind i exploatarea prin metoda decuplrii autotractorului de semiremorc %up gradul de specializare, semiremorcile pot fi! amenajate sau adaptate, din fa ricaie sau ulterior, care dispun fie de platforme separate pentru transportul transcontainerelor i pentru transportul altor categorii de grupe de mrfuri &de exemplu, paletizate(, fie de o platform unic. specializate simple, n diferite forme constructi#e, utilizate numai pentru transportul containerelor i transcontainerelor$ specializate autoncrctoare, care sunt pre#zute prin construcie cu platforme ridictoare sau macarale i care permit att transportul transcontainerelor, ct i ncrcarea sau depunerea acestora la clieni sau n terminale$ semiremorcile specializate autoncrctoare cu macara sunt pre#zute la cele dou capete ale lor cu dou rae de macara, fiecare ra fiind format din trei-patru segmente articulate acionate 'idraulic$ speciale cu platform basculant, destinate transportului transcontainerelor ncrcate cu mrfuri n #rac i care permit descrcarea prin asculare.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

"'

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

3.2 Autovehicole pentru transportul de marfuri


$rincipalele elemente constitutive ale transportului rutier sunt vehiculul, calea de rulare si instalatiile de semnalizare si dirijare. Autovehiculul poate fi construit si pentru terenuri neamenajate si care nu au prevazute instalatii de dirijare si semnalizare, si in acest caz el poate fi considerat ca singurul constituient al transportului rutier. A to*e+ic ! ! 1lementele constitutive ale autovehiculului Autovehiculele se realizeaza in prezent intr-o multitudine de variante constructive, determinate atat de functia pe care trebuie sa o indeplineasca cat si de particularitatile pe care le imprima firmele constructoare. u toate acestea, la orice autovehicul se pot distinge cateva elemente componente similare, prezentate in figura 3.,, care in ansamblul lor definesc insasi notiunea de autovehicul.

7ig 3., 1lementele constitutive ale autovehiculului Acestea sunt! structura portanta ," puntea fata /" puntea fata 3" motorul 8" organele de transmisie 0" suspensia 9 si instalatia de franare (aceasta din urma nu este reprezentata in figura). 6tructura portanta, cunoscuta si sub numele de sasiu, indeplineste urmatoarele functii! constituie corpul la care se ataseaza puntile fata si spate" constituie corpul pe care se monteaza motorul si la care se ataseaza organele de transmisie a cuplului motor la puntea motoare" constituie structura de rezistenta pentru structura autovehiculului, in care se inmagazineaza sarcina utila (marfurile si calatorii). #n unele constructii, in vederea micsorarii greutatii moarte si a consumului de metal structura portanta si suprastructura se contopesc mai mult sau mai putin. #n acest sens, se deosebesc autovehicule cu sasiu (majoritatea constructiilor), autovehicule cu structura semiportanta (de obicei la autobuze) si autovehicule cu structura autoportanta (de obicei la autoturisme). :otile pot fi simple sau jumelate. $untea de directie are intotdeauna o roata simple pe fiecare parte. $untile motoare, altele decat cele care indeplinesc si functia de directionare, pot fi cu roti simple, la autovehiculele usoare, sau cu roti jumelate, adica cu cate doua anvelope pe ambele parti. #n practica se utilizeaza o simbolizare a formulei rotilor vehiculului, care indica numarul total al rotilor, din care cate sunt roti motoare, fara precizarea modului de compunere a rotilor (cu una sau doua anvelope). De exemplu, simbolul 8x/ arata ca vehiculul are 8 roti dintre care / sunt roti motoare, simbolul 8x8 arata ca vehiculul are 8 roti si toate cele 8 sunt roti motoare. 5otorul indepineste functia de transformare a energiei necesare pentru locomotie in energie mecanica. ;otiunea de autovehicul (vehicul autonom) include capacitate vehiculului de a functiona o perioada oarecare de timp, independent de sursele de energie exterioarea. Astfel autovehiculul trebuie sa poarte cu el o anumita cantitate de energie. #n majoritatea cazurilor, energia este inmagazinata sub forma energiei chimice, cuprinsa in carburantii, benzina sau motorina. 5otorul transforma energia chimica a carburantului in energie termica,
ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel "(

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

iar apoi pe aceasta in energie mecanica. <rganele de transmisie au functia principala de a transmite cuplul dezvoltat de catre motor la puntea motoare. Acestea mai indeplinesca si alte doua functii importante! modificarea valorii cuplului dezvoltat de catre motor si cuplarea si decuplarea motorului de la organele de transmisie (aceasta ultima functie este indeplinit de catre mecanismul numit ambreiaj). 6uspensia indeplineste rolul de inmagazinare temporara a energiei cinetice transmisa autovehiculului dinspre drum, datorita asperitatilor (denivelarilor) acestuia si eliberarii temporizate a energiei spre partea suspendata a autovehiculului. #n felul acesta oscilatiile verticale ale autovehiculului sunt mult atenuate. #nstalatiile de franare care pot fi mecanice, hidraulice sau pneumatice. Principalele categorii de autovehicule lasificarea autovehiculelor se poate face dupa mai multe criterii! destinatie, felul motorului, formula rotilor etc. < prima clasificare, dupa destinatie, poate imparti autovehiculele in! pentru calatori si pentru marfa. Autovehicule pentru marfuri Autovehiculele pentru transportul marfurilor se pot clasifica dupa urmatoarele criterii! modul de constituire constructiva a autovehiculului, sarcina utila, destinatia si gradul de dotare cu mijloace mecanizate proprii de incarcare-descarcare. Din punct de vedere al modului de construire se pot evidentia autovehicule cu sasiu simplu (cazul reprezentat in figura 3.,) si cu sasiu articulat detasabil. Acestea din urma se numesc autovehicule cu semiremorca. 1le se compun asa cum se poate observa in figura 3./, din autotractorul , si semiremorca /. 6emiremorca se sprijina pe saua 3 a autotractorului care permite rotirea in plan orizontal a semiremorcii, in jurul pivotului 8. Autotractorul se realizeaza ca un derivat al autosasiului camionului de uz general, prin scurtarea lonjeroanelor sasiului.

7ig. 3./ Autovehicul cu sasiu articulat #n transporturile auto se utilizeaza deseori tehnica atasarii unei remorci la autocamioanele de uz general. =ederea generala a unui astfel de autotren este prezentata in figura 3.3.

7ig3.3 Autotren Din punctul de vedere al sarcinii utile, autovehiculele se impart in mai multe clase! pana la ,,0t, intre 3...0t, 0...2t, 2...,/t si mai mari. 6ub aspectul destinatiei, autovehiculele se impart in functie de felul marfii care se transporta, pentru care caroseria (cutia) se amenajeaza in mod corespunzator. #ntre acestea pot fi amintite camioanele lada (pentru transportul marfurilor generale), autodubele, amenajate pentru transportul confectiilor, mobilei etc., autodube izoterme, frigorifice si refrigerente pentru marfuri perisabile si cisterne (a se vedea figura 3.8).

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

")

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

7ig3.8 Autovehicul cisterna Din punctul de vedere al mecanizarii operatiilor de incarcare-descarcare, principala clasificare este aceea a impartirii in autovehicule cu suprastructura fixa si suprastructura basculabila (camioane basculante, a se vedea figura 3.0).

7ig 3.0 >asculanta *a camioanele cu cutie fixa, de tip platforma sau lada, operatiile de incarcaredescarcare pot fi mecanizate prin instalarea unei macarale hidraulice, care in timpul mersului se strange. ?n alt dispozitiv de mecanizare des folosit la autovehiculele lada sau autodube este oblonul ridicator. Acesta este antrenat hidraulic, iar cinematica lui este astfel conceputa incat de la sol pana la inaltimea platformei autovehiculului, oblonul se deplaseaza pe verticala, ramanand paralel cu solul, iar apoi efectueaza o miscare de rabatare, pana ajunge in pozitie verticala, inchizand cutia autovehiculului.

-.- Mod ! de am%a!are a! mar2 ri!or


Ambalajul Acesta este tot o marfa. 1l se obtine in intreprinderi speciale, din materii prime diferite, in forme, marimi si culori variate, in functie de produsul ambalat. Ambalajul are influenta pozitiva asupra produsului atunci cand intruneste urmatoarele conditii! este bine construit ca sa poata asigura integritatea produsului" este neutru fata de produsul ambalat" corespunde din punct de vedere igienico-sanitar" are insusiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate sa stimuleze vanzarea produsului" este usor de manipulat. :olul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat si de a contribui la mentinerea calitatii acestuia pe toata perioada folosirii lui Pa!eti Articolele individuale cantarind peste @- Ag trebuie paletizate pentru o mai mare stabilitate si protectie a marfurilor.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

#*

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

7ig.3.3., $aleti $aleti reprezinta o platforma joasa confectionata din lemn, plastic, metal sau o combinatie a acestor materiale care poate fi ridicata pentru a permite manipularea cu un forBlift sau cric. Pa!eti din carton ond !at 5ulte companii se orienteaza in prezent pentru ambalare catre paletii din carton ondulat deoarece acestea sint acceptate pentru transportul aerian si pot fi la fel de eficiente ca paletii din lemn. #n multe cazuri, paletii din carton ondulat sint mai usoare si mai simplu de reciclat. Totusi, paletii din carton ondulat sunt susceptibile de a pierde din rezistenta cind sint expusi la umezeala, in cazul in care nu sint special fabricati din carton dublat cu materiale rezistente la apa, acest tip de ambalaj fiind necesar in cele mai multe cazuri.

*a incarcarea cutiilor intr-un palet, cea mai indicata metoda este ordonarea cutiile una deasupra celeilalte. La/i!e $rin lazi se 'nteleg ambalaje inchise din toate partile, confectionate din scanduri, din placaj, din material plastic, din metal sau din combinatii de materiale de exemplu! lemn4carton ondulat. $entru a preveni pagubele la alte marfuri, trebuie ca balamalele, inchizatorile, mijloacele de apucare si altele, pe cat posibil, sa fie incastrate, iar cuiele si suruburile sa nu iasa. >enzile de balotare de otel si din material plastic asigura o 'mbunatatire substantiala a rezistentei unei lazi. *azile grele trebuie sa fie prevazute, pe suprafata de asezare, cu traverse de lemn care sa permita manipularea cu ajutorul stivuitoarelor. 6ipcile de intarire a fundului si a capacului vor fi fixate cu dispozitive de intrepatrundere adecvate pentru a asigura o buna stabilitate a lazilor stivuite. *azile sunt indicate pentru ambalarea marfurilor grele sau fragile. 1ficacitatea ambalajului nu depinde numai de soliditatea lazii, dar 'n aceeasi masura si de atentia care esteacordata ambalarii din interior (asigurare, impanare). 7ig.3.3./ C 5odel de lada
ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel #!

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

Am%a!a3 ! exterior inconjoara marfurile cu un strat protector. Astfel de ambalaje pot fi extrem de variate, in functie de necesitatile clientului

C+tiile care n+ ,int +-.l+te la ca.acitate ,e /or ,0ara-a ,+b gre+tatea celorlalte c+tii 1in .alet. O c+tie .oate ,+,tine 1e $ .ana la % ori .ro.ria gre+tate. 2.atiile goale 1in c+tii /or re1+ce re i,tenta la ,+.ra.+nere ,i .ot con1+ce la 1eteriorari3 .rec+- ,i la in,tabilitatea .alet+l+i. Inainte 1e a inc4i1e ,i ,igila c+tiile3 a,ig+rati5/a ca toate ,.atiile goale a+ 0o,t +-.l+te c+ -aterial 1e +-.lere core,.+n ator3 c+- ar 0i .oli,tiren e6.an1at3 carton on1+lat3 etc.

CAPITOLUL 4 NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII


ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel #"

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

Norme!e "peci2ice de "ec ritate a m ncii pentr tran"port ri r tiere c prind pre*ederi de "ec ritate a m ncii pentr pre*enirea accidente!or de m nca &n acti*itati!e de e5p!oatare a a to*e+ic !e!or. 6copul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente 'n cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant- sarcina de munca- mijloace de productie- mediu de munca). 6e aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice care utilizeaza 'n activitatea de exploatare mijloace auto. $revederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile ;ormelor Denerale de $rotectie a 5uncii si, selectiv, cu prevederile :egulamentului pentru aplicarea Decretului 3/24,E99 privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor 'n acest sector, cu modificarile ulterioare si ale onditiilor tehnice pentru vehicule rutiere 'n vederea admiterii 'n circulatie pe drumurile publice din :om+nia, nr. ,02 4 ,@.-8.,EE8 ale 5inisterului Transporturilor si nr. 32- 4 ,2.-8.,EE8 ale 5inisterului de #nterne. onducatorii auto vor supraveghea ca 'ncarcatura sa fie repartizata uniform pe platforma autovehiculelor, precum si respectarea tonajului si gabaritului. onducatorul autovehiculului care efectueaza transportul va verifica la plecarea 'n cursa si 'n parcurs modul cum a fost legata 'ncarcatura. 6e interzice plecarea 'n cursa daca acesta constata ca 'ncarcatura nu a fost legata corespunzator. Asezarea marfurilor 'n autovehicule se va face astfel 'nc+t sa fie asigurata stabilitatea lor 'n timpul parcursului. :esponsabilitatea asupra modului de asezare si de ancorare a 'ncarcaturii revine unitatii la care se face 'ncarcarea. onducatorul auto va refuza efectuarea transportului daca aceasta nu 'ndeplineste conditiile de tonaj si4sau gabarit. )n cazul 'ncarcaturilor formate din lazi, butoaie, cutii sau colete, se interzice sa se lase locuri goale 'ntre acestea. *a nevoie, 'ntre r+nduri se vor pune chituci sau sipci de lemn. *a transportul pieselor si materialelor cilindrice, cu volum si greutate mare, acestea se vor fixa de catre expeditor cu juguri care se fixeaza de platforma caroseriei. +nd ram+n spatii pe platforma caroseriei, se va asigura 'ncarcatura 'mpotriva deplasarii. )n caroseria autocamioanelor se pot transporta 'mpreuna cu 'ncarcatura numai 'ncarcatorii sau 'nsotitorii marfurilor prevazuti 'n foaia de parcurs, cu obligatia sa nu calatoreasca deasupra 'ncarcaturii sau 'n picioare si sa nu fumeze. $entru transportul lor se amenajeaza un spatiu prevazut cu banca fixata rigid de platforma, 'n partea din spate a caroseriei. 1ste interzis sa se transporte persoane pe partile laterale ale caroseriei, 'n picioare, 'n caroserie, pe scari, precum si 'n remorci, sau deasupra 'ncarcaturii. 1ste interzis sa se transporte 'n caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se afla 'n stare de ebrietate. 6e interzice urcarea sau coboarea persoanelor )n timpul mersului. 6e interzice accesul la locul de 'ncarcare - descarcare al autovehiculelor, persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operatii.
ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel ##

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

)ncarcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel facuta 'nc+t conducatorul auto sa aiba vizibilitatea necesara 'n mers si posibilitatea supravegherii parcursului. *a 'ncarcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor sau excavatoarelor, se vor respecta urmatoarele masuri! a) 'ncarcarea se va face dinspre partile laterale ale autovehiculului sau dinspre partea din spate" b) 'ncarcatura va fi asezata pe platforma c+t mai 'ncet posibil pentru a se evita socurile, avariile sau accidentele" c) conducatorul auto nu va permite stationarea de persoane pe platforma autovehiculului, 'n cabina si pe scari" d) conducatorul autovehiculului (camion, basculanta, tractor etc.) va parasi cabina si se va 'ndeparta de zona de actiune a macaralei sau a excavatorului" prin exceptie, la 'ncarcarea cu excavatorul a autovehiculelor prevazute cu aparatoare de cabina, se admite prezenta 'n cabina a conducatorului auto. )n cazul 'ncarcarii marfurilor care depasesc gabaritul este interzisa prezenta conducatorului auto 'n cabina, indiferent de mijloacele de 'ncarcare utilizate si de capacitatea autovehiculului. onducatorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului 'n timpul 'ncarcarii sau descarcarii acestuia. 5arfurile care ar putea sa se 'mprastie 'n timpul transportului trebuie sa fie ambalate si acoperite cu prelata, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu trebuie sa permita scurgerea marfii. )n functie de felul si dimensiunile marfii transportate, precum si de lungimea autovehiculelor 'n care se transporta, pentru a se efectua toate manevrele cu usurinta si fara pericol de accidentare, la locurile de 'ncarcare - descarcare,beneficiarul transportului trebuie sa asigure spatii corespunzatoare.
Mar2 ri .re!e "i *o! minoa"e

Autovehiculele si remorcile nu vor fi 'ncarcate cu marfuri ce pot depasi gabaritul admis si greutatea pe osie prevazute de :egulamentul pentru aplicarea Decretului 3/24,E99. Daca 'ncarcatura autovehiculelor depaseste gabaritul admis pentru circulatie pe drumurile publice, transportul se va efectua numai cu aprobarea organelor 5inisterului de #nterne si :egia Autonoma a Drumurilor. )n aceasta situatie transportul se va efectua 'n conditiile prevazute de :egulamentul privind circulatia pe drumurile publice (circulatia autovehiculelor cu gabarite si tonaje depasite). 5arfurile ambalate pot depasi 'naltimea obloanelor, cu conditia de a fi asigurate prin legare pentru a nu cadea 'n parcurs. *egarea marfurilor se va face 'n asa fel 'nc+t ambalajul sa nu aiba muchii taioase care, 'n parcurs, sa poata produce taierea (roaderea) legaturilor sau desfacerea acestora. <peratiile de 'ncarcare si descarcare a pieselor grele si voluminoase 'n si din autovehicule se vor face cu ajutorul instalatiilor de ridicat. 5anipularea greutatilor mari pe platforma autovehiculelor se va face cu dispozitive speciale de ridicat, omologate.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

#$

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

aroseria autovehiculului 'n care se face 'ncarcarea marfurilor grele trebuie sa fie neteda si rezistenta. Descarcarea marfurilor grele trebuie sa se faca pe suprafete nivelate si consolidate. *a 'ncarcarea si descarcarea marfurilor grele cu ajutorul planurilor 'nclinate se vor folosi trolii. )n aceste cazuri lucratorii vor pastra o distanta corespunzatoare fata de marfurile ce se 'ncarca - descarca.
O%iecte c ! n.ime mare

)ncarcatura de transportat nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport. )n cazul materialelor lungi, acestea nu trebuia sa atinga solul 'n timpul mersului. Daca 'ncarcatura depaseste 'n lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului, aceasta va fi semnalizata, ziua cu stegulet rosu 'n spate si cu stegulete albe 'n fata, iar noaptea cu lumina rosie, care va fi fixata 'n partea din spate a 'ncarcaturii si lumini albe 'n fata. )ncarcarea sau descarcarea obiectelor cu lungime mare (care nu se poate face cu macaraua) se va face pe plan 'nclinat, pe sine sau pe grinzi care vor fi fixate la capatul inferior (pe pam+nt) cu pene. Tragerea obiectelor se va face cu odgoane ori cu trolii. Deplasare obiectelor pe planul 'nclinat se va face cu ajutorul rangilor. <peratia de descarcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va 'ncepe numai dupa verificarea stabilitatii 'ncarcaturii pe platforma. Descarcarea se va face succesiv, 'ncep+nd cu r+ndul superior.
Mar2 ri am%a!ate "a c 2orme .eometrice re. !ate

)ncarcarea si descarcarea marfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate 'n si din autovehicule se vor face 'n trepte, 'ncep+nd de la partea superioara a stivei la descarcare si invers la 'ncarcare. 5anipularea marfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai dupa ce acestea au fost verificate sa nu aiba cuie sau capete de balot iesite, care ar putea produce taieturi. *azile cu geamuri se vor 'ncarca si descarca de pe autovehicule numai cu ajutorul instalatilor de ridicat. 6e vor folosi numai autovehicule dotate cu instalatii de ridicat. )ncarcarea si descarcarea butoaielor 'n si din autovehicule se vor face prin rostogolire pe plan 'nclinat sau prin folosirea obloanelor ridicatoare din dotarea autovehiculelor. 5arfurile 'ncarcate pe paleti trebuie sa fie bine fixate, 'n vederea prevenirii deplasarii sau rasturnarii. $aletii trebuie asezati 'n caroseria autovehiculului cu latura mica 'nspre cabina mijlocului de transport. $aletii de dimensiuni mici vor fi stivuiti 'n caroserie, 'ntretesut.
Materia!e &n *rac

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

#%

COLEGIUL TEHNIC RADAUI

*a 'ncarcarea si descarcarea materialelor pulverulente 'n vrac, 'n si din autovehicule se va evita stationarea lucratorilor 'n zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari n apropierea locului respectiv. 6e interzice transportul )n vrac al materialelor toxice. )ncarcarea - descarcarea bitumului 'n vrac si a produselor care contin bitum, a materialelor cu actiune fotosensibilizanta sau fotoalergizanta, precum si a acelora care au actiune cancerigena asupra organismului, se vor face pe timpul noptii. )n mod exceptional aceste operatii pot fi efectuate si 'n zilele fara soare (cu nori ) sau 'n spatii acoperite. 6e interzice 'ncarcarea 'n autovehicule a cerealelor neaerisite. )n timpul operatiilor de 'ncarcare mecanizata a materialelor 'n vrac cu ajutorul benzilor transportoare, greiferelor etc., lucratorii nu vor stationa 'n raza de actiune a acestora sau 'n zona de propagare a prafului. *a 'ncarcarea- descarcarea minereurilor, agregatelor de balastiera, cariera etc. le este interzis lucratorilor sa se urce )n caroseria autovehiculelor sau )n bena autobasculantelor pentru a trage materialele )n jos cu diferite unelte.

ELEV: Cioban Marcel INDRUMATOR:Ing.Bote at Dorel

#&