Sunteți pe pagina 1din 68

Europa în

12 lecții
de Pascal Fontaine

Uniunea Europeană

957297_cover_RO.indd Sec1:3 03-07-2007 07:57:24


Această broșură, precum și alte explicații succinte și clare despre UE pot fi găsite on-line la adresa
de internet ec.europa.eu/publications/

Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Publicații
B-1049 Bruxelles

Manuscris finalizat în octombrie 2006

Ilustrația copertei/fotografii: Reporters

O fișă bibliografică figurează la sfârșitul prezentei publicații

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații Oficiale ale Comunităților Europene, 2007

ISBN 92-79-02877-4

© Comunitățile Europene, 2007


Reproducerea este autorizată.

Printed in Belgium

IMPRIMAT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR

957297_cover_RO.indd Sec1:4 03-07-2007 07:57:29


Europa în
12 lecții
de Pascal Fontaine,
fost colaborator al lui Jean Monnet
și profesor la Institutul de Studii Politice, Paris
Cuprins

Europa în 12 lecții
1. La ce servește Uniunea Europeană? 4

2. Cele zece etape istorice 8

3. Extinderea și politica de vecinătate 12

4. Cum funcționează UE? 16

5. Care sunt rolurile UE? 22

6. Piața unică 28

Uniunea economică și monetară (UEM) 32


7. și moneda euro

8. Spre o societate bazată pe cunoaștere 36

9. Europa cetățenilor 40

10. Libertate, securitate și justiție 44

11. Rolul Uniunii Europene pe scena mondială 48

12. Care este viitorul Europei? 54

Cronologia construcției europene 58

3
1. La ce servește Uniunea
Europeană?
Misiunea Europei pentru secolul XXI este:

Europa în 12 lecții
• garantarea păcii, a prosperității și a stabilității pentru cetățenii Europei;

• consolidarea reunificării continentului;

• asigurarea securității pentru cetățenii săi;

• promovarea unei dezvoltări economice și sociale echilibrate;

• soluționarea provocărilor globalizării și prezervarea identității popoarelor


europene;

• favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabilă și protecția


mediului, respectarea drepturilor omului și a economiei sociale de piață.

I. Pacea și stabilitatea litatea unei autorități supreme comune. Din


punct de vedere practic, dar și simbolic, spec-
Înainte de a deveni un adevărat obiectiv po- trul conflictelor a fost transformat în instru-
litic, ideea unificării Europei nu era decât un ment al păcii și reconcilierii.
vis al filozofilor și vizionarilor. Victor Hugo, de
exemplu, a avansat ideea „Statelor Unite ale
Europei”, fiind inspirat de idealurile umaniste. II. Reunificarea continentului
Visul acesta a fost însă spulberat de groazni- european
cele războaie care au devastat continentul în
prima jumătate a secolului XX. După căderea Zidului Berlinului în 1989, Uniu-
nea Europeană a fost cea care încurajat reunifi-
O nouă formă de speranță a luat însă naștere carea Germaniei. În 1991, odată cu prăbușirea
din ruinele celui de-al doilea război mondial. Imperiului Sovietic, fostele țări comuniste din
Cei care au opus rezistență totalitarismului Europa Centrală și de Est decid, la rândul lor,
în timpul celui de-al doilea război mondial după ce timp de decenii s-au aflat sub tutela
erau hotărâți să pună capăt antagonismului Pactului de la Varșovia, că viitorul lor este legat
internațional și rivalităților în Europa și astfel de cel al marii familii a națiunilor democratice
să creeze condițiile necesare unei păci dura- din Europa.
bile. Între 1945 și 1950, câțiva oameni de stat,
precum Robert Schuman, Konrad Adenauer, Procesul de extindere continuă și astăzi. Astfel,
Alcide de Gasperi și Winston Churchill și-au în timp ce Turcia și Croația au început nego-
pus în gând să convingă cetățenii de necesi- cierile de aderare în octombrie 2005, o serie
tatea intrării într-o eră nouă, cea a unei organi- de țări din Balcani și-au depus și ele candida-
zări structurate a Europei Occidentale, bazate tura, ceea ce ar putea duce, într-o bună zi, la
pe interese comune și fondate pe tratate, care aderarea efectivă a acestora la marea familie
ar garanta statul de drept și egalitatea între europeană.
toate țările membre.

Preluând o idee mai veche a lui Jean Mon- III. Siguranța și securitatea
net, Robert Schuman (ministru de Externe
al Franței) propune, la 9 mai 1950, instituirea În secolul XXI, Europa încă se mai confruntă cu
Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului probleme de siguranță și securitate. De aceea,
(CECO). Astfel, țările care odinioară se con- UE trebuie să ia măsuri eficiente pentru a
fruntau pe câmpul de luptă decid să plaseze garanta siguranța și securitatea statelor sale
producția de cărbune și oțel sub responsabi- membre. În acest scop, UE trebuie să colabo-

5
reze constructiv cu regiunile aflate dincolo de turale, bugetul UE prevede fonduri de asistență
granițele sale, respectiv țările din Balcani, din în acest sens. Fondurile structurale, gestionate
Africa de Nord, din Caucaz și din Orientul Mijlo- de Comisia Europeană, încurajează și sporesc
ciu. UE trebuie, de asemenea, să își apere inte- eforturile depuse de autoritățile naționale
resele militare și strategice, prin colaborarea cu și locale ale țărilor membre pentru a reduce
aliații săi, în special cu NATO, și prin dezvoltarea inegalitățile între diversele regiuni ale UE. Mij-
unei veritabile politici europene comune de loacele financiare de la bugetul UE și creditele
securitate și de apărare. oferite de Banca Europeană de Investiții (BEI)
sunt alocate pentru a îmbunătăți infrastruc-
Securitatea internă și externă sunt două fețe tura de transporturi (de exemplu, extinderea
ale aceleiași monede. Combaterea terorismu- rețelei de autostrăzi și a infrastructurii feroviare
lui și a crimei organizate necesită o colaborare de mare viteză), contribuind astfel la promova-
strânsă între forțele polițienești din toate țările rea unor regiuni și la stimularea schimburilor
UE. Crearea unui „spațiu de libertate, securitate comerciale transeuropene. Astfel, succesul
și justiție” în sânul UE, unde fiecare cetățean economic al UE se va manifesta, în parte, prin
are acces egal la justiție și este protejat de capacitatea pieței sale unice, de 500 de mili-
lege, constituie o nouă provocare la nivel eu- oane de consumatori, de a satisface interesele
ropean, necesitând o coordonare sporită a unui număr cât mai mare de consumatori și
acțiunilor întreprinse de autoritățile naționale. întreprinderi.
Organisme precum Europol, Oficiul European
de Poliție, și Eurojust, care promovează coo-
perarea între procurori, judecători și ofițeri de V. Identitatea și diversitatea în
poliție din țările membre ale UE, sunt chemate contextul globalizării
să joace un rol mai activ și mai eficient.
Societățile postindustriale ale Europei devin
tot mai complexe. Astfel, deși nivelul de trai al
IV. Solidaritatea economică și socială cetățenilor europeni nu a încetat să crească,
diferențe semnificative între bogați și săraci
Cu toate că, la origine, Uniunea Europeană a persistă. La rândul ei, extinderea a accentuat și
fost creată pentru a realiza un obiectiv politic mai mult aceste diferențe, întrucât noile state
pacificator, aspectul economic a fost totuși cel membre au intrat în UE având un nivel de trai
care a reușit să dinamizeze și să încununeze cu sub media europeană. De aceea, colaborarea
succes această construcție europeană. statelor membre este crucială pentru a se reuși
reducerea acestor diferențe.
La ora actuală, tendințele demografice în UE
nu sunt foarte favorabile, în comparație cu ce- Totuși, toate aceste eforturi nu au fost realizate
lelalte state ale lumii. De aceea, statele mem- în detrimentul identității culturale și lingvistice
bre trebuie să se apropie tot mai mult, pentru a statelor europene. Dimpotrivă, activitățile în-
a asigura creșterea economică și pentru a se treprinse de instituțiile europene au contribuit
menține competitive la nivel mondial. Nici un la realizarea creșterii economice, având în ve-
stat membru nu este pregătit să facă față, sin- dere particularitățile regionale și bogata diver-
gur, concurenței pe plan mondial în domeniul sitate culturală și tradițională a țărilor membre.
comerțului. Astfel, piața unică oferă întreprin-
derilor europene o platformă vitală, asigurân- După jumătate de secol de construcție euro-
du-le competitivitatea pe piețele mondiale. peană, UE în ansamblul său este mai impună-
toare decât fiecare stat membru luat separat:
Cu toate acestea, acest spațiu de liberă ea exercită o influență economică, socială, teh-
concurență la nivel european trebuie să aibă nologică, comercială și politică mult mai mare
drept corolar solidaritatea națiunilor europe- decât dacă acestea ar fi trebuit să acționeze
ne. Aceasta are consecințe pozitive asupra individual. Faptul că UE întreprinde acțiuni
cetățenilor europeni: prin urmare, atunci când comune și se exprimă printr-o singură voce
cetățenii din unele regiuni ale Europei sunt vic- constituie o valoare adăugată incontestabilă
time ale inundațiilor sau ale altor calamități na- pentru Europa.

6
Europa în 12 lecții
© Sylvain Grandadam/Van Parys Media

Uniți în diversitate – în Malta, o plăcuță bilingvă cu numele străzii.

De ce? VI. Valorile Uniunii Europene


• fiind prima putere comercială în UE își dorește să promoveze valorile umaniste
lume, UE joacă un rol decisiv în negocieri- și progresiste și să garanteze că ființa uma-
le internaționale, respectiv cele din cadrul nă este stăpânul și nu victima schimbărilor
Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), majore care au loc la nivel global. Nevoile
compuse din 149 de țări, precum și în punerea cetățenilor nu pot fi satisfăcute doar prin in-
în aplicare a Protocolului de la Kyoto privind termediul mecanismelor de piață și nici nu pot
schimbările climatice și poluarea atmosferică; fi impuse în mod unilateral.

• deoarece adoptă poziții clare în ceea ce De aceea, UE pledează pentru acea viziune a
privește unele teme sensibile, importante omenirii sau acel model de societate care este
pentru cetățeanul de rând, precum protecția susținut de majoritatea cetățenilor săi. Euro-
mediului, resursele de energie regenerabilă, penii se mândresc cu patrimoniul bogat de va-
„principiul precauției” în materie de securitate lori, printre care se numără drepturile omului,
alimentară, aspectele etice ale biotehnologii- solidaritatea socială, libertatea întreprinderii,
lor și necesitatea protejării speciilor pe cale de distribuirea echitabilă a roadelor creșterii
dispariție; economice, dreptul la un mediu protejat, res-
pectarea diversității culturale, lingvistice și re-
• deoarece a lansat o serie de inițiative im- ligioase și o sinteză armonioasă a tradiției și a
portante pentru o dezvoltare durabilă a între- progresului.
gii planete, în legătură cu „Summitul pentru
Pământ” de la Johannesburg, în 2002. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii
Vechiul adagiu „unirea face puterea” este mai Europene, proclamată în decembrie 2000 la
pertinent ca niciodată pentru europenii de azi. Nisa, cuprinde toate drepturile recunoscute la
Totuși, procesul de integrare europeană nu a ora actuală de statele membre și de cetățenii
șablonat diversele moduri de viață, tradițiile și UE. Aceste valori creează un sentiment de
culturile popoarelor sale. Într-adevăr, diversi- apartenență la aceeași familie europeană. Un
tatea reprezintă o valoare majoră pentru Uni- exemplu bun în acest sens îl constituie aboli-
unea Europeană. rea pedepsei cu moartea în toate statele UE.

7
2. Cele zece etape istorice
1951: Instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului de către cei
șase membri fondatori

Europa în 12 lecții
1957: Tratatul de la Roma instituie o piață comună

1973: Comunitatea se extinde la nouă membri și dezvoltă politici comune

1979: Primele alegeri prin vot direct pentru Parlamentul European

1981: Prima extindere în spațiul mediteraneean

1993: Realizarea pieței unice

1993: Tratatul de la Maastricht instituie Uniunea Europeană

1995 : UE se extinde la 15 membri

2002: Se introduc bancnotele și monedele euro

2004: 10 țări noi aderă la Uniune

1. La 9 mai 1950, Declarația Schuman pro- urma celui de-al doilea război mondial, era
punea instituirea Comunității Europene a de a asigura pacea între popoarele europene
Cărbunelui și Oțelului (CECO), care a devenit învingătoare și cele învinse și de a le apropia,
realitate prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie facilitându-le colaborarea de pe poziții egale
1951. Acesta a creat o piață comună a cărbune- în cadrul unor instituții comune.
lui și a oțelului între cele șase state fondatoare
(Belgia, Republica Federală Germania, Franța,
Italia, Luxemburg și Țările de Jos). Scopul, în
© EC

La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune pentru prima dată ideile care
vor sta la baza construcției europene. 9 Mai devine astfel ziua de naștere a Uniunii Europene.

9
2. La data de 25 martie 1957, prin Tratatul pentru Parlamentul European. Aceste alegeri
de la Roma, cei șase au hotărât să instituie se organizează o dată la cinci ani.
Comunitatea Economică Europeană (CEE),
bazată pe o piață comună mai extinsă, inclu- 5. În 1981, Grecia s-a alăturat Comunității,
zând o gamă largă de bunuri și servicii. Taxele urmată de Spania și Portugalia în 1986. Astfel
vamale între cele șase state au fost eliminate a fost consolidată prezența Comunității în Eu-
în totalitate la data de 1 iulie 1968, iar în de- ropa de Sud, urgentând nevoia de extindere a
cursul anilor ’60 au fost create politici comune, programelor de ajutor regional.
în special în domeniul comerțului și al agricul-
turii. 6. Recesiunea economică mondială de la
începutul anilor ’80 a adus cu sine un val de
3. Acest proiect a avut un succes atât de „europesimism”. Cu toate acestea, speranța
mare, încât Danemarca, Irlanda și Regatul Unit a renăscut în 1985, când Comisia Europeană,
au decis să se alăture Comunității. Prima ex- sub președinția lui Jacques Delors, a prezentat
tindere, de la șase la nouă membri, a avut loc Cartea albă privind calendarul pentru reali-
în 1973. În același timp s-au aplicat noi politici zarea pieței unice europene până la data de
sociale și de mediu, iar în 1975 s-a înființat 1 ianuarie 1993. Acest țel ambițios a fost inclus
Fondul European de Dezvoltare Regională în Actul Unic European semnat în februarie
(FEDR). 1986 și intrat în vigoare la data de 1 iulie 1987.

4. În iunie 1979, s-a realizat un pas decisiv 7. Structura politică a Europei s-a schimbat
pentru Comunitatea Europeană, prin orga- dramatic odată cu căderea Zidului Berlinului
nizarea primelor alegeri prin sufragiu direct în 1989. Aceasta a condus la unificarea Germa-

© Reuters

Zidul Berlinului a fost dărâmat în 1989 și vechile diviziuni de pe continentul european au dispărut treptat.

10
niei în octombrie 1990 și la democratizarea guvernelor lor să găsească soluții practice la
țărilor Europei Centrale și de Est prin elibera- aceste probleme.
rea de sub controlul sovietic. Uniunea Sovie-

Europa în 12 lecții
tică a încetat să existe în decembrie 1991. 10. Abia ajunsă la 15 membri, Uniunea Euro-
peană a și început pregătirile pentru o nouă
În același timp, statele membre negociau noul extindere la un nivel fără precedent. La mijlo-
Tratat privind Uniunea Europeană, adoptat cul anilor ’90, fostele state ale blocului sovietic
în decembrie 1991 de către Consiliul European (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia,
format din șefii de state și/sau de guverne, la România și Slovacia), cele trei state baltice care
Maastricht. Acesta a intrat în vigoare la 1 no- au făcut parte din Uniunea Sovietică (Estonia,
iembrie 1993. Tratatul a creat Uniunea Euro- Letonia și Lituania), una dintre republicile fos-
peană (UE), adăugând domenii de cooperare tei Iugoslavii (Slovenia), precum și două state
interguvernamentală structurilor comunitare mediteraneene (Cipru și Malta) au început să
integrate existente. bată la ușa UE.

8. Acest nou dinamism european, precum și UE a salutat șansa de a contribui la stabiliza-


schimbarea situației geopolitice a continentu- rea continentului european și de a extinde
lui au determinat alte trei noi state – Austria, beneficiile integrării europene asupra acestor
Finlanda și Suedia – să adere la UE la 1 ianua- democrații tinere. Negocierile privind statutul
rie 1995. de viitor membru au fost deschise în decem-
brie 1997. Extinderea UE la 25 de state a avut
9. Pe atunci, UE era pe calea spre cea mai loc la 1 mai 2004, când 10 dintre cele 12 candi-
spectaculoasă realizare a sa, crearea monedei date au aderat la Uniune. Bulgaria și România
unice. Moneda euro pentru tranzacții finan- au urmat la 1 ianuarie 2007.
ciare (sub altă formă decât numerar) a fost
introdusă în 1999, în timp ce bancnotele și
monedele au fost emise trei ani mai târziu în
cele 12 state ale spațiului euro (cunoscut sub
numele de zona euro). În prezent, euro este o
monedă importantă pentru plăți și depozite la
nivel mondial, alături de dolarul SUA.

Europenii trebuie să facă față globalizării.


Noile tehnologii și utilizarea tot mai extinsă
a internetului transformă economiile. Aceste
transformări implică însă provocări și pe plan
social și cultural.

În martie 2000, UE a adoptat „strategia de la


Lisabona” în vederea modernizării economiei
europene, astfel încât aceasta să devină com-
petitivă pe piața mondială alături de alți mari
actori, precum Statele Unite și statele nou in-
dustrializate. Strategia de la Lisabona include
încurajarea inovației și a investițiilor în afaceri,
precum și adaptarea sistemelor educaționale
europene, astfel încât acestea să corespundă
cerințelor societății informaționale.

În același timp, șomajul și creșterea costurilor


privind pensiile exercită o presiune asupra
economiilor naționale, făcând reforma cu atât
mai mult necesară. Alegătorii cer tot mai mult

11
3. Extinderea și politica
de vecinătate
• Uniunea Europeană este deschisă oricărui stat european care îndeplinește
criteriile democratice, politice și economice pentru dobândirea calității de

Europa în 12 lecții
membru.

• În urma mai multor extinderi, UE a crescut de la șase la 27 de membri. Alte state


candidează la aderare.

• Fiecare tratat ce admite un nou membru necesită aprobarea în unanimitate a


tuturor statelor membre. De asemenea, înaintea fiecărei extinderi, UE va evalua
propria capacitate de absorbție a noilor membri, precum și abilitatea propriilor
instituții de a funcționa corespunzător în continuare.
• Extinderile succesive au întărit democrația, au securizat Europa și au sporit
potențialul comercial și de creștere economică.

I. Unificarea unui continent c. Candidați la statutul de membru


Turcia, membră NATO, semnatară a unui
a. Uniunea celor 25 acord de asociere cu UE, a solicitat statutul de
Cu ocazia reuniunii de la Copenhaga din de- membru în 1987. Poziția geografică și istoria
cembrie 2002, Consiliul European a făcut un politică ale acesteia au condus la o ezitare în-
pas însemnat în istoria integrării europene. delungată a UE înainte de a răspunde pozitiv
Prin invitația adresată către 10 noi state de a cererii. Totuși, în octombrie 2005, Consiliul
adera la UE la 1 mai 2004, Uniunea Europeană European a început negocierile de aderare cu
nu a crescut doar din punct de vedere geo- Turcia. În același timp a început negocierile și
grafic și ca număr al populației, ci a pus capăt cu Croația, un alt stat candidat. În cazul aces-
scindării pe continentul nostru, care, începând tor două state nu s-a fixat încă o dată pentru
din 1945, separase lumea liberă de blocul intrarea în vigoare a unui eventual tratat de
comunist. aderare la sfârșitul negocierilor.

Cea de-a cincea extindere a UE a avut o di- d. Balcanii de Vest


mensiune politică și una morală. A permis Aceste state, dintre care majoritatea au făcut
unor țări precum Cipru, Republica Cehă, Esto- parte din fosta Iugoslavie, se îndreaptă că-
nia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, tre Uniunea Europeană pentru a-și accelera
Slovacia și Slovenia, europene nu doar prin reconstrucția economică, pentru a îmbunătăți
poziția geografică, ci și din punct de vedere relațiile reciproce lezate de războaie etnice
cultural, istoric și al aspirațiilor, să se alăture și religioase, precum și pentru a-și consolida
familiei europene. Ele fac parte acum din pro- instituțiile democratice. UE a acordat statutul
iectul monumental conceput de cei ce au pus de „țară candidată” Fostei Republici Iugoslave
temeliile UE. a Macedoniei în noiembrie 2005. Alți potențiali
candidați sunt Albania, Bosnia și Herțegovina,
b. Următoarea extindere Muntenegru și Serbia.
Bulgaria și România au devenit candidate în
1995. Pentru aceste două state procesul a du-
rat mai mult decât pentru celelalte 10, însă în
cele din urmă ele au aderat la UE la 1 ianua-
rie 2007, crescând numărul statelor UE la 27.

13
II. Condițiile pentru statutul de Pe parcursul perioadei de negociere, țările
membru candidate primesc ajutor din partea UE pentru
facilitarea creșterii economice. În cazul aderă-
a. Condiții legale rii celor 10 țări în 2004, acesta a constat într-un
Integrarea europeană a fost dintotdeauna pachet de 41 de miliarde de euro, având ca
un proces politic și economic deschis tuturor principal scop finanțarea proiectelor structu-
țărilor europene pregătite să adere la tratatele rale, astfel încât nou-veniții să-și poată îndepli-
fondatoare și să preia în întregime legislația ni obligațiile de membru.
UE. În conformitate cu articolul 237 din Trata-
tul de la Roma, „orice stat european poate apli-
ca pentru a deveni membru al Comunității”. III. Cât de mare poate deveni UE?
Articolul F din Tratatul de la Maastricht adau- a. Granițe geografice
gă faptul că statele membre trebuie să aibă Dezbaterile referitoare la ratificarea Trata-
„sisteme de guvernare […] bazate pe princi- tului privind Uniunea Europeană, care au
piile democrației.” avut loc în majoritatea țărilor membre, au
arătat că mulți europeni își fac griji cu pri-
b. „Criteriile de la Copenhaga” vire la granițele finale ale Uniunii Europe-
În 1993, în urma cererilor formulate de către ne și chiar cu privire la identitatea acesteia.
fostele țări comuniste de a adera la Uniune, Nu există răspunsuri simple la aceste în-
Consiliul European a stabilit trei criterii care trebări, mai ales având în vedere faptul că
trebuie îndeplinite pentru a deveni membru. fiecare stat privește în mod diferit proprii-
La momentul aderării, noii membri trebuie să
aibă:

• instituții stabile ce garantează democrația,


statul de drept, drepturile omului și respecta-
rea și protecția minorităților;

• o economie de piață funcțională și capa-


citatea de a face față presiunii concurențiale și
forțelor pieței din cadrul Uniunii;

• capacitatea de a prelua obligațiile de


membru, inclusiv sprijinirea obiectivelor Uni- © Inger Hogstrom/Van Parys Media
unii. Trebuie să aibă o administrație publică
capabilă să aplice și să administreze în prac-
tică legislația UE.

c. Procesul de aderare
Negocierile de aderare se poartă între fiecare
stat candidat și Comisia Europeană, care re-
prezintă UE. După încheierea acestora, decizia
de a permite unui nou stat să adere la UE se
ia unanim de către statele membre în cadrul „Perla Adriaticii”, Dubrovnik, Croația.
Consiliului. Parlamentul European trebuie să
dea avizul conform printr-un vot pozitiv cu le interese geopolitice și economice. Țările
majoritatea absolută a membrilor. Toate tra- baltice și Polonia susțin obținerea calității
tatele de aderare trebuie ulterior ratificate de de membru de către Ucraina. O posibilă
către statele membre și țările candidate con- aderare a Turciei ar aduce în discuție statu-
form procedurilor constituționale ale fiecărei tul unor țări din Caucaz, precum Georgia și
țări. Armenia.

14
În ciuda faptului că Islanda, Norve- IV. Candidați și non-candidați
gia, Elveția și Liechtenstein îndeplinesc
condițiile pentru a deveni membre, ele Uniunea Europeană duce două politici parale-

Europa în 12 lecții
nu sunt membre ale Uniunii Europene de- le pentru tratarea relațiilor sale cu țările vecine,
oarece, la ora actuală, opinia publică din în funcție de prezența sau absența acestora pe
aceste țări se opune aderării. lista potențialilor candidați.

Situația politică din Belarus și poziția • Acordurile de stabilizare și asociere des-


strategică a Moldovei încă reprezintă o chid posibilitatea ca un stat să devină candi-
problemă. Este evident faptul că Rusia nu dat la statutul de membru al UE la sfârșitul
poate obține statutul de membru, întrucât procesului de negociere. Astfel de acorduri au
actualmente s-ar crea dezechilibre inac- fost încheiate pentru prima dată cu Croația și
ceptabile în Uniunea Europeană, atât din cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
punct de vedere politic, cât și geografic. Acestea au fost urmate de Albania. Alți
potențiali candidați în acest context sunt Bos-
b. Condiții administrative nia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.
De altfel, regulile privind calitatea de
membru în prezent, așa cum sunt definite • În cadrul politicii de vecinătate, UE a
în Tratatul de la Nisa din 2003, prevăd ca- încheiat acorduri de cooperare cu țări terțe
drul instituțional pentru o Uniune cu ma- din spațiul sud-mediteraneean și din Caucazul
ximum 27 de membri. Depășirea acestei de Sud, precum și cu țări din Europa de Est, a
cifre ar presupune un nou acord intergu- căror relație cu Uniunea Europeană în viitor
vernamental privind relațiile între statele rămâne neclară.
membre în cadrul instituțiilor.

Capacitatea Uniunii de a funcționa con-


form principiilor fundamentale prevăzu-
te în Tratate (a se vedea capitolul 4 „Cum
funcționează UE?”) va fi mai redusă având
peste 30 de țări membre. Procedurile de
decizie vor trebui reexaminate în profun-
zime pentru a evita blocajul și pentru a
permite UE să își păstreze capacitatea de
acțiune.

În plus, mai sunt probleme sensibile cum


ar fi folosirea limbilor oficiale. Prin adera-
rea Bulgariei și a României, numărul lim-
bilor oficiale a ajuns la 23. Extinderea UE
nu trebuie să dea impresia cetățenilor de
rând că identitatea lor națională și regiona-
lă dispare în cadrul unei UE standardizate.

15
4. Cum funcționează UE?
• Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, care reprezintă statele membre,
este principalul organ de decizie al Uniunii. Când se reunește la nivel de

Europa în 12 lecții
șefi de stat sau de guvern, acesta devine Consiliul European și are rolul de a
defini și impulsiona orientările politice generale ale Uniunii.

• Parlamentul European reprezintă cetățenii și împarte puterea legislativă și


bugetară cu Consiliul Uniunii Europene.

• Comisia Europeană, principalul organ executiv, reprezintă interesul comun


al Uniunii. Are drept de inițiativă legislativă și controlează aplicarea corectă
a politicilor comunitare.

I. „Triunghiul decizional” special, cazul regulamentelor, directivelor și


recomandărilor adoptate de instituțiile UE.
Mai mult decât o confederație de state, mai
puțin decât un stat federal, Uniunea Europea- Aceste legi, precum și politicile Uniunii în ge-
nă este o construcție nouă care nu intră în nici neral, sunt rezultatul deciziilor luate de triun-
o categorie juridică tradițională. Se fondea- ghiul instituțional format din Consiliu (care
ză pe un sistem politic original, în continuă reprezintă guvernele naționale), Parlamentul
evoluție de peste cincizeci de ani. European (care reprezintă cetățenii) și Comisia
Europeană (instituție independentă de guver-
Tratatele (ce constituie legislația primară) sunt nele statelor membre, garantă a interesului
la baza a numeroase acte juridice (numite colectiv al europenilor).
„secundare”) care au incidență directă asupra
vieții cotidiene a cetățenilor Uniunii. Este, în a. Consiliul Uniunii Europene și
Consiliul European
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de
Miniștri) este principala instituție de decizie a
Uniunii. Președinția Consiliului este deținută
prin rotație de câte un stat membru, pe o pe-
rioadă de șase luni. Consiliul reunește câte un
ministru din fiecare stat membru, în funcție de
domeniul înscris pe ordinea de zi: afaceri ex-
terne, agricultură, industrie, transport, mediu
etc.

Consiliul are putere legislativă, pe care o îm-


parte cu Parlamentul European prin „proce-
dura de codecizie”. În plus, Consiliul și Parla-
mentul sunt responsabile în egală măsură de
adoptarea bugetului Uniunii. Consiliul încheie,
de asemenea, acordurile internaționale nego-
ciate în prealabil de către Comisie.
© EC

Parlamentul European: votul lui este vocea ta.

17
Numărul de voturi în Consiliu atribuite fiecărei țări

Germania, Franța, Italia și Regatul Unit 29


Spania și Polonia 27
România 14
Ţările de Jos 13
Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria și Portugalia 12
Austria, Bulgaria și Suedia 10
Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia și Finlanda 7
Estonia, Cipru, Letonia, Luxemburg și Slovenia 4
Malta 3

Total: 345

Un minim de 255 de voturi din 345 (73,9 %) sunt necesare pentru constituirea unei majorități calificate.
În afară de aceasta:
• orice decizie trebuie să fie aprobată de către o majoritate a statelor membre (în anumite cazuri o
majoritate de două treimi) și
• orice stat membru poate solicita să se verifice dacă voturile favorabile reprezintă cel puțin 62 % din
populația totală a UE.

În conformitate cu tratatele, deciziile Consiliu- Consiliul European abordează, de asemenea,


lui sunt adoptate cu majoritate simplă, majori- probleme de actualitate internațională, prin
tate calificată sau în unanimitate, în funcție de intermediul politicii externe și de securitate
domeniul abordat. comune (PESC), expresie a unei diplomații co-
mune a statelor membre.
În domenii esențiale, ca modificarea tratatelor,
lansarea unei noi politici comune sau adera- b. Parlamentul European
rea unui nou stat, Consiliul trebuie să decidă Parlamentul European este ales prin vot și re-
în unanimitate. prezintă cetățenii Uniunii. El controlează din
punct de vedere politic activitățile Uniunii
În celelalte cazuri, se folosește majoritatea ca- și participă la procesul legislativ. Începând
lificată, ceea ce înseamnă că o decizie a Con- cu 1979, membrii săi sunt aleși direct, prin vot
siliului este adoptată numai în cazul în care universal, la fiecare cinci ani.
obține un număr minim de voturi favorabile.
Numărul voturilor atribuite fiecărui stat mem- Sesiunile plenare ale Parlamentului European
bru reflectă aproximativ mărimea populației se țin, în principiu, la Strasburg, iar cele
acestuia. suplimentare, la Bruxelles. Cele duăzeci de
comitete ale Parlamentului, care pregătesc
Consiliul European se reunește, în principiu, sesiunile plenare, precum și grupurile sale
de patru ori pe an, și este prezidat de șeful sta- politice, se reunesc de obicei la Bruxelles.
tului sau guvernului care deține președinția Secretariatul General are sediul la Luxemburg
Consiliului Uniunii Europene la momentul res- și la Bruxelles.
pectiv. Președintele Comisiei Europene parti-
cipă ca membru de drept.

Prin Tratatul de la Maastricht, Consiliul Euro-


pean a devenit oficial inițiatorul principalelor
politici ale Uniunii și arbitru în problemele
dificile care nu au fost soluționate în cadrul
Consiliului Uniunii Europene.

18
Numărul de locuri alocat fiecărei țări în Parlamentul își exercită puterea legislativă la
Parlamentul European 2007-2009 trei niveluri.

Europa în 12 lecții
Austria 18 • Prin intermediul procedurii „de coopera-
Belgia 24 re”, introdusă în 1987 prin Actul Unic European,
Bulgaria 18 Parlamentul European participă la elaborarea
Cipru 6 directivelor și a regulamentelor, pronunțân-
Danemarca 14 du-se asupra propunerilor Comisiei Europene,
care pot fi modificate în funcție de poziția Par-
Estonia 6
lamentului.
Finlanda 14
Franța 78 • Tot din 1987, prin procedura de „aviz con-
Germania 99 form” sunt supuse ratificării de către Parlament
Grecia 24 acordurile internaționale, negociate de Comi-
Irlanda 13 sie, precum și orice nouă extindere a Uniunii.
Italia 78
Letonia 9 • Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992,
Lituania 13 a introdus procedura de „codecizie”, care pla-
Luxemburg 6 sează Parlamentul pe picior de egalitate cu
Malta 5 Consiliul în ceea ce privește legiferarea în do-
Polonia 54 menii importante, inclusiv libera circulație a
lucrătorilor, piața internă, educație, cercetare,
Portugalia 24
mediu, rețele transeuropene, sănătate, cultură,
Regatul Unit 78 protecția consumatorului etc. Tratatul prevede
Republica Cehă 24 totuși o procedură de conciliere.
România 35
Slovacia 14
Slovenia 7
Spania 54
Suedia 19
Ţările de Jos 27
Ungaria 24
Total 785

Grupurile politice din Parlamentul European

Total : 785
Situația din octombrie 2006.

19
De asemenea, Parlamentul European împarte cercetare și tehnologie, ajutor pentru dezvol-
cu Consiliul responsabilitatea privind adop- tare, dezvoltare regională etc.
tarea bugetului Uniunii. Parlamentul poate
respinge propunerea de buget, lucru care s-a Comisia este asistată de o administrație for-
întâmplat deja de mai multe ori. În acest caz, mată din 36 de direcții generale (DG-uri) și
întreaga procedură bugetară trebuie reînce- servicii, care sunt repartizate în principal la
pută. Comisia Europeană propune proiectul Bruxelles și Luxemburg.
de buget, care este apoi dezbătut de Consiliu
și Parlament. Parlamentul și-a folosit din plin
puterile bugetare pentru a influența politicile II. Alte instituții și organisme
Uniunii.
a. Curtea de Justiție
De asemenea, trebuie menționat faptul că Curtea de Justiție a Comunităților Europene,
Parlamentul European este instituția de con- cu sediul la Luxemburg, este formată din câte
trol democratic al Uniunii. Acesta dispune de un judecător din fiecare stat membru, asistați
puterea de a demite Comisia prin adoptarea de opt avocați generali. Aceștia sunt numiți de
unei moțiuni de cenzură cu o majoritate de comun acord de către guvernele statelor mem-
două treimi. De asemenea, supraveghează bre, pe o perioadă de șase ani, care poate fi re-
gestionarea politicilor UE prin întrebări ora- înnoită. Independența le este garantată. Rolul
le și scrise adresate Comisiei și Consiliului. În Curții de Justiție este de a asigura respectarea
final, președintele în exercițiu al Consiliului legislației europene, precum și interpretarea
European informează Parlamentul cu privire corectă și aplicarea tratatelor.
la deciziile luate de Consiliu.
b. Curtea de Conturi
c. Comisia Europeană Curtea de Conturi, cu sediul la Luxemburg, a
Comisia este al treilea element al triunghiului fost creată în 1975 și este compusă din câte un
instituțional care administrează și conduce membru din fiecare stat al Uniunii, numit pen-
Uniunea Europeană. Membrii acesteia sunt tru o perioadă de șase ani de comun acord de
numiți pe o perioadă de cinci ani, de comun către statele membre după consultarea Parla-
acord de către statele membre și aprobați de mentului European. Rolul său este de a verifica
Parlamentul European. Comisia este respon- încasarea tuturor veniturilor, precum și legali-
sabilă în fața Parlamentului, care îi poate cere, tatea și regularitatea utilizării fondurilor, urmă-
printr-o moțiune de cenzură, să demisioneze rind buna gestionare a bugetului Uniunii.
colectiv.
c. Comitetul Economic și Social
Din 2004, Comisia este formată din câte un co- European
misar din fiecare stat membru. Consiliul și Comisia consultă Comitetul Econo-
mic și Social European în luarea de decizii în
Comisia se bucură de o independență consi- anumite domenii politice. Acesta este alcătuit
derabilă în exercitarea atribuțiilor. Ea reprezin- din reprezentanți ai diferitelor grupuri de interes
tă interesul comun și nu trebuie să primească economic și social ai societății civile organizate,
instrucțiuni de la nici un guvern național. „Gar- numiți de Consiliu pe o perioadă de patru ani.
dian al tratatelor”, Comisia veghează la aplica-
rea regulamentelor și a directivelor adoptate d. Comitetul Regiunilor
de Consiliu și Parlament și poate recurge la Comitetul Regiunilor (CoR) a fost creat prin
calea contencioasă în fața Curții de Justiție în Tratatul privind Uniunea Europeană și este for-
caz de neaplicare a dreptului comunitar. mat din reprezentanți ai colectivităților locale
și regionale, numiți de Consiliu pe o perioadă
În calitate de braț executiv al Uniunii, Comisia de patru ani la propunerea statelor membre. În
pune în aplicare deciziile luate de Consiliu în temeiul tratatului, CoR este consultat de Con-
domenii ca politica agricolă comună. Ea dis- siliu și Comisie în probleme relevante privind
pune de o mare putere în gestionarea politi- regiunile respective, dar poate emite avize și
cilor comune, al căror buget îi este încredințat: din proprie inițiativă.

20
Europa în 12 lecții
© Marcy Maloy/Photodisc Red/Getty Images

Curtea de Justiție asigură respectarea legislației


europene – spre exemplu, prin introducerea unei
legi care să asigure accesul la drepturi egale pentru
tinerele mame care se întorc din concediul de
maternitate.

e. Banca Europeană de Investiții


Banca Europeană de Investiții (BEI), cu sediul la
Luxemburg, acordă credite și garanții care spri-
jină regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii
și competitivitatea întreprinderilor.

f. Banca Centrală Europeană


Banca Centrală Europeană (BCE), situată la
Frankfurt, are responsabilitatea de a gestiona
moneda euro și politica monetară a Uniunii (a
se vedea capitolul 7, „Uniunea Economică și
Monetară (UEM) și moneda euro”).

21
5. Care sunt rolurile UE?
• Uniunea Europeană se implică într-o varietate de politici – economice, sociale,
de reglementare și financiare – respectiv în toate domeniile în care activitatea

Europa în 12 lecții
sa este benefică statelor membre. Dintre aceste politici, enumerăm:

• politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de


coeziune) privind aspecte regionale, agricole și sociale;

• politicile de inovație, privind introducerea unor tehnologii de vârf în domenii


precum protecția mediului, cercetarea și dezvoltarea (R&D) și domeniul
energetic.

• Uniunea finanțează aceste politici printr-un buget anual de peste 120


miliarde de euro, la care statele membre contribuie în mare parte. Acest buget
reprezintă doar o mică parte din venitul colectiv al UE (respectiv maximum
1,24 % din venitul național brut cumulat al tuturor statelor membre).

I. Politicile de solidaritate • Convergență. Scopul este acela de a aju-


ta țările și regiunile cele mai slab dezvoltate să
Scopul principal al politicilor de solidaritate se alinieze mai rapid la media europeană, prin
este acela de a sprijini finalizarea pieței unice îmbunătățirea condițiilor pentru creșterea
(a se vedea capitolul 6, „Piața unică”) și de a economică și ocuparea forței de muncă. Acest
corecta orice dezechilibre prin măsuri struc- obiectiv poate fi realizat doar investind în
turale, venind astfel în sprijinul regiunilor de- capitalul fizic și uman, în inovație, în societa-
favorizate sau al sectoarelor industriale care tea cunoașterii, în adaptabilitatea la nou, în
întâmpină dificultăți. Nevoia imperativă de so- protecția mediului și în eficiența administrativă.
lidaritate între statele și între regiunile UE a de-
venit încă mai stringentă ca urmare a recentei • Competitivitate regională și ocupa-
aderări a celor 12 noi țări membre cu venituri rea forței de muncă. Ținta este creșterea
sensibil inferioare mediei UE. În același timp, competitivității, a nivelurilor ocupării forței
UE are datoria să contribuie la restructurarea de muncă și a atractivității regiunilor. (Nu sunt
acelor sectoare economice care au fost grav vizate aici zonele cel mai puțin dezvoltate.)
afectate de creșterea rapidă a concurenței Metoda de îndeplinire a acestui obiectiv este
internaționale. aceea de a anticipa schimbările economice și
sociale și de a promova inovația, spiritul între-
a. Ajutor regional prinzător, protecția mediului, accesibilitatea,
Politica regională a UE se bazează pe transfe- adaptabilitatea și dezvoltarea unor piețe ale
ruri de fonduri dinspre țările bogate spre cele forței de muncă mai favorabile incluziunii
sărace. Aceste fonduri sunt folosite pentru în- sociale.
curajarea dezvoltării în regiunile defavorizate,
pentru revitalizarea zonelor industriale aflate • Cooperare teritorială europeană. Scopul
în declin, pentru sprijinirea inserției profesio- este intensificarea cooperării transfrontaliere,
nale a tinerilor și a șomerilor de lungă dura- transnaționale și interregionale. UE urmărește
tă, pentru modernizarea agriculturii și pentru prin aceasta promovarea unor soluții comune
ajutorarea zonelor rurale defavorizate. la problemele de aceeași natură întâlnite de
autoritățile vecine, în sectoare precum dez-
Fondurile alocate acțiunilor regionale în voltarea urbană, rurală și costieră, cultivarea
perspectiva financiară pentru 2007-2013 relațiilor economice și stabilirea unor rețele
se concentrează asupra următoarelor trei între întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
obiective:

23
Aceste obiective vor fi finanțate cu fonduri
specifice ale UE, care fie se vor adăuga la
contribuțiile existente ce provin din sectorul
privat și din partea administrației naționale și
regionale, fie vor stimula investițiile din aces-
te direcții. Aceste fonduri sunt cunoscute sub
numele de fonduri structurale și de coeziune.

• Fondul european de dezvoltare regio-

© Chris Windsor/Photodisc Red/Getty Images


nală (FEDR), primul dintre fondurile structu-
rale, finanțează consolidarea coeziunii eco-
nomice, sociale și teritoriale, prin reducerea
disparităților dintre regiuni, prin sprijinirea
dezvoltării structurale și a ajustării structurale
a economiilor regionale, inclusiv în vederea
reconversiei zonelor industriale aflate în declin.

• Fondul Social European (FSE), cel de-al


doilea fond structural, finanțează inițiative
destinate formării profesionale și creării de lo-
curi de muncă. Producerea alimentelor cu care ne hrănim:
calitatea este la fel de importantă ca și cantitatea.
• Pe lângă fondurile structurale, există
fondul de coeziune, folosit pentru finanțarea
proiectelor referitoare la infrastructura de Agricultorii sunt în prezent încurajați să folo-
transport și la protecția mediului înconjurător sească metode agricole durabile care să ocro-
în acele state membre ale UE în care indicele tească mediul, să protejeze zonele rurale și să
PIB pe cap de locuitor este mai mic decât 90 % contribuie la ameliorarea calității și siguranței
din media UE. alimentare.

b. Politica agricolă comună (PAC) Noul rol al populației agricole este acela de a
Obiectivele PAC, astfel cum au fost stipulate în asigura un anumit nivel al activității econo-
Tratatul de la Roma din 1957, au fost în mare mice în fiecare zonă rurală și de a proteja di-
parte îndeplinite: asigurarea unui nivel de trai versitatea peisajului rural european. Această
echitabil pentru populația agricolă; stabiliza- diversitate, împreună cu relația armonioasă
rea pieței; aprovizionarea consumatorilor la a oamenilor cu natura, recunoscută ca o ve-
prețuri rezonabile; modernizarea infrastructu- ritabilă „civilizație rurală”, constituie o parte
rii agricole. Și alte principii adoptate de-a lun- importantă a identității europene.
gul timpului au funcționat bine. Consumatorii
se bucură de siguranța ofertei, iar prețurile Uniunea Europeană ar dori ca Organizația
produselor agricole sunt menținute la un ni- Mondială a Comerțului (OMC) să pună mai
vel stabil, protejate de fluctuațiile de pe piața mult accent asupra calității alimentelor, să
mondială. Bugetul destinat PAC este cunoscut sublinieze principiul precauției și să urmă-
sub numele de Fondul European de Orienta- rească bunăstarea animalelor. De asemenea,
re și Garantare Agricolă (FEOGA). Uniunea Europeană a început reforma politi-
cii sale în domeniul pescuitului. Scopul este
Cu toate acestea, PAC a fost o victimă a pro- de a reduce supraîncărcarea flotelor sale de
priei sale reușite. Producția a crescut mult mai pescuit, de a proteja stocurile de pește și de
rapid decât consumul, exercitând o presiune a asigura sprijinul financiar ce ar permite
considerabilă asupra bugetului UE. Pentru a comunităților de pescari să întreprindă și alte
rezolva această problemă, politica agricolă activități economice.
a trebuit redefinită. Această reformă începe
să dea rezultate. Producția a fost încetinită.

24
c. Dimensiunea socială a. Protecția mediului și dezvoltarea
Scopul politicii sociale a UE este de a corec- durabilă
ta inegalitățile cele mai evidente din cadrul Activitatea UE în domeniul protecției mediului

Europa în 12 lecții
societății europene. Fondul Social European se bazează pe programul de acțiune intitulat
(FSE) a fost înființat în 1961 pentru a încuraja „Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noas-
crearea de locuri de muncă și pentru a ajuta tră”. Acesta cuprinde perioada 2001-2010 și
lucrătorii în transferul lor dinspre un gen de subliniază nevoia de:
ocupație și/sau dinspre o zonă geografică
spre alta. • atenuare și de încetinire a schimbărilor
climaterice și a încălzirii globale;
Sprijinul financiar nu este singura metodă
prin care UE caută să amelioreze condițiile • protejare a habitatelor naturale și a florei
sociale în Europa. Ajutorul financiar în sine nu și faunei sălbatice;
ar putea rezolva toate problemele antrenate
de recesiunea economică sau de subdezvol- • tratare a problemelor legate de mediu și
tarea regională. Mai presus de orice, efectele sănătate;
dinamice ale creșterii sunt cele care trebuie
să încurajeze progresul social. Aceste efecte • conservare a resurselor naturale și de ad-
trebuie încurajate printr-o legislație care să ministrare eficientă a deșeurilor.
garanteze un set minimal dar consistent de
drepturi. Unele dintre aceste drepturi sunt Pe tot parcursul perioadei la care se referă
înscrise în tratatele fundamentale, ca de pildă acest program, ca și cele cinci programe care
dreptul femeilor și bărbaților la remunerație l-au precedat, de-a lungul a peste 30 de ani de
egală pentru aceeași muncă prestată. Alte- stabilire a standardelor, UE a introdus un sis-
le sunt stabilite prin directive referitoare la tem cuprinzător de protecție a mediului.
protecția lucrătorilor (normele privind sănăta-
tea și siguranța la locul de muncă) și standarde Problemele abordate sunt extrem de variate:
esențiale de siguranță. poluare fonică, deșeuri, protejarea habitatelor
naturale, gaze de eșapament, produse chimice,
În 1991, Consiliul European de la Maastricht a accidente industriale, calitatea apei de scăldat
adoptat Carta comunitară a drepturilor soci- și crearea unei rețele europene de informare
ale fundamentale, stabilind drepturile de care și asistență pentru urgențe, care să acționeze
trebuie să se bucure toți lucrătorii din UE: libe- în cazul declanșării unor dezastre ecologice de
ra circulație; o compensație echitabilă; condiții tipul incendiilor forestiere sau resturilor de hi-
mai bune de muncă; protecție socială; dreptul drocarburi provenite din accidente navale sau
de asociere și de negociere colectivă; dreptul de exploatare petrolieră în larg.
la formare profesională; tratament egal pen-
tru femei și bărbați; informarea, consultarea și Recent, temerile exprimate privind efectele
participarea lucrătorilor; protecția sănătății și nocive ale poluării asupra sănătății au fost exa-
a siguranței la locul de muncă; protecția copi- minate în planul de acțiune pentru protecția
ilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu mediului și a sănătății pentru perioada 2004-
handicap. Carta a fost integrată în Tratatul de 2010. Acest plan stabilește legătura dintre
la Amsterdam în luna iunie 1997, iar acum se sănătate, mediu și politicile din domeniul
aplică în toate statele membre. cercetării.

Reglementările europene stabilesc același ni-


II. Politicile de inovație vel de protecție pe întreg teritoriul UE, dar sunt
îndeajuns de flexibile încât să ia în considerare
Activitățile Uniunii Europene au un efect di- circumstanțele de la nivel local. Sistemul de
rect asupra vieții cotidiene a cetățenilor ei, reglementare este de asemenea actualizat în
întrucât abordează provocările reale cu care permanență. De exemplu, s-a hotărât revizu-
se confruntă societatea: protecția mediului, irea legislației privind substanțele chimice și
sănătate, inovație tehnologică, energie etc. înlocuirea unor reglementări mai vechi, care

25
fuseseră dezvoltate independent, în diferite tincte: Ispra (Italia), Karlsruhe (Germania), Pet-
etape, cu un sistem unic pentru înregistrarea, ten (Țările de Jos) și Geel (Belgia).
evaluarea și autorizarea substanțelor chimice
(REACH). Cu toate acestea, pe măsură ce inovația a că-
pătat avânt, cercetarea europeană a trebuit
Acest sistem se bazează pe o bază centra- să se diversifice, adunând laolaltă oameni de
lă de date, care va fi administrată de o nouă știință și cercetători din domenii cât mai va-
Agenție Europeană pentru Substanțe Chimi- riate cu putință. UE a trebuit să găsească noi
ce, cu sediul la Helsinki. Scopul este acela de metode de a finanța munca acestora și noile
a evita contaminarea aerului, apei, solului sau aplicații industriale ale descoperirilor lor.
imobilelor, de a proteja biodiversitatea și de a
îmbunătăți sănătatea și siguranța cetățenilor Cercetarea comună la nivelul UE a fost conce-
UE, păstrând în același timp nivelul de compe- pută pentru a completa programele naționale
titivitate al industriei europene. de cercetare. Ea se concentrează asupra pro-
iectelor care aduc laolaltă un număr de la-
boratoare din mai multe țări europene. De
asemenea, sprijină cercetarea fundamentală
în domenii precum fuziunea termonucleară
controlată (o sursă potențial inepuizabilă de
energie pentru secolul al XXI-lea). În plus, în-
curajează cercetarea și dezvoltarea tehnologi-
că în industrii-cheie, precum sectorul electro-
nicii și calculatoarelor, care se confruntă cu o
concurență acerbă din afara Europei.
© Andersen Ross/Digital Vision/Getty Images

Finanțarea cercetării UE se face în principal prin


intermediul unei serii de programe-cadru. Cel
de-al șaptelea program-cadru pentru cerceta-
re și dezvoltare tehnologică acoperă perioada
2007-2013. Cea mai mare parte a bugetului
de peste 50 miliarde de euro va fi dirijată spre
domenii precum sănătatea, sectorul alimen-
tar, cel agricol, al tehnologiilor informației și
comunicațiilor, al nanoștiințelor, cel energe-
tic, al protecției mediului, al transporturilor,
Cercetarea stimulează creșterea economică. al securității, cel spațial și spre științele socio-
economice. Alte programe suplimentare vor
promova idei, oameni și abilitățile lor, prin
b. Inovația tehnologică intermediul cercetării aflate la granițele din-
Fondatorii Uniunii Europene aveau dreptate tre domeniile cunoașterii științifice, prin spri-
să considere că prosperitatea viitoare a Euro- jinirea cercetătorilor în dezvoltarea carierei
pei va depinde de capacitatea ei de a rămâne lor profesionale și prin stimularea cooperării
un lider mondial în domeniul tehnologic. Știau internaționale.
ce avantaje pot apărea prin reunirea cercetării
europene sub o umbrelă comună. Astfel, în c. Energie
1958, în paralel cu CEE, au înființat Euratom Combustibilii fosili – petrol, gaze naturale și
– Comunitatea Europeană a Energiei Atomi- cărbune – reprezintă 80 % din consumul ener-
ce. Scopul acestei comunități era de a facilita getic în UE. Un procent important din cantita-
pentru statele membre ale UE exploatarea în tea necesară de combustibil fosil se importă
comun, în scopuri pașnice, a energiei nuclea- din afara UE. În prezent, 50 % din necesarul de
re. Ca parte a acestor eforturi, a fost creat un gaze naturale și petrol se importă, iar aceas-
Centru Comun de Cercetare (CCC), compus tă dependență ar putea ajunge la 70 % până
din nouă institute aflate în patru locații dis- în 2030. UE va deveni astfel mai vulnerabilă

26
Europa în 12 lecții
© Targa/Van Parys Media

Metodele de exploatare și prelucrare a resurselor naturale de energie ale planetei reprezintă un mod eficient de
a combate schimbările climatice.

la întreruperea alimentării sau la explozii ale Aceste venituri provin în principal din:
prețurilor cauzate de crize internaționale. Un
alt motiv pentru reducerea consumului de • taxe vamale asupra produselor impor-
combustibili fosili este acela de a tempera tate din afara UE, inclusiv din prelevări pe
procesul de încălzire globală. produse agricole;

Va trebui ca în viitor să fie luate diferite măsuri, • un procent din taxa pe valoarea adău-
precum economisirea energiei prin utilizarea gată aplicată bunurilor și serviciilor pe în-
ei într-un mod mai inteligent, dezvoltarea treg teritoriul UE;
unor surse alternative de energie (în Europa
este vorba în special despre surse regene- • contribuții din partea statelor mem-
rabile de energie) și încurajarea cooperării bre în funcție de bunăstarea respectivă a
internaționale. Consumul de energie ar putea acestora.
scădea cu o cincime până în 2020 dacă s-ar
schimba comportamentul consumatorilor și Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu
dacă tehnologiile de ameliorare a eficienței bugetar de șapte ani cunoscut sub numele
energetice ar fi întrebuințate la maximum. de „perspectivă financiară”. Perspectivele fi-
nanciare sunt stabilite de Comisia Europea-
nă și necesită aprobarea în unanimitate din
III. Cine plătește pentru Europa: partea statelor membre și negocieri care să
Bugetul UE fie urmate de acordul Parlamentului Euro-
pean. În cadrul perspectivei financiare pen-
Pentru finanțarea politicilor sale, Uniunea tru 2007-2013, bugetul total pentru această
Europeană dispune de un buget anual de perioadă este de 864,4 miliarde de euro.
peste 120 miliarde de euro. Acest buget
este finanțat prin așa-numitele „resurse pro-
prii” ale UE, care nu pot depăși echivalentul
a 1,24 % din venitul național brut total al
statelor membre.

27
6. Piața unică
• Piața unică reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii
Europene. Între statele membre au fost eliminate, în mod treptat, restricțiile

Europa în 12 lecții
privitoare la comerț și libera concurență, rezultatul tuturor acestor măsuri fiind
creșterea standardelor de viață.

• Piața unică nu a devenit încă un spațiu economic unic. Anumite sectoare ale
economiei (servicii publice) rămân încă sub incidența legilor naționale.

• Statele Uniunii Europene rămân încă independente în ceea ce privește


fiscalitatea și bunăstarea socială.

• Piața unică este susținută de anumite politici conexe puse în aplicare de către
Uniunea Europeană de-a lungul anilor. Scopul acestor politici este de a ajuta cât
mai multe firme și cât mai mulți consumatori să se bucure de avantajele pieței
unice.

I. Realizarea obiectivului din 1993 Conceptul de piață unică a fost introdus prin
Actul Unic European, care a intrat în vigoare în
a. Limitele pieței comune iulie 1987. Acesta prevedea:
Tratatul din 1957, care a pus bazele Comunității
Economice Europene, a făcut posibilă eli- • extinderea competențelor Comunității în
minarea barierelor vamale din interiorul anumite domenii de politică (politica socială,
Comunității și a stabilit un tarif vamal comun de cercetare, de mediu);
aplicabil mărfurilor provenind din țările din
afara Comunității Economice Europene. Acest • instituirea treptată a pieței unice până la
obiectiv a fost îndeplinit la data de 1 iulie sfârșitul anului 1992, prin punerea în aplicare a
1968. unui vast program legislativ care presupunea
adoptarea a sute de directive și regulamente;
Cu toate acestea, drepturile vamale nu consti-
tuie decât un aspect al barierelor protecționiste • folosirea mai frecventă a votului cu majo-
ridicate în calea comerțului transfrontalier. ritate calificată în Consiliul de Miniștri.
În anii ’70, alte bariere comerciale au stat în
calea realizării complete a pieței comune.
Norme tehnice, standarde de sănătate și de II. Bilanțul pieței unice
siguranță, reglementări naționale în ceea ce
privește dreptul de a practica anumite profesii a. Barierele fizice
și controlul schimburilor valutare restricționau În interiorul Uniunii Europene, toate controa-
libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a lele la frontieră privind bunurile, precum și
capitalurilor. controlul vamal al persoanelor au fost elimi-
nate. Poliția (brigăzi antidrog și de luptă îm-
b. Obiectivul din 1993 potriva criminalității) desfășoară activități de
În iunie 1985, Comisia, sub președinția lui control ori de câte ori este necesar.
Jacques Delors, a publicat o Carte albă, al
cărei scop era eliminarea, în cel mult 7 ani, Acordul Schengen, semnat în iunie 1985 de
a tuturor barierelor fizice, tehnice și fiscale către nouă dintre cele 12 state membre la acea
care restricționau libera circulație în interiorul vreme (Regatul Unit, Danemarca și Irlanda nu
Comunității. Obiectivul său era încurajarea au fost părți semnatare ale acestui acord),
expansiunii industriale și comerciale în cadrul vizează cooperarea polițienească și o poli-
unui spațiu economic extins și unificat, com- tică comună de azil și de imigrație, în scopul
parabil cu piața americană. eliminării totale a controalelor persoanelor

29
la frontierele interne ale Uniunii Europene (a d. Contractele publice
se vedea capitolul 10 „Libertate, securitate și Fie că sunt sau nu încheiate de către
justiție”). Noile state membre, care au aderat administrații naționale, regionale sau locale,
la Uniunea Europeană în anul 2004, se aliniază contractele publice constituie de acum îna-
progresiv normelor spațiului Schengen. inte obiectul unei concurențe pe tot teritoriul
Uniunii Europene, datorită directivelor referi-
b. Barierele tehnice toare la servicii, echipamente și lucrări, inclu-
Pentru majoritatea produselor, statele mem- siv în sectoare cum ar fi apa potabilă, energia
bre ale Uniunii Europene au adoptat princi- și telecomunicațiile.
piul recunoașterii reciproce a reglementărilor
naționale. Oricărui produs fabricat și comer-
cializat legal într-un stat membru trebuie să i III. Lucrările în curs
se permită plasarea pe piața oricăruia dintre
celelalte state membre. a. Servicii financiare
Planul de acțiune al Uniunii Europene de a
Liberalizarea sectorului serviciilor a fost do- crea, până în anul 2005, o piață integrată pen-
bândită grație recunoașterii reciproce sau tru servicii financiare a fost finalizat. Acest plan
coordonării reglementărilor naționale în ceea va permite reducerea costurilor de împrumut
ce privește accesul la anumite profesii (avo- acordate firmelor și consumatorilor și va ofe-
catură, medicină, meserii din domeniul turis- ri depunătorilor o gamă largă de produse de
mului, sectorului bancar, asigurărilor etc.) sau investiții – planuri de economii și de pensii
practicarea acestora. Cu toate acestea, libera – pe care le vor putea obține de la furnizorii
circulație a persoanelor este un obiectiv încă europeni aleși. Taxele bancare pentru plățile
departe de a fi atins. Încă există obstacole transfrontaliere au fost reduse.
pentru persoanele care doresc să se stabileas-
că sau să profeseze în alt stat membru. b. Barierele administrative și tehnice în
calea liberei circulații a bunurilor și ser-
Au fost întreprinse acțiuni în vederea favoriză- viciilor
rii mobilității lucrătorilor, în special în ceea ce Statele membre ale Uniunii Europene rămân
privește asigurarea recunoașterii în toate sta- încă reticente în a accepta standardele și nor-
tele membre a diplomelor sau a calificărilor în mele altor state sau, câteodată, în a recunoaște
diferite meserii (instalator, tâmplar etc.). calificările profesionale. Fragmentarea siste-
melor fiscale naționale dăunează, de aseme-
Datorită deschiderii piețelor naționale de ser- nea, integrității și eficacității pieței.
vicii din interiorul Uniunii Europene, prețul
apelurilor telefonice naționale a scăzut semni- c. Pirateria și falsificarea
ficativ față de acum 10 ani. Folosirea interne- Este nevoie de o protecție sporită pentru a
tului pentru telefonia vocală, susținută de noi- preveni piratarea și falsificarea produselor
le tehnologii, este tot mai frecventă. Presiunea provenind din Uniunea Europeană. Comisia
concurenței a avut drept consecință scăderea Europeană apreciază că aceste practici ilegale
tarifelor companiilor aeriene din Europa. cauzează Uniunii Europene dispariția anuală a
mai multor mii de locuri de muncă. Din acest
c. Barierele fiscale motiv, Comisia Europeană, împreună cu gu-
Barierele fiscale au fost reduse datorită armo- vernele naționale, lucrează la un proiect care
nizării parțiale a cotelor naționale de TVA. Im- vizează extinderea protecției drepturilor de
pozitele pe veniturile obținute din investiții au autor și a brevetelor.
făcut obiectul unui acord încheiat între statele
membre ale Uniunii Europene și alte țări terțe
(printre care și Elveția). Acest acord a intrat în IV. Politici de susținere a pieței unice
vigoare în iulie 2005.
a. Transportul
Activitatea Uniunii Europene a vizat mai ales
libertatea de a presta servicii în domeniul

30
transporturilor terestre, în special accesul li- urmăresc să facă față gravelor dificultăți cu
ber pe piața transporturilor internaționale și care se confruntă industria șantierelor navale
activitățile de cabotaj, care constau în a per- din Europa.

Europa în 12 lecții
mite accesul transportatorilor nerezidenți pe
piața națională de transport a statelor membre b. Concurența
ale Uniunii Europene. Au fost luate decizii în Prezentă în Tratatul de la Roma, politica comu-
vederea armonizării condițiilor de concurență nă a concurenței este corolarul indispensabil
în domeniul transporturilor rutiere, în special a al aplicării regulilor libertății comerciale în
condițiilor privind accesul la profesie și la piața cadrul pieței unice europene. Această politică
muncii, libertatea de stabilire și de a presta este pusă în aplicare de către Comisia Euro-
servicii, timpul de conducere și siguranța peană, care, alături de Curtea de Justiție, ve-
rutieră. ghează la respectarea ei.

Politica comună în ceea ce privește trans- Această politică a apărut pentru a împiedica
portul aerian trebuie să facă față efectelor orice înțelegere între companii, orice ajutor
concurenței mondiale. Liberalizarea spațiilor public sau monopol abuziv susceptibile să
aeriene europene este realizată în etape, rezul- denatureze libera concurență în cadrul pieței
tatul acestui fapt fiind o mai mare flexibilitate unice.
a modului în care marile companii aeriene își
împart între ele aceste spații, accesul reciproc Orice înțelegere care cade sub incidența re-
pe piețe și libertatea fixării tarifelor. La aceasta gulilor Tratatului trebuie notificată Comisiei
se adaugă clauzele de protecție referitoare la Europene de către companiile sau organis-
responsabilitățile serviciului public aerian și la mele implicate. Comisia poate aplica în mod
imperativele amenajării teritoriului. direct o amendă companiilor care nu respectă
regulile concurenței sau care omit să adreseze
notificarea cerută.

În cazul unui ajutor public ilegal sau în absența


notificării acordării unui astfel de ajutor, Co-
misia Europeană poate solicita rambursarea
acestuia de către beneficiar. Orice fuziune sau
preluare care ar putea genera o situație de
poziție dominantă într-un sector anume tre-
buie notificată Comisiei.
© Strauss/Curtis/Van Parys Media

c. Protecția consumatorului
Politica privind protecția consumatorului în
Uniunea Europeană permite cetățenilor euro-
peni să facă cumpărături în deplină siguranță
în toate statele membre. Toți consumatorii be-
neficiază de același nivel ridicat de protecție.
Produsele alimentare și nealimentare sunt
supuse unor teste efectuate în scopul verifică-
Concurența sporită a determinat o scădere a rii faptului că sunt de cea mai înaltă calitate.
prețurilor la biletele de avion, facilitând astfel Uniunea Europeană întreprinde măsuri pen-
transportul aerian. tru a preveni riscul înșelării consumatorului
de către comercianți lipsiți de scrupule sau de
Transporturile maritime sunt supuse regulilor către o publicitate mincinoasă sau înșelătoare.
concurenței care se aplică atât armatorilor Drepturile consumatorului sunt protejate,
europeni, cât și celor care navighează sub pa- acesta putând cere despăgubiri oriunde pe
vilionul unor state terțe. Aceste reguli vizează teritoriul Uniunii Europene, fie că și-a făcut
combaterea politicilor tarifare neloiale (pa- cumpărăturile într-un magazin, prin poșta
vilioane de complezență), dar, de asemenea, electronică, prin telefon sau pe internet.

31
7. Uniunea economică și
monetară (UEM) și moneda euro
• Euro este moneda unică a Uniunii Europene. Douăsprezece dintre cele 15 state
membre o introduc în anul 1999 pentru tranzacțiile încheiate fără plată în

Europa în 12 lecții
numerar și în anul 2002 pentru toate plățile, moment în care se emit bancnotele
și monedele euro.

• Trei țări (Danemarca, Suedia și Regatul Unit) nu participă la această uniune


monetară.

• Noile state membre se pregătesc să se alăture zonei euro imediat ce vor


îndeplini criteriile necesare.

• În paralel cu obiectivul stabilității monetare, care revine Băncii Centrale


Europene, statele membre vor favoriza creșterea accentuată și convergența
economică.

I. Istoria cooperării monetare tare accentuate în Europa, lira italiană și lira


sterlină părăsesc SME. În august 1993, țările
a. Sistemul monetar european (SME) aparținând SME decid să mărească tempo-
În anul 1971, Statele Unite decid să elimine rar șarpele monetar european (marjele de
legătura strânsă dintre dolar și prețul oficial al fluctuație ale cursului de schimb) la 15 %. Între
aurului, care asigurase stabilitatea monetară timp, pentru a împiedica fluctuații importante
globală după al doilea război mondial. Acest de schimb valutar între monedele europene
lucru pune capăt cursurilor de schimb valu- și în vederea eliminării devalorizărilor com-
tar fixe. În vederea instituirii propriei uniuni petitive, guvernele Uniunii Europene decid să
monetare, țările UE decid să reducă la 2,25 % relanseze proiectul de uniune monetară veri-
marjele de fluctuație între monedele europe- tabil și să introducă o monedă unică.
ne prin intervenție concertată la nivelul pieței
valutare. În cadrul Consiliului European de la Madrid
din iunie 1989, conducătorii Uniunii Europene
Acest lucru duce la instituirea Sistemului mo- adoptă un plan în trei faze în favoarea unei
netar european (SME), care devine operațional uniuni economice și monetare. Acest plan
în martie 1979. Acesta prezintă 3 caracteristici devine parte componentă a Tratatului de la
principale: Maastricht privind Uniunea Europeană, adop-
tat de către Consiliul European în decembrie
• o monedă de referință denumită ECU: un 1991.
„coș monetar” format din monedele tuturor
statelor membre;
II. Uniunea economică și monetară
• un mecanism al ratei de schimb: fiecare (UEM)
monedă are o rată de schimb legată de ECU;
marje de fluctuație de 2,25 % sunt autorizate a. Cele trei faze
în jurul cursurilor de schimb bilaterale; Prima fază, care debutează la 1 iulie 1990, im-
plică:
• mecanism de credit: fiecare stat transferă
20 % din rezervele sale în devize și aur într-un • libertate totală de circulație a capitaluri-
fond comun. lor în cadrul Uniunii (anularea controlului de
schimburi valutare);
b. De la SME la UEM
Sistemul monetar european a cunoscut o is- • sporirea mijloacelor destinate înlăturării
torie contrastată. În 1992, după reunificarea dezechilibrelor între regiunile europene (fon-
Germaniei și ca urmare a tensiunilor mone- duri structurale);

33
© Janez Skok/Corbis
Comercianții piețelor din Ljubljana au schimbat tolarul sloven cu moneda euro la 1 ianuarie 2007.

• convergență economică, prin intermediul La 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele


supravegherii multilaterale a politicilor econo- euro sunt puse în circulație în aceste 12 țări
mice ale statelor membre. din zona euro. Două luni mai târziu, mone-
dele naționale sunt retrase din circulație. Din
A doua fază debutează la 1 ianuarie 1994. acest moment, euro este singura monedă care
Aceasta prevede: poate fi utilizată în toate tranzacțiile bancare
și operațiunile cu numerar în cadrul țărilor fă-
• înființarea Institutului Monetar European când parte din zona euro, care reprezintă mai
(IME) la Frankfurt; IME este compus din guver- mult de două treimi din populația UE.
natorii băncilor centrale ale țărilor membre UE;
b. Criteriile de convergență
• independența băncilor centrale naționale; Fiecare stat membru trebuie să întrunească un
număr de cinci criterii de convergență pentru
• reglementarea privind reducerea defici- a ajunge în faza a treia. Acestea sunt:
telor bugetare.
• stabilitatea prețurilor: rata inflației nu
A treia fază reprezintă nașterea monedei euro. poate depăși cu mai mult de 1,5 % ratele me-
La 1 ianuarie 1999, 11 țări adoptă moneda euro, dii de inflație ale celor trei state membre cu
care devine astfel moneda comună a Austriei, cea mai scăzută rată a inflației;
Belgiei, Finlandei, Franței, Germaniei, Irlandei,
Italiei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Portuga- • rata dobânzilor: rata dobânzilor pe ter-
liei și Spaniei. (Grecia li se alătură la 1 ianuarie men lung nu poate varia cu mai mult de 2 %
2001). Începând din acest moment, Banca în raport cu ratele dobânzilor medii ale celor
Centrală Europeană înlocuiește IME, devenind trei state membre cu cea mai scăzută rată a
responsabilă de politica monetară, care este dobânzilor;
definită și pusă în aplicare în euro.

34
• deficitele: deficitele bugetare naționale d. Eurogrupul
trebuie să fie sub 3 % din PNB; Eurogrupul reprezintă reuniunea informală a
miniștrilor de finanțe ai statelor membre din

Europa în 12 lecții
• datoria publică: nu poate depăși 60 % zona euro. Aceste întâlniri au ca scop o mai
din PNB; bună coordonare a politicilor economice, mo-
nitorizarea politicilor bugetare și financiare
• stabilitatea cursului de schimb: ratele de ale statelor din zona euro, precum și reprezen-
schimb trebuie să rămână în limitele marjei de tarea monedei euro în forumurile monetare
fluctuație autorizate pentru cei doi ani anteriori. internaționale.

c. Pactul de stabilitate și creștere e. Noile state membre și UEM


Consiliul European a adoptat Pactul de sta- Noile state membre urmează să adopte mo-
bilitate și creștere în iunie 1997. Acesta a neda euro în momentul în care vor îndeplini
reprezentat un angajament permanent de criteriile necesare. Slovenia este prima dintre
stabilitate bugetară, permițând sancționarea noile state membre de la extinderea din 2004
financiară a unui stat membru din zona euro care a făcut acest lucru și care s-a alăturat zo-
care se expunea unui deficit bugetar mai mare nei euro la 1 ianuarie 2007.
de 3 %. Fiind considerat ulterior prea strict,
Pactul a fost revizuit în martie 2005.
© Creativ Studio Heinem/Van Parys Media

Euro: moneda unică a peste 310 milioane de cetățeni ai UE.

35
8. Spre o societate
bazată pe cunoaștere
Prioritate acordată creșterii și locurilor de muncă

Europa în 12 lecții
• Uniunea intenționează să răspundă globalizării printr-o economie europeană
mai competitivă (liberalizarea telecomunicațiilor, a serviciilor și a energiei).

• Uniunea susține programele de reformă ale statelor membre facilitând


schimbul „celor mai bune practici”.

• Caută să concilieze necesitatea de creștere și competitivitate cu obiectivele de


coeziune socială și dezvoltare durabilă care caracterizează pe deplin modelul
european.

• În perspectiva financiară 2007-2013, Fondurile Structurale UE vor aloca un


buget mai mare activităților de instruire, inovație și cercetare.

La începutul anilor 1990, două fenomene ma- ce mai interdependente, iar, pe de altă parte,
jore au început să revoluționeze economia și revoluția tehnologică, incluzând internetul și
viața cotidiană peste tot în lume, inclusiv în noile tehnologii de informare și comunicare.
Europa. Pe de o parte, globalizarea economiei,
economiile din toată lumea devenind din ce în
© IMAGEMORE Co, Ltd/Getty Images

Europenii trebuie să fie bine echipați pentru actuala piață a muncii.

37
© Javier Larrea/Van Parys Media
Pensionarii de mâine au nevoie de un sistem de securitate socială care trebuie pregătit din timp.

I. Procesul Lisabona Aceasta cuprinde, de asemenea, reforma sis-


temelor de protecție socială europene. Aces-
a. Obiective te sisteme reprezintă unul dintre cele mai
Până în anul 2000, responsabilii politici prețioase bunuri ale Europei, deoarece permit
cunoșteau faptul că economia europeană societăților noastre adoptarea fără impacturi
trebuia modernizată în profunzime, cu scopul excesive a schimbărilor sociale și structurale
de a-și păstra competitivitatea în fața State- necesare. Totuși, sistemele trebuie moderni-
lor Unite și a altor mari actori ai economiei zate, cu scopul de a deveni durabile și pentru
mondiale. Reunit la Lisabona în luna martie a ca generațiile viitoare să se poată bucura de
acelui an, Consiliul European a fixat pentru UE beneficiile pe care acestea le oferă.
ambițiosul obiectiv de a deveni, până în 2010,
„cea mai competitivă și mai dinamică econo- În primăvara fiecărui an, Consiliul European se
mie din lume, bazată pe cunoaștere, capabilă reunește pentru a trece în revistă progresul în-
de o creștere economică durabilă, cu locuri de registrat în punerea în aplicare a strategiei de
muncă mai bune și mai numeroase și o coezi- la Lisabona.
une socială mai puternică”.

b. Strategia II. Prioritate acordată creșterii și


Consiliul European a adoptat, de asemenea, o locurilor de muncă
strategie concretă în vederea realizării acestui
obiectiv. „Strategia de la Lisabona” înglobea- În primăvara anului 2006, Consiliul European
ză o serie întreagă de domenii: cercetarea nu a încercat să ascundă faptul că, la șase ani
științifică, educația, formarea profesională, de la lansarea procesului Lisabona, rezultatele
accesul la internet și la tranzacțiile on-line. acestuia erau neclare. Drept urmare, acesta a

38
decis să prezinte problema șomajului aflat în • să crească investițiile în domeniul cerce-
creștere continuă în multe dintre țările UE și să tării și al inovației;
se concentreze din nou asupra priorităților UE,

Europa în 12 lecții
respectiv creșterea și locurile de muncă. În ve- • să acorde Comisiei Europene un rol mai
derea creșterii productivității economiilor sale important în calitate de coordonator în vede-
și a consolidării coeziunii sociale, Europa tre- rea susținerii statelor membre, în special prin
buie să își concentreze în continuare eforturile difuzarea „celor mai bune practici” în Europa;
asupra intensificării performanței economice,
a inovației și a valorificării capitalului uman. • să accelereze reformele întreprinse
în sectoarele piețelor financiare, ale siste-
La inițiativa președintelui Comisiei Europene, melor de protecție socială, în liberalizarea
José Manuel Barroso, statele membre ale UE telecomunicațiilor și a sectoarelor energetice.
au decis următoarele:

39
9. Europa cetățenilor
• Datorită Uniunii Europene, cetățenii statelor membre pot să călătorească, să
locuiască și să muncească oriunde pe teritoriul comunitar.

Europa în 12 lecții
• În viața de zi cu zi, UE încurajează și finanțează programe care să-i apropie pe
cetățeni, în special în domeniul educației și culturii.

• Conștiința apartenenței la Uniunea Europeană se va dezvolta în timp, datorită


rezultatelor concrete și succeselor acesteia.

• Există deja simboluri care reprezintă o identitate europeană comună. Cel mai
cunoscut este moneda unică, euro, dar există, de asemenea, steagul și imnul UE.

I. A călători, a locui și a munci în II. Cum se pot bucura cetățenii de


Europa drepturile lor
Primul drept al cetățeanului european este Europeanul nu este doar un consumator sau
acela de a putea călători, munci și locui oriun- doar un actor al vieții economice și sociale. El
de pe teritoriul Uniunii Europene. Tratatul de este un cetățean al Uniunii Europene și, prin
la Maastricht a consfințit acest drept în capito- urmare, se bucură de drepturi politice specia-
lul referitor la cetățenie. le. Conform Tratatului de la Maastricht, fiecare
cetățean al Uniunii, indiferent de naționalitate,
Statele membre au adoptat o directivă care in- are dreptul să voteze și să se prezinte ca și can-
stituie un sistem de recunoaștere reciprocă a didat atât la alegerile locale din țara în care își
diplomelor din învățământul superior. Aceas- are reședința, cât și la alegerile pentru Parla-
tă directivă se aplică în cazul tuturor formări- mentul European.
lor la nivel universitar cu o durată de cel puțin
trei ani și se bazează pe principiul încrederii Aceste drepturi sunt o dovadă a apropierii
reciproce în calitatea sistemelor naționale de Uniunii de cetățenii săi. Cetățenia europeană
educație și de formare. este consfințită prin Tratat: „Este cetățean al
Uniunii orice persoană care are naționalitatea
Orice persoană care are naționalitatea unuia unui stat membru. Cetățenia europeană com-
dintre statele membre UE se bucură de dreptul pletează și nu înlocuiește cetățenia națională”.
de a munci în domeniul sănătății, al educației
sau în oricare alt sector al serviciilor publice,
cu excepția anumitor activități care intră sub III. Drepturile fundamentale
incidența autorităților publice (poliție, forțe
armate, afaceri externe etc.). Într-adevăr, ce Tratatul de la Amsterdam, care a intrat în vigoa-
poate fi mai normal decât ca un profesor bri- re în 1999, a contribuit la consolidarea dreptu-
tanic să fie solicitat să predea engleza la Roma rilor fundamentale ale cetățenilor europeni.
sau ca un tânăr absolvent belgian să-și încer- Acesta a introdus o procedură de sancționare
ce șansele la un concurs pentru un post în a statelor membre care violează drepturile
administrație publică în Franța? fundamentale ale cetățeanului. De asemenea,
aria de aplicare a principiului nediscriminării,
Începând din anul 2004, cetățenii europeni limitată până atunci la naționalitate, a fost
care călătoresc pe teritoriul Uniunii pot obține extinsă la sex, rasă, religie, vârstă și orientare
un card european de asigurare medicală, emis sexuală. Acest principiu al nediscrimininării
de către autoritățile naționale, care facilitează a fost întărit și în ceea ce privește egalitatea
acoperirea costurilor medicale eventuale pe între femei și bărbați.
durata călătoriei.

41
În concluzie, Tratatul de la Amsterdam a fi creat în mod artificial. Doar o conștiință cul-
îmbunătățit politica de transparență a Uniunii turală comună poate da naștere acestui sen-
și le-a permis cetățenilor un acces mai larg la timent, de aceea Uniunea Europeană trebuie
documentele oficiale ale instituțiilor europene. să-și concentreze atenția nu numai asupra
chestiunilor economice, ci și asupra educației,
Angajamentul Uniunii Europene în favoarea culturii și drepturilor cetățenilor.
drepturilor cetățenilor a fost subliniat în mod
solemn în anul 2000, la Nisa, prin proclamarea În această privință, programele educaționale și
Cartei drepturilor fundamentale ale Uniu- de formare ale UE au un rol important. Acestea
nii Europene. Această Cartă a fost elaborată promovează programe de schimb care le per-
de către o Convenție alcătuită din membri ai mit studenților să călătorească în străinătate,
parlamentelor naționale și ai Parlamentului să participe la activități școlare transnaționale,
European, reprezentanți ai guvernelor statelor să învețe noi limbi etc. Organizarea școlilor
membre și un membru al Comisiei Europe- și a sistemului de învățământ, precum și
ne. Alcătuită din șase capitole – Demnitatea, conținutul exact al programelor sunt încă de-
Libertățile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile cise la nivel național sau local.
cetățenilor, Justiția – Carta conține 54 de ar-
ticole care definesc valorile fundamentale ale În domeniul culturii, programele europene
Uniunii, precum și drepturile civile, politice, „Cultura” și „MEDIA” stimulează cooperarea în-
economice și sociale ale cetățenilor europeni. tre realizatorii de programe, promotorii aces-
tora, organismele de radiodifuziune și artiștii
Primele articole se referă la demnitatea uma- din diferite țări. Acestea contribuie la creșterea
nă, dreptul la viață, dreptul la „integritate a producției de filme și programe de televiziu-
persoanei”, dreptul la libertatea de exprimare ne europene și la restabilirea echilibrului între
și de conștiință. Capitolul Solidaritatea este producțiile europene și cele americane.
inovator prin faptul că asociază drepturile so-
ciale și economice după cum urmează:
V. Mediatorul European și dreptul la
• dreptul la grevă; petiție
• dreptul lucrătorilor la informare și con- Pentru a apropia Uniunea de cetățenii săi, Tra-
sultare; tatul de la Maastricht a creat o nouă instituție,
Mediatorul European. Acesta, denumit și Om-
• dreptul la conciliere a vieții de familie și a budsman, este desemnat de Parlamentul Eu-
vieții profesionale; ropean, iar durata mandatului său este egală
cu cea a Parlamentului. Rolul Mediatorului
• dreptul la asistență medicală, securitate este acela de a investiga plângerile privind
socială și asistență socială pretutindeni pe te- administrarea incorectă în instituțiile și orga-
ritoriul Uniunii. nismele Uniunii Europene. Orice cetățean al
Uniunii sau orice persoană fizică sau juridică
Carta promovează, de asemenea, egalitatea cu domiciliul sau sediul într-un stat membru
între bărbați și femei și proclamă dreptul la al UE poate înainta o plângere către Mediator.
protecția datelor cu caracter personal, interzi- Acesta încearcă încheierea unui acord amiabil
cerea practicilor de eugenie și de clonare uma- între reclamant și instituția sau organismul eu-
nă în scopul reproducerii, dreptul la protecția ropean vizat.
mediului, drepturile copilului și ale persoane-
lor în vârstă și dreptul la o bună administrare. Dreptul la petiție către Parlamentul European
de care beneficiază orice persoană care domi-
ciliază pe teritoriul Uniunii reprezintă un alt
IV. Europa: cultură și educație factor important de apropiere a cetățenilor de
instituțiile europene.
Sentimentul unui destin comun și al
apartenenței la aceeași colectivitate nu poate

42
Programele UE de formare continuă: cifre estimate pentru perioada
2007 – 2013

Europa în 12 lecții
Domeniul Numele programului Obiective
UE
Învățământul școlar Comenius 5 % din elevii Uniunii Europene participă
la activități educative comune.
Învățământul superior Erasmus Trei milioane de studenți au posibilitatea
să studieze la universități din străinătate.
Formarea profesională Leonardo da Vinci În fiecare an, 80 000 de persoane au posi-
bilitatea să facă stagii în companii și cen-
tre de formare într-o altă țară europeană.
Învățământul Grundtvig În fiecare an, 7 000 de persoane au posibi-
pentru adulți litatea de a beneficia de activități educati-
ve în străinătate.
Studii de integrare Jean Monnet Susținere pentru cercetarea academică
europeană și învățământul în domeniul integrării
europene.

VI. Implicarea cetățenilor Punerea în circulație a monedei unice, euro, în


anul 2002, a avut, de asemenea, un important
Ideea unei Europe a cetățenilor este foarte impact psihologic. În prezent, mai mult de
nouă. Aceasta se va dezvolta prin populariza- două treimi din cetățenii Uniunii își gestio-
rea și multiplicarea simbolurilor unei identități nează bugetul personal și economiile în euro.
europene comune. Există deja pașaportul eu- Datorită monedei unice, consumatorii au po-
ropean, în uz din 1985, imnul european, „Oda sibilitatea de a compara prețurile la bunuri și
bucuriei” compusă de Beethoven și steagul servicii în diferite țări ale Uniunii. Eliminarea
european, un cerc format din 12 stele aurii pe controalelor vamale în statele membre ale
fond albastru. Permisul de conducere euro- Uniunii care au semnat Acordul Schengen (la
pean există în toate statele Uniunii din 1996. care ar trebui să adere treptat toate statele UE)
De asemenea, a fost adoptat mottoul euro- a creat cetățenilor europeni sentimentul că
pean „Uniți în diversitate”, iar data de 9 Mai a aparțin unui spațiu unitar.
fost desemnată Ziua Europei.
„Nu coalizăm state, ci unim oameni”, afirma
Introducerea alegerilor directe pentru Par- Jean Monnet în 1952. Sensibilizarea opiniei
lamentul European în 1979 a contribuit la publice cu privire la Uniunea Europeană și
sporirea legitimității democratice a integrării implicarea cetățenilor în activitățile acesteia
europene prin implicarea voinței populare. reprezintă marea provocare la care trebuie să
Caracterul democratic al UE ar putea fi conso- facă față instituțiile europene în prezent.
lidat prin sporirea rolului Parlamentului, prin
crearea unor adevărate partide politice euro-
pene, prin încurajarea participării cetățenilor
în elaborarea politicilor europene prin inter-
mediul organizațiilor neguvernamentale și a
asociațiilor de voluntariat.

43
.10. Freedom, security and justice

10. Libertate, securitate


și justiție

44
• Deschiderea frontierelor interne dintre statele UE reprezintă un mare avantaj
pentru populația Uniunii, deoarece oamenii pot călători liber, fără a mai fi

Europa în 12 lecții
supuși controalelor vamale.

• Libera circulație pe teritoriul Uniunii trebuie însă să fie însoțită de întărirea


controlului la frontierele externe ale UE pentru a combate în mod eficient
traficul de droguri și de persoane, crima organizată, imigrația ilegală și
terorismul.

• Statele membre UE cooperează în domeniul justiției și cel polițienesc cu scopul


de a asigura o securitate sporită în Europa.

Cetățenii europeni au dreptul de a trăi în liber- Una dintre cele mai importante acțiuni pentru
tate, fără frica persecuției sau a violenței, pe facilitarea circulației pe teritoriul Uniunii s-a re-
tot cuprinsul Uniunii Europene. Cu toate aces- alizat în 1985, când guvernele Belgiei, Franței,
tea, criminalitatea internațională și terorismul Germaniei, Luxemburgului și Țărilor de Jos au
reprezintă unele dintre cele mai îngrijorătoare semnat un acord la Schengen, un mic oraș de
fenomene pentru europeanul de azi. frontieră din Luxemburg. Aceste state au hotă-
rât să elimine controalele vamale asupra per-
Integrarea în domeniul justiției și afacerilor in- soanelor, indiferent de naționalitate, la fronti-
terne nu a fost prevăzută în Tratatul instituind erele lor comune, să armonizeze controalele la
Comunitatea Europeană. Totuși, în timp, a de- frontierele externe ale UE și să adopte o po-
venit clar faptul că libera circulație a persoane- litică comună în materie de vize. Aceste state
lor implică necesitatea ca fiecare cetățean să au format, așadar, o zonă fără frontiere interne
beneficieze de același grad de protecție și de cunoscută sub numele de spațiul Schengen.
acces la justiție oriunde pe teritoriul Uniunii.
Astfel, a fost creat treptat un spațiu de liber- În prezent, acquis-ul Schengen a fost inte-
tate, securitate și justiție, prin modificarea grat complet în tratatele europene, iar spațiul
succesivă a tratatelor fondatoare prin Actul Schengen s-a extins treptat. În anul 2006, 13
Unic European, Tratatul instituind Uniunea Eu- state UE (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda,
ropeană (Tratatul de la Maastricht) și Tratatul Franța, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg,
de la Amsterdam. Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia) și
două state care nu sunt membre ale Uniunii,
Islanda și Norvegia, aplicau în integralitate
I. Libera circulație dispozițiile Schengen.

Libera circulație a persoanelor pe teritoriul Cele zece state care au devenit membre UE
UE creează probleme de securitate statelor în anul 2004 au la dispoziție șapte ani pentru
membre, deoarece acestea nu mai au control a îndeplini criteriile de aderare la spațiul
asupra granițelor interne. În compensație, Schengen.
este necesară adoptarea unor măsuri pentru
întărirea securității la granițele externe ale
Uniunii. De asemenea, se impune sporirea II. Politica de azil și imigrație
cooperării forțelor de poliție și a autorităților
judiciare în vederea combaterii criminalității Europa se mândrește cu tradiția sa umani-
transnaționale care ar putea profita de liber- tară de a primi străini și de a oferi azil pentru
tatea de circulație. refugiați. În prezent, guvernele statelor Uniunii
Europene trebuie să facă față unui număr cres-
când de imigranți, atât cu statut legal, cât și ile-
gal, într-un spațiu lipsit de frontiere interne.

45
© IOM
Traficanții de ființe umane îi exploatează pe cei vulnerabili – este nevoie de un sistem internațional de
cooperare polițienească.

Guvernele UE au hotărât armonizarea regle- III. Combaterea criminalității


mentărilor în acest domeniu astfel încât cere- internaționale și a terorismului
rile de azil să fie examinate conform unor prin-
cipii de bază recunoscute în întreaga Uniune Pentru a crea o politică comună viabilă în ma-
Europeană. În 1999, statele Uniunii și-au fixat terie de azil și imigrație, Uniunea Europeană
ca obiectiv adoptarea unei proceduri comune trebuie să implementeze un sistem eficient
în materie de azil și acordarea unui statut egal de gestionare a fluxurilor de migrație, de
pe tot cuprinsul Uniunii Europene persoane- control la frontierele externe și de preveni-
lor care au obținut azilul. Au fost adoptate re a imigrației ilegale. Este necesar un efort
anumite măsuri tehnice, cum ar fi stabilirea susținut pentru combaterea bandelor crimi-
unor standarde minime pentru acceptarea nale care practică traficul de persoane și care
solicitanților de azil și pentru acordarea statu- exploatează ființele vulnerabile, în special fe-
tului de refugiat. meile și copiii.

A fost creat, de asemenea, Fondul European Crima organizată devine din ce în ce mai so-
pentru Refugiați, cu un buget anual de 114 fisticată și acționează în mod curent în rețele
milioane de euro. În ciuda cooperării la scară europene sau internaționale. Terorismul a do-
largă dintre guvernele naționale, crearea unei vedit deja că poate lovi cu brutalitate oriunde
politici comune în materie de azil și imigrație în lume.
rămâne un obiectiv de atins.

46
În acest context, a fost creat Sistemul de Mandatul de arest european, în uz din ianua-
informații Schengen (SIS). Este vorba des- rie 2004, este folosit pentru a înlocui procedu-
pre o bază de date complexă care permite rile îndelungate de extrădare.

Europa în 12 lecții
forțelor polițienești și autorităților judiciare
să facă schimb de informații despre bunuri Caracterul transnațional al criminalității și te-
furate, cum ar fi vehicule și obiecte de artă, rorismului impune crearea unei politici pena-
sau despre persoanele pe numele cărora s-a le comune în Uniunea Europeană, deoarece
emis un mandat de arestare sau o cerere de definiții diferite ale anumitor acte criminale
extrădare. pot compromite cooperarea judiciară dintre
state. Obiectivul este crearea unui cadru co-
Una dintre cele mai eficiente metode de cap- mun european de luptă împotriva terorismu-
turare a infractorilor este urmărirea fondurilor lui, pentru a putea garanta cetățenilor un grad
dobândite pe căi ilegale. Din acest motiv, cât ridicat de protecție și pentru a favoriza coope-
și pentru eliminarea surselor de finanțare a rarea internațională în acest domeniu.
organizațiilor criminale și teroriste, UE a ela-
borat o legislație care urmărește combaterea În materie de drept civil, Uniunea Europeană a
spălării banilor. adoptat o legislație care să faciliteze aplicarea
deciziilor judecătorești în cazuri transfrontali-
Cea mai importantă realizare din ultimii ani în ere care implică divorțuri, separare de drept,
domeniul cooperării dintre forțele de ordine custodia copiilor și pensia alimentară, astfel
a fost crearea Europol, un organism al Uniunii încât hotărârile judecătorești emise într-unul
Europene cu sediul la Haga, care este format dintre statele membre să fie aplicabile în ori-
din ofițeri de poliție și funcționari vamali. Aria care alt stat membru. Uniunea Europeană a
de acțiune a Europol cuprinde: traficul de dro- pus în aplicare proceduri comune pentru sim-
guri și de vehicule furate, traficul de persoane, plificarea și accelerarea reglementării litigiilor
rețelele clandestine de imigrație, exploatarea transfrontaliere în cazul unor acțiuni civile de
sexuală a femeilor și a copiilor, pornografia, amploare redusă și indubitabile cum ar fi recu-
falsificarea, traficul de material radioactiv și perarea creanțelor și falimentul.
nuclear, terorismul, spălarea banilor și falsifi-
carea monedei europene.

IV. Crearea unui spațiu judiciar


comun
În prezent, în Uniunea Europeană coexistă
mai multe sisteme judiciare diferite. Dat fiind
că obiectivul Uniunii este acela ca cetățenii
săi să împărtășească aceeași concepție despre
justiție, este necesară punerea în aplicare a
unui sistem judiciar care să faciliteze viața de
zi cu zi a europenilor.

Cel mai semnificativ exemplu de cooperare în


domeniul judiciar este oferit de Eurojust, un
organism central de cooperare înființat la Haga
în anul 2003. Obiectivul său este acela de a fa-
cilita cooperarea între autoritățile naționale
de urmărire penală în cazul investigațiilor care
implică mai multe state membre.

47
11. Rolul Uniunii Europene
pe scena mondială
• Influența Uniunii Europene pe scena mondială crește ori de câte ori se exprimă
la unison în problematica internațională. Negocierile comerciale sunt un bun
exemplu în acest sens.

Europa în 12 lecții
• În domeniul apărării, fiecare stat rămâne suveran, fie că este membru NATO
sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvoltă
cooperarea militară în vederea misiunilor de menținere a păcii.

• Din motive istorice și de apropiere geografică, sudul Mediteranei și Africa sunt


regiuni cărora Uniunea Europeană le acordă o atenție sporită (politici privind
ajutorul pentru dezvoltare, preferințe comerciale, ajutor alimentar și drepturile
omului).

Pe plan economic, comercial și monetar, sectoarelor politice în care se aplică meto-


Uniunea Europeană a devenit o mare pute- dele interguvernamentale și în care Comisia
re mondială. Acest gigant economic rămâne Europeană și Parlamentul European joacă un
totuși, pentru unii, un „pitic politic”. Aceasta rol marginal. Deciziile în acest domeniu sunt
este, bineînțeles, o exagerare. Uniunea Eu- luate prin consens, cu toate că fiecare stat are
ropeană are o influență considerabilă în ca- dreptul de a se abține.
drul organizațiilor internaționale cum ar fi
Organizația Mondială a Comerțului (OMC), a. Peisajul politic și strategic în 2006
organismele specializate ale Organizației Adeziunea aproape simultană la NATO și UE
Națiunilor Unite (ONU), și în cadrul summitu- a fostelor țări comuniste și orientarea pacifică
rilor mondiale pentru mediul înconjurător și adoptată de Rusia au pus capăt la mai bine de
dezvoltare. o jumătate de secol de război rece. Continen-
tul european conlucrează la menținerea păcii,
Nu este mai puțin adevărat că statele membre iar țările europene cooperează pentru a lupta
ale Uniunii Europene mai au multe progrese împotriva criminalității internaționale, traficu-
de făcut pe plan diplomatic și politic, înainte lui de ființe umane, imigrației ilegale și spălării
de a se putea exprima la unison în problemele de bani.
mondiale majore cum ar fi: pacea și stabilita-
tea, relațiile cu Statele Unite ale Americii, te- Uniunea Europeană extinsă a încheiat acor-
rorismul, Orientul Mijlociu și rolul Consiliului duri de parteneriat cu vecinii săi, dintre care
de Securitate al Națiunilor Unite. Mai mult, unii, pe termen mediu, au perspectiva de a
piatra de temelie a suveranităților naționale, și adera la UE.
anume sistemele militare de apărare, rămâne
sub autoritatea guvernelor naționale, ale căror Statele Unite ale Americii au acceptat ca, pen-
legături s-au sudat în interiorul alianțelor cum tru acțiunile militare în care soldații americani
ar fi cea a NATO. nu sunt implicați, Europa să poată utiliza o
parte din capacitățile logistice ale NATO, cum
ar fi rețelele de informații, de comunicații, de
I. O politică de apărare comună detecție, facilitățile de comandă și transport.
embrionară
Violența teroristă ce a zguduit lumea începând
Politica externă și de securitate comună cu atacurile din New York și Washington din 11
(PESC) și politica europeană de securitate și septembrie 2001 și continuând cu atentate-
apărare (PESA), introduse de Tratatele de la le cu bombă de la Madrid în 2004 și Londra
Maastricht (1992), Amsterdam (1997) și Nisa în 2005 a modificat profund peisajul strategic.
(2001), definesc principalele obiective ale Uni- Țările europene trebuie să colaboreze mai
unii în domeniul apărării. Pe aceste premise, strâns în căutarea de informații care să ajute la
Uniunea Europeană și-a dezvoltat „cel de-al neutralizarea instigatorilor și teroriștilor care
doilea pilon”, aceasta însemnând ansamblul vor să comită atentate. Cooperarea cu Statele

49
© CE
A întinde o mână de ajutor – soldații UE contribuie la menținerea păcii în Congo.

Unite ale Americii și cu toate țările care sprijină (EUMS), sub autoritatea Consiliului și situat la
democrația și drepturile omului depășește as- Bruxelles, Uniunea are deja instrumentele po-
tăzi cadrul alianțelor defensive tradiționale. litice și militare pentru a efectua misiunile pe
care și le-a propus: misiuni umanitare în afara
b. Realizări concrete pentru securitate și Europei, operațiuni de menținere a păcii și alte
apărare misiuni de gestionare a crizelor.
În cadrul Tratatului de la Amsterdam, Javier
Solana a fost numit în 1999 Înalt Reprezentant Cum tehnologia militară devine din ce în ce
pentru politica externă și de securitate comu- mai scumpă și sofisticată, guvernele UE gă-
nă (PESC). sesc imperios necesar să lucreze împreună la
fabricarea armelor. Mai mult decât atât, dacă
Statele membre UE au stabilit obiective pre- forțele lor armate trebuie să execute misiuni
cise ca parte a îndatoririlor de creare a unei în comun, sistemele lor trebuie să fie intero-
politici de securitate și apărare europeană, în perative, iar echipamentele suficient de stan-
scopul desfășurării unei forțe de reacție rapidă dardizate. Consiliul European de la Tesalonic a
sprijinite naval și aerian și susținerii acesteia decis, în 2003, să creeze o Agenție Europeană
timp de un an. Această forță de reacție rapidă pentru Apărare.
nu va fi încă o adevărată armată europeană.
În schimb, va fi formată din contingentele Din 2003, UE a întreprins o serie de misiuni
forțelor armate ale fiecărei națiuni. de menținere a păcii și de gestionare a cri-
zelor. Cea mai importantă dintre acestea a
Cu toate acestea, urmând constituirea Comi- fost în Bosnia și Herțegovina, unde misiunea
tetului politic și de securitate (CPS), a Comi- de 7 000 de soldați condusă de Uniunea Euro-
tetului militar al Uniunii Europene (CMUE) și peană (EUFOR) a înlocuit în decembrie 2004
a Statului major militar al Uniunii Europene trupele NATO de menținere a păcii.

50
II. O politică comercială deschisă cu excepția armelor - pot beneficia integral de
către lume acces pe piețele UE, fără taxe vamale, în cadrul
unui program lansat în 2001.

Europa în 12 lecții
Uniunea Europeană sprijină sistemul bazat pe
reguli al Organizației Mondiale a Comerțului Uniunea Europeană nu are încheiate totuși
(OMC), ceea ce oferă un grad de securitate juri- acorduri comerciale specifice cu principalii
dică și transparență în conducerea comerțului săi parteneri comerciali din rândul țărilor dez-
mondial. OMC stabilește condițiile prin care voltate, cum ar fi Statele Unite ale Americii și
membrii săi pot să se apere împotriva practici- Japonia. În acest caz, relațiile comerciale sunt
lor neloiale cum ar fi dumpingul (vânzare sub gestionate prin intermediul mecanismelor
preț), prin care exportatorii concurează împo- OMC. Statele Unite ale Americii și Uniunea
triva rivalilor lor. De asemenea, oferă o proce- Europeană caută să dezvolte relații bazate pe
dură pentru soluționarea disputelor care apar egalitate și parteneriat. Cu toate acestea, țările
între doi sau mai mulți parteneri comerciali. membre ale UE nu sunt întotdeauna de acord
asupra tipului de legături diplomatice, politice
Politica comercială a UE este strâns legată de și militare ce trebuie stabilite cu Statele Unite.
politica sa de dezvoltare. Prin sistemul său
generalizat al preferințelor vamale (SGP), UE Uniunea Europeană își extinde schimburile
a garantat accesul preferențial pe piețele sale comerciale cu noile puteri apărute în alte părți
fără taxe sau cu tarife reduse pentru o mare ale lumii, cum sunt cele din America Latină și
parte a importurilor provenind din țările în Centrală sau China și India. Acordurile comer-
curs de dezvoltare și economii în tranziție. Se ciale cu aceste țări includ și cooperări de ordin
merge chiar mai departe pentru cele 49 dintre tehnic și cultural.
cele mai sărace țări din lume. Exporturile lor -
© Reuters

Vinul este unul dintre principalele produse de export ale Uniunii către cel mai important partener comercial al
său, Statele Unite.

51
III. Relațiile dintre Uniunea Europeană • dialog politic între țările participante și
și țările mediteraneene un parteneriat de securitate bazat, în special,
pe mecanismul controlului armelor și pe rezol-
Dată fiind apropierea lor geografică, afinitățile varea pe cale pașnică a conflictelor;
istorice și culturale, precum și fluxurile migra-
toare prezente și viitoare, țările din sudul Me- • consolidarea relațiilor economice și co-
diteranei sunt parteneri de primă importanță. merciale între cele două regiuni: cheia către
Iată de ce UE a ales tradițional să urmeze o aceasta este crearea unei zone de liber schimb
politică de integrare regională. euro-mediteraneene până în 2010;

În cadrul Conferinței de la Barcelona din no- • parteneriat în domeniile social și cultural.


iembrie 1995, la care au participat toate țările
membre UE și țările mediteraneene (excepție Pentru perioada 2000-2006, Uniunea Europeană
făcând Albania, Libia și țările din fosta Iugos- acordă ajutoare financiare către țările medite-
lavie), Uniunea Europeană a pus bazele unui raneene, în valoare de 5,3 miliarde de euro. Pen-
nou parteneriat euro-mediteraneean. Această tru perioada bugetară 2007-2013, Instrumentul
conferință a făcut posibilă trasarea liniilor unui European de Vecinătate și Parteneriat (ENPI)
nou parteneriat care să cuprindă: decurge din și se contopește în programul de
sine stătător, menționat anterior ca program de
sprijin pentru întrajutorarea țărilor mediterane-
ene și a țărilor învecinate, dintre statele apărute
după destrămarea fostei Uniuni Sovietice.

© EC

Una dintre prioritățile Uniunii este să asigure accesul tuturor la o apă potabilă curată.

52
IV. Africa Noul acord merge mult mai departe în
comparație cu acordurile anterioare, din mo-
Relațiile dintre Europa și Africa subsahariană ment ce s-a trecut de la relațiile comerciale

Europa în 12 lecții
datează de multă vreme. În conformitate cu fondate pe accesul pe piață la relații comer-
Tratatul de la Roma din 1957, pe atunci colo- ciale într-un sens mai general. De asemenea,
niile și teritoriile de peste mări ale unor state acesta a introdus noi proceduri pentru a face
membre au devenit asociate ale Comunității. față problemelor cauzate de încălcarea drep-
Procesul de decolonizare de la începutul turilor omului.
anilor ’60 a schimbat această legătură într-o
asociație diferită, între state suverane. Uniunea Europeană a acordat concesii comer-
ciale speciale pentru țările mai puțin dezvolta-
Acordul de la Cotonou, semnat în anul 2000 te, dintre care 39 sunt semnatare ale Acordului
la Cotonou, capitala statului Benin, marchea- de la Cotonou. Din 2005, ele pot practic expor-
ză o nouă etapă în politica de dezvoltare a ta liber toate tipurile de produse pe piețele UE,
UE. Acest acord dintre Uniunea Europeană și în regim de scutire vamală. Fondul European
țările din Africa, Caraibe și Pacific (ACP) este de de Dezvoltare finanțează programele de spri-
departe cel mai ambițios și mai vast acord în- jin destinate ACP, grație unui buget anual de
cheiat vreodată între țările dezvoltate și țările 2-3 miliarde de euro.
în curs de dezvoltare. El a succedat Convenției
de la Lomé, semnată în 1975 la Lomé, capitala
statului Togo, iar apoi a fost treptat adus la zi.

Obiectivul fundamental al acestui vast acord


de asistență și de schimb comercial a rămas
același cu cel semnat la Convenția de la Lomé:
este vorba despre „ a promova și a accelera
dezvoltarea economică, culturală și socială
a țărilor ACP și de a consolida și diversifica
relațiile lor [cu Uniunea Europeană și statele
sale membre] în spiritul solidarității și intere-
sului reciproc”.

53
12. Care este viitorul Europei?
• Integrarea europeană va continua în domeniile în care statele membre
consideră că este în interesul lor să lucreze împreună în cadrul european

Europa în 12 lecții
tradițional (în chestiuni referitoare la globalizarea comerțului, piața unică,
dezvoltarea regională și socială, cercetarea și dezvoltarea, măsurile de
promovare a creșterii economice și ocupării forței de muncă și multe altele).

• Procesul instituțional al actualizării regulilor de coordonare a relațiilor dintre


țările membre și UE și între UE și cetățenii săi va continua. În anii ce vor urma,
tema Tratatului Constituțional va fi în centrul discuțiilor, oricare va fi forma și
conținutul textului care va fi adoptat în final.

„Va veni o zi când toate națiunile continentului, jumătate de miliard de persoane au ales să tră-
fără a pierde calitățile lor distincte sau glorioa- iască în statul de drept și în armonie cu valorile
sele lor individualități, vor fuziona într-o uni- seculare în centrul cărora se situează omul și
tate superioară, formând astfel fraternitatea demnitatea sa.
europeană. Va veni o zi când nu vor mai exista
alte câmpuri de bătălie decât cele ale piețelor Actuala revoluție tehnologică transformă ra-
deschise ideilor. Va veni o zi când gloanțele și dical viața în lumea industrializată, incluzând
bombele vor fi înlocuite de voturi.” aici și Europa. Esențial este să se înțeleagă
că aceste noi provocări au dimensiuni ce
A trebuit să treacă mai mult de un secol până depășesc frontierele tradiționale. Dezvoltarea
când profeția lui Victor Hugo, rostită în 1849, durabilă, echilibrul demografic, dinamismul
să devină realitate. Două războaie mondiale și economic, solidaritatea socială și răspunsurile
numeroase alte conflicte intraeuropene ce au etice ce trebuie aduse progresului științelor
cauzat milioane de morți au jalonat acest timp vieții nu pot fi tratate mai eficient la nivel
și au făcut uneori să se piardă orice speranță. național. Trebuie, de asemenea, să arătăm res-
Astăzi, primul deceniu al secolului al XXI-lea se pect generațiilor viitoare.
deschide sub cele mai bune auspicii, însă adu-
ce Europei noi dificultăți și provocări. Procesul integrării europene afectează acum
întregul continent, care, la rândul lui, face par-
Extinderea de amploare a Uniunii Europene te dintr-o lume în evoluție rapidă și radicală,
a continuat. Cum a subliniat un politician al planeta fiind în căutarea punctelor sale de
unui nou stat membru: „În sfârșit, Europa a echilibru. Relațiile cu lumea islamică, foametea
reușit să împace istoria sa cu geografia sa”. În și bolile în Africa, tendințele unilaterale în Sta-
viitor, Uniunea Europeană va continua să se tele Unite ale Americii, dezvoltarea dinamică a
extindă. Între timp, liderii Uniunii, în acord cu economiei în Asia sau relocarea globală a in-
opinia publică, vor trebui să definească limite- dustriilor și locurilor de muncă sunt tot atâtea
le frontierelor UE, care vor fi geografice, politi- evenimente ce afectează Europa. Europa nu
ce și culturale. numai că trebuie să se concentreze în același
timp asupra propriei dezvoltări, dar trebuie să
Uniunea Europeană este fondată pe un pact facă parte și din procesul de globalizare. Uniu-
între națiuni suverane care au decis să împar- nea Europeană mai are încă un drum lung de
tă un destin comun și să exercite împreună o parcurs până va putea să se exprime la unison
parte a suveranității lor. Sunt abordate lucruri și până va putea fi un actor credibil pe scena
care au o deosebită importanță pentru euro- diplomatică strategică și politică a lumii.
peni: pace, bunăstare economică, securitate,
democrație participativă, justiție și solidarita- Instituțiile Uniunii Europene au mari merite,
te. Acest pact este pe cale de a fi consolidat dar ele trebuie să se adapteze pentru a putea
și confirmat pe întreg continentul european: o face față creșterii numărului de sarcini ale unei

55
Uniuni în expansiune. Odată cu creșterea nu- europene și să contribuie la ideea integrării
mărului de state membre, cresc și forțele cen- europene. Proiectul de constituție europeană
trifugale ce amenință cu o implozie a sistemu- clarifică competențele între UE, statele mem-
lui. Perspectivele intereselor pe termen scurt bre și autoritățile regionale. El stabilește că
trebuie să se șteargă în fața priorităților pe integrarea europeană este bazată pe dubla
termen lung. Iată de ce protagoniștii acestei legitimitate: cea a popoarelor, de care pot să
aventuri fără precedent trebuie să își asume beneficieze în mod direct cetățenii, și cea a
responsabilitățile, acționând în așa fel încât statelor, care constituie cadrul de dezvoltare
ansamblul instituțional european să continue legitimă a societăților.
să funcționeze eficient. Orice reformă decisivă
a sistemului comunitar actual trebuie să ga- Oricare ar fi sistemul constituțional ales de
ranteze pluralitatea și respectul diferențelor statele europene, el va trebui ratificat de fieca-
ce constituie bogăția națiunilor Europei. Refor- re dintre ele, fie prin vot parlamentar, fie prin
mele trebuie, de asemenea, să se concentreze referendum. Pentru a facilita dezbaterile, Co-
pe procesul decizional. Căutarea sistematică a misia Europeană a lansat o campanie care să
acordurilor unanime va duce în cele din urmă ajungă la cetățeni prin intermediul Planului D
la paralizie. Numai un sistem politic și juridic pentru democrație, dialog și dezbatere.
echilibrat și fondat pe principiul votului cu
majoritate calificată va putea funcționa.

Proiectul de constituție europeană, care a


fost adoptat, sub rezerva ratificării, la Roma,
în octombrie 2004, de șefii de stat și de gu-
vern ai celor 25 de state, încearcă să răspundă
cerințelor de simplificare a tratatelor existente
și să dea o mai mare transparență sistemului
decizional al UE. Cetățenii trebuie să știe „cine
ce face în Europa”. Cetățenii europeni trebuie
să se simtă implicați, să participe la alegerile

© Flying Colours/Digital Vision/Getty Images

Europa – o piață a ideilor.

56
Constituția Europeană

Europa în 12 lecții
Istoric

În decembrie 2001, pentru a putea face față noilor probleme ce vor apărea după extinderea
Uniunii Europene în Estul și Centrul Europei, Consiliul European alcătuiește o Convenție pen-
tru a prepara proiectul Tratatului constituțional.

Această Convenție, care și-a desfășurat lucrările în 2002 și 2003 sub președinția lui Valéry Gis-
card d’Estaing, a fost formată din 105 membri, incluzând reprezentanți ai guvernelor membre
și ai țărilor candidate, parlamentari naționali, parlamentari europeni și membri ai Comisiei
Europene.

În iunie 2003, Convenția a adoptat prin consens proiectul tratatului constituțional.

Tratatul a fost semnat formal la Roma, la 29 octombrie 2004, și transmis statelor membre
pentru ratificare.

Deși majoritatea statelor membre au ratificat tratatul, acesta a fost respins în mai și iunie
2005 de votanții din Franța și Țările de Jos. Urmarea acestor voturi negative a fost anunțarea
de către Consiliul European, întrunit la sfârșitul lunii iunie, a unei perioade de reflecție asupra
viitorului tratatului constituțional.

Dispozițiile principale ale Constituției

• Alegerea unui președinte al Consiliului European de către majoritatea calificată, pentru o


perioadă de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoită o dată.

• Alegerea unui președinte al Comisiei de către majoritatea simplă a parlamentarilor eu-


ropeni, ca urmare a unei propuneri a Consiliului European, și „ținând cont de alegerile Parla-
mentului European”.

• Crearea unui post de ministru de externe al UE.

• Încorporarea Cartei drepturilor fundamentale în Tratatul UE.

• Creșterea numărului de domenii acoperite de voturile majorității calificate în cadrul


Consiliului UE.

• O mai mare putere legislativă și bugetară acordată Parlamentului European.

• O mai clară prezentare a repartizării competențelor și responsabilităților între Uniunea


Europeană și țările membre.

• Acordarea de roluri parlamentelor naționale, pentru a se garanta că UE se conformează


principiului subsidiarității.

57
Cronologia construcției
europene
1950 1965
9 mai 8 aprilie
Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Are loc semnarea Tratatului de fuziune a or-

Europa în 12 lecții
Schuman, propune, în cadrul unui discurs in- ganelor executive ale celor trei Comunități
spirat de Jean Monnet, ca Franța și Republica (CECO, CEE și Euratom) și înființarea unui Con-
Federală Germania să își gestioneze în comun siliu unic și a unei Comisii unice. Acesta intră în
industriile cărbunelui și oțelului, sub autorita- vigoare la data de 1 iulie 1967.
tea unei instituții noi, care să rămână deschisă
și altor state europene. 1966
29 ianuarie
Deoarece 9 Mai consfințește practic nașterea „Compromisul de la Luxemburg”. Ca urmare a
Uniunii Europene, această dată a fost aleasă unei crize politice, Franța acceptă să participe
pentru a sărbători Ziua Europei. din nou la reuniunile Consiliului, în schimbul
unui acord conform căruia regula unanimității
1951 este menținută dacă sunt puse în joc interese-
18 aprilie le majore ale statelor membre.
Cele șase state, Belgia, Republica Federală
Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de 1968
Jos, semnează la Paris Tratatul de instituire a 1 iulie
Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului Are loc desființarea, cu 18 luni înainte de ter-
(CECO). Acesta intră în vigoare la data de 23 men, a taxelor vamale pentru bunuri industri-
iulie 1952, pentru o perioadă de 50 de ani. ale existente între statele membre și introdu-
cerea unui tarif extern comun.
1955
1-2 iunie 1969
La întrunirea de la Messina, miniștrii de exter- 1-2 decembrie
ne ai statelor membre CECO decid extinderea Șefii de stat și de guvern ai CEE reuniți la Haga
procesului de integrare europeană către în- iau hotărârea de a merge mai departe pe dru-
treaga economie. mul integrării europene, deschizând astfel ca-
lea primului val de extindere.
1957
25 martie 1970
Cele șase state semnează la Roma Tratatele de 22 aprilie
instituire a Comunității Economice Europene Este semnat la Luxemburg un tratat care per-
(CEE) și a Comunității Europene a Energiei mite finanțarea treptată a Comunităților prin-
Atomice (Euratom). Acestea intră în vigoare la tr-un sistem de „resurse proprii” și totodată ex-
data de 1 ianuarie 1958. tinderea competențelor în materie de control
ale Parlamentului European.
1960
4 ianuarie 1972
La îndemnul Regatului Unit, Convenția de la 22 ianuarie
Stockholm instituie Asociația Europeană a Li- La Bruxelles se semnează tratatele de aderare
berului Schimb (AELS), cuprinzând o serie de între statele Comunităților Europene și Dane-
țări europene care nu fac parte din CEE. marca, Irlanda, Norvegia și Regatul Unit.

1963 1973
20 iulie 1 ianuarie
La Yaoundé, CEE și 18 state africane semnează Danemarca, Irlanda și Regatul Unit aderă la
un acord de asociere. Comunitățile Europene, care vor cuprinde din
acest moment nouă state membre. Norvegia
se pronunță cu o majoritate de voturi împotri-
va aderării, în urma unui referendum organi-
zat în acest scop.

59
1974 17 și 28 februarie
9-10 decembrie Se semnează, la Luxemburg și la Haga, Actul
Șefii de stat ai celor nouă țări membre se reu- Unic European. Acesta intră în vigoare la data
nesc la Paris, unde decid să se întâlnească de de 1 iulie 1987.
trei ori pe an în calitate de Consiliu European.
Aceștia își exprimă, de asemenea, acordul 1989
pentru organizarea de alegeri directe în Parla- 15 și 18 iunie
mentul European și aprobă înființarea Fondu- A treia rundă de alegeri directe pentru Parla-
lui European de Dezvoltare Regională. mentul European.

1975 9 noiembrie
28 februarie Căderea Zidului Berlinului.
Este semnată, la Lomé, o convenție (Lomé I)
între CEE și 46 de state din Africa, zona Cara- 1990
ibelor și Pacific (ACP). 3 octombrie
Reunificarea Germaniei.
22 iulie
Este semnat un tratat bugetar prin care 1991
sunt extinse atribuțiile Parlamentului și este 9-10 decembrie
înființată Curtea de Conturi a Comunităților Consiliul European de la Maastricht adoptă
Europene. Acesta intră în vigoare la data de 1 Tratatul privind Uniunea Europeană, care pune
iunie 1977. bazele unei politici externe și de securitate co-
mună, ale cooperării mai strânse în domeniul
1979 justiției și al afacerilor interne și ale creării unei
7 și 10 iunie uniuni economice și monetare care să includă
Au loc primele alegeri directe pentru cele 410 moneda unică.
locuri în Parlamentul European.
1992
1981 7 februarie
1 ianuarie Se semnează la Maastricht Tratatul privind
Grecia devine membru al CE. Numărul statelor Uniunea Europeană. Acesta intră în vigoare la
membre se ridică la 10. data de 1 noiembrie 1993.

1984 1993
14-17 iunie 1 ianuarie
A doua rundă de alegeri directe pentru Parla- Are loc crearea pieței unice.
mentul European.
1994
1985 9 și 12 iunie
7 ianuarie A patra rundă de alegeri directe pentru Parla-
Jacques Delors devine Președinte al Comisiei mentul European.
(1985-1995).
1995
14 iunie 1 ianuarie
Este semnat Acordul Schengen, în scopul de a Austria, Finlanda și Suedia devin membre ale
elimina controalele la frontierele dintre statele UE. Numărul statelor membre se ridică la 15.
membre ale Comunităților Europene. Norvegia amână din nou aderarea, ca urmare
a unui referendum în care se înregistrează o
1986 majoritate de voturi negative.
1 ianuarie
Spania și Portugalia devin membre ale CE. Nu-
mărul statelor membre se ridică la 12.

60
23 ianuarie 1999
Începe să funcționeze o nouă Comisie Euro- 1 ianuarie
peană, prezidată de Jacques Santer (1995- Începutul celei de-a treia etape a UEM. Un-

Europa în 12 lecții
1999). sprezece țări ale UE adoptă moneda euro, care
este lansată pe piețele financiare, înlocuind
27-28 noiembrie astfel monedele naționale în desfășurarea
Conferința Euro-mediteraneeană de la Barce- tranzacțiilor care nu implică transferul fizic al
lona lansează un parteneriat între UE și statele fondurilor. Banca Centrală Europeană își asu-
situate pe coasta sudică a Mediteranei. mă rolul de a gestiona politica monetară a
Uniunii. Grecia se va alătura și ea celor 11 țări
1997 membre ale zonei euro în 2001.
2 octombrie
Se semnează Tratatul de la Amsterdam. Acesta 10 și 13 iunie
intră în vigoare la data de 1 mai 1999. A cincea rundă de alegeri directe pentru Parla-
mentul European.
1998
30 martie 15 septembrie
Începe procesul de aderare pentru noile țări Începe să funcționeze o nouă Comisie Eu-
candidate. Cipru, Malta și alte 10 țări din Eu- ropeană, prezidată de Romano Prodi (1999-
ropa Centrală și de Est vor fi implicate în acest 2004).
proces.
15-16 octombrie
Consiliul European de la Tampere decide cre-
area unui spațiu european de libertate, securi-
tate și justiție.
© Reuters

O nouă monedă a fost introdusă în 1999, atunci când euro a început să fie utilizat în tranzacțiile financiare (care
nu implică transferul fizic al fondurilor). A urmat intrarea în circulație a bancnotelor și monedelor în 2002.

61
2000 2004
23-24 martie 1 mai
Consiliul European de la Lisabona dezvoltă o Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Leto-
nouă strategie de stimulare a procesului de nia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slove-
ocupare a forței de muncă în cadrul UE, de nia aderă la Uniunea Europeană.
modernizare a economiei, precum și de întări-
re a coeziunii și integrării sociale într-o Europă 10 și 13 iunie
bazată pe cunoaștere. A șasea rundă de alegeri directe pentru Parla-
mentul European.
7-8 decembrie
La Nisa, Consiliul European adoptă o decizie 29 octombrie
comună cu privire la textul unui nou tratat, Se adoptă la Roma Constituția Europeană (sub
care schimbă sistemul de luare a deciziilor în rezerva ratificării de către statele membre).
cadrul UE, în perspectiva pregătirii pentru ex-
tindere. Președinții Parlamentului European, 22 noiembrie
ai Consiliului European și ai Comisiei procla- Își începe mandatul o nouă Comisie Europea-
mă solemn Carta drepturilor fundamentale a nă, prezidată de José Manuel Barroso.
Uniunii Europene.
2005
2001 29 mai și 1 iunie
26 februarie Se înregistrează o majoritate de voturi negati-
Se semnează Tratatul de la Nisa. Acesta intră în ve din partea Franței ca rezultat al referendu-
vigoare la data de 1 februarie 2003. mului asupra Constituției, urmat la scurt timp
și de votul negativ al Țărilor de Jos.
14-15 decembrie
Reuniunea Consiliului European de la Laeken. 3 octombrie
Este adoptată o declarație privind viitorul Deschiderea negocierile de aderare cu Turcia
UE. Se deschide astfel calea către o nouă re- și Croația.
formă instituțională a UE și către crearea unei
Convenții în vederea elaborării unui proiect de 2007
Constituție Europeană. 1 ianuarie
Bulgaria și România aderă la Uniunea Euro-
2002 peană.
1 ianuarie
Intră în circulație bancnotele și monedele euro Slovenia adoptă moneda unică.
pe teritoriul celor 12 state din zona euro.

13 decembrie
Consiliul European de la Copenhaga aprobă
oficial aderarea la Uniune a celor 10 țări candi-
date (Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și
Slovenia) la 1 mai 2004.

2003
10 iulie
Sunt închise oficial lucrările Convenției Euro-
pene pentru Viitorul Europei prin adoptarea
unui proiect de Tratat Constituțional.

4 octombrie
Începe Conferința Interguvernamentală pen-
tru elaborarea Tratatului Constituțional.

62
Uniunea Europeană

București

63
Comisia Europeană

Europa în 12 lecții
de Pascal Fontaine

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații Oficiale ale Comunităților Europene


2007 — 62 p. — 16,2 x 22,9 cm

ISBN 92-79-02887-4

Ce rol îndeplinește Uniunea Europeană? De ce și cum a fost înființată? Cum funcționează? Ce a


reușit să realizeze până acum în interesul cetățenilor ei și care sunt provocările cu care este nevo-
ită să se confrunte în prezent? Ce poate face pentru a-i încuraja pe cetățeni să se implice activ în
demersurile sale?

Într-o eră a globalizării, va putea Uniunea să concureze realmente cu celelalte economii mondiale
și să își mențină în același timp standardele sociale? Va reuși oare Europa să rămână un actor prin-
cipal pe scena internațională și să susțină eforturile de combatere a terorismului mondial?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările dezbătute de Pascal Fontaine – specialist în domeniul
afacerilor europene și fost profesor universitar – publicate în ediția din 2007 a binecunoscutei sale
broșuri „Europa în 12 lecții”.
Alte informații privind Uniunea Europeană
Consultați-ne on-line
Puteți găsi informații în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene pe site-ul Europa: europa.eu

Vizitați-ne
Pentru cei interesați, există numeroase centre de informare regională ale UE. Puteți găsi adresa
centrului celui mai apropiat de dumneavoastră la adresa următoare: europedirect.europa.eu

Sunați-ne sau scrieți-ne


EUROPE DIRECT este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea
Europeană. Puteți accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11
[puteți apela, de asemenea, din afara granițelor UE, la numărul (32-2) 299 96 96]
sau prin poșta electronică, la europedirect.europa.eu

Puteți obține informații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la:
Reprezentanța Comisiei Europene în România
Str. Jules Michelet nr.18
sector 1
010463 București
Telefon: +40-21-203.54.00
Fax: +40-21-212.88.08
E-mail: delegation-romania@ec.europa.eu

Biroul de Informare al Parlamentului European


în România
Strada Boteanu, 1
Sector 1
010027 Bucuresti
Telefon: 0040-21-305 79 86
Fax: 0040-21-315 79 29
Email: epbucarest@europarl.europa.eu

Există reprezentanțe ale Comisiei Europene și ale


Parlamentului European în toate țările UE. Comisia
Europeană are și delegații în alte părți ale lumii.

957297_cover_RO.indd Sec1:5 03-07-2007 07:57:29


Europa în 12 lecții
Ce rol îndeplinește Uniunea Europeană? De ce și cum a fost
înființată? Cum funcționează? Ce a reușit să realizeze până
acum în interesul cetățenilor ei și care sunt provocările cu care
este nevoită să se confrunte în prezent? Ce poate face pentru
a-i încuraja pe cetățeni să se implice activ în demersurile
sale?

Într-o eră a globalizării, va putea Uniunea să concureze


realmente cu celelalte economii mondiale și să își mențină
în același timp standardele sociale? Va reuși oare Europa să
rămână un actor principal pe scena internațională și să susțină
eforturile de combatere a terorismului mondial?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările dezbătute de


Pascal Fontaine – specialist în domeniul afacerilor europene
și fost profesor universitar – publicate în ediția din 2007 a
binecunoscutei sale broșuri „Europa în 12 lecții”.

NA-AK-06-290-RO-C

957297_cover_RO.indd Sec1:2 03-07-2007 07:57:21