Sunteți pe pagina 1din 9

Tubajul gastric si duodenal

TUBAJUL GASTRIC Definitie : introducerea unui tub de cauciuc , sonda gastrica Faucher prin faringe si esofag in stomac Scop :

Diagnostic : cultura de Mycobacterum tuberculosis ;examen macroscopic al continutului gastric in caz de ingestie toxice ; evidentierea HDS ; explorarea chimismului gastric ( evaluarea functiei chimice si secretorii ) si functiei evacuatoare a stomacului ( staza gastrica)

Terapeutic : alimentatie artificiala ; indepartarea toxicului din stomac ( cand poarta de intrare a toxicului este cea digestiva) ; pregatire preoperatorie in interventii chirurgicale de urgenta sau pe stomac ; decoprimarea tubului digestiv si sistarea varsaturilor in caza de : ocluzie intestinala, HDS( scop hemostatic),pancreatita, peritonita,stenoza pilorica ; introducerea unor medicamente

Tubajul gastric in scop hemostatic

Sonda Blackmore sonda utilizata in scop hemostatic si anume in :

HDS prin ruptura de varice esofaiene , HDS din sdr. Mallory-Weiss

Tratamantul este de urgenta si are ca scop oprirea temporara / definitiva a sangerarii

Este realizata de medic

Sonda Blackmore :

a sangerarii  Este realizata de medic Sonda Blackmore :  2 balonase : esofagian ,

2 balonase :

esofagian

, cilindric cu o capacitate de 400cm 3 si unul

, sferic cu o capacitate de 250 cm 3

gastric
gastric

3 canale

: 1 canal pentru umflarea/ dezumflarea balonasului gastric ; 1

canal pentru umflarea/ dezumflarea balonasului esofagian si 1 canal

pentru lavaj gastric si aspiratia continutului gastric ;

fixator nazal

gastric si aspiratia continutului gastric ; fixator nazal Se instituie linie i.v. , se verifica etansietatea

Se instituie linie i.v. , se verifica etansietatea balonaselor si se introduce sonda cu verificarea ulteroara a pozitiei . Se umfla balonasul gastric si se realizeaza ocluzia cu o pensa hemostatica sau cu ajutorul dopului existent la nivelul canalului gastric. Se umfla apoi balnasul esofagian pana la o presiune de 25-45 cm Hg care corespunde la 50 ml aer insuflat si apoi se penseaza canalul sau se

asigura ocluzia cu ajutorul dopului .

Se verifica etanseitatea din ora in ora . Se

dezumfla periodic balonasul esofagian , timp de 15 min , din 4 in 4 ore , iar cele

2 balonase dupa 24 ore

.Sonda se lasa pe loc 24 ore pentru depistarea unei

eventuale recidive hemoragice .

Tubajul gastric cu sonda Faucher Materiale necesare :

De protectie : sorturi , musama , prosoape

Sterile : sonda Faucher , seringi, manusi, pensa hemostatica,eprubete pentru culturi

Nesterile : tavita renala, recipient pentru colectare lichid gastric.

Pregatirea pacientului :

Psihica

Fizica : pozitie sezand pentru constienti sau decubit lateral stang pentru a preveni aspiratia ; inconstienti , decubit dorsal cu IOT + VM

Tehnica :

Asistenta care efectueaza tubajul gastric se plaseaza in dreapta pacientului si fixeaza capul cu mana stanga tinandu-l intre brat si torace ;cu mana dreapta prinde capatul distal al sondei pe are o tine ca un creion

Pacientul flecteaza capul , deschide gura si respira adanc

Se introduce sonda lubrefiata cu apa dupa prealabila masurare pana la nivelul markerului, aproximativ 40-50 cm de arcada dentara la adult

Se verifica pozitia sondei in stomac prin aspirarea continutului gastric cu seringa si cu ajutorul stetoscopului plasat in epigastru , se percep zgomotele hiro-aerice produse de aerul introdus cu seringa prin sonda

Se fixeaza sonda cu leucoplast

Se aspira sucul gastric cu seringa

Se extrage sonda dupa prealabila pensare

Se aseaza sonda in tavita renala

In functie de scopul tubajul se completeaza o serie de formulare care insotesc probele biologice la laborator

Intubatia gastrica : cale de abord orogastrica, nazogastrica sau percutana ( gastrostomie).

Spalatura gastrica trebuie aplicata cu discernamant , fiind indicata doar in intoxicatiile cu substante toxice sau in doze toxice,deoarece provocarea de varsaturi poate fi tot atat de eficace . Spalatura gastrica se efecteaza dupa un examen clinic complet, dupa instituire de acces venos si dupa stabilizarea pacientului ; pacientul in coma va fi intubat si ulterior se va efectua lavaj gastric.Este de asemeni obligatorie monitorizarea EKG a pacientului si posibilitatea ventilatiei mecanice in caz de intoxicatie cu psihotrope ( barbiturice , hipnotice , heroina ) , cardiotrope ( digitalice , antidepresive triciclice , inhibitori ai canalelor de calciu ) sau convulsivante ( insecticide organofosforate ,HIN , sticnina ) Recomandarile specialistilor EAPCCT si AACT sunt de a se efectua spalatuara gastrica in primele 60 min de la ingestie , dupa aceasta perioada eficienta dovedita avand carbunele activat . Spalatura gastrica este contraindicata in ingestia de substante netoxice ,in ingestia de corozive datorita riscului mare de perforatie si datorita faptului ca aceste substante au toxicitate sistemica redusa. Spalatura gastrica este contraindicata in ingestia de derivati petrolieri , spumante datorita riscului de aspiratie , la pacientii cu hemoragie digestiva , perforatie digestiva , interventii chirurgicale recente pe tubul digestiv , sugari sub 6 luni varsta si pacineti critici .Pe langa riscurile mentionate prin spalatura gastrica se pot produce dezechilibre hidro- electrolitice , leziuni ale mucoasei faringiene , esofagiene , gastrice ,hipoxie/hipecapnie, laringospasm . Pacientul cooperant va fi asezat in pozitie Fawler pe un scaun cu spatar sau in pozitie de decubit lateral stang , cu extremitatea cefalica decliva ,cu 10-20 grade mai jos decat picioarele pentru a preveni o eventuala pneumonie de aspiratie in caz de varsatura.

Spalatura gastrica se efectueaza cu o sonda Fauche cu capatul rotunjit, adecvata ca marime varstei pacientului, de obicei nr.8 sub 2 ani varsta si

nr.12 la copilul peste 2

marcheaza pe sonda cu un marcher sau leucoplast nivelul maxim permis . Spalatura este efectuata de doua asistente medicale ; o asistenta medicala supraveghaza starea generala a pacintului , iar a doua asistenta efectueaza spalatura propriu zisa.Datorita diametrului mare sonda se introduce pe gura , exceptional se pot folosi sonde nazo-gastrice cu masurarea distantei

de la

Se introduce sonda pe narina accesibila si se avanseaza cu tubul de-a lungul planseului nazal orientat posterior si spre ureche ,nu in sensul nasului ! Sonda se lubrefiaza cu apa .Se verifica pozitia sondei prin aspiratie de continut gastric sau cu stetoscopul plasat in epigastru se asculta zgomotele hidro-aerice produse de introducerea cu seringa a unei cantitati mici de aer. La capatul sondei , la aproximativ 50 cm deasupra capului pacientului se ataseaza o palnie prin care va fi introdus lichidul de spalatura . Spalatura se efectueaza cu ser fiziologic caldut la 20 grade Celsius, nu cu apa .La fiecare pasaj introducandu-se aproximativ 10 ml lichid /kg corp.Se indica pasaje fractionate pentru a preveni astfel deschiderea pilorului cu antrenarea toxicului in circuitul entero-hepatic.Nu exista o cantitate minima sau maxima de lichid de spalatura , aceasta se efctueaza pana ce lichidul aspirat este clar .Lichidul se aspira cu un aspirator manual sau de preferinta electric .La sfarsitul spalaturii gastrice se administreaza per os sau pe sonda carbune activat , daca acesta are indicatie si purgativ osmotic ( Manitol 20% 10-100ml) sau salin.( sulfat de magneziu 2-3 g) pentru accelerarea tranzitului intestinal. Dupa comprimare prealabila a capatului extern al sondei aceasta se extrage brusc din stomac ; prin comprimare se previne eliberarea continutului in faringe si o eventuala aspiratie. Efectele secundare ale spalaturii gastrice sunt rare daca sunt respectate toate contraindicatiile .

se

ani

.

Se masoara distanta gura-omb

ilic

si

baza nasului-lobul urechii-apendice xifoid

; atentie ! deviatie de sept.

Complicatii :

Digestive : greata , varsaturi, hematemeza ( prin eroziuni produse de sonda,ulceratii preexistente sau intoxicatii cu substante caustice care nu au fost cunoscute inainte de instituirea intubatiei ), perforatie faringe , esofag, stomac.

Respiratorii : tuse, dispnee, bronhospasm prin inhaltie bronsica

Metabolice : hiponatremie de dilutie cand lichidul de spalatura este apa , cu risc de convulsii hiponatremice sau hipernatremie prin utilizare ca lichid de spalatura , apa cu adaus de sare

Cardiovasculare : reactie adrenergica cu HTA , tahicardie sau reactie vagala , cu hipotensiune arteriala , colaps ; stop cardio- respirator in intoxicatia cu digitalice sau alte cardiotrope

Mecanice : sectionarea sondei, malpozitia sondei cand in intubatia nazogastrica se folosesc sonde subtiri , care fiind foarte flexibile se incolacesc usor in orofaringe , esofag ; infundarea sondei cu resturi alimentare sau toxice se desfunda prin insuflare de aer

Carbunele activat este folosit in medicina de peste 200 ani . In 1930 farmacistul francez Touery a luat 15 g de carbune cu o doza letala de stricnina , de fata cu colegii sai si a constatat ca acesta antagonizeaza efectul stricninei . Carbunele se obtine prin arderea lemnului si a nucilor de cocos si « se activeaza » pentru a creste numarul porilor si suprafata de adsorbtie . Carbunele activat este o pulbere insolubila produsa prin piroliza unui material organic tratat cu aburi , aer , oxigen , bioxid de carbon , cloruri si/sau acizi , la temperaturi foarte inalte Se foloseste in doza de 1 g/kg corp diluat de 5 ori in apa . Este eficace in intoxicatii severe , mai ales medicamentoase si de remarcat efctul pozitiv chiar si atunci cand se administreaza si la peste 1 ora de la ingestie , cand provocarea de varsaturi si spalatura gastrica au eficienta limitata . Carbunele activat se administreaza la sfarsitul spalaturii gastrice sau in locul acesteia , per os sau pe sonda gastrica. Nu se administreaza carbune activat in intoxicatia cu : alcooli , inclusiv etilen-glicol,corozive , petrol si derivati de petrol , metale ,cianuri,purgative saline ,in prezenta semnelor clinice si imagistice de ileus sau ocluzie intestinala . De asemenea carbunele activat nu se administreaza inainte , in timpul sau dupa administrarea pe cale orala sau sonda a unui antidot specific. Substantele absorbite de carbunele activat sunt : salicilatii, barbituricele ,paracetamolul ( se administreaza carbune activat cand nu exista antidot ), antidepresivele triciclice , fenitoina , glutetimid , etc . Carbunele activat adsoarbe substantele dizolvate si nedisociate cu care vine in contact in tubul digestiv . Doza recomandata este de 1 g/kg corp sub 1 an varsta , 25-50 g intre 1-12 ani , iar la adolescent si adult intre 50-100g. Adminstrarea carbunelui activat se poate insoti de reactii adverse :

greata , varsaturi +/- pneumonie de aspiratie si

leziuni corneene prin

contact direct cu ochiul ( atentie ! personalul medical acre manevreaza

pulberea ).

 

Se poate folosi o doza unica de carbune superactivat , CharcoAid 2000 care are o suprafata de adsorbtie de 2000 m 2 /g, fata de carbunele activat care are o suprafata de adsorbtie de 950 m 2 /g

.

SUBSTANTE NETOXICE

Adezivi

Agenti edulcoranti (zaharina,ciclamat,aspartan)

Anticonceptionale orale

Baterii uscate

Capse de pistol jucarie ( clorura de potasiu )

Carioca

Cerneala de scris ( albastra , neagra )

Chibrituri ( clorura de potasiu )

Chit

Cosmetice

Creioane ( mina de creion)

Crema de ras ( sapun , parfum, mentol )

Creta ( carbonat de calciu )

Deodorante de corp

Detergenti ( majoritatea ; nu si pentru masina de spalat vase )

Lumanari ( ceara de albine sau parafina )

Mercurul de termometru

Mingi de golf ( miezul lichid )

Pachete sicative

Pasta de dinti

Pasta de pix

Plastelina

Revelator polaroid

Sampon

Sapun

Silicon

Spumant de baie

Tigari , trabucuri ( nicotina )

Vitamine ( exceptie Vitamina A si D )

Vopsele

TUBAJUL DUODENAL

in duoden

Scop :

extragerea lichidului duodenal format din : continut gastric, bila , suc pancreatic , secretie proprie

aprecierea functiei biliare hepatice si a cailor extrahepatice

descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul , cantitatea , compozitia chimica sau morfologica a sucurilor

evidentierea unor boli parazitare ale duodenului , calor biliare

drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente

alimentatie artificiala

aspiratia

cai

continutului

in

caz

de

ocluzie

postinterventie

pe

,

digestive

Materiale necesare :

de protectie

sterile

: sonda Einhorn

, seringi, manusi, pensa hemostatica , eprubete ,

medii de cultura,recipiente de colectare

nesterile : tavita renala , stativ pentru eprubete

medicamente : sulfat de magneziu

pranz colecistokinetic

Pregatirea pacientului : psihica si fizica , antispastice pentru a

favoriza trecerea de sfincterul Oddi

Pacientul in pozitie sezand la marginea patului se introduce sonda 45-50 cm pana in stomac , apoi se aseaza in decubit lateral drept , cu trunchiul usor ridicat si capul in jos , coapsele flectate pe bazin ; se introduce o perna cilindrica sub regiunea hepatica si se progreseaza cu sonda pana la gradatia 60 ; se continuua apoi inghitirea sondei cate 1-2 cm la 3-5 min . Cand diviziunea 75 a ajuns la arcada dentara , oliva sondei a ajuns in duoden ( la aproximativ 1ora de la patrunderea in stomac).

Verificarea pozitiei sondei

daca nu apare bila se verifica daca sonda a ajuns in duoden

se insufla 60 ml aer cu seringa si dupa 1 min se aspira ; daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml

se face control radiologic , daca sonda este prevazuta cu fir radio-opac

Captrea bilei :

dupa 1 ora de la introducerea sondei apare bila A = coledociana , de culoare galben-aurie , care se colecteaza intr-o eprubeta

se introduc pe sonda 40 ml sulfat de magneziu 33% sterila incalzita la temperatura camerei pentru a favriza drenarea bilei veziculare

se inchide extremitatea sondei cu o pensa si se asteapta 15-30 min

se colecteaza 30-40 ml bila vascoasa , de culoare castanie , bila B , veziculara

dupa colectarea bilei B , apare o bila clara bila hepatica , care este in cantitate mare si care se colecteaza intr-un recipient corespunzator

dupa extragerea bilei se penseaza sonda, dupa insuflarea unei cantitati de aer si se extrage sonda

se determina cantitatea de bila obtinuta

se eticheteaza recipientele

se trimit probele la labrator

Pranz colecistochinetic PROBA BOYDEN / epreuve ou repas de Boyden / Boyden's

meal. [Edward Alien Boyden, anatomist american, 1886-1977.] P. care consta In

prin administrarea unui pranz adecvat, In cursul colecistografiei.

Pranzul consta In ingestia a

normal, oolecistui Tsi evacueaza continutui In 75 minute. Se urmareste, prin radiografii seriate, evacuarea veziculei biliare In prealabil opadfiate cu o substanta de contrast. Sin.:

pranz Boyden.

. In mod

provocarea

contractiei colecistului

trei galbenusuri de oua si a trei linguri de smantana

Sin.: pranz Boyden. . In mod provocarea contractiei colecistului trei galbenusuri de oua si a trei
9
9