Sunteți pe pagina 1din 7

Caracterizarea pietei cu concurenta de oligopol

Oligopolul si piata de oligopol caracterizeaza economia de piata contemporana cu unitati eterogene si inegale economic in cadrul carora marile firme fixeaza preturile. In acest sistem de piata un numar mic de firme mari, care produc bunuri similare sau diferentiate, asigura cea mai mare parte a ofertei unui anumit bun solicitat de numerosi cumparatori. Piata activeaza mai ales in domenii ca industria automobilelor, a otelului, aluminiului, aparate electrice, bauturi alcoolice; este specifica deci unui cerc restrans de producatori, dar cu putere economica mare(pondere marein oferta totala). Piata de oligopol este principala piata cu concurenta imperfecta si se caracterizeaza prin trasaturi specifice ca: -numar restrans al firmelor care domina piata unui bun si deci, grad ridicat de concentrare economica in ramura sau domeniul dominat de acestia; -firmele respective nu folosesc politica reducerii unilaterale a pretului in confruntarea cu concurentii(nu folosesc dumping-ul), ci recurg la modalitati specifice de a castiga pozitii pe piata(innoirea si diversificarea produselor, acorduri cu privire la impartirea pietelor, reclama, design imbunatatit etc); -existenta unor restrictii financiare, economice, te nice in calea intrarii de noi firme in ramurile si sectoarele dominate de diferite firme. !lementele caracteristice pietei de oligopil se intalnesc in proportii diferite, astfel incat, exista mai multe tendinte sau comportamente, cum ar fi: ". de confruntare desc isa intre firme sau de comportament necooperant; #ituatia de confruntare desc isa inseamna impartirea pietei intre firmele de oligopol, ata pe termen scurt, cat si pe termen lung, in care oligopolul urmareste sa-si pastreze partea sa de piata si, eventual, sa o extinda prin preturi sau prin diferentierea produselor. Privind razboiul preturilor, se a$unge la un sir de reduceri alternative si continue de catre firmele rivale, ceea ce conduce c iar si la disparitia profiturilor suplimentare, respectiv, realizarea de profituri normale. %iferentierea produselor este o confruntare mai extinsa, deoarece metoda preturilor trebuie sa respecte intelegerile anterioare intre firme. &tunci cand firmele din oligopol isi dau seama ca profiturile depind de actiunea lor con$ugata, iar confruntarea este defavorabila fiecareia, ele sunt dispuse sa coopereze.

'. de cooperare intre ele sau comportament cooperant; (ooperarea intre oligopoluri consta in stabilirea de comun acord a preturilor, a ofertei totale de marfuri (cotei de productie). (ooperarea se poate realiza in acorduri (a) explicite si (b) implicite (secrete) . a. &cordul explicit se manifesta prin existenta cartelului care reprezinta un grup de firme independente, ce produc bunuri similare si actioneaza impreuna pentru a creste pretul si a stabili volumul productiei; masurile comune se iau in cadrul cartelului; firmele actioneaza in sensul maximizarii profiturilor insumate si nu a celor individuale. b.In cazul intelegerilor tacite (implicite), se disting firme dominante care otarasc pe piata, otarari acceeptate de restul firmelor, care sunt de talie mica. %aca firma mica nu respecta regulile impuse de firma dominanta, poate fi eliminata de pe piata prin razboiul preturilor. In cazul intelegerilor secrete mai multe fime se anga$eaza sa se retina de competitie, de la impartirea pietelor si sunt de acord sa stabileasca un nivel avanta$os al preturilor. &tat timp cat acordul este respectat, el se dovedeste a fi avanta$os participantilor. In caz de incetare a acordurilor sau a aparitiei neintelegerilor, pot sa apara masuri represive din partea unora, soldate cu pierderi si c iar cu excluderea de pe piata. !xista, dupa unii autori, si forma a treia de comportament, in care firma de oligopol decida sa ignore capacitatea de influentare a pietei, deoarece pretul mai mare decat costul mediu elimina, pe termen lung, concurenta. )odelul de piata oligopolistica acopera o arie larga, de la monopolul pur, pe de o parte, la concurenta monopolistica, pe de alta parte. *n exemplu in aceasta privinta il constituie industria aluminiului, in care trei companii pot domina o intreaga piata nationala, precum si situatia in care zece statii de benzina pot avea, in linii mari, cote egale pe piata produselor petroliere, intr-un oras de marime medie. Pe piata de oligopol produsele pot fi omogene sau diferentiate. %e fapt, multe dintre produsele industriale, cum ar fi otelul, zincul, cuprul, aluminiul, plumbul, cimentul etc., sunt produse practic standardizate in sens fizic si realizate in conditiile pietei oligopolistice. Pe de alta parte, multe industrii de bunuri de larg consumautomobile,anvelope,detergenti,tigarete,aparate electrocasnice etc.- reprezinta oligopoluri diferentiate. Oligopolurile sunt situatii frecvente in economiile industriale contemporane. &stfel, pe piata europeanza, siderurgia, c imia de baza sau industria de ciment sunt sectoare tipice cu dominanta oligopolistica. Intr-un oligopol fiecare intreprindere este in masura sa identifice multimea concurentilor sau si sa tina cont de comportamentul lor in vederea luarii propriilor decizii.

!ste deci posibil de a aparea o interdependenta directa intre agenti. &ceasta este o diferenta fundamentala care opune oligopolul concurentei perfecte sau monopolistice. In aceste situatii intreprinderea isi determina alegerile tinand cont de un nivel al pretului sau de pozitia unei curbe a cererii si nu exista decat o interdependenta indirecta intre ofertanti. Intr-un oligopol fiecare agent poate influenta pretul, dar nu-l poate stabili.

Bariere de intrare pe piata


!xistenta unei situatii oligopolistice se explica prin prezenta barierelor de intrare, adica a obstacolelor pe care le intalnesc intreprinderile care doresc sa intre pe o piata (ceea ce numin +potentiali intratori+). &ceste bariere la intrare sunt de naturi diferite si unele dintre ele au fost evocate cu ocazia monopolului. a. &numite bariere sunt de natura reglementara sau institutionala. !ste de exemplu cazul cand o activitate organizata sub controlul puterii publice este rezervata unui numar mic de intreprinderi sau grupari industriale sau cand este supusa unor restrictii relative accesului la o anumita te nologie (brevet). #ituatia oligopolistica poate rezulta de asemenea din conditiile de ad$udecare a pietelor publice care rezerva un sector de activitate la anumite intreprinderi. In sfarsit protectionismul vamal si barierele netarifare izoleaza piata interna de concurenta internationala si pot astfel contribui la mentinerea de structuri oligopolistice. b. *n al doilea tip de bariere de intrare rezulta din economiile de scala. c. *n al treilea tip de bariere de intrare il constituie diferentierile absolute ale costurilor de productie. #e spune ca exista o diferentiere absoluta a costului de productie cand costul unitar este mai slab pentru firmele instalate decat pentru potentialii +intratori+ si aceasta oricare ar fi volumul de productie ales (de unde calificativul de productie +absolut+). &numite ratiuni pot explica aceste diferentieri. Pot aparea cand firmele instalate au pus in practica un proces de integrare verticala care le garanteaza tarife privilegiate pe langa anumiti furnizori sau care le permit sa beneficieze de o retea de distributie mai eficace. %iferentierile de cost pot de asemenea sa rezulte dintr-un efect +de invatare+ , dezvoltandu-si productia dupa un anumit timp, intreprinderile de$a instalate au acumulat de$a o experienta care-i creaza un dezavanta$ unui potential +intrator+. %iferentierile de costuri rezulta atunci dintr-un proces mai lung sau mai putin lung

care confera un avanta$ firmelor de$a existente pe piata. %aca exista o diferentiere absoluta a costurilor de productie si daca firmele instalate nu au limite foarte importante, intrarea se poate dovedi nerentabila pentru alte intreprinderi. d. In sfarsit, diferentierea produselor poate fi ea insasi o bariera la intrare. !ste cazul cand o gama intinsa de produse trebuie sa fie oferita consumatorilor pentru a putea intra pe piata. & intra simultan pe multimea acestei game, poate sa antreneze de fapt costuri pro ibitive. !xistenta c iar a unei game complete de produse la firmele instalate face de altfel cu atat mai dificila sarcina intrarii altor potentiali care vor sa deturneze in propriul lor profit o parte a clientelei acestor intreprinderi. In sfarsit diferentierea produselor este de asemenea legata de reputatia marcilor si din acest punct de vedere, capitalul de notorietate al firmelor instalate constituie o bariera importanta la intrarea altora.

Modele de oligopol
)otivele pentru care nu exista o imagine standard a oligopolului se refera la diversitate si interdependenta. Oligopolul cuprinde o mare diversitate de situatii de piata decat alte structuri de piata. &stfel, exista situatii in care doua sau trei companii domina o intreaga piata, precum si cazuri in care sase sau sapte companii isi impart o cota de ,--.-/ din piata. #pre exemplu, in )area 0ritanie, doua mari companii de detergenti, Procter 1 2amble *nilever, controleaza .3/ din piata. %e asemenea, oligopolul include cazuri in care companiile a$ung la acorduri si cazuri in care actioneaza independent. 4ezulta deci ca diversitatea oligopolului nu permite dezvoltarea unui model de piata simplu care sa ofere o explicatie generala a comportamentului oligopolist. Interdependenta reciproca reprezinta un factor care are menirea de a complica si mai mult lucrurile. Incapacitatea unei economii de a anticipa cu exactitate reactiile rivalilor sai face practic imposibila estimarea de catre un oligopolist a cererii, precum si a veniturilor marginale. In absenta acestor informatii, companiile nu pot sa-si stabileasca un anumit nivel al pretului si al productiei care ar maximiza profiturile. Oligopolurile pot fi: a. oligopoluri antagoniste: -oligopolul bilateral; Oligopolul bilateral este o forma a concurentei imperfecte care reflecta o piata dominata de un numar redus de vanzatori si cumparatori.

b. oligopoluri concentrate, cu doua tipuri de acorduri: -explicite sau exprese: cartelul, trustul, oldingul; -neoficiale sau tacite; Pietele oligopoliste sunt pietele pe care se concureaza un numar mic de producatori: -daca sunt doi producatori principali situatia de piata se numest duopol; -daca sunt mai mult de doi producatori principali situatia de piata se numeste oligopol.

Formarea pretului pe diferite piete oligopoliste


In cadrul diferitelor forme de oligopol, atat oferta cat si pretul se formeaza in modalitati diferite. &stfel: ". %aca in cadrul unei ramuri exista un cartel in care se produc bunuri omogene de catre mai multe firme, fiecare cu cote egale de piata si daca firmele se aprovizioneaza cu resursele necesare la acelasi pret, iar costul lor marginal este identic, pretul si profitul vor fi de tipul celui rezultat din grafic.

&stfel, pe ordonata exista doua preturi P" si P'; pretul P" este dat de concurenta perfecta pe baza conditiei Pv5(mg5(tm minim, pret la care toate firmele realizeaza profituri normale (eliminandu-se supraprofiturile). %aca firmele se constituie in cartel,

conditia de maximizare a profitului, este aceeasi ca la monopol, adica venitul marginal trebuie sa fie egal cu costul marginal (6mg5(mg). 7irmele vor vinde produsele la un nou pret P' mai mare decat P", iar cantitatea produsa de fiecare firma va fi 8', care reprezinta cota de productie a fiecarui membru al cartelului. %aca firmele din cartel vor fi de acord cu reducerea productiei, atunci cresterea pretului la nivelul P' va fi asigurata, iar profiturile vor fi maxime atunci cand costul marginal al fiecarui producator (egal intre ele) vor fi egale cu venitul marginal. 9a pretul P', fiecare producator obtine profit, iar acestea insumate vor fi maxime. Productia ramurii va fi 8", deoarece costul marginal este egal cu venitul marginal si inferior pretului de vanzare. %incolo de acest punct, venitul marginal al ramurii este depasit de costul marginal, iar profitul total incepe sa scada. %aca toate firmele sunt dispuse la respectarea acordului si urmaresc maximizarea profiturilor insumate, atunci nici una din firme nu va consimti la cresterea productiei proprii. !xistenta unor profituri ridicate obtinute de cartel constituie un punct de atractie pentru alte firme ceea ce face ca firmele cartelate sa adopte strategii comune impotriva noilor veniti. '. In conditiile unei firme dominante apare pretul conducator, deoarece firma respectiva ofera cea mai mare parte a unui anumit bun pe piata. !a alege acel volum de productie la nivelul caruia costul marginal este egal cu venitul marginal, nivel care ii asigura profit maxim. 7irma dominanta isi fixeaza pretul pe acest principiu, ceea ce face ca si celelalte firme sa se raporteze la pretul respectiv, deoarece este in avanta$ul lor. Intrucat firma dominanta detine suprematia numai pe o parte insemnata a pietei, profitul sau suplimentar este mai mic decat cel incasat de un monopol. 9a o asemenea situatie s-ar a$unge daca ar reduce pretul la nivelul costului total mediu sau c iar sub acest nivel. O asemenea strategie este riscanta intrucat incalca legea si, in acelasi timp, intra in contradictie cu regulile pietei oligopoliste. 7irmele care nu reusesc sa-si alinieze costul marginal si costul total mediu la nivelul pretului conducator, sunt aduse in stadiu de faliment. Oligopolul reprezinta o forma a concurentei imperfecte, care reflecta o piata dominata de cativa producatori-vanzatori de talie mare si un numar mare de cumparatori mici si razleti.

S-ar putea să vă placă și