Sunteți pe pagina 1din 3

ANATOMIE – CURS 9

TALAMUS

La nivelul ventriculului 3 s-au pus in evidenta, in ependimul lui niste celule ce sunt in
contact cu cavitatea ventriculului, si care se numesc tanicite.
Organe circumventriculare:
1. Organul vascular al lamei terminale
→ se gaseste intre comisura alba si chiasma
→ are rol in secretia de hormoni gonadotropi hipofizari
2. Organul subfornical
→ se gaseste in apropierea orificiului Monroe
→ este sensibil la angiotensina 2
→ are rol in reglarea echilibrului hidric, senzatia de satietate si este componenta afectiva
si cognitiva a senzatiei de sete.
3. Organul subcomisural
→ este o diferentiere a ependimului, inferior de cavitatea ventriculului 3
→ la veretebratele inferioare si tranzitoriu la cele superioare, de la el porneste un filament
ce strabate apeductul cerebral, ajunge in ventriculul 4 si ajunge in regiunea lombara
→ secreta o proteina
→ filamentul se numeste Reissner
→ are rol in organizarea sistemului nervos central, a maduvei spinarii si a scheletului axial
4. Aria postrema
→ se presupune ca aici bariera hematoencefalica este permeabila
Talamusul este format din 2 mase nucleare (dreapta si stanga), situate de o parte si de
alta a ventriculului 3.
Sunt 2 mase de substanta cenusie despartite de lamele medulare ale talamusului
(substanta alba): lama medulara interna si lama medulara externa care este mai mica si se
gaseste la periferia talamusului.
Nucleii talamici sunt impartiti in mai multe grupe:
→ nucleii anteriori
→ nucleii mediali
→ nucleii laterali
→ nucleii ventrali
→ nucleii intralaminari – se gasesc in grosimea lamei medulare interne
→ nucleii liniei mediane – se gasesc intre nucleii talamici si ependim
→ nucleul reticular talamic – se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna
Nucleii sunt clasificati in 3 categorii:
a) Nuclei cu conexiuni specifice (R) – de releu
→ nucleii: anteriori, ventrali posteriori, corpii geniculati
b) Nuclei de asociatie specifici (A)
→ nucleii: liniei mediane, reticular
c) Nuclei cu conexiuni subcorticale (SC) sau nuclei cu proiectie corticala difuza (D)
→ nucleul ventral anterior, nucleul reticular si o parte din nucleii intralaminari.
1. Nucleii anteriori (R)
→ se gasesc in bifurcatia lamei medulare interne
→ exista 3 subgrupe: ventral medial si dorsal
→ primesc ca aferente principale fasciculul mamilo-talamic si fibre corticale
→ eferente: spre cortexul din girus cinguli, spre ariile 23,24,32, prin bratul anterior al
capsulei albe interne; spre nucleii habenulari prin stria medularis
→ sunt centru de legatura intre hipocamp si sistemul limbic, si sunt inclusi in circuitul
limbic descris de Papez
→ sindromul Korsakov se datoreaza lezarii tractului mamilo-talamic, care duce la
pierderea memoriei recente
2. Nucleii mediali
Nucleul dorso-medial → are 2 parti:
a) o parte magnocelulara (SC)
b) o parte parvocelulara care se gaseste posterior (A)
→ eferente: in regiunea preoptica, spre cortexul orbitofrontal, ariile 10-40
→ are conexiuni cu alti nuclei talamici (intralaminari laterali si ai liniei mediane)
→ este considerat releul dintre hipotalamus si cortex orbitofrontal
→ are rol in integrarea informatiilor somatice, viscerale, olfactive, in legatura cu tonusul
afectiv
→ are roluri afective si in determinarea personalitatii
→ poate da tulburari comportamentale in tumori de lob frontal
3. Nucleii liniei mediane
→ sunt 4 grupe: paramedian, paraventricular, reuniens, romboid.
Nucleul reuniens → la nivelul sau are loc adezio intertalamica, unde nu se schimba
fibre intre nuclei
→ au in structura celule asemanatoare cu neuronii vegetativi
→ au conexiuni cu: nucleii intralaminari, nucleul dorsal-medial, hipotalamus, cortex
prepiriform
→ au rol in coordonarea functiei vegetative
4. Nucleii intralaminari (SC)
→ cel mai important nucleu este nucleul centro-median sau Lewis
→ mai exista 4 grupe: nucleul central-lateral, central medial, paracentral si parafascicular
→ au rol in interconectarea nucleilor talamici, in reactia de trezire
→ aferente: de la formatia reticulata, de la nucleul emboliform si de la sistemul reticulat
activator ascendent (SRAA)
→ eferente: prin corpul striat spre arii motorii din cortex
5. Nucleii laterali (posterior si dorsal)
→ au conexiuni cu cortexul parietal si cu alte grupe talamice: nucleii ventrali si mediali.
Nucleul pulvinar:
→ aferente: caile sensibilitatii generale si caile optice, si au proiectii in ariile occipitale si in
cortexul parietal (ariile 5 si 7)
→ roluri: medierea unor informatii vizuale ce ocolesc corpii geniculati, controlul
oculomotor, al vorbirii, perceptia durerii cronice
6. Nucleii ventrali
a) Nucleul ventral anterior (SC/D)
→ aferente: de la nucleii bazali (corpii striati), nucleul centromedian, nucleul dintat,
substanta neagra.
→ eferente: difuze, nespecifice, spre lobul insulei
→ roluri: stimularea acestor nuclei duce la modificarea activitatii corticale
b) Nucleul ventral lateral
→ aferente: cerebeloase, de la nucleul dintat prin fasciculul dento-talamic, de la substanta
neagra prin fasciculul nigrotalamic, de la nucleul rosu prin fasciculul rubrotalamic
→ eferente: spre ariile motorii 4 si 6
Acest nucleu apartine unor circuite de tip cortex-cerebel-nucleu ventrolateral-cortex, sau
cortex-corpstriat (nuclei bazali)-nucleu ventrolateral-cortex
→ are rol in initierea si organizarea miscarilor
c) Nucleul ventral posterior
Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti 3
nuclei:
i) Nucleul ventral postero-lateral
→ aferente: lemniscul medial, aferente spinotalamice, fibre in contracurent de la cortex
(cortico-talamice)
ii) Nucleul ventral postero-medial
→ aferente: lemniscul trigeminal, fibre gustative (de la nucleul tractului solitar), fibre
descendente cortico-talamice
Eferente ale ambilor nuclei se duc in girul postcentral (in ariile 3,1,2)
iii) Nucleul ventral postero-intermediar
→ aferente: de la structuri vestibulare (neuronul 3 al caii vestibulare)
→ proiectie: postcentral de lobul parietal
7. Nucleul reticular (SC)
→ se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna
→ se numeste reticular pentru ca are aspect de retea, deoarece prin el trec toate
aferentele si eferentele talamusului
→ roluri: in integrarea activitatii talamice dintre nuclei
→ aferente: de la formatia reticulata, de la ceilalti nuclei talamici si de la hipotalamus
→ eferente: spre cortex si formatiuni subcorticale

Talamusul este impartit in 3 parti:


→ Paleotalamusul, care este reprezentat de nucleii de releu
→ Neotalamusul, care este reprezentat de nucleii de asociatie
→ Arhitalamusul, care este reprezentat de nucleii cu conexiuni subcorticale si de cei cu
proiectie corticala difuza.
Talamusul este legat de alte structuri prin pediculii talamici:
1) Pediculul anterior → de la nucleii anteriori si mediali, trece prin bratul anterior al
capsulai interne spre lobul frontal
2) Pediculul superior → de la nucleii laterali si ventrali, trece prin bratul posterior al
capsulei interne spre lobii frontal si parietal
3) Pediculul posterior → de la pulvinar si corpul geniculat medial, merge prin segmentul
retrolenticular al capsulei interne spre lobii parietal si occipital
4) Pediculul inferior → pleaca de la grupe posterioare talamice si corpi geniculati mediali,
in segmentul sublenticular al capsulei interne si merge la lobul temporal
Rolurile talamusului:
1) Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale
2) Integrarea in activitatea motorie
3) Roluri in activitatile psihice, in procesele de constienta si atentie si de raportare
emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau extern.
Leziuni talamice
Leziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera cerebrala stanga → afazie
talamica daca suntem dreptaci (acolo avem centrul vorbirii => nu vorbim articulat si avem
greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor)
Leziuni ale talamusului drept duc la tulburari in emisfera cerebrala dreapta => tulburari de
tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala.
Balbismul (balbaiala) este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a schimba
emisfera cerebrala dominanta.
Leziuni talamice izolate:
a) lezarea nucleului centromedial => tremur in repaus al extremitatilor si miscari
coreoatetozice
b) lezarea nucleilor liniei mediane => tulburari cardiovasculare, edeme, cianoza
Sindromul talamic este suprareactia descrisa de Head: la un stimul foarte slab face o
hiperalgie pe partea respectiva
Sindromul Dejerine-Roussy
La nivelul talamusului se considera ca el este substratul morfologic al unui tip primitiv de
constienta: recunoasterea unor atingeri, temperaturi, tipuri de durere, si caracterul lor afectiv.