Sunteți pe pagina 1din 19

Testul RAVEN

Scara matricilor se compune din 5 serii, prezentate dup urmtoarele principii: A - principiul corelaiilor n structura matricilor; B - analogia ntre perechile figurilor; C - principiul schim rilor progresi!e n figurile matricilor; " - principiul regruprii figurilor; # - principiul descompunerii figurilor n elemente$ Seria A: se azeaz pe completarea prilor lacunare ale matricelor$ %igurile sunt statice$ &a rezol!area acestor pro e au loc dou procese de g'ndire: diferenierea (i analiza structurii, nelegerea corelaiilor ntre elemente; identificarea prilor lacunare din structura (i compararea mediului prii lacunare cu figurile de su matrice$ Semnificaii psihologice: A - ni!elul imaginaiei statice, ateniei, ni!elul de discriminare !izual; Seria B: se relaiilor+ Semnificaii psihologice: B - capacitate de difereniere liniar, analiza pe aza relaiilor liniare; Seria C: se azeaz pe schim rile din ce n ce mai grele ale figurilor din matrice conform principiului logic al rezol!rii continue poziionale a figurilor (i schim rilor dinamice n spaiu *m ogirea figurilor n plan orizontal (i !ertical (i totalizarea acestor elemente noi n figura care lipse(te+$ Semnificaii psihologice: C - capacitate de o ser!are dinamic, urmrirea schim rilor continue, atenie dinamic, imaginaie; azeaz pe principiul analogiei ntre ) figuri *completarea

Seria D: se azeaz pe principiul restructurrii figurilor n matrice pe plan orizontal (i !ertical$ -resupune urmrirea regularitii consecuti!itii figurilor (i alternana lor n ntreaga structur psihologic$ Semnificaii psihologice: " - capacitatea de a concepe schim rile n repartiia figurilor dup regulile schim rilor comple.e; Seria E: se azeaz pe analiza (i sinteza figurilor din elemente pariale$ Semnificaii psihologice: # - capacitatea de a urmri e!oluia comple., calitati! (i cantitati! a (irurilor cinetice, dinamice, forma superioar de a stractizare (i sintez dinamic$ /estul 0A1#2 e.amineaz dac spiritul de o ser!aie, capacitatea de a depsrinde, dintr-o structur, relaiile implicite, capacitatea de a menine pe plan mental informaiile descoperite *memoria de scurt durat+ (i a ilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe planuri$ -ro a 0a!en de(i este prin e.celen intelectual, e!ideniaz (i trsturi dinamice, temperamental-emoionale ale personalitii$ 3A/04C4&# -0560#S41# S/A2"A0" *S-3+ *Seriile A, B, C, " (i #+ 7$C$0a!en formuleaz n ,89: principiul ;matricilor progresi!e<, care st la aza constituirii testului 3- *s+$ =n ,89> apare prima form a testului *re!izuit, pe aza rezultatelor e.perimentale, n ,8?@ (i n ,85:+$ /estul (i are originea n g'ndirea psihologic a lui Ch$ Spearman, C$ Surt, ($a$ (i n teoria psihologiei configuraioniste *6estalpsAchologie+$ "e(i datele asupra !aliditii conceptuale prezint unele discordane, maBoritatea psihologilor gsesc c testul 3- standard este puternic saturat n factorul ;g< (i ;Cim<$ 7$C$0a!en aacentueaz c testul propus de el nu msoar pur (i simplu o performan intelectual, ci o capacitate general de organizare a 6estaltului (i de integrare a relaiilor$ %aptul c rezol!area corect a 30a!en presupune o un performan la testul Bender-6estalt - pro de structurare
)

percepti!-motric a spaiului - arat c perceperea figurilor structurate Boac un rol important n reu(ita la testul 0a!en$ S-ar putea c dac testul 3- *s+ ;3soar< funcia intelectual, atunci realizeaz acest lucru az'ndu-se pe performane psiho-motrice$ Scorul total 3- *s+ este influenat, pe l'ng parametrii amintii, de capacitatea inducti!, de nelegerea relaiilor spaiale, etc$ (i de factorii nonintelectuali de personalitate, temperament, afecti!itate, moti!aie, etc$+$ =n cazul celui de-al doilea rz oi mondial, 3- *s+ a fost aplicat pe scara larg n Anglia *fiind aplicat la cca$ 9 milioane recrui+$ "e atunci (i p'n n prezent, 30a!en *necolorat+ (i-a do!edit !aliditatea at't n e.aminarea surzilor, deficienilor mintali, olna!ilor psihici, etc$, c't (i n orientarea (colar (i profesional a normalilor, de!enind un test de inteligen aproape internaional$ 1. Prezentarea testului /estul 3- *s+ cuprinde :D de itemi sau pro e elementare$ %iecare item const dintr-un desen a stract, adesea dintr-un grupaB de figuri *;matrice<+, din care lipse(te o parte, un element$ =n timpul e.aminrii matricei su iectul tre uie s decid care este $$$$$ *din cele : sau > oferite pe aceea(i plan( su matricea potri!it pentru ;ncheierea< *completarea+ corect a matricei$ -ro ele simple sunt grupate n 5 serii de c'te ,) matrici, seriile fiind notate de la ;A< la ;#<$ %iecare serie dez!olt o tem diferit: ;A< - sta ilire de relaii n structura matricii continue; ;B< - analogii ntre perechile de figuri ale matricii; ;C< - schim ri progresi!e n figurile matricii; ;"< permutri, adic regrupri de figuri n interiorul matricii; ;#< - descompuneri n elemente ale figurilor matricii+$ /estul 3- *s+ de(i cuprinde un singur gen de sarcini, prin !arietatea temelor sale poate e!idenia, n str'ns legtur cu inteligena general, capacitatea de restructurare *mo ilitate - rigiditate mintal+ (i de transfer ntruc't su iectul (i e.erseaz tehnica de rezol!are n nsu(i cursul parcurgerii pro elor$ %iecare serie ncepe cu o sarcin u(oar *a crei rezol!are pare ;de la sine<+, urmat apoi de ,, pro leme de dificultate cresc'nd$ Enele cercetri arat ns, c ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros ;progresi!< (i se propune reordonarea itemilor n interiorul testului$ Seriile se succed tot n ordinea dificultii
9

gradate, ceea ce fa!orizea o n!are real pe parcursul rezol!rii pro elor$ Seria A cuprinde matrici statice cu modele omogene$ Su iectul poate s gseasc figura grafic necesar pentru completarea matricii - din cele : figuri a(ezate su matrice - prin analiza si diferenierea percepti! fin a elementelor matricii, nelegerea relatiilor ntre elementele structurii, identificarea prii lacunare, compararea marginilor prii lacunare *a ;c'mpului<+ cu fiecare figur din cele :$ =n Seria B fiecare matrice se compune din ? elemente *cel de-al 41-lea lipseste+$ =n itemii B, si B) cele ? pri ale matricii sunt identice$ =n itemii urmtori elementele difer (i fomeaz un ntreg cu o structur relaional logic$ Sarcina su iectului const n descoperirea analogiei ntre dou figuri *sta ilirea relaiilor+, prin diferenierea treptat a elementelor *capacitatea de a concepe simetria ntre figuri+$ #lementul potri!it pentru completarea matricii se alege din : figuri$ Seria C este format din matrici de c'te 8 elemente ordonate *9.+ din care unul lipse(te$ -ro ele seriei se rezol! prin descoperirea schim rilor progresi!e ale figurilor n interiorul matricii$ %igurile prezint modificri continue de poziie (i schim ri spaiale dinamice, care determin m ogirea figurilor at't pe plan orizontal c't (i !ertical *totalitatea elementelor noi n figura care lipse(te+$ 0spunsul corect se alege din > posi iliti$ Seriile " (i # cuprind c'te ,) matrici fiecare fiind compus din c'te 8 elemente *dar unul lipse(te+$ -artea care lipse(te se alege din > figuri prezentate su matrice$ -ro ele din seria " sunt repartizate dup principiul restructurrii figurilor pe plan orizontal (i !ertical$ 0ezol!area corect presupune urmrirea regularitii consecuti!e a figurilor (i alternarea lor n structura matricii *descoperirea criteriilor schim rii comple.e+$ -ro ele din seria # se rezol! prin operaii de a stractizare (i sintez dinamic ce au loc n procesul gndirii superioare$ Se cere o ser!area e!oluiei comple.e, cantitati!e (i calitati!e, a (irurilor sintetice *dinamice+$ #lementul care lipse(te poate fi completat pe az de operatii alge rice *adunare, scdere+ efectuate asupra elementelor matricii$

2. Desf urarea e!aminrii /estul poate fi aplicat idi!idual sau n grup *ncepnd de la > ani+ fie cu timp limitat, fie cu rezol!are n ritm propriu *n care caz se rezol! n ma.im o or+$ 7$C$0a!en este de prere c n scopul cercetrilor cu caracter genetic sau n studiile clinice, este preferat s nu se fi.eze un timp limit de rezol!are, deoarece Fcapacitatea ma.im de g'ndire clarF !ariaz mai puin n funcie de sntate (i se perfecioneaz mai puin prin practic dec't sinteza unei acti!iti intelectuale de precizie$ =n acest caz testul 3-*s+ FmsoarF n primul r'nd capacitatea ma.im de o ser!aie (i de g'ndire clar$ #.aminatorul poate s nregistreze n aplicarea indi!idual a testului - timpul scurs de la nceperea (i p'n la terminarea rezol!rii pro elor$ /impul mediu necesar rezol!rii celor :D de itemi este de ?D-5D minute; ritmul de acti!itate al su iectului poate fi considerat normal p'n la timpul ma.im de :D minute$ Se (tie ns, c su 9D de ani ritmul rezol!rii testului este mult mai rapid *timpul mediu -fiind de 9D-99 minute+$ =n cazurile n care testul 3- *s+ se aplic n scopul ierarhizrii mem rilor unui anumit grup de e.emplu, n selectia profesional a candidailor este prefera il respectarea unui timp limit *se recomand timpul ma.im de 9D minute+, care se comunic su iecilor$ /estul ;msoar< n acest caz capacitatea efecti! de realizare a su iectului n timpul dat$ "atorit faptului c rezol!area primelor pro e este deose it de u(oar, su iectul nelege sarcina cu o instrucie preala il ma.im$ 1om prezenta totu(i, n acest ndrumtor, o instrucie mai detaliat, destinat e.aminrii colecti!e, care poate fi utilizat - cu schim ri minime - (i n testare indi!idual$ =n situatia de e.aminare colecti! se distri uie fiecrui su iect un e.emplar din test tiprit *su form de caiet+ (i o fi( personal de cotare pentru nregistrarea rspunsurilor$ Caietul test rm'ne nchis *n faa su iecilor+ p'n la semnalul dat pentru nceperea pro ei$ Su iecii completeaz nt'i cu datele personale *numele, !'rsta, (coala, ocupaia, data e.aminrii (i data na(terii+ ru ricile corespunztoare ale fi(ei de cotare, dup care toate creioanele se pun pe mas$ Cerem atenie sporit (i a!ertizm s nu se scrie nimic pe caietul test$
5

42S/0ECG4A ;A!ei n fa un caiet cu :D de plan(e *desene+$ #le sunt aranBate n : grupe notate cu literele A, B, C, ", (i #$ =n fiecare serie *grup+ sunt ,) pro leme, aranBate n a(a fel nc't la nceputul fiecrei serii sunt pro e mai u(oare, iar la sf'r(itul lor pro e mai grele$ "eschidei caietele la prima pagin$ =n partea de sus a paginii *li se arat matricea A,+ se afl un desen notat A,, din care lipse(te o parte *li se arat partea rmas al +$ Su aceast imagine mare se afl : figuri, asemntoare ca form cu poriunea goal, rmas al din desenul mare$ 2umai una din aceste figuri completeaz n mod corect, ca form (i ca desen, imaginea mare *li se arat matricea A,+$ Care este acea figur unic H "ac cine!a rspunde corect spunem: ;%oarte ineI<$ "ac cine!a rspunde gre(it spunem: ;3ai g'nditi-!I< Apoi, indiferent dac au gsit sau nu figura adec!at, continum: ;"ac alegem figura nr$ , o ser!m c ea completeaz desenul ca (i form, dar n interior nu are acela(i desen$ Acelasi lucru l constatm (i n cazul figurilor 9 (i 5$ %igura nr$ 9 este nepotri!it fiindc nu cuprinde nici un desen$ &iniuele din interiorul figurilor nr$ ? (i : sunt la fel cu cele din imaginea mare, care tre uie completat$ Care se potri!este, dintre ? (i :$ %igura nr$ : nu, deoarece are o parte al , incomplet *li se arat+$ "eci, figura nr$ ? este cea corect, fiindc primele dou liniue orizontale din interiorul ei *li se arat+ continu e.act liniuele ncepute, dar neterminate ale imaginii mari *li se arat din A,+ a fi(ei primite de fiecare numrul ?, adic numrul figurii corecte$ A!ei griB s scriei rspunsul n ru rica care arat seria (i numrul pro lemei$ Ai ineles cum tre uie s lucrai H< =n cazul n care su iecii *sau unii dintre ei+ nu au neles sarcina, e.aminatorul !a repeta e.plicaiile$ "ac toi su iecii au neles, e.aminatorul continu: ;=n fiecare pro , ntr-un cadru mare se afl o imagine compus din anumite figuri$ Aceste figuri sau desene nu sunt alctuite la nt'mplare, ci dup o anumit regul$ Aceast regul tre uie s o descoperii la fiecare pro , ca s putei completa partea rmas al , cu una din cele : sau > figuri care se afl su imaginea mare$ /recei succesi! de la o pro la alta$ S nu omitei (i s nu srii peste nici o plan($ 0espectai neaprat ordinea lor$ Chiar dac a!ei impresia ca ai rezol!at gre(it o pro s nu ! intoarcei la ea$ 0zspunsul !ostru, adic numrul figurii alese,
:

l scriei cu griB n ru rica corespunztoare a fi(ei personale$ #!entualele gre(eli le corectai prin tierea *cu creionul+ numrului gre(it (i nu cu guma<$ "up ce e.aminatorul s-a con!ins *pe aza pro elor-e.erciiu: A,-A5, la care este indicat s se dea aButor+ c toi su iecii neleg sarcina, li se precizeaz timpul de rezol!are (i se d comanda: ;=ncepei s lucrai c't mai corect (i c't mai repede posi il< - *fiind !or a de e.aminare cu limitarea timpului+$ Sau: ;&ucrai atent$ S nu ! gr ii prea mult$ =ncepei < - c'nd timpul este nelimitat *ma.imum o or+$ 4nstrucia de fa poate s fie prescurtat n funcie de ni!elul de nelegere al su iecilor *su iectului+$ #.aminatorul nu !a oferi celor e.aminai nici un fel de aButor care depa(e(te limitele instruciei$ =n cazul e.aminrii indi!iduale e.aminatorul nsu(i noteaz e.punerile su iectului n fi(a de cotare$ Ji n acest caz se respect instrucia *cu mici modificri impuse de aplicarea indi!idual a testului (i cu prescurtri posi ile+$ "ac su iectul (i modific rspunsul ales, e.aminatorul noteaza ;corectarea< prin tierea rspunsului anterior (i nscrierea celui nou n aceea(i ru ric$ &a e!aluarea rezultatelor se coteaz ca (i n cazul e.aminrii colecti!e, adic ultimul rspuns indicat de su iect$ ".Cotarea rspunsurilor Se acord un punct pentru fiecare rspuns corect$ 0spunsurile corecte la cei :D de itemi sunt urmtoarele: /a el 4 Cheia rspunsurilor corecte
Seria 4temul A B C " E

, ) 9 ? 5 : @ > 8 ,D ,, ,)

? 5 , ) : 9 : ) , 9 ? 5

) : , ) , 9 5 : ? 9 ? 5
@

> ) 9 > @ ? 5 , @ : , )

9 ? 9 @ > : 5 ? , ) 5 :

@ : > ) , 5 , : 9 ) ? 5

-unctaBul o inut prin numrarea rspunsurilor corecte se calculeaz at't pentru fiecare serie *cote pariale+, c't (i pentru testul ntreg *cota total+$ Su iectul poate realiza cel mult :D de puncte *cota ma.im+$ -entru numrarea (i cotarea rapid a rspunsurilor corecte, se recomand folosirea grilei de cotare *e.ecutat din carton+ care se a(eaz peste fi(a personal *de cotare+ completat$ #. $nterpretarea rezultatelor Cota rut, adic numrul total de rspunsuri corecte o inut de su iect, nu are semnificaie psihologic luat izolat$ #a prime(te !aloare diagnostic n raport cu rezultatele standardizate *etalon+ (i comportamentul su iectului n situaia de e.aminare$ "atele adunate formeaz un Flim aB al simptomelorF, care conine (i !ehiculeaz n form codificat informaii, sensuri psihologice$ =nelegerea semnificaiei psihologice cuprinse n conduite (i n performane presupune FinterpretareaF *decodificarea+ lor, pe aza cunoa(terii codului$ a+ 4nterpretarea cantitati! 0aportarea performanei la etalon permite sta ilirea *n centile sau n coeficient de inteligen+ ni!elului de inteligen general a su iectului$ Acest prim pas reprezint momentul interpretrii cantitati!e a rezultatelor e.amenului psihologic$ -rezentm n continuare cte!a etaloane *ta elele 44-14+ - ela orate de 4$Kol an *0om'nia+, 7$ C$ 0a!en *Auglia+ (i &$0epan *Cehoslo!acia+ - pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea colecti! *folosite (i n caz de autoadministrare+ sau indi!idual a testului 3-*s+$ 3enionm ns, ca etaloanele strine prezentate nu au decat !aloare orientati! pentru populaia rom'neasc$ /a el 44 /est colecti! - #talon pentru ele!i *0om'nia+. Centile 8D >D @5 @D :D 5D ?D ,? ?8 ?: ?5 ?9 ?, 9> 95 ,5 59 5D ?8 ?> ?5 ?) 98 1'rsta cronologic *n ani+ ,: 59 5, 5D ?8 ?: ?? ?,
>

,@ 59 5D ?8 ?> ?: ?9 ?D

,> 5: 59 5) 5, ?8 ?@ ?5

,8 5? 59 5, 5D ?> ?5 ??

)D 5) ?8 ?> ?: ?? ?) ?D

9D )5 )D ,D
.

9) )8 )@ ,5

95 9) )8 ,:

9> 95 9) ),

9@ 9) )> ,5

?) ?, 9> 9,

?, 9> 9@ )>

9@ 9: 99 )?

Comunicare personal /a el 444 /est colecti!-etalon pentru copii *Anglia+

Centile
> > ,L) 8 8 ,L)

1'rsta cronologic *n ani+


,D ,D ,L) ,, ,, ,L) ,) ,) ,L) ,9 ,9 ,L) ,?

85 8D @5 5D )5 ,D 5

9> 9? )? ,> -

98 9: )8 ), ,? -

?, 9> 9) )? ,: -

?9 ?, 9? )> ,> ,9 -

?5 ?9 5@ 9D )D ,9 -

?> ?5 98 99 )9 ,5 ,9

5D ?@ ?, 95 ): ,: ,?

5, ?8 ?9 9@ )8 ,> ,5

5, ?8 ?5 98 9) )) ,:

5) 5D ?: ?, 9? )5 ,@

5) 5D ?@ ?9 95 )@ ,8

59 5, ?> ?? 9@ )> ),

59 5) ?> ?? 9> )> )9

/a el 41 /est colecti!-etalon pentru aduli *Anglia+ Centile


)D )5 9D

1'rsta cronologic *n ani+


95 ?D ?5 5D 55 :D :5

85 8D @5 5D )5 ,D 5

55 5? ?8 ?? 9@ )> )9

55 5? ?8 ?? 9@ )> )9

5? 59 ?@ ?) 9? )5 ,8

59 5, ?5 ?D 9D -

5) ?8 ?9 9> )@ -

5D ?@ ?, 95 )? -

?> ?5 98 99 ), -

?: ?9 9@ 9D ,> -

?? ?, 95 )@ ,5 -

?) 98 99 )? ,9 /a el 1

/est indi!idual-etalon pentru copii *Anglia+


Centil e 85 8D @5 5D : , 8 , @ , 5 , :,L) )) )D ,@ ,? @ ) 5 ) ) , 8 , @,L) )> )? ), ,@ > 9 9 ) > ) 9 , 1'rsta cronologic *n ani+ >,L) 8 8,L) , ,D,L) , D , 9@ 9 ?D ? ?? ? 8 ) @ 99 9 9: 9 ?, ? 5 > ? ): ) 9, 9 95 9 8 9 > ), ) )? ) )8 9 8 ,,,L) 5D ?> ?) 95 , ) 5 ) ? 8 ? 9 9 ,),L) 59 ?8 ?5 9> , 9 5 ? 5 D ? : ? ,9,L) 5? 5D ?: ?,

)5 ,D 5

9 -

: , 9 -

,? -

8 , ? -

,: ,9 -

) , @ , 9 -

,> ,? -

: ) D , ? , 9

)9 ,5 ,?

, ) : ) D , :

)> ), ,>

@ 9 D ) 9 , 8

9, )? )D

D 9 ) ) 5 ) ,

99 ): ))

%i.area ni!elelor de reu(ita la 3-*s+ n inter!ale centile, corespunztoare gradelor diferite ale inteligenei, permite clasificarea persoanei e.aminate n funcie de scorul realizat$ -erformana intelectuala astfel FmsuratF permite includerea su iectului n unul din cele 5 grade *ni!ele+ diferite de inteligen: 6radul 4: inteligen superioar$ -erformana su iectului, raportat la performana medie a grupului ca !'rsat din care face parte, atinge sau dep(e(te centilul 85; 6radul 44: inteligen deasupra ni!elului mediu$ -erformana atinge sau dep(e(te centilul @5; 44 M : performana atinge sau dep(e(te centilul 8D; 6radul$ 444 inteligen de ni!el mediu$ -erformana se situeaz intre centilele )5-@5; 444 M: performana dep(e(te centilul 5D; 444 - : performana se situeaz su centilul 5D; 6radul 41 : inteligen su medie$ -erformana nu dep(e(te centilul )5; 41 - : performana nu dep(e(te centilul ,D; 6radul 1: deficiena mintal$ -erformana nu dep(e(te centilul 5$ Cota total realizat de su iect poate fi interpretat (i n termeni de coeficient de inteligen *C4+, ntruc't fiecare performan corespunde unei !alori definite C4$ -rezentm n continuare - &$0epan - !alorile C4 care corespund scorurilor realizate de su iecii ntre > si 9D de ani *ta el 14+$ /ransformarea rezultatelor n C4 Cota total , ) 9 ? 5 1'rsta cronologic *n ani+
> > ,L) 8 8 ,L) ,D ,D ,L) ,, ,, ,L) ,) ,) ,L) ,9 ,9 ,L) ,:9D

/a el 14

@9 @? @: @@ @8

:> @D @) @9 @5

:5 :@ :> @D @,

58 :, :) :? :5

5@ 5> :D :, :9

5? 5: 5@ 58 :D
,D

59 5? 55 5@ 5>

5D 5, 59 5? 55

?> ?8 5, 5) 59

?> ?8 5D 5, 59

?: ?> ?8 5D 5)

?: ?@ ?8 5D 5,

: @ >

>, >) >?

@: @> @8

@9 @? @:

:@ :> @D

:? :: :@

:, :9 :?

58 :, :)

5@ 5> :D

55 5: 5@

5? 55 5@

59 5? 55

5) 5? 55

/a el 14 /ransformarea rezultatelor n C4
%&rsta cronologic '&n ani(
Cota total 8 ,D ,, ,) ,9 ,? ,5 ,: ,@ ,> ,8 )o ), )) )9 )? )5 ): )@ )> )8 9D 9, 9) 99 9? 95 9: 9@ 9> 98 ?o ?, > >5 >@ >8 8D 8) 89 85 8@ 8> ,DD ,D, ,D9 ,D? ,D5 ,D@ ,D> ,D8 ,,D ,,) ,,9 ,,? ,,: ,,@ ,,> ,)D ,), ,)) ,)9 ,)5 ,): ,)@ ,)8 ,9D > ,L) >, >9 >? >: >@ >8 8D 8) 8? 85 8@ 8> ,DD ,D, ,D9 ,D? ,D: ,D@ ,D> ,,D ,,, ,,9 ,,? ,,5 ,,@ ,,> ,)D ,), ,)) ,)? ,)5 ,)@ ,)> 8 @@ @8 >D >) >9 @8 >: >> >8 8, 8) 8? 85 8@ 8> ,DD ,D, ,D9 ,D? ,D: ,D@ ,D8 ,,D ,,) ,,9 ,,5 ,,: ,,> ,,8 ,), ,)) ,)? ,)5 8 ,L) @, @9 @? @: @@ @: >D >) >9 >5 >: >> >8 8, 8) 8? 85 8@ 8> ,DD ,D) ,D9 ,D5 ,D: ,D> ,D9 ,,, ,,) ,,? ,,5 ,,@ ,,> ,)o ,D :8 @o @) @9 @5 @9 @> @8 >, >) >? >5 >@ >> 8o 8, 89 8? 8: 8@ 88 ,DD ,D) ,D9 ,D? ,D5 ,D@ ,D8 ,,D ,,) ,,9 ,,5 ,,@ ,D ,L) ,, ,, ,L) ,) :: :@ :8 @o @, @, @? @: @@ @8 >D >, >9 >? >: >@ >8 8o 8, 89 8? 8: 8@ 88 ,DD ,D) ,D9 ,D5 ,D@ ,D> ,,D ,,) ,,9 ,, :? :5 :: :> :8 :> @) @9 @5 @: @> @8 >D >) >9 >5 >: >@ >8 8o 8) 89 8? 8: 8@ 88 ,DD ,D) ,D? ,D5 ,D@ ,D8 ,,, :, :) :? :5 :@ :5 :8 @, @) @? @5 @: @> @8 >, >) >9 >5 >: >> >8 8D 8) 89 85 8: 8@ 88 ,DD ,D) ,D? ,D: ,D> 58 :D :, :? :? :5 :@ :> :8 @, @) @9 @5 @: @@ @8 >D >, >9 >9 >5 >@ >> >8 8, 8) 89 85 8: 8@ 88 ,DD ,D) ,) ,L) 5> 58 :, :) :9 :5 :: :@ :8 @o @, @) @? @5 @: @> @8 >D >) >9 >? >: >@ >> 8o 8, 8) 89 85 8: 8@ 88 ,DD ,9 ,9 ,L) ,:-9D 5@ 5> 58 :D :) :9 :? :: :@ :> :8 @, @) @9 @? @: @@ @> >D >, >) >9 >5 >: >@ >> 8o 8, 8) 8? 85 8: 8@ 5: 5@ 58 :D :, :) :? :5 :: :@ :8 @o @, @) @? @5 @: @@ @8 >o >, >) >? >5 >: >@ >8 8D 8, 8) 8? 85 8: 55 5@ 5> 58 :, :) :5 :5 :: :@ :8 @o @, @) @? @5 @: @> @8 >D >) >9 >? >: >@ >> 8o 8, 8) 8? 85 8:

?) ?9 ?? ?5 Cota totala ?: ?@ ?> ?8 5D 5, 5) 59 5? 55 5: 5@ 5> 58 :D

,9, ,9) ,9? ,95

,)8 ,9, ,9) ,9?

,)@ ,)> ,9D ,9,

,), ,)9 ,)5 ,):

,,> ,)D ,), ,)9

,,5 ,,@ ,,> ,)D

,,) ,,? ,,: ,,>

,D8 ,,, ,,9 ,,5

,D? ,D: ,D> ,,D

,D) ,D? ,D: ,D8

88 ,DD ,D) ,D5

8@ 88 ,DD ,D)

8> 88 ,DD ,D)

> ,9 : ,9 > ,9 8 ,? D ,? ) ,? 9 ,? ? ,? : ,? @ ,? > ,? 8 ,5 , ,5 ) ,5 9 ,5 5

> ,L) ,95 ,9: ,9> ,98 ,?, ,?) ,?9 ,?? ,?: ,?> ,?8 ,5D ,5) ,59 ,55

8 ,9 9 ,9 ? ,9 : ,9 @ ,9 8 ,? D ,? ) ,? 9 ,? 5 ,? : ,? > ,? 8 ,5 , ,5 ) ,5 ?

8 ,L) ,)@ ,)8 ,9D ,9) ,99 ,95 ,9: ,9> ,98 ,?, ,?) ,?? ,?5 ,?@ ,?>

,D ,) 5 ,) : ,) > ,) 8 ,9 , ,9 9 ,9 ? ,9 : ,9 @ ,9 8 ,? ? ,? ) ,? ? ,? 5 ,? @

1'rsta cronologic *n ani+ ,D ,L) ,, ,, ,L) ,) ,)) ,)D ,,@ ,, ) ,)9 ,), ,,> ,, ? ,)5 ,)9 ,), ,, : ,)@ ,)5 ,)9 ,, > ,)> ,)@ ,)? ,) D ,9D ,)> ,): ,) ) ,9) ,9D ,)> ,) ? ,99 ,9) ,9D ,) : ,95 ,9? ,9) ,) > ,9@ ,9: ,9? ,9 D ,9> ,9@ ,9: ,9 ) ,?D ,98 ,9> ,9 ? ,?) ,?, ,98 ,9 : ,?9 ,?9 ,?, ,9 > ,?@ ,?? ,?9 ,? D

,) ,L) ,,, ,,9 ,,5 ,,@ ,,8 ,), ,)9 ,): ,)> ,9D ,9) ,9? ,9: ,9> ,?D

,9 ,D@ ,D8 ,,, ,,? ,,: ,,> ,), ,)9 ,)5 ,)@ ,9D ,9) ,9? ,9@ ,98

,9 ,L) ,D5 ,D@ ,,D ,,) ,,5 ,,@ ,)D ,)) ,)9 ,)@ ,9D ,9) ,9? ,9@ ,98

,:-9D ,D? ,D: ,D> ,,D ,,) ,,? ,,: ,,> ,)D ,)) ,)? ,): ,)> ,9D ,9D

-entru su iecii 95 (i :D de ani, C4 se calculeaz cu aButorul unei formule de corecie *reu(ita fiind sensi il la factorul !'rst+:
C4 . ,DD

C4 *95-:D ani+ N

*95 - 9D ani+

O *ta el 144+

/a el 144 -erformana a(teptat *n O+ la:


1'rsta cronologic

,:-9D

O ,DD

"e e.emplu, /$B$ *#CN5D ani+, cota total N 99 puncte$ Scorul de 99 puncte la etile
,)

95 ?D ?5 5D 55 :D

8@ 89 >> >) @: @D

cronologice *#C+ de ,:-9D de ani i corespunde C4 N >: *ta el 14+$ =nmulim >: cu ,DD (i mprim produsul la >) *performana a(teptat la 5D de ani, ta el 144+$ "eci: C4 N
>: x,DD >)

N ,D?,> *adic ,D5+$

-e aza coeficientului de inteligen su iectul este inclus n unul din ni!elele de inteligen *ta el 1444+$

/a el 1444 Clasificarea intelectual 2i!el de inteligen P 4P 1444 144 14 1 41 444 44 4 peste ,?D ,)D-,?D ,,D-,,8 ,DD-,D8 8D-88 >D->8 @D-@8 5D-:8 )D-?8 D-,8 4nteligen e.trem de ridicat 4nteligen superioar 4nteligen deasupra ni!elului mediu 4nteligen de ni!el mediu * un+ 4nteligen de ni!el mediu *sla + 4nteligen su medie 4nteligen de limit "eficien mintal u(oar *de ilitate mintal+ "eficien mintal medie *im ecilitate+ "eficien mintal gra! *idioie+

-ersoana e.aminat poate Qrezol!a< *corect sau gre(it+ prin ghicire unele din cele :D de pro leme n 3-*s+$ 2umrul alegerilor ghicite este propoional cu totalul de rspunsuri gre(ite$ -ersoanele cu performane sczute rezol! corect, n general, mai multe pro leme prin ghicire, dec't su iecii cu cote ridicate$ "in aceast cauz, un scor total sczut este ntotdeauna mai puin !alid (i mai puin fidel dec't unul ridicat$ -entru maBoritatea cotelor totale s-au sta ilit scorurile pariale a(teptate la fiecare serie *ta el 4P (i P+$ -rin scderea scorului parial a(teptat din cota parial
,9

realizat se o ine discrepana fiecrei serii$ Aceste discrepane se e.prim numeric *de e.emplu: D; -,; M); -); M,+ (i constituie de asemenea un indice al !ala ilitii (i fidelitii rezultatelor$ Scorul total compus din cote pariale care prezint discrepane peste dou puncte nu poate fi acceptat la !aloarea lui normal ca fiind o estimare precis a capacitii intelectuale generale$ /otu(i, n scopuri mai generale se accept (i un scor total ca fiind relati! !alid, chiar dac prezint discrepane interne mai mari de ) puncte$ /otaliz'nd !alorile a solute ale discrepantelor *indiferent de faptul c sunt M sau -+ o inem indicele de !ala ilitate a rezultatelor *sta ilitate - fluctuaie n acti!itatea su iectului+$ "ac indicele de !ala ilitate R @ se acord o ncredere redus rezultatului e.aminrii, su iectul fiind retestat cu o alt metod$ /a el 4P Compozitia normal a scorului *testare indi!idual+ Scorul parial a(teptat A B C " # ,D : ) , , D ,5 > ? ) , D &A SC50E& /5/A& "#: )D )5 9D 95 ?D ?5 8 : 9 ) D ,D @ ? 9 , ,D > : ? ) ,D > @ @ 9 ,D 8 > 8 ? ,, ,D ,D 8 5 5D ,) ,, ,D ,D @ 55 ,) ,, ,, ,, ,D

+4nterpretarea calitati! 4nteligena nu poate fi Qmsurat< n stare pur$ =n diagnosticarea ei pe l'ng criteriul procesualitii m inat cu aspectul de performan *de efect+ tre uie s inem seama de ntreaga personalitate a su iectului e.aminat$ #.istena interdependenelor ntre inteligen (i celelalte aspecte ale personalitii nu face ns imposi il Qmsurarea< inteligenei$ "ar negliBarea legilor interaciunii constituie o surs sigur a diagnosticrii incorecte$ Chiar n rezol!area aceleia(i sarcini-cotidiene sau e.perimentale - contri uia factorilor de personalitate !ariaz de la un om la altul$ &a unii, de e.mplu, funciile psihice implicate se structureaz ntr-un mod adec!at sarcinii S asigur'nd astfel reu(ita S chiar (i n condiiile unor atitudini intelectuale mai
,?

modeste$ &a alii, dimpotri!, insuccesul S n pofida factorilor intelectuali mai dez!oltai S se datore(te a senei autocontrolului, a organizrii (i planificrii, a ni!elului moti!aiei$ /ocmai ace(ti factori fundamentali ai adapta ilitii la situaii pro lematice, care contri uie la indi!idualizarea personalitii, scap n mare msur pro elor de inteligen$ Ceea ce nu nseamn c e.aminatorul care dispune de o intuiie *instinct+ psihologic dez!oltat nu le poate sesiza$ Sarcina e.aminatorului, n cursul diagnosticrii, nu se reduce numai la includerea su iectului n di!erse tipuri de inteligen sau de afecti!itate, temperament, etc$ definiiile teoretice nu se potri!esc ntocmai cazului particular$ -ornind de la tipologie, psihodiagnosticianul caut s e!idenieze indi!idualitate, unicitatea cazului studiat$ /a el P Compoziia normal a scorului *testare colecti! sau autoadministrare+
Scorul parial asteptat A B C " # Scorul parial asteptat A B C " # , 5 > ? ) , D , : > ? 9 , D , @ > 5 9 , D , > > 5 9 ) D , 8 > : 9 ) D ) D > : 9 ) , ) , > : ? ) , ) ) 8 : ? ) , ) 9 8 @ ? ) , &A SC50E& /5/A& "#: ) ) ) ) ) ? 5 : @ > 8 , , , , D D D D @ @ @ @ @ ? ? 5 5 : 9 9 9 ? ? , , , , , ) 8 , D @ : 5 , 9 D , D @ : 5 ) 9 , , D @ @ 5 ) 9 ) , D > @ 5 ) 9 9 , , > @ 5 ) 9 ? , , > @ : ) 9 5 , , > @ @ ) 9 : , , > > @ ) 9@ ,, 8 > @ )

9 > , , 8 > > )

9 8 , , 8 > > 9

? D , , , D > > 9

? , , , , D 8 > 9

? ) , , , D 8 8 9

? 9 , ) , D 8 8 9

? ? , ) , D 8 8 ?

? 5 , ) , D 8 8 5

&A SC50E& /5/A& "#: ? ? ? ? 5 5 : @ > 8 D , , , , , , , ) ) ) ) ) ) , , , , , , D D , , , , , , , , , , D D D D D , 8 8 8 , , , D D D 5 : : : @ @

5 ) , ) , , , , , D >

5 9 , ) , , , , , , >

5 ? , ) , ) , , , , >

5 5 , ) , ) , , , , 8

5 : , ) , ) , ) , , 8

5 @ , ) , ) , ) , , , D

5 > , ) , ) , ) , ) , D

58 ,) ,) ,) ,) ,,

Concretizarea principiilor metodologice anunate se realizeaz prin Qarta profesional< a psihologului$ -rin formularea diagnozei indi!iduale se urmre(te nelegerea, cunoa(terea Qamnuntelor< importante$ #.aminarea psihologic !a fi
,5

astfel conceput (i realizat nc't s permit S interpretri calitati!e a datelor S conturarea profilului intelectual al su iectului$ 4lustrm cele spuse prin prezentarea cazului &$S$*cl$ a 1444-a, Jc$ gen$, #C N ,5 ani, 8 luni se. 3+: Cota total N )) puncte; "iscrepane: -); -,; M); -); D; 6radul 41; C4 N @,; /imp N 9D minute$ "atele psihometrice prezentate indic su dez!oltarea mintal genetic a su iectului$ -erformanele sale se situeaz la limitele lui &$S$ sunt foarte limitate$ 4gnorarea aproape total a coerenei logice la 3- *s+, care ne indic inteligena general sla , se datore(te capacitii reduse de a sta ili relaii, datorit cantonrii n conduite operatorii inferioare !'rstei cronologeci a su iectului$ =n continuare su iectul este e.aminat S at't pentru !erificarea informaiilor furnizate de pro a 0a!en, c't (i pentru cunoa(terea inteligenei !er ale S cu pro e piageiene *teste operatorii formale de: com inare; logica propoziiilor (i proporii S pro a iliti+, Binet-Simon si T4SC$ 0ezultatele: cota luni; C4 Binet N @?; C41 T4SC N @D-@?; C4- T4SC N @D-@?$ -erformana sla la testul 0a!en este confirmat de nereu(ita su iectului la pro e piagetiene */$5$%$C$, /$5$%$&$-$ S4 /$5$%$-$+$ Su iectului i sunt inaccesi ile pro lemele formale$ Capacitatea de inerie, de g'ndire asociati! (i de organizare sunt nedez!oltate$ %actorul de planificare fiind deficitar su iectul tre uie condus, diriBat n nelegerea (i rezol!area pro lemelor$ Astfel, la pro a cu urilor (i la aranBarea de imagini *din T4SC+, fr reglare e.tern, su iectul nregistreaz o reu(it inferioar, celeia realizate n condiiile acordrii aButoarelor e.terne$ Capacitatea lui de utilizare eficient a aButoarelor programate ne permite s-l difereniem, prin efectul factorului educa ilitate, de nt'rziaii mintali$ "ispersia mare a performanelor la &$S$ *Scara !er al: =nelegere M; Aritmetic --; Asemnare M; 1oca ular -; Scara de performan: Complotare de imagini MM; AranBare de imagini --; Cu uri -;+ indic eterogenitatea mare a performanelor$ Su iectul stp'ne(te insuficient lim aBul, ceea ce i mpiedic accesul la formele superioare ale g'ndirii !er ale, la operaiile formale, fapt constatat (i la pro ele operatorii$ &a pro ele de analiz (i reconstrucie &$S$ prezint dificulti de analiz, sintez, generalizare (i a stractizare chiar (i la ni!el co or't$ AranBarea de
,:
-iaget

N U i ; #3 Binet N ,, ani 8

iamgini n !ederea reconstituirii unei istorioare e!ideniaz dificulti n nelegere, n cutarea diriBat, n desprinderea ideii directoare din conte.t, n controlul critic al ipotezelor$ 0ezultatele sla e la raionamentul matematic, corelat cu performana la pro a 0a!en (i la pro ele de calcul mintal din scara Binet-Simon indic un ritm lent (i o nesiguran mare n g'ndire, alturi de dificultatea de a opera cu coninuturi *informaii+ a stracte (i a sena deprinderilor elementare de calcul mintal$ "atorit capacitii reduse de a organiza materialul, &$S$ pierde frec!ent informaii eseniale$ Su iectul memoreaz mai ine materiale !er ale restructurate$ %idelitatea ns (i n acest caz las de dorit$ &$S$ este timid (i an.ios n situaii de e.amen, prezint frec!ent inhi iii emoionale$ Su iectul aparine tipului sla , cu reacti!itate emoional mare (i cu rezisten redus la efort$ Aceste trsturi se accentueaz la acele sarcini !er ale care implic cu precdere operaii normale$ Su iectul n aceste situaii, contrar a(teptrilor, de!ine pripit (i superficial$ &$S$ se simte degaBat la pro e mai u(oare, predominant practice, de(i performanele sale nici la acestea nu dep(esc ni!elul operator concret$ =n concluzie, su iectul prezint o nt'rziere n dez!oltarea mintal, apropiat de constructia genetic neterminat proprie de ililor mintali$ /otu(i, prin capacitatea sa de n!are, superioar de ilitii mintale, &$S$ se difereniaz de categoria nt'rziailor mintali$ "iagnostic: inteligen de limit$ ). Caliti psihometrice ale testului *P 's( /a el P4 1aliditatea concurent (i de coninut a 3- *s+ Su ieci 1aria ile corelate 2r$ #C *n ani+ ,5D :-,9 /ermen-3errill: #3 H Su 9D 3ill Kill: scor total @D 8-,D T4SC: C4/ C41 C49@ ,,-,) T4SC: C4/ C41 C4Binet-Simon: C4
,@

3- *s+ Scor total C4 $ >: $ :D $ @5 $ :8 $ @D $ :) $ 5> $ :) $ @)

Autor 7$C$ 0a!en *,8?>+ #$S$ Barratt *,85:+

Bender-Santucci: scor -ro e piageiene: scor

/otal total

$ ?) $ @) /a el P44

1aliditatea predicti! a 3- *s+ 1aria ile corelate /estul 0eu(ita (colar 0om'n 3- *s+ 3atematic Biologie Su ieci ele!i Cl$ a 1-a *2N9@+ Cl$ a 1444-a *2 N 98+ $ 5D $ :, $ 58 $ :@ $ :D $ :> Autor /$ VulosWr *,8@?+

3- 0A1#2 *necolorat+ 2umele (i prenumele XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX$ "ata na(terii: anulXXXXXlunaXXXXXXXXXXziuaXXXXXXXX$ "ata e.aminrii: anulXXXXXlunaXXXXXXXXXXziuaXXXXXXX JcoalaXXXXXXXXXXXXXXXXXX$X$ClasaXXXXXXXXX$$ 3edia generalXXXXX3edia la: - & $ rom'nXXXXXXX$ - 3atematicXXXXXXX /impulXXXXXXX$$ A , ) 9 ? 5 : @ , ) 9 ? 5 : @ B , ) 9 ? 5 : @
,>

6radulXXXXXXXXXXX C , ) 9 ? 5 : @ " , ) 9 ? 5 : @ # /5/A&

> 8 ,D ,, ,) M 5BS#01AG44:

> 8 ,D ,, ,)

> 8 ,D ,, ,)

> 8 ,D ,, ,)

> 8 ,D ,, ,)

#.aminatorXXXXX$XXXXXXXX$$

,8

S-ar putea să vă placă și

  • Adoptia Cap V
    Adoptia Cap V
    Document7 pagini
    Adoptia Cap V
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Cap 3
    Cap 3
    Document31 pagini
    Cap 3
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Cap 1
    Cap 1
    Document29 pagini
    Cap 1
    Andrei Pavel
    Încă nu există evaluări
  • Cap 2
    Cap 2
    Document19 pagini
    Cap 2
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Adoptia Cap IV
    Adoptia Cap IV
    Document8 pagini
    Adoptia Cap IV
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • 5 Ani
    5 Ani
    Document1 pagină
    5 Ani
    Alina Voicu Patru
    Încă nu există evaluări
  • Cap IV
    Cap IV
    Document11 pagini
    Cap IV
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Adoptia CapI
    Adoptia CapI
    Document5 pagini
    Adoptia CapI
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Cap 1
    Cap 1
    Document29 pagini
    Cap 1
    Andrei Pavel
    Încă nu există evaluări
  • Anexa 7 - PL-UIPPI-Aa-07 - Structura de Arhivare Electronica - Prelim
    Anexa 7 - PL-UIPPI-Aa-07 - Structura de Arhivare Electronica - Prelim
    Document3 pagini
    Anexa 7 - PL-UIPPI-Aa-07 - Structura de Arhivare Electronica - Prelim
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Adoptia Cap II
    Adoptia Cap II
    Document28 pagini
    Adoptia Cap II
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Adoptia Cocluzii
    Adoptia Cocluzii
    Document4 pagini
    Adoptia Cocluzii
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Adoptia Cap VI
    Adoptia Cap VI
    Document4 pagini
    Adoptia Cap VI
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Adoptia Cap III
    Adoptia Cap III
    Document4 pagini
    Adoptia Cap III
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • 29 Lectie Demo Design Interior
    29 Lectie Demo Design Interior
    Document21 pagini
    29 Lectie Demo Design Interior
    Mirica Paul
    100% (2)
  • A Fost Odata...
    A Fost Odata...
    Document1 pagină
    A Fost Odata...
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • 2
    2
    Document1 pagină
    2
    Alina Voicu Patru
    Încă nu există evaluări
  • 8 Martie
    8 Martie
    Document1 pagină
    8 Martie
    cori_ruth
    Încă nu există evaluări
  • 4 Anisori Sprancene
    4 Anisori Sprancene
    Document1 pagină
    4 Anisori Sprancene
    bucurie2010
    Încă nu există evaluări
  • Albinita
    Albinita
    Document1 pagină
    Albinita
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Hotul
    Hotul
    Document1 pagină
    Hotul
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Lucrarea
    Lucrarea
    Document71 pagini
    Lucrarea
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Retete Dulciuri
    Retete Dulciuri
    Document1 pagină
    Retete Dulciuri
    Andrei Pavel
    Încă nu există evaluări
  • Potential Turistic Religios
    Potential Turistic Religios
    Document90 pagini
    Potential Turistic Religios
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Econom I e Final
    Econom I e Final
    Document92 pagini
    Econom I e Final
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • Remedii Naturiste-Valeriu Ciuculin
    Remedii Naturiste-Valeriu Ciuculin
    Document142 pagini
    Remedii Naturiste-Valeriu Ciuculin
    Adi Andreea
    100% (9)
  • Constipatie Rebela
    Constipatie Rebela
    Document2 pagini
    Constipatie Rebela
    Gabriela Drima
    Încă nu există evaluări
  • Justine-Marquis de Sade (Romana)
    Justine-Marquis de Sade (Romana)
    Document74 pagini
    Justine-Marquis de Sade (Romana)
    venus1206
    100% (13)
  • Dictionar Juridic
    Dictionar Juridic
    Document27 pagini
    Dictionar Juridic
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări
  • 4) Persoa
    4) Persoa
    Document7 pagini
    4) Persoa
    Mircea_t1
    Încă nu există evaluări