Sunteți pe pagina 1din 9

Senzori si traductoare cu fibre optice

SENZORI I TRADUCTOARE CU FIBRE OPTICE

1. Noiuni teoretice 1.1. Structura general a !i!te"elor #e " !urare a!ociate cu !en$ori cu %i&re o'tice Sistemele de msurare cu senzori cu fibre optice au dou seciuni: seciunea optic; seciunea electronic.

Fig. 1. Structura unui sistem de msurare cu fibre optice.

n !eciunea optic, suportul energetic al informaiei manipulate este radiaia optic (radiaie electromagnetic din spectrul vizibil infraro!u !i uneori ultraviolet". 1. Fibrele optice constituie canalul de transmisie a informaiei sau a energiei luminoase #n sistem iar #n cazul senzorilor intrinseci ele pot constitui !i elementul sensibil prin intermediul cruia mrimea necunoscut poate fi msurat (aceasta moduleaz unul dintre parametrii luminii g$idate prin fibra activ". 2. Conectorii optici asigur cuplarea eficient !i stabil a radiaiei de la sursa optic la fibr %1%

Senzori si traductoare cu fibre optice de la fibr la fotodetector !i #ntre fibre (sau #ntre fibre !i alte componente optice". 3. Elementele de prelucrare a radiaiei optice sunt dispozitive necesare pentru modificarea caracteristicilor fasciculelor luminoase din diferite zone ale seciunii optice. &ele mai uzuale prelucrri sunt: focalizarea colimarea e'pandarea sau refle'ia fasciculului optic; divizarea sau compunerea unor fascicule; polarizarea sau analiza luminii polarizate; filtrarea radiaiei optice.

4. Optrodul. n cazul sistemelor de msurare elementul specific este senzorul (optrodul" la nivelul cruia fasciculul optic incident este modulat de semnalul de msurare ((m". B. Seciunea electronic asigur integrarea sistemelor cu fibre optice #n sistemele electrice !i electronice convenionale. )lementele funcionale ale acestei seciuni: 1. Blocul electronic de comand (B.E.C.) a ur ei optice conine: sursa optic (S.*.": #n marea ma+oritate a aplicaiilor sursele optice sunt diode superluminescente sau diode laser; circuitele de alimentare electric protecie !i modulare a sursei optice. n cazul sistemelor de comunicaie acest bloc conine % #n principal % un circuit de intrare (&.,." cu rol de adaptare a semnalului electric de intrare (in !i un generator de curent comandat (-.&.&." care furnizeaz curentul de e'citaie a sursei optice (ma+oritatea surselor optice utilizate #n sistemele cu fibre optice sunt comandate #n curent". 2. Blocul electronic de recepie (B.E.!.) are o structur asemntoare at.t pentru sistemele de msurare c.t !i pentru cele de comunicaie !i este compus din: fotodetectorul F/ (#n afara unor aplicaii speciale de senzori cu fibre optice acesta este o fotodiod 0%1 sau o fotodiod cu avalan! iar #n cazul sistemelor de comunicaie poate fi !i un fototranzistor"; circuitele electronice de adaptare !i amplificare primar a semnalului electric generat de fotodetector (&.2."; circuitele de prelucrare electric a informaiei (&.0." acestea av.nd funcii specifice #n funcie de aplicaie (filtrri prelucrri analogice sau digitale".

%3%

Senzori si traductoare cu fibre optice /iversele elemente funcionale ale unui sistem cu fibre optice pot fi realizate folosind produse cu proprieti diverse: fibre optice surse optoelectronice fotodetectori conectori etc. n vederea realizrii unor sisteme cu fibre optice cu un raport performan%pre bun pornind de la specificaiile sistemului este necesar s se analizeze: compatibilitatea spectral a elementelor funcionale; bilanul de putere !i rezerva de putere ale sistemului optic; compatibilitatea capacitii dinamice (banda de frecven" a elementelor funcionale.

(. Sen$or #e #e'la!are cu %i&re o'tice Senzorul prezentat #n figura 3 const dintr%o fibr de emisie ) cuplat la o surs optic (diod electroluminiscent % de putere constant" !i dou fibre optice de recepie 41 !i 43 cuplate la dou detectoare optoelectronice (diode p"i"n". &ele trei fibre sunt plasate #n faa unui ecran reflectorizant paralel cu capetele fibrelor care se poate apropia sau deprta de fibre. Fibrele de recepie colecteaz un procent din lumina emis de fibra de emisie !i reflectat de ecran proporional cu gradul de suprapunere a conurilor de acceptare ale fibrelor !i care depinde de distana ecranului fa de fibre d !i de distana dintre fibrele de recepie !i cea de emisie a respectiv a)". 0rin urmare puterea optic colectat de fiecare fibr este o msur a poziiei (deplasrii" ecranului reflector fa de o poziie iniial de referin. &ele dou fibre de recepie nu sunt plasate simetric fa de fibra de emisie. 0rin urmare pentru aceea!i poziie a ecranului se obin dou valori diferite ale puterii optice. 2ceste valori sunt transformate #n tensiuni electrice #n fotodetectoarele #et1 !i #et(. 0rin raportarea tensiunilor #ntr%un circuit electronic analogic de #mprire se realizeaz compensarea efectului mrimilor de influen (#ndoirea fibrelor optice fluctuaiile intensitii 5)/%lui etc.".

%6%

Senzori si traductoare cu fibre optice

Fig. 3. Structura unui senzor de deplasare cu fibre optice. Fibrele optice de recepie trebuie s fie din acela!i lot de fabricaie (structur identic" s aib lungime egal !i acela!i traseu de la mrimea de msurat la detector iar fotodetectoarele s fie plasate #n aceea!i incint #n condiii de mediu identice !i s aib caracteristici de conversie identice. /ac detectorul are o sc$em mai comple' de tip modul pn%F)7 (detector cu diod pin !i amplificator operaional cu tranzistoare F)7 pe intrare" trebuie asigurat o amplificare identic pentru ambele detectoare. *. Sen$or cu %i&re o'tice %luore!cent 'entru " !urarea te"'eraturii 0rincipiul de functionare a senzorului de temperatur cu fibre optice utilizeaz dependena de temperatur a constantei de timp a fluorescenei cristalului de rubin (2l3*6 :&r68". Fluore!cen este un fenomen de emisie spontan de lumin la trecerea unui sistem activat la o stare cu o energie mai mic. 1umele de fluorescen provine de la mineralul fluorin ( &a F3". Fluorescena apare la o iluminare cu raze ultraviolete acest fenomen apare la nivelul sistemelor atomice sau moleculare. Senzorul de temperatur cu fibre optice este alctuit dintr%o surs optic o sond de temperatur cu fibre optice !i blocul de detecie !i prelucrare electronic a semnalului (Fig. 6".

%9%

Senzori si traductoare cu fibre optice

Fig. 6. Structura senzorului de temperature cu fibra optica

Sursa optic produce radiaia optic care e'cit cristalul de rubin. 2ceasta este preluat printr%o fibr optic a sondei !i lansat asupra cristalului de rubin. 4adiaia generat prin fluorescent este colectat de cea de%a doua fibr optic a sondei !i este g$idat la detectorul optic din blocul de detecie !i prelucrare unde este transformat #ntr%un semnal electric analogic prelucrat #n continuare pentru e'tragerea informaiei metrologice. /in punctul de vedere al fenomenului de fluorescen rubinul are comportarea unui convertor de ordinul 1: un salt treapt al radiaiei luminoase incidente #n banda albastr sau verde i(t": i (t " = A 1(t " determin o variaie e'ponential a radiaiei ro!ii emis prin fluorescen #n liniile 4 f(t" : f (t " = f ; 1 e t :

Senzorul de temperatur realizat folose!te pentru determinarea constantei de timp a fluorescenei metoda studiului #n timp descris de relatiile. Sursa optic emite un flu' luminos modulat dreptung$iular care e'cit cristalul de rubin. <locul de prelucrare electronic e'trage din semnalul detectat componenta e'ponenial !i o prelucreaz rezult.nd un interval de timp proporional cu constanta de timp a fluorescenei. Sur!a o'tic este o diod electroluminiscent (5)/" care emite #n banda verde cu lungimea de unda central de =>= nm !i o lrgime de band de emisie de ?; nm centrat pe lungimea de unda central. /ioda este alimentat de un generator de curent comandat care in+ecteaz un curent de ?; m2 #n palierul superior al undei dreptung$iulare. &omanda generatorului de curent este realizat de un oscilator dreptung$iular cu factor de umplere =; @ !i %=%

Senzori si traductoare cu fibre optice cu nivel de ie!ire 775 a crui frecven a fost fi'at la 6= Az. Baloarea frecvenei de oscilaie a fost aleas astfel #nc.t s se permit obinerea regimului stabilizat pentru semnalul de fluorescen. Son#a #e te"'eratur (Fig. 9" este alctuit din dou fibre optice de apro'imativ 1 = m fiecare ec$ipate la c.te un capt cu conectoare din plastic !i lipite cu capetele celelalte de aceea!i parte a unui cristal de rubin. nainte de lipire pe o poriune de apro'imativ = mm s%a #ndeprtat cma!a de protecie a fibrei !i capetele astfel pregtite au fost fi'ate #mpreun cu un tub termocontractil. 0entru lipirea fibrelor de cristal s%a folosit adeziv optic. 2nsamblul astfel realizat a fost #nvelit #ntr%o folie reflectorizant #n scopul mririi semnalului receptat de fibra colectoare !i apoi #nglobat #n ra!in epo'idic (2425/,7)" pentru rigidizarea ansamblului.

Fig. 9. Sonda de temperatur cu fibre optice.

Fibra optic folosit este fibra polimer indicat pentru aplicaii #n spectrul vizibil cu diametrul miezului de 1 mm apertura numeric 21 C ; 9D atenuarea tipic 3;; d<:Em !i temperatura de utilizare #ntre %6; !i 8?=F&. /iametrul miezului !i apertura numeric mari sunt ideale pentru aplicaia de fa permi.nd cuplarea eficient la fibr a luminii emise de 5)/ ca !i colectarea #n masur mare a semnalului de fluorescen emis de cristal. Baloarea mare a atenurii caracteristic fibrelor din polimer nu este relevant pentru lungimile mici de fibr utilizate #n sc$imb intervalul de temperatur redus limiteaz aplicabilitatea senzorului. &ristalul folosit este rubin roz cu forma de prism triung$iular !i este tiat dintr%o bar de rubin pentru laser. Blocul #e #etecie +i 'relucrare electronic asigur conversia semnalului optic #n semnal electric e'tragerea semnalului util !i prelucrarea acestuia pentru obinerea informaiei de %>%

Senzori si traductoare cu fibre optice temperatur. Sc$ema bloc se prezint #n fig. =.

Fig. =. Blocul de prelucrare electronic.

/etectorul optic conine un filtru optic !i un ansamblu fotodiod pin % amplificator F)7 cu zgomot redus. Filtrul optic este de tip trece%sus (4- >G=" !i are rolul de a opri trecerea spre fotodetector a radiaiei emis de 5)/ !i cuplat #n fibra colectoare prin refle'ii interne #n cristal ca !i o mare parte din lumina ambiant colectat accidental. n acest mod se evit saturarea amplificatorului cu o component continu care nu conine informaie metrologic. Semnalul de la ie!irea detectorului (s3" este filtrat !i amplificat (s6" !i apoi prelucrat #n continuare obin.ndu%se un impuls de durata proportional cu constanta de timp a fluorescenei (s9". 0rin urmare mrimea de ie!ire este un interval de timp proporional cu temperatura.

,. Sen$or cu %i&re o'tice #e '- &a$at 'e %eno"enul #e %luore!cen Sistemul optoelectronic pentru masurarea pA%ului are sc$ema bloc prezentat #n figura > care conine: optrodul interfaat cu dou fibre optice 0HH2 (polimetilmetacrilat"; surs de lumin: 5)/ albastru Iultrabrig$tI; fotodiod p"i"n; filtru optic (las s treac numai radiaia fluorescent; absoarbe radiaia de e'citaie"; surs electro%optic (electronic" multifuncional pentru comanda 5)/%lui; bloc electronic de recepie. *ptrodul este introdus #n recipientul cu proba de analizat (analitul" iar cei doi conectori corespunztori fibrelor optice de e'citaie !i de recepie sunt conectai la sursa electro%optic %D%

Senzori si traductoare cu fibre optice respectiv la detectorul electro%optic. 4ealizarea unei msurri a presupus parcurgerea urmtoareleor etape: splarea !i cltirea recipientului !i optrodului cu ap bidistilat; uscarea cu a+utorul unui +et de aer cald; #ncrcarea recipientului cu un volum dozat (B C ?;; Jl" cu substana de analizat; msurarea tensiunii utile Kout; eliminarea substanei analizate !i revenirea la prima etap.

Baloarea teoretica a tensiunii se determina cu relatia: U c ( pH " = U ; +


L U out M mV N 1 + 1; pKa pH

Fig. =. Schema bloc a senzorului de pH Senzorul utilizat #n lucrare este un Ioptrod cu msurare direct a proprietilor intrinseci c$imico%optice ale analituluiI. ,ndicatorii c$imici cei mai utilizai #n te$nica senzorilor cu fibre optice sunt cei care utilizeaz fenomenele de absorbie !i de fluorescen ultima variant fiind preferat datorit faptului c prezint o sensibilitate mai mare. Se folose!te area de odiu a #luore ceinei (C(.-1.O/Na(" care se prezint ca o pulbere de culoare crmizie !i are masa molecular Hf C 6D>.3?. 0entru a putea fi utilizat ca indicator ea se amestec cu ap bidistilat. Soluia are o culoare galben%verzuie !i ea va fi folosit pentru determinarea spectrelor de fluorescen. n vederea obinerii spectrelor de fluorescen soluia obinut va fi amestecat cu o oluie tampon #o #atic la diverse valori ale pA%lui. Soluia de fluorescein este neutr din punct de vedere c$imic. Balorile volumelor care trebuie amestecate #n vederea obinerii unei soluii tampon la diferite valori ale pA%lui se gsesc tabelate #n literatura de specialitate pentru fiecare soluie tampon #n parte (valorile de pA obinute sunt #ns apro'imative #n final fiind necesar msurarea pA%lui %?%

Senzori si traductoare cu fibre optice cu un pA%metru". n final s%a fcut diluia fluoresceinei cu 1;6 H #n soluiile tampon p.n la concentraia de 1;= H. n figura D este prezentat spectrul de absorbie al fluoresceinei #n dou variante grafice. Se observ c fluoresceina are un ma'im de absorbie la apro'imativ 9G; nm. n acest domeniu variaia absorbanei cu pA%ul este de tip proporional. 5a apro'imativ 9>; nm se afl a!a zisul punct i$o$be tic #n care absorbana are aceea!i valoare indiferent de valoarea pA%lui. &unosc.nd faptul c #n general intensitatea fluorescenei este cu at.t mai mare cu c.t absorbia este mai mare rezult c este preferabil ca e'citarea s se fac la o lungime de und de apro'imativ 9G;nm.

Fig. D. Spectrul de absorbie

Fig. ?. Spectrul de fluorescen al fluoresceinei obinut

al fluoresceinei. pentru Oex = 490 nm.

&u a+utorul unui spectrofluorimetru s%au obinut spectrele de fluorescen pentru primele !ase probe la 9G; nm (fig. ?". Se observ c modificarea lungimii de und de e'citaie !i a pA%ului nu modific sensibil forma spectrelor ci numai intensitatea acestora.

%G%