1.Abordarea conceptului de pre n teoria economic Pretulconcept multidimensional care prin valentile sale ec.

Se dovedeste a fi atit un instrument macro-ec. Cit si unul micro-ec. Pe care interprinderea il poate utiliza ca element de baza in deciziile sale strategice si tactice. In activitatea oricarei intreprinderi producatoare de bunuri servicii P detine un rol special de max. Importanta pentru atingerea obiectivului finalmaximizarea profitului. P. pietii reprezinta o cantitate de moneda pe care cumparatorul este dispus si poate sa ii ofere producatorului in schimbul bunului pe care acesta il poate oferi. P se poate manifesta prin formele : Tarif-servicii taxa plati la buget impozite salariul dobinda dividente a baza definiri P sta conceptul de valoare!aceasta fiind abordata in diviziuni diferite ce corespund anumitor scoli si curente de gindire ec. : teoria utilitatii marginale !obiectiva! subiectiva I. conform primei teorii valoarea unei marfi e determinata de utilitatea pe care consumatorii o atribuie bunurilor . "arimea ei fiind o functie si a raritatii marfii respective #$.%evosn menger marshall & II. Conform teoriii ' la baza unui bun sta raritatea acesteia si ch. (e munca vie si materializata implicata la realizarea sa.#$illiam ! pett)! d.ricardo& teoria obiectiva face distinctia intre valoarea de intrebuintare si de schimb.Prima nu o pate crea pe a doua ! din moment ce lucrurile cele mai utile nu au valoare de schimb iar bunurile avind mare valoare de schimb fiind putin utile .*tilitatea fiind nu si masura acestuia. III. Teoria + considera ca la baza P se afla utilitatea bunurilor .#$alras ! menger & Indeferent de cantitatea depusa pentru obtinerea unui bun economic aceasta capata valoarea numai in masura in care este ceruta pe piata .,i confera cererii un rol determinant in determinarea valorii de schimb a P. -aloarea unei marfi este cu atit mai ridicata cu cit ultima unitate cinsumata are o utilitate mai mare . marshal a propus o pozitie de compromis la formarea P . S. Participa in aceeasi masura ca si (. preul reprezint cantitatea de bani pe care cumprtorul o pltete n schimbul unei uniti de bun economic, suma pentru transferarea drepturilor de proprietate asupra unui bun de la o persoan la alta. 2.Funciile preului ,senta oricarei categorii ec. Poate fi cunoscuta in toata amploarea sa prin studierea functiilor indeplinite. In cadrul mecanismelor ec-ic financiar preturile au functiile: .. /unc0ia de instrument de msur! prin care se m1soar1 consumurile de munc1! materie prim1! materiale 2.a.! precum 2i m1rimea profitului '. /unc0ia de stimulare a productiei si circulatia marfii se manifest1 prin m1rimea profitului inclus 3n structura pre0ului. +. /unc0ia de distribuire si redistribuire a a venitului national rezid1 din faptul c1 pre0ul oscileaz1 3n %urul valorii sub influen0a factorilor pie0ei 4. /unc0ia de prghie a politicii economice prin care se stimuleaza dezvoltarea anumitor ramuri strategice. La ni el macroeconomic! ".#istemul de preuri Totalitatea pre0urilor care stau la baza schimburilor de m1rfuri pe pia0a intern1 2i interna0ional1! precum 2i totalitatea rela0iilor dintre ele formeaz1 sistemul de preuri . se deosebesc + tipuri de sisteme de pre0uri:5 #istemul de preuri administrate$ se bazeaza pe stabilirea unitara si coordonata a preturilor de catre stat.Piata nu are nici o influiemta asupra nivelului si dinamicii lor.Se creaza dezichilibru shi care pot provoca inflatia si preturi ireale.#istemul de preuri libere-se formeza sub influienta factorilor pietei drept decizie cu privire la P revine producatorilor.P final urmind sa fie stabilit prin intermediul necocierii dintre prducator si consumator.#istemul de preturi mi%t$ se formeaza prin interactiunea dintre ( shi S #con%uctura pietei& statul intervenind in situatii de dezichilibru! pericol de inflatie. a etapa actual1 sistemul de pre0uri 3n 6. "oldova include urm1toarele categorii de pre0uri: .. dup1 modul de formare: pre0uri libere!pre0uri reglementate. '. dup1 domeniul de aplicare:pre0uri cu ridicata #engros&!pre0uri de achizi0ie a produc0iei agricole pentru necesit10ile statului!pre0uri de consum: la produse alimentare! la m1rfuri nealimentare! tarife la serviciipre0uri 3n construc0ii capitale!dob7nda #pre0ul creditului&!salaruil #pre0ul muncii&!pre0ul la p1m7nt 2i resurse naturale.

&.'ipurile preurilor i clasificarea lor 8ruparea pre0urilor 3n categorii omogene distincte se poate face 3n func0ie de mai multe criterii: 1 criteriu! modul de formare .. pre0uri libere! negociate 3ntre agen0ii economici9 '. pre0uri reglementate de c1tre organele care au dreptul de decizie 3n domeniul de pre0. 2 criteriu! domeniul de aplicare .& pre0uri fundamentale : Pre0uri ale produc1torului:-de achizi0ie a materiilor prime!-cu ridicata 3n cadrul comer0ului cu ridicataPre0uri ale comerciantului:-en gross!-en detail9Pre0uri de transfer stabilite pentru un produs intermediar care face obiectul comer0ului intern 3n cadrul unei firme '& pre0uri func0ionale: Pre0uri de ofert1:-de catalog!de list1!-de cota0ii!-de deviz9Pre0uride eviden01:medii!-de prognoz19Pre0uri de import-export9Pre0uri mondiale9Pre0uri efective:-de contract!-de burs1!-de licita0ie!-de consum " criteriu! modul n care reacioneaz la ariaia anumitor factori! .. variabile se schimb1 cu u2urin01 3n func0ie de influen0a factorilor9 '. fixe i2i p1streaz1 # prin deciziile celor care au abilitate & acela2i nivel un timp mai 3ndelungat9 +. semivariabile sunt fixate limitele p3na la care! sau de la care ele se pot ridica ori cobor3. & criteriu! aria (eo(rafic i inter alul de timp! .. unice - valabile pentru toat1 0ara 2i pentru tot timpul anului9 '. diferen0iate - sunt stabilite la nivele diferite de la o zon1 la alta sau de la un sezon la altul. ) criteriu! modul de luare n consideraie a '*A : .. pre0uri cu T-:9 '. pre0uri f1r1 T-:. ).Factorii de influen i procesul formrii preurilor Pre0urile bunurilor sunt influen0ate de o serie de factori economici! tehnici! naturali etc. 8eneraliz7nd! putem scoate 3n eviden01 ; factori de baz1. 1+ ,ererea2+ .ferta"+ ,oncurena&+ /e(lementarea de stat )+ ,osturi de productie Factori ce determin reducerea preurilor! -"a%orarea volumului de produc0ie #efectul economiei de scar1&9 6educerea cererii 3n paralel cu cre2terea ofertei9 Sporirea productivit10ii muncii9 Progresul tehnico-2tiin0ific9 ,xisten0a concuren0ilor9 Cote reduse ale impozitelor pe consum9 6educerea costurilor de realizare prin crearea re0elelor proprii de comercializare9 6ata sc1zut1 a infla0iei9 - Stabilitatea valutei na0ionale etc. Factori ce determin creterea preurilor! $ 6educerea volumului de produc0ie 2i a productivit10ii muncii9 <ferta deficitar19 ,xisten0a monopolurilor sau ale cartelurilor de pre0uri9 Cre2terea costurilor resurselor utilizate9 Cote 3nalte ale impozitelor pe consum9 Instabilitatea economic19 Implicarea intermediarilor9 6ata 3nalt1 a infla0iei9 Perfec0ionarea parametrilor produselor! sporirea calit10ii etc.

0.1olitica de pre ca element al politicii de mar2etin(. Politica de mar=eting firma 32i define2te pozi0ia sa fa01 de 4 variabile! care formeaz1 mixul de mar=eting 2i care constituie un instrument de promovare a acestei politici: 1rodusul reflect1 calitatea! modelul! dimensiunea! ambala%ul! marca etc9 1reul include stabilirea pre0ului la diferite etape ale vie0ii economice a produsului! reducerile 2i ofertele speciale! adaosurile etc9 1lasamentul #distribu0ia& reflect1 canalele de distribu0ie! logistica #depozitarea! transportul&! metodele de v7nzare etc9 1romo area publicitatea! public relations! merchandisigh etc. (in perspectiva "> P cea mai mobila componenta a mixului!el poate fi modicat rapid spre deosebire de alte componente ale mixului de ">! iar schimbarilor de pret atrag un raspuns imediat din partea pietei. Conceptul de voaloare folosit in "> ete diferit de cel utilizat in lit. economica. a nivelul careia are ' afirmatii -al. (e intrebuintare -al. (e schimb P.element ma%or al mixului de ">! insa deciziile cu privirile la aceasta tb coordonate in mod atent cu cele privind produsul! promovarea! plasament..(e stabilitatea P depinde rentabilitatea I . P. doar aduce venit permitind acoperirea costurilor si obtinerea de profit. P.este unul din cele mai vizibile variabile fiind usor perceptibila de catre consumator!iar atunci cind poate fi controlat de la nivelul I beneficiaza de un grad ridicat de flexibilitate. :stfel modificare P poate sa diri%eze modificari la nivelul cantitaii de bunuri sauservicii ce ar putea fi platite de cumparatori ocul P in cadrul mixului de "=: Comarativ cu restul elementelor! P ar parea sa reprezinte pt consumatori mai degraba un element de cost decit unul privind profitul. 6eprezentarea grafica in cadrul mixului de "> Politica de pre cuprinde un ansamblu corelat de principii, norme, msuri i metode concrete, prin care o firm i definete poziia fa de preul produselor sale, n vederea ndeplinirii unor obiective specifice anumitor perioade! 2i anume: .. S*P6:-I,?*I6,: 3s.se practica un nivel minim de pret!se recupereaza costurile!profit neesential.#.mentinerea pe piata.,.-concurenta puternica!modificarea preferintelor consumatorilor! lichidarea scopurilor.3f.-nu poate fi inlocuit cap.fix!dividente minime. '. ":@I"IA:6,: P6</IT* *I 3s.-se alege nivelul pretului ce asigura profitul curent max. #.-favorizarea rezultatelor ec-financiare pe TS.,-conditii de incertitudine de ec in tranzitie! instabilitae.3f$afecteaza negativ rezultatele ulterioare +. ":@I"IA:6,: -< *"* -IBA:6I <6- 3s-bunul se produce in C mari P fiind dimensionatdupacerere.Se ofera comisioane intermediarilor.#-obtinerea incasarilor maximale in cadrul fiecarui seg. (e consumatori. 3f.-conduce la o buna pozitionare a firmei. 4. ":@I"IA:6,: C<T,I (, PI:T: $3s.bunul se produce in C mari shi este destinat pietelor sensibile la P .#.-obtinerea efectului economiei de scara#reducerea costurilor unitare& stabilirea P mici pt stimullarea ( .3f.-ca raspuns concurentii pot sa intreprinda masuri de reducere a P si de atragerea a clinetilor. ;. /6*CTI/IC:6,: : ":@I" : -IBA:6I <6 P, PI:?D- 3s.-se stabileste un P mai mare pt produsul destinat anumitor segmente de consum cind vol vinzarilor vinzarilor scade P la un nivel mai atragator pt alte seg.#.-obtinerea profiturilor mari.3f.reducerea ulterioara a P!poate avea urmari negative asupra vol vinzarilor. E. P6<"<-:6,: I":8IBII P6<(*S* *I- 3s. Se stabilesc preturi inalte pt produse caliatative care au fost recunoscute de consumatori.# recuperarea costurilor legate de eforturile ma%orarii calitatii ! de cercetarile stiintifice efectuate de modificarea substantiala a politicii !distributiei. 3f obtinerea pozitiei de lider in calitate.

4.#trate(ia de pre. 'ipuri de strate(ii n domeniul formrii preurilor. Strategia de pre0 reprezint1 un set de metode utilizate de 3ntreprindere 3n vederea realiz1rii practice a obiectivelor stabilite de politica de pre0. ,laborarea unei strategii de pre0 presupune trei etape: culegerea informa0iei! analiza strategic1 2i constituirea strategiei. :ceste etape includ urm1toarele activit10i: ,ule(erea informaiei .& evaluarea costurilor legate de produc0ie 2i realizare presupune elucidarea costurilor care influen0eaz1 nemi%locit produc0ia 2i realizarea '& concretizarea scopurilor financiare 3n direc0ia ob0inerii profitului minim! mediu sau maxim pe o anumit1 perioad19 +& determinarea concuren0ilor Analiza strate(ic 4& analiza situa0iei financiare a 3ntreprinderii ;& analiza segmentar1 a pie0ei analiza concuren0ei 3n condi0iile unei pie0e concrete scopul c1reia este prognozarea reac0iei posibile a concuren0ilor asupra pre0ului9 E& evaluarea influen0ei statului asupra mecanismului ,onstituirea strate(iei F& determinarea strategiei finale lu7nd 3n eviden01 to0i factorii enum1ra0i. Strategiile de pre0 la 3ntreprindere cuprind urm1toarea clasificare: .. #rate(ia preurilor nalte #Gstrategia de sm7nt7nireH&! se folose2te 3n cadrul fundament1rii pre0urilor pentru produsele exclusiv noi. /irma stabile2te pre0uri ini0ial 3nalte! orientate spre anumire segmente a consumatorilor! de regul1 pentru cei cu venituri mari sau pentru cei ambi0io2i care 0in cu tot dinadinsul s1 posede produsul respectiv. a aceast1 etap1 firma se afl1 pe pozi0ia de monopol! deci poate utiliza politica pre0urilor 3nalte! care au ca obiectiv principal recuperarea imediat1 a investi0iilor. :tunci c7nd v7nz1rile se reduc! se reduc 2i pre0urile! firma orient7ndu-se spre alte segmente de cump1r1tori. '. #trate(ia preurilor medii este caracteristic1 firmelor care au ca scop ob0inerea profitului pe termen lung. :ceast1 strategie este considerat1 ca fiind cea mai corect1 fiindc1 practicarea ei exclude Gr1zboiul pre0urilorH! nu favorizeaz1 apari0ia concuren0ilor 3n ramur1 2i genereaz1 un profit rezonabil calculat la capitalul investit +. #trate(ia preurilor 5oase #Gstrategia de acaparare a pie0iiH&! firma stabile2te ini0ial pre0uri mici pentru produsele unice. /irma 3n acest caz tinde s1 acapareze pia0a chiar de la 3nceput! s1 3nregistreze v7nz1ri mari pe seama c1rora s1 recupereze capitalul investit. :tunci c7nd produsul este recunoscut de consumatori se recurge la anumite ma%or1ri de pre0. Practicarea acestei strategii trebuie executat1 cu aten0ie! fiindc1 orice eroare nu va face posibil1 recuperarea investi0iilor! fapt ce va afecta rezultatele financiare a 3ntreprinderii. a fel! exist1 riscul ca ma%or1rile ulterioare de pre0 s1 nu fie acceptate de cump1r1tori 2i firma s1 fie nevoit1 s1 practice 3n continuare pre0urile ini0iale. 4. #trate(ia preurilor 6 int ;. Strategia pre0urilor legate! la stabilirea c1rora se iau 3n calcul pre0urile de realizare 2i cheltuielile legate de exploatare #deservirea tehnic1&9 E. Strategia urm1rii dup1 leader! c7nd pre0ul produc0iei firmei leader este considerat ca o variabil1 dat1 F. Strategia pre0urilor neschimbate. In condi0iile schimb1rii permanente al pre0urilor la resurse 2i materii prime! costurile nu pot r1m7ne acelea2i pe o perioad1 lung1 de timp. Pentru a exclude ma%or1ri de pre0 se recurge la reducerea greut10ii! m1rimii 2.a. J. Strategia pre0urilor psihologice! fixate la un nivel cu pu0in mai redus dec7t o cifr1 rotund1 2i creaz1 iluzia unor pre0uri mai mici #.!KK etc&9 K. Strategia calitate-pre0. <rice firm1 este confruntat1 cu problema pozi0ion1rii produsului s1u pe un nivel mediu al calit10ii 2i pre0ului! inferior sau superior acestora. Strategiile .! ;! K pot fi aplicate concomitent de firme diferite pe aceea2i pia01! cu condi0ia c1 exist1 trei categorii de consumatori pe fiecare pia01! unii interesa0i de calitate! al0ii de pre0! iar al0ii interesa0i at7t de calitate! c7t 2i de pre0 2i care pun balan0a 3ntre aceste dou1 elemente. Strategiile '! +! E constituie o amenin0are pentru strategiile anterioare! deoarece se ofer1 produse de calitate ridicat1 sau medie! dar la un pre0 mediu sau sc1zut. Strategiile 4! F 2i J reflect1 un pre0 prea mare comparativ cu calitatea produselor! determin7nd reac0ia negativ1 a cump1r1torilor! care se vor sim0i 3n2ela0i mai ales 3n cazul strategiei F .L. #trate(ia utilizrii adaosurilor i reducerilor de pre, cuprinde urm1toarele tipuri: :daos la pre0 ce decurge din o comand1 special1 a clientului! calitatea excelent1! oferirea de servicii suplimentare sau c7nd pentru marfa procurat1 se pl1te2te 3n rate. 6educerea de pre0 pentru plata cash 6educere pentru volumul achizi0iei:reduceri necumulative 9reduceri cumulative 6educeri extrasezoniere ce pot constitui p3n1 de la .L-.;M p7n1 la ;L-F;M.

 6educere pentru clien0ii fideli! ce poate atinge .;-+LM. 6educere func0ional1 6educere progresiv1 pentru achizi0ionarea unei serii de produse 3n termenii stabili0i anterior. 6educeri de dealer 6educeri speciale 3n cazul realiz1rii seriilor de prob1 . 6educeri ascunse 6educeri 3n cazul utiliz1rii unui ambala% pentru dou1 sau mai multe produse 6educeri practicate pentru bunurile ce au o cerere 3nalt1 pentru a stimula 2i mai mult v7nz1rile. 6educeri practicate cu ocazia unor s1rb1tori! %ubilee -7nzarea prin lichidarea stocurilor de m1rfuri ce nu se bucur1 de succes 6educeri de club! oferite membrilor diferitor cluburi asociate 6educeri practicate 3n 01rile arabe! din Nalcani 2i din :sia. 7.Formarea preului n cadrul ciclului produsului. Ciclul de via01 al unui produs sau via0a economic1 a produsului reprezint1 perioada de timp cuprins1 3ntre momentul lans1rii produsului nou pe pia01 2i cel al retragerii sale definitive de pe pia01! ca urmare a dispari0iei nevoilor pentru care a fost creat sau a apari0iei altui produs nou! care satisface acelea2i nevoi dar la un grad mai superior. /iec1rui produs 3i este caracteristic1 o anumit1 durat1 de via01! alc1tuit1 din mai multe etape sau faze prin care trece produsul. Corespunz1tor fiec1rei etape din ciclul s1u de via01 produsul solicit1 o anumit1 politic1 de mar=eting :1 etap : constituirea pie0ei produsului # cercetarea! proiectarea 2i asimilarea 3n fabrica0ie &. <dat1 cu lansarea unui produs nou! pentru care utilizatorii manifest1 interes! are loc tendin0a de maximizare a consumului prin maximizarea produc0iei! ceea ce conduce la ob0inerea de pre0uri mari! profituri mari 3nc1 de la 3nceputul desfacerii9 2 etap : cre2terea 2i maturizarea produsului paralel cu tendin0a de maximizare a consumului se declan2eaz1 2i cerin0a minimiz1rii costurilor. Ca urmare a polariz1rii factorilor de produc0ie pentru anumite bunuri cele mai solicitate pe pia01! pe seama cre2terii produc0iei! scade costul unitar cre7ndu-se premize pentru reducerea pre0ului. :ceast1 tendin01 pune sub control costurile 2i profiturile! imprim7ndu-le treptat tendin0a de reducere9" etap : declinul uzura moral1 ce cauzeaz1 cre2terea costurilor de produc0ie! reducerea considerabil1 al pre0urilor 3n cocnordan01 cu reducerea cererii la produsul respectiv.(up1 anumite statistici ce s-au efectuat pe plan mondial s-a apreciat c1 un produs poate avea o durat1 de via01 cuprins1 3ntre ;-.; ani. ital al

8.1articularitile formrii preului pe piaa cu concuren perfect. . &Piata cu conc. perfecta modelul teoretic ! o situatie ideala imaginata de scoala neoclasica mai ales de Pareto si Oalras Pproduse relativ omogene Patomicitatea pietii -agentii cererii si ofertei sunt intr-un numar mare Pintrarea iesirea libera de pe de pe piata se presupune ca agentii pietei nu intimpina bariere %uridice!economice!intitutionale 9 iar intrarea iesirea pe piata se efectueaza pe rationament economic (eoarece volumul vinzarilor unei firme in cond. concur. perfecte constitue o pondere mica in oferta totala de bunuri cresterea sau midificarea vol. de produse a firmei nu va influenta pretul de piata al acestui bun sau serviciu. /irma nu poate influenta P. (ar este primitoar de P. : in aceste conditii P unui bun al unei firme conceret este dictat de coonditiile pietii se nu depinde de volumul pietii !productiei ! deci venitul total #T6& din vinzarea acestui produs QPJC "6 #venitul marginal &-sporul venutului obtinut in rezultatul vinzarii suplimentare al unei unitati de produs "6QP :T6#venitul mediu &este egala in conditiile concurentei pure Q"6Q P Perioada pe TS perioada care este insuficienta pentru intrarea iesirea concurentilor in ramura. Perioada pe T invers. TS pe ' cai : a& firma comapara T6 cu TC in functie de diverse C de produse si va alege acel volum pentru care diferenta dintre acestea este max. T6-TCQPmax N& in practica cind firma de%a produce in fata ei apare intrebarea ce va aveaea din producerea unei uneitati suplimentarede produs sau pina la ce ea va continua sa-si mareasca productia.firma va continua sa cresca cont. (e producere! pina cind "CQ"6!astfel firma este cointeresata sa mareasca oferta pentru ca fiecare unit vinduta ii aduce cistig "CRPpiata Compararea "csi "6 este un mod de determinarea al vol obtin de de productie nui numai in cadrul concurentei perfecte.Cum numai "CS"6 interprinderea va inceta sa produca unit. suplimentare. Pe TS firma se poate confrunta cu situatia de a suport pierderi! cind scade P de piata .:stfel comportamentu firmei poate fi dublu: Psa continua sa produca minimizind pierderile S Pfirma inceteaza provizorie activitatea Sunt posibile + situatii cu care se confrunta firma in conditii conc. Perfecte .&Producind in conditii PQ"6Q"C! firma inregistrind profit ! indicatorul P stabilit pe piata ! depaseste C unitar al produsului firmei . '&In conditiile red. Pret.! subnivelul cost. unitar! dar care este superior niv. minim al cost. mediu variabil #::-C& firma va minimize pierderile adica va acoperi partial -C si /C! :-CRPR:TC +&Cind P scade sub niv. minim al cost. de variabile unitare ! firma va intrerupe activ. Pe T daca PRCunitar ! firma inceteaza definitiv activ si va iesi din ramura.

19.1articularitile formrii preului n cadrul monopolului absolut. Concuren0a imperfect1 este caracteristic1 pie0elor! unde produc1torii au mai multe libert10i 3n stabilirea pre0ului! dec7t 3n cadrul concuren0ei perfecte. (in acest tip de pie0e face parte monopolul! care presupune urm1toarele caracteristici: Nunul este produs de o singur1 firm19 Nunul nu poate fi substituit9 ,xist1 restric0ii de intrare a altor produc1tori 3n ramur1 #patente!licen0e 2.a.&. pre0ul monopolistului este un pre0 fixat! impus! controlat de firma monopolist1 2i curba cererii 3n acest caz reprezint1 o linie 3nclinat1 3n sens negativ. "onopolistul! 3n vederea stabilirii pre0ului! poate manipula cu volumul ofertei! dat fiind faptul c1 el este unicul furnizor al bunului pe pia01. Metodele de fundamentare a preului n condiiile de monopol sunt: .. Pentru a asigura profitul maxim firma determin1 volumul produc0iei care corespunde egalit10ii dintre "6 2i "C. '. "aximizarea cifrei de afaceri prin reducerea pre0ului cu scopul de a ob0ine profituri imediate! mai pu0in ridicate! chiar s1 ri2te pierderi uneori! pentru a-2i prote%a situa0ia de monopol 2i de evita apari0ia concuren0ilor 3n ramur1. +. 8estiunea la echilibru! care presupune egalarea pre0ului cu costul unitar 2i atingerea pragului de rentabilitate. Strategia se aplic1 3n cazul v7nz1rii ultimelor cantit10i pentru evitarea cre1rii stocurilor de m1rfuri. 4. (iscriminarea prin pre0 ce se manifest1 atunci c7nd firma vinde acelea2i produse la pre0uri diferite pe pie0e diferite cu scopul sporirii v7nz1rilor. ,lementele de baz1 care determin1 varietatea pre0urilor sunt: consumatorul, produsul, localizarea i timpul. Indiferent de forma sub care se 3nt7lne2te discriminarea prin pre0! pentru ca strategia s1 fie eficient1 firma care apeleaz1 la aceast1 variant1 trebuie s1 asigure 3ndeplinirea simultan1 a urm1toarelor condi0ii: Pia0a trebuie s1 fie segmentat1 S1 nu existe nici o modalitate prin care cump1r1torii care au pl1tit un pre0 mai mic s1 rev7nd1 produsul la un nivel d pre0 mai ridicat9 S1 nu existe nici o posibilitate pentru concuren01 de a domina 2i c72tiga segmentul de consumatori c1ruia firma ia v7ndut produsul la pre0ul mai 3nalt. ,xist1 trei tipuri de discriminare prin pre0: a& discriminarea de (radul 1 sau perfect 6 este situa0ia 3n care pre0ul este a%ustat exact la c7t este dispus clientul s1 pl1teasc1 2i se poate 3nt7lni 3n cazul cump1r1rii unor cantit10i reduse de bunuri. 3ncerc7nd s1 determine consumatorii s1 pl1teasc1 preul ma%im 2i s1 ob0in1 tot surplusul consumatorului :iscriminarea de (radul 2 se realizeaz1 atunci c7nd firma monopolist1 stabile2te pre0uri diferite pentru cantit10i diferite de bunuri! cunosc7nd curba cererii pentru fiecare categorie de consumatori 2i 3ncerc7nd s1 ob0in1 o parte din Tsurplusul consumatorului :iscriminarea de (radul " se realizeaz1 prin fixarea unor pre0uri diferite pentru v7nzarea aceluia2i produs pe pie0e diferite sau 3n localit10i diferite! 0in7nd seama de distan01! de cheltuielile de transport 2i de elasticitatea cererii diferit1 pe pie0ele respective. (iscriminarea se poate realiza 2i 3ntre cump1r1torii autohtoni 2i cei str1ini stabilind pre0uri mai mari pe pia0a intern1 2i pre0uri mai reduse pe pia0a extern1 pentru ca firma s1 fie mai competitiv1 la export. 11.1articularitile formrii preului pe piaa cu concuren monopolist. Concuren0a monopolist1 se situeaz1 3ntre cele ' forme de pia01: concuren0a 2i monopolul. (eci! concuren0a monopolist1 p1streaz1 toate premizele concuren0ei perfecte! mai pu0in una: omogenitatea produsului. :ceasta este 3nlocuit1 de diferen0a produsului! situa0ia 3n care cump1r1torii au posibilitatea s1 aleag1 produsul pe care 3l doresc! iar v7nz1torii pot s1-2i impun1 pre0ul 2i chiar cantitatea! prin politica noilor sortimente de produse. (iferen0a poate fi creat1 3n urm1toarele moduri:In manier1 obiectiv1 produsul va fi diferit! pe de o parte! datorit1 unei prezent1ri materiale noi! folosirii unor materiale constructive noi sau sub forma unei noi m1rci9 pe de alt1 parte! complet nou 2i dotat cu calit10i originale! inovatoare.In manier1 subiectiv1! produsul determin1 nevoi noi fa01 de un bun existent(ac1 un produc1tor a reu2it s1 atrag1 cump1r1torii prin anumite particularit10i individuale ale m1rfurilor sale! el dob7nde2te temporar o pozi0ie de monopol asupra acestei m1rfi. In orizont scurt de timp firma va alege volumul produc0iei sale 3n condi0ia egalit10ii "CQ"6! iar pre0ul 3l va stabili 3n conformitate cu evolu0ia curbei cererii. Profitul firmei va fi acela2i ca 2i profitul firmei monopoliste. Pe termen lung! echilibrul firmei monopoliste concuren0iale are dou1 caracteristici: a& pre0ul produsului! ca 2i 3n condi0iile de monopol! este mai mare ca "C! 3ns1 datorit1 3nclina0iei negative a curbei cererii! "6 este mai mic ca pre0ul9 b& intrarea liber1 pe pia01 2i! respectiv! num1rul mare de 3ntreprinderi determin1 egalarea pre0ului cu :TC exact ca 3n condi0iile concuren0ei perfecte! fapt ce va genera ob0inerea unui profit nul. 12.1articularitile formrii preului pe piaa cu concuren oli(opolist. Principalele tr1s1turi caracteristice oligopolului sunt: IBT,6(,P,B(,B?: - decizia unei firme are impact nemi%locit asupra deciziei 2i ac0iunilor altei firme. IBC,6TIT*(IB,:- rezultatul deciziilor 2i ac0iunilor firmelor nu poate fi anticipat sau prev1zut. :tunci c7nd firmele oligopoliste aleg independent cantitatea produc0iei ce asigur1 maximizarea profitului ;egalitatea dintre costurile marginale "C! 2i 3ncas1rile marginale "6&! volumul cumulat al produc0iei este mai mare ca 3n situa0ia de monopol! dar mai mic ca 3n situa0ia pie0ei concuren0iale. 6espectiv! aceea2i legitate poate fi atribuit1 2i form1rii pre0urilor. In condi0iile oligopolului omogen! tendin0a de maximizare a profitului este mai puternic1 atunci c7nd num1rul produc1torilor este mai restr7ns! fiind evident1 interdependen0a deciziilor cu privire la pre0. Strategia se bazeaz1 pe cre2terea productivit10ii muncii! pe costurile unitare c7t mai reduse. In acest caz sunt posibile dou1 atitudini ale 3ntreprinderilor care condi0ioneaz1 comportamentul pre0urilor: atitudine de pace! care poate fi rezultatul fie al unei 3n0elegeri asupra calit10ilor! cantit10ilor! pre0urilor #determinarea cotei de produc0ie! 3mp1r0irea zonelor geografice de influen01&! fie prin dega%area unei firme leader! care serve2te ca ghid de orientare a varia0iilor pre0ului pentru celelalte firme9 atitudine de r1zboi! 3n care supravegherea concurentului este permanent1. Pentru a determina unele ac0iuni posibile ce pot fi 3ntreprinse de firmele pe pia0a oligopolist1 poate fi utilizat1 TTeoria %ocurilorH care studiaz1 comportamentul strategic al indivizilor.

este eficient1 la determinarea rezultatelor poten0iale 3n cazul accept1rii unei unei comenzi suplimentare. 1&.<etoda de determinare a preurilor orientat 1".<etodele de determinare a preurilor n baza costului. Costul 2i pre0ul au natur1 economic1 comun1! ambele exprim7nd consumul de munc1 social1. In acela2i timp costul reprezint1 partea cea mai mare a valorii unei m1rfi! cealalt1 parte fiind alc1tuit1 din profit! accize! T-:! adaos comercial. Costul produc0iei care st1 la baza determin1rii pre0ului reprezint1 consumurile care se atribuie produsului finit 2i serviciilor prestate. Consumurile totale #TC& reflect1 resursele utilizate pentru fabricarea produselor 2i prestarea serviciilor 3n scopul ob0inerii unui venit. Structura consumurilor totale poate fi reprezentat1 din dou1 aspecte: reieind din modul de atribuire asupra produciei; din evoluia odat cu modificarea cantitii de producie. Conform primului criteriu! consumurile se divizeaz1 3n directe 2i indirecte. Consumurile directe (DC& sunt consumurile ce pot fi atribuite 3n mod direct la un produs concret. ,le sunt reprezentate de: consumurile directe de materiale: Consumurile directe privind retribuirea muncii: Consumurile directe privind contribu0iile la asigur1rile sociale 2i medicale obligatorii. Consumurile indirecte (IC& sunt consumurile ce nu pot fi identificate direct pentru un anumit produs a finele perioadei de gestiune! consumurile indirecte de produc0ie se repartizeaz1 3n func0ie de o anumit1 baz1 de repartizare In func0ie de al doilea criteriu! consumurile totale se divizeaz1 din : Consumurile variabile #-C& Consumurile fixe (constante) (FC& "etodele de determinare a pre0ului 3n baza costului sunt: M !"#$ %"&!'(') %"MP( ! *!"!$(+ ,sen0a 2i modul de aplicare: se determin1 costurile totale prin suma dintre consumurile directe 2i indirecte #sau fixe 2i variabile&! la care se adaog1 o mar%1 de profit ce corespunde efortului depus 2i riscului asumat Pentru anumite articole de consumuri! precum 2i pentru rentabilitatea anumitor produse statul stabile2te plafoane sau limiteaz1 m1rimea. P , $!% - *$!% . Mp+, unde *tilizarea metodei Ucost-plusU in decizia de pre0 a firmei r1spunde obiectivului de a ob0ine un nivel satisf1c1tor al venitului pe termen lung! nu neap1rat maxim. *tilizarea acestei metode 3n fundamentarea pe termen lung a pre0urilor prezint1 anumite avanta%e! dintre care se remarc1 simplitatea! asigurarea unui nivel adecvat de profitabilitate. A anta5e a& este simpl1 3n utilizare! fiindc1 toat1 informa0ia necesar1 este de uz intern9 b& se consider1 o metod1 echitabil1 c7t pentru produc1tori! at7t 2i pentru consumatori9 c& se recomand1 pentru pie0ele cu un nivel redus de concuren019 d& este eficient1 3n cazul produselor exclusiv noi sau 3n cadrul produc0iei cu o diferen0iere clar1 3ntre sortimentele existente. In acela2i timp metoda nu este lipsit1 de unele deza anta5e! a& este orientat1 mai mult spre ofert1! dec7t spre cerere9 b& implic1 costurile curente 2i nu pe cele de perspectiv1! lu7nd 3n calcul infla0ia9 c& exist1 riscul nerealiz1rii 3ntregii cantit10i de produc0ie pentru care s-au determinat costurile totale9 d& m1rimea pre0ului nu se coreleaz1 cu volumul v7nz1rilor9 e& nu se ia 3n calcul elasticitatea cererii9 f& nu se utilizeaz1 avanta%ele posibile privind practicarea unui pre0 mai mare reie2ind din capacitatea de plat1 a consumatorilor. M !"#$ *#)/ %! %"&!)12+ %"&!'(') %"&!)12, P$/0)$( M$/2)1$( spre recuperarea in estiiilor . <etoda orientat spre recuperarea in estiiilor,. :ceast1 metod1 se folose2te de c1tre firmele care de0in o pozi0ie dominant1 pe pia01 2i care pot impune un pre0 concuren0ilor lor. "etoda presupune calcularea unei mar%e de profit in func0ie de randamentul dorit al capitalului utilizat. Prin utilizarea acestei metode! firma stabile2te pre0ul! lu3nd 3n considera0ie costul total mediu 2i necesitatea ob0inerii unui rentabilit10i a capitalului investiti 3n fabricarea 2i v3nzarea unui bun concret. Ca informa0ii ini0iale pentru aceast1 metod1 vor servi:volumul planificat al v3nz1rilor 3n unit10i fizice9costurile medii totale9volumul investi0iilor preconizate a fi efectuate 3n producerea 2 iv3nzarea acestui bun9profitul scontat a fi ob0inut din utilizarea capitalului investitit. P , $!% -*)45+ . /) *6+, *nde: I valoarea investi0iilor efectuate! a capitalurilor utilizate9 %I (&) eficien0a a2teptat1 a investi0iei efectuate! a capitalurilor utilizate. "etoda este eficient1 3n cadrul lu1rii deciziilor privind cantitatea unui produs nou ce urmeaz1 a fi fabricat dac1 pre0ul s1u este o m1rime dat1 de pia01. 1).Fundamentarea parametrii cost 6 pra(ului de contribuie++. In vederea analizei parametrilor cost volum profit managementul financiar folose2te metoda pra(ului de rentabilitate ;mar5ei de contribuie+ =rea2 3 en 1oint ;=31& . :naliza N,P sub3n0elege determinarea cantit10ii care! dac1 ar fi produs1 ca un anumit nivel de cost 2i va fi realizat1 la un anumit nivel de pre0! profitul va fi nul. 6espectiv! 3n punctul critic veniturile din v7nz1ri sunt egale cu costurile totale 3nregistrate pentru a produce un anumit bun. a fel! se stabile2te modul 3n care schimb1rile 3n volumul v7nz1rilor influen0eaz1 asupra modific1rilor 3n costuri 2i profit. Pentru a g1si punctul critic se utilizeaz1 trei metode: 1. <etoda ecuaiei '/ > *,? F, ?1f '/ > *, ?F,, sau 1reul % @ > ;A*, % @+ ? F,. ?in7nd cont de aceast1 ecua0ie poate fi determinat punctul critic 3n unit10i fizice: @=31 n uniti fizice > F,A ;1reul $ A*,+ '. <etoda mar5ei de contribuie "ar%a de contribu0ie unitar1 care se mai nume2te contribu0ia pe unitate #CP*& reprezint1 rezultatul ob0inut din v7nzarea unei unit10i de produs dup1 restituirea costurilor variabile unitare 2i include suma dintre profitul opera0ional 2i costurile fixe unitare. ,1B > 1reul 6 A*, sau ,1B > AF, ? 1f, respecti @=31 n uniti fizice > F,A ,1B ". <etoda reprezentrii (rafice Punctul de intersec0ie dintre venitul total #T6& 2i costul total #TC& indic1 cantitatea produc0iei #CN,P& ce asigur1 ob0inerea profitului nul. (ac1 3ntreprinderea va produce o cantitate mai mic1 ca CN,P! fiecare unitate va genera pierderi. In cazul 3n care volumul produc0iei va dep12i cantitatea CN,P! fiecare unitate v7ndut1 3n plus va genera ob0inerea profitului. (ep12irea volumului efectiv #sau planificat& al v7nz1rilor asupra celui din punctul critic reprezint1 indicatorul siguran0ei #Is&! care indic1 cu c7t poate fi redus volumul v7nz1rilor f1r1 riscul de a suporta pierderi. Is > @ef;plan+ 6 @=31 *nde: Cef#plan& cantitatea efectiv1 sau planificat1 a v7nz1rilor. $vanta7ele metodei 8 P se concretizeaz n faptul c ea permite9 - aprecierea influen0ei factorilor la devierea m1rimii profitului opera0ional9 - calcularea volumului v7nz1rilor! la care 3ntreprinderea nu va avea nici profit! nici pierderi9 - stabilirea dimensiunii la care produc0ia devine rentabil19 - eviden0a corela0iilor dintre dinamica produc0iei 2i dinamica costurilor9 - determinarea gradului de utilizare a capacit10ii de produc0ie 3n conexiune cu volumul profitului9 - calcularea volumului v7nz1rilor! necesar ob0inerii profitului a2teptat9 - determinarea indicatorului securit10ii9 - argumentarea celei mai optime variante de luare a deciziilor. 1ea7unsurile aplicrii metodei 8 P9 - pentru a determina pre0ul poten0ial se utilizeaz1 volumul produc0iei care! la r7ndul s1u! depinde de nivelul pre0ului9 - nu se ia 3n eviden01 cererea pentru bunul produs9 - se bazeaz1 pe ipoteza c1 totul ce se produce se comercializeaz19 - prezint1 date veridice doar atunci c7nd pre0ul luat este constant! indiferent de nivelul v7nz1rilor. preului rentabilitate n funcie ;mar5ei de de

10.<etode de corelare a preurilor la produsele noi. Produsul nou este definit! 3n general! ca bunul realizat 3n urma unei inven0ii! ce a ap1rut pentru prima dat1 pe pia01! sau unei inova0ii! adic1 unei modific1ri constructive 2iVsau func0ional1 esen0ial1. Bu orice modificare a insu2irilor unui produs reprezint1 3ns1 3nnoirea lui9 micile 2i nesemnificativele schimb1ri ale caracteristicilor nu constituie dec7t o adaptarea a produsului la cerin0ele consumatorului! 2i nu o 3nnoire autentic1. Produsele noi se pot grupa 3n felul urm1tor: a& produse absolute noi! care satisfac nevoi noi9 b& produse ce au calit10i noi 3n cadrul utilit10ilor existente c& produse asimilate! noi pentru firm1! dar care se produc in alte firme din 0ar1 sau din str1in1tate. <etodele de corelare a preurilor la produsele noi. Corelarea pre0urilor presupune efectuarea compara0iilor pe baza c1rora s1 se stabileasc1 raporturile corespunz1toare 3ntre produsul nou 2i produsele similare existente pe pia01! at7t sub aspectul valorii de 3ntrebuin0are! c7t 2i sub aspectul eficien0ei economice ob0inute de la produc1tor! 2i de beneficiar. Condi0ia necesar1 a reu2itei corel1rii este alegerea corect1 a produselor etalon. Produse etalon sunt produsele similare existente 3n produc0ia autohton1 sau provenite din import! cu care se pot compara noile produse 3n vederea fundament1rii 2i stabilirii pre0urilor acestora. Corelarea prin compararea parametrilor valorii de 3ntrebuin0are se aplic1 pentru acele produse ale c1ror pre0 este determinat de valoarea de 3ntrebuin0are! valoarea dat1 de anumi0i parametri comuni ambelor produseC7nd pentru corelare se folose2te un singur parametru! coeficientul de corelare #>& se determin1 ca raportul dintre parametrul produsului nou #:n& c1tre parametrul produsului etalon. #:e&. In cazul corel1rii mai multor parametri! coeficientul de corelare se determin1 prin + variante: Coeficientul de corelare determinat dup1 una din metodele de mai sus se folose2te pentru determinarea pre0ului produsului nou:Pn , Pe . :, '& Corela0ia 3n cadrul baremelor de pre0uri este utilizat1 pentru acele grupe sau subgrupe de produse care se caracterizeaz1 printr-o foarte larg1 diversitate de produse 2i sortimente posibile. ,le se folosesc! 3n general! 3n industria confec0iilor datorit1 num1rului foarte mare de sortimente 2i modele existente! precum 2i a variet10ii de 0es1turi din care se confec0ioneaz1 Naremele de pre0uri se disting prin faptul c1 apar sub forma unor tabele 3n care pre0urile se g1sesc gata calculate pentru toat1 gama de sortimente Pentru a elabora un barem de pre0uri este necesar1 g1sirea a doi parametri esen0iali #primul 2i ultimul element al seriei&! dup1 care se determin1 ra0ia de cre2tere #r&: r Q Pn P. n-. a elaborarea unui barem se parcurg mai multe etape 2i anume:pre(tirea-calcululerificarea-finisarea. Corelarea 3n baza normativelor de calcul reprezint1 o form1 simplificat1 2i operativ1 de stabilire a pre0ului! ce presupune calcularea unor coeficien0i! 3n baza c1ror se stabilesc cu u2urin01 pre0urile produselor noi. Pe :, iar Pn , $!%n . :, $!%e +& Corelarea 3n cadrul seriilor de pre0uri presupune 3ncadrarea pre0ului noului produs 3n seria de pre0uri existent1! potrivit dimensiunilor sau altor parametri lua0i ca baz1 pentru stabilirea pre0urilor de ofert1. "etoda se poate aplica 3n cazul unor produse fabricate 3ntr-un num1r de mare de sortimente 2i pentru care dependen0a dintre parametri 2i pre0uri poate fi determinat1! iar produsele cu pre0uri diferite se pot grupa 3n func0ie de unul sau mai mul0i parametri. Seriile de pre0uri se pot utiliza! 3n special! la stabilirea pre0urilor de ofert1 ale produselor industriei constructoare de ma2ini #rulmen0i! robinete! elemente de asamblare! tuburi turnate! arm1turi industriale etc.&! precum 2i a produselor de confec0ii! tricota%e! sticl1rie etc. cu acela2i grad de prelucrare! unde diferen0a se face 3n func0ie de m1rimi sau alte calit10i. In situa0ia 3n care are loc 3ncadrarea unor produse noi 3n cadrul unei seriei! are loc corela0ia prin interpolare: In situa0ia 3n care parametrul produsului nou continu1 seria! are loc corelarea prin extrapolare: :vanta%ele metodei de corelare 3n baza seriilor de pre0uri sunt: a& permite corelarea pre0ului noului produs nu numai cu pre0ul unui singur produs! ci cu mai multe pre0uri reale sau chiar cu toate pre0urile produselor din grupa respectiv1! duc7nd la o evaluare mult mai exact19 b& se asigur1 o mai mare operativitate din cadrul fundament1rii pre0ului! 3ntruc7t nu mai este necesar1 opera0iunea de determinare a fiec1rui element din structura pre0ului9 fa01 de metoda corel1rii 3n baza costurilor se iau 3n mai mare m1sur1 interesele beneficiarului!

pun7ndu-se accent pe valoarea de 3ntrebuin0are al produselor 14.<etode de determinare a preurilor orientate spre concuren. <rientarea pre0urilor dup1 concuren01 reprezint1 o decizie unde pre0ul este considerat ca o m1rime dat1 2i nu ca o variabil1 de ac0iune. Sfera de aplicare a acestei practici se r1sfr7nge asupra pie0elor concuren0iale ale unor produse omogene! pie0elor de materii prime! pie0elor oligopoliste ale bunurilor diferen0iate c7nd 3ntreprinderile practic1 o Tpolitic1 de paceH sau 32i urmeaz1 liderul. Wustificarea aplic1rii acestei metode se refer1 la urm1toarele aspecte: dac1 m1rimea costurilor reale nu este posibil1 #sau dificil1&! se alege pre0ul curent al pie0ei! care se presupune c1 recupereaz1 costul 2i genereaz1 un profit echitabil firmelor ce produc acela0i bun9 dac1 aceast1 practic1 men0ine armonia 3n sector9 dac1 se poate cunoa2te comportamentele cererii vs de modificarea pre0ului. Principalele metode de orientare a pre0urilor dup1 concuren01 sunt: ;+ "rientarea dup preul mediu pe ramur. Se folose2te 3n cazul pie0ei cu concuren01 perfect1 sau 3n cadrul oligopolului omogen! unde pre0ul pie0ei este o variabil1 dat1! acceptat1de v7nz1tori 2i cump1r1tori. :ceasta este strategia cea mai frecvent folosit1 3n cazul exporturilor. <+ "rientarea dup preul leaderului pieei. In aeast1 situa0ie este necesar de determinat tipul leaderului pie0ei! 2i anume dac1 are o pozi0ie dominant1 sau serve2te ca ghid de orientare pentru ceilal0i concuren0i. In primul caz! firma trebuie s1 3nregistreze costuri suficient de mici pentru a impune pie0ei 2i pre0uri mici. Concuren0ii sunt nevoi0i s1 practice acelea2i niveluri de pre0uri. In al doilea caz! firmele mai mici! cu o cot1 de pia01 redus1 ori intrate recent 3n competi0ie! vor alinia pre0urile astfel 3nc7t s1 fie competitive 2i s1 reziste concuren0ei. "a%orarea pre0urilor de c1tre leaderul pie0ei va fi urmat1 de ma%orarea pre0urilor de c1tre firmele concurente! 2i invers. =+ %artelul de preuri. In cadrul cartelului firmele se 3n0eleg referitor la nivelul pre0ului! cota de0inut1 de pia01 2i volumulu de produc0ie. >+ !enderul de preuri. Se folose2te atunci c7nd mai multe firme concureaz1 pentru a primi un anumit contract. Tenderul reprezint1 oferta de pre0 propus1 de c1tre firm1! reie2ind din pre0urile posibile ce pot fi 3naintate de firmele concurente. <fertele de pre0 sunt plasate 3n plicuri! care se deschid la momentul negocierilor. Contractul este oferit firmei care propune nivelul minim de pre0! care se situeaz1 uneori chiar sub nivelul costului. (e obicei tenderele de pre0uri se anun01 de c1tre stat 3n vederea execut1rii unor lucr1ri.

.. '. +.

olum 6 profit. ;<etoda

,sen0a 2i modul de aplicare: mar%a de profit se adaug1 la consumurile medii variabile sau directe. P = !C " ( !C x Mp) sau P = DC " ( DC x Mp)# unde "p mar$a de profit sau mar$a de contribuie ce reprezint1 suma dintre costurile fixe medii 2i profitul planificat. Mp , $3% - Pf unitar, unde "etoda costului par0ial este utilizat1 pe larg 3n 01rile dezvoltate! pentru prima dat1 fiind folosit1 de unele firme din S*:! av7nd denumirea de Tdirect costingH. In ,uropa aceast1 metod1 a primit denumirea de Tmarginal costingH! esen0a fiind aceea2i. *tilizarea acestei metode 3n 01rile cu economie dezvoltat1 se datoreaz1 urm1toarelor a anta5e! m1rimea consumurilor fixe sau a celor indirecte nu se distribuie asupra costului produc0iei! dar este recuperat1 prin m1rimea mar%ei ad1ugate la :-C #:(C&9 :-C sau :(C sunt flexibile 3n func0ie de volumul produc0iei9

17.:eterminarea preurilor n baza echilibrului dintre cost, cerere i concurem ;<odelul " C,D+. Procesul de fixare a pre0urilor potrivit "odelului T+CH #cost! cerere! concuren01& presupune o analiz1 detaliat1 a factorilor endogeni 2i exogeni 3n corela0ie cu obiectivele firmei corespunz1tor urm1toarelor etape: 3tapa I! :efinirea obiecti elor <rice agent economic trebuie s1-2i defineasc1 obiectivele pe care le urm1re2te! s1 aib1 o idee clar1 asupra aceea ce dore2te s1 ob0in1 prin fabricarea 2i desfacerea unor produse pe pia0a intern1 sau extern1 2i s1 3n0eleag1 rolul determin1rii pre0urilor 3n aceast1 activitate <biectivele cu privire la determinarea pre0urilor sunt str7ns legate de obiectivele fixate de politica de mar=eting! fiind necesar1 stabilirea prealabil1 a lor 2i nu doar atunci c7nd se primesc comenzile. 3tapa II! Analiza situaiei pe pia 6olul acestei analize este de a stabili limita superioar1 pentru decizia de pre0! bazat1 pe cererea pentru bunul respectiv 2i pe natura concuren0ei. In acest context se urm1re2te trei aspecte: a& cunoa2terea dimensiunilor pie0ei b& cunoa2terea concuren0ei presupune! 3n primul r7nd! identificarea concuren0ilor direc0i 2i a celor indirec0i c& cunoa2terea pre0urilor pie0ei care ca scop ob0inerea informa0iei referitor la o serie de elemente legate de factorii de mar=eting. Cea mai mare dificultate 3n cadrul acestei etape este c1 datele! 3n special cele referitoare la pre0! sunt foarte greu de ob0inut. 3tapa III! :eterminarea costurilor Se determin1 consumurile directe 2i indirecte! fixe 2i variabile! precum 2i costul total al produc0iei reie2ind din cantit10ile fabricate. < aten0ie deosebit1 trebuie acordat1 condi0iilor posibile de livrare sau comercializare a produc0iei at7t pe pia0a intern1! c7t 2i la exportC7nd v7nz1torul 2i-a elaborat o structur1 a pre0ului! el poate negocia cu cump1r1torii condi0iile de livrare specifice! care vor forma baza cota0iei respective de pre0. 3tapa I*! #tabilirea structurii i ni elul ;sau limitei+ preului Stabilirea structurii 2i nivelului pre0ului se face cu scopul de a estima ce profit poate ob0ine firma prin comercializarea produselor sale. a aceast1 etap1 se alege metoda de determinare a pre0ului! precum 2i se iau 3n eviden01 factorii suplimentari! cum ar fi: riscul pie0ei! rata infla0iei! impozitele 2i taxele din structura pre0ului! comisioanele practicate de comercian0i etc. 3tapa *! 1rezentarea ofertei de pre Prin oferta de pre0 agentul economic furnizeaz1 unui poten0ial cump1r1tor nivelul exact al pre0ului 2i condi0iile 3n care el este dispus s1 livreze marfa.Batura ofertelor este diferit1 de la caz la caz. "ulte oferte se fac prin telex! fax sau Internet. In cazul unei oferte scrise ea trebuie 3nso0it1 de materiale publicitare corespunz1toare! prezentate 3ntr-o form1 atractiv1. Scrisoarea 3nso0itoare poate include informa0ii ca: avanta%ele produsului comparativ cu cele ale concuren0ei! precum 2i alte avanta%e legate de condi0iile de plat1 etc. pentru a motiva acceptarea ofertei din partea cump1r1torului. 18.,rearea sistemului de preuri specifice economiei de pia. Sistemul de pre0uri ce a existat p3n1 3n .KK. s-a caracterizat prin urm1toarele nea%unsuri: .. 3ndep1rtarea pre0urilor de nivelul real al costurilor! ceea ce a condus la rezultate necorespunz1toare! 3ndep1rtarea nivelului pre0urilor interne fa01 de pre0urile externe! unele fiind subevaluate iar altele supraevaluate 3n raport cu acestea9 '. men0inerea neschimbat1 a pre0urilor pe perioade mari! ne0in7ndu-se seama de raportul cerere-ofert1! de evolu0ia costurilor de produc0ie sau a pre0urilor externe9 +. necuprinderea 3n costurile de produc0ie 2i 3n pre0uri a unor cheltuieli %ustificate economic 4. 3n lipsa unor pre0uri bazate pe ac0iunea legii cererii 2i ofertei nu se putea afirma cu precizie ce activit10i sunt sau nu rentabile 2i nu se putea orienta

corect nici procesul de dezvoltare 2i restructurare a economiei na0ionale etc. In procesul de tranzi0ie o 0ar1 se afl1 3n fa0a unei op0iuni fundamentale 3n ceea ce prive2te pre0urile! 2i anume: ori se accept1 practicarea unor pre0uri relativ mici 2i stabile! dar care nu asigur1 echilibrul dintre cerere 2i ofert1! men0in7nd sau accentu7nd dezechilibrul! ori se accept1 3ntroducerea unui sistem nou de pre0uri care va asigura acest echilibru. In vederea echilibr1rii cererii cu oferta se poate ac0iona 2i 3n direc0ia manipul1rii cererii sau ofertei. Pe linie de cerere pot fi urm1toarele solu0ii poten0iale: reforma monetar1! stimularea atragerii economiilor b1ne2ti 2i acordarea! pe seama lor! de 3mprumuturi agen0ilor economici! folosirea unui sistem fiscal care s1 combat1 evaziunea 2i specula. Pe linia cre2terii ofertei! trebuie ac0ionat 3n vederea cre2terii produc0iei. < alt1 solu0ie ar fi cre2terea importurilor! dar ea prezint1 dezavanta%ul reducerii rezervelor valutare a 01rii. :stfel! singura modalitate pentru aplanarea dezechilibrelor dintre cerere 2i ofert1 a r1mas s1 fie liberalizarea pre0urilor. In 6.". crearea unui sistem de pre0uri specific economiei de pia01 a 3nceput odat1 cu (ecretul Pre2edintelui 6.". X ';E din 'E-.'-.KK. TCu privire la liberalizarea pre0urilor 2i tarifelor 2i protec0ia social1 a popula0iei T 2i a inclus 4 etape: ,tapa I prima subetap1 3ntre ' ianuarie +. octombrie .KK'9 a doua subetap1 3ntre . noiembrie .KK' 2i 'K septembrie .KK+9,tapa II +L septembrie .KK+ p7n1 la '' mai .KK49,tapa III '+ mai .KK4 +. decembrie .KKF9,tapa I- de la . ianuarie .KKJ. .& In cadrul acestei etape erau reglementate pre0urile la produc0ia importat1! conform contractelor interstatale 3n cadrul CSI! la produc0ia monopolurilor naturale #energetic1! telecomunica0ii&! la serviciile de transport! la produc0ia de prim1 necesitate pentru consumul popula0iei. :u fost instituite plafoane de pre0uri la resurse energetice! metale pre0ioase! chirie! produse de panifica0ie! produse lactate! ulei vegetal! zah1r! sare! medicamente. (in .; februarie .KK' s-au eliminat subven0iile la mezeluri fierte! s-au liberalizat pre0urile la unele produse din carne! iar din .; octombrie .KK' au fost liberalizate pre0urile la unele produse alimentare #ulei! zah1r! carne&. (in anul .KK+ s-a redus lista produselor agricole pentru care statul garanta pre0uri minimale! acestea aplic7ndu-se doar la gr7ne cu excep0ia.:daosul comercial aplicat de unit10ile de desfacere nu dep12ea 'LM. 3tapa 2 a 3ntrodus schimb1ri esen0iale 3n mecanismul form1rii pre0urilor cu am1nuntul care! 3n afar1 de pre0ul de livrare 2i adaos comercial includ de%a cheltuielile de transport 2i dob7nda pentru credite bancare. Cota-plafon de 'LM adaos comercial a fost 3nlocuit1 cu + nivele a cotei: cota-plafon 'LM #pentru '; tipuri de produse de prim1 necesitate&! cota plafon +LM #pentru celelalte m1rfuri 3n afar1 de m1rfurile de lux& 2i cota liber1 #pentru m1rfurile de lux. (e r7nd cu aceste! se ridic1 nivelul pre0urilor reglementate de stat pentru a reduce dot1rile din buget! are loc liberalizarea pre0urilor la ma%oritatea produselor alimentare 2i tarifelor 3n transport. In cadrul etapei " au fost liberalizate pre0urile la p3ine! lapte! medicamente. :u intervenit schimb1ri substan0iale 3n formarea pre0urilor la m1rfurile 3ntreprinderilor monopoliste: :u fost eliminate ori reduse cotele impozitelor indirecte la un 2ir de m1rfuri. Prin adoptarea egii GCu privire la pre0ul normativ al p1m7ntuluiH se garanteaz1 un nivel minim al pre0ului de v7nzare pentru posesorii de terenuri agricole. 3tapa I* a 3nceput cu 3ntroducerea Codului fiscal #titlurile I 2i II& din . ianuarie .KKJ! conform c1ruia a fost schimbat modul de calcul al venitului. Implementarea standardelor na0ionale de contabilitate a 3ntrodus modific1ri substan0iale 3n clasificarea 2i calculul costurilor. Potrivit datelor oficiale p3n1 la momentul actual 'LM de pre0uri sunt reglementate 3n mod direct de stat! celelalte JLM fiind considerate pre0uri libere. Speciali2tii apreciaz1 c1 a avut loc o liberalizare gradual1 a pre0urilor! 3ns1! datorit1 caracterului s1u de noutate pentru cet10enii obi2nui0i cu pre0uri mici 2i relativ stabile! precum 2i datorit1 propor0iilor modific1rilor de pre0uri! s-a considerat c1 a avut loc o terapie de 2oc. ,fectele negative s-au manifestat prin rata 3nalt1 a infla0iei! reducerea puterii de cump1rare a banilor 2i a nivelului de trai a popula0iei. iberalizarea pre0urilor a atras dup1 sine 2i adoptarea unor m1suri de protec0ie social1: acordarea unor compensa0ii! prin adaosuri la salarii 2i pensii! indexarea veniturilor pe baza indicelui mediu de cre2tere a pre0urilor 2i tarifelor! aloca0ii de stat pentru copii etc.

3ndeplinesc urm1toarele economice 2i sociale: 29.:ecizia de pre la ni el micro i macroeconomic. Eecesitatea i metodele de re(lementare din partea statului al preurilor i tarifelor. Interven0ia statului 3n stabilirea! diri%area 2i urm1rirea evolu0iei pre0urilor este determinat1 de mai multe situa0ii sau cerin0e economice! 2i anume: penuria de resurse de materii prime 2i energie! oferta dificitar1 la unele produse importante pentru economie 2i popula0ie! cu influien01 negativ1 asupra cererii 2i a nivelului de trai al popula0iei! prote%area produc0iei autohtone de concuren0a str1in1! combaterea unor situa0ii de monopol sau oligopol! precum 2i al concuren0ei neloiale. Cu c7t pia0a real1 este mai 3ndep1rtat1 de concuren0a perfect1! cu at7t necesitatea 2i eficien0a controlului statului! a interven0iei lui asupra pre0urilor este mai mare. In general! interven0ia statului 3n domeniul pre0urilor a fost prezent1 3n toate timpurile! fiind mai intens1 3n perioadele de criz1 economic1! declin economic! sau 3n timp de r1zboi etc. 2i mai u2oar1 3n perioadele de stabilitate economic1. Prin amestecul 3n procesul form1rii pre0urilor se urm1re2te asigurarea unei stabilit10i economice 2i protec0ii sociale! satisfacerea unui minim de cerin0e 2i interese. <etodele re(lementrii directe presupun controlul nemi%locit din partea statului asupra nivelului sau a unor elemente structurale a pre0ului. :stfel de metode se folosesc pentru sus0inerea pre0urilor produselor agricole 2i agroalimentare! ale materiilor prime de baz1! combustibilului 2i resurselor energetice. Preul fixat n mod autoritar de c'tre stat poate s' apar' ca pre maxim# pre minim sau ca pre subvenionat( )a fel# statul controlea*' administrativ preurile prin blocarea lor# prin limitarea nivelului mar$ei de profit sau a adaosului comercial 1. 1reul ma%im este inferior pre0ului de echilibru! dar practicarea acestui pre0 modific1 volumul cererii 2i ofertei! stimuleaz1 consumul 2i spore2te cantitatea cerut1 de produs. :ceast1 situa0ie poate crea o serie de consecin0e: protec0ia consumatorilor prin practicarea unor pre0uri mai mici9 reduce cantitatea oferit1 de produc1tori! care nu sunt de acord s1-2i v7nd1 produsul la un pre0 mai mic 2i pot recurge la stocarea produc0iei respective! a2tept7nd 3nl1turarea restric0iei de pre0. Ca rezultat! poate s1 apar1 penuria de produse v7nzarea preferen0ial1 a produselor 3n func0ie de unele criterii subiective! bazate pe rela0ii personale spri%inite pe contrapresta0ii! apari0ia pie0ei negre! pia01 pe care bunurile se v7nd ilegal! la un pre0 mult mai superior celui maxim impus de c1tre organele de stat. 2. 1reul minim se folose2te pentru a stimula dezvoltarea 2i cre2terea produc0iei 3n unele sectoare 2i este! de regul1! superior pre0ului de echilibru. Stabilirea pre0ului minim deasupra pre0ului de echilibru determin1 apari0ia unui excedent de ofert1 fa01 de cerere. Produc1torii se vor afla 3n situa0ia de a acorda anumite facilit10i #rabaturi& cump1r1torilor pentru a-2i spori volumul v7nz1rilor. ". 1reul sub enionat presupune acoperirea pierderilor pe care le pot 3nregistra 3ntreprinderile! ca urmare a practic1rii a pre0urilor mai sc1zute! stabilite de stat. "1rimea subven0iei este egal1 cu diferen0a dintre pre0ul normal #pre0 ce asigur1 recuperarea costului 2i permite ob0inerea unui profit rezonabil pentru ramura respectiv1& 2i pre0ul garantat de stat. In 6. "oldova s-au acordat subven0ii de la buget pentru acoperirea pierderilor unor 3ntreprinderi! 3n special din agricultur1. Subven0ionarea este caracteristic1 anumitor perioade! este necesar1 3n unele situa0ii concrete 2i prezint1 unele avanta%e 2i dezavanta%e. :stfel subven0ia pentru acoperirea pierderilor asigur1 rambursarea costului de produc0ie ce reese din anumite cause obiective. Ins1 este greu de presupus c1 pierderile au fost determinate 3n 3ntregime de cause obiective! 2i nu de cauze subiective. &. =locarea ;n(hearea+ preurilor reprezint1 men0inerea pre0urilor la unele tipuri de produse pentru o anumit1 perioad1 de timp. ,ste folosit1 3n perioade caracterizate prin o rat1 3nalt1 a infla0iei 3n vederea asigur1rii unei stabiliz1ri. ). Limitarea mar5ei de profit pentru agen0ii economici produc1tori i a adaosului comercial pentru agen0ii economici ce se ocup1 cu desfacerea m1rfurilor. Conform legisla0iei 3n vigoare! 3n 6. "oldova se limiteaz1 mar%a de profit 3n m1rime de ';-;LM pentru produsele fabricate de agen0ii economici monopoli2ti! 'L-';M pentru tutun Prin intermediul metodelor indirecte statul tinde s1 asigure echilibrul dintre cerere 2i ofert1 3n vederea ma%or1rii lente a pre0urilor 3n cadrul 3ntregii economii. In dependen01 de situa0ia concret1! reglarea pre0urilor poate avea caracter antiinfla0ionist. +tatul folose,te controlul indirect prin intermediul politicii fiscale# politicii monetarcreditare# prin re.lementarea c/eltuielilor de stat ,i a sistemului de remunerare a muncii( 1. 1olitica fiscal. Impozitele! taxele 2i contribu0iile ce influen0eaz1 3n mod direct sau indirect pre0ul

importante

func0ii

.& servesc drept surse de baz1 pentru completarea veniturilor bugetare9 '& influen0eaz1 produc0ia 3n sensul l1rgirii sau restr7ngerii ei9 +& influen0eaz1 nivelul pre0urilor! respectiv! rata infla0iei9 eg1tura dintre pre0 2i impozitul pe venitul persoanelor %uridice se reflect1 prin faptul c1 ultimul se determin1 3n func0ie de m1rimea profitului care! la r7ndul s1u! depinde de nivelul pre0ului.Cea mai mare influen01 asupra pre0urilor o au impozitele indirecte! care reprezint1 adaos la pre0. Conform prevederilor titlului III al Codului /iscal! '*A este un impozit general de stat care reprezint1 o form1 de colectare la buget a unei p1r0i a valorii m1rfurilor livrate! serviciilor prestate care sunt supuse impozit1rii pe teritoriul 6epublicii "oldova! precum 2i a unei p1r0i din valoarea m1rfurilor! serviciilor impozabile importate 3n 6epublica "oldova. In 6" se folosesc 4 cote T-:: Conform titlului I- al Codului /iscal accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele m1rfuri de consum! precum 2i pentru activitatea 3n domeniul %ocurilor de noroc.. :ccizele se calculeaz1: fie ca o cot1 fix1 3n lei sau 3n ,uro pe unitatea de masur1 specific1 #de exemplu pe litru! pe gradul de concentra0ie! pe cifra octanic1 etc&9 fie ca o cot1 procentual1 care se aplic1 asupra bazei de impozitare. Taxele vamale sunt pli obli(atorii, aplicate importului i e%portului de mrfuri. 3le ndeplinesc dou funcii principale! .. protec0ionist1. '. func0ia fiscal1! Fn funcie de modul de percepere ta%ele amale se clasific n urmtoarele cate(orii! ad$ alorem, se aplic sub forma cotelor procentuale asupra alorii mrfii specifice, se stabilesc ca mrime absolut pentru 1 unitate de marf combinate, care implic primele dou cate(orii. :e e%emplu, 1)G din aloare, dar nu mai mult de 29H pentru o ton ;nu se aplic n /<+ e%ceptional, care, la rndul ei, se di izeaz n! a& taxa special1! b& taxa antidumping9 c& taxa compensatorie -aloarea 3n vam1 a m1rfii 3ntroduse pe teritoriul vamal se determin1 prin urm1toarele metode: a& 3n baza valorii tranzac0iei cu marfa respectiv1 ori 3n baza pre0ului efectiv pl1tit sau de pl1tit9 b& 3n baza valorii tranzac0iei cu marf1 identic19 c& 0n baza valorii tranzac0iei cu marf1 similar19 d& 3n baza costului unitar al m1rfii9 e& 3n baza valorii calculate a m1rfii9 f& prin metoda de rezerv1. '. Politica monetar-creditar1. Interaciunea dintre pre i masa monetar se manifest prin apariia fenomanului inflaiei. Fntre pre i inflaie e%ist o intercondiionare reciproc, preurile fiind atIt cauz, cIt i efect al inflaiei.Interdependena dintre pre i credit se manifest prin faptul c creditul influeneaz cantitatea de bani aflai n circulaie, +. 6eglementarea cheltuielilor de stat. Finanarea deficitului bu(etar se poate face prin mai multe modaliti, care au le(tur i influeneaz ni elul preurilor n economie! v7nzarea de obliga0iuni guvernamentale cu o dob7nd1 atr1g1toare pentru creditori. N1ncile comerciale vor 3nregistra un deficit de lichidit10i 2i vor ridica rata dob7nzii! ma%orarea poverii fiscale! emisiune monetar1 f1r1 acoperire

2&.#pecificul determinrii preurilor n comer 21.Le(islaia n domeniul de pre. .r(anele cu atribuie n domeniul de pre. egea 6. "oldova XJ4;-@II TCu privire la antreprenoriat 2i 3ntreprinderiH specific1 c1: 3ntreprinderile au dreptul s1 stabileasc1 de sinest1t1tor pre0urile #tarifele& la produsele fabricate! lucr1rile 2i serviciile prestate.In afar1 de agen0ii economici 2i Parlament! competen0e decizionale privind pre0urile mai au: - Ministerul 3inanelor cu departamentele 2i direc0iile de resort 3ndepline2te m1suri privind supravegherea concuren0ei! a negocierii pre0urilor! stabile2te pre0urile produselor subven0ionate 2i face propuneri de acte normative 3n domeniul pre0ului! - Ministerul conomiei promoveaz1 politica statului 3n domeniul form1rii pre0urilor! asigur1 organizatoric 2i metodologic procedeele de determinare a pre0urilor! promoveaz1 concuren0a loial1! exercit1 controlul asupra respect1rii legisla0iei antimonopol! - Ministerul Muncii i Proteciei sociale ! urm1re2te corelarea veniturilor popula0iei cu evolu0ia pre0urilor bunurilor de consum 2i elaboreaz1 acte normative referitoare la protec0ia social1 a popula0iei! - $genia 1aional de Protecie a %oncurenei care se ocup1 cu promovarea concuren0ei 2i acord1 consulta0ii 8uvernului 3n ce prive2te actele normative referitoare la pre0. a fel! exercit1 controlul modific1rilor 3n structura pie0elor de m1rfuri! controlul asupra atragerii investi0iilor str1ine de propor0ii mari! supravegherea circula0iei pachetelor mari ale h7rtiilor de valoare! controlul asupra form1rii pre0urilor! - "rganele administraiei publice locale efectuiaz1 reglementarea pre0urilor 2i controlul asupra disciplinei pre0urilor 3n limitele competen0elor sale! - #epartamentul &tatistic organizeaz1 supravegherea statistic1 a nivelului pre0urilor! efectuiaz1 calculul indicilor de pre0 2i public1 informa0ia respectiv1. "odul de formare 2i supraveghere a pre0urilor este reglementat 3n 6" de o serie de acte normative! cum ar fi: - (ecretul Pre2edintelui 6.". X';E din 'E-.'.KK. TCu privire la liberalizarea pre0urilor 2i tarifelor 2i protec0ia social1 a popula0ieiH! egea 6.". din 'K-L'-.KK' TCu privire la limitarea activit10ii monopoliste 2i dezvoltarea concuren0eiH! - Yot1r7rea 8uvernului 6.". X4'E din 'J-LK.KK; TCu privire la m1surile de coordonare 2i de reglementare de c1tre stat al pre0urilor 2i tarifelorH! - Yot1r7rea 8uvernului 6.". X;J' din .F.LJ..KK; TCu privire la reglementarea monopolurilorH egea 6.". B..L+-@I- din +L-LE-'LLL TCu privire la protec0ia concuren0eiH. Se afl1 3n discu0ie proiectul egii despre pre0uri. 22.,oncurena loial i practici anticoncureniale interzise. Practicile anticoncuren0iale sunt acte 2i fapte la care recurg 3ntreprinderile! 3n scopul dob7ndirii unei pozi0ii dominante pe pia01. Pozi0ia dominant1 pe pia01 este similar1 cu aceea de monopol! respectiv atunci c7nd o firm1 care activeaz1 singur1 pe pia0a 3n cauz1 poate s1 profite din plin de puterea ei fa01 de distribuitorii 2i consumatorii bunurilor sau serviciilor pe care le furnizeaz1. Pentru a dob7ndi o pozi0ie dominant1 pe pia01! o 3ntreprindere are dou1 posibilit10i: .. fie 3ncearc1 s1 3ncheie 3n0elegeri cu concuren0ii existen0i #cei care v7nd acela2i produs sau presteaz1 acela2i serviciu&9 3n0elegeri de fixare a pre0ului 2i 3mp1r0ire a pie0elor9 '. fie 3ncearc1 s1 devin1 cea mai puternic1 sau unica 3ntreprindere care aprovizioneaz1 pia0a! prin utilizarea unor practici anticoncuren0iale care s1-i sporeasc1 puterea de pia01. ;. Modaliti de nelegere ntre agenii economiciCartelul este un acord de 3n0elegere prin care un grup de firme produc1toare sau distribuitoare ale aceluia2i bun fixeaz1 anumite pre0uri sau 32i 3mpart pia0a. <biectivul cartelului const1 3n ridicarea pre0urilor sau distrugerea concuren0ei. <perarea cu cuplul cantit10i redusepre0uri excesive reprezint1 cel mai mare r1u pe care 3l produc cartelurile! deaceea ele sunt considerate c1 lezeaz1 direct interesele cump1r1torilor de bunuri 2i servicii. In afar1 de aceasta! ele au 2i un efect distructiv 3n sensul reducerii concuren0ei. Tipurile de 3n0elegeri 3n cadrul unui cartel pot fi grupate astfel: a. 3n0elegeri pentru stabilirea condi0iilor de v7nzare cump1rare b. 3n0elegeri privind cercetarea 2i dezvoltarea! c. 3n0elegeri privind transmiterea informa0iilor d. carteluri de import-export < Modaliti de abuz de poziie dominant pe piaPrincipalele tipuri de practici comerciale anticoncuren0iale pe care le poate folosi o 3ntreprindere aflat1 3ntr-o pozi0ie dominant1 sunt: refuzul de a negocia! 3n acest caz distribuitorul se va confrunta cu dificult10i deoarece el 32i pierde sursa de aprovizionare 2i nu va reu2i s1 g1seasc1 un alt furnizor! negocierea exclusiv1 presupune anga%amentul unui produc1tor c1 va furniza! 3n mod exclusiv! produsele sale unui distribuitor pe o pia01 dat1! garant7nd astfel distribuitorului monopolul pe aceast1 pia01! exclusivitatea reciproc1 presupune anga%amentul distribuitorului de a vinde exclusiv bunurile furnizorului s1u! iar acesta din urm1 se anga%eaz1 s1 3l aprovizioneze exclusiv pe distribuitor cu produsele sale! impunerea pre0ului de rev7nzare! produc1torul fixeaz1 pre0ul 2i 3l oblig1 pe distribuitor s1 v7nd1 produsele la acest pre0. In acest fel! distribuitorul este 3mpiedicat s1-2i fixeze propriul adaos. (ac1 va reduce pre0ul fixat de produc1tor! acesta din urm1 va 3nceta aprovizionarea! v7nzarea legat1! produc1torul 3l for0eaz1 pe distribuitor s1 preia mai multe bunuri dec7t are nevoie! 3ns1 3n alte cazuri distribuitorul este for0at s1 preia gama de produse oferite de produc1tor! aceast1 practic1 fiind numit1 Tfor0area seriei completeH! fixarea diferen0iat1 a pre0urilor presupune situa0ia c7nd produc1torul vinde produsele sale la pre0uri diferite c1tre clien0i diferi0i! indiferent de cantitatea sau calitatea oferit1! pre0urile de transfer! societateamam1 poate s1 factureze livr1rile c1tre filialele sale la pre0uri reduse cu scopul ca acestea s1 aib1 costuri mici! 3n timp ce concuren0ii s1i vor fi aproviziona0i la pre0uri excesiv de mari. In consecin01! filialele vor fi capabile s1 reduc1 pre0urile p7n1 c7nd concuren0ii vor fi elimina0i din afacere 2i ele dob7ndesc o pozi0ie de monopol 3n 0ara 3n care activeaz1. la aciunile anticoncuren se raport! a& activitatea monopolist1: - abuzul de situa0ia dominant1 pe pia019 - acordul anticoncuren01 dintre agen0i economici9 b& concuren0a neloial19 c& activitatea autorit10ilor administra0iei publice de limitare a concuren0ei 2".1rotecia consumatorilor mpotri a practicilor abuzi e ale concurenei Pentru asigurarea func0ion1rii eficiente a pie0ei din cadrul sectoarelor 3n care au loc comportamente 3ndoelnice se impune utilizarea unor mi%loace de detectare a practicilor anticoncuren0iale! 2i anume: A! In cazul 3n0elegerilor secrete concertate pentru ofertan0ii le licita0ii #oferte trucate& se poate folosi: a& examinarea pe termen lung a nivelurilor pre0urilor de ofert1 la licita0ii consecutive pentru a observa cre2terea sau reducerea inexplicabil1 a lor! b& examinarea succesiunii 3n care 3ntreprinderile depun oferte c72tig1toare la licita0ii 3ntru elucidarea 3n0elegerilor secrete de licita0ie! c& analiza unei serii de oferte ale aceluia2i ofertant poate dezv1lui necorespunderea dintre costuri 2i pre0uri! d& examinarea localiz1rii licitan0ilor c72tig1tori 3ntr-o serie de licita0ii succesive. =! Impunerea pre0ului de rev7nzare este u2or de detectat deoarece pre0urile sunt! de regul1! imprimate pe ambala%ul produsului iar uniformitatea pre0urilor 3ntre diferi0i comercian0i angrosi2ti sau detaili2ti poate ar1ta faptul c1 pre0urile sunt fixate de produc1tor 2i c1 ele nu se formeaz1 liber. ,! Cump1rarea legat1! negocierea exclusiv1 2.a. pot fi detectate prin examinarea sistematic1 a contractelor 3ncheiate 3ntre produc1tori 2i distribuitori! inclusiv a contractelor de licen01 cu partenerii str1ini. :! (etectarea cartelurilor necesit1 cunoa2terea mediului de func0ionare a acestuia 2i a problemelor cu care se confrunt1 care pot ap1rea sub + aspecte: - atragerea tuturor firmelor 3n cartel! - modul de 3ncheere a 3n0elegerii 3ntre firme! - supravegherea firmelor membre a cartelului. Cele mai frecvente modalit10i de a influien0a raporturile de concuren01 prin pre0 constau 3n practicile de pre0uri impuse sau recomandate! discriminatorii sau diferen0iate! v7nz1rile la pre0 redus sau sub nivelul costurilor etc. In 6. "oldova se practic1 limitarea cotei de adaos comercial pentru agen0ii economici ce se ocup1 de realizare. < condi0ie esen0ial1 pentru asigurarea protec0iei consumatorilor 3mpotriva practicilor abuzive ale concuren0ei o constituie transparen0a pie0ei 2i informarea acestora asupra pre0urilor 2i a condi0iilor de v7nzare. (e asemenea! este necesar1 existen0a unui cadru legislativ 2i organizarea unui control din partea statului prin organele de specialitate.Potrivit prevederilor articolului '+ a egii men0ionate mai sus! pentru 3nc1lcarea legisla0iei cu privire la protec0ia concuren0ei! agen0ii economici 2i conduc1torii lor! factorii de decizie din autorit10ile administra0iei publice poart1 r1spundere 3n conformitate cu Codul cu privire la contraven0iile administrative. Pre0urile de comercializare sunt pre0uri la care se v7nd produsele prin unit10ile comerciale specializate sau prin magazinele proprii de desfacere ale unit10ilor produc1toare. Pre0urile de comercializare sunt pre0urile cu ridicata #en gross& 2i pre0urile cu am1nuntul #en detail #eterminarea preurilor de comercializare n cazul n care unitatea de comer cu amnuntul este nregistrat ca pltitor !?$ .& PP f1r1 T-: Q :TC x #. Z "p& '& PPcu T-: Q PPf1r1T-: x #. Z cotaT-:& +& P6f1r1T-: Q PPf1r1T-: x #. Z cota:Cr& 4& P6cuT-: Q P6f1r1T-: x #. Z cotaT-:& ;& P:f1r1T-: Q P6f1r1T-: x #.Zcota:Ca& E& P:cuT-: Q P:f1r1T-: x #. Z cotaT-:& #eterminarea preurilor de comercializare n cazul n care unitatea de comer %u amnuntul nu este nregistrat ca pltitor !?$ 6ela0iile .!'!+ 2i 4 r1m7n valabile! dar se schimb1 rela0ia ; iar E se elimin1. .& PP f1r1 T-: Q :TC x #. Z "p& '& PPcu T-: Q PPf1r1T-: x #. Z cotaT-:& +& P6f1r1T-: Q PPf1r1T-: x #. Z cota:Cr& 4& P6cuT-: Q P6f1r1T-: x #. Z cotaT-:& @+ P$fr!?$ , P/cu!?$ . *; - cota$%a+ 1reurile produselor importate Taxele vamale urmeaz1 a fi delimitate de comisioanele vamale! care nu au natur1 de impozit 2i se refer1 la efectuarea procedurilor vamale. "1rimea comisioanelor vamale reprezint1 L!'M din valoarea m1rfurilor. !ehnica determinrii preurilor la mrfurile de import *P)+9 Primul element al pre0ului este valoarea 3n vam1 #--&! la care se import1 bunul respectiv. l doilea element este taxa vamal1 #T-&! aplicat1 sub form1 de cot1 procentual1 la valoarea 3n vam1. (ac1 taxa vamal1 este stabilit1 3n m1rime absolut1 la o unitate de m1sur1! prin simple opera0iuni matematice se poate calcula suma T- ce revine la unitate de marf1. 0!=cota0! x !! 1rm'torul element este taxa pentru proceduri vamale #TP-& care reprezint1 L!'M din valoarea 3n vam1. 0P!=2#23 x !! (ac1 produsul importat figureaz1 pe lista accizelor! elementul 4 va fi accizul calculat 3n dou1 moduri diferite. In I caz! c7nd accizul se aplic1 sub form1 de cot1 fix1 3n lei sau ,uro pe unitatea de m1sur1. C5=cota C5 x 6 In al II caz! c7nd accizul se aplic1 sub form1 de cot1 procentual1 la valoare: C5=cota C5 x (Pext"0!"0P!) 1ltimul element este T-: la import: 0! =cota0! x (!!"0!"0P!" C5) ,lementele structurale a pre0ului sunt profitul! accizele! T-:! adaosul comercial! comisionul. /iecare element 32i are un loc bine definit 3n componen0a pre0ului 3n raport cu celelalte elemente. :2a! de ex. profitul produc1torului se determin1 3n raport cu costul de produc0ie 2i 3mpreun1 cu acesta! formeaz1 pre0ul produc1torului.

2).Fundamentarea preurilor la produsele a(ricole. In domeniul produc0iei agricole! mai mult dec7t 3n orice alt sector productiv! ac0ioneaz1 o mare varietate de factori extraeconomici! cum ar fi cei climatici 2i de structur1 natural1 a solului! precum 2i cei economici lega0i de procesul muncii! de investi0ii etc. o particularitate 3nsemnat1 3n agricultur1 este denumit1 ca Tefectul >ingH dup1 numele celui care l-a definit 2i explicat #8regor) >ing& 3nc1 din sec. @-II. [i anume! 3n anii cu recolte bune pre0urile produselor agricole scad! determin7nd reducerea veniturilor produc1torilor agricoli! 2i invers! ceea ce nu este pe departe un stimulent pentru investi0ii. >ing l1mure2te acest paradox prin caracterul inelastic al cererii la produsele agricole. <b0inerea de venituri mici cauzeaz1! la r7ndul s1u! o problem1 social1 manifestat1 prin migrarea popula0iei de la sat la ora2 2i to0i ace2ti factori determin1 fluctua0ii mari 3n nivelul produc0iei! costurilor 2i pre0urilor! ceea ce face necesar1 interven0ia organelor de stat privind organizarea unui sistem de sus0inere a produc1torilor agricoli prin intermediul unui 2ir de metode: In primul r7nd! se impune necesitatea interven0iei statului prin asigurarea unui pre0 garantat produc1torilor agricoli. Pre0ul garantat este pre0ul la care statul se oblig1 s1 achizi0ioneze produsele de importan01 na0ional1 2i 3n acest fel se asigur1 o anumit1 stabilizare a pre0urilor! evitarea pericolului cre1rii unei supraproduc0ii a. cump1r1 sau stocheaz1 excedentele create de la C la C. la pre0ul P9 b. 3n caz de penurie se intervine 3n sens invers! pun7nd pe pia01 cantit10ile necesare de la C' la C la acela2i pre0. < alt1 modalitate de sus0inere este acordarea subven0iilor de la buget unor produc1tori afla0i 3n condi0ii de produc0ie mai nefavorabile de clim1 2i sol. In 01rile dezvoltate! unde agricultura are o contribu0ie minimal1 3n PIN! se practic1 pe larg subven0ionarea produc0iei agricole prin pre0! adic1 recuperarea a unei p1r0i de cheltuieli din fonduri special create de c1tre stat. In al treilea r7nd! spri%inirea produc1torilor agricoli se poate 3nf1ptui prin politica de creditare cu dob7nzi reduse 2i prin utilizarea unei politici fiscale preferen0iale. Inc1 o modalitate de sus0inere a produc1torilor agricoli este limitarea suprafe0elor agricole 2i scoaterea lor temporar1 din circuit. Se aplic1 pe larg 3n S*: unde fermierul prime2te de la stat un venit mediu anual corespunz1tor suprafe0ei care nu a fost sem1nat1. 20.1articularitile stabilirii preurilor la pmInt i resursele naturale. P1m7ntul! ca 2i oricare bun economic! este o marf1 care se vinde 2i se cump1r1 pe pia0a factorilor de produc0ie. Pre0ul la p1m7nt reprezint1 suma de bani ce se pl1te2te pentru cedarea drepturilor de proprietate al unei persoane fizice 2iV sau %uridice asupra unei suprafe0e de teren altei persoane 3n baza actului de v7nzare-cump1rare. ,l este influen0at de urm1torii factori: .. cererea 2i oferta de terenuri agricole limitarea natural1 a p1m7ntului confer1 ofertei un caracter rigid! ca fiind insensibil1 la varia0ia pre0ului. (rept urmare! pre0ul la p1m7nt evolueaz1 3n raport cu cererea! cu num1rul de persoane disponibile s1 fac1 investi0ii 3n agricultur19 '. sporirea cererii de produse agricole determin1 sporirea cererii de terenuri agricole! ridic7ndu-le pre0ul9 +. m1rimea 2i evolu0ia rentei9 4. posibilitatea folosirii alternative a p1m7ntului: agricultur1! silvicultur1! construc0ii! fiind aleas1 ca varianta ce ofer1 venitul maxim9 ;. rata dob7nzii achizi0ia unui lot de p1m7nt presupune o investi0ie de aceea! dac1 rata dob7nzii este mai mare ca eficien0a a2teptat1 de la utilizarea lotului respectiv! investitorul va prefera plasarea banilor la banc1! influen07nd cererea la terenurile agricole. Potrivit egii 6" X.+LJ-@III din ';.LF..KKF GPrivind pre0ul normativ 2i modul de v7nzare-cump1rare a p1m7ntuluiH este stabilit pre0ul normativ al p1m7ntului! pre0 indexat 3n fiecare an de egea Nugetului 2i care poate varia 3n dependen01 de regiune! gradul de amena%are 2.a.

24.#pecificul determinrii preurilor n construcii 6 monta5. :ctivitatea de produc0ie 3n construc0ii aceasta este influen0at1 de o serie de factori de ofert1. ,ste vorba de urm1torii factori: .. volumul mare! '. fundamentarea pre0urilor +. caracterul de unicat al lucr1rilor 4. amplasamentul obiectivului ;. caracterul sezonier E. factorii naturali 2.a. 3n ramura construc0iilor se stabilesc urm1toarele tipuri de pre0uri: .& Pre0uri de articole de deviz! se stabilesc pe unitate de articole de deviz! pe baza a dou1 elemente: - normele de deviz9 - pre0urile practicate pentru materialele de construc0ii! tarifele pentru manoper1. :cest tip de pre0uri nu sunt unice pe 0ar1! dup1 cum nici normele de deviz nu sunt unice '& Pre0urile de deviz pe categorii de lucr1ri! stabilirea c1rora este specific1 investi0iilor de construc0ie-monta%.:cest tip de pre0 cuprinde costurile directe ce se determin1 pe fiecare articol de deviz pe total 2i pe cele patru elemente de cheltuieli: materiale! manoper1! utila%e 2i transport. +& Pre0ul de deviz pe obiect de construc0ii se ob0ine prin 3nsumarea devizelor pe categorii de lucr1ri pentru obiectul respectiv. ,l cuprinde 2i T-:. 4& Pre0ul general al obiectului de investi0ii! ce reflect1 3ntregul volum al cheltuielilor ocazionate de realizarea unui obiect de construc0ii! de la faza de proiectare! p7n1 la darea 3n folosin01 2i atingerea parametrilor proiecta0i. ,l reprezint1 de fapt 3nsumarea cheltuielilor de investi0ii. Incep7nd cu . ianuarie 'LL' s-a trecut la metoda determin1rii pre0urilor de deviz 3n func0ie de pre0urile resurselor utilizate! adic1 m1rimea tuturor articolelor de consumuri reprezint1 valoarea lor real1 ceea ce d1 posibilitatea de a calcula costul construc0iei la orice etap1 de realizare a ei. In func0ie de noile normative fiecare agent economic are dreptul s1 elaboreze propriile normative 2i s1 determina pre0ul de ofert1 reie2ind din costul real 2i mar%a de profit. :cest pre0 este obiectul negocierilor 3ntre organiza0ia de construc0ii 2i beneficiar.

27.1reurile ;tarifele+ resurselor ener(etice. In 6. "oldova! potrivit Yot1r7rii Consiliului de administra0ie al :gen0iei Ba0ionale pentru 6eglementare 3n ,nergetic1 #:B6,& X..4 din 'E..'.'LL+! este stabilit1 "etodologia determin1rii! aprob1rii 2i aplic1rii tarifelor pentru serviciile de transport 2i dispecerat a energiei electrice. "etodologia 3n cauz1 stabile2te: .& componen0a consumurilor 2i cheltuielilor! care se include la calcularea tarifelor9 '& metoda de calculare a rentabilit10ii investi0iilor efectuate de c1tre 3ntreprinderi9 +& modul de determinare! aprobare 2i aplicare a tarifelor. 6espectiv! tarifele pentru serviciile de transport 2i dispecerat a energiei electrice se calculeaz1 la . =Oh de energie electric1 transportat1 prin re0elele electrice de transport conform formulei: Ct Z 6n Z (ev ToQ 9 *nde: Ct consumurile 2i cheltuielile 3ntreprinderii de transport 2i dispecerat9 6n rentabilitatea activelor noi #investi0iilor&9 (ev devierile financiare - cantitatea de energie electric1 transportat1 prin re0ele de transport. ,ste stabilit1 metodica unic1 de determinare! aprobare 2i aplicare a tarifelor pentru serviciile de distribu0ie 2i livrare a energiei electrice consumatorilor finali. Prezenta "etodologie stabile2te: - componen0a consumurilor 2i cheltuielilor! care se includ la calcularea tarifelor9 - metoda de calculare a rentabilit10ii investi0iilor efectuate de c1tre 3ntreprinderi9 - modul de determinare! aprobare 2i aplicare a tarifelor de baz19 - modul de a%ustare a tarifelor de baz1 pentru perioada de valabilitate a "etodologiei. Tariful de livrare a energiei electrice consumatorilor se calculeaz1 conform formulei:

28.1articularitile formrii preurilor n cadrul comerului e%tern. 1articularitile formrii preurilor n cadrul comerului e%tern. Bo0iunea de pre0 este comun1 at7t pie0ei interne a unei 01ri! c7t 2i celei externe! adic1 pre0ul reprezint1 suma de bani pe care inten0ioneaz1 s1 o ob0in1 v7nz1torul 2i pe care este gata s1 o pl1teasc1 cump1r1torul sau expresia b1neasc1 a unui produs care este realizat pe pia0a interna0ional1. ,l este caracterizat prin urm1toarele tr1s1turi: a& este pre0ul la care se 3nf1ptuiesc tranzac0iile de import-export de propor0ii mari! excluz7ndu-se rela0iile de barter! compens1rile! livrarea m1rfurilor 3n cadrul a%utoarelor umanitare! realizarea produc0iei firmelor mixte 2.a9 b& este pre0ul care se folose2te 3n cadrul tranzac0iilor regulate pe cele mai importante pie0e9 c& este pre0ul tranzac0iilor! unde pl10ile se efectueaz1 3n valut1 liber convertibil1. /actorii ce determin1 nivelul pre0urilor mondiale: capacitatea de cump1rare a clientului9 volumul produc0iei care 3l intereseaz1 pe cump1r1tor9 caracteristicile produsului 2i utilitatea lui9 volumul produc0iei livrate de v7nz1tor9 cheltuielile de produc0ie aferente fabric1rii 2i realiz1rii. /undamentarea pre0urilor 3n comer0ul extern este un proces mult mai complex ca determinarea pre0urilor la nivel na0ional. :ceste diferen0e rezult1 din mai multe cauze! 2i anume: rolul statului 3n formarea pre0urilor difer1 de la o 0ar1 la alta9 pia0a interna0ional1 presupune mai multe componente dec7t pia0a na0ional19 productivitatea muncii diferit19 pentru fiecare 0ar1 este specific1 politica bugetar1! monetar1! valutar1! fiscal19 pre0urile de export sunt mai mari dec7t pre0urile din interiorul 01rii! fiindc1 ele con0in mai multe elemente structurale #cheltuieli de transport! taxe vamale&. "9.,ate(oriile de preuri practicate n relaiile economice internaionale.

*nde: C,% costul energiei electrice procurate de c1tre 3ntreprinderea de distribu0ie 3n anul T%H9 ,I% volumul energiei electrice livrat consumatorilor 3n anul T%H! care se determin1 conform formulei: T/% tariful pentru serviciilor de transport 2i dispecerat a energiei electrice prin re0elele de transport9 (% consumul tehnologic 2i pierderile comerciale de energie electric1 admise 3n re0elele de distribu0ie! care const1 din suma consumului tehnologic 2i pierderilor comerciale. ?in7nd cont de faptul! c1 consumul tehnologic 2i pierderile de energie depind de mai mul0i factori #schema re0elelor electrice! sarcin1! anotimp etc.&! care difer1 de la lun1 la lun1! prezenta "etodologie prevede! c1 3ntreprinderile de distribu0ie aprob1 nivelul pierderilor de energie pentru fiecare lun1 a anului calendaristic! 3n limita nivelului mediu anual stabilit 3n :nexa la prezenta "etodologie! dup1 coordonarea acestora cu :B6,. Tariful pentru serviciul de distribu0ie 2i furnizare a energiei! se calculeaz1 3n baza formulei: C(% Z 6n% *(C% Q ! ,I% *nde: C(% consumurile 2i cheltuielile aferente serviciului de distribu0ie 2i furnizare a energiei electrice9 6n% rentabilitatea activelor noi #investi0iilor& 3n anul T%H9 (esv % devierile financiare ob0inute 3n anul tarifar precedent ce trebuie trecute 3n tariful anului curent. !arifele la livrarea energiei termice In 6. "oldova! potrivit Yot1r7rii Consiliului de :dministrare al :B6, Br...4 din 'E..'.'LL+! este stabilit1 "etodologia calcul1rii! aprob1rii 2i aplic1rii tarifelor de livrare a energiei termice consumatorilor finali. "etodologia 3n cauz1 stabile2te: .. componen0a consumurilor 2i cheltuielilor! care se include la calcularea tarifelor9 '. metoda de calculare a rentabilit10ii investi0iilor efectuate de c1tre 3ntreprinderi9 +. modul de determinare! aprobare 2i aplicare a tarifelor. Tariful de livrare a energiei termice consumatorilor finali se stabile2te pentru fiecare 3ntreprindere 3n parte la . 8cal energie termic1 livrat1 conform formulei: #CP Z C(& Tet Q Z (! ,tl CP costul energiei termice 9,tl volumul energiei termice livrat consumatorilor 9C( costul serviciilor de transportare! ( devierile financiare 3nregistrate 3n anul tarifar precedent.

,ate(oriile de preuri practicate n relaiile economice internaionale. Totalitatea factorilor care particip1 la formarea pre0urilor mondiale determin1 existen0a mai multor forme de pre0uri pentru unul 2i acela2i produs: .& ,otaiile la burs ! care determin1 pre0urile principalelor materii prime! cum sunt: produsele alimentare! materialele! produsele petroliere! cerealele! bumbacul! pieile! produsele din lemn! zah1rul! cauciucul etc. Prin intermediul lor! 01rile dezvoltate influen0eaz1 cererea 2i oferta! reu2ind s1 stabileasc1 pre0uri la materiile respective! 3n general! sub valoarea lor economic1! ob0in7nd avanta%e 3nsemnate 3n schimburile comerciale cu 01rile 3n curs de dezvoltare. /ormarea pre0urilor de burs1 este rezultatul stabilirii punctului de echilibru valoric 3ntre totalitatea ofertelor 2i totalitatea cererilor prezentate. Cota0iile se stabilesc zilnic sau de c7teva ori pe s1pt1m7n1! se afi2eaz1 la sediile burselor 2i se public1 3n buletinele oficiale de cursuri #cota0ii&. '& 1reurile de licitaie, care se stabilesc pentru anumite categorii de m1rfuri organizate 3n cadrul unor organiza0ii comerciale autorizate. /recvent se stabilesc pre0uri de licita0ie pentru obiecte de art1! echipamente de investi0ii! mi%loace de transport c7t 2i pentru realizarea unor obiecte industriale! turistice! social-culturale! construc0ii de poduri! drumuri! porturi etc. pre0urile de licita0ie se pot forma prin metoda preului minim de stri.are ! stabilit de v7nz1tor 3n acord cu societatea de licita0ie! fie prin metoda de sc1dere a pre0ului! c7nd preul maxim de stri.are se reduce succesiv p7n1 cump1r1torii accept1 pre0ul. +& 1reurile de tranzacie, se determin1 pentru fiecare partid1 de m1rfuri ce face obiectul contractelor curente sau de lung1 durat1 2i se stabilesc pe baz1 de tratative 3ntre exportatori 2i importatori. 4& 1reurile de list se stabilesc de c1tre produc1tori 0in7nd seama de condi0iile lor de fabrica0ie 2i de pre0urile firmelor concurente! se 3nscriu 3n cataloage 2i se comunic1 poten0ialilor cump1r1tori. :ceste pre0uri se practic1 pentru m1rfurile fabricate 3ntr-o larg1 gam1 sortimental1. < variant1 a pre0ului de list1 constituie pre0ul afi2at! stabilit de pe pozi0ii de for01 economic1 de c1tre organisme interna0ionale ale produc1torilor exportatorilor! f1r1 participarea cump1r1torilor. (e ex. pre0ul la 0i0ei stabilit de c1tre <P,C. ;& 1reurile de acord se stabilesc pe baza unor acorduri interna0ionale 3ncheiate 3ntre firme sau 01ri importatoare 2i au 3n vedere m1rfurile cu pondere mare 3n schimburile interna0ionale.

"&.,alculul indicilor sistemului informaional al "2.#istemul informaional modern al preurilor "1.IE,.'3/<# 6 standard internaional de interpretare al re(ulilor comerciale. TIBC<T,6"SH reprezint1 un set de termeni in domeniul comertului international de marfuri care sunt aplicabile pe teritoriul european.Ca forta %uridica aceste reguli au un caracter facultativ! aplicinduse daca partile au facut trimitere in contract la o regula IBC<T,6"S. In aceste reguli sunt stabilite conditii concrete cu privire la obligatiile si riscurile fiQecaruia din partile participante la contract cu privire la locul si modul de expediere!plata! T-:!cine suporta riscurile. Conform Incoterms 'LLL! termenii au fost impartiti in 4 grupuri: 7rupa 8 9 Plecarea-potrivit caruia vinzatorul pune la dispozitia cumparatorului marfa la depozitul sau. Toate ch. (e livrare-asigurare! riscurile si le asuma cumparatorul. ,@O franco-uzin1 #ex-$or=s& 7rupa F 9 0ransportarea de ba*' neac/itat' stipuleaza conditiile potrivit carora vinzatorul isi asuma obligatia de a preda marfa transportata. /C: expediere franco #/6,, C:66I,6& /:S predare sotto palanco franco la nava #/6,, : <B8SI(, SYIP& /<N franco bord #/6,, <B N<:6(& 7rupa C - 0ransportarea de ba*' ac/itat' include conditii potrivit carora vinzatorul are oblig. sa incheie conditii de transport fara sasi aume rriscul de pirderi!fara sa suporte ch. suplimentare! ce ar putea supravietui dupa incarcarea mi%. de transport.. ,F/ 6 cost i na lu ;,.#' AE: F/IJK'+ ,IF 6 cost, asi(urare, na lu ;,.#', IE#B/AE,3, F/IJK'+ ,1' 6 e%pediere achitat ctre ;,A//IAJ3 1AI: '.+ ,I1 6 e%pediere, asi(urare ; ,A//IAJ3 AE: IE#B/AE,3 1AI: '. + 8rupa ( Sosirea #v7nz1torul suport1 costul 2i riscurile cu transportarea m1rfii p7n1 la destina0ie& :AF 6 li rat la frontier; :3LI*3/3: A' F/.E'I3/ + :3# 6 li rat de pe na ;:3LI*3/3: 3L #KI1 :3@ 6 li rat de pe chei;:3LI*3/3: 3L @B3M + ::B 6 li rat fr muire ;:3LI*3/3: :B'M BE1AI: + ::1 6 li rat cu muire ;:3LI*3/3: :B'M 1AI:+ Conditia , este conditia in care obligatiile vinzatorului sunt minime! astfle ca aceasta trebuie sa puna marfa la dispozitia cumparatorului la locul cuvenit. Conditiile din grupul / obliga vinzatorul sa livreze marfa in vederea transportului. Conditiile gr. C obliga ca vinzatorul sa contracteze transportul conform uzantelor pe CY. Proprii. Conditiile (- pt. Sosirea marfurilor la locul sau punctul de destinatie convenit la frontiera sau pe teritoriul tarii import! vinzatorul suporta riscurile si costurile. i tarifelor. Prin sistemul informa0ional al pre0urilor 2i tarifelor #SIPT& se are 3n vedere asigurarea unui instrument de cunoa2tere a nivelului! structurii 2i evolu0iei pre0urilor care are menirea de a completa sistemul informa0ional economico-social existent. *n SIPT modern trebuie s1 asigure respectarea urm1toarelor obiective: Cunoa2terea nivelului! structurii! evolu0iei 2i tendin0ei pre0urilor nominale! precum 2i a influen0elor provenite din modificarea lor9 <b0inerea 2i asigurarea le diferite verigi organizatorice a unui volum de informa0ii privind nivelul! structura 2i evolu0ia pre0urilor la principalele produse 2i servicii! informa0ii necesare pentru adoptarea deciziilor corespunz1toare 2i pentru informarea sistematic1 a institu0iilor statale asupra mi2c1rii pre0urilor 3n economie9 6ealizarea unei serii de date privind dinamica 2i structura pre0urilor la principalele produse 2i servicii 3n vederea elabor1rii unei prognoze de pre0uri pe perioade scurte! medii sau lungi! Corelarea datelor 2i indicatorilor privind structura 2i evolu0ia pre0urilor cu datele 2i indicatorii existen0i! referitori la costuri! profit! accize! T-: 2i alte elemente de pre0uri9 3lementele principale ale unui #I1' sunt urmtoarele: - Indicii de preuri# permit analiza valorii produc0iei 2i circula0iei m1rfurilor 3n dinamic1 3n func0ie de modificarea cantit10ii produc0iei 2i a pre0urilor ei! - Preurile medii# ! caracterizeaz1 2i ele dinamica pre0urilor. - Preurile curente# care sunt folosite la determinarea volumului valoric a unui 2ir de indicatori #PIN! PBN! -B& - Preuri constante# ce sunt utilizate pentru asigurarea comparabilit10ii 3n timp al indicatorilor men0iona0i mai sus. - Preurile comparabile# sunt pre0urile practicate la stabilirea dinamicii indicatorilor valorici pe o perioad1 mai mare 2i 3n care s-au practicat mai multe pre0uri constante. #I1' cuprinde trei subsisteme principale : .. subsistemul informa0ional al pre0urilor la produsele industriale9 '. subsistemul informa0ional al pre0urilor de consum9 +. subsistemul informa0ional al pre0urilor produselor agricole. "".:eterminarea ni elului de pre n cadrul analizelor statistice. ,valuarea nivelului pre0urilor este prima etap1 3n cadrul analizei statistice a pre0urilor.. (eosebim nivel individual! mediu 2i general al pre0urilor. Bivelul individual de pre0 este o m1rime absolut1 2i reprezint1 cantitatea de bani achitat1 3n schimbul unei unit10i de bun. Bivelul mediu de pre0 reune2te pre0urile individuale 3n cadrul unui grup de m1rfuri. Practica statistic1 utilizeaz1 mai multe variante de determinare a pre0ului mediu! 2i anume: .& media cronologic1 simpl19 '& media cronologic1 compus19 +& media aritmetic19 4& media armonic1. Media cronologic simpl se folose2te atunci c7nd 3ntre momentele 3nregistr1rii pre0urilor este aceea2i perioad1 de timp! de exemplu nivelul pre0urilor se 3nregistreaz1 la 3nceputul fiec1rei luni. unde: P#med& pre0ul mediu9 t num1rul lunilor 3n perioad1. Media cronologic compus se folose2te atunci c7nd 3ntre momentele 3nregistr1rii pre0urilor nu este aceea2i perioad1 de timp. 6ela0ia de calcul a indicelui mediu cronologic este: A* P*med+) . ti+ P*med+ , BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB A ti unde: P#med&I pre0ul mediu pe perioada I9 ti num1rul lunilor 3n perioada i. Media aritmetic se folose2te atunci c7nd exist1 date referitor la volumul fizic sau raportul procentual privind cantitatea m1rfurilor realizate. 6ela0ia de calcul a mediei aritmetice este: A *P . 5+ P*med+ , BBBBBBBBBBBBBBB A5 unde: C cantitatea m1rfurilor realizate exprimat1 3n unit10i naturale de m1sur1 Media armonic se folose2te atunci c7nd se duce eviden0a volumului v7nz1rilor corespunz1tor diferitor niveluri de pre0uri. 6ela0ia de calcul este: A *P . 5+ P*med+ , BBBBBBBBBBBBBBBBBBBB A **P . 5+4P+ Bivelul general al pre0urilor reune2te nivelurile pre0urile #tarifelor& anumitor produse #servicii & 3n cadrul co2ului minim de consum. Indicii de pre0uri sunt m1rimi relative ce caracterizeaz1 evolu0ia medie a pre0urilor 3n timp 2i raportul reportul dintre pre0uri 3n spa0iu #teritorial&. ,le se exprim1 sub form1 procentual1 sau sub form1 de coeficien0i. Indicii de pre0uri pot fi individuali 2i sintetici! agrega0i sau de grup. )ndicele individual m1soar1 varia0ia pre0urilor unui singur produs la dou1 date diferite. 1i1 I1 > 1i9 unde: Pi. pre0ul bunului I 3n perioada curent19 PiL pre0ul bunului I 3n perioada de baz1. )ndicele agregat reprezint1 forma de baz1 a indicilor sintetici #de grup& 2i se determin1 ca raport 3ntre dou1 sume de produse! dou1 agregate! calculate prin evaluarea cantit10ilor care compun structura indicelui 3n pre0urile curente 2i 3n pre0urile perioadei de baz1. In func0ie de ponderile folosite #cantit10ile de produse din perioada curent1 sau cea de baz1& sunt cunoscute 2i aplicate trei tipuri fundamentale de indici: .. Indicele LaspeNres este un indice agregat de pre0uri care are 3n construc0ia sa ponderile perioadei de baz1. preurilor.

Pentru determinarea ratei infla0iei poate fi folosit 2i indicatorul capacit10ii de cump1rare a valutei! care se calcul1 3n calitate de indice invers propor0ional indicelui nivelului general al pre0urilor.

unde:

11@9 6 valoarea cantit10ilor de produse

v7ndute 3n anul de baz1 3n pre0urile anului curent9 19@9 6 valoarea cantit10ilor de produse din anul de baz1 3n pre0urile anului de baz1. :cest indice are o aplicabilitate larg1 deoarece este u2or de calculat. Se poate folosi cu succes 3n cazul produselor la consumuri relativ constante! cu cerere neelastic1 2i de strict1 necesitate 2i 3n baza lui se poate realiza indexarea veniturilor popula0iei. '. Indicele 1aasche este un indice agregat de pre0 3n construc0ia c1ruia se folosesc ponderile din perioada curent1. unde: 11@1 6 valoarea cantit10ilor de produc0ie din anul curent! exprimat1 3n pre0urile anului curent9 19@1 6 valoarea cantit10ilor de produc0ie din anul curent! exprimat1 3n pre0urile anului de baz1. :cest indice are un 2i de avanta%e! 2i anume: posed1 proprietatea de agregare! permi07nd analiza evolu0iei pre0urilor! at7t pe

astfel

principalele produse 2i grupe de m1rfuri! c7t 2i pe ansamblul m1rfurilor din economie9 prin folosirea ponderilor din perioada curent1

asigur1 o structur1 de consum la zi #actual1& 2i d1 posibilitatea calcul1rii pl10ilor pl10ilor suplimentare sau a economiilor efective pe care le realizeaz1 popula0ia ca urmare a ma%or1rii sau reducerii pre0urilor. Principalul nea%uns al Ipp este c1 ponderile perioadei curente care se folosesc 3n construc0ia sa reflect1 structura actual1 a consumului 2i ea este comparabil1 numai cu pre0urile din perioada curent1! nu 2i cu cele din perioada de baz1. +. Indicele Fisher, care reprezint1 media geometric1 a indicelui LaspeNres i 1aasche. Ifp > Ilp % Ipp /isher consider1 c1 aceasta este Tindice idealH 3ntruc7t 3ntrune2te toate condi0iile cerute unui indice 2i exclude toate nea%unsurile celor enumera0i mai sus. ").Btilizarea I1, la determinarea ni elului inflaiei. Infla0ia reprezint1 cre2terea nivelului general al pre0urilor. Pre0urile au tendin0a de a cre2te inegal! de acea 3n cazul cre2terii nivelului general al pre0urilor unele m1rfuri se scumpesc mai repede! altele moderat! iar altele 3n genere chiar se ieftinesc. Infla0ia poate fi determinat1 cu a%utorul indicelui de cre2tere a nivelului general al pre0urilor. Cel mai r1sp7ndit indice este indicele pre0urilor de consum #IPC&! care de obicei se determin1 dup1 metoda aspe)res. IPC caracterizeaz1 schimbarea nivelului general de pre0uri la m1rfurile 2i serviciile cump1rate! folosite sau achitate de c1tre popula0ie 3n perioada curent1 fa01 de perioada de baz1. Calculul IPC se face 3n baza structurii cheltuielilor! conform investiga0iei selective a gospod1riilor private 2i a 3nregistr1rii pre0urilor la .;LL denumiri de m1rfuri #servicii&! care sunt prezentate 3n toate formele de comer0 2i sfera serviciilor 3n F;L centre din .. ora2e ale republicii. IPC poate servi drept reper 2i pentru indexarea veniturilor b1ne2ti a popula0iei.