Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL


MASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR N COMER




PROIECT TEHNOLOGII COMERCIALE
ELEMENTE DE ORGANIZARE A TEHNOLOGIEI COMERCIALE A
MAGAZINULUI CARREFOUR MILITARI


COORDONTAOR TIINIFIC MASTERAND
CONF.UNIV. ANCA PAVEL VOICU M IONELA CATALINA
SESIUNEA 2013



CAP I Aspecte definitorii ale pieei magazinului Carrefour
Localizare
Factori de mediu furnizai (mijloace de transport ,vecintatea alte centre comerciale)
Factori restirictivi (spaiu mic fr parcare )
Profilul
Tipul magazinului
Capacitatea
Particulariti constuctive( ncadrarea magazinului din spaiu)


CAP II Elemente de organizare interioar sau amenajare
Structura funcional a spaiilor
Accesibilitatea
Cadru ambiental design interior i exterior
Raioane
Vecinti
Fluxuri de circulaie
Organizarea spaiului cu mobileier i utilaje
Sortiment de mrfuri i servicii oferite
Forme de vnzare
Modaliti de etalare a mrfurilor
Servicii suplimentare
Modaliti de promovare
nzestrare cu personal
CAP III Direcii de aciuni i propuneri privind perfecionarea actualei tehnologii
(schi cu viziunea noastr asupra aranajamentulului magazinului)


Cap I
O unitate comerciala este un loc de vnzare permanent n care clientii si efectueaza
cumparaturile indiferent de tipul si volumul lor.
n mod similar unui produs care are succes pe piata doar daca raspunde nevoilor acesteia
un punct de vnzare este frecventat pentru avantajele pe care le ofera clientilor (accesibilitate,
posibilitati de alegere, preturi, spatii de parcare, alte servicii comerciale); mai rar un magazin
este frecventat pentru el nsusi.
Denumirea uzuala a unitatii comerciale este de magazin. Magazinul este unitatea operativa de
baza a comertului cu amanuntul adica achizitioneaza marfuri n cantitati mai mari de la diversi
furnizori (ntreprinderile comerciale cu ridicata, firme producatoare etc.) si le revinde n cantitati
mici direct populatiei sau altor consumatori
Un magazin functioneaza ntr-un spatiu propriu, dotat si amenajat special pentru primirea,
pastrarea si vnzarea marfurilor.
Magazinul se gaseste n ipostaza de expozitie permanenta cu marfuri, reflectnd ntr-un anume
sens nivelul de dezvoltare a societatii si structura consumului populatiei.
Principalul rol al magazinului este acela de vnzare a bunurilor de consum, constituind sursa de
aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populatiei.
n cadrul retelei comerciale cu amanuntul, magazinul reprezinta veriga principala n
comercializarea marfurilor, locul unde se produce trecerea marfurilor din sfera circulatiei n sfera
consumului, realizeaznd-se legatura dintre consumatori si produse.
Prin locul pe care l ocupa n procesul circulatiei marfurilor, ntreprinderea comerciala cu
amanuntul are posibilitatea sa cunoasca ndeaproape evolutia cererii populatiei si n consecinta sa
exercite o influenta activa asupra productiei, fie prin intermediul firmei comerciale cu ridicata fie
direct. De altfel. ntreprinderea comerciala cu amanuntul se plaseaza pe primul loc n ceea ce
priveste studierea cererii populatiei si aprovizionarea acesteia cu marfuri.

Principalele elemente definitorii ale unui punct de vnzare cunoscute sub denumirea de
marketingul-mix al punctului de vnzare sau "retailing-mix":
- localizarea, pusa n valoare printr-un set de atribute corelate cu marimea zonei comerciale, cota
de piata (prin cifra de afaceri) si dimensiunea suprafetei;
- produsul, respectiv marimea si structura asortimentului de marfuri, dotarea tehnica; forme de
vnzare si serviciile suplimentare oferite;
- preturile;
- promovarea. Promovarea are n vedere actiunile si mijloacele care stimuleaza vnzarea unui
produs contribuind la cresterea satisfactiilor clientelei: etalarea si prezentarea marfurilor, arta de
a vinde.
Localizarea punctului de vnzare
Stabilirea locului de amplasare a unui punct de vnzare este una din deciziile esentiale pe
care trebuie sa le ia un comerciant. Caracterul deosebit al acestei decizii este dat de natura
actiunilor pe care le reclama, de ceea ce se poate numi marketingul spatial al unei firme
comerciale.
Localizarea unui punct de vnzare are importante implicatii financiare si se face prin
determinarea ariei de piata n care va opera, definirea ariei de atractie propriu-zise a exercitate si
pe baza previziunii vnzarilor
Carrefour Militari
*Localizare
n cadrul unui centru comercial cu o suprafa total de aproximativ 13.000mp, cu o
parcare de 1.800 de locuri i cu o galerie comercial cu 15 magazine specializate,
hypermarketul Carrefour Militari ofer clienilor sub conceptul "TOTUL SUB
ACELAI ACOPERI" peste 50.000 de articole, aranjate pe ntreaga sa suprafa de
vnzare de aproximativ 8.000 mp i pune la dispoziie 50 de case de marcat,
amenajate optim pentru rapiditatea cumprturilor. Pentru o mai mare rapiditate n
rezolvarea problemelor la casele de marcat, personalul merge pe role. De asemenea ,
hypermarketul are opt cabine de prob i un punct de snacking (gustri).
ntre serviciile oferite clienilor se numr credite BRD n magazin, livrarea gratuit
pentru anumite produse, dou bancuri de probe, retuuri textile gratuite, plata prin
card i tichete de mas, borne de citire a preurilor i crucioare speciale pentru copii.
Carrefour este cel mai mare retailer european i al doilea din lume, dup Wal-Mart.
Cu 456.000 de angajai n 30 de ri, Carrefour are numeroase divizii i subsidiare
n Uniunea European, America de Sud, Africa i Asia.
.


Principiul capacitatii de interceptare a unitatii: capacitatea de interceptare se masoara
prin volumul de trafic existent n vecinatatea locului de amplasare a punctului de
vnzare respectiv;
- principiul atractiei cumulate: gruparea mai multor puncte de vnzare genereaza o
atractie cumulata, superioara sumei atractiilor individuale ale punctelor de vnzare
localizate izolat;

- principiul de compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare exercita
o atractie comerciala mai mare;

- principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poata intra, traversa si iesi usor
din perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vnzare n cauza.

Din punct de vedere comportamental, se adreseaza clientilor care utilizeaza in mod
normal, frecvent, produsele magazinului, care cunosc produsele sau vor sa incerce
ceva nou aflat la promotie.

Hypermarket-ul CARREFOUR se adreseaza persoanelor, care doresc sa
cumpere o diversitate de produse, la bucata sau bax, in special persoanelor fizice.

Cumparatorii fideli ai magazinului sunt de doua feluri: cei care vin o data sau
de doua ori pe luna, la salariu, cand se aprovizioneaza pentru toata luna, si cei care
prefera sa cumpere pentru o zi sau doua, dorind produse proaspete, acestia nefiind in
criza de timp.


*Factori de mediu furnizai
Mijloacele de transport pentru punctul carrefour sunt:
RATB 236 ,137,PRECUM i microbuz curs gratuit Carrefour Militari

Vecinti Carrefour dar i principalii concureni sunt ;
Auchan,Metro Cash & Carry, ;i Brico Store.
Carrefour Militari deine o parcare destul de mare.

*Tipul magazinului
S.C. CARREFOUR S.A. este o societate pe actiuni, actionarii fiind cetateni francezi.
Acest gen de societati asigura separarea intre averea personala a proprietarilor si
capitalul firmei, constituite si permite cresterea insemnata a acestuia, fapt ce conduce
la dezvoltarea economica a societatii. Insa, exista si dezavantaje, cum ar fi
posibilitatea manifestarii unor divergente intre interesele managerilorsalariati si cele
ale proprietariloractionari, in ceea ce priveste repartizarea profitului realizat, fie
pentru dezvoltarea societatii, fie pentru sporirea valorii dividendelor platite
proprietarilor actionari.


Cap II

Cadru ambiental design interior i exterior
Ambianta magazinului contribuie la imaginea de ansamblu si la pozitionarea ntr-o anumita
categorie, gasindu-se n concordanta cu celelalte elemente ale merchandisingului-mix. De exemplu,
clientii magazinelor cu articole de mbracaminte si ncaltaminte de lux pentru femei se asteapta la o
ambianta de mare tinuta a unitatii - pardoseli mochetate, mobilier, corpuri de iluminat de cea mai buna
calitate.
Fatada magazinului este partea constructiva cu acces direct la artera de circulatie, piete
sau alte spatii destinate publicului.
Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fatada trebuie sa capteze atentia trecatorilor,
sugerndu-le profilul magazinului si elementele distinctive fata de concurentii din vecinatate.
Aspectul exterior al magazinului depinde n mare masura de modul n care se prezinta fatada,
configuratia, materialele folosite n construirea ei (caramida, ciment, piatra, marmura, metale),
decoratiile, ornamentele.

Fatadele unitatilor comerciale sunt dotate cu vitrine, firme si alte elemente de informare si
publicitate comerciala. La amplasarea si dimensionarea lor se va tine seama de solutia
arhitectonica a fatadelor n asa fel nct efect de promovare sa fie maxim.
Firma sau emblema defineste numele si marca unitatii sau a comerciantului, actionnd ca element
de referinta sau reper de baza al orientarii spatiale a clientilor.
Firma magazinului foloseste la identificarea comerciantului, a marfurilor pe care le vinde
(firma ABC comercializeaza articole nealimentare de cerere curenta - ziare, reviste, tutun, tigari,
cosmetice, papetarie, jucarii) si uneori a vecinatatii cu alte locuri de interes public (firma BUCUR
OBOR indica proximitatea magazinului cu marea piata agroalimentara a capitalei)
Firma poate fi iluminata sau neiluminata si se amplaseaza de regula deasupra ferestrelor, n
pozitie centrala pentru a atrage atentia tuturor persoanelor aflate n trecere n zona.
Vitrina poate fi considerata o miniexpozitie reprezentativa a marfurilor care se gasesc permanent
n magazin, o posibilitate de a etala linii promotionale sau sezoniere, comunicnd natura, calitatea si
preturile marfurilor.
Vitrinele au att rolul de a nfrumuseta cladirea magazinului ct si pe acela de a
promova vnzarile.
Actionnd ca mijloc de atractie asupra trecatorilor vitrina este importanta pentru a convinge
clientul sa intre n magazin prima data.
Vitrinele se organizeaza pe ct posibil la fatada, n dimensiuni mari, cu geamuri montate
n tmplarie de metal sau material plastic.
;
- ;

- stabilirea optimului de marfuri expuse;
- iluminat de fond de intensitate adecvata;
- prezentare corespunzatoare a marfurilor diurna si nocturna;
- prezentare estetica;
- actualitatea expunerii. Aceasta nseamna ca alcatuirea temei vitrinei, a etalarii si a
elementelor decorative trebuie sa fie potrivite cu anotimpul, cu moda, cu evenimentele la
zi.
Este cunoscut faptul ca multe sortimente de marfuri au un caracter sezonier.
Cea mai puternica schimbare n cererea de marfuri se petrece odata cu trecerea de la iarna la
primavara si de la vara la toamna.

- amenajare moderna prin folosirea elementelor n miscare, a jocurilor de lumini si
umbre, a constrastului / complementaritatii culorilor, a manechinelor si a dispozitivelor de
prezentare de calitate superioara.
Odata cu aparitia marilor magazine n sistem autoservire rolul vitrinei s-a diminuat
treptat. Cele mai multe magazine cu autoservire au renuntat la etalarile obisnuite n vitrine si
folosesc ntreaga fatada placata cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea ntregului magazin.
Acesul n magazin trebuie proiectat astfel nct sa-i determine pe clientii sa
intre. Numarul si localizarea intrarilor sunt influentate de particularitatile arhitectonice,
marimea magazinului, sistemele de securitate a magazinului, fluxurile clientilor.
Cele mai multe magazine, de mici dimensiuni, au o singura intrare - iesire. Unele dintre
ele au adesea si o intrare prin spate (partea opusa fatadei) pentru aprovizionarea cu marfuri. Marile
magazine cu autoservire au o intrare si o iesire, situate apropiat, pe aceeasi latura a cladirii,
separate printr-o solutie constructiva.
Marile magazine localizate n constructii independente pot avea mai multe intrari,
amplasate pe doua sau pe toate laturile cladirii.
Unitatile moderne sunt dotate cu usi rabatabile actionate prin celule fotoelectrice care
permit accesul liber al clientilor n magazin sau cu un sistem de acces circular, compartimentat,
actionat prin impingere de catre clienti.
Designul interior al magazinului
Sala de vnzare trebuie sa se prezinte ca un ansamblu estetic, atractiv care sa
stimuleze activitatea ce se desfasoara n acest cadru. Acest aspect se obtine prin concordanta
ntre asortimentul de marfuri, mobilierul comercial, elemente arhitectonico - decorative
respectiv pereti interiori, tavane, pardoseli, iluminat, indicatoare luminoase, aer conditionat,
decoratiuni, colorit general, mijloace de informare comerciala interioara.
Armonia cromatica a salilor de vnzare depinde n primul rnd de principala nota
coloristica oferit de gama sortimentala, culorile mobilierului si a peretilor.
Peretii interiori sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului, departajnd
zonele de vnzare de cele care sprijina vnzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc).
Se folosesc peretii despartitori mobili, care asigura o mare flexibilitate n exploatarea spatiilor,
construiti din materiale usoare (lemn, carton special, materiale plastice, metal, sticla) Se
utilizeaza divese solutii (colorare, decorare cu tapet, acoperire cu alte materiale) pentru a
produce efecte estetice atragatoare.
Pardoseala este parte integranta a designului interior ai unui magazin si trebuie sa
dovedeasca functionalitate crescuta n ntretinere, mentinerea curateniei si protectia marfurilor
si a echipamentului comercial. Se va realiza o pardosealarezistenta la traficul intens al
clientilor, usor de curatat, uscat, fara obstacole pentru clienti si personalul din magazin.
Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea pe care
comerciantul doreste sa o promoveze pentru magazinul sau. Magazinele alimentare, farmaciile
au pardoseala alba, lucioasa, perfect neteda, cu efecte de marmura care sa dea impresia de
curatenie, n timp ce un magazin de mobila va fi avea de preferat o podea specifica unei
camere mobilate.
Plafonul contribuie, de asemenea, la atmosfera din sala de vnzare, avnd n
acelasi timp rolul de a masca instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de
infrastructura a constructiei.
naltimea plafonului se va regla n functie de dimensiunea si tipul salii de
vnzare. Un plafon jos poate crea o atmosfera de intimitate n magazin nsa poate da
si sentimentul lipsei de confort, de spatiu suprapopulat. ncaperile mici cu plafoanejoase sunt
avantajoase pentru conditionarea temperaturii (costurile energiei pentru ncalzire iarna si pentru aer
conditionat vara). Un plafon nalt creeaza senzatia de ncaperi spatioase, dar care pot fi
apreciate de catre clienti ca fiind impersonale. La acestea se adauga costurile mai mari de
conditionare a microclimatului.
Iluminatul magazinului este o necesitate practica - examinarea marfurilor de
catre clienti si punerea lor n valoare (efect promotional). Metodologia iluminatului este
considerata o arta care poate aduce beneficii considerabile actului vnzarii.
Iluminatul natural este asigurat prin intermediul vitrinelor, fatadelor vitrate si
ferestrelor.
Iluminatul artificial trebuie sa asigure o prezentare ct mai buna a marfurilor
fara sa denatureze aspectul, culoarea si calitatea acestora si sa consume ct mai putina energie
electrica..
Se utilizeaza de regula iluminatul fluorescent, incandescent (n mai mica masura)
ct si iluminatul rezultat prin combinarea celor doua sisteme.
Lumina incandescenta permite mai bine determinarea adevaratei culori a unui
produs, motiv pentru care este folosita pentru iluminatul general, de fond.
Lumina fluorescenta, desi mai putin costisitoare produce efectul de irizare
albastra care confera culorilor o nuanta nenaturala. Lumina de vapori metalici este utilizata
pentru iluminarea de efect.
Gradul de iluminare influenteaza toate celelalte elemente ale designului
magazinului. Culorile deschise reflecta lumina, iar culorile nchise o absorb; n acelasi mod,
suprafetele lucioase reflecta lumina, cele mate nu. magazinului. Oglinzile trebuie utilizate
judicios pentru a nu crea confuzie si situatii penibile.
Cerinte generale pentru iluminatul comercial:
- asigurarea unui nivel de iluminare suficient n raport cu specificul tehnologic si cu
amplasarea unitatii;
- iluminatul local suplimentar se face cu proiectoare spot cu ajutorul carora se
realizeaza pete luminoase contrastante
- realizarea unei iluminatii potrivita marfurilor expuse n asa fel nct sa asigure
confortul vizual si producerea efectelor psihologice favorabile unei bune prezentari a
produselor.
Conditionarea aerului

Conditionarea aerului din unitatile comerciale se refera la ansamblul activitatilor
tehnico - organizatorice prin care se mentin n limite acceptate parametrii de microclimat:
temperatura, umiditatea, viteza de circulatie a aerului
Unitatile comerciale de mici dimensiuni nu ridica probleme deosebite din acest
punct de vedere, conditionarea aerului realizndu-se n general pe cale naturala, aceasta fiind
suplimentata prin utilizarea de aparate si instalatii speciale (ventilatoare, aparate de aer
conditionat sisteme de ncalzire centralizate).
Constructia marilor suprafete comerciale este proiectata si realizata n asa fel nct
functionarea lor pe ntreaga perioada a anului este dependenta de instalatiile specializate
pentru climatizare.
Aceste constructii nu dispun de posibilitati de autoreglare a temperaturii si de
evacuare pe cale naturala a mirosurilor, a noxelor si a aerului viciat.
Instalatiile de conditionare a aerului trebuie sa produca o temperatura interioara
placuta, sa realizeze un climat optim de lucru, deoarece un magazin cu un aer bun este un
semn de curatenie si buna servire pentru client si o conditie de concentrare si putere de munca
pentru lucratorii din magazin.
Temperaturile care trebuie realizate n cadrul suprafetelor comerciale sunt de 16
- 18C, depozite marfuri nealimentare 10 - 15 C, depozite pentru alimente n functie de
gradul de perisabilitate a marfurilor - 2...4C, camere frigorifice - 18...-20 C .
In perioada de vara temperatura aerului din spatiile interioare trebuie sa fie cu
cca. 5 - 7C mai scazuta dect cea exterioara
Viteza de circulatie a aerului nu trebuie sa depaseasca 0,3 m/s, n special n
dreptul punctelor fixe unde se afla personalul (vnzatori, casieri etc).
Structurarea suprafetei comerciale
Suprafata totala a magazinului este formata din spatii destinate activitatii de
vnzare si spatii n cadrul carora au loc activitatile de sustinere a vnzarii propriu - zise. Ca
regula generala, se va repartiza ct mai mult spatiu pentru vnzare. Suprafatade vnzare variaza n
functie de tipul si marimea magazinului; ntr-un magazin universal de exemplu, suprafata de
vnzare reprezinta cca 65% din suprafata totala n timp ce un magazin de bijuterii aproape nu
are nevoie de un spatiu de sustinere a vnzarii.
Suprafata comerciala se poate diviza n functie de marimea si profilul magazinului,
vechimea cladirii, modul de realizare a constructiei (unul sau mai multe niveluri)
1. Sala de vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor;
2. Spatiul pentru rezerva de marfuri destinat pastrarii stocurilor;
3. Spatii auxiliare, dupa caz, n functie de profilul magazinului:
- spatii pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor;
- spatii pentru depozitarea temporara a ambalajelor;
- spatii pentru efectuarea operatiunilor de retusat si calcat confectii, tricotaje, palarii,
reparatii bunuri de folosinta ndelungata;
- sali pentru prezentari de moda;
- spatii pentru diverse alte activitati;
- spatii anexe sanitare si sociale (vestiare pentru personal, dusuri, camere pentru repaus
si masa);
- birouri;
- spatii tehnice - centrale termice, de ventilatie si conditionare a aerului,
centrala telefonica, de radioficare, televiziune cu circuit nchis, hidrofor, statie de pompare-evacuare
a apei uzate, ncaperi pentru trolii de lifturi, dulapuri - tablouri electrice, spatii pentru presarea
ambalajelor din hrtie si carton;
- ghene pentru ventilatie, ncalzirea aerului, conducte de alimentare cu apa,
colectarea de ape uzate, cabluri electrice si telefonice;
- goluri pentru lifturi, scari rulante, benzi transportoare, tobogane etc.
1. Sala de vnzare
O importanta deosebita pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o
are forma, marimea si naltimea salii de vnzare.
n mod practic exista o mare diversitate de forme ale salii de vnzare. Sunt
preferate formele patrate si dreptunghiulare datorita conditiilor optime de vizibilitate si de
orientare a cumparatorilor, de amplasare a mobilierului si utilajelor, de stabilire a celor mai
rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor.

n ceea ce priveste naltimea salii de vnzare, aceasta va fi de 3,0-3,5 m. Pentru
salile de vnzare cu o suprafata de sub 1.000 mp este indicata, n masura posibilitatilor,
montarea de plafoane false care sa reduca din naltimea excesiva ancaperilor.
Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa
asigure n timpul zilei vizibilitatea pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea
amanuntita a marfurilor expuse cu distingerea fara efort a ntregii palete coloristice a
produselor.
2. Spatiul pentru rezerva de marfuri se dimensioneaza la cca 25-40% din suprafata
comerciala a unitatii tinndu-se cont de o multitudine de factori:
Amplasarea spatiilor pentru rezerva de marfuri vizeaza reducerea la minimum a
distantei ce trebuie sa fie parcursa de marfa de la locul de receptie, la locul de depozitare si, de aici,
n sala de vnzare, evitarea interferentelor dintre fluxul marfurilor si cel al cumparatorilor,
eliminarea oricaror posibilitati de degradare si sustragere a marfurilor.
Localizarea spatiilor pentru rezerva de marfuri se va face conform urmatoarele
principii:
- amplasarea ct mai aproape de sala de vnzare, de preferinta n legatura directa cu
aceasta;
- comunicarea directa cu rampa de ncarcare-descarcare si receptie a marfurilor, n cazul
magazinelor dotate cu astfel de rampe;
- amplasarea n vecinatatea spatiilor destinate receptiei marfurilor;
- amplasarea ct mai aproape de ascensor, la magazinele cu doua sau mai
multe niveluri.

Amenajarea salii de vnzare consta n asigurarea echipamentului
comercial, stabilirea fluxurilor de circulatie a clientilor, implantarea raioanelor de
vnzare, prezentarea marfurilor.
Echipamentul comercial este format din mobilier si utilaje comerciale.
Echipamentul serveste la desfasurarea celor mai multe din activitatile din magazin,
usurarea muncii lucratorilor, folosirea optima a suprafetei de vnzare, etalarea unei cantitati ct
mai mari de marfuri.
Durata de utilizare a echipamentului comercial variaza ntre 5 si 10 ani, n
functie de tip, calitatea materialelor si intensitatea deteriorarii.

Casele de marcat moderne sunt echipamente performante multifunctionale
reunind un numar mare de caracteristici tehnico - functionale: sistem de citire a codurilor de
bare, cntar electronic, .
Mobilierul comercial este format din ansamblul elementelor materiale utilizate
pentru expunerea marfurilor:
- dispozitive de perete: rafturi, dulapuri, cuiere, sertare, casete;
- gondole pentru prezentari libere cu rafturi, dulapioare, gratare;
- containerele speciale si alte tipuri de recipienti, cum ar fi: cutii, cosuri;
- stenderele (suportii din bare metalice) pentru expunerea articolelor de mbracaminte
pe umerase sau prinse cu inele, crlige etc;
- mese, scaune.
Tendinta actuala este de a se renunta la unele dintre aceste piese care ascund marfurile
si creaza bariere ntre marfuri si cumparatori
Cerinte pentru proiectarea si folosirea mobilierului comercial:
- proiectarea unor linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare pentru
anumite grupe de marfuri (confectii, ncaltaminte, marochinarie, menaj, etc) care sa puna n
valoare caracteristicile si destinatia marfurilor;
- realizarea unui mobilier comercial usor, ieftin, multifunctional, cu mare capacitate de
preluare a marfurilor att pe orizontala, ct si pe verticala;
- dispunerea mobilierului astfel nct sa permita folosirea intensiva a
spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, respectiv un grad optim de ncarcare a salii de
vnzare cu marfuri. n acest sens se prevede ca magazinele sa realizeze un grad de ocupare a
suprafetei cu mobilier ntre 25 - 35 % n functie de profilul unitatii, forma de vnzare;
- stabilirea naltimii pieselor de mobilier n asa fel nct sa se realizeze un echilibru
ntre nevoia de a expune un volum ct mai mare de marfuri si aceea de a prezenta ct mai
atragator fronturile de vnzare. Exceptnd rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitatii
marfurilor din interiorul salii de vnzare se va urmari ca naltimea pieselor de mobilier sa nu
depaseasca cota de 1,65 m.
- mobilarea salii de vnzare se va face n strnsa dependenta cu caile principale de
circulatie. Se apreciaza ca fiind optima aranjarea dreptunghiulara a frontului de expunere
a marfurilor spre calea principala de circulatie.
- asigurarea unei orientari usoare a clientilor prin aranjarea pieselor de mobilier n linie
dreapta, circulara sau semicirculara, avndu-se n vedere eliminarea posibilitatilor de formare
a unor zone ascunse, necontrolabile.
- dimensionarea optima a rndurilor purtatorilor de marfuri: lungimea acestora se va
situa ntre 5 -10 m;
- folosirea la maximum a suprafetei peretilor pentru prezentarea marfurilor; n acest scop,
naltimea rafturilor laterale poate ajunge pna la 220-240 cm.
Utilaje de prezentare si desfacere a marfurilor:
- utilaje de baza ale salii de vnzare: case de marcat, mijloace de transport;
- utilaje specifice sectorului nealimentar: aparate pentru ncercat si verificat articolele
electrocasnice, baterii, becuri, aparate de masura, standuri de ncercari, pupitre pentru auditii
muzicale, masini pentru calcat, refrisat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii,
tesaturi, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat etc;
- utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice, masini pentru taiat,
cntarit, ambalat, marcat.
Casele de marcat sunt echipamente de baza ale salii de vnzare, prin
intermediul lor realizndu-se ncasarea contravalorii marfurilor. Procesul de preluare a banilor
trebuie sa se deruleze ct mai operativ si corect, cumparatorii apreciind buna functionare a
magazinului si dupa felul n care se desfasoara acesta.
Organizarea ncasarii pretului marfurilor consta n stabilirea numarul necesar de
case de marcat si amplasarea acestora.
Numarul caselor de marcat n diferite tipuri de magazine trebuie sa asigure
continuitatea procesului de ncasare si sa prentmpine aglomerarile.
Numarul necesar al caselor de marcat se stabileste n functie de
- numarul maxim al clientilor care se afla ntr-un anumit interval de timp n
magazin (c);
- timpul mediu de servire la casa a unui client (t);
- durata totala de functionare a casei n intervalul de timp considerat (d),
n = c x t / d
ntruct n magazine fluxul clientilor este oscilant si conditiile locale sunt
diferite nu este ntotdeauna posibil a se determina numarul caselor si orelor de functionare cu
ajutorul unui indice mediu valabil pentru toate unitatile. De aceea, se recomanda a se urmari
suplimentar fluxul clientilor si a se stabili numarul de case pe baza unor studii efectuate n
timp. Gradul de ncarcare a casei de marcat se reflecta n coeficientul de folosire a caselor,
exprimat prin raportul ntre orele de folosire a caselor si orele de functionare a magazinului.
Un coeficient redus arata ca exista mai multe case dect este nevoie si ca doar un numar mic
functioneaza. Un coeficient de 100% este imposibil de atins, n general, corespunzator
conditiilor specifice fiecarui magazin se apreciaza ca fiind optim un coeficient de ncarcare
ntre 75-85%.
Amplasarea caselor de marcat are n vedere respectarea anumitor cerinte:
- circulatia clientilor trebuie sa se desfasoare nestnjenit, astfel nct sa nu se ajunga
la aglomerari;
- fluxul clientilor sa nu se intersecteze n fata caselor de marcat; clientii vor fi
ndrumati n asa fel nct toate casele de marcat sa fie solicitate n mod uniform;
- casierul trebuie sa poata supraveghea de la locul sau o parte a salii de vnzare;
- n cazul vnzarii prin autoservire toate casele vor fi grupate ntr-un loc; exceptii
sunt posibile atunci cnd sala de vnzare (sau raionul) are mai multe iesiri care trebuie sa fie
deschise.

Variante de amplasare a caselor de marcat n sala de vnzare
Mijloacele de transport n interiorul magazinului sunt reprezentate de diverse
echipamente manevrate manual sau automatizat care au rolul de a transporta unitati de
ncarcata variabile pe anumite distante, n conditii de protectie a marfurilor, reducnd efortul
fizic al lucratorilor si crescnd productivitatea muncii.
Raionul este unitatea de baza folosita pentru gruparea si prezentarea marfurilor.
Gruparea marfurilor n cadrul raioanelor se poate face n functie de mai multe
criterii:
- destinatie (utilizare) - r. cu articole textile pentru mbracaminte, r. cu lenjerie de
corp, r. cu articole uz gospodaresc si decorarea locuintelor, r. cu articole tricotate pentru
mbracaminte, r. cu ncaltaminte, etc;
- categoria de clienti - r. cu articole pentru barbati, femei, copii, nou-nascuti, elevi,
etc;
- materia prima de fabricatie (dupa posibilitati): r. cu tesaturi de bumbac, lna, matase,
in-cnepa, etc
- natura cererii - r. cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curenta etc.

Raioanele se pot organiza:

- grupe de marfuri (confectii, tricotaje, ncaltaminte, ciorapi, lenjerie, marochinarie
si alte articole sportive);
- subgrupe de marfuri (ncaltaminte cu fete din piele naturala, ncaltaminte cu fete
din nlocuitori, din piele sintetica si artificiala, ncaltaminte din cauciuc si mase plastice);
- articole (confectii pentru femei - paltoane, pardesie, jachete, costume, rochii,
sarafane, fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate de protectie si de baie);
- sortimente (fuste tip jeans, fuste din stofa, fuste-pantalon).
Fluxul cumparatorilor cuprinde caile de circulatie ale acestora de la intrarea n
magazin catre locurile de vnzare a marfurilor si de la acestea la iesire. ntruct este elementul
principal de func-tionalitate a magazinului trebuie sa permita accesul comod al
cum-paratorilor (intrarea n magazin, alegerea marfurilor, achitarea, ridi-carea lor si iesirea
din magazin) continuu, fara fragmentari artifi-ciale sau fortate, fara sa stnjeneasea
posibilitatea obtinerii unei viziuni de an-samblu asupra ntre-gului sortiment de marfuri expus
n sala de vnzare.
Spatiile destinate circulatiei n marile magazine vor fi reali-zate fara ncrucisari si
cu posibilitati de evacuare rapida a cum-paratorilor si personalului n caz de necesitate.
Acest fapt cere o mare atentie la amplasarea raioanelor pe etaje.

La decizia de a investi n Romnia a contat faptul c este a doua ar din Europa
Centrala ca numr de locuitori, cu numeroase orae importante, cu potenial mare de
dezvoltare. Pe de alt parte, avantajul primului venit, prin nfiinarea primului hypermarket,
este un atu esenial.
Rolul hypermarketului este discontul, care const ntr-o politic de pre redus n
fiecare zi, pentru totalitatea gamelor de produse, toate acestea avnd drept scop dezvoltarea
puterii de cumprare a clientului romn, permindu-i totodat s-i fac toate cumprtuile
ntr-un singur loc. Politica de dezvoltare vizeaz n primul rnd Bucuretiul, ntr-o a doua
etap intrnd n calcul extinderea n celelalte orae cu peste 300.000 de locuitori.
Politica celor mai bune preuri i relaia cu clienii sunt temelia strategiei comerciale a
magazinului. 50.000 de articole reamintesc c la Carrefour clienii pot gsi zi de zi , la cele
mai bune preuri "totul sub acelai acoperi", ncepnd cu produsele alimentare fabricate n
laboratoarele proprii i brutrie, patiserie, gastronomie, pizza, pn la fructe i legume, pete
proaspt, lactate i mezeluri, produse de larg consum, articole de mbrcminte dup ultimele
tendine, aparatur electronic i electrocasnic de ultim or, mobile, articole de menaj i
decoraiuni interioare.
Structura organizatorica a societatii poate fi urmarita pe organigrama de mai jos. Este
o structura ierarhicliniara, care are avantajul simplitatii si al claritatii in definirea
responsabilitatilor. Acest mod de imbinare a elementelor structurii organizatorice si a
raporturilor existente intre compartimentele firmei sunt adoptate de toate magazinele
CARREFOUR.
Personalul

Conducerea si personalul firmei
Comitetul director al CARREFOUR ROMANIA:

Director general Director achizitii; Director regional
Director financiar Director active si expansiune ; Director securitate
.
Grupul francez CARREFOUR constituie o adevarata forta in privinta crearii de noi
locuri de munca. Telul hypermarket-ului este de a avea aproximativ 99 % personal roman. Cu
o dezvoltare de 15 magazine, cum se doreste pana la sfarsitul anului 2008, acesta ar putea
avea 6 000 de colaboratori. In prezent, grupul isi formeaza deja noul personal roman, care va
ocupa posturile-cheie in viitor.
Fiecare magazin CARREFOUR are un numar mediu de 400 de angajati.
In beneficiul personalului CARREFOUR s-a creat un plan de formare si promovare, la
care participa toti angajatii. Un punct forte al politicii grupului este promovarea interna.
Promovari in cadrul firmei:
Adevaratul obiectiv al politicii de resurse umane CARREFOUR este integrarea la cel
mai bun nivel a tuturor angajatilor, crearea unui spirit puternic, propriu companiei. Acest
spirit este reprezentat de conceptul <toti sub acelasi acoperis>, fiecare angajat reprezentand o
parte importanta, iar impreuna ca echipa a grupului CARREFOUR.
. Oferta de produse si servicii a hypermarketului CARREFOUR

PRODUSE ALIMENTARE

CARREFOUR detine o varietate larga de produse. Aici se gasesc raioane diverse:
Bacanie:
Macelarie;
Legume si fructe;
Produse congelate.
Gastronomie si Rotiserie:
Brutarie si cofetarie;
Mezeluri si Branzeturi;
Produse pescaresti.
Exista si raioane cu vanzare asistata, la vrac pentru cafea, prajituri, ciocolata, biscuiti
si mancare pentru animale. In plus, la CARREFOUR se pot savura delicioase mancaruri
traditionale, precum:
specialitati orientale;
asiatice, mexicane;
italiene, etc.
PRODUSE NEALIMENTARE:
CARREFOUR ofera, deasemenea, o gama de produse nealimentare diversificata dupa
cum urmeaza:
Produse electrocasnice si electronice:
Aparatura de bucatarie ( mixere, cuptoare cu microunde, storcatoare de fructe, etc);
Consumabile, accesorii IT si GSM;
Aparatura HI-FI.
Bazar:
Articole menaj;
Articole pentru masina;
Articole sportive;
Carti, Muzica si Filme;
Jucarii;
Decoratiuni pentru casa;
Produse papetarie;
Arta mesei.
Textile:
Articole de casa;
Lenjerie;
Camasi, jeans, papuci de casa si plaja, sosete;
Textile dama, barbati si copii.
Igiena si frumusete:
Cosmetice;
Boutique Machiaj;
Produse baie;
Produse Ingrijire Par;
Produse Ingrijire Corp.
Intretinerea casei:
Produse pentru Intretinerea casei;
Detergenti si Parfumante.
CARREFOUR are 4 game proprii de produse, realizate in fabricile si laboratoarele
companiei: produse CARREFOUR, TEX, No. 1 si Reflets de France.
PRODUSELE CARREFOUR: 30 DE ANI DE CALITATE PENTRU TOTI
In 1976 au aparut produsele libere ale grupului CARREFOUR, o revolutie in
domeniu.
Produse, la fel de bune ca si marile marci, dar mai putin scumpe. Libera alegere s-a
nascut!
Cereale CARREFOUR KIDS;
Biscuiti cu ciocolata neagra;
Compot de fructe CARREFOUR;

Fursecuri cu crema de fructe, etc.
Lansata in 1982, Tex reprezinta MARCA TEXTILE CARREFOUR. Ea propune
textile pentru copii, imbracaminte dama si barbati. Toate produsele raspund criteriilor unei
calitati ridicate, ele fiind in mod constant testate pentru rezistenta, usurinta cu care se pot
intretine, putand fi achizitionate la un pret accesibil.
Creatia imbracamintei marca TEX este asigurata de echipe formate in Spania si
Franta, care concentreaza toata expertiza necesara pentru a asigura in mod constant inscrierea
temelor colectiilor in tendintele internationale din moda. De asemenea, marca TEX propune
un stil de viata, confort si ilustreaza filosofia comuna tuturor hypermarket-urilor
CARREFOUR, si anume: cel mai bun raport calitate/ pret.
Camasi barbati;
Pantaloni raiati barbati;
Jachete uni-sex;
Pijama copii;
Trenci dama, etc.

PRODUSELE NO. 1 pot fi gasite in cadrul raioanelor Produse Proaspete, Bauturi,
Bacanie, Cosmetice, Textile, Amenajarea casei si Bricolaj. Exista peste 550 de produse
alimentare si non-alimentare. Produsele sunt usor de recunoscut datorita etichetei simple, a
benzii de culoare rosie si a mesajului pe care il poarta: 'Cel mai mic pret al unui produs din
categoria sa'. Aproape toate produsele No.1 sunt fabricate in Romania.
PRODUSELE REFLETS DE FRANCE au fost lansate acum 10 ani in Franta, fiind
prima marca ce valorizeaza produsele din regiunile franceze. Marca Reflets de France este in
totalitate dedicata produselor patrimoniului cultural francez. Produsele selectionate sunt
elaborate dupa criterii stricte, ca o recunoastere a calitatii, a autenticitatii si a respectului
traditiei. Pentru a garanta autenticitatea si gustul produselor selectionate, Reflets de France a
apelat la nume mari din bucataria franceza.
Fundite Alsacia;

Ratatouille Nicoise;
Cassoulet Castelnaudaray.
. Servicii
LIVRARE GRATUITA pentru volume mari si distante de maxim 30 de kilometri.
BANCUL DE PROBA pentru testarea produselor electrice si electronice dupa
cumparare.
BORNA DE PRET pentru usurarea aflarii preturilor, prin scanarea codurilor de bare.
TORTURI LA COMANDA pentru ocazii speciale.
RETURNARE PRODUSE in decurs de 48 de ore de la cumparare.
CABINA DE PROBA situata in apropierea gondolelor cu produse textile.
RETUSURI GRATUITE la produsele textile cumparate (marca TEX si nu numai).
BOUTIQUE TABAC, TIGARI SI BAUTURI FINE.
BONURI DE MASA pentru plata produselor alimentare.
CAVA DE VINURI pune la dispozitia clientilor vinuri de la cele mai cunoscute pana
la cele mai rare si speciale vinuri frantuzesti.
BOUTIQUE DE MACHIAJ, unde se pot incerca orice produse cosmetice inainte de
cumparare.
PRODUSE VANZARE VRAC pentru diverse sortimente de: cafea, fursecuri, biscuiti,
bomboane, alune, fistic, etc.
CASA PRIORITARA FEMEI INSARCINATE si pesoane cu afectiuni locomotorii.
PRODUSE CONGELATE pentru care se ofera pungi speciale pentru a mentine
temperatura
PESTE SI MACELARIE de toate sortimentele, proaspete.
BORNA DE ASCULTAT CD-URI situata chiar la intrarea in magazin pe partea
dreapta.
SNACKING , unde se pot consuma mancaruri pe toate gusturile.
CASA SPECIALA <10 PRODUSE pentru rapiditate.
PRODUSE DE POST pe toata durata anului.
CREDIT BRD prin intermediul hypermarket-ului cu valoare cuprinsa intre 500 30
000 de ron.

SERVICIUL CUPOANE CARREFOUR se adreseaza persoanelor juridice, care vor sa
ofere angajatilor lor cupoane pentru cumparaturi.
CARREFOUR FOTOSERVICE la preturi atragatoare si cadouri personalizate.
TELVERDE telefonul consumatorului disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7!
Principalii furnizori
Tinand cont de dimensiunile magazinului este de asteptat ca numarul si importanta
(prestigiul) furnizorilor sa fie pe masura.
Aceasta informatie este una confidentiala, pentru a nu afla concurenta mijloacele de
procurare a produselor la preturi mai mici. Oricum, furnizorii CARREFOUR trebuie sa fie
firme serioase si destul de mari pentru a acoperi cererea de marfa din hypermarket-uri, toate
cele 8 din tara oferind produse similare

Dintre cele mai cunoscute sunt:
Coca-Cola;
European Drinks;
Aldis;
Reinert;
Dobrogea
Margaritar;
Regal;
Procter & Gamble;
Avicola;
Milli;
Bic;
Floriol;
Ulei de la Bunica;
Bergenbier;
Aromacafe;

.

In functie de natura produselor si de gradul lor de cumparare, livrarea comenzilor
poate fi zilnica, la 3 zile, saptamanala, la 2 saptamani sau lunara. Comanda se poate face
telefonic, dar si prin intermediul unui reprezentant al firmei furnizoare. Receptia se face de
catre 2 angajati ai departamentului din care face parte marfa (PGC, PFT, TEXTILE, etc), 2
angajati ai securitatii si bineinteles soferul sau insotitorul marfii.
Furnizorii au fost alesi si in functie de distanta. Adica au fost alese firmele cele mai
apropiate, pentru ca preturile sa nu creasca din cauza costurilor cu transportul, dorindu-se
produse la preturi minime. In acest scop se negociaza pretul de cate ori este nevoie,
obtinandu-se reduceri pentru cantitatile enorme cumparate.
Plata marfii se face diferit in functie de furnizor: plata completa la livrare, plata cu
avans, prin cont bancar.
Furnizori mai sunt si:firmele de publicitate, care realizeaza panourile si indicatoarele
dupa ideile departamentului de marketing CARREFOUR;
firmele de telefonie fixa si mobila;
firmele Chevrolet si Opel, de la care sunt achizitionate masini-premii pentru
tombole.
. Dotarea tehnico-materiala a centrului comercial CARREFOUR
Hypermaket-ul este un centru modern, dotat cu aparatura noua, respectand
standardele, atat cele romanesti, cat si cele frantuzesti. Pentru ca reputatia unui astfel de grup
sa se mentina, toate magazinele trebuie sa indeplineasca un grad de dezvoltare tehnico-
materiala, astfel Romania trebuie sa tina pasul cu marile magazine din Franta, Asia, etc.
In open-space, toti angajatii au PC-uri, telefoane stabile, telefoane mobile, exista 3
imprimante color performante, etc
In magazin sunt usi cu senzori de miscare, case cu scanere, borne de pret, bancomate,
camere de filmat, exista posibilitatea platii cu cadul, tiplarii bagajelor, etc.
. Clientii
Zilnic, peste 5 000 6 000 de clienti trec pragul magazinului CARREFOUR Brasov,
adica atatea bonuri de casa sunt emise in fiecare zi. Asadar, vizitatori sunt mult mai multi
(cei care insotesc clientii efectivi, cei care consuma produse la Snacking, cei care cumpara de
la Boutique-ul de Machiaj, etc).

Majoritatea clientilor sunt persoane fizice, magazinul adresandu-se, in special, lor,
produsele putand fi cumparate la bucata. Dar, exista si cumparatori persoane juridice, care
gasesc convenabil sa faca aprovizionarea din hypermarket.
CARREFOUR Brasov, in topul numarului de clienti pe zi, in Romania, se situeaza pe
locul 3-4 dupa Unirii, Orhideea si cateodata Ploiesti.
. Segmentarea pietei
Din punct de vedere comportamental, se adreseaza clientilor care utilizeaza in
mod normal, frecvent, produsele magazinului, care cunosc produsele sau vor sa incerce ceva
nou aflat la promotie.
Hypermarket-ul CARREFOUR se adreseaza persoanelor, care doresc sa
cumpere o diversitate de produse, la bucata sau bax, in special persoanelor fizice.
Cumparatorii fideli ai magazinului sunt de doua feluri: cei care vin o data sau
de doua ori pe luna, la salariu, cand se aprovizioneaza pentru toata luna, si cei care prefera sa
cumpere pentru o zi sau doua, dorind produse proaspete, acestia nefiind in criza de timp.
n cadrul departamentului de marketing CARREFOUR sunt gandite foarte multe
activitati de promovare: unele care aduc capital, altele care imbunatatesc imaginea firmei, cele
mai multe facand parte din cea de-a doua categorie.
Exemple de astfel de activitati, evenimente:
concerte cu diverse vedete, precum Loredana, Activ, Pepe, Morandi, etc, cu ocazia
unor celebrari fie ale orasului, fie ale consumatorilor sau ale magazinului;
week-end-uri cu sporturi extreme: bungee jumping, aterizari cu parapanta,
concursuri de graffiti, etc;
Proiect de Educatie Rutiera pentru prescolari;
cu ocazia Zilei Internationale de Lupta Impotriva Drogurilor, clientii hypermarket-
ului au fost invitati sa-si exprime parerea referitoare la aceasta problema. Scopul acestei
actiuni a fost acela de a trage un nou semnal de alarma asupra celor care consuma stupefiante,
bauturi alcoolice si medicamente inlocuitoare drogurilor;

in perioada 29 iunie - 1 iulie 2007, Galeriile Comerciale Brasov au pregatit un
salon de machiaj, cosmetica si manichiura si au explicat clientelor tendintele acestei veri;
incepand cu 1 Septembrie, toti brasovenii sunt invitati la CARREFOUR pentru a
admira o inedita expozitie de fotografii, avand ca tema 'Brasovul Vechi';
in perioada 14 16 septembrie au fost organizate tot felul de activitati extrem de
interesante pentru copiii, care au inceput scoala. Pentru acest eveniment au fost realizate fly-
ere si afise speciale cu programul din aceste zile:
CAP III Direcii de aciuni i propuneri privind perfecionarea actualei tehnologii
(schi cu viziunea noastr asupra aranjamentulului magazinului)
Viziunea noastr - stabilete ceea ce ne propunem
Orice companie trebuie s-i cunoasc bine poziia pentru a se distinge i detaa cu
succes de competitorii si. i mai mult dect att, trebuie s aib o viziune clar, orientat
spre propriul viitor.
n cadrul companiei noastre, ne cunotem foarte bine poziia n acest segment al
serviciilor de cazare de pe teritoriul Bucuretiului. Astfel, cu un total de 13 cmine i peste
5000 de locuri de cazare distribuite n majoritatea sectoarelor capitalei, suntem un juctor
important n industria de cazare a Bucuretiului.
Clienii notri sunt n mijlocul a tot ceea ce ntreprindem, i acest lucru se reflect i n
viziunea companiei noastre, viziune orientat pe dezvoltarea performanelor serviciilor
noastre n conformitate cu ateptrile partenerilor notri.
n timp ce aceast viziune definete destinaia final, valorile fundamentale pe care le
urmm, ne ghideaz deciziile de zi cu zi, pentru i nspre beneficiul partenerilor i
colaboratorilor SC ACC SA.
Misiunea noastr - stabilete modul n care vom realiza acest lucru
Compania noastr se angajeaz s ofere constant servicii de calitate n cel mai eficient
mod, pentru beneficiul comun al clienilor, partenerilor, colaboratorilor i angajailor notri.
Etalarea marfurilor n sala de vnzare urmareste sa asigure o abundenta de marfuri, o
varietate ct mai mare si nu evidentierea unei anumite categorii de marfuri. Aceasta
abundenta nu trebuie sa dea senzatia de ngramadeala sau dezordine; dimpotriva, marfurile
vor fi expuse ct mai estetic n functie de caracteristicile lor merceologice: proprietati fizico-
chimice, mod de ambalare, culoare, forma, dimensiuni etc.
Etalarea mrfurilor n vitrine
Vitrina este un spatiu special amenajat de regula n cadrul fatadei unui magazin n
cadru careia se realizeaza o miniexpozitie a marfurilor existente n unitate.
Vitrina este unul din elementele exterioare care transmit la modul cel mai eficient
mesaje n legatura cu asortimentul si calitatea marfurilor.
Marfurile trebuie prezentate n cea mai buna forma cu putinta.
Etalare estetica este o rezultanta a combinarii diverselor elemente astfel nct
sa se obtina efecte ct mai placute.
Spatiul. Etalarea se realizeaza n spatiul ntregii vitrin
Utilizarea spatiului se face prin forme simple, nencarcate, cu eleganta si eficienta.
Culoarea. Etalarea fiind o compozitie vizuala foloseste culoarea ca un mijloc deosebit de
eficace. Se folosesc att culorile calde (rosu, portocaliu, vernil) care "vin" mai n fata, dar si
culorile reci (albastru, verde) care se "duc" spre fundalul vitrinei.
Culorile nchise, puternice, arag atentia n mod deosebit dar ele vor fi folosite n mod
limitat sau vor fi combinate cu alte culori mai slabe. Prea multe culori puternice vor distrage
privirea de la produse.
Produsele mai scumpe trebuie prezentate n culori mai reci sau n combinatii la moda.
Produsele cu preturi mai joase pot fi prezentate n aranjamente de culori mai luminoase.
Culorile luminoase sunt placute pentru ochi si dau impresia de
adncime si marime. Culorile nchise par sa micsoreze spatiul.
Culorile calde (galben, portocaliu) sunt atragatoare. Ele atrag privirea asupra
produselor si le scot n evidenta. Culoarea galbena poate fi nsa perceputa eronat deci se
recomanda folosirea cu prudenta a acestei culori n vitrine.
Culorile reci (albastru si verde) sunt clare si calme si par sa mareasca spatiile.
Se poate folosi si numai o singura culoare. Prin acest procedeu se creeaza un
soc psihologic interesant, dar realizarea este mai dificila. La alegerea culorilor se va urmari
obtinerea unei unitati de expresie fata de tematica, tinnd cont de semnificatiile psihologice ale
fiecaruia si rezonantele lor efective. De exemplu: albastru exprima linistea, calmul, n timp ce
rosul este mai activ, mai dinamic La produsele viu colorate cum sunt cele de
parfumerie, cosmetice, chimicale, mase plastice etc. se urmareste realizarea unei ritmicitati a
tonurilor, suprafetelor si contrastelor.
Contrastele, de asemenea, atrag privirea, dar un contrast prea puternic poate fi
suparator si este cel mai bine sa fie folosit pentru portiuni restrnse. In general, o culoare
trebuie sa domine aranjamentul; alte culori ajutatoare pot ji folosite pentru a crea un decor
atragator.
Lumina. Culorile, materialele utilizate sunt bine puse in evidenta de o lumina
bine aleasa, care nu stnjeneste privirea celor interesati. Felul marfurilor prezentate
impune diferite grade de iluminare.
Decorul. Evidentierea unei marfi poate declansa trecatorului emotii capabile sa-
i fixeze interesul. Decorul, prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ. Acest
efect specific, obtinut pr;', diferite combinatii pe o anumita tematica, creeaza ambianta
necesara si dirijeaza privirea catre articolele etalate. Culoarea materialelor folosite pentru obtinerea
decorului trebuie armonizata cu nuanta culorilor produselor etalate, tinnd seama ca marfa este
cea care trebuie pusa n valoare.
Pentru obtinerea unei etalari eficiente a marfurilor n vitrine se recomanda realizarea
urmatoarelor cerinte:
- selectionarea cu multa grija a produselor ce urmeaza a fi expuse, evitndu-se
prezentarea unui numar prea mare de articole;
- gruparea produselor n jurul materialelor informationale;
- fiecare produs etalat sa constituie un punct de atractie;
- etalarea sa fie echilibrata, logica, cu mesajul publicitar usor perceptibil;
- sa formeze un punct de sprijin realizat prin diferite grupaje de materiale decorative,
prin mbinarea unor elemente mobile sau prin efecte de lumina;
- etalarea pe grupe de utilitati, pentru a le identifica cu usurinta;
- etalarea pe orizontala a produselor grele sau cu volum mare, linia
orizontala ntrerupndu-se prin pauze de decor pentru a evita monotonia;
- dotarea pe verticala asigura sesizarea tuturor tipodimensiunilor la
sortimentele expuse;
- produsele trebuie dispuse la diferite naltimi, ceea ce da o impresie de relief si evita
caracterul fix sau monoton. Ele trebuie sa se situeze la trei niveluri de naltime si de
profunzime. Aceasta dispunere da un sentiment de perspectiva, iar vitrina devine mai animata.
Este necesar ca fiecare vitrina sa faca apel la toate resursele tehnice pentru ca decorul,
articolele, culorile si punerea lor n spatiu sa atraga din partea fiecarui trecator atentie,
ntelegere, memorizare si credibilitate maxime.
- produsele cu ambalaje care au un aspect publicitar pronuntat se pot etala ambalate cu
conditia ca cel putin unul sa fie dezambalat si prezentat n stare de functiune;
- produsele care prezinta accesorii (robotul de bucatarie, aspiratorul) se
etaleaza mpreuna cu acestea, dispuse n asa fel nct sa sugereze modul lor de folosire; iar
produsele formate din mai multe subansamble se vor prezenta n stare asamblata (corpuri de
iluminat, biciclete);
- perfecta stare de curatenie a tuturor produselor etalate si a ntregii vitrine.
Modalitati tehnice de realizare a etalarii marfurilor n vitrine:
- etalare - catalog;
- etalare - tema;
- etalare - documentara.