5. IMPORTANA LIPIDELOR N ALIMENTAIE.

LDL I HDL
Lipidele reprezint un grup eterogen de molecule organice insolubile in ap, care pot
fi separate prin extracie cu solveni organici. Lipidele sunt alctuite din urmtoarele clase de
compui: acizi grai liberi (neesterificai); triacilgliceroli (trigliceride); fosfolipide;
sfingolipide; glicolipide; steroizi
Lipidele reprezinta cea mai eficienta modalitate a organismului de a depozita energia.
gram de lipide genereaza !," #ilocalorii, in comparatie cu aproximativ $ #cal%g, valoarea
medie pentru proteine si carbo&idrati.
Lipidele exista in organism sub mai multe forme, cum ar fi trigliceridele, acizii grasi
liberi, fosfolipidele si steroizi.
'rigliceridele, care sunt compuse din "
molecule de acizi grasi si o molecula de glicerol,
reprezinta cea mai concentrata sursa de energie a
corpului.
(osfolipidele intra in structura membranelor celulare
si de asemenea reprezinta constituenti celulari de baza
in anumite tesuturi cum ar fi sistemul nervos, ficatul,
splina.
)teroizii au ca reprezentant principal colesterolul,
precursorul &ormonilor corticosuprarenalieni, al
acizilor biliari si al vitaminelor liposolubile
(*,+,,,-). . alta forma de lipide sunt si
prostaglandinele, ce /oaca rol de mesageri c&imici intre celule.
0rasimea alimentara este procesata partial in intestin cu a/utorul unor enzime (lipazele
digestive 1 gastica, pancreatica si intestinala) si absorbita prin mucoasa intestinului subtire.
*poi este transportata prin intermediul sistemului limfatic si in final varsata in circulatie sub
forma de c&ilomicroni, care a/ung la celule pentru a genera energie sau sunt depozitati
subcutanat. *ceste depozite adipoase pot fi alimentate si prin intermediul altor surse decat
grasimea alimentara 1 excesul de carbo&idrati si proteine poate fi convertit in grasime si
depozitat..
Grsimile (lipidele) alime!are de origine animal i vegetal reprezint sursa cea
mai important de energie.
2n compoziia c&imic a grsimilor simple intr carbonul, oxigenul i &idrogenul, iar 3n cea a
grsimilor complexe se adaug azotul, fosforul i sulful. +enumirea lor vine de la cuv4ntul
grecesc ,,lipos56grsime.
(orma sub care grsimile circul i sunt depozitate 3n cea mai mare msur 3n organism este
cea de grsimi neutre sau trigliceride. *lturi de acestea, colesterolul reprezint fraciunea
lipidic cea mai important, cunoscut 3n special pentru rolul ei 3n producerea aterosclerozei.
"#rse de lipide
.mul 3i procur grsimile pentru &ran din regnul animal i vegetal. +in regnul
animal provin : untura, slnina, seul, grsimea de pasre, untura de pete, untul, sm4nt4na,

frica, glbenuul de ou, creierul, iar din regnul vegetal : uleiul de floarea soarelui, de
dovleac, de porumb, de soia, de msline etc.
(actorii nutritivi adui de grsime sunt obinui de organism prin procesul de digestie i sunt
reprezentai de a$i%i &ra'i 'i &li$er(l. +up traversarea peretelui intestinului subire ptrund
3n s4nge. 7um grsimile nu sunt solubile 3n ap, pentru a putea s circule odat cu s4ngele
sunt legate, 8impac&etate5, la nivelul mucoasei intestinale cu mici particule de proteine,
colesterol i fosfolipide. *ceast form de circulaie 3n s4nge a grsimilor poart numele de
#ilomicroni.
*cizii grai au fost clasificai 3n eseniali i neeseniali, dup cum organismul 3i poate
sau nu produce. *cizii grai eseniali (acidul linoleic, acidul linolenic, i acidul ara&idonic)
trebuie adui neaprat de alimente. ,i se gsesc 3n special 3n grsimile de natur vegetal i
au mai fost numii i acizi grai nesaturai datorit unei particulariti a formulei lor c&imice.
9or fi preferai 3n alimentaie deoarece s1a demonstrat c au rol important 3n protecia
vaselor 3mpotriva aterosclerozei.
+up absorbia lor intestinal, acizii grai a/ung la ficat pe cale limfatic sau sanguin.
(icatul 3i transform 3n grsimi umane. 0rsimile produse de ficat, de data aceasta sub forma
specific grsimilor corpului omenesc, pentru a putea circula, sunt legate de mici particule de
proteine, devenind 8lipoproteine5.
7oncentraia grsimilor 3n s4nge, 8lipemia5, este meninut permanent 3n limite constante
(normal :;; 1 <;; miligrame la o sut mililitri s4nge).
R(l#l &rsimil(r (lipidel(r) ) (r&aism este multiplu : ele particip la meninerea
temperaturii corpului, reprezint sursa cea mai important de energie, au rol 3n susinerea
organelor interne i de protecie a acestora, particip la formarea sistemului nervos i
constituie izvorul cel mai important de vitamine liposolubile (vitaminele *, +, ,, -).
'oate esuturile organismului, cu excepia creierului, consum preferenial grsimile sub
form de acizi grai. 7a urmare, arderea acestora se face 3n cea mai mare parte 3n muc&ii
sc&eletici, 3n muc&ii inimii, la rinic&i i, 3n mare parte, la nivelul ficatului. +ou treimi din
acizii grai sunt ari (oxidai) 3n ficat p4na la produii finali 1 bioxid de carbon i ap 1 cu eli1
berare de energie, iar o treime p4n la 8corpi cetonici.5
LDL si HDL
7antitatea de grsime necesar unui adult normal este de g%#g corp greutate. +ou
treimi din cantitatea de grsime necesar zilnic trebuie s fie de natur vegetal. 3n raia de
3ntreinere zilnic lipidele trebuie s participe cu un procent caloric de ";=.
>rin arderea unui gram de grsime se elibereaz 3n corp ! calorii. 3n obezitate, ateroscleroz,
nefroza lipoidic, cantitatea de grsime trebuie sczut.
,liminarea resturilor ce rezult din arderea grsimilor (bioxidul de carbon i apa) se face pe
cale respiratorie i renal. . mic parte 1 :,?= din grsimi 1 se elimin prin materiile fecale,
3n unele cazuri aceast cantitate poate crete (steatoree), sau poate aprea i 3n urin (lipurie).
@nitatea de baza a lipidelor este acidul gras, care este utilizat pentru producerea de
energie. *cizii grasi se gasesc in A forme: saturati si nesaturati. *cizii grasi nesaturati contin
o singura dubla legatura (mononesaturati) sau mai multe duble legaturi de carbon
A
(polinesaturati). *cizii grasi saturati nu au duble legaturi. 7onsumul excesiv de acizi grasi
saturati constituie un factor de risc pentru sanatate. ,i se gasesc in cantitati mari in carne
(porc, vita), unt si in unele uleiuri (de cocos, de palmier).
2n general, excesul de lipide in alimentatie poate conduce la cresterea in greutate si
obezitate, boli cardiace, &ipertensiune arteriala, diabet, cancere.
7ontinutul cel mai redus de grasimi saturate il intalnim in uleiurile vegetale (ulei de floarea
soarelui 1 =, ulei de porumb 1 "=, ulei de masline 1 $=, ulei de alune 1 <=). @neori
aceste uleiuri sunt supuse unui proces de &idrogenare, adica legaturile duble sunt saturate.
*limentele ce contin lipide polinesaturate sunt ficatul de cod, pesti cu carne grasa (somn,
&ering), ulei de floarea soarelui. *cizii grasi nesaturati sunt foarte importanti in alimentatie,
pentru ca ficatul nu este capabil sa introduca duble legaturi acolo unde este nevoie de ele in
structura acestora. *cizii grasi nesaturati participa la formarea fosfolipidelor care intra in
structura membranelor celulare. La sportivi, ciclul lezarii si repararii celulare este mult mai
accelerat decat la persoanele sedentare, si astfel necesarul de acizi grasi nesaturati este mai
mare. +e asemenea, ei stau la baza sintezei prostaglandinelor, acei mesageri c&imici care
controleaza reparatiile celulare, procesele inflamatorii si sensibilitatea tesuturilor la durere.
La sinteza prostaglandinelor participa acizii omega ", care se gasesc in uleiul de peste.
0rasimile adauga alimentelor un plus de gust pentru ca absorb si retin savorile si in
plus dau &ranei o textura mai placuta. +in acest motiv oamenii prefera alimentele grase. 2n
dieta sportivilor se recomanda ca grasimile sa nu depaseasca A?=, dintre care nu mai mult de
o treime sa fie grasimi saturate.
Bu trebuie sa uitati ca grasimea reprezinta o importanta sursa de energie. 0licogenul
muscular si &epatic este limitat, astfel ca utilizarea grasimilor ca energie intarzie aparitia starii
de epuizare. @na dintre adaptarile care apar ca raspuns la eforturile de rezistenta este
cresterea capacitatii de a utiliza grasimea ca sursa de energie.
7olesterolul este un alcool policiclic de care se leaga acizii grasi, devenind astfel o
grasime care se intalneste in aproape toate alimentele de origine
animala. Bivelul ridicat de colesterol este responsabil
pentru atacurile cardiovasculare, ateroscleroza, litiaza biliara si o multime de alte boli, dar
foarte putini sunt cei care cunosc faptul ca acest colesterol are un rol esential in mentinerea
sanatatii corpului. 'ratatele de medicina ne spun despre colesterol ca exista in fiecare celula a
corpului, intra in alcatuirea membranelor care prote/eaza nervii. *celasi colesterol contribuie
la sinteza unor &ormoni, cum ar fi testosteronul si estrogenul. >e de alta parte, un nivel ridicat
de colesterol creste riscul de boala cardiovasculara, insa nici un nivel foarte scazut de
"
colesterol in sange nu este bun. >otrivit unui studiu efectuat la @niversitatea Coston ()@*),
persoanele cu un nivel de colesterol mult sub limita normala au probleme de concentrare,
probleme cu memorarea informatiilor.
)tiati ca doar A?=1";= din colesterol a/unge in organism prin aport alimentar, restul
este produs de ficat (aproape .;;; mg pe zi). 7antitatea totala de colesterol din organism
este de aproximativ $? grame.
@n nivel normal de colesterol in organism este esential pentru piele, unde este
transformat in vitamina + sub actiunea razelor ultraviolete. +e asemenea, despre colesterol se
stie ca favorizeaza metabolizarea carbo&idratilor si este necesar pentru sinteza &ormonilor
suprarenali (cortizol) si a celor sexuali.
2n literatura de specialitate se vorbeste despre colesterol bun si colesterol rau. +iferentele
de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este legat.
Lipoproteinele sunt agentii ce transporta colesterol in sange:
lipoproteinele de /oasa densitate (L+L) transporta :?= din totalul de colesterol
sangvin; acest complex determina depunerile de colesterol in interiorul vaselor. *cest
tip de colesterol este asa1numitul colesterol rau.
lipoproteinele de foarte /oasa densitate (9L+L), precursorul L+L, transporta
aproximativ ?= din totalul de colesterol sangvin, dar sunt necesare ficatului pentru a
produce L+L.
lipoproteine de inalta densitate (D+L) transporta in /ur de A;= din totalul de
colesterol sangvin. (iind compuse in principal din lecitina, lipoproteinele de inalta
densitate sunt eroii cei buni care distrug depozitele de colesterol de pe vasele sangvine
si asigura circulatia colesterolului fara a bloca arterele. *cest colesterol este asa1
numitul colesterol bun.
2n acest context, este important raportul dintre L+L (colesterol rau) si D+L (colesterol
bun). Bivelul total de colesterol sangvin nu trebuie sa depaseasca valoarea de A;; mg%dl.
+aca aceasta valoare creste, ar trebui sa luam masuri preventive inainte sa se a/unga la un
nivel riscant de colesterol (mai mare de A?; mg%dl). Eentinerea ratiei zilnice de grasimi
ingerate sub valoarea de A;=, maximum ";= din totalul caloriilor este vitala pentru pastrarea
nivelului de colesterol in limite normale.
7olesterol 9aloare
7olesterol total !;1A;; mg%dl
L+L colesterol Eai mic de ? mg%dl
D+L colesterol Eai mare de $; mg%dl
2n cazul bolnavilor de diabet, al cardiacilor, al persoanelor cu colesterolul crescut, ultimele
g&iduri europene recomanda c&iar valori mai mici pentru colesterol, respectiv colesterol total
F G? mg%dl, L+L colesterol F ;; mg%dl.
Or&aism#l pr(d#$e si&#r $(les!er(l
$
+e retinut testarea nivelului de colesterol sangvin este obligatorie la persoanele de
varsta adulta, care au in familie antecedente de boli cardiovasculare, accidente vasculare
cerebrale sau boli coronariene. *nalizele se fac anual la persoanele care au niveluri normale
de colesterol in sange si de doua sau mai multe ori la cei cu valori crescute.
(emeile trebuie sa isi masoare nivelul de colesterol sangvin dupa $? de ani, barbatii
dupa "? de ani. (emeile au un usor avanta/ datorita &ormonilor estrogeni feminini care sunt
un factor protector contra afectiunilor cardiovasculare si cresterii nivelului de colesterol
sangvin. +upa menopauza insa, nivelul estrogenilor scade, crescand automat riscul de
crestere a nivelului de colesterol, de afectiuni vasculare sau coronariene.
.rganismul isi fabrica singur atat colesterol cat ii este necesar si nu are nevoie de nici
un aport alimentar de colesterol. +aca alimentele consumate contin o cantitate prea mare de
grasimi, apar depunerile de colesterol pe vasele de sange. +epunerile de colesterol de pe
vasele sangvine provoaca ingustarea arterelor. 2n final, se poate a/unge la isc&emie, infarct
miocardic si la *97 (accident vascular cerebral) pe fond de colesterol ridicat.
Hilnic, absorbim aproximativ ;,? grame de colesterol, ceea ce inseamna A;=1";=
colesterol in sange. (icatul tolereaza fara probleme o cantitate zilnica de pana la A grame de
colesterol. +in moment ce organismul produce singur colesterol inseamna ca un nivel ridicat
de colesterol este, in mare masura, innascut. *cest nivel de colesterol creste prin
supragreutate, lipsa miscarii si prin diabet. @n om 8contineI aproximativ $? grame de
colesterol.
?