Comert International

Curs II
Regimul investitiilor straine in Romania
Decretul lege nr.96/1990 privind unele masuri pentru atragerea de investitii de capital strain in
Romania, inlocuit cu legea 35/1991 privind regimul investitiilor straine abrogata prin ordonanta
de urgenta 31/1997 care la randul sau a fost inlaturata prin ordonanta de urgenta 9/1997 privind
stimularea investitiilor directe.
Ce inseamna investitie straina in Romania ?
In functie de felul de investitie :
1) Investitia straina directa
!ste reglementata prin ordonata 9/1997, modificata prin "1/199#. $otrivit acestui act
normativ, investitia directa consta in participarea unui investitor strain la capitalul social al unei
societati comerciale din Romania sau la o relatie contractuala in Romania, participare care sa
aiba ca scop crearea unor legaturi economice durabile cu partenerul contractual din Romania.
%eea ce caracteri&ea&a o investitie directa este scopul ei, participarea la capital cu scopul crearii
unei legaturi econimomice durabile. $rin legatura economica durabila se intelege participarea
investitorului strain la conducerea, organi&area si functionarea societatii din tara. 'ceasta
presupune potrivit reglementarilor din regulamentul "/005 al (ancii )ationale privind regimul
valutar, participarea cu cel putin 10* la capitalul social.
+nvestitia directa imbraca la randul sau forme ,
a) investitia directa in forma societara
+nseamna, participarea investitorului strain la constituirea sau la ma-orarea capitalului social al
unei societati in Romania. +nvestitia in forma societara presupune atat o latura contractuala, dar
si o latura institutionala pentru ca societatea este totodata, de principiu, persoana -uridica.
b) investitia directa in forma exclusiv contractuala
)u are o latura institutionala, nu constitui sau ma-orea&a o societate comerciala, ci se intemeia&a
e.clusiv pe un contract, de regula sunt cele care se inc/eie in domeniul e.plorarii si e.ploatarii
resurselor naturale si acesta este motivul pentru care e.ista mai multe legi care reglementea&a
acest domeniu. De e.emplu , legea petrolului 3#/00" 0 reglementea&a contractele de
concesiune petroliera, legea minelor #5/003 reglementea&a concesiunile in domeniul minier,
legea 13/01 legea energiei electrice si a ga&elor naturale, care reglementea&a contractele de
parteneriat in aceste domenii.
2) Investitia straina de portofoliu
Definitie : Dobandirea de catre investitorul strain de valori mobiliare pe pietele de capital
organi&ate si reglementate si care nu au ca scop de a crea o legatura economica durabila cu
societatea unde se investeste. )u au ca scop de a permite participarea investitorului strain la
administrarea acelei societati, ci scopul este esentialmente speculativ, si anume dobandirea de
valori mobiliare 1actiuni/obligatiuni2 cu scopul de a fi revandute si de a se castiga din diferenta
de pret. $rincipalul act normativ care reglementea&a regimul tran&actiilor pe piata de capital este
legea 97/00" privind piata de capital.
'lte acte normative , 345 66/1997 privind cumpararea de titluri de stat. 6itlurile de stat sunt
valori mobiliare emise de catre autoritatile publice, fie pe piata interna sau internationala.
Ce inseamna investitor strain in Romania ?
Definitie , 3rdonanta 9/1997, sunt socotiti investitori straini fie persoanele -uridice care is au
sediul in strainatate, fie persoanele fi&ice care is au domiciliul in strainatate. %riteriile,
elementele de e.tranietate relevante pentru notiunea de investitor strain sunt sediul social
respectiv domicliul 1nu cetatenia2.
Principiile care guverneaza regimul investitiilor straine in tara :
1) Principiul libertatii formelor si modalitatilor de investire in tara
a) Principiul libertatii formelor 0 investitorii straini pot investi in tara in oricare dintre formele de
societate preva&uta de legea romana respectiv prin oricare din formele contractuale preva&ute de
legea romana. $e plan societar, ideea este ca un investitor strain poate constitui in Romania
oricare din cele 3 tipuri de societati 1persoane, capitaluri, raspundere limitata2 precum si in forma
unei asociatii in participatii.
b2 7odalitatile de investire 0 problema care se pune, este vorba de formele de aporturi pe care
investitorii straini le pot varsa intr0o societate Romana.
De cate feluri pot fi raporturile ,
- in numerar, sunt cele mai frecvente, ele pot fi in valuta sau in moneda nationala.
8Dupa 1.09.006 leul care a suferit un proces de transformare din 1990, a devenit o moneda
interational convertibila care poate face obiect de tran&actie de capital pe piata internationala.
- in bunuri corporale, poate fi un aport in bunuri mobile cu privire la care vom vedea ca in
principiu se aplica principiul national, sau poate fi un aport in imobile, dar in acest ca& se pun
anumite probleme specifie privind dreptul strainilor de cumparare a imobilelor.
- in bunuri incorporale, adica in drepturi, care constau in drepturi de proprietate intelectuala,
brevete de inventie, licente, 9no:0/o:, marci de fabrica etc. $ot consta de asemenea in drepturi
de creanta, daca este permis potrivit legii romane.
0 orice drepturi si valori economice, cum ar fi , cunostinte de metode de organi&are si
conducere 1management2, aportul in punerea la dispo&itia societatii romanesti a unor surse de
materii prime, a unor piete de desfacere, a unei anumite clientele, au unor informatii de
mar9eting, a ceea ce se numeste public relation 1$R2 si alte asemenea situatii. Deasemenea,
aportul poate consta in obligatii de a nu face, obligatii negative cum ar fi de anu face concurenta
produselor pe care societatea romaneasca le reali&ea&a pe o anumita piata. ;implul nume
comercial, acordul investitorului strain ca numele sau sa fie data investiei din tara.
2) Principiul liberului acces al investitorilor straini in toate domeniile vietii economice din
Romania
<egea romana nu a inter&is niciodata accesul capitalului strain in anumite domenii. +nvestita
straina poate fi in industrie, agriculutra, in e.plorarea si e.ploatarea resurselor naturale,
infrastructura, constructii civile si industriale, comert, turism, servicii bancare si de asigurari etc.
) Principiul nediscriminarii aplicabil investitorilor straini
a) Egalitatea de tratament intre investitorii romani si cei straini.
=oarte mult timp, s0a aplicat prin lege principiul regimului mai favorabil aplicat investitorilor
straini fata de cei romani. Dupa 199#, se aplica un regim asemanator si cetatenilor romani si
straini
b) Modul cum sunt priviti investitorii straini intre ei
Regula este accea ca legea romana nu face nicio discriminare in functie de nationalitatea
investitorului strain. !.ceptia de la aceasta regula , investitori care provin din anumite &one
economice cu care Romania are relatii speciale fie ca este 4! sau acorduri bilaterale in materia
promovarii si prote-arii investitiilor.
Deasemenea la modul general vorbim despre aplicarea legii mai favorabile mitor lex, in ca&ul
e.ista un acord in acest sens.
!arantiile de care beneficiaza investitorii straini in tara
1) !arantia impotriva indisponibilizarii investitiei
!ste o garantie constitutionala, art. "" din %onstitutie prevede cu caracter de ma.ima generalitate
ca nimeni nu poate fi e.propriat decat pentru o cau&a de utilitate publica stabilita potrivit legii cu
dreapta si prealabila despagubire. +n 003 s0a introdus o mentiune potrivit careia sunt inter&ise
nationali&area sau orice alte masuri de trecere in proprietatea statului a unor bunuri pe criterii
discriminatorii.
Investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse unor masuri cu efect echivalent
cu exceptia cazurilor in care astfel de masuri intrunesc cumulativ urmatoarele conditii :
a2 sunt necesare pentru o cau&a de utilitate publica
b2 sunt nediscriminatorii
c2 se efectuea&a in conformitate cu conditiile e.prese ale legii
d2 se fac cu plata unei despagubiri prealabile, adecvate, efective.
8<egea 33/199"
$roblema indisponibili&arii investitiei este despagubirea.
Conditiile despagubirii :
a2 trebuie sa fie prealabila, adica trebuie sa fie platita inainte ca indisponibili&area sa0si produca
efectele in mod definitiv.
b2 trebuie sa fie adecvata cu modalitatea, natura si valoarea de piata a investitiei e.propriate. De
principiu despagubirea se plateste in numerar, dar nu este e.clusa posibilitatea ca ea sa fie platita
in natura, adica prin acordarea unui bun ec/ivalent.
c2 trebuie sa fie efectiva, adica lic/ida, respectiv sa fie e.primata in bani sau intr0un bun care sa
poata fi transformat oricand in bani. $oate fi platita in moneda nationala sau valuta.
"espagubirea se determina :
0 prin acordul partilor
0 de catre o aut. -udecatoreasca sau arbitrala fie in conte.tul legii contenciosului administrativ, fie
daca este vorba de arbitra- 0 organisme speciali&ate 1+%;+D2
"repturile de care beneficiaza investitorii straini :
1) Dreptul la asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative pentru constituirea si
functionarea investitiei straine.
!.ista o agentie romana pentru investitii care are in competenta ei asemenea atributii, este
afiliata la o asociatie mondiala care se numeste asociatia mondiala a agentiilor de promovare a
investitiilor cu sediul la 5eneva.
2) "reptul la conversia in valuta si transferul in strainatate a profiturilor obitinute in
Romania#
+nvestitorii straini pot transfera in tara de origine, urmatoarele categorii de venituri obtinute din
tara , dividende sau alte beneficii obtinute de la societate romana unde au investit, veniturile
obtinute dintr0o asociatie in participatie, veniturile obtiunute in urma unui contract, veniturile
obtinute din van&area actiunilor sau partilor sociale si beneficiul de lic/idare.
3) Dreptul de proprietate al investitorilor straini asupra bunurilor din tara.
+n ceea ce priveste bunurile mobile si constructiile ca bunuri mobile am spus ca este aplicabil
regimul national, in ceea ce priveste terenurile retinem e.istenta unei evolutii legislative,
constitutia din 1991 prevedea ca cetatenii straini si apatri&ii nu pot dobandi dreptul de proprietate
asupra terenurilor in tara, aceasta fiind o incapacitate de folosinta. <a revi&uirea din 003, s0a
preva&ut ca cetatenii straini si apatri&ii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor
numai in conditiile re&ultate din aderarea Romaniei la 4! sau din alte tratate internationale la
care Romania este parte pe ba&a de reciprocitate in conditiile preva&ute prin legea organica
precum si prin mostenire legala. )oul te.t constitutional a sc/imbat in mod fundamental
principiul, instituind o capacitate de folosinta pentru straini# 6otusi aceasta capacitate nu este
nelimitata si neconditionata, te.tul face o distinctie ma-ora intre modurile de dobandire, si anume
, prin mostenire legala neconditionat, celelate moduri de dobandire sunt prin acte -uridice fie
inter vivos fie mortis causa. $entru actele -uridice se aplica acele conditii pe care constitutia le
reglementea&a, si anume ,
"obandirea se poate face :
0 in conditiile aderaririi Romaniei la 4!
0 in temeiul acordurilor bilaterale sau conventiilor internationale
0 in conditiile preva&ute in legea organica
<egea organica la care constitutia a facut referirie, este legea 31/005 privind dobandirea
dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatri&i precum si
de catre persoanele -uridice straine. 'ceasta lege a facut o distinctie ma-ora intre, investitorii din
statele membre 4! si investitorii din state terte. $entru investitorii din statele membre 4! s0a
instituit o prevedere generala si apoi s0au instituit situatii speciale.
Regula generala a fost accea ca pers. fi&ice sau -uridice din statele membre 4! urmea&a regimuri
nationale.
!.ceptii , 1 moratorii2
0 terenuri pentru constituirea de resedinte sau sedii secundare, pentru care a fost un moratoriu de
5 ani din momentul aderarii
0 pentru terenurile agricole si forestiere pentru care a fost un moratoriu de 7 ani care a e.pirat la
1 ianuarie 01".
$entru statele terte, s0a preva&ut ca dobandirea proprietatii de catre investitorii straini se poate
face numai pe ba&a unui tratat international bi sau multi0lateral si in conditii de reciprocitate, si s0
a mai spus ca nu se poate acorda printr0un asemenea tratat conditii mai favorabile in dobandirea
proprietaii.
4) Drepturile privind efectuarea operatiunilor valutare
!ste reglementat in regulamentul nr."/005 al (ancii )ationale. 'cest drept a suferit un proces
continuu de e.tindere pana in 006 cand ultima interdictie a fost inlaturata si anume la 1 sept.
006 nere&identii au dobandit dreptul de a efectua tran&actii prinvind instrumentele financiare pe
piata monetara romaneasca, ceea ce a insemnat o completa liberali&are a operatiunilor valutare.
) Dreptul de a anga!a personal strain
' suferit o evolutie istorica, in legea 35/1991 investitorii straini aveau dreptul sa anga-e&e
personal strain numai pe posturi de conducere si de specialitate, nu si pe posturi de e.ecutie.
Dupa 1997 s0a e.tins posibilitatea investitorilor straini de a anga-a personal strain, dar cu o
distinctie, dupa cum vin din tari 4! in mod liber, sau daca provin din state terte numai pe ba&a
de autori&atie de munca.
") Dreptul de a#si alege instantele competente pentru solutionarea litigiilor pe care ele le au
cu autoritatile publice romane.
$roblema se pune, cand vine vorba de instantele care trebuie sa -udece litigiile intre investitorii
straini si statul roman, in ca&ul in care investitia este indisponbili&ata in orice conditii.
+nvestitorul strain are posibilitatea de a alege intre una din urmatoarele proceduri ,
0 investitorul strain poate alege competenta instantelor interne din Romania
0 poate apela la o procedura de conciliere sau de arbitra- institutionali&at care poate fi, o
procedura nespeciali&ata 1cum este procedura curtii internationale de arbitra- a camerei de comert
internationale din $aris, potrivit regulamentului de arbitra- propriu2 sau sa apele&e la o procedura
speciali&ata, procedura %entrului +nternational $entru Reglementarea Diferendelor Relative <a
+nvestitii, cu sediul la >as/ington.
0 posibilitatea de a apela la un arbitra- ad0/oc 1cel mai frecvent se apelea&a la 4)%+6R'<,
modificat in 010.2
*Romania este parte la acorduti bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor cu peste 5 de state, care prevad si drepturi!"arantii, dar si modalitati de
solutionare a liti"iilor#
$acilitatile de care beneficiaza investitorii straini in Romania:
a2 $acilitati cu caracter normativ
;unt adoptate prin lege, sunt generale si impersonale. ;e aplica pentru orice persoana sau
investitor strain ce intra sub incidenta lor. %ea mai importanta lege in aceasta materie este 345.
#5/00#, privind stimularea investitiilor care prevede o serie de facilitati, asa numite de natura
a-utorului de stat. Dupa aderarea la 4!, Romania a trebuit sa se supuna regulilor comunitare.
'-utorul de stat este aprobat de %omisia !uropeana si poate consta in una din urmatoarele
facilitati ,
? 'cordarea de sume nerambursabile la ac/i&itionarea de active corporale si incorporale.
? 'crodarea de subventii financiare de la bugetul de stat pentru crearea de locuri de munca
noi.
? 'cordarea de bonificatii de la doban&ile pentru contractarea de credite, pentru reali&area
investitiei.
'u mai ramas in vigoare unele dispo&itii anterioare aderarii 4!, dar cu o aplicare restransa, de
e.emplu 345 "/199#, privind regimul &onelor defavori&ate.
b2 $acilitati cu caracter individual
$ana la aderarea la 4!, anumite facilitati erau acordate punctual anumitor investitori considerati
strategici, incepand cu $oca%$ola din 1991, continuand cu compania $ontinental si printre
ultimile au fost facilitati acordate Dacia Pitesti#
!arantarea investitiilor straine
Mi!loc de garantie @ 'gentia 7ultilaterala De 5arantare ' +nvestitiilor, care a fost constituita in
temeiul conventiei de la ;eoul din 19#5, la care Romania a aderat in 199. 'ceasta agentie
acopera urmatoarele riscuri principale ,
0 Riscul de obstructii, impiedicari ale transferului valutar.
0 Riscul e.proprierii sau altor masuri de indisponibili&are cu efect similar.
0 Riscul incetarii unilaterale a contractului de investitie.
0 Riscul de ra&boi sau alte tulburari civile din tara ga&da
Izvoarele dreptului comertului international
+&voare interne si internationale, cele internationale fiind cele mai importante.
%n i&vor specific al Comertului International' sunt u&antele comerciale internationale' care
sunt un sir de practici sociale' adica atitudini' comportari prin natura lor nescrise care
pre&inta un anumit grad de vec(ime' repetabilitate si stabilitate' aplicate intre un numar
nedefinit de parteneri comerciali' de regula pe o &ona geografica sau intr#un anumit domeniu
de activitate comerciala care in functie de natura lor pot pre&enta sau nu caracterul de i&vor
de drept. Din aceasta definitite re&ulta elementele esentiale ale u&antelor )
a2 +n primul rand u&antele au un element obiectiv, si anume sunt o practica sociala adica un
ansamblu de acte -uridice si de fapte materiale care au capatat caracter de practica
datorita aplicarii lor repetate de catre participantii la comertul international intr0o anumita
perioada de timp. Durata in timp este asadar esentiala in crearea unei u&ante, u&antele
implica si un anumit grad de repetabilitate, continuitate si stabilitate.
b2 %aracterul lor de colectivitate si anume ele sunt generale si impersonale, in sensul ca se
aplica intre un numar nedefinit de parteneti comerciali, intocmai ca si legea, legea este
generala si impersonala, numai ca in timp ce legea este e.presia autoritatii statului,
u&antele sunt opera comerciantilor insisi.
c2 =orta lor -uridica. Din acest punct de vedere diferentiem , u&ante conventionale 1nu sunt
i&vor de drept2 si u&ante normative 1sunt i&vor de drept2
Comparatie intre uzante si obisnuintele stabilite intre parti
3bisnuintele stabilite intre parti sunt tot practici, dar care spre deosebire de u&ante care au
caracter general si impersonal, sunt relative si se aplica numai intre partile unui contract, se mai
numesc din acest cosiderent si u&ante ale partilor. %onventia de la Aiena 19#0 prevede in
articolul 9 in mod e.plicit obligatia partilor de a respecta obisnuintele care s0au stabilit intre ele.
3 reglementare interesanta e.ista in codul comercial uniform al ;4'. ;4', desi sunt o tara de
influenta anglo0sa.ona, codul comercial se aplica in toate statele cu e.ceptia <ouisiana. %odul
comercial al ;4' defineste obisnuintele asa , sunt activitati stabilite intre parti care pot fi
considerate in mod re&onabil ca stabilind o ba&a comuna de interpretare a e.presiilor si actelor
partilor. Rolul obisnuintelor stabilite intre parti este acela de a constitui o ba&a de interpretare a
actelor partilor in e.ecutarea contractului.
Clasificarea uzantelor :
In functie de sfera lor de aplicare)
a2 4&ante locale care se aplica pe o anumita &ona geografica, intr0o anumita regiune, pe
o anumita &ona comerciala, pe un anumit port 17area (altica, %onstanta2.
b2 4&ante speciale care se aplica intr0o ramura de activitate comerciala, u&antele
comertului cu cereale, cu lemn, cu citrice, blanuri, burselor de marfuri etc.
c2 4&ante generale care se aplica pe o scara larga si care in general sunt u&ante
normative.
In functie de forta lor !uridica)
a2 4&ante normative, care se mai numesc si u&ante de drept sau cutume si u&ante
conventionale care se mai numesc si u&ante de fapt. 1sunt i&vor de drept2
0 'u caracterul obiectiv, sunt practici solciale, dar se considera ca sunt practicile sociale
cele mai vec/i, cele mai bine conturate cu gradul cel mai mare de repetabilitate, de aceea
ele se definesc printr0o e.presie in limba latina lon"a inveterata diuturma consuetuto#
0 'u element de generalitate, un numar nedefinit de parteneri comerciali, din anumite
domenii de activitate comerciala.
0 !lement de natura subiectiva, si anume ca participantii la comertul international care
intra sub incidenta acelor u&ante, le aplica cu sentimentul ca le sunt obligatorii. ;unt i&vor
drept datorita elementului subiectiv, dar desi necesar nu este suficient pentru ca o u&anta
sa devina normativa, mai trebuie sa intervina si vointa legiuitorului dintr0un anumit stat.
;unt state care accepta caracterul normativ al u&antelor 1inclusiv Romania2 si state care
nu accepta caracterul normativ al u&antei.
%zantele normative au roluri esentiale :
12 $ot reglementa raporturi -uridice pe care legea nu le prevede, acopera lacunele
legii. 'cestea se numesc consuetudo praeter legea.
2 +nterpretea&a si completea&a legea, unt consuetudo secundum lege.
32 ;e aplica impotriva, prin inlaturarea unei legi care nu este de ordine publica in
dreptul international privat.
$orta &uridica a uzantelor normative:
'u forta de lege, dar u&antele au forta unor legi supletive, ele neputand fi aplicate
impotriva unei legi imperative. =iind legi supletive speciale ele pot deroga unei legi
generale care nu e imperativa, pe principiul specialia "eneraliu dero"at#
'(emple de uzante normative:
$re&umtia solidaritatii pasive, anatocismul conturilor bancare, punerea de drept in
intar&iere a debitorului comercial, principiul curgerii de drept a doban&ii de la
scadenta, efectul suspensiv al fortei ma-ore.
b2 4&antele conventionale 1nu sunt i&vor de drept2
;e aplica datorita vointei partilor contractante. 4&antele conventionale au forta -uridica a unei
clau&e contractuale. !le nu se aplica decat daca partile au voit acest lucru, vointa fiind ,
12 !.presa, e.plicita cand partile prevad ca vor ca in contract sa se aplice u&anta comerciala
B din domeniul comertului cu grau. 4neori partile se refera la u&antele din domeniul
respectiv de activitate in general.
Rolul u&antelor conventionale este acela de a interpreta si completa contractul, atfel spus
obligatiile partilor re&ulta nu doar din contract ci si din ceea ce u&antele impun partilor.
Cauzele care e(plica rolul uzantelor :
12 Dinamica relatiilor internationale, face ca realitatile din comertul international sa o ia
inaintea dreptului, iar aceasta situatie sa determine ca acei participanti sa elabore&e
propriile norme.
2 <egile interne nu sunt intotdeauna adaptate raporturilor -uridice internationale.
Cum se fi(eaza uzantele ?
&zantele sunt prin natura lor practici nescrise# $um le probam ' cum anume devin ele palpabile
' $um se fixeaza '
0 4&antele se fi.ea&a prin clau&e standard elaborate de catre insisi participantii la comertul
intenational.
0 !ste efectuata de organisme neutre, internationale. De e.emplu 4)%+6R'<, fie camera
de comert internationala din $aris, acestea sunt u&ante codificate.
0 Cotararile -udecatoresti si arbitrale tin seama de u&ante
0 4&antele se codifica prin ceea ce se numesc certificate de cutuma, care sunt eliberate de
catre camerele de comert si industrie, bursele de marfuri, e.perti in comertul
international, rolul lor fiind acela dea proba rolul u&antelor.
0 4&antele pot fi probate prin orice mi-loc de proba
)ituatia uzantelor in dreptul roman:
+storiceste codul comercial roman de la 1##7 nu recunostea de principiu forta -uridica u&antelor
normative, dar legi speciale recunosteau forta -uridica u&antelor in anumite domenii de activitate
cum ar fi , in materia burselor de marfuri, in ca&ul u&antelor porturilor, in materia titlurilor de
valoare 1legile 5#059 din 193"2 care prevedeau forta -uridica a un&antelor mai ales de la locul de
plata al titlurilor. )oul cod civil are o conceptie mai nuantata despre u&ante, si anume recunoaste
de principiu forta -uridica a u&antelor c/iar in art.1 atunci cand spune ca sunt i&voare a dreptului
civil legea,u&antele, principiile generale de drept si u&antele se aplica in ca&urilor nepreva&ute de
lege. 'tunci cand legea prevede, u&antele se aplica numai atunci cand legea face trimitere direct
la ele.
Participantii la dreptul comertului international
;ubiectele de nationalitate romana @ persoane fi&ice sau -uridice.
)e vom referi mai mult la societati romane cu participare straine.
)ocietate cu participare straina :
"efinitia se regaseste in art. #6 din legea 31/1990, in ordonanta 9/199" privind stimularea
investitiilor directe si in regulamentul (ancii )ationale.
!ste o societate la al carei capital social participa cu aport un investitor strain. !lementul de
e.tranietate relevant, este aportul strain la capital. 'lte elemente cum ar fi participarea straina in
organele de conducere nu atrage calificarea ca fiind societate cu participare straina. ;ocietatile cu
participare straina repre&inta o categorie speciala de societati comerciale.
"omeniile in care se pot constitui si obiectul lor de activitate :
;ocietatile cu participatie straina se pot constitui in orice domenii ale comertului, pot avea orice
obiect de activitate, in principiu funcionea&a principiul specialitatii capacitatii de folosinta, de
aceea in actul constitutiv fondatorii trebuie sa mentione&e obiectul de activitate al societatii, care
se codifica dupa codul %'!), iar in cea mai mare parte a ca&urilor partile mentionea&a
posibilitatea societatii de a desfasura comert international.
Cum se constituie o societate cu participare straina ?
6emeiul -uridic il constituie legea 31/1990, legea 6/1990 si e.ista un act normativ subordonat
legii, ordinul ministrului -ustitiei nr.59"/00# privind normele metodologice privind modului de
tinere a registrelor comertului in care ordin se mentionea&a practic si concret toate aspectele cu
privire la constituirea societatii cu participare straina 1documente, etape etc.2
Personalitatea &uridica
'rt. 1 din legea 31/1990 acopera si regimul societatilor cu participatie straina, se prevede ca daca
au sediul pe teritoriul tarii sunt persoane -uridice romane. +n ceea ce priveste nationalitatea,
retinem ca principalul criteriu pentru determinarea nationalitatii unei persoane -uridice este
sediul social. 'cest criteriu este regelemntat si in cartea a A++ din )%%. ;ediul social nu este insa
unicul criteriu de determinare a nationalitatii, e.ista si criterii speciale cum ar fi criteriul
controlului. $otrivit criteriului controlului o societate comerciala nu este privita ca avand
nationalitatea statului pe teritoriul caruia isi are sediul.
)c*imbarea sediului dintr-o tara in alta
<egea 105/199 si actualul )%% prevad ca pentru a se sc/imba sediul unei societati comerciale
dintr0o tara in alta trebuie indeplinite conditiile legale preva&ute de ambele sisteme de drept.
Capitalul social si aporturile
;unt notiuni care se ve/iculea&a in aceasta materie ) subscribtie si varsare a capitalului social.
*ubscriptia capitalului social este din punct de vedere -uridic o obligatie de a face, adica de a
varsa in viitor un aport care se face in moneda nationala. <egea contabilitatii #/1991 prevede
limpede ca in Romania contabilitatea se tine in moneda nationala si in limba romana.
+arsarea capitalului social este o obligatie de a da, adica este obligatia de transfer a proprietatii
asupra bunului catre societate. Aarsarea poate fi facuta in mod diferit de catre persoane, si anume
strainii pot efectua varsamantul in moneda straina. Romanii insa, varsa aportul lor in moneda
nationala pentru ca este vorba despre o plata intre re&identi si cel care varsa aportul este roman si
platile intre re&identi se fac in moneda nationala.
+arimea aporturilor
$ot fi de la redus pana la 100*. +n ceea ce priveste patrimoniul, o societate romaneasca
constituita cu participare straina poate dobandi in mod liber bunuri mobile, bunuri imobile
constructii. +n ceea ce priveste terenurile este o prevedere care a ramas in vigoare in art.6 din
ordonanta 9/1996 potrivit careia societatile romanest constituite cu participatie straina pot
dobandi terenuri.
,rganizarea si functionarea societatilor cu participatie straina
3peratiuni valutare si nevalutare.
3peratiunile valutare sunt cele care indeplinesc una din urmatoarele doua conditii, sau altfel spus
sunt criterii ,
0 %riteriul in rem
0 %riteriul personal 1in personam2 sunte deasemenea operatiuni valutare cele ce se
efectuea&a in valuta nationala, dar intre un re&ident si un nere&ident.
3peratiunile valutare sunt de feluri ,
0 %urente
;unt cele care implica o contraprestatie imediata si care in principiu au fost si sunt libere.
0 De capital
;unt cele care nu implica o contraprestatie imediata si potrivit regulamentului bancii
nationale "/005 sunt multe categorii de operatiuni , de e.. investitiile directie ale
nere&identilor in romania si ale re&identilor in strainatate, operatiunile cu instrumente
financiare pe piata de capital 1operatiuni de bursa2, operatiuni cu instrumente financiare pe
piata monetara 1operatiuni cu titluri de stat sau cu titluri de valoare2, operatiunile cu unitati
ale organismelor de plasament colectiv 1operatiuni cu asa numitele fonduri mutuale de
investitii2. 6oate acestea sunt supuse unor reglementari speciale emise de catre banca
nationala.
-specte de munca si personal ale societatilor cu participatie straina
$ana la modificarea 345 19"/00 priind regimul strainilor in romania care a fost modificata +n
007, pana la acea data straini erau socotiti si cei din celelalte state, dupa modificare din 007
cetatenii din celelalte state membre ale 4! nu au mai fost considerati straini, acceptiunea de
strain s0a restrans la cetatenii statelor terte. $entru cetatenii din celelalte state membre ale 4! nu
e.ista restrictii de munca pe teritoriul Romaniei, societatile romanesti sunt libere sa anga-e&e
personal roman sau personal strain.
$entru cetatenii din statele terte este nevoie de autori&atie de munca. )umarul de autori&atii de
munca este stabilit anual prin /otarari a guvernului, este un numar restrans si trebuie emisa o
vi&a de lunga sedere si o autori&atie de munca pe teritoriul tarii.
+n legatura cu salari&area, distinctia este ca pentru personalul strain salariul poate fi primit in
valuta, pentru ca este vorba despre o plata intre un re&ident si un nere&ident, pentru romani insa
de regula plata trebuie facuta in moneda nationala pentru ca este o plata in re&identi. ;unt
e.ceptiii notabile de la aceasta regula ,
0 Donele libere unde legea #"/199 spune ca pot fi platiti si in valuta si personalul
repre&entantelor societatilor comerciale straine pentru care este o /otarare de guvern care
prevede posibilitatea platii in valuta.
"izolvarea si lic*idarea
+n raporturile cu celelalte state ale 4! sunt aplicabile prevederile regulamentului consiliului nr.
13"6/000 privind procedurile de insolvabilitate in care se mentionea&a cum anume se
desfasoara aspectele de insolvabilitate transfrontaliera in ca&ul tarilor membre 4!. $entru
relatiile cu statele terte sunt aplicabile prevederile legii nr. 637/00 privind regelemntarea
raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, aceasta lege a preluat, a
implementat legea model a 4)%+6R'< privind insolvabilitatea internationala din anul 1997 si
reglementea&a insolvabilitatea transfrontaliera cu statele terte.
)olutionarea litigiilor
<itigiile intrasocietare sunt in principiu nearbitrabile, mergand la instantele de -udecata de la
sediul societatii. %ompetenta solutionarii litigiilor intre societate si terti, se poate alege de catre
parti care pot sa aleaga instanta de drept comun, dar cel mai des partile inc/eiei o conventie de
aplica- si prevad ca litigiile sa se solutione&e de catre arbitri.
)ubiectele straine ale comertului international
;unt 3 forme ,
Constituirea unei filiale
=ilialele societatilor comerciale straine in romania.
Definitie , !ste o societate comerciala cu personalitate -uridica romana distincta de societatea
mama din strainatate, dar care se afla sub controlul societatii mama. Din aceasta definitie re&ulta
elemente esentiale ale filialelor ,
a2 =iliala este o societate comerciala propriu0&isa. !ste subiect de drept distinct de societatea
mama din strainatate. !a poate aparea in raporturile -uridice cu tertii in nume propriu si
pe seama ei insasi. $e planul dreptului international privat, statutul organic al filialei este
supus legii romane, fata de societatea mama care are un statut organic supus legii straine.
b2 =iliala este supusa controlului societatii mama. %um se e.ercita controlul E %el mai
frecvent se e.ercita prin capitalul social, societatea mama detine ma-oritaea capitalului
social. ;unt posibile si alte forme de control, prin membrii adunarii generale, prin
membrii organelor de conducere, prin organele de control.
Relatia dintre filiala si societatea mama din strainatate.
'ceasta relatie o calificam drept comple.a. Din punct de vedere -uridic filiala este subiect de
drept distinct. Din punct de vedere economic are o autonomie relativa. !ste dependenta de
societatea mama prin obiectul de activitate si coordonatele activitatii. 'utonomia economica
re&ida in faptul ca filiala are o viata economica si financiara proprie, ea intocmeste documente
financiar0contabile proprii, distincte de cele ale societatii mama pe care le inregistrea&a la
autoritatile romane. !.ista neindoielnic posibilitatea ca societatea mama sa intocmeasca
documente consolidate pentru toate filialele ei din lume.
%um se constituie filiala E
3rdinul ministrului -ustitiei 59"/c/00# ne spune punct cu punct ce acte trebuie sa depunde. ;e
constituie prin actul constitutiv al societatii mama, in cuprinsul actului trebuie mentionat
caracterul de filiala, se inregistrea&a la registrul comertului din Romania.
=unctionarea filialei
Din punct de vedere contabil, potrivit legii contabilitatii tine contabilitate in moneda nationala si
in limba romana.
Din punct de vedere valutar, filiala este re&identa sau mai precis cand are o filiala in tara
societatea mama devine re&identa prin filiala ei.
Din punct de vedere financiar este subiect de impo&itare, si plateste impo&it pe profit.
Din punct de vedere al caracterului de investitie straina, filiala este o forma de investitie straina
in Romania, pentru ca ea implica un aport de capital strain in tara si se inregistrea&a caatare la
registrul comertului din Romania.
Constituirea unei sucursale
Definitie , ;ucursala este un sediu secundar al societatii mama din strainatate, lipsita de
personalitate -uridica proprie care beneficia&a de un capital ce ii este afectat in intregime de
catre societatea mama din strainatate si care poseda o anumita autonomie -uridica si
economica fata de societataea mama.
Elementele definitorii
a2 ;ucursala nu are personalitate -uridica proprie, nu este asadar un subiect de drept distinct
de societatea mama din strainatate. !a nu are in consecinta un patrimoniu propriu in
sensul strict -uridic al notiunii, dar are un capital propriu, adica o masa de bunuri care ii
este afectata in intregime de catre societatea mama.
b2 $e planul relatiior cu tertii ea efectuea&a acte -uridica pe seama societatii mama, dar poate
actiona fie in numele societatii mama intr0o relatie tip mandat sau poate actiona in nume
propriu si pe seama societatii mama, intr0o relatie de tip comision.
+n dreptul international privat, statului ei organic este o societate cu personalitate straina.
c2 ;ucursala este dependenta din punct de vedere -uridic si economic fata de societatea
mama din strainatate, dar cu anumite elemente de autonomie.
,elatia dintre sucursala si societatea mama din strainatate )
;ucursuala este in primul rand dependenda de societatea mama prin faptul ca societatea
mama ii fi.ea&a obiectul de activitate, capitalul social etc. $e de alta parte sucursala
beneficia&a de o autonomie relativa fata de societatea mama, e.istand elementele de
autonomie care se e.prima in plan -uridic si in plan economic.
+n plan -uridic cel putin elemente autori&ea&a autonomia sucursalei ,
0 ;ucursala are o capacitate de drept limitata, poate fi actionata in -ustitie direct de catre
tertii cu care a intrat in raporturi -uridice pentru operatiunile efectuate la sediul sau.
0 ;ucursala poate face obiectul unuei proceduri de lic/idare si di&olvare proprii prin
faliment, independent de societatea mama.
Din punct de vedere economic sucursala intocmeste acte contabile proprii, ea are un capital
social afectat ei de societatea mama in e.clusivitate, de aceea are o autonomie gestionara.
Desigur, actele contabile ale sucursalei se contabili&ea&a si la societatea mama.
Cum se constituie sucursala-
$entru ca o societate comerciala straina sa poata constitui o sucursala pe teritoriul tarii in primul
rand este nevoie ca sistemul de drept de la sediul societatii mama sa permita acest lucru. Daca
este permis, apoi, constituirea sucursalei se face potrivit legii romane. 'ctul constitutiv se
inctocmeste de catre societatea mama, se intregistrea&a in registrul comertului din Romania. +n
ceea ce priveste denumirea sucursalei, este important sa retinem ca sucursala trebuie in mod
obligatoriu sa contina in denumirea ei aceasta situatie -uridica cu indicarea societatii mama si
sediul acesteia din strainatate.
Continutul capacitatatii de folosinta a sucursalei )
;ucursala se afla intr0o situatie -uridica specifica pentru ca pe capul sucursalei se intrunesc
legi , legea straina a societatii mama si legea romana pentru ca sucursala in desfasoara activitatea
pe teritoriul tarii.
<egea straina determina continutul capacitatii de folosinta a sucursalei iar legea romana
determina ceea ce se numeste conditia -uridica a sucursalei ca persoana -uridica in romania.
=iecare dintre cele legi determina anumite efecte ,
(fectele le"ii straine ) determina capacitatea de folosinta a sucursalei, adica aptitudinea
"enerala si abstracta de a avea drepturi si obli"atii# De aici decur" urmatoarele consecinte :
0 ;ucursala nu poate face in Romania mai multe acte -uridice decat poate face societatea
mama in propria ei tara, mai putine @ da.
0 ;ucursala isi incetea&a e.istenta in mod automat in ca&ul in care societatea mama isi
incetea&a e.istenta in propria ei tara. Reciproca nu este valabila#
*unctionarea sucursalelor in tara :
0 Din punct de vedere al regimului contabil, potrivit legii contabilitatii, sucursalele sunt
obligate sa tina contabilitatea in moneda nationala si in limba romana. !ste obligata sa
intocmeasca documentele contabile, potrivit legii romane. !a poate avea elemente proprii
cum ar fi un alt an fiscal,
0 Din punct de vedere al regimului valutar, potrivit regulamentului ()R sucursalele sunt
considerate re&idente din punct de vedere valutar, sau mai precis o societate comerciala
straina care are o sucursala pe teritoriul tarii devine re&identa din punct de vedere valutar
cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate.
0 Drepturile asupra terenurilor, dobandesc bunuri in acelasi mod ca societatea mama.
Regimul fiscal
;unt supuse condului fiscal roman, si primesc sediul permanent in romania, in consectinta
sucursalele trebuie sa se inregistre&e.
Reprezentantele societatilor comerciale straine in tara
Repre&entanta este un sediu secundar al societatii mama din strainatate, lipsita de personalitate
-uridica proprie care nu are un capital social distinct de cel al societatii mama si care poate
efectua numai operatiuni de repre&entare a societatii mama fata de partenerii acesteia comerciali
din romania.
Din aceasta definitie re&ulta elementele esentiale ale repre&entantelor ,
0 Repre&entantele nu au personalitate -uridica proprie, ele constituie o prelungire a
personalitatii -uridice a societatii mama din strainatate. 'sadar, repre&entanta nu este un
subiect de drept desinestatator, si in consecinta ea este supusa legii nationale a societatii
mama. ;ub acest aspect, repre&entanta se aseamana cu sucursala si se deosebeste esential
de filiala.
0 Repre&entanta nu este abilitata sa faca acte de comert in nume propriu, ci efectuea&a acte
-uridice numai cum ii arata denumirea, ca repre&entant al societatii mama din strainatate.
'sadar, repre&entanta actionea&a intotdeauna in numele altuia 1in numele societatii
mama2 si pe seama societatii mama in calitate de mandatar al acesteia. Din acest punct de
vedere repre&entanta se deosebeste esential de filiala 1care face acte in nume propriu2, in
ceea ce priveste comparatia cu sucursala, ea se aseamana cu sucursala pentru ca si
sucursala actionea&a ca mandatar, dar sucursala cum am spus mai poate actiona, pentru ca
are un capital propriu, si in nume propriu si pe seama societatii mama in temeiul unei
relatii de tip comision, ceea ce la repre&entanta nu se poate intampla.
0 Repre&entanta nu are un capital propriu, distinct de cel al societatii mama. 're o masa de
bunuri care ii este acordata pentru a0si putea desfasura activitatea, dar nu se poate vorbi
despre conceptul global care inseamna capital social. De aceea, repre&entanta nu poate
face decat acte -uridice in stricta coordonare cu obiectul de activitate a societatii mama.
Din acest punct de vedere, repre&entanta se deosebeste atat de filiala cat si de sucursala,
aici fiind deosebirea ma-ora fata de sucursala carea are un capital propriu, este o forma de
investitie straina in tara @ repre&entanta nu este incadrata in categoria formelor de
investitii straine. Repre&entanta nu se inregistrea&a la registrul comertului pentru ca
nefiind o forma de investitie straina nu intra sub regulile de inregistrare.
Care este temeiul &uridic al reprezentantelor ?
;unt acte normative , decretul lege 1/1990 privind autori&area si functionarea in
Romania a repre&entatelor, societatilor comerciale si organi&atiilor straine, si /otararea de
guvern privind regimul impo&itelor si ta.elor.
Din punct de vedere terminologic retinem ca denumirea de repre&entanta este o denumire
generica, pot purta denumiri diferite, se pot numi agentii, birouri, puncte de lucru,
repre&entante. !le sunt foarte variate si cu denumiri de acest tip.
Cum se constituie reprezentanta ?
$rima etapa este o cerere de autori&are pe care trebuie sa o faca societatea mama. %ererea
trebuie sa contina datele de identificare a societatii mama, obictul de activitate a
repre&entantei din romania, numarul si functiile personalului care va fi incadrat la
repre&entanta, sediul repre&entantei etc. <a cerere trebuie ane.ate in esenta urmatoarele
documente , actele constitutive ale societatii mama, un e.tras din /otararea organului de
conducere al societatii mama din care sa re&ulte ca s0a decis desc/iderea unei repre&entante
in tara, un atestat de la registrul comertului din care sa re&ulte ca societatea mama este valabil
constituita acolo, un certificat de bonitate emis de o banca care desrveste societatea mama
din strainatate din care sa re&ulte ca societatea nu este in stare de faliment, nici de incetare a
platilor. %ererea se adresea&a 7inisterului Roman pentru %omert care trebuie sa raspunda la
cerere in 30 de &ile, refu&ul trebuie motivat.
Repre&entanta se inregistrea&a la administratia financiara in circumscriptia careia isi
desfasoara activitatea.
3biectul de activitate al repre&entantelor
'u de regula urmatoarele obiecte de activitate ,
0 !mit/primesc oferte si comen&i de la terti in domeniul lor de activitate
0 =ac informare si reclama comerciala pentru societatea mama
0 =ac asistenta te/nica si service pentru produsele societatii mama pe care repre&entantele
le vand in Romania
0 Repre&entantele pot presta anumite servicii pe care le prestea&a si societatea mama,
transporturi, repre&entantele companiilor aeriene
Din punct de vedere al capacitatii de folosinta si al conditiei lor -uridice in romania
repre&entantele se aseamana cu sucursalele, si in ca&ul lor pe capul repre&entantei se intrunesc
legi , legea straina si legea romana.
%onsecintele aplicarii legii straine ,
0 <egea straina determina capacitatea de folosinta a repre&entantei
0 Repre&entanta nu poate face in romania mai multe acte -uridice decat poate face
societatea mama in propria ei tara
0 3biectul de activitate este determinat de societatea mama
0 'ctionea&a in numele si pe seama societatii mama
0 +ncetarea activitatii societaii mama atrage de plano incetarea activitatii repre&entantei din
tara
%onsecintele aplicarii legii romane ,
0 %ontabilitatea se tine in moneda nationala si in limba romana
0 Din punct de vedere valutar repre&entanta este re&identa, face platile in moneda nationala.
Regimul 6A'0ului @ se supune tva0ului, nu este import care se supune ta.arii inverse.
0 ;e inregistrea&a la autoritatile fiscale romanesti, daca nu are venituri proprii, plateste un
impo&it anual fi. , "000 de euro. Daca are insa venit propriu, platesc impo&it pe profit ca
orice societate romaneasca.
+n legatura cu regimul personalului repre&entantei, acestea pot anga-a personal roman, sunt
obigate sa iregistre&e contractele inc/eiate cu personalul roman la oficiul de munca teritorial,
sunt obligate sa plateasca impo&it, contributii de asigurari sociale. +n ceea ce priveste plata
salariului, personalul roman al repre&entantelor poate fi platit in valuta.
$ersonalul strain urmea&a regulile generale ale personalului strain, trebuie obtinuta autori&atia de
munca F vi&a de sedere lunga.
Raspunderea civila a repre&entantei ,
Decretul lege 1/1990 prevede lucruri din acest punct de vedere ,
0 Raspunderea societatii mama pentru activitatea repre&entantei ei in tara
0 ;ocietatea mama raspunde pentru faptele anga-atilor repre&entantei, personalului incadrat
la repre&entanta pentru actele care acestea le fac in cadrul repre&entantei.
%ompetenta de solutionare a litigiilor ,
Repre&entanta poate fi actionata in -udecata in Romania de catre cocontractantul local pentru
actele si faptele ei din tara.
Regimul contractelor comerciale internationale
6eoria generala a contractelor comerciale internationale ,
Din punct de vedere a inc/eierii, se caracteri&ea&a prin libertatea partilor de a inc/eia sau nu un
contract si de a stabili conditiile lui. =oarte multe contracte se ba&ea&a pe clau&e standard.
Din punct de vedere al continului ,
0 Drepturile si obligatiile partilor care se e.prima prin clau&ele contractului
%lau&ele contractului ,
a2 %lau&e generale
;unt cele care e.ista in toate contractele comerciale internationale. 'ici intra , clau&ele privind
partile, clau&e privind obiectul material al contractului 1marfa, lucrarea, serviciul2, clau&ele
privind obiectul pecuniar al contractului 1clau&ele de pret si variantele derivate ale acestuia2,
clau&e finale 1modul de solutionare a litigiilor, clau&a de -urisdictie2, clau&ele de alegere a legii
aplicabile etc.
b2 %lau&e speciale in contractele internationale inc/eiate pe termen mediu si lung ,
7area ma-oritate a contractelor internationale se inc/eie pe termen mediu si lung 1105 ani termen
mediu, peste 5 ani termen lung2.
+n contractele pe termen lung, pot interveni evenimente care sa perturbe ec/ilibrul stabilit initial
de parti. 'ceste evenimente se numesc riscuri.
Regimul -uridic al riscurilor ,
Riscul este un eveniment posibil de a se produce dupa inc/eierea contractului, independent de
culpa vreuneia dintre parti si care daca se reali&ea&a poate face sensibil mai oneroasa sau c/iar
imposibil de e.ecutat obligatia uneia sau c/iar a ambelor parti contractante. Din aceasta definitie
re&ulta elementele esentiale ale riscurilor ,
0 Riscul este un eveniment, adica un fapt material
0 !ste un fapt material care poate fi de orice natura
0 !ste un eveniment posibil de a se produce, se aseamana cu conditia
0 Riscul pentru a fi relevant trebuie sa se produca intre momentul inc/eierii si momentul
e.ecutarii contractului.
0 Riscul trebuie sa fie independent de culpa vreuneia dintre parti 1daca este culpa nu este
risc, este raspundere pentru culpa2
0 Riscul daca se produce, trebuie sa afecte&e contractul, sa aiba drept consecinta
ingreunarea substantiala a contractului de cel putin una dintre parti.
Din punct de vedere conceptual, riscul se aseamana cu forta ma-ora. %omparatie ,
=orta ma-ora este un concept de drept romanist, sistemele de drept anglo0sa.one nu cunosc
conceptul de forta ma-ora. +ntre conceptul de risc si conceptul de forta ma-ora e.ista asemanari,
si forta ma-ora este tot un evenimet posibil de a se produce pe perioada e.ecutarii contractului, si
forta ma-ora este tot imprevi&ibila, independenta de culpa, imprevi&ibilitatea este comuna
conceptual. %eea ce deosebeste riscul de forta ma-ora este insurmontabilitatea.
%lasificarea riscurilor.
/ttp,//:::.dGsromania.ro/EpageHidI56 1ve&i C'%%$2
!fectele C'%%$04<4+
Caccp0ul actionea&a e.clusiv prin negociere. !ste singura clau&a care are aceasta caracteristica.
!.ista o obligatie de notificare a celelaltei parti contractuale si o obligatie a partilor de a se
reintalni pentru a negocia. 'tunci cand nu se a-unge la un acord, partile pot apela la un tert
1mediator, arbitru2.
Deosebiri intre Caccp si forta ma-ora,
12 Cacc0pul nu presupune si conditia insurmontabilitatii 1ambele presupun evenimente
imprevi&ibile si lipsa culpei partilor2.
2 +n functie de scopul urmarit de parti la momentul inc/eierii contractului, forta ma-ora este
prin esenta ei o cau&a e.oneratoare de raspundere in timp ce /acc0pul are ca scop
readaptarea contractului, reec/ilibrarea acestuia.
32 +n functie de efectul clau&ei, forta ma-ora duce la suspendarea sau c/iar re&olutiunea
neculpabila a contractului. Caccp0ul duce in rare ca&uri la re&olutiune.
$orta ma&ora .clauza de stil)
%lau&a de forta ma-ora poate fi definita in trei moduri,
12 printr0o definitie sintetica @ partile inserea&a elementele constitutive, legale, ale fortei
ma-ore.
2 o definitie analitica @ se enumera evenimentele socotite automat ca fiind e.oneratoare de
raspundere pentru partea care nu a respectat contractul. De e.emplu 1calamitati, ra&boaie
etc.2
32 printr0o definitie mai intai sintetica urmand ca apoi sa fie enumerate evenimente care
constituie de regula forta ma-ora.
!fectele fortei ma-ore,
0 un efect suspensiv de e.ecutare prin care daca pe perioada e.ecutarii contractului survine
un eveniment de forta ma-ora, e.ecutarea contractului respectiv se suspenda pe durata cat
situatia de forta ma-ora persista.
0 un efect e.tinctiv sau distrugator care conduce la re&ilierea contractului respectiv. ;e
pune problema cine suporta riscul re&ilierii, cealalta parte trebuie sa0si e.ecute partea de
contract c/iar daca nu se obtine contraprestatia celeilalte parti.
;ituatia in care partea afectata de un eveniment de forta ma-ora nu o anunta imediat pe cealalta
parte cu privire la acest aspect. !ste deca&uta din dreptul de a invoca forta ma-ora E )u. )u este
deca&uta din acest drept. 7ai mult, %onventia de la Aiena din 19#0 prevede ca neanuntarea fortei
ma-ore nu duce la decaderea partii din dreptul de a o invoca ulterior, dar partea care nu a anuntat
va suferi toate acele pre-udicii pe care cealalta parte le0ar fi putut evita daca ar fi fost anuntata la
timp. De asemenea conventia de la Aiena, principiile 4nit Droit si u&antele prevad obligatia
partilor de a coopera, respectiv partea afectata de un ca& de forta ma-ora trebuie sa ia toate
masurile pentru limitarea pagubei celeilalte parti, iar cealalta parte trebuie sa ia masuri pentru
limitarea pre-udiciului in asa fel incat consecintele fortei ma-ore sa fie cat mai reduse.
;e pune problema probei @ se probea&a prin inscrisuri 1de e.emplu prin eliberarea unui certificat
de forta ma-ora2, prin e.perti&a. Judecatorul poate aprecia orice mi-loc de proba.
Regimul &uridic al dobanzii in comertul international
Dobanda este indeosebi guvernata de 345 13/011 , privind dobanda legala remuneratorie si
penali&atoare.
Dobanda remuneratorie @ dobanda care se aplica la un imprumut 1de e.emplu dobanda pentru un
credit bancar2
Dobanda penali&atoare @ dobanda pentru intar&ierea in plata si are o reglementare speciala, si
anume cuantumul doban&ii in principiu poate fi stabilit conventional de catre parti. Daca insa
partile nu au specificat in contract o dobanda, se aplica dobanda legala. +n art. " din ordonanta
13/011 se prevede ca Kin raporturile -uridice cu element de e.tranietate atunci cand legea
romana este aplicabila si cand s0a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de 6* pe
an, este singurul procent fi.. $entru a se aplica dobanda la 6* la suta trebuie indeplinite 3
conditii,
12 sa e.iste un raport -uridic international
2 limba romana sa fie le. cause
32 plata sa se fi stipulat in moneda straina
Conventia de la /iena din 1012 privind vanzarea internationala de marfuri
' fost inc/iata sub auspiciile 4)%+6R'<. Reglementarea este una supletiva, si anume partile
pot prin contract sa deroge in totalitate sau in parte de la prevederile conventiei.
%onventia de la Aiena a fost adoptata la 11 aprilie 19#0, dupa negocieri intense dintre cele doua
sisteme de drept. Romania nu a aderat la %onventia de la Aine imediat, ci abia in 1991.
%onventia are " parti,
12 Domeniul de aplicare si dispo&itii generale
2 =ormarea contractului
32 Aan&area marfurilor
"2 Dispo&itii finale
Domeniul de aplicare al %onventiei de la Aiena,
;ub aspect temporal @ conventia a intrat in vigoare pe plan international la 1 ianuarie 19##,
Romania a aderat in 1991. %onventia se aplica doar penru viitor, pentru propunerile de a
contracta, respectiv contractele inc/eiate dupa intrarea sa in vigoare fata de statele contractante.
;ub aspect personal @ conventia stabileste doua criterii,
12 conventia se aplica intre parti care isi au sediile in state diferite, cand aceste state sunt
state contractante.
2 conventia se aplica c/iar si atunci cand partile nu isi au sediile in state diferite, in ca&ul in
care normele de drept international privat conduc la aplicarea legii unui stat contractant.
;ub aspect material @ conventia se aplica in principiu contractelor de van&are de marfuri ale
caror caracteristici re&ulta din cuprinsul reglementarii. %onventia nu defineste notiunea de marfa,
dar din prevederea ei re&ulta ca aceasta se refera la bunuri mobile corporale.
'plicabilitatea conventiei in functie de tipul de contract de van&are
%onventia se aplica in ca&ul bunurilor viitoare, adica bunurile care urmea&a a fi fabricate sau
produse. %onventia insa, nu guvernea&a urmatoarele tipuri de van&ari,
0 van&area de marfuri cumparate in scop personal, familial sau casnic
0 van&area de marfuri la licitatie
0 van&area de valori mobiliare etc.
Diferitele aspecte ale contractului de van&are care intra sau nu intra sub incidenta conventiei
)u intra sub incidenta conventiei conditiile de validitate ale contractului si efectele contractului
asupra proprietatii
Reguli de interpretare a contractelor de vanzare internationale de marfuri cuprinse in
conventie:
12 +nterpretarea contractelor potrivit caracterului lor international si necesitatii aplicarii
uniforme a prevederilor conventiei in comertul international.
2 $rincipiul bunei credinte si interpretarea potrivit loialitatii comerciale
32 +nterpretarea conventiei potrivit principiilor generale din care se inspira si a legii
aplicabile contractului.
"2 +nterpretarea potrivit intentiei partilor si in subsidiar conform principiului persoanei
re&onabile
$otrivit art. # din %onventie contractele se interpretea&a dupa intentia partii care se obliga atunci
cand cealalata parte cunostea sau nu putea sa ignore aceasta intentie. +n subsidiar, daca intentia
nu poate fi determinata, contractul se interpretea&a potrivit cu semnificatia pe care i0ar fi acordat0
o o persoana re&onabila cu aceeasi pregatire ca cealalta parte aflata in aceeasi situatie.
52 +nterpretarea potrivit u&antelor si obisnuintelor
$orma si proba contractului
;e aplica principiul consensialismului 1art. 11 din %onventie2. %onsecinta pe planul probei este
libertatea probei, contractul poate fi probat prin orice mi-loc de proba, inclusiv prin martori.
$ormarea contractului
7ecanismul oferirii ofertei cu acceptarea.
+n legatura cu oferta de a contracta @ conventia prevede ca oferta este propunerea de inc/eiere a
unui contract care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii,
12 3ferta sa fie adresata uneia sau mai multor persoane determinate, per a contrario, daca ar
fi adresata publicului am avea o invitatie la oferta
2 sa fie suficient de precisa 1marfa, cantitate, pret2
32 oferta trebuie sa denote intentia autorului ei de a se anga-a din punct de vedere -uridic.
)(L 3ferta isi produce efectele cand a-unge la destinatar, prin urmare conventia adopta teoria
receptiei
Criteriu3,bligatii $iliala )ucursala Reprezentanta
$ersoana -uridica proprie Da )u )u
%apital propriu Da Da )u
%ontrol e.ercitat de
societatea mama
Da Da Da
$oate inc/eia acte
-uridice in nume propriu
Da Da )u
$oate avea legea
societatii proprie
Da )u )u
$oate avea obiect de
activitate prorpiu
Da )u )u
=orma de investitie
straina in Romania
Da Da )u
$atrimoniu propriu Da )u )u
$latitoare de 6A' Da Da Da
$latitoare de impo&it pe
profit
Da Da Da 8daca desfasoara
activitati aducatoare de
profit.
3bligatia de inregistrare
la administratia
financiara
Da Da Da 8daca desfasoara
activitati aducatoare de
profit.
3bligatia de inregistrare
la registrul comertului
Da Da )u
%alitate procesuala activa
sau pasiva
Da Da Da