II.AUDIT STATUTAR AL SITUATIILOR FINANCIARE.

1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su raionament profesional pentru a
determina natura, calendarul i ntinderea procedurilor de examen limitat.
Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare:
- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat
efectuate anterior
- cunoaterea activitilor ntreprinderii, a principiilor i conveniilor contabile aplicate n
sectorul din care face parte ntreprinderea precum i a sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzaciilor i soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificaie vor fi aplicate aceleai principii ca i n cazul
misiunilor de audit de baz.

Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare:
- cunoaterea activitilor ntreprinderii i ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor i practicilor contabile urmate de ntreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea i
ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informaiilor ce vor fi nscrise n notele
anexe i pregtirea situaiilor financiare.
- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variaiilor, tendinelor i
elementelor neobinuite cutnd n mod deosebit n:
compararea situaiilor financiare cu cele ale exerciiilor precedente;
compararea situaiilor financiare cu situaiile bugetare ale perioadei i cele
previzionale;
studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i
cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea
unor evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente
posterioare).
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care
s-i permit s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul
su.



2. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma
unei asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul examenului limitat;
raportul trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n
mod sincer n toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i
lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o
opinie de audit nu este exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele
limitate (sau norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz
un nivel de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nici o opinie de
audit nu este exprimat;
- exprimarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac
s gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referenial contabil
identificat;
- dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil
identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele
asupra situaiilor financiare i n acest caz:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare este att de
semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient
pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune o concluzie
nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel
conform referenialului contabil identificat;
- dac exist o limitare important a ntinderii examenului limitat, descrie aceast situaie i:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit
fcute dac nu ar fi existat limitarea respectiv;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt
semnificative i privesc mai multe rubrici ale situaiilor financiare.



3.Raportarea unei misiuni de compilare.
ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii
beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si
nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile
aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra
situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza
de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea
acestor situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele
Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor
nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de
ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate
de conducerea ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile
financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen
limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor
semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor
financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una
din mentiunile: "neauditate" sau "compilate fara audit, nici examen l
4. Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?
Necesitatea Codului const n :
1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
2. conservarea ncrederii publicului n profesie;
3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau
utilizatori ai serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;
5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a
organismului din care face parte.

5. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?
1. Integritatea i obiectivitatea;
2. Competena profesional, grij i srguin;
3. Confidenialitate;
4. Profesionalism;
5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale.

6. Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci
efectueaz servicii profesionale.
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s
nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial
obiectivitatea acestuia.

7. Explicai principiul competenei n audit.
Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii
profesionale cu competen, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din
practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei
profesionale i meninerea competenei.





























IV.EVALUAREA INTREPRINDERII.

1.Se dau urmtoarele elemente de bilant:
total activ = 425.000 mii lei;
cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat
(corijat) nminus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
Valoarea ntreprinderii = Activ net contabil = Total Activ (Datorii + Active fr valoare)
Sunt considerate active fr valoare: cheltuieli de constituire cheltuieli de repartizat pe mai
multe exerciii diferene de conversie active.

2. Explicai diferenele dintre pre si valoare
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari
aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv.
Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci
gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa
se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul
sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a
cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si
obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna
, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.

3. Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje).




















VI.ADMINISTAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERII.

1. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile
de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de
la afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n
care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de
zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast
intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului
prevzut la art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor
cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului
definitiv de creane.

2.Care sunt conditiile cand va fi confirmat de judecatorul sindic un plan de reorganizare?
A. cel puin jumtate plus una dintre categoriile de creane menionate n programul de pli,
accept sau sunt socotite c accept planul, cu condiia ca minimum una dintre categoriile
defavorizate s accepte planul;
B. n cazul n care sunt doar dou categorii, planul se consider acceptat n cazul n care
categoria cu valoarea total cea mai mare a creanelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizat de creane care a respins planul va fi supus unui tratament
corect i echitabil prin plan.

3.Ce va cuprinde notificarea intrarii in faliment?

Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), in
vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in
faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de intocmire, afisare si comunicare
a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului
prevazut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile inainte de data
stabilita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la
expirarea termenului prevazut la lit. b).

4.. Obligatiile administratorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Art. 144
2
. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit
prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite
de directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat
supravegherea impus de ndatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia
ndeplinirii atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin
de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i
auditorului financiar.
(5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru
omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor
consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe
cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile
referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile
pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru
adunarea generala a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate
directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea
planificrii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea
hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in
conformitate cu art. 114

5.Cati cenzori va avea o societate pe actiuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe aciuni va avea 3 cenzori i un supleant, dac prin actul constitutiv
nu se prevede un numr mai mare. n toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si
pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie
sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.






VII.STUDII DE FEZABILITATE.
1.Ce este un plan de afaceri;cele trei elemente ale acestuia.

Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun proprietarii acesteia,
piaa, rezultatele vizate. Reprezint o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce contribuie la
reusita unei afaceri
.Etapele elaborrii:
-documentarea, culegerea informaiilor
- planificarea efectiv a activitii firmei
-redactarea propriu-zis a planului

5. Dac ai ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ai rspunde la capitolul viziune, strategie;

Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple. Totul pleac de la viziune. Fiecare
ntreprinztor are o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul final ctre care vrei s te ndrepi prin
afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti pentru a atinge i mplini viziunea este strategia firmei
tale.
Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Care este esena afacerii tale ?
Ce anume va genera bani i profit ?
Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
Ai deja un model sau un prototip ?
Cine vor fi clienii ti ?
Exist o ofert comparabil pe pia ?
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective cuantificabile!
Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai sus menionate?

15. Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma fezabilitii
economicofinanciare, proiectele investiionale? Dezvoltai pe scurt.

Raspuns:
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective.
In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care trebuie sa se
stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei aprecieri asupra valorii
intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe
rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1. Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1. Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2. Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1. Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)




4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea
structur a fluxurilor de numerar:


An Cost investiie Costuri de
exploatare
Total cost Total ncasri Cashflow anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 i
Calculai rentabilitatea medie aferent investiiei.

Raspuns:
Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:

r m = Beneficiul net mediu anual
Cheltuieli medii anuale de exploatare

Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:
MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)+Amortizari si provizioane
(AP) > RN = MBA - AP
Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei
r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 =
0,162
Rentabilitatea medie aferenta investitiei = 16,2 %

5. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare.
Care este coninutul acestei rate?

Raspuns
Este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici si indicatorilor
financiari ce se realizeaza in perioade diferite de timp.
Se realizeaza si se exprima prin 2 tehnici speciale dupa cum este luat in calcul factorul timp:
1. daca factorul timp este luat in calcul: trecut -- mai mare prezent -- mai mare viitor : se aplica
tehnica de capitalizare, fructificare [ se amplifica cu (1+i)n ]
2. daca factorul timp este luat in calcul: viitor -- mai mare prezent -- mai mare trecut: se aplica
tehnica de actualizare [ se amplifica cu 1 / (1+i)n ]
Determinarea ratei (se calculeaza de experti pentru fiecare intreprindere in parte):
Rata de baza fara riscuri
(Rf) =Dobanda la imprumutul de stat ( variaza intre 4% - 8% )
Rata la nivelul BNR = Rf +Prima de risc
Rata = Medie a dobanzilor practicate de bancile comerciale
Rata =Media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara
Rata la nivelul costului capitalului intrePrinderii expertizate ( CMP )



6.. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este
rata intern de rentabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de
faptul c cashflowrile actualizate includ i valoarea rezidual?

Raspuns
Rata interna de rentabilitate este acea rata la care valoarea actuala a intrarilor este egala cu
valoarea actuala a iesirilor, adica este rata la care valoarea actuala a veniturilor generate de proiect este
egala cu valoarea actuala a investitiei. Astfel RIR reprezinta de fapt, profitabilitatea proiectului de
investiti
Relaia de calcul a ratei interne de rentabilitate deriv din relaia:

unde,
I0 - este valoarea total a investiiei actualizate n momentul 0,
CF - este cash-flow-ul net aferent anului i cu o durat de via a proiectului de n ani
ra - este rata de actualizare.
n acest caz, RIR se determin prin ncercri succesive, adic prin identificarea unei rate RIR
pentru care se verific egalitatea.
Practic, se selecteaz o rat de actualizare suficient de mare pentru care VAN este negativ i o
rat de actualizare suficient de mic pentru care VAN este pozitiv.
RIR rezult astfel:










7.. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de
19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:

An
Cost
investiie
Costuri de
exploatare
Total
cost
Total
ncasri
0 15,000 15,000
1 6,420 6,420 9,440
2 6,620 6,620 9,640
3 7,500 7,500 10,700
4 6,500 6,500 11,700
5 8,500 8,500 22,700
Total 11,445 35,540 50,54064,180

Calculai cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.

Raspuns
CFnet= Total incasari- Total plati
CF1=9440-6420=3020
CF2=9640-6620=3020
CF3=10700-7500=3200
CF4=11700-6500=5200
CF5=22700-8500=14200

































VIII.ANALIZA-DIAGNOSTIC A INTREPRINDDERII.
1.Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile
care prezinta urmatoarea situatie financiara:
Indicator 31.12.n
Imobilizari 2.000
Stocuri 1.000
Creante 20.000
Disponibilitati 300
Capitaluri proprii 20.000
Datorii mai mari de un an 2.000
Datorii de exploatare 1.300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
Rezolvare :
BILANT
Active imobilizate =2.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 2.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
1.300 + 0 = 1.300
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300

a) Situatia neta = Activ Datorii totale
= 23.300 (2.000 + 1.300)= 20.000
Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul intreprinderii,
reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor
elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste.
b) Fondul de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari)
= (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000
Sau:
Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt
= (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000

Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente pentru a acoperi
rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de echilibru la nivelul firmei si o situatie
favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii.

c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 20.000 2.000= 18.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 20.000 18.000 = 2.000
d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive
circulante (mai putin pasivele de trezorerie)
= (1.000 + 20.000) 1.000 = 20.000
e) Trezoreria neta = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment
= 20.000 20.000 = 0
NFRG = Resurse pe termen lung Active pe termen lung
NFRG = (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000

NFRexpl = Active din exploatare Pasive din exploatare
NFRexpl = (1.000 +20.000 + 300) 1.300 = 20.000

TN = Disponibilitati Credite de trezorerie
TN = 300 0 = 300

Exemple de calcul i analiz a principalilor indicatori economico-financiari :
1. Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 = 16,38
Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 = 1.300

b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente
(indicatorul test acid ) = (21.300 - 1.000) / 1.300 = 15,62

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100
= 2.000 / 20.000 x 100 = 10 %
Capital imprumutat/Capital Propriu x 100
Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000
Capital propriu = 20.000

si: Capital imrumutat/Capital angajat x 100
Capital imprumutat = 2.000
Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 = 22.000
2.000/22.000 x 100 = 9,09 %

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile
cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai
riscanta."
formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda

Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu
= 2.000/ 20.000 = 0,1


3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la :

- viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie;
- capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza;
- viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor ) aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat
de-a lungul exercitiului financiar .
Costul vanzarilor = Nr. de ori
Stoc mediu

sau

Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
= Stoc mediu x 365
Costul vnzrilor
- viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor
sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre
entitate .
Sold mediu clienti x 365
Cifra de afaceri
O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului
acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). - viteza de
rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de
la furnizorii sai.
In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti x 365,
Achizitii de bunuri (fara servicii)

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.
- viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea managementului activelor
imobilizare prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de
imobilizari corporale .
Cifra de afaceri
Imobilizari corporal

-viteza de rotatie a activelor totale :

= Cifra de afaceri
Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele
disponibile .
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in
afacere:
= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100
Capital angajat
unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe
termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.
b) Marja bruta din vanzari
= Profitul brut din vanzari X 100
Cifra de afaceri
O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze
costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII
A . ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI
a) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ
Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58
Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin.
Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe termen scurt +
disponibilitati)
Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ

Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activ

Rata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activ
b) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000 + 300) x 100 /
23.300 = 91,42
Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati
Rata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43
Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate / total activ x 100 = 20.000 x 100 / 23.300 = 8,58
Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 / 23.300 =1,29
B ) ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE
a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanent x 100 /
total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43
capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / - rezultatul reportat + / -
rezultatul exerciiului
capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri i cheltuieli + datorii pe termen lung
b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 / 23.300 = 85,84
c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv
=1.300 x100 / 23.300 = 0,56
d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 / 23.300 = 14,16
ANALIZA ACTIVULUI NET:
Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea
tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in
activitatea sa. Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net contabil.
a) Metoda Sintetica
Ant = At-D = 23.300-3.300 = 20.000
Ant = activ net
At = active totale
D = datorii totale
b) Metoda Aditiva
Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 0 = 20.000
Ks = capital social
Rz= rezerve
Rr= rezltatul reportat
Re=rezultatul exercitiului
Rrep=repartizarile efectuate de reultatul ex in cursul exercitiului respective

2. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru
ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos

Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 4000
Producia vndut 24000
Producia stocat 500
Subvenii de exploatare 2300
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul mrfurilor vndute 4200
Cheltuieli salariale 5000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu chirii 200
Impozite i taxe 300
Venituri din dobnzi 100
Cheltuieli cu dobnzi 500
Impozit pe profit 1400

Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori
care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere)
tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:
1. Marja comerciala (MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct
aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se
contureze profilul firmei
MC = Cifra de afaceri - Costul mrfurilor vndute, produselor sau serviciilor vandute
Consumurile materiale
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4.000) - Costul mrfurilor vndute (4.200) -
Cheltuieli cu materii prime(10.000)
MC= -10.200
2. Valoarea adaugata (VA ) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa
valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe
consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa , cu ambalajele, in
intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol,
reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii
prestate de terti
VA= MC (-10.200) + Producia vndut (24.000) + Producia stocat + (500) - Cheltuieli
cu chirii (200)
VA = 14.100
3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa
dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu
impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA + Subvenii de exploatare (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =VA (14.100) + Subvenii de exploatare (2.300) [Cheltuieli salariale (5.000) +
Impozite i taxe (300)] = 14.100 + 2.300 5.300
EBE = 11.100
4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de
exploatare
15RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu
amortizarea
RE = EBE (11.100) - Cheltuieli cu amortizarea (1.000) = 11.100 1.000
RE = 10.100
5. Rezultatul curent inaintea impozitarii (RCII) reprezinta rezultatul obtinut din
activitatea de exploatare si cea financiara
RCII = RE + (Venituri financiare Cheltuieli financiare)
RCII = RE (10.100) + Venituri din dobnzi (100) Cheltuieli cu dobnzi (500) =
10.100+100-500
RCII = 9.700
6. Rezultatul net al exercitiului (R net) reprezinta marimea contabila a rezultatului
distribuit actionarilor
Rnet = RCII Impozit pe profit
Rnet = RCII (9.700) Impozit pe profit (1.400) = 9.700-1.400
Rnet = 8.300.

3. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pre unitar de 5
u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de
200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile
personalului direct productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 20000 u.m.,
cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se
calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n
uniti fizice i valorice.
Q = 100.000 buc; Pvu = 5 lei;
- cheltuieli cu mat prime si materiale 200.000 lei;
- cheltuieli cu personal 100.000 lei; 85%-direct prod;
- cheltuieli cu utilitati si chirii 20.000 lei;
- cheltuieli cu amortizarea 50.000 lei;
- Cheltuieli cu dobanzi 40.000 lei;
Pragul de rentabilitate este punctul in care cifra de afaceri acoperacheltuielile de exploatare
delimitate in cheltuieli fixe si cheltuielivariabile , calculandu-se in unitati fizice sau unitati valorice
pentru unprodus sau pentru intreaga activitate.Pragul de rentabilitate se poate determina la
nivelul activitatii de exploatare sau la nivelul rezultatului curent tinand cont si deactivitatea
financiara.
a) Pragul de rentabilitate in unitati fizice(la nivelul activitatii curente)
:Q* = CF / Pvu Cvu;Q*
- reprezinta cantitatea de produse exprimata in unitati fiziceaferenta punctului critic;
CF cheltuielile fixe totale;
Pvu preturile de vanzare pe unitatea de produs;
Cvu cheltuielile variabile pe unitatea de produs;
CF = 50.000 lei + 40.000 lei + 20.000+ 15.000 ;
CF = 125.000 lei;
Cheltuielile fixe sunt cele care sunt independente de volumulproductiei ;
acestea pot fi cheltuieli fixe(amortizarea) si cheltuielirelative fixe (cheltuieli generale de
administratie , dobanzi)
Cheltuieli varialbile sunt cele care depind direct de cresterea sauscaderea volumului
productiei(ch. Cu mat prime , salariile personaluluiproductiv);
CV = 200.000 lei + 85.000 lei = 285.000 lei;
Cvu = CV / Q = 285.000 / 100.000 = 2.85 lei / buc;
Q* = 125.000 lei / 5 2.85 = 58.140 buc;
La un volum al productiei de 58.140 buc profitul este nul la nivelul activitatii curente.
b) Pragul de rentabilitate in unitati valorice (la nivelulactivitatii curente)
:CAN* = CF / 1- Rv;CAN*
- cifra de afaceri neta aferenta punctului critic;
Rv mediu rata medie a cheltuielilor variabile;
CAN* = 125.000 / 1 (2.85/5) = 125.000 / 0.57 = 219.298 lei ;
Prin urmare la un volum al vanzarilor de 275.000 lei profitul este nul lanivelul activitatii curente.



4. S se calculeze soldurile internediare in manier continental i n manier anglosaxon
pornind de la informaiile de mai jos:

Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 3000
Producia vndut 50000
Producia stocat 1500
Producia imobilizat 500
Subvenii de exploatare 10000
Cheltuieli cu materii prime 30000
Costul mrfurilor vndute 2900
Cheltuieli salariale 15000
Cheltuieli cu amortizarea 1000
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurri sociale 2000
Impozite i taxe 300
Venituri din dobnzi 200
Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobnzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 1300


Soldurile intermediare de gestiune (maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne
ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de
natura elementelor de cheltuieli inregistrate.

RSPUNS:

Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:

1. Marja comerciala(MC)- reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent
produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul
firmei
MC = cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (3000) - Costul mrfurilor vndute (2900)-Cheltuieli cu
materii prime(30000)
MC= -29.900
2.Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea
bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea
activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieli externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, inintretinerea si
reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si
publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alteservicii prestate de terti
VA= MC (-29.900)+ Productia vndut(50.000)+ Producia stocat(1500)+Productia
imobilizata(500) - Cheltuieli cu chirii(200)
VA = 21.900
3. Excedentul brut de exploatare (EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce
s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cuimpozitele si taxele
percepute de stat;
EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe);
EBE =21.900 (Cheltuieli salariale 15000+ Cheltuieli cu asigurri sociale 2000+Impozite i taxe
300) =21.900 17.300
EBE = 4.600
4. Rezultatul exploatarii (RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile deexploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare) chelt cuamortizarea;
RE= 4.600 -( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000
RE = 3.400
5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si
ceafinanciara
RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare)
RC = 3.400 + (Venituri din dobnzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200)
(Cheltuieli cu dobnzi 800 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100)
RC = 2.900

Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:
1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra
cheltuielilor variabile
EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare
Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor 3.000 + Subventii de exploatare 10.000 =
13.000
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 30.000 + Costul mrfurilor vndute 2.900
+Cheltuieli salariale 15.000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 +Cheltuieli
cu asigurri sociale 2000 + Impozite i taxe 300 = 50.600
EBITDA =13.000 50.600
EBITDA = -37.600
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea
EBIT = - 37.600 - Cheltuieli cu amortizarea 1000
EBIT = - 38.600
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT chelt cu dobanzile
EBT = -38.600 - Cheltuieli cu dobnzi 800
EBT = -39.400

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari)


1. Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern
care pot diminua aparitia riscurilor respective.


RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN
a) specificaiile s fie necorespunztoare Revizuirea specificaiilor existente de ctre personalul
tehnic.
Monitorizarea problemelor de producie legate de
specificaiile materialelor folosite.
Specificaiile trebuie s cuprind date ale perioadei
curente ,comenzi rapide, stoc corespunztor, preul
materialului.
Comunicarea specificaiilor de producie
departamentului de aprovizionare.
Revizuirea corespunztoare i aprobarea contractelor
i comenzilor.

b) informaii incomplete legate de pre Obinerea de oferte competitive pentru fiecare
aprovizionare periodic.
Volumul produciei aprovizionat s fie determinat
prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale
similare
Revizuirea corespunztoare a comenzilor de
aprovizionare.
Monitorizarea variantelor de pre, amnunit.

c) informaie indisponibil sau incorect legat de
nivelul stocului sau nivelul produciei
Meninerea unor date corecte n evidena stocurilor.
Corelarea programrii produciei cu informaiile
legate de stoc i cerinele legate de termenele de
livrare din comenzi Revizuirea corespunzatoare a
comenzilor de aprovizionare
Folosirea previziunii

d) informaiile dintro comand sunt neclare
Comenzile nu sunt introduse n sistem n timp util
Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului
corespunztor.
Prenumerotarea comenzilor
Verificarea periodic a intrarilor n sistem.
Investigarea intrrilor de date

e) Informaie indisponibil sau incorect a Specificarea modului de transport i a datei de livrare
produselor comandate i neprimite n comanda de aprovizionare
Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare
Corelarea informaiei produciei recepionate i
informaiile legate de comenzi date
Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute

Prenumerotarea i nregistrarea corect a comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii
neautorizate
Proceduri de aprobare a comenzilor
Desemnarea de personal autorizat care s aprobe
comenzile
Meninerea unei securiti a comenzilor de
aprovizionare




2. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:
a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea
satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care
ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor
existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern
care pot diminua aparitia riscurilor respective.


RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN
Lipsa de planificare pentru fiecare activitate i
urmrirea respectrii ei
Norme de comunicare ntre departamentele de
dezvoltare i marketing prin care se stabilesc
foarte clar oportunitatea i necesitatea utilizrii de
resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi
tehnologii

Inexistena unor proceduri/note interne de
stabilire a necesitilor reale ale departamentului
de marketing pentru a solicita dezvoltarea de
tehnologii compatibile cu rezultatele dorite
Proceduri de analiz pentru a msura capacitatea
de finanare a acestor dezvoltri, inclusiv calcule
comparative

Ineficiena/incapacitatea/lipsa de
experien/lipsa de pregtire profesional
continu pentru asimilirea noilor tehnologii a
personalului care desfoar aceste activiti de
dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea
acestor departamente

Msuri de urmrire a respectrii planificrilor
propuse i totodat planuri de rezerv n cazul n
care aceste planificri nu se respect, inclusiv
msuri de sancionare pentru cei responsabili

Inexistena/ineficiena procedurilor de urmrire a
rezultatelor activitilor de dezvoltare a
tehnologiiilor n corelaie cu costurile generate
Proceduri de instruire a personalului implicat prin
perfecionare profesional continu n funcie de
proiectele n care sunt implicai
de acestea


Utilizarea unor resurse prea mari pentru
capacitatea firmei de a materializa aceste
tehnologii n activitatea sa economic

Dezvoltarea de metode pentru msurarea
rezultatelor acestor tehnologii n urma
implementrii lor n producie.




3. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene
(orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor.
Termenele pot fi:
termen scurt: pina la un an;
termen mediu: intre doi si cinci ani;
termen lung: peste cinci ani.
In functie de termenele stabilite etapele pot fi:
planificarea strategica ;
planificarea tactica;
planificarea operativa.

Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul
organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple
pentru continutul fiecarei etape de planificare.


Planificarea activitii de audit intern se realizeaz pe trei nivele:
planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei auditului
intern, a structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o dat la 5 ani,
conform cadrului normativ al auditului intern;
planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate activitile
auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de importana unei activiti
n cadrul entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de
apariie i importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare;
planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd cont de
bugetul de timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual. Fiecare misiune de
audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele lucrate, personalul i
planificarea orar pentru activitile i departamentele entitii publice supuse examinrii.
Realizarea activitii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului.
O planificare incorect sau incomplet conduce la pierderea unor activiti purttoare de riscuri.
Practica impune selectarea cu atenie a activitilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe
baza analizei riscurilorasociate acestor activiti.
n practic se impune i o politic de management al riscurilor, care printre prioriti trebuie s
cuprind a):
- existena unei politici formalizate, care include identificarea riscurilor, determinarea celor
majore, stabilirea proprietarilor de riscuri, o analiz la o anumit perioad, evaluarea celorlalte
riscuri;
- sisteme de identificare i msurare a riscurilor;
- strategii adaptate de gestiune i control asupra riscurilor;
- sistem de auditare a riscurilor;
- sistem de raportare a riscurilor;
- tablou de bord realizat n coordonare cu obiectivele organizaiei.
Tipologia riscurilor i respectiv criteriile de evaluare a riscurilor trebuie s fie eficient i s ne
asigure pstrarea unei viziuni generale asupra ansamblului.
Localizarea riscurilor majore, i de aceea este recomandat s ncepem activitatea de planificare
de sus n jos.
Pornind de jos n sus vom constata c unele activiti le vom repeta de mai multe ori. Totui nu
exist o soluie garantat. Filing-ul i experiena auditorilor interni rmne un element cu
pondere n activitatea de planificare.
Important este s ne planificm auditurile pentru riscurile majore, iar pe cele minore n mai mic
msur sau deloc.
Considerm c, orice planificare am face nu trebuie s uitm departamentele IT i achiziii
publice care sunt, n general, purttoare de riscuri. Din practic rezult c este necesar s ne
hotrm dac integrm activiti IT i achiziii la toate domeniile auditate sau le auditm separat.
La planificarea activitilor auditabile n anul viitor trebuie s acordm prioritate activitilor cu
valoare adugat mare, ale cror rezultate vor fi relevante pentru cei auditai, deoarece aceasta
creeaz un impact favorabil auditorilor interni.Planurile anuale de audit intern trebuie s fie
adaptate n cursul exerciiului ori de cte ori se modific geografia riscurilor din cadrul entitii i
de asemenea trebuie s aib o rezerv pentru evenimente deosebitesau neprevzute (concedii
medicale ale auditorului intern, spre ex., n medie, 5 zile/an) i timp pentru acordarea de
consultana managementului.
Un plan de audit intern bun b) este acel plan care a fost testat n situaii critice, cnd intervine o
criz, deoarece n situaii normale totul decurge OK. Spre exemplu, ne aflm n ultima zi de
elaborare i aprobare al planului i proiectul planului de audit intern nu este gata, iar eful
structurii de audit intern sau cel care l ntocmete sunt lips din entitate i ntrebarea fireasc
este: Exist o procedur pentru asemenea situaii, sau trebuie s discutm cu oamenii i s vedem
ce se ntmpl? Evident se va elabora o procedur i pentru aceast situaie special.
n activitatea de planificare tot ce uitm nu se mai poate prinde i rmne pentru o perioad
ulterioar,n cadrul celor trei ani stabilii prin lege.
Planificarea activitii de audit intern trebuie s aib n vedere i zilele de pregtire profesional
ale auditului stabilite, conform legii, i zilele de concediu de odihn. Apoi, n afara obiectivelor
obligatorii se stabilete bugetul de timp al auditorilor i bugetul financiar aferent activitilor
planificate.
Un plan de audit este bine apreciat cnd 70 % din bugetul de timp este afectat pentru activiti de
audit intern. Metoda de elaborare a bugetului este ca pentru fiecare obiectiv s calculm de ce
avem nevoie i apoi prin nsumare i cu serviciile aferente s stabilim valoarea noastr.
Raportarea s se fac avnd n vedere scopurile stabilite, modalitile utilizate i rezultatele
ateptate.
Conform standardelor I.I.A. (2000, 2010) eful auditului intern trebuie s realizeze o planificare
bazat pe riscuri pentru a stabili prioritile n acord cu obiectivele organizaiei.
Programul misiunilor de audit intern trebuie la rndul lor s se bazeze pe o evaluare a riscurilor
realizate cel puin o dat pe an i s se in cont de punctul de vedere al managementului general.
n situaiile n care avem propuneri de realizare i a unei misiuni de consiliere, eful structurii de
audit intern nainte de a o accepta, trebuie s ia n calcul n ce msur aceasta poate aduce un
plus de valoare i contribuie la mbuntirea managementului riscurilor n funcionarea
organizaiei. Misiunile de consiliere care au fost acceptate trebuie s fie integrate n planul audit
intern anual, care va fi transmis apoi managerului general pentru aprobare.

Reglementri noi n evaluarea riscurilor n vederea planificrii auditului anual
Obiectivul modelului de risc este s optimizeze alocarea resurselor de audit printr-o nelegere
cuprinztoare a universului domeniului de audit i riscurile asociate cu fiecare element al
acestuia.
Bunele practici internaionale, adoptate de I.I.A., ncepnd cu elaborarea Planului de audit pentru
anul 2003, recomand un model de audit al riscului pentru a cuantifica nivelul de risc al fiecrei
uniti de audit, n vederea programrii auditurilor conform prioritilor stabilite. Aceasta
reprezint o desprire de practicile trecute care se bazau mai puin pe judecat formal a riscului
i mai mult pe perioada de timp scurs de la ultimul audit.
Ultimul model de analiz a riscului, recomandat de I.I.A., n 2003, se bazeaz pe 6 factori de risc
c), i anume:
F1 - Constatrile anterioare ale auditului;
F2 - Sensibilitatea sistemului, aa cum este perceput;
F3 - Mediul de control;
F4 - ncrederea n managementul operaional;
F5 - Schimbrile de oameni sau de sisteme;
F6 - Complexitatea.
Fiecare element din universul de audit va fi cuantificat dup aceti 6 factori folosind o scar
numeric de la 1 la 3, unde:
1. nseamn probabil c nu prezint probleme,
2. nseamn posibil o problem,
3. nseamn probabil o problem
Rezultatele acestor analize sunt totalizate i apoi multiplicate cu un factor de vrst a auditului,
cum ar fi:
- 100 % dac un audit similar a fost fcut n ultimele 24 de luni;
- 125 % dac auditul a fost fcut n urm cu 25-36 luni;
- 150 % dac auditul a fost fcut n urm cu 37/60 de luni;
- 200 % dac auditul e mai vechi de 60 de luni.
Nivelele rezultatelor se vor ntinde pe o plaj de valori cuprinse ntre 6-36, care dup ncheierea
acestui proces de notare vor fi grupate pe 4 categorii d), n funcie de factorul de risc prezentat,
astfel:
- stratul de 10%, de sus, reprezint nivelul de risc maxim;
- stratul de 30% reprezint nivelul de risc sensibil;
- stratul de 40% reprezint nivelul de risc moderat;
- ultimul strat de 20% reprezint nivelul de risc sczut.
Cadrul pentru planul anual de audit intern este apoi construit din mostre din cele 4 straturi
folosind urmtoarele inte de acoperire.
- entitile de audit considerate de risc mare vor fi auditate n proporie de 100 %;
- stratul de risc sensibil va fi auditat n proporie de 50%;
- mostr de 25% va fi auditat din stratul de risc moderat;
- stratul de risc sczut va fi auditat selectnd elemente n proporie de 10 %.
Grupurile de risc mai sczut sunt eantionate pentru a vedea dac procesul de notare
funcioneaz i confirm c nivelurile de risc sunt n mod corespunztor clasificate.
n timp ce modelul de risc nc necesit judeci, nivelurile individuale sunt documentate i pot fi
analizate critic i polemizate.
Modelul, de asemenea, promoveaz definirea uniform a universului de audit al fiecrui
segment.
Astfel, riscurile de audit la fiecare locaie ale entitii publice pot fi comparate cu cele de la
celelalte locaii pe o baz obiectiv. Aceasta va ghida folosirea i repartizarea geografic a
personalului.
Definirea universului de audit este prima cerin prealabil a ierarhizrii riscurilor. Aceast
determinare a domeniului auditului va fi bazat pe cunoaterea planului strategic al organizaiei
i activitile acesteia i discuiile cu responsabilul compartimentului de resurse umane.
Modelul de evaluare a riscurilor recomand liniile directoare de stabilire a criteriilor de
ierarhizare a riscurilor e), care sunt:
a) Constatrile anterioare ale auditului - sunt un indicator al disciplinei de control intern.
Problemele sunt adeseori caracterizate de deficiene semnificative ale controlului, modificri
(ajustri) importante, un numr de constatri mai mare dect normal, iar constatrile repetitive nu
sunt fixe. Dimpotriv, lipsa de constatri i corectarea periodic a constatrilor anterioare indic
o disciplin a controlului.
b) Sensibilitatea - reprezint evaluarea riscurilor inerente asociate cu entitile evaluate. Aceasta
este o evaluare a ceea ce potenial ar putea produce nereguli n viitor i care va fi reacia asociat,
care poate fi conectat, din punct de vedere al riscului, cu pierderea sau descompletarea
activelor, cu erorile nedetectate, cu datoriile nerecunoscute sau necuantificate exact sau riscul de
publicitate advers, obligaii legale etc. Cuantificarea sensibilitii va trebui s in seama i de
mrimea entitii analizate, expunerea potenial i probabilitatea.
c) Mediul de control - reprezint politicile colective, procedurile, regulile obinuite, msurile de
protecie fizic a patrimoniului i personalul folosit n acest scop. Esenial pentru un mediu
favorabil de control este tonul de la vrf, aderena la politicile i procedurile cuprinse n
documente, sisteme sigure, prompta detectare i corectare a erorilor, dotarea adecvat cu
personal i asigurarea unui numr (de personal) inut sub control. Dimpotriv, lipsa de
supraveghere, ratele mari de eroare, lipsa de documentare, cantiti mari de munc nenormat,
insuficient gestionat, un mare numr de personal i operaiuni nereglementate, sunt simptome
ale unui mediu slab de control.
d) Relaii bune, atmosfer destins cu managementul executiv - reflect ncrederea
conductorilor auditului n managementul direct responsabil cu unitatea auditat i implicarea
managementului n controlul intern. Confortul este caracterizat de factori cum ar fi colaborarea
n auditurile anterioare, experiena managementului n mediul de munc i percepiile privind
calitatea i nivelul de dotare cu personal.
e) Schimbri ale oamenilor/sistemelor. Practica indic faptul c schimbrile au impact asupra
controalelor interne i raportrilor financiare. Schimbri apar de obicei pentru a avea efect pe
termen lung, dar adeseori schimbrile pe termen scurt necesit o mai mare atenie din partea
auditului. Schimbrile cuprind reorganizri, modificri ale ciclurilor de afaceri, creteri rapide,
noi linii de produse, noi sisteme, achiziii i vnzri ale unor pri din firm (capital), noi
reglementri sau legi i fluctuaia personalului. Unitile de audit mai puin afectate de schimbri
vor fi mai puin auditate.
f) Complexitatea. Acest factor de risc reprezint potenialul pentru a comite erori sau inadecvri
care ar putea trece neobservate (nedetectate) din cauza complexitii mediului. Cuantificarea i
nivelul complexitii va depinde de mai muli factori. Extinderea automatizrii, calculaii
complexe, activiti interdependente, numr mare de produse sau servicii, orizontul de timp al
estimrilor, dependena de un ter, cererile clienilor, timpii de procesare, legile i reglementrile
aplicabile i muli ali factori, unii dintre ei necunoscui, influeneaz judecile despre
complexitatea unui anumit audit Perfecionarea modelului de cuantificare a riscurilor rmn o
prioritate permanent a funciei auditului intern.
Obiectivele auditorilor interni reprezint alocarea de resurse de audit ntr-o manier optim, ctre
auditurile cu cel mai mare risc, pentru nsntoirea activitilor/subactivitilor entitii, iar
economisirea de resurse pe baza analizei riscurilor s rmn o prioritate..


4. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii.

Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli,
metode i procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru inerea contabilitii i
intocmirea rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i
trebuie s fie elaborat de fiecare intreprindere care desfaoar activitate de intreprinztor
i este inregistrat in Romania, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i
forma organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia instituiilor publice).
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre
contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil,
financiar, juridic i altor servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit).
Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a
fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie
aprobat de conductorul intreprinderii.
Politica de contabilitate se elaboreaz in baza ansamblului de convenii
fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" inseamn presupunere (ipotez),
condiie de la care intreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i
intocmirea rapoartelor financiare.
In IAS 1 "PREZENTAREA SITUAIILOR FINANCIARE" sunt stabilite trei
convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor
i specializarea exerciiilor.
Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a
contabilitii const in alegerea unei variante din cateva, admise de actele legislative i
normative, in justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii
intreprinderii i acceptarea acesteia in calitate de baz pentru inerea contabilitii i
intocmirea Situaiilor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Imobilizri corporale" recomand cateva metode de calcul a
amortizrii mijloacelor fixe:
- metoda amortizrii liniare;
- metoda amortizrii accelerate
- metoda degresiv.
La elaborarea politicii de contabilitate intreprinderea alege acea metod de calcul a
amortizrii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de
mijloace fixe.
IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea
serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Intreprinderea alege
acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut in cursul
perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor
S.N.C., poate s difere esenial la diverse intreprinderi. Variantele i regulile de evaluarei
contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o intreprindere pot
s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei intreprinderi sau s fie absolut
inutile pentru aceasta. Astfel, in conformitate cu IAS 2 "Stocuri", evaluarea materialelor
poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO, LIFO i costului mediu
ponderat.Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor
de mrfuri i materiale i este adecvat pentru intreprinderile cu producie individual i
28
in serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la intreprinderile
care dispun de un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale.
Politica de contabilitate in anul curent este aprobat de conductorul intreprinderii
la finele anului precedent i intr in vigoare incepand cu 1 ianuarie a anului de gestiune.
Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale intreprinderii, inclusiv de
cele evideniate intr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.
Intreprinderea nou-creat ii elaboreaz politica sa de contabilitate pan la prima
prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la dobandirea
drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de
intreprindere din ziua inregistrrii la Registru Comerului.
Politica de contabilitate aleas de intreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv -
de la o perioad de gestiune la alta. In unele cazuri prevzute de IAS 1, intreprinderea
poate s introduc modificri in politica de contabilitate, adic s nu respecte in decursul
anului de gestiune principiul permanenei.
Toate modificrile introduse in politica de contabilitate trebuie s fie argumentate
i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicandu-se data intrrii in
vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptat de intreprindere trebuie s fie dat publicitii,
adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai situaiilor financiare.
Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de insi intreprinderea.
Ins in toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus intr-un capitol special
al notei explicative la situaiile financiare anuale.
Modificrile introduse in politica de contabilitate care influeneaz substanial
evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii situaiilor financiare in cursul perioadei
de gestiune sau in perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea
consecinelor acestora in expresie valoric urmeaz s fie specificate distinct in nota
explicativ la situaiile financiare.
Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a
informaiilor i nu exonereaz conducerea intreprinderii de rspundere pentru inclcarea
regulilor stabilite de inere a contabilitii i de intocmire a situaiilor financiare.
Situaiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Reglementrile Contabile
Romaneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate
prin OMFP 3055/2009. OMFP 3055/2009 solicita ca situaiile financiare s fie intocmite
in conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata, modificata si completata
ulterior) i Cerinele de intocmire i prezentare prevazute de OMFP 3055/2009.
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si
intocmete situaii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de
Finante nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva
a IV-a Comunitatilor Economice Europene. Prezentele situaii financiare sunt intocmite in
baza continuitii activitatii. Fiecare element semnificativ este prezentat separat in
situaiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau
funcie similar i nu sunt prezentate separat.
29
Prin prezentarea politicilor i procedurilor contabile la societate prestari servicii
am ales s prezentm modul in care sunt inregistrate i evaluate elementele cuprinse in
situaiile financiare atfel:
La inventariere evaluarea activelor imobilizate i a stocurilor, se face la valoarea
actual, numit valoare de inventar, care se stabilete in funcie de utilitatea bunului,
starea acestuia i preul pieei, inclusiv prin considerarea tuturor ajustrilor de valoare
datorate deprecierilor. Creanele se evalueaz la valoarea probabil de incasat, iar datoriile
la valoarea probabil de pltit.
In cadrul societii se efectueaz urmtoarele operaiuni:
- preluarea documentelor justificative i inregistrarea lor in ordine cronologic i
sistematic;
- inventarierea patrimoniului;
- intocmirea registrului jurnal;
- intocmirea registrului de cas in lei;
- intocmirea fiei contului;
- intocmirea statului de plat i a cheltuielilor cu salariile;
- intocmirea declaraiilor 100 si 102 pan in 25 a lunii, depunerea la Administraia
Financiar;
- intocmirea decontului de TVA pan la data de 25 a lunii urmtoare;
- intocmirea declaraiilor lunare;
- intocmirea fielor de magazie;
- intocmirea fielor de eviden a formularelor tipizate;
- intocmirea fielor mijloacelor fixe;
- inregistrarea cheltuielilor cu energia, apa, gazul, telefonul i alte servicii;
- inregistrarea amortizrii lunare a mijloacelor fixe;
- raportarea cifrei de afaceri la INSE pan la data de 30 a lunii urmtoare;
- intocmirea balanei de verificare pan la data de 25 a lunii urmtoare;
- intocmirea bilanului contabil, a contului de profit i pierdere i a raportului Consiliului
de administraie.