Sunteți pe pagina 1din 61

S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud.

C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 1 of 61
Denumire investitie: CONSTRUIRE IMOBIL P+ 1 ETAJ - HALA PRODUCTIE
Beneficiar : S.C. FEROCOM S.R.L.
Amplasament : Municipiul Constana, str. Fantanele, nr.25B, Lot 1 , jud. Constana
Proiectant de specialitate : S.C. UNICONST S.R.L.
Faza de proiectare: PT+DDE
CAIET DE SARCINI
Capitolul 1 TERASAMENTE
Capitolul 2 FUNDATII DIN BETONARMAT
Capitolul 3 LUCRARI DIN BETON SI BETONARMAT
Capitolul 4 ARMATURI PENTRU BETOANE ARMATE
Capitolul 5 COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETONARMAT
Capitolul 6 ELEMENTE STRUCTURALE METALICE
Capitolul 7 NORME S.S.M. SI P.S.I.
Capitolul 1 TERASAMENTE
1.1 GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI:
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de terasamente, constand din sapaturi,
transport pamant, nivelarea si compactarea pamantului, precum si stratificatie suport pentru
pardoseala (geogril si piatra sparta), efectuate pentru realizarea fundatiilor.
ELEMENTE DE PROIECTARE:
Eventualele neconcordante ntre situatia luata n considerare n proiect pe baza studiului
geotehnic si specificata pe planurile de fundatii si constatarile Constructorului la executia
sapaturilor, n ceea ce priveste stratificatia terenului de fundare, obstacolele ntalnite (umpluturi
locale, canalizari vechi, etc.) vor fi semnalate Proiectantului pentru stabilirea masurilor
corespunzatoare. In astfel de situatii nu se va continua lucrul fara acordul scris al Proiectantului.
1.2. STANDARDE, NORMATIVE I PRESCRIPII CARE GUVERNEAZ EXECUIA DE
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 2 of 61
ANSAMBLU ALUCRRII
NORMATIVE:
C56/2002 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente.
C169/88 - Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor
construciilor civile i industriale.
C16/84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor
aferente.
C83/75 - ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii.
C 196/86 - Instructiuni tehnice pentru folosirea pamnturilor stabilizate la lucrarile de fundatii
NP 075/2002 - Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrari de constructii
STAS-uri:
STAS 9824/0-74, Masuratori terestre. Trasarea pe teren a construciilor. Prescriptii generale
STAS 9824/1-87, Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale i agrozootehnice.
STAS 5091/71, nlocuit parial cu Decizia nr. 909 - Terasamente, prescripii generale.
SR ENV 12244: 2000 - Geotextile si produse inrudite.Determinarea rezistentei la degradare prin
factori de mediu
SR EN 13249:2005/A1: 2005 Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru
utilizare la constructia de drumuri si alte zone de circulatie
SR 667/2001 - Agregate naturale si piatra prelucrate pentru drumuri. Conditii tehnice generale
de calitate.
1.3. MATERIALE SI PRODUSE
Materiale:
- pamant stabilizat mecanic prin compactare;
- geogril "SS30"; conform prevederi NP 075/2002;
- piatra sparta - sort 40-63 si 16-40, conform STAS 667/2001.
- Film de polietilena
Dispunerea materialelor si detalii privind stratificatia se vor urmari in plansa reprezentativa pentru
sectiunea transversala.
1.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Transportul pamantului se va face cu autobasculante ncarcate cu mijloace mecanizate.
Depozitarea celor rezultate in urma eventualelor defrisari, taieri de arbori si arbusti, curatirii
terenului si a pamantului excedentar se va face n locurile pentru care exista avizare in acest sens.
1.5. EXECUTIA LUCRARILOR
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 3 of 61
GENERALITATI:
Inaintea executarii sapaturilor pentru fundatii se va stabili daca exista instalatii ngropate
apartinnd retelelor edilitare publice sau interioare.
Se va asigura prin rigole amplasate pe conturul incintei excavate posibilitatea colectarii apelor
pluviale si a celor din pinza freatica pe tot timpul executiei lucrarilor amplasate sub nivelul
terenului existent.
Se va executa o sapatura generala mecanizata conform trasarii specifice pana la cota superioara a
talpii cuzinetului. Sapaturile executate cu excavatorul nu vor depasi profilul proiectat al sapaturii.
Fundul sapaturii se va stabiliza mecanic prin compactare. Conform recomandarii formulate in
cadrul studiului geotehnic intocmit, se vor avea in vedere urmatoarele:
In jurul construciilor se vor prevedea msuri de preluare i dirijare a apelor de precipitaii
n exteriorul incintei.
Fundul sapaturii rezultate din sptur se recomand a fi bine compactat nainte de
turnarea betonului de egalizare.
Dupa executia compactarii fundului sapaturii se recomanda executarea a minim 2 incercari
cu placa Lukas si/sau executia unor determinari cu placa dinamica pentru a identifica
eventuale fundatii cu probleme.
Categoria de tarie la sptur manual este 100% tare.
In vederea creterii siguranei construciei se vor prevedea i executa n jurul cldirii
trotuare etane cu limea minim de 1.00 m cu pant spre exterior de cca. 3%;
Pentru proiectarea aleilor carosabile se recomand ndeprtarea stratului de umplutura
existent, compactarea fundului gropii rezultate din sptur, iar apoi realizarea
carosabilului.
La deschiderea spturilor se va solicita avizarea naturii terenului de fundare de ctre un inginer
geotehnician.
OPERATIUNI PREGATITOARE:
Inainte de nceperea lucrarilor de sapaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:
- defrisarile plantatiei existente pe amplasament;
- curatirea si amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale.
Gropile care raman n afara amplasamentului obiectivului dupa scoaterea buturugilor vor fi
umplute cu pamant compactat.
Inainte de demararea lucrarilor de sapaturi se va face trasarea (conform proiectului).
EXECUTIA LUCRARILOR DE SAPATURA:
Se atrage atentia ca n timpul lucrarilor de sapatura se va realiza si o sortare a pamantului care
trebuie pastrat pentru realizarea umpluturilor.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita la o distanta de minim 2 m de marginea gropii de
fundare.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 4 of 61
Constructorul va lua masuri de nlaturare rapida a apelor provenite accidental si mpotriva surparii
malurilor.
Cota de fundare si natura terenului de fundare constituie faze determinante, care trebuie
receptionate si consemnate de Proiectant si Geotehnician, cu specificarea masurilor suplimentare
eventual necesare.
EXECUTIA LUCRARILOR DE UMPLUTURI (daca este cazul):
Umpluturile compactate n jurul fundatiilor, se vor executa cu mecanizare mica.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet, fara urme
vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, sa fie omogene in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, cu structura compacta.
PROTECTIA LUCRARILOR:
In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii
de fundatie trebuie lasat sa se zvnte nainte de nceperea lucrarilor de executare a betonului de
egalizare, iar daca umezirea este puternica se va ndeparta stratul de noroi si grosimea sa va fi
compensata cu beton de egalizare.
EXECUTIE PAT DE PIATRA:
Patul de piatr se realizeaza prin compactarea straturilor omogene cu o grosime finita de 20cm,
dupa care se asterne stratul de geosintetic (geogril tip SS30). Ulterior se realizeaza urmatorul strat
de piatra sparta de 25 cm finit, prin compactare cu cilindru/rulouri compactoare.
Piatra spart amestec optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0/8, 8/16, 16/25,
25/40, i 40/63, fie direct de la concasare, dac ndeplinesc condiiile din tabelul 1 i
granulozitatea conform tabelului 2.
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghe. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau istoase.
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul antierului pentru a se asigura omogenitatea i
constana calitaii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n oper se va face numai dup ce analizele de
laborator au artat c acestea au calitatea corespunztoare.
n timpul transportului de la Furnizor la antier i al depozitrii, agregatele trebuie ferite de
impurificri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi i pstrate n
condiii care s le fereasc de mprtiere, impurificare sau amestecare.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 5 of 61
n cazul n care la verificarea calitii amestecului de piatr spart amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acesteia nu corespunde prevederilor din tabelul 2, acesta se corecteaz cu sorturile
granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
Apa necesar realizrii straturilor de fundaie poate s provin din reeaua public sau din alte
surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de
laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire uniform
evitndu-se supraumezirea local
DISPUNEREAMATERIALELOR GEOSINTETICE:
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 6 of 61
Cerintele referitoare la materialele geosintetice utilizate in diverse scopuri sunt date in
Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, NP 075/2002. In
partea desenata este prezentata identificarea geositeticelor folosite.
Geosinteticele se refera la urmatorul tip de material: - geogrile;
Geogrilele sunt materiale tesute sau impletite din fibre de sticla sau polimeri, taiate sau presate
din folii de plastic si apoi posttensionate pentru a le mari rezistenta si modulul de elasticitate.
Formeaza o retea deschisa de elemente rezistente la tractiune, legate intre ele dupa un motiv
regulat. Geogrilele au deschideri rectangulare intre 0,65 cm si 5 cm. Unele geogrile pot avea o
membrana laminata, foarte subtire proiectata sa se lipeasca de suport, apoi sa se topeasca la
temperaturile de punere in opera.
Geogrilele actioneaza atat prin frecarea retea/material, pe ambele fete, cat si prin interactiunea
mecanica cu respectivul material.
Principalele proprietati fizice ale geogrilelor sunt: - tipul structurii: monoaxiala sau biaxiala; - tipul
nodurilor: continuu integrate, sudate, impletite; - dimensiunea golurilor: : 1 cm ... 10 cm; -
grosimea: 2 mm ... 20 mm; - greutatea unitara: 200 ... 1000 g/mp.
Temperatura atmosferica la executia lucrarilor de ranforsare utilizand materiale geosintetice va fi
de min.10 grade Celsius.
Se pregatesc rolele de geosintetic astfel incat desfasurarea lor pe suprafata sa fie continua. Se
recomanda ca asternerea geosinteticului sa se faca mecanizat.
In functie de tipul si caracteristicile echipamentului de aplicare a geosinteticului se va avea in
vedere greutatea maxima a rolelor ce trebuie manevrate, evitandu-se astfel posibilitatea indoirii
materialului. Se ia in calcul faptul ca fasiile de geosintetic trebuie sa se suprapuna. Recomandarile
privind suprapunerea geosinteticului sunt: pentru geogrile si geocompozite: la rosturi transversale
min.8 cm la rosturi longitudinale min. 10 cm
Materialul sa fie bine intins, fara pliuri sau cute si sa nu fie desprins de stratul suport.
DISPUNEREAFILMULUI DE POLIETILENA:
Dupa realizarea patului de piatra de 25cm se procedeaza la dispunerea unui film de polietilena,
inainte de executia placii de beton armat.
Folia de polietilena se intinde pe toata suprafata de turnare, are mai multe roluri, toate fiind
deosebit de importante pentru pardoseala industriala. Primul este acela, ca, nepermitand apei
din compozitia betonului sa fie absorbita de stratul suport al pardoselii in momentul imediat
turnarii, reactia se face lent si uniform in intreaga masa a pardoselii. Astfel nu mai este necesara
o hidratare excesiva a suprafetei, lucru care ar determina o scadere a clasei betonului la nivelul
superior al pardoselii, ci vom obtine o pardoseala industriala durabila si fara microfisuri excesive.
Al doilea rol este acela de rupere a capilaritati, impiedicand ascensiunea apei din terasament in
pardoseala. Un alt rol este acela ca permite placii de pardoseala sa alunece usor, reducand foarte
mult coeficientul de frecare, pe suprafata umpluturii, evitand astfel unele fisuri de miscare si
contractie.
1.6. RECEPTIALUCRARILOR
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 7 of 61
GENERALITATI
Inainte de nceperea lucrarilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare.
Se va verifica daca stratul de pamnt vegetal a fost recuperat dupa decapare si a fost depozitat
corespunzator, n vederea unor noi utilizari.
Deficientele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul verbal de lucrari
ascunse mpreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatiilor consultantului.
TOLERANTE ADMISIBILE
Tolerante la trasarea constructiei, pentru lungimi: Lungimea constructiei fiind de 182 m, toleranta
admisa: 2 cm.
Pentru unghiuri, tolerantele de trasare sunt 1.
Toleranta admisa pentru reperul de cota 0,00 este 1 cm.
Abaterile admisile fata de gradul de compactare prevazut in proiect si specificatiile tehnice sunt:
VERIFICARI IN VEDEREARECEPTIEI
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare ax n parte
dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect.
DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE
La ncheierea lucrarilor si remedierilor necesare, se va ntocmi un proces verbal de receptie
calitativa a sapaturii.
Capitolul 2 FUNDATII DIN BETON ARMAT
2.1. GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI
Sistemul de fundare este alcatuit din fundatii izolate din beton armat, legate perimetral cu o
grinda-perete (soclu perimetral) din beton armat.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 8 of 61
2.2. MATERIALE SI PRODUSE
PRODUSE
Clasa de beton pentru stratul de egalizare este C12/15.
Clasa de beton pentru elementele de rezistenta ale fundatiei este C16/20 (talpa cuzinet, cuzinet,
grinzi de fundare si soclu).
Calitatea betoanelor va fi garantata de fabricantul acestora prin procedurile legale (certificat de
calitate si probe luate n statia de betoane). Avand n vedere ca distanta fata de statia de betoane este
mai mare de 2 km., este obligatorie luarea de probe de betoane n momentul premergator turnarii.
Probele vor fi transferate unui laborator atestat conform legislatiei in vigoare.
ACCESORII
Armaturile pentru fundatii vor fi executate conform specificatiilor din capitolul 4 "ARMATURI
PENTRU BETOANE ARMATE".
Cofrajele pentru fundatii vor fi executate conform specificatiilor din capitolul 5 "COFRAJE
PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT"
2.3 EXECUTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Obtinerea acordului scris al beneficiarului care precizeaza ca terenul este liber de retele subterane.
Trasarea fundatiilor izolate se face prin predarea de catre proiectantul general a axelor de referinta
ale constructiei.
Se vor respecta masurile de protectie anticoroziva prin utilizarea cimenturilor, a betoanelor si a
straturilor de acoperire indicate n proiect si n specificatii.
Fundatiile (grinzi de fundare) se vor turna fara ntrerupere. Daca din diverse cauze aceasta conditie
nu poate fi respectata se vor executa rosturi verticale, amplasate cu avizul proiectantului sau
Consultantului.
Turnarea betonului sub apa nu este admisa.
OPERATIUNI PREGATITOARE
Inainte de nceperea lucrarilor de executie a fundatiilor se vor face verificarile si receptionarea
lucrarilor de terasamente necesare pentru realizarea fundatiilor.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 9 of 61
Daca pentru turnare se foloseste ca si cofraj pamantul, este necesar ca anterior turnarii sa fie
verificata vizual stabilitatea taluzelor verticale, iar Consultantul/Proiectantul va decide daca acesta
este suficient sau sunt necesare masuri suplimentare de siguranta.
EXECUTIA LUCRARILOR
Operatiunile tehnologice de executie a fundatiilor se vor desfasura pe baza precizarilor din
capitolele aferente lucrarilor necesare pentru realizarea fundatiilor:
oturnarea stratului de beton de egalizare (min. 10 cm);
odaca se cofreaza talpa cuzinetului, montarea cofrajelor sau se foloseste taluzul
sapaturii manuale pentru delimitarea talpei cuzinetului;
oasezarea armaturilor (la fundatiile din beton armat) si a distantierilor pentru obtinerea
stratului de acoperire si a distantelor dintre plasele de armare;
odispunerea si verificarea pozitiei carcasei de buloane de ancoraj;
oturnarea betonului;
odecofrarea fundatiilor;
overificarea tolerantelor de executie a fundatiei.
CURATIREA, PROTECTIA LUCRARILOR
Inaintea turnarii betoanelor se face verificarea eliminarii tururor corpurilor straine strecurate
n cofraj.
Dupa terminare turnarii si a prizei betonului se va acoperi suprafata cu materiale care sa mpiedice
evaporarea rapida si care sa permita udarea periodica a betonului si protectia contra nghetului.
Durata si intervalul de udare se aleg din prescriptii functie de clasa betonului si conditiile
meteorologice.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va face verificarea existentei si continutului proceselor verbale de receptie si ale eventualelor
remedieri la lucrarile de cofraje si armare ale fundatiilor.
Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a betoanelor turnate.
Se va verifica daca s-au respectat: amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile fundatiilor si cotele
prevazute pentru asigurarea legaturii fundatiilor cu elementele de constructii care reazema pe
fundatii.
REMEDIERI
Consultantul va decide, n cazul nendeplinirii prevederilor din proiect si a prezentelor specificatii,
care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare ntindere, n functie de natura si amploarea
deficientelor constatate. Costul lucrarilor de remediere va fi integral suportat de Contractor.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 10 of 61
DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE
Inaintea betonarii se ncheie un proces verbal de FAZA DETERMINANTA care confirma
corectitudinea asezarii armaturii n fundatii izolate si grinzi de legatura, precum si a buloanelor de
ancoraj necesare stalpilor metalici.
Eventualele remedieri efectuate se consemneaza ntr-un alt proces verbal ncheiat ntre aceiasi
participanti.
PRINDEREA SUPRASTRUCTURII DE FUNDATII
Rezemarea structurii de rezistenta pe fundatii se realizeaza prin intermeiul unui aparat de reazem
alcatuit din rigidizari din tabla groasa de 20mm care asigura o repartitie uniforma a eforturilor pe
mortarul de poza (de subturnare).
Sistemul de prindere (prezentat conform detaliilor din partea desenata) este format din:
- Tija bulon ancorare
- Piulita
- Contrapiulita
- Piulita reglaj pe inaltime
- Placa de baza stalp metalic
- Mortar de subturnare
Mortarul de poza (de subturnare) este un mortar de clasa superiora ce are in compozitia sa minim
600kg ciment/mc si cu dimensunea maxima a agregatului de 7mm. Alternativ la mortarul de poza se
pot folosi mortare sau betoane epoxidice cu intarire rapida.
Conform STAS 2700/3-80, buloanele se confectioneaza din otel facand parte din grupa 6.6 de
calitate. Piulitele se confectioneaza conform STAS 6220/69. Piulitele sunt cu cap hexagonal (M30).
Saibele sunt de 8x70x70 mm, cu golul de 33mm.
Executia, receptia, depozitarea, att n uzina ct si pe santier, transportul, ambalarea, montajul,
vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta prevederile
standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare .
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte
prevederi pe care le va considera necesare, n vederea realizarii corecte a elementelor constitutive,
subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 11 of 61
Capitolul 3 LUCRARI DIN BETON SI BETON ARMAT
3.1. GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia lucrarilor, conditii de livrare, transport,
manipulare si punere in opera si conditii de receptionare a lucrarilor din beton si beton armat.
Executia lucrarilor de beton si beton armat se va face conform normativ NE 012-2/2010 Normativ
pentru producerea i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat Partea 2:
Executarea lucrrilor din beton.
Specificatiile pentru armaturile cu care se alcatuiesc elementele din beton armat se cuprind la
capitolul 4. ARMATURI PENTRU BETOANE ARMATE
Specificatiile privind cofrajele pentru turnarea elementelor din beton armat se cuprind la capitolul5.
COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT.
CONCEPTE DE BAZA
La acest contract toate elementele din beton si beton armat se executa monolit.
La acest contract betoanele pentru structura se prepara n statii de betoane specializate si autorizate.
Cu acordul Consultantului, Contractorul va putea prepara betonul de egalizare n santier, caz n care
se vor respecta toate prevederile normativelor n vigoare privitoare la verificarea conditiilor de
preparare, punere n opera si receptie.
ELEMENTE DE PROIECTARE. CLASA SI COMPOZITIA BETONULUI
Clasa betonului pentru fiecare categorie de elemente n parte este cea specificata in piesele desenate
si n prezentul caiet de sarcini ale proiectului.
MOSTRE SI TESTARI
Calitatea betoanelor puse n opera se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate si a
rezultatelor aprecierii calitatii betonului consemnate ntr-un proces verbal ncheiat ntre Contractor
si reprezentantii Beneficiarului.
Contractorul este obligat sa faca urmatoarele determinari privind calitatea betonului proaspat pentru
elemntul ce este turnat.
Caracteristicile betonului proaspat Limitele de variatie admise
Lucrabilitate - tasare medie 1......4 cm 1 cm
- tasare medie 5....12 cm 2 cm
- tasare medie > 12 cm 3 cm
- grad compactare mediu 0,5 cm
Temperatura: - t exterioara, minima, pentru turnare fara masuri de protectie termica + 5 C.
Daca repetarea primei determinari nu se nscrie n limitele mentionate n tabelul de mai sus, se vor
efectua nca doua determinari. Daca valoarea medie a celor trei determinari nu se nscrie in limitele
admise conform aceluiasi tabel de mai sus, betonul nu se va pune n opera.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 12 of 61
Pentru determinarea rezistentei la compresiune se vor face, de catre un Laborator atestat de MLPAT,
ca medie pe trei serii de trei cuburi, ncercarile prevazute de legislatia n vigoare, pe betonul ntarit
la 28 zile. Probele se iau din betonul adus la santier.
Probele vor fi prelevate, confectionate, pastrate si ncercate conform prevederilor legislatiei n
vigoare. Se poate considera ca este asigurata realizarea clasei de beton prevazuta, daca rezistenta
evaluata pentru varsta de 28 zile, pe baza mediei cuburilor confectionate n cadrul unui schimb si
majorata cu 20 % este cel putin egala cu rezistenta betonului prevazut n proiect.
3.2. STANDARDE DE REFERINTA
STANDARDE ROMANESTI
SR EN 12620 +A1:2008 - Agregate pentru beton
SR EN 197-1:2011 - Ciment. Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
SR EN 934-2+A1:2012, Aditivi pentru beton, mortar i past. Partea 2: Aditivi pentru beton.
Definiii, condiii, conformitate, marcare i etichetare
SR EN 197 - 2:2002 Ciment. Partea 2: Evaluarea conformitatii.
STAS 790/84. Apa pentru amestecuri la betoane si mortare.
NORMATIVE DE EXECUTIE A LUCRARILOR
NE 012-1/2007 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat Partea 1: Producerea betonului.
NE 012-2/2010 Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat Partea 2: Executarea lucrrilor din beton.
C16/1984 - Normativ pentru lucrari pe timp friguros.
C 149/87 - Instructiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele de beton armat.
C 56/2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
C 26/85 - Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive.
C 117/1970 - Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din
elementele de beton armat.
3.3. MATERIALE SI PRODUSE
CIMENTURI
Ciment Portland (P40, P45)
AGREGATE (se lasa la latitudianea Fabricantului de beton)
Nisip cu granulatia 0......7 mm.
Pietris si piatra sparta cu granulatia 7......15 mm
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 13 of 61
Pietris si piatra sparta cu granulatia 30.....70 mm
Agregate mari la betoane simple, cu granulatia 30.....70 mm.
ADAOSURI
Apa pentru prepararea betoanelor nu trebuie sa contina ingrediente ca produse chimice, resturi
vegetale, argila, praf, etc.
Plastifianti de tipul DISAN-A sau altul similar.
Superplastifianti de tipul FLUBET sau altul similar.
Accelerator de priza, clorura de calciu.
PRODUSE
Beton clasa C12/15
Beton clasa C30/37.
3.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Pentru transportul betonului la punctele de punere n opera se folosesc: autobetoniere si autopompe.
Durata maxima de transport cu autoagitatoare fara utilizarea de aditivi ntarzietori de priza (minute),
temperatura beton (oC) ciment marca < 35 ciment marca > 40.
> 30 45` 30`
10 - 30 60` 45`
5 - 10 90` 60`
3.5. EXECUTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Pentru asigurarea calitatii betoanelor, acestea se vor prepara prin malaxare si dozare gravimetrica a
componentelor, n fabrici specializate.
Furnizorul de betoane va asigura n mod obligatoriu respectarea retetelor de preparare si va nsoti
fiecare transport de beton cu certificate care sa ateste clasa betoanelor livrate si caracteristicile de
lucrabilitate.
OPERATIUNI PREGATITOARE
Inainte de nceperea operatiunilor de turnare a betonului se va verifica n mod obligatoriu:
dimensiunile, integritatea, stabilitatea, etansietatea si starea de curatire a cofrajelor;
gradul de curatire al armaturilor pentru asigurarea aderentei cu masa de beton;
respectarea tolerantelor prescrise pentru cofraje si armaturi n vederea asigurarii posibilitatilor de
turnare si vibrare corecta a betoanelor;
realizarii tolerantelor finale prescrise pentru elementele care urmeaza a se turna;
asigurarii stratului de beton prescris pentru protejarea armaturilor.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 14 of 61
TURNAREA BETONULUI
Turnarea betonului se realizeaza cu mijloace mecanice cu transport continuu (pompa de beton
stabila, autopompa, pompa de nivel cu brat pliabil) n functie de dotarea contractorului, conform
celor stabilite prin proiect.
Inaltimea de cadere libera a betonului n cofraj, n scopul evitarii segregarii, nu trebuie sa fie mai
mare de 0,5 m. Betonul trebuie raspndit uniform n lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 40 cm naltime si turnarea noului strat nainte de nceperea prizei
betonului din stratul turnat anterior.
Tasarea betonului proaspat nu va depasi 12 cm. pentru betoanele fara aditivi sau cu aditivi
plastifianti si 18 cm. pentru betonul preparat cu aditivi superplastifianti.
Inainte de nceperea pomparii betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment.
Pentru pompe si autopompe de beton partea fina (cimentul si agregate sub 0,2 mm) trebuie sa fie
ntr-o proportie minima de 350 kg/mc, iar granulatia maxima a agregatelor sa nu depaseasca 1/3 din
diametrul conductei.
In scopul mbunatatirii plasticitatii se adauga plastifianti. Pentru stabilirea tipului de plastifiant se va
cere aprobarea consultantului.
Procesul de pompare trebuie sa se desfasoare continuu, fara ntreruperi care favorizeaza blocarea
betonului n conducte.
ROSTURI DE LUCRU
In masura n care este posibil se vor evita rosturile de lucru prin executia lucrarilor de betoane fara
ntrerupere pe nivelul respectiv.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor poate fi stabilita, de acord cu consultantul,
stabilindu-se si modul de tratare al suprafetei betonului din rost.
Inainte de turnarea betonului n rosturi, suprafata rostului va fi curatata si spalata cu apa.
COMPACTAREA BETOANELOR
Pentru ca betonul sa umple complet forma n care este turnat si sa nu ramna goluri sau pungi cu aer,
se utilizeaza compactarea mecanica a betonului prin vibrare.
Se vor folosi vibratoare de interior (pervibratoare)
Vibrarea nu se poate aplica decat betoanelor vartoase sau betoanelor semiplastice, cele cu
consistenta mai redusa segregand sub actiunea vibrarii.
Durata de vibrare a betonului este ntre 5 - 30 sec., functie de gradul de lucrabilitate L.
Distanta ntre doua pozitii succesive ale vibratorului va fi cuprinsa ntre 25 ... 50 cm. la betoanele
vartoase si 50 ... 100 cm. la betoanele semiplastice.
DECOFRAREA BETOANELOR
Indepartarea cofrajelor se face dupa o durata de timp suficienta ca betonul sa aiba rezistenta
necesara pentru a nu se produce deformatii sau fisuri dupa decofrare.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 15 of 61
Termenele minime recomandate pentru decofrare sunt prevazute in Normativ pentru executarea
lucrarilor din beton si beton armat.
Decofrarea se va face prin slabirea penelor de cofrare.
Cofrajele si sustinerile se vor demonta cu atat mai tarziu cu cat este mai mare raportul ntre sarcina
care revine elementului imediat dupa decofrare si sarcina totala la care a fost calculat elementul
respectiv.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pe timp uscat si calduros, suprafetele libere ale betonului vor fi stropite cel putin de doua ori pe zi,
dupa ce, n prealabil, se acopera cu rogojini sau alt material protector termic si care poate mentine
umiditatea. Udarea se va face prin pulverizarea apei astfel ca betonul sa nu fie spalat nainte de a se
fi ntarit suficient. Stropirea betoanelor se va face cel putin 7...14 zile.
Lucrarile de betonare nu se vor ncepe daca temperatura exterioara este sub -50 C, iar n cazul
lucrarilor n curs de executie, se vor lua masuri ca betonul sa se ntareasca si sa atinga rezistentele
necesare fara sa sufere din cauza nghetului.
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:
conservarea caldurii acumulate prin ncalzirea materialelor componente si pastrarea caldurii
exotermice prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare;
ncalzirea betonului cu aer cald, abur sau cu aparate electrice;
utilizarea acceleratorilor de priza.
Curatirea si prelucrarea suprafetelor de beton turnat se executa de obicei nainte de ntarirea
completa a betonului.
3.6. RECEPTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Verificarea calitatii materialelor componente si a betoanelor se va face n conformitate cu
prevederile cuprinse n Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
Receptia structurii de rezistenta se face pe ntreaga constructie si pe parti de constructie, n functie
de prevederile Programului de Control stabilit de comun acord ntre Proiectant, Beneficiar si
Contractor.
TOLERANTE ADMISIBILE
Abaterile limita admisibile pentru elementele din beton si beton armat sunt cele de mai jos, n afara
cazurilor cand prin proiect se prescriu tolerante speciale:
Fundatii :
- lungime si latime (L,l) 20mm
- inaltime (H) 20mm (H<2m), 30mm (H>2m)
- inclinarea suprafetei
* fata de verticala 16mm
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 16 of 61
* fata de orizontala 20mm
Stalpi:
- inaltime (H) 16mm (H<3m), 20mm (H=3...6m)
25mm (H>6m)
- dimensiuni sectiune (Lxl) 5mm (L<50cm), 8mm (L>50cm)
Pereti:
- lungime, inaltime (L,h) 16mm (L<3m), 20mm (L=3...6m)
25mm (L>6m)
- grosime (G) 3mm (G<10cm), 5mm (G>10cm)
Grinzi :
- lungime (L) 16mm (L<3m), 20mm (L=3...6m)
25mm (L>6m)
- dimensiuni sectiune (Lxl) 5mm (L<50cm), 8mm (L>50cm)
Placi :
- lungime, latime (L,l) 16mm (L<3m), 20mm (L=3...6m)
25mm (L>6m)
- grosime (G) 3mm (G>10cm), 5mm (G>10cm)
Se admit urmatoarele defecte n ceea ce priveste aspectul si integritatea elementelor de beton si
beton armat:
defecte de suprafata (pori, segregari superficiale sau denivelari locale), avand adancimea de
maximum 1 cm, cu suprafata de maxim 400 cmp/defect, totalitatea defectelor de acest tip fiind
limitata la cel mult 10 % din suprafata fetei elementului pe care sunt situate.
defecte n stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari), avand adancimea pana la
armatura, cu lungimea de maximum 5 cm, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la
maximum 5 % din lungimea muchiei respective.
Defectele admisibile, enumerate mai sus, nu se nscriu n procesul verbal care se ntocmeste la
examinarea elementelor dupa cofrare. Daca elementele respective nu se tencuiesc ele vor fi
remediate conform cap. Remedieri.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se vor verifica:
existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind: cofrajele, armarea, calitatea
betonului;
constatarile consemnate n cursul executiei de catre Beneficiar si Consultant, de catre serviciul
Tehnic si Verificare a Calitatii al Contractorului, precum si de alte organe de control;
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 17 of 61
confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remediere prevazute n
diferitele documente examinate.
Se va efectua o verificare directa privind:
aspectul elementelor de constructie dupa decofrare;
dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului;
ncadrarea n abaterile limita admisibile conform cu prevederile prezentelor specificatii tehnice.
REMEDIERI
Se vor adopta n functie de amploarea si natura defectiunilor, pe baza deciziei Consultantului,
urmatoarele tipuri de solutii pentru remedieri:
- rebetonare cu mentinerea armaturilor;
- chituire;
- amorsare si completare;
- injectare;
- injectare si placare (consolidare).
De la caz la caz Consultantul mpreuna cu Proiectantul pot prescrie si alte solutii fata de cele
mentionate mai sus.
Chituirea se va face cu pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit epoxidic.
Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet),
iar completarile se vor face cu mortar epoxidic sau mortar si beton de ciment.
Solutia de amorsare si completare se va adopta pentru goluri n sectiune si segregari.
Injectarile se vor face cu pasta de ciment, rasina epoxidica sau chit.
Injectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu tesatura din fire de sticla.
DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE
La terminarea lucrarilor receptia finala se va face de o comisie formata din reprezentantul
Beneficiarului (Consultantul), Contractorul si Proiectantul (n conformitate cu graficul din
Programul de Control).
Daca firma de proiectare indeplineste si functia de Consultant atunci la toate fazele determinante
stabilite prin Programul de Control, inclusiv receptiile partiale si cea finala, aceasta va reprezenta si
Beneficiarul.
La solicitarea Beneficiarului, armarile fiecarei etape pot fi considerate Faze determinante, dar
oricum ele vor fi receptinate detaliat ca lucrari ascunse.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in
Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 18 of 61
3.7. MASURATORI SI DECONTARE
Masuratorile cantitatilor de lucrari se vor face pe baza geometriei elementelor din
proiect. Decontarea lucrarilor se va face pe baza preturilor unitare stabilite prin articolele de deviz
aprobate.
In general, nu sunt admisibile modificari de solutii n ceea ce priveste calitatea betonului utilizat si
nici a conditiilor de calitate fata de prevederile din proiect.
Daca, n situatii de exceptie din motive ntemeiate, Contractorul solicita modificarea calitatii
betonului, a clasei de beton utilizate sau a altor elemente ce se precizeaza n prezentele specificatii
tehnice sau n proiect, solicitarea se va face n scris catre Consultant, nsotita de toate detaliile noi
propuse, rezultate din modificare si toate calculele din care sa rezulte ca nu se modifica conditiile
stabilite prin proiect si prezentele specificatii.
Capitolul 4 ARMATURI PENTRU BETOANE ARMATE
4.1. GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind confectionarea si montajul armaturilor la betoane
armate.
CONCEPTE DE BAZA
La acest obiectiv de investitie, betonul armat se va executa exclusiv cu armatura din otel beton
OB 37 si PC 52.
ELEMENTE DE PROIECTARE
Toate detaliile si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton
armat au fost cuprinse n proiect, obligatia Contractorului fiind aceea de a respecta cu strictete
detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii conform proiectului.
4.2. STANDARDE DE REFERINTA
STANDARDE ROMANESTI
STAS 438/1-89. Produse de oel pentru armarea betonului. Oel beton laminat la cald. Mrci i
condiii tehnice de calitate
SR EN 1504-6:2007 - Produse i sisteme pentru protecia i repararea structurilor de beton. Definiii,
condiii, controlul calitii i evaluarea conformitii. Partea 6: Ancorarea armturii
SR EN 1504-7:2007 - Produse i sisteme pentru protecia i repararea structurilor de beton. Definiii,
condiii, controlul calitii i evaluarea conformitii. Partea 7: Protecia armturii mpotriva
coroziunii
NORMATIVE DE EXECUTIE A LUCRARILOR
ST 009/2005 - Specificaie tehnic privind produse din oel utilizate ca armturi: cerine si criterii
de performan
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 19 of 61
C28/1983 - Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor de otel beton.
4.3. MATERIALE SI PRODUSE
MATERIALE
Otel beton rotund neted si cu profil periodic, conform STAS 438/1-89.
ACCESORII
Sarma moale de legat.
4.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Otelurile pentru beton armat se livreaza sub forma de :
colaci pentru < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone);
bare pentru >12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);
Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu macaraua turn, portal sau automacara
cu capacitatea de ridicare de 5 tf. si dispozitive de manipulare.
Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel.
La depozitarea pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton
asfaltat, folii de masa plastica etc.
Se va asigura evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelurilor beton si murdarirea acestora
cu pamnt sau alte materiale.
4.5. EXECUTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau n ateliere.
Inadirile prin sudura ale barelor de otel beton se vor executa de sudori specializati n sudarea
otelurilor beton.
OPERATIUNI PREGATITOARE
La ridicarea armaturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele si datele necesare
stabilirii calitatii otelurilor beton.
Inainte sau dupa operatiunea de ndreptare otelul beton se curata de rugina, pete de ulei, praf, etc.,
prin frecare cu peria de sarma sau prin alte procedee de decapare.
Inainte de nceperea operatiunilor de montare a armaturilor se curata cofrajele.
Curatarea cofrajelor se face prin spalare cu furtunul, maturare si suflare cu aer comprimat.
EXECUTIA LUCRARILOR
La montarea armaturilor se vor respecta cu strictete prezentele specificatii, prevederile din proiect si
cele din normative referitoare la distantele minime admise ntre armaturi pentru asigurarea unei
betonari corespunzatoare.
La elementele orizontale , care se compacteaza prin vibrare, se va asigura prin pozitionarea
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 20 of 61
armaturilor de la partea superioara posibilitatea introducerii vibratorului ntre barele de armatura.
In situatiile cnd nu se poate aproviziona santierul cu bare de armatura de diametrele prevazute n
proiect, nlocuirea lor cu bare de alte diametre este permisa numai cu acordul
Consultantului/Proiectantului.
Regula de mai sus este valabila si n cazurile cnd lungimile insuficiente ale barelor de armatura
disponibile pe santier cer nnadiri suplimentare sau n alte pozitii decat sunt prevazute n proiect.
Nu sunt admise tolerante negative la grosimile acoperirii cu beton a armaturilor si la distantele
minime ntre barele de armatura.
Se va avea grija sa se prevada cate un distantier la fiecare 1 mp. de plasa, prin capre de otel beton
dispuse la 100 cm. pentru partea superioara a placilor.
Legarea armaturilor este obligatorie la toate ncrucisarile armaturilor pentru a asigura efectul spatial
de plasa sau de carcasa si pentru pozitionarea corecta.
Legarea nodurilor se face, de regula, cu doua fire de sarma neagra 1 1,5 mm.
Plasele din placi si pereti se leaga n mod obligatoriu pe ntreg conturul, pe cel putin doua randuri
de noduri.
Pozitia nnadirilor armaturilor, este precizata n proiect. Modificarea acestor pozitii se face cu
acordul Consultantului si al Proiectantului.
Armarea fundatiilor se executa n urmatoarea ordine:
- se curata stratul de beton de egalizare;
- dupa fasonare, se aseaza armatura n pozitia prevazuta n proiect;
- se pozitioneaza distantierii, avand n vedere asigurarea corecta a acoperirii cu beton a
armaturilor.
- se leaga armatura.
CURATIREA, PROTECTIA LUCRARILOR
Pentru asigurarea aderentei la suprafetele n contact ale armaturilor si masei de beton se vor
respecta masurile de curatire indicate la OPERATIUNI PREGATITOARE.
4.6. RECEPTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Armatura din elementele de beton, pentru a conlucra cat mai bine cu betonul, trebuie sa realizeze o
carcasa spatiala .
La receptia lucrarilor se va verifica n ce masura se satisfac cerintele cuprinse la
EXECUTIA LUCRARILOR.
TOLERANTE ADMISIBILE
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 21 of 61
Abateri limita la montarea armaturii:
Elementul Distanta intre axele barelor Grosimea stratului de acoperire
- fundatii + 10 mm + 10 mm
- pereti + 5 mm + 3 mm
- stilpi si grinzi + 3 mm + 3 mm
- placi + 5 mm + 2 mm
- intre etrieri + 10 mm
Abateri la dimensiuni pentru lungimea partiala sau totala a armaturii:
- lungime < 1m 5 mm
- lungime 1...10 m 20 mm
- lungime > 10 m 30 mm
Abateri la lungimea de suprapunere la nnadirea prin petrecere: 3d (d=diametrul armaturii)
Abateri ale pozitiei armaturii fata de prevederile din proiect (in lungul elementelor): 50 mm.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
In vederea receptionarii lucrarilor de armare se verifica, nainte de turnarea betonului:
respectarea tolerantelor si abaterilor permise conform prezentelor specificatii tehnice;
gradul de curatire a cofrajului;
starea armaturii din punct de vedere al asigurarii aderentei si formei geometrice corecte, conform
prevederilor si detaliilor din proiect ;
mbinarile sudate si legaturile dintre armaturi;
montarea corecta a armaturilor la cotele prevazute n proiect (distante ntre armaturi, etrieri, distante
fata de cofraj).
In timpul turnarii betonului se vor face verificari pentru a nu se produce deformatii datorita turnarii
si vibrarii betonului.
REMEDIERI
Consultantul va putea decide, n functie de natura si amploarea defectiunilor constatate,
ntreprinderea unor masuri de remediere locala sau de mai mare amploare, solutiile de remediere
trebuie obligatoriu sa fie aprobate si de Proiectant.
Inainte de turnarea betonului se iau masuri de nlocuire sau dublare a elementelor
necorespunzatoare.
Se refac legaturile sau sudurile desprinse.
In timpul turnarii si vibrarii betonului se iau masuri, daca este cazul, de corectare a deformatiilor
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 22 of 61
constatate.
DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE
La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre Contractor prin serviciul sau de
control tehnic si de catre consultant. Se atrage atentia ca anumite zone de armare, (toate, la
solicitarea Beneficiarului) pot fi faze determinante.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna
n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 23 of 61
Capitolul 5 - COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON
ARMAT
5.1. GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru confectionarea, montarea si demontarea cofrajelor
pentru lucrarile executate din beton si beton armat n infrastructuri.
CONCEPTE DE BAZA
Cofrajele utilizate vor trebui sa satisfaca urmatoarele cerinte:
Rezistenta si rigiditate la ncarcarile care le revin din greutatea si mpingerea betonului si din
circulatie si depozitari n timpul executiei;
Exactitate n privinta redarii corecte a geometriei elementelor din beton si beton armat, conform cu
proiectul, n limita unor abateri acceptabile, n functie de caracteristicile si importanta elementelor
respective;
Siguranta din punct de vedere al respectarii normelor de protectia muncii;
Etanseitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
Simplitate pentru realizarea usoara a operatiunilor de transport, montare si demontare.
ELEMENTE DE PROIECTARE
Proiectarea cofrajelor este sarcina contractorului.
Pentru fiecare faza tehnologica, contractorul va ntocmi fise tehnologice care vor stabili solutiile de
cofrare, sustinere, materialele folosite.
Contractorul va supune aprobarii consultantului fisele tehnologice pentru elementele de cofrare a
elementelor de beton si beton armat si va ncepe operatiunile de executie a cofrajelor numai dupa
obtinerea aprobarii consultantului.
Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:
- lucrarile pregatitoare;
- fazele de executie;
- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare;
- programul de control al calitatii pe fazele de executie a cofrajelor.
5.2. STANDARDE DE REFERINTA
STANDARDE ROMANESTI
Tolerante n constructii. Terminologie
Tolerante n constructii. Tolerante.
Tolerante n constructii. Calitatea suprafetelor finisate.
Tolerante n constructii. Suprafata betonului aparent.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 24 of 61
C 11-1974, Instructiuni tehnice privind alctuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj
pentru cofraje.NORMATIVE ROMANESTI DE EXECUTIE
NE 012-1: 2007 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat, Partea 1: Producerea betonului
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C11/74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea n constructii a panourilor din placaj
pentru cofraje.
5.3. MATERIALE SI PRODUSE
MATERIALE, PRODUSE, ACCESORII
La latitudinea Contractorului.
Decofrol tip TS1 si 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor n vederea usurarii
decofrarii si obtinerii unei fete de buna calitate a betonului.
5.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Transportul, manipularea si depozitarea cofrajelor se va face astfel ncat sa se evite deformarea si
degradarea lor (umezirea, murdarirea, putrezirea, ruginirea, etc.).
Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraje.
5.5. EXECUTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
Lucrarile se vor executa pe baza fiselor tehnologice ntocmite de Contractor conform cap.
ELEMENTE DE PROIECTARE.
OPERATIUNI PREGATITOARE
Inainte de nceperea lucrarilor de cofraje se vor efectua urmatoarele operatiuni:
- verificarea pozitiei elementelor turnate anterior;
- verificarea mustatilor de armatura.
Elementele de cofraj se vor preasambla nainte de a fi montate la pozitie.
Inainte de turnarea betonului se va face verificarea integritatii, stabilitatii rezemarii, etanseitatii si
starii de curatare a cofrajelor.
Inainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor, pentru o mai usoara
decofrare.
EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrarile de cofrare cuprind, n mare urmatoarele operatiunii care trebuie executate si verificate
conform fiselor tehnologice ntocmite de contractor si aprobate de consultant:
1. Trasarea pozitiei cofrajelor
2. Montarea cofrajelor:
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 25 of 61
transportul si asezarea cofrajelor la pozitie;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si eventual corectarea pozitiei panourilor;
nchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale
(juguri, zavoare, etc.)
3. Demontarea cofrajelor dupa turnarea si ntarirea betonului.
CURATAREA SI PROTECTIA LUCRARILOR
Pe durata ntaririi betonului, cofrajele vor fi protejate mpotriva lovirii sau degradarilor provocate de
executia altor lucrari de natura sa influenteze stabilitatea sau conditiile de ncarcare ale cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua n urma dispozitiei scrise a sefului de lot, cu acordul
Consultantului, pe baza respectarii duratelor de ntarire a betoanelor.
Dupa decofrare se vor curata elementele cofrajelor si suprafetele de resturile de beton aderente.
5.6. RECEPTIA LUCRARILOR
GENERALITATI
In vederea asigurarii unei executii concrete a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:
Controlul preliminar al lucrarilor pregatitoare si al elementelor si subansamblelor de cofraje si
sustineri.
Verificarea n cursul executiei a pozitionarii n raport cu trasarea si a modului de fixare a
elementelor
TOLERANTE ADMISIBILE
Abaterile limita acceptabile la executia cofrajelor:
Element : Dimensiune de referinta: Abateri la dimensiuni: Abateri la nclinare :
fundatii - lungime 15 mm 3 mm/m
- latime 6 mm 3 mm/m
- inaltime 10 mm 15 mm/total
stilpi - inaltime 10 mm 2 mm/m, 10
mm/total
- dimensiuni sectiune 3 mm
pereti - lungime si inaltime 10 mm 2 mm/m, 10
mm/total
- grosime 3 mm
grinzi - lungime 10 mm 2 mm/m, 10
mm/total
- dimensiuni sectiune 3 mm
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 26 of 61
placi - lungime sau latime 10 mm 2 mm/m, 10
mm/total
- grosime 3 mm
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
In vederea receptionarii lucrarilor de cofraje se vor efectua, nainte de turnarea betonului
urmatoarele operatiunii:
- verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor la cotele si tolerantele impuse;
- verificarea elementelor de prindere si legatura;
- verificarea elementelor de asigurare mpotriva rasturnarii;
- verificarea elementelor de asigurare n vederea prevenirii si stingerii incendiilor.
In timpul turnarii si vibrarii betonului se vor efectua verificari pentru asigurarea ca nu sunt elemente
care se deformeaza.
REMEDIERI
Consultantul va decide natura si amploarea remedierilor, n functie de caracterul defectiunilor
constatate, toate lucrarile de remediere fiind suportate de Contractor fara a antrena costuri
suplimentare pentru beneficiar.
Inainte de turnarea betonului se vor nlocui elementele necorespunzatoare ale cofrajului sau se vor
lua masuri pentru dublarea lor cu elemente corespunzatoare.
In timpul turnarii (betonul fiind proaspat turnat) se iau masuri, daca este cazul, de readucere a
cofrajului n limitele abaterilor dimensionale admisibile conform TOLERANTE ADMISIBILE.
DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE
La terminarea lucrarilor de cofraje se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din
reprezentantul beneficiarului (Consultantul) si Contractor.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri executate se vor consemna n Registrul de procese
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va ncheia un nou proces verbal.
5.7. MASURATORI SI DECONTARE
Masurarea cantitatilor de cofraje se va face pe baza planurilor din proiect.
Decontarea lucrarilor de cofraje se face n general pe baza costurilor unitare din devizul aprobat.
Pentru lucrarile de cofraje care nu s-au cuprins n masuratoarea anexa la proiect (sustineri, elemente
secundarea de asigurare, sprijiniri etc.) Contractorul va cuprinde la efectuarea ofertei costul acestora
in pretul unitar al cofrajelor.
5.8. DECONTAREA LUCRARILOR
Conform extraselor de armare prezentate n detaliile de executie, tinnd seama de un procent de
pierdere negociat de Beneficiar si Contructor.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 27 of 61
Capitolul 6 ELEMENTE STRUCTURALE METALICE
6.1. GENERALITATI
OBIECTUL SPECIFICATIEI
Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor metalice ce fac
parte din prezenta investitie.
Executia, receptia, depozitarea, att n uzina ct si pe santier, transportul, ambalarea, montajul,
vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta prevederile
standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de
sarcini.
Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare, ci le completeaza si
precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este obligatorie
si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei.
Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu ntregul personal de executie, n uzina si
pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini n asa fel
nct fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin n
respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte
prevederi pe care le va considera necesare, n vederea realizarii corecte a elementelor
constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.
6.2. STANDARDE DE REFERINTA
Pentru lucrarile de constructii metalice, cele mai importante standarde ce se vor respecta sunt
urmatoarele (lista nu este limitativa):
- STAS 767/0 88, Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2 78, Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 28 of 61
- SR EN 10025-1/05, Produse laminate la cald din oeluri pentru construcii. Partea 1 : Condiii
tehnice de livrare;
- SR EN 10210-1/06, Profile cave finisate la cald pentru construcii din oeluri de construcie
nealiate i cu granulaie fin. Partea 1: Condiii tehnice de livrare;
- SR EN 10219-1/06, Profile cave deformate la rece pentru constructii, din oeluri de
constructie nealiate i cu granulatie fina.- Partea 1: Condiii tehnice de livrare.
- C 150/1999, Normativ privind calitatea mbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
- SR EN 25817, Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a
defectelor.
- SR EN 14399-1/2005, Asamblri de nalt rezistenta cu uruburi pretensionate pentru
structuri metalice. Partea 1: Cerine generale.
- C 56/2002, Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
- SR EN ISO 13920/1998, Sudare. Tolerane generale pentru construcii sudate. Dimensiuni
pentru lungimi i unghiuri. Forme i poziii
- STAS 500/1-89: Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de
calitate.
- SR EN ISO 9692-1:2004, Sudare i procedee conexe. Recomandri pentru pregtirea
mbinrii. Partea 1: Sudare manual cu arc electric cu electrod nvelit, sudare cu arc electric
cu electrod fuzibil n mediu de gaz protector, sudare cu gaze, sudare WIG i sudare cu
radiaii a oelurilor.
- SR EN ISO 9692-2:2000, Sudare i procedee conexe. Pregtirea mbinrii. Partea 2: Sudarea
cu arc electric sub strat de flux a oelurilor
- SR EN ISO 15614-8:2003, Specificaia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Verificarea procedurii de sudare. Partea 8: Sudarea mbinrilor eav-plac
tubular
- SR EN 12062:2001, Examinri nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale
metalice
- SR EN ISO 9013:2003, Tiere termic. Clasificarea tieturilor termice. Specificaie
geometric de produs i tolerane referitoare la calitate
- SR EN ISO 4136:2011, Incercari distructive ale sudurilor din materiale metalice. Incercarea la
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 29 of 61
tractiune transversala
- SR EN ISO 898-1:2009, Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din
oel carbon i oel aliat. Partea 1: uruburi parial i complet filetate i prezoane de clase de
calitate specificate. Filete cu pas normal i filete cu pas fin
- SR EN ISO 898-2:2012, Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din
oel carbon i oel aliat. Partea 2: Piulie de clase de calitate indicate. Filete cu pas normal i
filete cu pas fin
- STAS 8796/3-89 (standard anulat - Decizia 1928/2009) Organe de asamblare de nalta
rezisten folosite cu pretesionare la mbinarea structurilor din oel. aib IP
- C 133-82, Instruciuni tehnice privind mbinarea elementelor de construcii metalice cu
uruburi de nalt rezisten pretensionate
- SR EN ISO 15609-1:2005, Specificaia i calificarea procedurilor de sudare pentru materiale
metalice. Specificaia procedurii de sudare. Partea 1: Sudare cu arc electric
- SR EN ISO 5817:2008, Sudare. mbinri sudate prin topire din oel, nichel, titan i aliajele
acestora (cu excepia sudrii cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru
imperfeciuni
- SR EN ISO 17635:2010, Examinri nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru
materiale metalice
- SR EN ISO 23279:2010, Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete.
Caracterizarea indicaiilor din suduri
- SR EN ISO 11666:2011, Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete.
Niveluri de acceptare
- SR EN ISO 17640:2011, Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete.
Tehnici, niveluri de ncercare i evaluare
- SR EN 444 : 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru examinarea
radiografica cu radiatii X si gama a materialelor metalice
- SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante. Partea 1 :
Principii generale;
- SR EN ISO 17637:2011- Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizual a
mbinrilor sudate prin topire.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 30 of 61
- GP 111:2004, Ghid de proiectare, execuie i exploatare privind protecia mpotriva
coroziunii a construciilor din oel.
- STAS 10128-1986, Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea mediilor agresive
- SR EN ISO 9223:2012, Coroziunea metalelor i aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Clasificare, determinare i estimare
- SR EN ISO 12944-2:2002, Vopsele i lacuri. Protecia prin sisteme de vopsire a structurilor de
oel mpotriva coroziunii. Partea 2: Clasificare a mediului
- GP 035-1998, Ghid de proiectare, execuie i exploatare privind protecia mpotriva
coroziunii a construciilor din oel, revizuit partial prin GE 053-2004 - Ghid de execuie
privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel
- STAS 10166/1-77, Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane.
Pregtirea mecanic a suprafeelor
- SR EN ISO 8501-3:2007, Pregtirea suporturilor de oel naintea aplicrii vopselelor i
produselor similare. Evaluarea vizual a cureniei suprafeei. Partea 3: Grade de pregtire a
sudurilor, marginilor i altor suprafee cu imperfeciuni
- SR EN ISO 8504-1:2002, Pregtirea suporturilor de oel naintea aplicrii vopselelor i
produselor similare. Metode de pregtire a suprafeei. Partea 1: Principii generale
- SR EN ISO 8504-2:2002, Pregtirea suporturilor de oel naintea aplicrii vopselelor i
produselor similare. Metode de pregtire a suprafeei. Partea 2: Decapare cu jet abraziv
- SR EN ISO 8504-3:2002, Pregtirea suporturilor de oel naintea aplicrii vopselelor i
produselor similare. Metode de pregtire a suprafeei. Partea 3: Curare manual i
mecanic
- STAS 10702/1-83, Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri
protectoare. Condiii tehnice generale
- SR EN ISO 2409: 2013 Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
6.3. DOCUMENTATIA
Documentatia tehnica de executie este elaborata de :
- proiectant;
- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie;
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 31 of 61
- intreprinderea care executa montajul structurii metalice.
DOCUMENTATIA TEHNICA ELABORATA DE PROIECTANT
Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la art. 1.4.1 din STAS 767/0 - 88,
la care se adauga :
- categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform art. 1.3. din STAS
767/0 - 88;
- pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in parte, nivelul de
acceptare al sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150 - 99;
- daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se
stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a produselor
laminate care se imbina, conform tabelului A.
La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de colt
(a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.
Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat cu clientul.
DOCUMENTATIATEHNICACE TREBUIE ELABORATADE UZINACONSTRUCTOARE
Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de confectionare, care sa
cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa
verifice planurile de executie.
O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect.
In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale
rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda
dupa cum urmeaza :
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 32 of 61
sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina
efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al
montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru
modificarile minore, acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare
intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :
a. Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de
la debitare si terminand cu expedierea lor.
b. Tehnologia de debitare si taiere.
c. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie
sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale
metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in
proiect pentru cusaturile sudate.
d. Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.
Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :
- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea clasei
de calitate a taieturilor;
- marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;
- tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;
- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect
sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO 9692-
2 :2000;
- marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri;
- modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;
- procedeele de sudare;
- regimul de sudare;
- ordinea de executie a cusaturilor sudate;
- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 33 of 61
- modul de prelucrare a cusaturilor sudate;
- tratamentele termice daca se considera necesare;
- ordinea de asamblare a subansamblelor;
- planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;
- planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;
- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din STAS
767/0-88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.
Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba.
Acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor
metalografice realizate conform tabel 5 din C150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al
normativului respectiv.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu
diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM (Institutul
Naional de Cercetare - Dezvoltare in Sudur si ncercri de Materiale).
Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.
In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea
executanta va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile
(scule, dispozitive, verificatoare) de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.
La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si
cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 -
88 si prin prezentul caiet de sarcini.
Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. Pentru
piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 200C.
Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor tehnologice de
executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de proiectant si
ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor cuprinde
verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al
sudurilor cap la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control distructiv
pe epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete
asupra geometriei subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in
tolerantele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 34 of 61
proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.
In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari
distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in
lucrare.
Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al
subansamblului de proba.
Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de uzina si
avizate de ISIM.
Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile
de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba se
vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO
15614-8:2003.
Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si definitivate in urma
executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului si intreprinderii
de montaj.
Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va extrage din
acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile de calitate
ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare, indreptare, sablare,
trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi
predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect
sarcinile ce ii revin.
DOCUMENTATIA TEHNICA CE TREBUIE INTOCMITA DE INTREPRINDEREA CE
MONTEAZA
STRUCTURAMETALICA
Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri, maistri) care
vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune, precum si
de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste are
obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze
elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca
considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 35 of 61
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de
constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport
si ridicare ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate cu
unele piese ce se sudeaza pe santier.
6.4. MATERIALE
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise n proiect (marca, clasa de
calitate) sa fie nsotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate
pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si
poansonul AQ al furnizorului de material.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.
La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel : - otel S275 J2
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit n comanda de materiale catre furnizorul
laminatelor si nu se vor considera avnd aceasta calitate dect piesele anume marcate, nsotite de
certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in
uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.
Furnizorul lucrarilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 - 500
tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului
2.2. din STAS 767/0-88.
MATERIALELE DE ADAOS
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa
corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a materialelor
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 36 of 61
de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si
se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa
depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.
Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
SURUBURI DE INALTAREZISTENTAPRETENSIONATE (IP)
Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8. conform SR EN ISO
898-1/2009 (alternativ/echivalent DIN 933) , cu piulite conform SR EN ISO 898-2:2012 (alternativ/
echivalent DIN 933) si saibe conform STAS 8796/3 89 (alternativ/echivalent DIN 6916).
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a suruburilor, piulitelor si
saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cite un organ de asamblare
pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluiasi certificat de
calitate.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi zincate.
6.5. CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATAN UZINA
6.5.1 Generalitati
Furnizorul lucrarilor va ntocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de executie n
asa fel nct sa asigure buna calitate a lucrarii.
Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:
- piesele desenate pe repere cu toate cotele;
- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;
- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;
- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;
- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si
semiautomata;
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 37 of 61
- regimul de sudare;
- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;
- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a
tensiunilor interne mari;
- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;
- modul de prelucrare a cordoanelor;
- ordinea de asamblare;
- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic
Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerndu-se corespunzatoare
numai dupa efectuarea ncercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa
corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru ntocmirea proceselor tehnologige de executie
si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare,
de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, n conformitate cu
planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini.
6.5.2. Executarea elementelor metalice sudate
PREGATIREA LAMINATELOR
La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si
aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si ncercari
mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si prezentului
Caiet de sarcini.
Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de
laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata nainte de
prelucrare.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte
neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul
Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate.
Se poate face si un control ultrasonic, prin ntelegere ntre parti, n masura n care acest lucru va
aparea necesar si n functie de posibilitatile tehnice.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 38 of 61
Prelucrarea laminatelor fara ndreptarea lor prealabila este admisa n cazul n care abaterile fata
de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS
767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate
inainte de trasare si debitare.
Indreptarea laminatelor se face n conditiile precizate in prescriptiile in vigoare. Indreptarea la
rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele pentru laminate n
vigoare.
6.5.3. Trasarea
Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie
fiecarui atelier specializat.
Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai
mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate
oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii, numarul desenului, pozitia
pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc.
La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din
proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de
uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se
prevede altfel.
Dupa trasare, nainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata
sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare)
cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii. Verificarea executarii
corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit
de raspundere.
6.5.4. Prelucrarea laminatelor
Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-se
cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul electric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute n proiect se vor executa obligatoriu
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 39 of 61
numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor, este
obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie mbinate prin sudura este obligatorie si se
va executa conform procesului tehnologic de executie.
Prelucrarea muchiilor se poate executa att cu mijloace mecanice (ex. prin aschiere) ct si
mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor
sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara
de oxigaz.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime
de 2 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor
executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin
sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN ISO
9013:2003.
O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor
procesului tehnologic de uzinare. Neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare
defectuasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se
executa cu o panta de 1:10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea
tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.
Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful unghiului cu un
burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de copiat, la unghiurile
intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare.
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se
noteaza :
- numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul
elementului la care se foloseste ;
- marca si clasa de calitate a tablei;
- numarul lotului din care provine.
Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca
proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica
calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea
rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 40 of 61
tipul imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand
seama de prevederile din SR EN ISO 9692-1:2004 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste
forme trebuie prevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina.
Toate piesele care n urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari dect
cele indicate n prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse ndreptarii. Indreptarea se va putea face la
laminorul de planat sau prin ncalzire locala. Temeratura tablei n zonele ncalzite local va fi de
cca. 600o C. Ea va fi obligatoriu controlata.
In cazul ndreptarii prin ncalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor ncalzite (de exemplu
cu jet de apa sau aer).
Gaurirea se face dupa operatiile de ndreptare si sudare. Ea se poate face si naintea acestor
operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun.
Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate nct dupa sudarea definitiva sa nu se
depaseasca abaterile admise.
6.5.5. Controlul calitatii dupa debitare, ndreptare si prelucrarea muchiilor
Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:
- existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;
- dimensiunile pieselor debitate n limitele tolerantelor;
- curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a
taieturii;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa ndreptare, n
limitetolerantelor;
- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:
- sunt necorespunzatoare dimensional;
- nu au marcajul corect si vizibil;
- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.
6.5.6. Operatii premergatoare asamblarii
Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice
asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentnd exfolieri.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 41 of 61
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete
pentru ndepartarea completa a tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara,
vor fi remediate nainte de asamblare.
6.5.7. Asamblarea pieselor n vederea sudarii (asamblare provizorie)
Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia
acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor
admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu mpiedice deformarea libera a pieselor precum si
executarea lucrarilor de sudare n bune conditii.
La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a dispozitivelor de tragere.
Asamblarea n vederea sudarii automate sub flux a mbinarilor cap la cap se poate face direct pe
dispozitivul de sudare sub flux cu strngere electromagnetica.
In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel ntrebuintat la sudarea otelului respectiv. Fluxul
va trebui sa ndeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea n perne a unui strat de
umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime
din fluxul cu care se sudeaza.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni
corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se ncadreze n cele
prevazute n acest Caiet de sarcini.
Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele
prevazute n acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie nlaturate prin prelucrare, realizndu-se
racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.
La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767/0 - 88.
6.5.8. Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie
Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.
Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din
schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind n acest
scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 42 of 61
Daca se constata fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari cap la cap, se vor ndeparta
complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pna la
ndepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.
In cazul unor fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari de colt acestea se vor elimina prin
polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi
urmata obligatoriu de polizare.
Dupa polizarea portiunilor n care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un control
amanuntit a acestor zone att vizual ct si cu lichide penetrante.
6.5.9. Sudarea subansamblelor metalice
GENERALITATI
Executarea unor mbinari sudate de buna calitate este conditionata de:
- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri,
sufluri, fisuri, incluziuni;
- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor n zona mbinarii;
- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, srma, flux) corespunzatoare materialului
de baza ce se sudeaza;
- respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare
prescrisa pentru fiecare tip de mbinare ;
- sudarea n plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea n jgheab a
imbinarilor de colt;
- sudarea n stare nerigidizata a mbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin
folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa n hale nchise la o temperatura de minim + 5oC.
Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra
calitatii sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute n aer liber unele mbinari manuale, de
lungime mica, aceasta se va efectua sub directa ndrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor
trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vnt, ploaie,
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 43 of 61
zapada, care ar mpiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5oC dar nu mai
mica de 5oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel
mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor prencalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura
de 100 150oC.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 300oC timp
de minim 1 ora.
Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde
prevederilor .
Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de
sudare fixate n proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante:
- la viteza de sudare 10%;
- la intensitatea curentului de sudare 3%;
- la tensiunea arcului voltaic 5%.
Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o
nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza
calitatii cordoanelor de sudura executate.
OPERATII PREMERGATOARE SUDARII
Regimurile de sudare se stabilesc n uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de ncercari.
Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a mbinarilor
sudate. Indeosebi se urmareste:
- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
- patrunderea corespunzatoare n materialul de baza;
- patrunderea la radacina;
- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere modul de prelucrare a marginilor
recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea
regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior nsa cu material de
baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se mentin atta timp ct nu se schimba unul din factorii: marca materialului
de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 44 of 61
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de sudura
pentru fiecare tip de cordon.
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale.
Pentru mbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute terminale n
forma de T.
Pentru mbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute terminale.
Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se mbina.
In cazurile n care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure completarea
craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie ndepartate iar capetele
codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu
flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire. Pentru efectuarea ncercarilor mecanice
necesare controlului calitativ al mbinarii respective se vor executa placi de proba din material de
baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, avnd aceleasi grosimi cu muchiile
prelucrate n acelasi mod.
Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru ncercari mecanice se stabilesc de
comun acord intre proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde au
fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.
Placile de proba se vor suda n acelaesi conditii in care se executa mbinarea si de catre acelasi
sudor, care si va imprima poansonul pe placa.
CONTROLUL SUBANSAMBLELOR NAINTEASUDARII
Inainte de sudare fiecare mbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si de
catre organul AQ.
Nu se va permite nceperea sudarii daca:
- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din
planul de operatii;
- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile
procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;
- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate n
prezentul Caiet;
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 45 of 61
- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea
zgurii hafturilor;
- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici dect cele indicate
n procesul tehnologic;
- rosturile au local abateri mai mari dect cele admise;
- mbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate nainte de
asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate nainte de nceperea operatiei de sudare a
mbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea
rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca ncarcarea lor prin
sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea n rost a unor adaosuri formate din srma,
electrozi, etc.
SUDAREAPROPRIU-ZISA
Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor
lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va ndeparta numai dupa racirea
normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,ndepartarea fluxului trebuie sa se faca
la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap, nainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin
craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pna se obtine o suprafata metalica curata. In
cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pna la
ndepartarea completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera ntodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a
evita suprapunerea mai multor cratere de ncheiere. In acest scop primul strat va ncepe
intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere,
realizndu-se cordoane fara ngrosari bruste n dreptul haftuirilor.
Sudarea va ncepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona mbinarii sa se raceasca. Totusi
temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La mbinarile scurte, se va lasa pentru
racire un timp de 5-6 minute ntre doua straturi succesive de sudura).
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 46 of 61
SUDAREAMANUALA
Electrozii pentru sudura manuala se vor alege n functie de marca otelului.
Se vor avea n vedere urmatoarele:
- In timpul sudarii, arcul electric se mentine ct mai scurt, efectund mici pendulari
perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin
care la fiecare strat depus sa se acopere ntregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea
executa cu acoperirea ntregului rost;
- La mbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului
catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi
sudori ncepnd de la mijloc spre capete;
- La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere alegerea diametrelor de electrozi
astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina mbinarii;
- Sudarea manuala a mbinarilor cap la cap se va executa de preferinta n plan orizontal;
- Numarul de straturi la mbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi n
functie de marca otelului.
- Fiecare strat de sudura la mbinarile cap la cap se va depune n mod obligatoriu de la un
capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
- Fiecare strat se va depune n sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului
Precedent.
SUDAREAAUTOMATA
Materialele de adaos (srma, flux) sa ndeplineasca conditiile prevazute de prescriptiile in vigoare.
Ingrosarile rezultate la nceperea si ncheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (n cazul
cnd nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).
Sudarea automata a mbinarilor de colt se va executa orizontal n jgheab, asigurndu-se
patrunderea necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi
necesara ntreruperea procesului de sudare.
Daca n mod accidental se ntrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod
obligatoriu n acelasi sens si ct mai repede.
La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 47 of 61
de baza n locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la
cordoane de 1 m si de la nceput si sfrsit la cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor trebuie sa
fie ct mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de
sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute n procesul tehnologic n
conformitate cu proiectul de executie
CONTROLUL OPERATIILOR DE SUDARE SI AMBINARILOR SUDATE
Controlul operatiilor de sudare si a mbinarilor sudate se executa n fazele principale ale
procesului de sudare, dupa cum urmeaza:
Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si
normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos,
pastrarea si uscarea lor n bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta
dubii nu vor fi folosite la sudare.
Controlul procesului de sudare - n timpul procesului de sudare se va verifica respectarea ntocmai
a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea aplicarii
corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
- ntre straturi vizual, cu lupa, iar n caz de dubii si cu lichide penetrante;
- cordoanele finale- vizual, cu lupa, cu lichide penetrante (n caz de dubii) si cu
instrumente de masurat.
PRELUCRAREADUPASUDARE
Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesul
tehnologic.
Prelucrarea se va face n general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile rezultate
din polizare vor fi paralele in directia efortului n piesa respectiva. Este interzisa prelucrarea finala
perpendicular pe directia efortului.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 48 of 61
CONDITII DE CALITATE ALE PIESELOR, ELEMENTELOR, SUBANSAMBLELOR SI
CUSATURILOR
SUDATE
a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.
Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.
Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de
dilatare termica liniara fiind = 12 x 106.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate
in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si precizari:
- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... -4 mm
- abateri limita la lungimea grinzilor principale :
pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... -4 mm
la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... -6 mm
- abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) : 2 mm.
- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare: +2 ... -4
mm.
Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale
sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-1/2004 sau din procesele
tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.
Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici,
se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.
- inclinarea limita D
1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din
tabel 1 din STAS 767/0-88 ;
- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte piese
asezate deasupra: D
max = 0,005 B, dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40, dar cel mult 5 mm;
- deformatia limita in ciuperca D
1, conform numarului 2 din tabel B;
- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte piese
pozitionate deasupra elementului : D
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 49 of 61
1 0,005 C dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B, dar cel mult 5 mm.
Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile superioare ale
grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.
Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza grinzi fara
rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult 2 mm; aceste tolerante trebuiesc respectate
pe inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi.
Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de
aliniere cele din SR EN ISO 13920 1998.
b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante,
exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de
radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante
sau mixte si cu ultrasunete).
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor
de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul
C150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.
CONTROLUL CALITATII
Controlul de calitate al subansamblurilor si al mbinarilor lor sudate se face de catre organele
competente ale furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.
La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor n locurile de mbinare cu alte elemente.
Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj ncercari la rupere pe epruvete din materialul de baza
folosit (otelul) si ncercari pe epruvete sudate, conform SR EN ISO 4136:2011.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 50 of 61
REMEDIEREADEFECTELOR
Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui
subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de
calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se
stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.
In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de
supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si
avizate de comisia ISIM, proiectant si beneficiar.
Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere ce
urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile prezentului caiet de
sarcini si Normativul C 150 -99.
Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si supravegherea
directa a inginerului sudor.
Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu
depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.
Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor
poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin
si netezite prin polizare in directia eforturilor principale.
Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor.
Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise se
face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare.
Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac prin
inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :
- polizare sau taiere cu discuri abrazive;
- rabotare;
- daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;
- taiere prin procedeul arc - aer.
Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu
lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care
se face resudarea portiunii excavate.
Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se stabileste
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 51 of 61
de inginerul sudor.
Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea ca
lucrarea a fost corect executata.
In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau o examinare cu
ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat.
Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare.
Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc.
Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele de urmarire a
executiei".
Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele
admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia.
In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si prin presare
usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (2000 .... 3000C) sau prin
ciocanire.
In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se
noteaza in fisierele de urmarire a executiei.
MARCARE
Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca cu
vopsea rezistenta la intemperii.
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:
- tipul elementului - conform denumirii din proiect;
- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);
- pozitia piesei sau subansamblului n ansamblul piesei (stnga, dreapta, centrala,
marginala).
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie al
piesei ( n extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.
PREASAMBLAREA
Fiecare parte de obiect va fi preasamblata n uzina, se va verifica colinearitatea barelor,
respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si
coletare.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 52 of 61
La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.
CERTIFICAT DE CALITATE
Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate
care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului
de sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie nsotit de certificatul de calitate respectiv.
DEPOZITARE SI TRANSPORT
Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face att la uzina
ct si n drum spre santier, n asa fel nct acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe
piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.
PROTECTIA CONSTRUCTIILOR METALICE CONTRACOROZIUNII
Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:
- indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu
- carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald
- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare
- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.
- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)
- indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu
sudura si slefuire
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa
depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se
protejeaza.
In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.
Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane,
suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.
Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 53 of 61
6.6. CONSTRUCTIA METALICA - EXECUTIA PE SANTIER
6.6.1. Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate n uzina
Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor, se vor respecta
normele in vigoare si trimiterile din acest Caiet de sarcini.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate n uzina
dect numai daca sunt nsotite de un certificat de calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice
confectionate n uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile
tehnice in vigoare.
Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru
lucrarile de pregatire in vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele
tehnice ale furnizorului, n conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.
6.6.2. Sudorii
Sudorii care executa mbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor trebui scolarizati
si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate n pozitia n care vor suda pe santier dupa
care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit nsusirea
cunostintelor teoretice si practice.
Autorizarea se va face pe baza Instructiunilor ISCIR n vigoare de catre serviciul tehnic al
furnizorului si se va consemna n scris.
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar nregistrat la AQ, cu care va marca
fiecare cordon de sudura executat de el.
Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu
foloseasca poansonul de marcaj.
6.6.3. Sudura
La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de
sarcini.
6.6.4. Imbinari cu suruburi
Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din C133-82. In prezentul proiect
suruburile IP lucreaza la intindere in tija sau la presiune pe gaura. Gaurile sunt cu 2 mm mai mari
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 54 of 61
fata de diametrul surubului.
Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal cu 50% din
momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat in C133-82.
Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia
dinamometrica,si prin sondaj cu metada unghiului de strangere , conform prevederilor din
"Instructiuni tehnice " C 133-82.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi IP se
protezeaja impotriva coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt necesare masuri
speciale de finisare).
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera atat la
conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel de
imbinari.
6.6.5. Materiale si tolerante
Se vor folosi calitatile de otel specificate in partea desenata.
Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS 767 / 0
88 si prezentul Caiet de sarcini.
6.6.6. Controlul executiei.
Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic nentrerupt al operatiunilor de
asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, att la sol ct si la
montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori dimensionale.
Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la mbinarea fiecarui
element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de
un delegat permanent al clientului.
6.6.7. Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice.
Furnizorul lucrarilor este obligat sa ntocmeasca si sa tina la zi, Caietul de evidenta a
constructiilor metalice. Este preferabil ca acest caiet sa fie ntocmit de o singura persoana .
Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a
lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este
completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 55 of 61
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care l va pastra anexat la Cartea Constructiei.
6.7. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE PENTRU SUBANSAMBLE SUDATE DIN
OTEL CARBON, SLAB ALIATE
a) Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu
respectarea prescriptiilor prevazute n STAS 767/0-1988 - Constructii din otel - Conditii tehnice
generale de calitate .
b) La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (n lipsa
prevederilor din documentatie) clasa II Aconform SR EN ISO 9013 : 2003.
c) Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor
ncadra n prevederile SR EN ISO 9692-1/2004
d) Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale mbinarilor sudate se vor ncadra n
prevederile SR EN ISO 13920 : 1998.
e) - La executia mbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15609-1:2005
- Tipurile de mbinari sudate prevazute n documentatie sunt obligatorii pentru executant.
- Materialul de aport va fi n conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre executant
si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.
- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru
respectarea conditiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina
executantului.
f) Calitatea mbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817:2008
n lipsa unor precizari speciale prevazute n documentatie se va alege nivelul de acceptare c -
intermediar pentru defecte.
g) Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor
SR EN ISO 17635:2010, SR EN ISO 23279:2010 si SR EN ISO 17640:2011
n lipsa specificatiilor din documentatie, mbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv n functie
de posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din metodele recomandate astfel:
Controlul cu RX pentru 10 % din mbinari, conform:
- SR EN 444 : 1996, Examinari nedistructive. Principii generale pentru examinarea radiografica cu
radiatii X si gama a materialelor metalice
- Controlul cu lichide penetrante pentru mbinarile critice (depistate pe cale optica - vizuala), n
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 56 of 61
baza indicatiilor cuprinse n:
SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante. Partea
1 : Principii generale;
SR EN ISO 17637:2011- Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizual a
mbinrilor sudate prin topire.
6.8. PROTECIA MPOTRIVACOROZIUNII
La execuia i montajul confeciei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111:2004 Ghid
de proiectare, execuie i exploatare privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din
oel.
Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 Protectia contra coroziunii a
constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive , este de 2 m cu agresivitate
medie. In conformitate cu SR EN ISO 9223:2012 si SR EN ISO 12944-2:2002 la clasa de
agresivitate
2M corespunde clasa de corozivitate C3.
Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde unei
durabilitati ridicate R conform pargraf 5.1.2. din GP 035-98. Nivelurile de performanta ale
sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu cap. 4, tabelul 4.2 din GP 035-98;
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de
constructii. Se poate accepta ca ultimul strat s se aplice dup montare. Se pot aplica nainte de
montaj numai straturile de grund i cel puin un strat de vopsea din componenta sistemului de
acoperire pe ntreaga suprafa, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numrul total de
straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77.
Pregtirea suprafeei realizndu-se n conformitate cu SR EN ISO 8501-3:2007, SR EN ISO 8504-
1:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 i SR EN ISO 8504-3:2002.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii de
mediu ambiant :
- lipsa de praf;
- concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;
- temperatura aerului si a piesei de protejat ntre 5 i 400C dac nu se specific alte
valori de ctre productorul de materiale de protecie;
- umiditatea relativ a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dac nu se specific
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 57 of 61
altfel de ctre productorul de materiale.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dup cel mult 3 ore de la
pregtirea suprafeelor elementelor din oel.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafee
curate, lipsite de ap, praf sau de impuriti.
Fiecare strat al acoperirii trebuie s fie continuu, lipsit de ncreituri, bsici sau exfolieri, fisuri,
neregulariti.
Culoarea fiecrui strat trebuie s fie uniform pe toat suprafaa elementului i nuana culorii
trebuie s difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numrului de straturi aplicat.
Numrul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafaa pieselor din oel trebuie s
realizeze grosimea total minim prevzut n proiect, inclusiv la colturi i muchii.
Cifra minim de aderen admis la sistemele de protecie prin vopsire este 2 pentru clasele de
agresivitate 1 m i 2 m i 1 pentru clasele de agresivitate 3 m i 4 m. Aderenta se va determina
conform SR EN ISO 2409: 2013.
Controlul calitatii lucrarilor. Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de
proiectare si de constructii-montaj, n asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin
Legea nr.10/1995. In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta
stabilit prin reglementarile n vigoare.
6.9. STRNGEREAURUBURULOR DE INALTAREZISTENTA
Strngerea suruburilor IP se va face in doua faze, ntr-o singur faz, in conformitate cu
prevederile din C133-82 "Instruciunile tehnice privind mbinarea elementelor de construcii
metalice cu uruburi de nalt rezisten pretensionate".
Conform "Instruciunile tehnice privind mbinarea elementelor de construcii metalice cu uruburi
de nalt rezisten pretensionate" - C133/82, verificarea momentului de strngere se face pe cel
puin un urub din fiecare zon caracteristic a mbinrii.
n cazul n care valorile momentelor de strngere efectiv realizate la controlul pretensionrii
suruburilor se abat de la valorile normate, se va verifica n continuare un un numr dublu de
uruburi de nalt rezisten alese n acelai mod ca la prima verificare.
Dup efectuarea strngerii urburilor de nalt rezisten pretensionate nu se va face chituirea
mbinrii, deoarece suprafeele care vin in contact sunt protejate mpotriva coroziunii prin
grunduire i vopsire la fel ca ntreaga confecie metalic .
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 58 of 61
6.10. INTRETINEREACONSTRUCTIEI
In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie ncarcate peste
limitele admise n proiect.
Depunerile de industrial vor fi nlaturate la intervale regulate astfel nct acestea sa nu
depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program
ntocmit n acest sens de beneficiar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter
exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va
face n mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.
6.11. Receptia lucrarilor de constructii
La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii mbinarilor sudate,
precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.
Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice.
6.12. Dispozitii finale
In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare ntocmirii cartii constructiei,
respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe parcursul
executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse ntocmite pe
parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de
ncercari, etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 59 of 61
Capitolul 7 NORME DE S.S.M. SI P.S.I.
7.1 PROTECTIA MUNCII si SSM
1. La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate si
sanatate in munca dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative :
- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ;
- Hotrrea nr. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru utilizarea
n munc de ctre lucrtiri a echipelor de munc;
- Hotrrea de guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii 319/2006
- Hotrrea nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru utilizarea
de ctre lucrtori a echipelor individuale de protecie la locul de munc;
- Hotrrea nr. 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc;
- Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei
Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod
expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 3.9, cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 ,
5.3 si 5.4 ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice , emise prin
Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea betoanelor
si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat , emise prin Ordinul MMPS nr.
136/1995 (cod7) ;
- Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise prin Ordinul MMPS
nr. 235/1995 (cod 12) ;
2. In conformitate cu Normele Generale de SSM , furnizorul lucrarilor este obligat:
- sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al securitatii muncii si,
daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului modificarile necesare conform
reglementarilor legale.
- sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din
documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare
realizarii constructiilor ;
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 60 of 61
- sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari
ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze clientul si
proiectantul cind constata ca masurile propuse sunt insuficente sau necorespunzatoare, sa faca
prpuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare ;
- sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii
problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea lucrarilor de
constructii ;
- sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele
constatate la receptia lucrarilor de constructii.
3. Contractorului ii revin , conform Normelor generale de SSM , urmatoarele obligatii legale
privind executarea constructiilor :
- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul, dupa caz, in scopul rezolvarii tuturor problemelor
de securitate a muncii.
- pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie, sa incheie
cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe care se executa lucrarea, pentru
care raspunde privind asigurarea masurilor de protectia a muncii revine furnizorului; in
protocol se va specifica si conditiile care trebuie respectate de catre furnizor, astfel incit
desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie afectat de lucrarile de
constructii executate concomitent cu aceasta.
- sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a tuturor masurilor de
protectie a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzind receptia lucrarilor daca nu
corespund din punct de vedere al securitatii muncii.
- sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de activitati
necesare exploatarii constructiilor.
7.2. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR PSI
La intocmirea prezentului proiect au fost avute in vedere prevederile legale din :
- Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor
- Ordinul MAI nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare i
autorizare privind securitatea la incendiu i protecia civil
- Norme tehnice P 118/99 .cu completari si actualizari
In timpul executiei se vor respecta :
- Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la punctul 1
de mai sus .
- Normele P.S.I. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de
forurile tutelare ale acestora .
- Dispozitiile organelor de control .
S.C. UNICONST S.R.L. Loc.Valu lui Traian, str. Veche, Nr. 5, jud. C-ta
P R O I E C T A R E S T R U C T U R I mun,Constanta, bd. Tomis, nr. 143A, et. 8 , cam. 802
J13/490/2008 ; CUI 23280368
Tel: 0726 17 20 87
Page 61 of 61
- Ordonanta nr. 60 din 1997.
Beneficiarului ii revin obligatiile de Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele
normative mentionate la punctul 1 , de mai sus, inclusiv procurarea si intretinerea P.S.I. ,
in conformitate cu Normativul Departamental si recomandarile proiectantilor privind
obiectul din prezenta documentatie
NOT: n momentul execuiei se vor aplica normele n vigoare. In cazul in care exista
modificari in cadrul prescriptiilor tehnice folosite in prezentul caiet de sarcini sau alte
prescriptii aparute, precum si eventualele referiri si trimiteri din cadrul prezentului caiet de
sarcini la prescriptii tehnice ce au fost inlocuite partial sau total, se vor avea in vedere doar
normele in vigoare in momentul executiei.
ntocmit,
Ing. Acmola Edip