Sunteți pe pagina 1din 3

Intestinul subtire

Intestinul subtire este portiunea tubului intestinal cuprinsa intre valvulele pilorica si ileo-cecala.
Duodenul
Este primul segment al intestinului subtire. Se deosebeste prin faptul ca este fixat de peretele
abdominal posterior. Are forma unui segment de cerc cu concavitatea orientata inspre superior
stanga. Se intinde de la santul duodeno-piloric la flexura duodeno-jejunala. Duodenul descrie 3
flexuri. De la nivelul pilorului se indreapta inspre infeior si dreapta pana la vezica biliara unde
coteste (cotul se numeste flexura duodenala superioara apoi coboara de-a lungul santului
pancreasului pana la extremitatea inferioara a rinic!iului drept unde se curbeaza din nou (flexura
duodenala inferioara. Duodenul apoi este orientat transversal" trece peste vertebra a #-a lombara
si la stanga acesteia urca din nou luand-o pe partea stanga a celei de-a $-a vertebre lombare.
Ajunge sub mezoul colonului transvers unde se curbeaza in ung!i ascutit" formand flexura
duodeno-jejunala. %ele 3 flexuri impart duodenul in # parti.
&rima este parea superioara numita bulb duodenal.
A $-a este portiunea descendenta.
A 3-a este portiunea superioara sau orizontala.
A #-a este portiunea ascendenta.
'ungimea duodenului este de $(cm" diametru 3"(-#cm. Este mai larg la nivelul bulbului. Duodenul
este situat profund pe coloana vertebrala si este intersectat de mezoul colonului transvers.
%onformatie interioara
In interiorul duodenului se observ niste plice circulare care incep in portiunea descendenta. De
asemenea se gasesc vilozitati intestinale. &licele circulare si vilozitatile se gasesc in tot intestinul
subtire. &e peretele posterior in portiunea descendenta se gaseste plica longitudinalaa duodenului
care este determinata de trecerea ductelor coledoc si pancreatic. 'a extremitatea inferioara a
plicei se gaseste o proeminenta numita papila duodenala mare pe care se desc!id cele $ ducte.
%u 3 cm deasura papile duodenale mari se gaseste papila duodenala mica prin care se desc!ide
ductul pancreatic accesor.
Structura duodenului
&eretele duodenal este format din # tunici similare cu cele de la stomac. In submucoasa se
gasesc glande duodenale.
)ascularizatia
)ascularizatia arteriala provine din artera gastro-duodenala" ramura a arterei !epatice si a celei
mezenterice superioare.
)enele sunt drenate de vena porta.
'imfaticele sunt drenate de nodurile !epatice si celiace.
Inervatia
Segmentul superior este inervat de nervii ficatului.
Segmentul inferior este inervat de plexul celiac.
Jejun-Ileonul
*ejuno-Ileonul este segmentul intestinului subtire cuprins intre flexura duodeno-jejunala si valvula
ileo-cecala. *ejun-Ileonul este legat de preretele abdominal prin mezenter. Intre jejun si ileon nu
exista o delimitare neta. *ejunul cuprinde #+, iar ileonul -+,. In jejun se gasesc plice circulare
numeroase dar lipsesc foliculii agregati. *ejunul este mai bine vascularizat si are o musculatura
mai puternica. In pana la $, din cazuri in portiunea terminala a ileonului se gaseste un diverticul
(diverticului ileat la .+-/++cm de cec.
%onformatia interioara
&licele circulare sunt cute ale mucoasei. In ileon numarul lor creste si le scade inaltimea. %u /m
inainte de cec ele dispar. Au o inaltime de 0-.mm" sunt in numar de 0++-.++ si cresc suprafata
intestinala cu /13.
)ilozitatile intestinale sunt proeminente cilindrice sau conice cu inaltimea de +"3-/"(mm " sunt in
numar de /++1cm patrat si in mod normal se gasesc ( pana la /+ milioane. %resc suprafata
intestinului de - ori.
Structura
&eretele intestinului subtire este format din cele # tunici descrise anterior. /13 din grosime o repr
vilozitatile. A $-a treime de mucoasa si celelalte tunici formeaza /13.
2unica seroasa este formata din perotoneul visceral" formata de o patura subseroasa.
3rmeaza tunica musculara cu un strat exterior format din fibre longitudinale si un strat interior de
fibre circulare. Ambele sunt spiralate. 2unica submucoasa contine vasele si nervii.
)ascularizatia arteriala este asigurata de ramuri ae arterei mezenterice superioare.
Aceasta ramura patrunde in mezenter" descrie o curba cu cocavitatea spre dreapta si
vascularizeaza intest subtire si colonul. Din convexitatea arerei se desprind /$-/. ramuri jejunale
si ileale. Aceste ramuri se bifurca" laturile de bifurcare se anastomozeaza cu cele provenite din
artera invecinatasi se formeaza arcade vasculare.
Dupa acelasi model descris se formeaza arcade vasculare de ordinul $" 3 si #. Din arcadele de
ordinul # iau nastere ramuri terminale" numite arteriole drepte.
)enele sunt drenate de vena mezenterica superioara.
'imfaticele pornesc din piliferele centrale ale vilozitatilor dupa care formeaza o retea in
interiorul mucoasei si o retea in submucoasa. Aceste retele sunt conectate cu formatiunile limfoide
ale intestinului. Acestea sunt foliculii solitari si agregati. 4oliculii solitari au aspectul unor corpusculi
albiciosi emisferici sau ovoizi de +"(-$mm in diametru. 4oliculii limfatici agregati sunt alcatuiti din
alaturarea unui numar de foliculi solitari" au o lungime de /-/$cm si o latime de .-/+mm. In ileonul
terminal se gasesc $+-3+ de foliculi agregati. Acestia nu sunt dispusi pe marginea mezenterica.
'imfaticele mai formeaza o retea intramusculara si o retea subseroasa" apoi strabat /++-$++ de
noduri mezenterice si in final ajung in ductul toracic.
Inervatia
Inervatia este vegetativa. 4ibrele provin din plexul celiac.
In peretele intestinal se formeaza $ plexuri. 3nul se afla in tunica musculara 5 plexul mienteric si
unul submucos. %ele $ plexuri sunt anastomozate.