Jean Chevalier-AlainGheerbrant

w
MlTURI, VISE, OBICEIURI, GESTURI, FORME,
FIGURI, CULORI. NUMERE
A-D
:J1~~tlrazo reallzarea tuturor vlsurllor
~a care trebule neapOrat sa rO-
m ra inOImobilO: aceasta este con-
t in ?dlctla tlmpurllor. 0oprlre in
car/olutla IneluctabilO. 0sentlntO
Vir? moarte. Cronos este $eful
. notrlvlt pentru aceastO perfec-
nu me stagnantO. FOrOindolalO.
:I~r~~~r~~:~~~~~t:o~~rfff~~~Ihl~b~~a$1
t rol) nu exlste dorlnta sO-I pOrO-
'al ul$tl; dar lata cO sosesc nl$te
lenl! nte no!. cu toate poslbllltOtlle
~enf de Inovatle $1de conflict. cu
de f/ntatille lor de a sedezvolta in
'nd )ertate $1putere: este ceea ce
searonos nuar putea admlte. ceea
Hese iI condamnO la 0infringere
naln~solut necesarO. EI hi plerde
's pnuterea. adlcO este emasculat.
r. al In lucrarea Da defectu ora-
infOtfJ lorum. 18. Plutarh evocO Insu-
lie mlsterloase ale Hyperboreel:
,colo Cronos, adormlt $1 pazit
ent~a 8rlareu. este intamnltat in-
o v~'-oInsula $1 somnul esta legatura
It~ulascoClta cosa-I tina pe loc; el
'e~t~lfe Tnjurul lul numero$1 demonl,
~cfe~~~~~o~intin~g~~~:t $1s~~rvl~~~r~it
f imbollzeazO Inexistenta sou
:a eJlspendarea tlmpulul Sl putem
SlngjPrOPla Informatla greceascO
dee e conceptille celtlce despre
I 0jternltate $1despre Lumea de
'entrllncolo (LERD. 145-147.
Ibui~~/anges Grenier. 2. 1052-1062).
Crolv, $1URANUS.SATURN)
J llui., UCE
alte ... R
~sau Crucea este unul din slmbo-
1C~~J rlleatestate incO din antlchl-
nea btea ::ea mal ind~pOrtatO: in
n orLglpt. In China sau In Creta. la
sOu,nossos. unde s-a descoperlt 0
mnldruce de marmurO datind din
!:ad~~~~~.1c~~ceX:-~~~ (~~~~t~H~~
~cu~1 trellea din cele patru simbo-
~ur fri fundamentale. alOturl de
;;O~(entru. cere $1pOtrat. Ea stabl-
Bste 0relatle intre celelalte
CRUCE/ 395
trel: Intersectla celor douOdrep-
te ale sale coincide cu centru!.
pe care ea iI deschlde astfel
spre exterior; pe de altO parte.
crucea se inserle in cere. im-
pOrtlndu-1in patru; in stirslt. din
ea seobtln pOtratul sl trlunghlu!.
dacO I seunesc virfurlle prln pa-
tru drepte. Cea mal complexO
slmbollstlcO derlvO din aceste
simple observatll; ele au dat
na$tere unui IImbaj universal $1
de 0neintrecutO bogOtle. Ca $1
potratul. crucea slmbolizeazO
pOmintu!. fllnd TnsO expresla
aspectelor Intermedlare. dlna-
mice $1subtile ale acestula. Slm-
bollstlca numOrululpatru seleagO
in mare mOsurOde cea a cruel!.
mal cu seamOprln aceea cOea
desemneazO un anumit ansam-
blu de relatll in Interiorul numO-
rulul patru $1al potratului. Cru-
cea este cel mal totallzant dln-
tre simbolurl (CHAS.365).
ArOtind spre cele patru punc-
te cardinale. crucea este mal
intil baza tuturor slmbolurilor de
orlentare. la dlferitele nlveluri de
exlstentOale omulul. Orlentarea
totala aomulul pretinde ... 0trl-
pia concordanta: orlentarea su-
blactulul animal in raport cu el
Tnsu$l;orlentarea spatiala in ra-
port cu punctele cardinale te-
restre; in sfir$lt. or/entarea tem-
pora/a, in raport cu punctele
cardinale cerestl. Orlentarea
spatlala se articuleaza pe axa
est-vest. marcata de rasar/tul $i
asflnt/tul soarelu/. Orientarea
temporala se articu/eaza pe axa
de rotat/e a /umll. sud-nord $/
totodata jos-sus. D/n incruc/-
$area acestor doua axe majore
rezu/ta crucea de or/en tare to-
tala. Concordanta, in om, pe
de 0parte acelor doua orlen-
tori. an/mala $1spatiala, $/ pede
alto parte a celor frei or/entari.
an/mala. spat/ala $/ tempora/a,
iI pune pe acesta in rezonanta
cu Jumea terestra Imanenta $1
CRUCE Cruce greeeose~ dubl~.
Sculptur~. sec. XI (Atena)
CRUCE - Cruce greeease~. Sculptur~
pe sareofag. prlmele seeole dUp~
Hristos
CRUCE Cruce greeease~Tnform~de
stea eu ~asebrate egale. Seulptu-
r~. sec. IV(Salonle)
CRUCE Cruce greeease~ dUbl~.
Sculptur~. sec. XI (Atena)
CRUCE - Cruce greeease~. Sculptur~
pe soreotag. prlmele seeole dUp~
Hristos
CRUCE Cruce greeease~. Sculptur~
pe soreofag. prime'e seeole dUp~
Hrlstos
CRUCE Crucea celor patru Evanghelii.
FresCO, prlmele secole dupO Hrlstos.
CRUCE Cruce de Malta. Cilindru de
calcar alb. ArlOaslrlanOdin Suza,Aprox.
3())) Tnainte de Hrlstos.
CRUCE Cruce mlsticO. PietrOgravetO,
prlmele secole dupO Hrlstos.
CRUCECruce greceascO cu $Osebrate
inegale. SculpturO, sec. IV(Salonic).
CRUCE S1mbolcristIe. Pe$1eleeste aso-
ciat crucii. ArtO coptO din Egipt, sec.
IV - V. (Paris, muzeul Luvru).
CRUCECruce papuletO. GravurOnoren-
tlnOdin 1491.
398/ CRUCE
respectiv cu lumeo supratem-
poroltJ transcendenttJ, prln $1 in
lumea inconjurtJtoare terestrO
(CHAS. 27). Nlcl cO or putea fl
mal blne condensate semnlfl-
coWie multiple $1ordonate ale
crucll; 0atare slntezOseverificO
in toate orille culturole sl se
dezvoltO. in flecare din ele. in
numeroase varlatlunl sl sem-
nlflcatll.
in China. clfra crucll estecine!.
MultumlttJ slmbollstlcll chlneze ...
am invOtat din nou sOnu luom
nlclodattJ Tn conslderore numal
ce/e patru laturl ale potratulul
sou ce/e patru brate ale cruel/,
in ataro legOturli lor necesare
cu centrul crucll orl cu punctul
de Intersectie a brote/or el...
Centrul pOtratulul coincide cu
centrul cerculu/. Acest punct
comun este mareo roscruce a
Imaginarulul (CHAS.31).
Crucea are. in conseclntO..0
tunctie de sintezo $i de mOsurO.
Tn eo se Tntilnesc cerul $1po-
mintu/... Tn eo se amesteeo
timpul $1 spat/ul. Eo este cordo-
nul ombilical, nieiodato tOlot. 01
cosmosuiui legat de eentrul orl-
glnar. Dintre toate simbolurile,
eo este cel mal universal, cel
mai totalizator. Cruce a este
simbo/u/ intermed/arulu;' 01m/)/o-
cltoru/ul. 01celul care este, prin
chlar natura so. permanenta
aducere laolaltO aun/versu/ui, $1
comunlcare intre pOmint $1 cer,
de sus in )os $1de )os in sus
(CHAS. 31-32). Eo este morea
cole de comunlcatle. Crucea
decupeazO. rinduleste $1mOsoa-
rO spatllle sacre. co de plidO
templele; eo deseneazOpletele
ora$elor; strObate cimpurlle sl
clmltlrele; intretOlerea bratelor
el marcheazO rOspintllle; in
acest punct centrol seinaltO un
altar. 0platrO. un catorg. Pute-
rea el este centrlpetO $1centrl-
fugO. Ea explic/teazO m/sterul
centru/ui. Crucea inseamntJ im-
prtJ$tiere, emanare. dar $/ adu-
nare, recapitulare (CHAS.365).
Crucea mal are sl 0valoare
de slmbol ascenslonal. intr-o
ghlcltoore germanlcO medleva-
10sevorbe$te despre un copac
ale cOrul rOdOclnl sint in lad sl
01 cOrul virf aJ unge 10 tronul Iul
Dumnezeu. $1care tine lumea
intreagO in crenglle lul; acest
copac este tocmal crucea. in
legende!e orientale. crucea es-
te puntea sou scara pe care
urea 10Dumnezeu sufletele 00-
menllor. in unele vorlante. lem-
nul crucll ore sapte trepte. dupO
cum arborll cosmicI reprezlntO
cele sapte cerurl (HIT. 254-255).
Traditio crestlnO a imbogOtlt
in mod prodlglos slmbollsmul
crucll. condensind in aceastO
Imagine mintulrea $1 patlmlle
Mintultorulul. Crucea iI slm-
bolizeazO pe Cel ROstlgnlt. pe
Hrlstos. Mintultorul. Logosul. a
doua persoanOaTrelmll. Eoeste
mal mult decit 0figurOa lul IIsus
Hristos. Identlflcindu-se cu per-
soana lul. Cre$tlnll tin sOrbOtorl
ale Crucll: ArOtoreaStlntei Cruel.
Seoaterea Stlntel Cruel; I secin-
to Imnurl: 0Crux, spes unlca (0.
Cruce. slngurOnOdejde); eo isl
ore propria Istorle - lemnul din
care este fOcutOprovine dlntr-un
copac sOdlt de Set pe mor-
mintul lul Adam $1.dupO moor-
tea lul Hrlstos. fOrime din eo se
imprOstle in toatO lumea. in-
multlnd mlnunlle Lul; lor crucea
va apOrea din nou intre bratele
lul Hrlstos10J udecata de Apo!.
Nu exlstO. credem. un slmbol
mal vludecit ea.
latOde ce eo a fost preluatO
de Iconografla crestlnOpentru a
exprlma supllclul lul Mesla. co Sl
prezenta lul: acolo unde este
crucea. este$1rOstlgnltul.Sepot
deosebl patru tlpurl prlnclpale
de cruce: crucea fOrOvirf (in
forma de tau souT); crucea cu
virf Slcu 0slngurObarOorlzon-
tal0; crucea cu virf Sl cu douO
bare orlzontale; crucea cuvirf Sl
cu trel bore orlzontale.
Dlferltele sensurl atribuite lor
de slmbollstlcOnusint deloc ab-
solute. Ele nu se exclud recl-
proc; docOunul este adevOrat.
nu inseamnO cO celOlalt este
fals; flecare din ele exprlmO 0
anumltO percepere trOltO Sl
interpretatO slmbollc.
Crucea in formOde T or slm-
bollza sarpele tlntult de un par.
moartea invlnsO prln jerttO. Eo
avea unsensmlsterlos incO din
Vechlul Testament. Asttel. da-
torltO faptulul cO lemnul pentru
jerttO pe care-I carO Isaac in
splnare avea aceastO formO.
Isaac a fost crutat Sluninger I-a
oprlt pe Avraam core urma sO-SI
socrlflce f1ul.
Crucea cu 0slngurOborOorl-
zontalOeste crucea Evanghellel.
Cele patru brate ale el slmboll-
zeazOcele patru elemente. intl-
note de flrea omului; omenirea
tooto. chematO 10Hrlstosdin ce-
Iepatru zOrl;vlrtutlle sufletulul 0-
menesc. Plclorul crucli. inflpt in
pOmint, reprezlntOcredlnta ase-
zatO pe temelurl adincl. bratul
superior 01 crucli oratO nOde)-
dea ce urcOspre cer; 10rgimea
crucil este perseverenta pinO10
capOt. Crucea greceascO ore
potru brate egale. putindu-se
inscrle in pOtrot; crLicea latlnO.
10core bora vertlcalO este Ine-
gal impOrtltO. potrlvit dimenslu-
nilor omulul in plcloore Sl cu
bratele intlnse. nu sepoote in-
serle dee-it intr-un dreptunghl.
Una este IdeailzatO, cealaltO.
realistO. D/ntr-o spinzurotoore,
ortodoc$JI ou focut unoblect de
podoobo (DIDH, 360). Biserlclie
ortodoxe Sl cotollce ou fost in
general prolectote asttel incit
sOformeze pe pOmint 0cruce,
greceascO in Orient. latinO in
Occident; dar exlstOslexceptll.
CRUCE/399
Crucea cu douObare orlzon-
tale or reprezenta, prin bora orl-
zontalO superloorO, Inscriptio
batjocorltoare a lul Pilat: Usus
Nazarlneonul, regele ludellor;
bora orizontalO inferioorO or fi
ceo pe care sl-a intlns Hrlstos
bratele. Aceasta este crucea
zisO'de Lorena', dar care. in
realltate, provine din Grecla,
unde estefoarte des intilnltO.
Crucea cu trel bare orizon-
tale devine unslmbol 01lerarhlel
eclezlastice. corespunzind tlare'
papale. pOIOrlel de cardinal Sl
mltrel episcopa!e. incepind din
secolul 01XV-lea. numai Papo
are dreptul 10crucea cu trel ba-
re orlzontale; crucea dubIO re-
venea cardlnallior sl arhleplsco-
pilor; crucea simplO.eplseopllor.
Mal putem deosebl crueeo
patlmllor sl erueea invlerll; pri-
ma reamlnteste suferlntele sl
moortea lul Hrlstos. ceo de-a
doua, blruinta lul asupra mortil.
Deaeeea, aeeasta este de obl-
eei impodobitO cu 0panglicO
soueu0faciOsl seamOnOeu un
steag. labarum. pe core il inal-
to Iisusrldlcindu-se din mormint
sl a corul lonce se termlno in
forma de cruce, inloc so fie os-
cut/to co 0sulito... Nu mol ovem
de-o foce cu un copoc, co in
cowl crucil potlmllor, cl cu un
tolag (DIDH,369-370)Sl,am zlce
nol, chiar cu un seeptru. Este0
spinzurOtoaretransflguratO.
in desenele ce reprezlntO
cruel grecestl cu douO bare
orlzontale se pot vedea inltia-
lele grecestl ale numelul lul Iisus
Hristossl cuvintul NIKE,core in-
seamnOvletorle. Laplelorul une-
10dlntre eJ eapar unso1mcuorl-
pile 10satein )os Slun vultur eu
arlplle intlnse; 10plelorul altela,
dol pOunl rotlndu-SI cozlle; una
din aeeste cruel esteimpletltO
din pangliel ee semnlfleOunlrea
celor douOnaturl. omeneascO Sl
400/CRUCE
dumnezeloscO. Tnlogosul intru-
pot; ceololtO este fOcutO din
pongllcl lnnodote. ovTnd
oceeosl semnlflcotle.
in lucroreo Istorlo lul Dumne-
zeu. ofTt de bogotO in nenumO-
rate prlvlnte. M. Dldron d6 un
exemplu perfect a ceeo ce in-
seomnO edulcororeo slmbolulul
1n olegorle. lucru core, dupO
pOrereo noostrO, il duce 10 un
odevOrot controsens intr-uno
din InterpretOrlle sale. EIsemno-
leozOeXlstentounul more numOr
de cruel grecestl. 10plclorul cO-
roro opor. fotO in fotO, onlmole
core. serleel. prlvesc cuspolma
sou cudrogoste semnul rascum-
pararl/ pacotelor. carulo par sOI
se inchlne. Leul, vulturul, paunul.
$olmul sint anlmalele core apar
eel mol des. Vulturul $1 paunul,
amblema atruffe/; $olmul $1 laul,
core reomlntesc vlolanta cruda
$1cruzlmaa bruta, or puteo ara-
to cOaceste pornlrl rale sint s/li-
te sa treaca pe sub Jugul crucl/.
Porumbelul $10010, pe core Ie
intilnlm frecvent pe frescele dIn
catacombe $1 pe sarcofagele
antlce, or putea anunto cO
vlrtutlle pureed din cruce, dlJpO'
cum vlcl1le sint doborite de eo.
Aiel. olegorlo n-o retlnut decit
un slngur aspect 01 slmbolulul.
pe eel mol exterior. mal inde-
pOrtat de realltatea profunda.
Credem, dlmpotrlvO. cO toate
aceste flgurl nufoe decit saex-
prime unul din aspectele flgurll
farOnumOr a lul Hrlstos. Nlcl a
imagine nu Izbuteste sOepulze-
ze bogOtla Cuvintulul intrupat.
dupOcum nlcl unnume nupoo-
te traduce nemOrglnlrea dum-
nezelrl!. il InvitOmpe cUltorsOse
ducO10artlcolele ce Ie sint re-
zervate; leul aflrmO regalltatea
lul Hrlstos blrultor 01 mortll prln
moartea sope cruce; pOunul cu
arlplleimpodoblte cu ochl sem-
nlflcO revelorea. prln logos. a
Tntelepclunll dumnezelestl. ma-
nlfestorea Cuvintulul Sla lumlnll;
vulturul ce trOleste in tOrlllece-
rulul reveleazOcoracterul subllm
01 Mintultorulul; solmul. perspi-
cocltoteo sl vlzlunea lul profe-
tlcO.
Aceste onlmale nusint strlvlte
10plclorul cruci!. cum se intim-
plOin alte cazurl; ele staudrep-
te. puternlce, in toatOslava lor.
De ce am oveo aiel de-a face
cu a opozltle. dacO vorblm de
aslmllare cu Hrlstosin cazul re-
prezentOrllor infOtlsind porum-
bel sou ol? Acelasl proces de
Identlflcare functloneozO pentru
toate anlmalele de 10plclorul
crucl!. Cind nu sint strlvlte. ele
scot in reHet. slmbollc. unul din
aspectele personalltOtll insesl 0
ROscumpOrOtorulul.
in alte crucl coracterlstlce,
putem remorca primeIe douo
IItere ole numelul grecesc 01 lul
Hrlstos.X. P.litera rho (P) traver-
sind litera chi (X) co 0axOvertl-
calO; sOmal retlnem SlIIterele A
Sln, alto Sl omega. care orato
cOHrlstoseste inceputul Slstir
sltul evolutlel creatoore, punctul
alfo Slpunctul omega. Alte mo-
nograme prezlntO, intr-o cruciu-
litO cu sase brate, Inltlalele lul
lisus Hrlstos. litera Iota (I) fiind
axa in locul lIterel rho. Uneledin
aceste monograme se inscrlu
intr-un pOtrat. trlmltind ostfel 10
vlata paminteoscO sl omeneas-
cO a lul Hrlstos; altele. intr-un
cerc, co intr-o roatO mlstlco,
evocind vlata lul cereascO Sl
dumnezelascO.
Puterea slmbollsmulul in prl-
mele veacurl crestlne apore cu
Slmal multOpregnantO pe cru-
ceo mlstlcO, sapota in platro,
pe care 0yom descrle acum:
pecetea po art" gravat" 0cru-
ce in T;litera chi (X) traverseazQ
vertlcala T-ulul, core se rotun-
Je$te inpartea de sus co litera
rho (P). Aceste IInll rezuma nu-
mele lul Hrlstos Slforma crucl/ lul.
Hrlstos. flul I()I Dumnezeu. este
Tnceputul $1 sfTr$ltul atoate; Ilte-
rele A $1 n. Tnceputul Sl sfTr$ltul
semnelor Intelectuale $1. prln ex-
tens/e. 01 Intel/gentel Tnse$1Sl
ale sufletu/ul omenesc. Tnsotesc
crucea. 10 dreapta Silo stinga.
Crucea I-a zdroblt $1 I-a TmblTnzlt
pe Satana. stravechlul $arpe;
sarpele sta decl incolaclt Sl Tn-
lantu/t pe plclorul cruclI. Acest
dU$man 01 neamulul omenesc
cauta sa aduca sufletul 10pler-
zanle. sufletul reprezentat sub
f(Hma unul porumbel; dar po-
rumbelul. desl amenlntat. prl-
veste 10cruce acare-I da putere
$1care-I mTntule de otrava Sata-
nel. Cuvintul SAL VS. scrls pe
pam intul unde este Tnflpta cru-
ceo pe care stau porumbel este
cintecul de Izbinda 01 crestlnu-
lul credlnclos. prln care e/
clnsteste crucea Si pe Hrlstos
(DIDH.380-381).
Urmindu-$I evolutlo in lumea
slmbolurllor. cruceo devine ralul
celor Ale$1. 0 edltle a Dlvinei
comedl/. din 1491. ne-o infOtl-
$eozOin mlJ locul unul cer inste-
lat $1plln de dreptferlcltl core-o
prlvesc cu adorotle. Crucea
este alcl slrT\bolulslaveI ve$nlce.
a slaveI dobindlte prln jerHO $1
care culmlneazO intr-o ferlclre
extatlcO. Numal Dante puteo
evoca aceastO Imagine:
... Caci sus strafulgera Hris-
tos
Si pi/de n-am. sa-I dove-
desc prin ele.
Dar cel ce-sl poarta cru-
cea-ntru Hrlstos
ma vor ierta ca-mi scap
din miinl unealta.
cind fl-vor sa-I zareasca
pe Hrlstos.
(Paradisu/. XIV. 104-108.
trad. EtaBoerlu)
in tradltille ludalce $1cre$-
tine. semnul purtator de cruce
apartlne rlturllor inltlatlce prlml-
CRVCE/401
tlve. Cruceo cre$tlna este vestltO
prln anumlte f1gurl din Vechlul
Testament. cum sint pragul de
sus$1u$orllU$1i de la casele evrel-
lor. unse cu singe de mlel prln-
tr-un semn cruciform - mlel frlpt
pe douOfrlgOrul tncrucl$ate.
Crucea recapltuleozO crea-
tla. eo are un sens cosmic. lata
de ce Irlneu scrle. vorbtnd des-
pre Hrlstos $1despre rOstlgnlrea
lul: A venit asa incit sa-L ve-
dem. 10 toate cele ce sint ale
Lu/. sl S-afacut trup Sl a fost ras-
tlgnlt pe cruce adun Tnd in SIne
Lumea toata (Adversus Haereses.
5.18.3).
Crucea devine astfel polul lu-
mil. a$acum aflrmOChlrll al leru-
sallmulul: Dumnezeu $1-0 desfa-
cut mTlnl/e pe cruce. spre a Tm-
brat/sa marglnlle Luml/ intregi. Sl
de aceea muntele Golgota este
crestetul /um/l (Catechesls. 13.
28). Grlgorle din Nyssa va vorbl
despre cruce numlnd-o pecete
cosmlcO(Orotlo de ressurectlone).
Lactantiu scrle: Dumnezeu. in
patlmlrea Lui. $/-0 desfacut bra-
tele Sl a Tmbrat/sat cercul pa-
mintu/u/ (Dlvlnae Instltutiones. 4.
26. 36). Autorif medlevall au im-
prumutot de la POrlntll Blserlcll
tema crucll cosmlce. pusO in
valoare $1de Augustin in De
Genesi ad I/tteram. 8. 4-5.
Prezenta crucli se regaSe$te
in naturO. omul cu bratele intln-
seslmbollzeaza crucea O$acum
o face $1zborul pOsOrllor. catar-
gul corObiel sau uneltele de
arat pOm7ntui. AsHel. lustln in
Apologia sa (1. 55) enumerO
toote lucrurlle ce poartO Ima-
glnea crucll. L1stacrucifor ascun-
se (cruces dlsslmulatae) cuprln-
de pluguL ancora. trldentul. co-
targul $1verga corablel. cruceo
7nc7rllgotOetc ...
Crucea rela temele funda-
mentale ale Blbllel. Eoeste pom
01 vletll (Facerea. 2. 9). intelep-
clune (Pi/de. 3. 18). lemn (01 ar-
402/CRUCE
eel. 01betlsorulul lul Moise din
core a thnlt opo. copocul sadIt
pe motul opelor curgatoore.
lemnul de core este prins sorpe-
Ie de aroma). Pomul vletll slm-
bollzeoza. 10rindu-l.J emnul cru-
ell. de unde expreslo foloslta de
J otlnl: sacramentum IIgnl vitae.
Bornobo regaseste in Vechlul
Testament toote preflgurarlle
Crucll.
Se cuvlne totusl sa focem 0
dlstlnctle intre cruceo potlmllor
lul Hrlstos.Instrument de supllclu.
sl cruceo de slova core trebule
InterpretotO in sens eschotolo-
glc. Crucea de slovO. cruceo
core va opareo inolnteo celel
de-o douO venlrl a lul Hrlstos
(parousla) este semnul Flulul
Omulul. semnul invlerll lul Hrlstos
(vezi textul lul Dante. cltot mol
sus).
in teologlo IZbOv1r11. crucea
mol este sl slmbolul rOscumpO-
rarll dotorote in numele justitlel
sial cirllgulul cu care a fost in-
cOtusot demonul. 0intreogd
trod/tie consldenj cd este nece-
sara 0rascumporare cotre de-
mon. bazoto pe 0anume just/-
tie. Aceosta justitie /ntervlne In
d/feritele faze ale economiel
mIntulrll. Era nevoie de jertfa de
pe cruce. $1 deci de moartea lui
Hrlstos. pentru co omul so se eli-
bereze de urmorlle pocatulul.
De aiel. utlllzarea frecvento a
termenulu/ de roscumporare.
Crucea apare co un so/ de clr-
IIg care-I Incotu$eaza pe de-
mon $1-1 Impled/co SO-$/ conti-
nue lucrarea (DAVS. 225-226; J.
Riviere. Le Dogme de 10
rfjdemption. Paris. 1948.pp. 231
Sl urm.).
Sfintul Bonaventura comparO
cruceo lul Hrlstoscu Pomul vieW:
Cruceo este unpom 01 frumuse-
tl/; sflnt/t pr/n Slngele IUi Hr/stos.
el este incorcot de toote roo-
dele (GOUl. 293).
Potrlvlt unel credlnte strO-
vechl. odevOratul lemn al crucll
lul Hrlstos invle mortll. AceastO
calltate a lul s-or datoro faptulul
cOaceasta cruce este fOeuta
din lemnul pomulul vletll. sOdlt
in Ral.
Pentrua da 0expllcatle cru-
ell celtlce. este necesar sa trl-
mltem la slmbollsmul general al
crucll. Oar crucea celtlcO se in-
serle intr-un cerc din core les
putln bratele el.imblnind astlel
slmbollsmul crucll cu al cerculul.
S-armal putea adOuga sl cel al
centrulul. cOcl la multe exem-
plare arhalce apare un mlc
glob. in centrul geometric 01cru-
cll sl la mljlocul bratelor el. in
perloada de inceput a ortel Ir-
landeze. crucea este complet
inscrlsOintr-un cerc sl IIpsitOde
orlce ornament; intr-o a doua
etopO stlllstlcO. bratele les putln
in ofara cerculul; in ultimo fazO.
cruclle sint mol marl. ocoperlte
sl ojurote. Putem recunoaste in
cruceo IrlondezOslmbolurl celtl-
ce care seIntersecteozO cu slm-
bollsmul crestln. Corespondenta
cvadruplO lIustreazO repartlza-
rea celor potru elemente - ae-
rul. pOmintul. focul sl apa - sl a
atributelor lor tradltlonale - cold.
uscot. umed sl rece. Ea cores-
punde cu impOrtlrea Irlandei in
patru provlncll plus 0a clncea.
in centru. olcOtultO prln luarea
cite unel portlunl din toate ce-
lelalte patru. il regOsimalcl pe
cel patru Maestri din traditla
anallstlcO (ce corespund celor
patru evanghellstl). co sl su-
pranumele sfintulul Patrick.
Colthrlge /slujltorul/ celor pa-
tru. Cele douOaxe ole crucli ne
trlmlt cu gindul silo scurgerea
tlmpulul. la punctele cardinale
ale spatlulul. lor cercul. 10clclu-
rile manlfestOrl1.Centrul insO. in
care nuexistOnlcl tlmp sl nlcl un
tel de schlmbare. este unlac de
trecere saude comunlcare slm-
bolicO intra lumea noastrOsl Lu-
mea CealaltO. EI este un burlc.
unpunct de rupturOa tlmpulul sl
spatlulul. Strinsa corespondentO
dlntre vechlle conceptll celtlce
sl datele ezaterlce crestlne ne
indreptOteste sOcredem cOslm-
bolul crucll inscrlse intr-un cerc
a reprezentat. pentru Irlandezll
din perlaada carolinglanO. 0sln-
tezO IntlmO sl desOvirsltO intre
cre$tlnlsm sl traditio celticO
(GUES.185; GUEC.passim).
in Asia. slmbolul crucll. desl
nu este tot atit de bogat din
punct de vedere slmbollc co in
lumea creslnO.nueste totusl mal
putln Important. Neeste greu sO
studlem in citeva rindurl unslm-
bollsm atit de vast co acela 01
crucll. cOrulaGu~non I-a consa-
crat unvolum intreg. Acest slm-
bollsm sebazeazOin prlmul rind
pe faptul cOarlce cruce rezultO
din incruclsarea unor axe dlrec-
tionaIe pe care Ie putem Inter-
preta in fel $1chip. fie co atare.
fie din punctul de vedere 01 in-
tilnlrll lor intr-un centru. fie din
cel 01 Iradierll din el. Axa vertl-
cola poate fl conslderatO co
legind intre ele 0serle de trep-
te sou de stOrl lerarhlzate ale
fllntel; axa orlzontalO. co dezvol-
tare a fiintel pe 0treaptO inter-
medlarO. Axa vertlcalO mal poa-
te inchipul actlvltatea Cerulul
soua lui Purusha;axa orizontalO.
suprafata Apelor pe care se
exercltO aceastO actlvltate sl
care corespunde lul Prakrltl.
substanta universalOpaslvO. Ce-
Ie douO axe sint sl axele echi-
noctlilor $1soistitllior. sau intil-
nlrea acestora cu axa poillor.
Obtlnem astlel 0cruce cu trel
dlmenslunl. care determlnO cele
sasedlrectli ale spatlulul.
Crucea dlrectlonalO. care im-
parte cercul in patru. este Inter-
medlarO intre cerc $1pOtrat. in-
tre Cer sl POmint. slmbolul decl
al lumll Intermedlare. ca sl al
CRUCE/403
Omulul universal din trlada chl-
nezO. Este. dupO cum spune
sfTntul Martin. emblema cen-
trulul. a focutul. a Intelectulul. a
Prlnclplulul. Punct de conver-
gentO a directllior $1opozltillor.
loc al echilibrulul dlntre ele.
centrul crucll corespunde intra-
devOr scoblturll din butucul ro-
tll. actlunll centrale Inactive.
Imuabllulul Mljloc (chong-yang).
Crucea mal este - am vOzutadl-
neaurl cOcercul tOlat de ea de-
vine roatO - emblema Iradlerll
din centru. de naturOsolarOsau
divinO. Reprezentind totalltatea
intlnderll. crucea este. in China.
numOrul 10. care contine toate
numerele simple (WIEG).
Crucea vertlcalO $1centralO
mal este sl Axa iumll. lucru pre-
clzat sl de globul care poartO 10
un pol 0cruce. slmbol imperial
pe care alchlmlstll iI Identlflcau
cucreuzetul regenerator.
SOmal amlntlm sl planul in
forma de cruce al templelor hin-
dusesl 01 blserlcllor. in care ca-
pul corespunde absldei. bratele
- transeptulul. corpul $1plcloare-
Ie - navel. Inlma - altarulul sau
IIngamulul.
GOslm.la Abu Yaqub Sejestanl
o Interpretars ezoterlcO foarte
orlglnalO a slmbolismulul crucll:
eele patru brate ale ei sint
Identlflcate cu cele patru cuvln-
te ale profeslunll de credintO
(Shabada) musulmane (BURA.
CORT.GUEC.SA1R,WIEC).
in Egipt. crucea cu toartO
(Anh). eonfundatO adesea cu
nodul lul Isis. este slmbolul ml-
lIoanelor de ani de viatO vlitoa-
reoAnheste unsemnformat dln-
tr-o buelOrotundOsauovalO. de
care atirnO un fel de T. sl care
seamOnOcu 0fundO. Eo este
unul din atrlbutele lul Isis. dar
poate fl vOzutOin mina multor
dlvlnltOtl. co emblemO a vieW
404/CRUCE
divine $1a ve$nlclel. in mino
murlforllor. eo exprlmO 0urore
de ferlclre ve$nlcO. in fovOrO$lo
lul Isis $1Osiris. Cercul el este
Imaglnea perfecta a ceea ce
nu are nlcl inceput $1nlcl sfir-
$It... cruceo evoca starea de
transa in care se zbatea Inlfla-
tul, mal exact, eo reprezlnta
starea de moarte, rastlgnlrea
a/esulul $/, in unele temple. /n/-
flatu/ era cu/cat de preoti pe un
pat in forma de cruce (CHAM.
22). Eoeste aplicatO pe fruntea
faroonllor $1a Inltlotllor. co pen-
frua Iedo pufereo sOvadOve$-
nlcla dlneolo de obstacolele ee
rOmin de trecuf. Zell le-o prezln-
fOrOposatllor. remarcOMaspero.
co un slmbol de vlatO ve$nlcO.
din care ss revarsO mlresme
dOtOtoare de viagO.
Pentru Paul Pierret. eo este $1
un slmbol de profejare a tolne-
lor sflnte; Exlstau numeroose
omUiete (To sou catarome) din
platrO tare, din pastO de stlcla
sou lemn de slcomor aurlL de
cele mol mutte orl insa din josp
sou cuort rO$Uopoc. core se
atirnou 10gitul mumiilor... Textul
special din capltolul 0146-lea 01
Carfi/ Morfi/or. gravat pe unase-
menea fllacterlu. il a$eza pe
defunct sub protectla lul Isis
(PIED.531).
in arta afrlcana. motiveIe in
formO de cruce. cu IInll sou
frunzede manioc. sint frecvente
.$ibogate in semnlflcatil. Crucea
are in prlmul rind un sens cos-
mic: Indlcind cele potru puncte
cardinale. eo simbolizeazOsoa-
rele $1drumul descrls de el pe
balta cerulul. DacO prezlntO 10
extremltOtl arce de cere. eo il
reprezlntO. 10 trlburlle bamum.
pe rege. Co rOspintie. eo mal
exprlmO$1drumurlle vletll $1mor-
til. fIInd a Imagine a soartel
omulul (MVEA. 105). Lapeull. bO-
tOtorul pentru lopte are forma
de cruce. DacOII seintimplO so
rastoarne din neotentle lopte.
peulll 1$1 moale degefele in bOI-
toaeO desenind pe eo 0cruce
(HAMK.25).
Asoclerea dlntre cruce $1spl-
rala rezumO organlzarea lumll
potrlvlt conceptlel trlburllor ban-
tu din Kasal (kongo. lulua $1ba-
luba). Axa vertlcalO a acestel
crucl une$te intre ele pOmintul
(sOla$01oamenllor $1.in intele-
sui lul htonlan. 01sUfietelor mor-
tIIor) $1Cerul Superior. sOla$01
Zeulul supremoEI insu$1segaSe$-
te in centrul unel crucl pe ale
cOrel brate stau cele patru genii
superloare. care-I aslstO.Axa orl-
zontalO leagO intre ele lumeo
genIIlor bune (de 10RasOrlt)$10
genillor rele (de 10Apus). Cen-
trul acestel cruel prlmordlole
este rOspintla COli Lactee unde
sufletele mortllor. dupa ce tree
peste a punte. sint jUdecate.
apol trlmlse. flecare potrlvlt
merltelor sale. spre stinga sau
spre dreapta (spre opus sou
spre rasOrlt). intre aceste patru
planurl prlmordiale. Genille. Du-
hurlle $1Sufletele evolueaza in
spiralO.
Aceasta constructle arhe-
tlpala reglementeaza ordona-
rea arhltecturalO a colibetor $10
locurllor de adunare. co $i rin-
dulalo lerarhlca a membrilor
unel famlill sou01unei soctetatl.
Astfel. in spatiul inchls fami-
lial. collba bOrbatulul este pia-
sota in centrul unel cruel pe ale
carel brate sint o$ezate. in ordl-
neo lerarhlca nord. sud. est. vest.
collbele celor patru neveste ale
sale. $1 tot astfel. in lumlnl$ul un-
de se aduna laolalta membrli
socletatllor secrete. cel patru
Marl Iniflatl se a$aza in jurul
Centrulul. locul $efulul supremo
Invlzlbll. sltuat 10 intretOlerea
dlntre bratsle unel cruel $10
splralO care incepe tot din
acest centru (FOUA, FOUC). La
acelea$1 populatll, crucea
tatuatO. gravatO. forjatO etc.
slmbollzeazOpunctele cardinale
$1in acela$1timp cele patru dru-
murl ale unlversulul care due la
GenII (la Cer saumlazOnoapte),
la oamenl (jos), la sutletele bu-
ne (spre rOsOrlO$1la sutletele
rele (spreapus).
Crucea. serleGuenon, este in
prlmu/ rind slmbo/ul totallzari/
spatlale ... Simbolul crucll este 0
unlre a contrarlllor... pe care
trebu/e so 0aprop/em de ace/
kua (unlrea dlntre yang $1yln).
co $/ de acea tetraktys plta-
gore/ca. Acest slmbolism este
extrem de blne slmtlt in traditio
mitica a vechi/or mexicanl. Cru-
ceoeste simbo/u/ totalitafii lumi/.
01 legaturii centrale dintre ani;
cind vechll scrlbi incercau sa-$i
reprezlnte /umea. el dispuneau
in forma de cruce greceasca
sau de cruce de Malta cele
patru spati/. in Juru/ centrului
(SOUM). Mal mult chlar, mlto-
logla mexlcanO ne oferOintrea-
go paletO slmbolicO ce vine s0
se ordoneze sub semnul c'ucll:
in vatra unlversulul stOzeul fo-
culuL Xluhtecutll. Loc 01 slntezeL
centrul acesta prezlntO0infOtl-
$are amblguO: el are un aspect
nefast $1unul favorabil. in sfir$lt.
in Codex Borgia. centrul este
inchlpult de un copac multico-
lor, a cOrul ambigultate vertlca-
10nulasOnlcl 0indolalO: deasu-
pro lul apare un quetzal, pasO-
rea de 10 soare-rOsare, lar el
ti$ne$te din frupul unel zelte
paminte$tl. slmbol 01 Apusulul.
in plus, acest copac cosmic
este strOjult,intr-o parte. de mo
rele zeu QuetzalcoatL care s-a
jertflt pe un rug spre a do vlatO
soareluL lor in ceo10Ita parte,
de MacullxochltL zeul auroreL 01
prlmOverlL dar $101 jocurllor,
muzlcll,dragostel (OURS, 354-355).
CUART/405
Pentruamerindian, co $1pen-
tru european, crucea romanO
este slmbolul pomulul vieW re-
prezentat tie doar sub forma
geometrlcO, fie cu extremltOtlle
ramiflcate sou frunzoase, co in
celebrele crucl de 10Palenque
(ALEC,55).
in Codex Fejervary-Mayer,
flecare din reglunlle cardinale
ale pOmintulul este reprezen-
totOprlntr-un copac in forma de
cruce pe cre$tetul cOrula stO0
pasOre(ALEC.56).
in anumlte codexurL pomuJ
vieW este reprezentat prlntr-o
cruce de Lorena ce poartO, pe
bratele orlzontale, $apte florl
slmbollzind fOrO amblgultate
dlvlnltatea agrarO. in alte ca-
zurL septenarul dlvln este re-
prezentat prln $asetlorl $1PasO-
rea-Soarelul in mijlocul cerulul.
La capOtul studlulul sOudes-
pre semnlflcatla directlllor car-
dinale 10 vechll mexlcanL J.
Soustelle poate socotl crucea
co simbo/ 01 lumi/ in totalitatea
et. (v. $1PATRU)
CUARf
in cadrul Initlerllor, cuartul
slmbolizeazO elementul celest.
ApasacrO$1atotputemicOdinrltua-
lurlle InlNatlceale medecine-men
(vracllor) australlenl este con-
slderatOa fl cuart IIcheflat (Mir-
ceo EIIade, Significations de 10
Lumiere Interleure, in Eranos
Jahrbuch. 1957,26, p. 195). (v. $1
CRISTAL)
Cuvintul acesta nu este luat
alcl decit in sensulde progresle
aritmetlca a primelor patru nu-
mere avind unltatea co termen
$1ratlune: 1.2.3.4. Sumolor ne dO
Decada, slmbol 01 perfectlunll $1
chele a unlversulul. Cuaternarul
este citra sacra din aceastO lu-