Sunteți pe pagina 1din 9

ylrnoya vomwws

~p~l~JnplU~
l1nJlW lS
. . .
f1n[oqwfs '~uw~S
Dupa modul nostru obi~nuit de agindi, notiunea
de simbol s-ar afla undeva, izolata intr-un empireu
solemn, unde arareori ar veni sa 0viziteze citiva
curio~i, interesati de arta medievala sau de poezia
.mallarmeana. E aici 0ciudata neintelegere. Caci
orice"om folose~te zilnic simbolismul rara sa ~tie,
a~acum vorbea in proza Dl Jourdain, dat fiind ca
orice cuvint e un simbot. Cum spunea Aristotel,
fiit7fiitu] dine nu muca 1. Nu e yorba deci, de un
domeniu rezervat sau ocazional, ci de 0practica de
fiecare zi, in care rolul simbolismului consta in a
exprima orice idee intr-un mod accesibil pentru
toata lumea.
~ologic, cuvintul simbol vine djn grecescul
sy-mballein, care in~amna a pune impreuna. Un
~ - ----
1 eu toate ca, la limita, cuvintul cline se identifica sim-
bolic cu mu~catura. Daca transferul nu are I De, ceea ce pare
sapresupuna Aristotel, nu mai exista simbol. Cave canem!
sYmboloD era la origine un sem de recunoa~tere,
un obiect taiat in doua jumatati, acaror alaturare I e
permitea purtatorilor fiecarei Parti sa se recunoasca
drept frati ~i sa seintimpine ca atare tara sa semai
fi vazut vreodata inainte.
Or, in planul ideilor, un simbol este tot lI D ele-
I J1entde legatura, indircaideijjj;ditatie ~i analogie.
EI une~te elementele contradictorii Si reduce
~ Nimic nu poate fi inteles-Lnici comunicat
~. De el depinde logica de vreme
ce face apel la conceptul de echivalenta, iar mate-
matica nici ea, cu cifrele sale, nu seexprima decit in
simboluri.
Viata indeosebi esursa cea mai fecundaaacestor
procedee ~i cea mai veche utilizatoare a lor. Le
mani(esta 0data cu emiterea primului sunet articu-
lat de catre omul primitiv. De aceea, un simbolism
vital ~i organic. va exprima intotdeauna mai bine
dedt altul adevilrurile de ordin spiritual, a~acum 0
dovedesc parabolele evanghelice. De aceea, ~i
biologia de astazi, cu noile sale ~tilnte ale viului,
care se ramifica in discipline derivate, este pe cale
sainlocuiasca in fosta lor intlietate atit 0matema-
tica prea inurnana, dt ~i 0filozofie prea literara,
legata mai mult de un iluzonism verbal dedt de
lucrurile concrete.
De~i exista multe carti care trateaza acest amplu
subiect, ele 0fac, dupa parerea noastra, dintr-un
unghi limitat ~i intr-un domeniu restnns, chiar
6
atunci dnd eyorba de lucrari depopularizare. Nici
una nu lamure~te motivalia logicil a simbolismu-
lui.lDiqionarele nu fac dedt un recensamint al
cuvintelor, iar studiile de specialitate nu se aven-
tureazil in domeniul genezei lor. Sint simple con-
statilri, iar nu exegeze, cum am fi indreptillili sa
a~teptam.
De aceea, ni s-a parut util sa urmarim mutaliile
semnelor de la aparilia ~i pina laindepllrtata lor me-
tamorfoza, mai cu seama in domeniul riturilor ~i al
miturilor, pentru aarata clar legatura lor funqiona-
1ll.'Miturilesint limbajul figurat al principiilor. .~
I enume te complexe, ,lung arhetipuri, iar Platon I e.-
numea idei Eleexplica originea unei institutii, aunui
obicei, logica unei intimplari, economia unei intll-
niri. Sint, spunea Goethe, raporturile permanente ale
vielii. -
Tinem saprecizam cain decursul expunerii noas-
tre yom ramine mereu la nivelul eel maj elementar,
eel mai primitiv, mai coti~ian, tara ane aventura in
miezul speculaliilor semanticii structurale sau ale
matematicii claselor, pe care totu~i I e-am folosit.
Ne-am menlinut mereu la nivelul experienlei, pen-
tru ca nu credem ell omul ar putea vreodata sa se
exprime mai sus de aqiunea sa.
1
1Un eseu public at I n 1930sub titlul La cuisine des anges,
era 0prima aproximare aprezentului studiu. Obtinuse atunci
un premiu al Revistei universale. Dar forma lui prea lirica I i
adusese prejudicii in privinta rigorii expunerii.
o greutat~, ~percepe tn mod direct lumina inte.-
~igi~a. I n I ndia, vulturul qivin Garurn, stralucitor
ca focul, era animalul de callirie al lui Vi~Qu ~i
totruchipa un stadiu transcendent de spiritualitate.
Lebada, alta paslire solara, 11tnsotea pe Apollo tn
migratiile sale hibernale to Hyperborea ~i unea astfel
tinuturile nordice~i mediteraneene. Faimosul "dnt al
lebedei" esteun aspect ai ,Jimbii paslirilor" ~i,etimo-
logic, izomorf al vorbirii. inI ndia, leblida(harha) este
animalul de clillirieallui Brahma ~i allui VafUQa~i
c1oce~teOul Lumii (brahmanda) peapeleprimordiale.
oalta paslire solara, phoenix, denumirea greceas-
ca pentru benu egiptean, e identificata cu bttlanul
purpuriu. Se credea ell aceasta paslire mitiell rena~te
din propria-i cenu~a~i de aceea simboliza invierea.
Simbolismul solar alleului estepreacunoscut pen-
tru amai insista asupra lui. Deoarece una dinfunctiile
regale estejustitia, efire.sccatronurile suveranilor sa
fi fost tmpodobi tecu lei ~i cajustitia ecleziastiell safi
fost adesea tmparpta totre leii de piatra ce tncadrau
portalul unor biserici. Mai surprinzatoare este
asocierea dintre lup~i Apollo Lykeios ca urmare a
unui joc de cuvinte totre lfkos, lup, ~i lyke, lumina.
Lupul avea reputatia de avedea limpede noaptea.
(------=--- ---
III
Centrul ~iaxullumii
I deea de centru simbolizata de soare este punctul
de plecare pentru 0tntreaga sinteza ideologica ce
59
tr.ebuie aHiturata ideii de grup, defmite..de noi I n
prima parte astudiului. ldeea de centro este, I ntr-a-
devar, aceea a unui grup de situatii surprinse I n
extensiunea lor universala, fapt ce presupune coin-
cidenta opuselor ~i echilibrul contrariilor. Ambi-
valenta I nsa~i nu este dedt cel mai rnic dintre gru-
purile posibile, redus la dualitatea a doua lucruri
complementare.
Reprezentarea geometrica a centrului este punc~
tul din mijlocul cercului pe care I -a general.
Reprezentarea lui geografica I n diferitele traditii I i
atribuie situari evocatoare: TarI m Sfint, TarI m al
nemuririi, TarI m pur, TarI m al fericitilor, TarI m al
celor vii, sfintul Palat, Palatul interior, sala~al
Ale~ilor. .. Este lnvariabilul Centro al chinezilor,
butucul rotii cosmice, templul Sfintului Duh. Poate
fi 0graoina, precum Paradisul, un 'ora~, precum
lerusalimul ceresc, 0pe~tera, precum Agarttha, 0
insula precum Atlantida, un munte precum Meru,
un ombilic de piatra ca Omphalos sau, mai simplu,
polul globului, din perspectiva terestra sau, din per-
spectiva individuala, eul fiecaruia.
Cercul este dezvoltarea centrului sub aspectul sau
dinarnic, I ntimpcepatratulll reprezinta sub aspectul
static. De aceeacercul simbolizeaza cerul, a~acum0
exprima cele tretrncinte circulare aleI erusalimului
ceresc, I n timpce PMratul simboliz.eaz~tul, ~i
aceasta pentru caParadisul terestru este patral.
in traditia islamica tronul divin este un cerc al
cami I nconjur I I face Mahomed I n timpul I naltarii
60
salenocturne. I n I ndia, tronullui Vi~l)uesteun lptus
I n forma de rozeta. Acest simbolism ilaza tronul
. printilor deasupra pamI ntului i, daca odinioara,J.n.
E,!1femul Q!ient, regii erau purtati..pe HI DedprecJJlll
r~.gii francj -Pt: scuL sau, chiar ~j astazi, ca papij pe
s~dia gestatoria,$te pentru ca, 0data deyeniti per-
sonaje cvasjdj~i 01) mai trebuiau sa atinga
~. E ceea ce I i seI ntI mpla uneori eroilor diJl
zilele noastre, purtati I ntriumf deentuziasmul popu-
lar, lara caoriginea acestui obicei safiecunoscuili de
practicantii lui.
D~capamI ntul ecaracterizat depatrat epe!lli1!..!
s~ele I i fixeaza axele datorita punctelo~me
a J e traiectoriei sale, ceea ce 11divide I Q.Patrn pilrti,
fi.ecare reprezentI nd un anotimp i, toto~
qintre unctele cafdinale. Acele m8J)qala tantrice,
de pilda, care sI nt nite suporturi pentru meditatie
din punctul devedere al imaginilor geometrice, alca-
tuite fiind din cercuri i din patrate concentrice, aso-
ciaza astfel cernl ~i pamI ntul, adica I ntregul cosmos.
De altrninteri, I n magia ceremoniala, trasarea unui
cere .maxim stabile~te 0limita de proteqie I mpotri-
va influentelor nefaste. lar dansul circular al dervi-
~ilor rotitori este un mod detransfigurare spirituala.
Cele doua linii perpendiculare trasate de diame-
trele unui cere sau de axele unui patrat formeaza 0.
cruce, simbolul geometric eel mai general. I n toate
traditiile ea reprezinta Omul universal identificat cu
Adam Qadmon i cu Androginul primordilll.
61
J.g..glanul orizontal CDJ~ reprezintii extipderea
omului I ntoate direqiiJe indiyid)JaJ~le. I nsen-
@...vertical ea Je~ treptele ierarhice ale s~r
su er' es re e oate el satinda. ~ central ce
unete aceste staclii de lacer lapamlnt.- er.eprerentat
printt:.-unmare numar de simboluri: copacul, mun-
tete, lancea, ~oana,~, sti'ipu bun<1tatilor*,
stllp..ulcosmic, scam, treptele, obeliscul, clopotnita,
Sligeata, falusul, Wfarnida, betylul, fringhia, omeha-
lo~ul, lantul, frrul... Am I n~irat I nadins aceasta li-
tanie pentru apune I n lumina din nou ideea de grup
sugerata de ea ~i totodatii gestul unic ce I ereune~te
~i I edefine~te de-a lungul unui ax ideal care poate fi
parcurs I ncele doua sensuri opuse.
, ~~lizeaza I n acelasi timp centrul ~i
~ul universului. Exista, de altfel, I n orice ascensiil-
.IF un"fel de- purjficare naturala, de spirituaJitate .
sp.Q!!tanape care, cred en, 0c3uta Nietzsche I 2r.!c-
t~I nd aJpinismul la SiJ.s"Maria, iar Daumal,
cremdu-~i Muntele Analog. Locurile I nalte au fost
primele etape ale acestui urcu~catre piscuri, a~a
cum 0aratii episodul biblic cu Moise prirnind
Tablele legii pe muntele Sinai. Cum fiecare tara I ~i
are propriul centro, numele muntilor sacri variaza
dupa traditii, continumd sa raspunda I nsa aceleia~i
functii. E yorba de Olimpul greciJor, Alburz al
* fro mat de cocagne, stilpin virful eiiruia sint agalate pre-
mii pe care doritorii trebuie sa I e ia ciiliirindu-se pe stilpul
frecat in preaI abil eu sapun (N. t.).
Un simbol legendar al cupei este acela al
Graalului, vasul Cinei celei deTaina, cel ce-aadunat
singele lui Cristos pe Cruce ~i,care adevenit astfel
potirul tuturor liturghiilor ~i ,omologul tuturor ini-
milor. Fapt confirmat de hieroglifa egipteana a
inimii, care infiiti~eaza 0cupa. I ntr-adevar, inima
este prill traditie centrul fiintei, izvorul intelig~ntei
intuitive, inainte de a deveni cel al sentimentului.
l'fmntmul ei~.l!1a timpului. I n I ndia ea e 10-
cuinta lui Brahma ~i in I slam:t'ronullui Durnnezeu.
Cu ocazia imbalsamarii unui corp, in timpul cere-
moniilor funerare din vechiul Egipt, inima era sin-
gurul organ lasat intact in corpul mumiei.
Ond Coranul vorbe~te despre spiritul divin insu-
flat lui Adam, e Yorba, de fapt, despre inima, a~a
cum0spune poetul El-JiH, caci pentru sufi~ti viziu-
nea spiritual ae~tecomparata cu "ochiul inimii".
Graalul, care este un vas (grasale), e ~i 0carte
(gradale), deopotriva revelatie spiritual a ~i viatli
organica, dogma ~i ritual. Potrivit unei vechi
traditii, Gfaalul ar fi fost cioplit dintr-un smarald
cazut- de pe..-ftuotea..lQi Lucifer in momentul
J~rabusiriLsa1e, semn ce poate fi apropiat de uma,
excrescenta simbolica pecare Siva ~i Buddha 0pur-
tau pe frunte intre sprincene ~i care reprezinta sen-
suI etemitatii, pierdut de Lucifer chiar in clipa
decaderii lui.
Masa ~otunda, pe care sta a~ezat Graalul, aduce
aminte de piatra Sfintului Mormint ~i de prototipul
tuturQr altarelor. Ea este intruchiparea unui centru
75